cuprins isd

8/6/2019 Cuprins isd

http://slidepdf.com/reader/full/cuprins-isd 1/8

Capitolul I. Conţinutul, sursele şi formele investiţiilor internaţionale1.1. Definiţia investiţiei 71.2. Surse de finanţare şi bugetul investiţiilor 71.3. Formele investiţiilor internaţionale 8Capitolul II. Investiţiile strǎine directe de capital

2.1. Definiţia şi rolul investiţiilor directe 92.2.Investiţiile externe, o nevoie realǎ şi obiectivǎ pentrueconomiile în tranziţie 112.3.Stimularea pǎtrunderii investiţiilor strǎine directe în România 132.3.1.Crearea cadrului legislativ favorabil ISD 132.3.2.Accelerarea procesului de privatizare 152.3.3.Diminuarea riscului de ţară 162.3.4.Integrarea europeană şi euroatlantică 182.4. Ramuri economice de posibil interes pentru investitorii străini 192.5. Evoluţia investiţiilor strǎine în România (1990-2005) 20Capitolul III Investiţiil provenind din Uniunea Europeanǎ

3.1. Necesitatea aderării României la Uniunea Europeană pentru creşterea fluxurilor de investiţii din strǎinǎtate 283.2. Strategii de aderare a României la Uniunea Europeanǎ 313.3. Programe de finanţare provenite din UE 343.3.1. Sapard 353.3.2. Ispa 383.3.3. Phare 393.3.4. Programe comunitare 413.4. Impactul investiţiilor strǎine asupra economiei României 43Capitolul IV.Studiu de caz – SC PAMENA SA4.1. Rezumat 47

4.2. Eficienţa finanţǎrii nerambursabile din punct de vedere alnoilor locuri de muncǎ direct create 474.3. Obiective 474.4. Justificare 484.5. Descrierea detaliatǎ a activitǎţilor 504.6. Metodologie 534.7.Bugetul propus pentru proiect 554.8.Surse de finanţare preconizate 564.9. Durata şi planul de acţiune 574.10.Rezultate estimate 584.11.Situaţia financiara a întreprinderii 594.12. Impactul estimat al proiectului asupra întreprinderii şi zonei 604.13.Efecte multiplicatoare 604.14.Strategia şi poziţionarea produselor/serviciilor 614.15.Sustenabilitate 614.16.Previziuni privind contul de profit şi pierdere 634.17.Fluxul de numerar estimat 644.18.Estimarea bilanţului 654.19.Ipoteze 66



4.20.Riscuri 66Concluzii

Acum, când, calendaristic, omeirea se găseşte în pragul unui nou mileniu,atât din

bilanţurile cât şi din prognozele care se fac vom putea desprinde cu uşurinţă o aprecierecvasiunanimă şi anume accentuarea interdependenţelor economice şi nu numai,atât încontextul economiilor naţionale,dar mai ales intre acestea.Ştim de asemenea cǎ o asemenea evoluţie este obiectivǎ şi corespunde unui şir detransformǎri economice şi sociale pe care le-a produs mai ales în cea de-a doua jumǎtatea secolului XX,revoluţiile din ştiinţa şi tehnicǎ,din industrie,dar şi din societate.România dupǎ cum este bine cunoscut,ocupǎ deocamdatǎ un loc modest în ierarhia cereflectǎ nivelul de creştere economica al statelor lumii,de aceea este cu mai mult imperiosnecesar sǎ se foloseascǎ de acele forţe noi,aduse de era informaticii,pentru a-şi croi unfǎgaş favorabil de dezvoltare acceleratǎ.În plus la aceasta se adaugǎ şi deschidereatratativelor de aderare la Uniunea Europeanǎ care susţine posibilitatea unei schimbǎri

pozitive in localizarea poziţiei noastre pe plan mondial.O trǎsǎturǎ a economiei contemporane constǎ în aceea cǎ,deşi factorii interni rǎmândecisivi, performanţa unei economii naţionale este condiţionatǎ într-o mǎsurǎ însemnatǎde participarea la circuitul economic mondial,la afcerile internaţionale.Dezvoltarea relaţiilor economice si adâncirea interdependenţelor economice se reflectǎ îndiferite fenomene cantitative şi calitative din economia mondiala.Relaţiile economiceinternaţionale cunosc în prezent numeroase forme de manifestare;în aceastǎ privintǎ celemai importante sunt:-comerţul internaţional cu mǎrfuri tangibile;-comerţul cu servicii;-circulaţia internaţionala a capitalului şi alte relaţii financiare;

-cooperarea economicǎ internaţionalǎ;-fluxurile monetar-valuatre etc.Investiţiile strǎine directe de capital constituie una din formele cele mai rǎspândite alefluxurilor financiare monetare.Investiţiile externe de capital constituie un factor complementar al creşterii economice,întrucât ele reprezintǎ eforturile proprii ale agenţilor economici interni.Alǎturi de plusul de capital investit,cu efecte corespunzǎtoare alecreşterii economice,investiţiile strǎine de capital stimuleaza transferul de tehnologiemodernǎ,vector al dezvoltǎrii.Ele ajuta la echilibrarea balanţei de plǎţi a tǎrii în care seimplanteazǎ.Investiţiile directe de capital îmbracǎ forme dintre cele mai variate şi potacoperi toate sferele vieţii economice: producţie,servicii,comerţ,ştiinţǎ şitehnologie,banci,asigurǎri etc.Ţǎrile aflate în plin proces de dezvoltare manifestǎ uninteres major pentru investiţiile in producţie,tehnologii avansate şi pregǎtirea cadrelor.Deşi au cerscut investiţiile şi în ţǎrile în curs de dezvoltare,creşterea lor este mai mare încadrul grupului ţǎrilor dezvoltate.Mai mult, unele ţǎri în curs de dezvoltare cu surplus decapital, în general cele exportatoare de petrol, investesc mai mult în ţǎrile dezvoltatedecât în cele în curs de dezvoltare. Fenomenul cel mai caracteristic al economieimondiale,sub aspectul fluxului investiţiilor de capital,este dominaţia triadei:S.U.A-U.E.-Japonia şi schimbarea continuǎ a raporturilor de forta financiarǎ între acestea.Rolul Triadei în economia mondialǎ, mǎsurat prin investiţii strǎine directe,este în



creştere. Ponderea Triadei în investiţii este mai mare decât ponderea sa în fluxurilecomerciale şi aceastǎ discrepanţǎ va creşte în viitor. Prin urmare, dacǎ la începutul anilor ’80 era dificilǎ caracterizarea S.U.A-U.E-Japonia ca o triadǎ,la sfârşitul deceniului nouǎ,Triada s-a afirmat ca fiind un nou fenomen.Dacǎ actualele tendinţe continuǎ, va apǎreaun nou tablou de distribuire a volumului de investiţii strǎine directe, în care U.E. va

depǎşi S.U.A, atât ca exportatoare cât şi ca importatoare de capital, iar Japonia va depǎsiS.U.A, ca ieşiri de investiţii directe de capital.Cap. I. Conţinutul, sursele şi formele investiţiilor internaţionale1.1. Definiţia investiţieiÎn sens economic,investiţiile reprezintǎ ansamblul cheltuielilor orientate spreachiziţionarea bunurilor capital, în vederea sporirii avuţiei societǎţii. Spre deosebire de bunurile de consum bunurile capital nu satisfac în mod direct nevoile umane,dar contribuie la crearea de noi bunuri, fie de consum final, fie tot de investiţii.Într-oaccepţiune largǎ, investiţiia reprezintǎ orice decizie de cheltuire care conduce ladobândirea unui activ (real sau financiar), în vederea obţinerii ulterior a unui flux delichiditǎti.

Conceptual, investiţiile cuprind în principal cheltuieli cu activele fixe achiziţionate saucedate, înlocuite şi reconstruite sau cele modernizate.În categoria investiţiilor se cuprindşi cheltuielile aferente activelor fixe necorporale.Pentru agentul economic investiţia este în primul rând o decizie de a imobiliza o parte dincapital în vederea obţinerii unei rentabilitǎţi viitoare optime.Procesul investiţional presupune afectarea la un moment dat a unei cantitǎţi de monedǎ într-o direcţiesusceptibilǎ de a procura venituri în mai multe perioade viitoare succesive.Din punct devedere financiar, investiţia se caracterizeazǎ prin cheltuieli relative mari la un momentdat şi prin intrǎri de fonduri în toate perioadele de exploatare viitoare ale acestora.Pentru adoptarea deciziei de investiţie trebuie sǎ se compare cheltuielile iniţiale deinvestiţie cu încasǎrile previzibile a se realiza şi sǎ se acopere acel proiect de investiţie a

cǎrui rentabilitate este superioarǎ costului.Totodatǎ trebuie sǎ se aibǎ în vedererecuperarea într-un termen cât mai scurt a sumei investite.Prin urmare, în selecţionareaproiectelor de investiţii trebuie sǎ se tinǎ seama de criteriul rentabilitǎţii, al riscului şi allichiditǎţii

Investitiile straine directe in Romania

Anul 1996 a marcat o crestere considerabila a fluxului de investitii strainedirecte in Romania, aproape o dublare fata de anul precedent, fara a se atinge insanivelurile posibile si necesare. S-a remarcat o continuare a tendintei de majorare acapitalului in societatile comerciale cu participare straina deja constituite, precum si a

orientarii investitiilor straine mari catre domeniul industrial.Agentia Romana de Dezvoltare – sprijin pentru investitori

Avand in vedere caracteristicile specifice reformei economice din Romania,investitiile straine in procesul de privatizare au avut o pondere foarte redusadeterminata in principal de lipsa de oferta si nu de lipsa de interes. In aceste conditii,Agentia Rom 454g65e ana de Dezvoltare a pus accentul pe imbunatatirea serviciilor deinformare a potentialilor investitori straini, precum si pe orientarea catre constituirea



unui portofoliu de proiecte de investitii prin incheierea de acorduri de colaborare cuintreprinderile romanesti.

In domeniul diversificarii serviciilor de informare a investitorilor straini ,Agentia Romana de Dezvoltare a inceput in 1996 sa ofere o gama larga de informatiiin reteaua INTERNET (legislatie economica tradusa, ghiduri pentru investitorii straini,

proiecte de investitii, etc.), alaturi de materialele de referinta si promotionaletraditionale care au fost extinse si actualizate. Totodata in 1996, Agentia Romana deDezvoltare a realizat si primul material promotional pe suport CD-ROM. Prinmaterialele de specialitate publicate, Agentia Romana de Dezvoltare si-a consolidat pozitia de furnizor de informatii specifice domeniului investitiilor directe pentrucelelalte institutii si organisme centrale si locale din Romania.

In domeniul promovarii proiectelor de investitii romanesti , s-a intensificatcolaborarea directa cu intreprinderile, colaborare concretizata in constituirea unui portofoliu de proiecte, intocmite conform standardelor ONUDI, care se ridica la circa1,4 miliarde dolari. Totodata, a fost diversificata gama serviciilor oferite investitorilor straini, alaturi de consultanta de specialitate oferindu-se si servicii de secretariat,

traduceri, suport logistic.In 1996 Agentia Romana de Dezvoltare a deschis la Zurich, cu sprijinul ONUDI,

un birou de promovare a investitiilor straine si a participat la organizarea sifunctionarea biroului de promovare a programului de privatizare de la Paris. Deasemenea, in 1996 Agentia Romana de Dezvoltare a devenit membru fondator alAsociatiei Mondiale a Agentiilor de Promovare a Investitiilor Straine, organisminternational de specialitate creat la initiativa UNCTAD, cu sprijinul OECD, BanciiMondiale si Organizatiei Mondiale a Comertului.

Prin activitatea desfasurata in 1996, Agentia Romana de Dezvoltare a realizat o baza de lucru solida, de natura a raspunde flexibil si rapid cerintelor unei abordari maidinamice a procesului de reforma economica in Romania.

Situatia investitiilor straine directe in 1996

La sfarsitul anului 1996 volumul total al capitalului social corespunzator investitiilor straine in Romania se ridica la 2,208 $, numarul societatilor cu participarestraina fiind 45.146. Acest volum total marcheaza o crestere cu 37,62% fata de nivelulinregistrat la nivelul anului 1995. In ceea ce priveste numarul societatile comerciale cu participare straina infiintate in 1996 s-a inregistrat o crestere cu 6,17% fata de anul precedent. Ca un aspect pozitiv, se remarca cresterea mai rapida a volumului de capitalinvestit fata de cresterea numarului de societati infiintate, fapt ce reflecta tendinta decrestere a marimii investititiilor.

Referitor la volumul capitalului strain investit, trebuie precizat ca, alaturi de

aportul la capitalul social investitorii straini determina si alte fluxuri atrase de capital(livrari de bunuri de investitii, credite), fluxuri a caror valoare poate fi considerabil maimare decat valoarea capitalului social. Astfel, valoarea estimata a acestor surse atrasein perioada 1990-1996 se ridica la peste 850 milioane de dolari. Totodata profitulreinvestit in perioada 1991-1996 reprezinta 1,3 miliarde dolari. De remarcat faptul cainvestitiile straine directe in 1996 practic s-au dublat fata de cele din 1995 (608,4milioane dolari fata de 312,8 milioane dolari).



Un alt fenomen care trebuie subliniat pentru anul 1996 este ponderea ridicata amajorarilor de capital in societatile cu participare straina existente (333,4 milioanedolari) fata de constituirea de societati noi (290,35 milioane dolari). Faptul camajorarile de capital sunt de 1,14 ori mai mari decat investitiile noi reflecta crestereagradului de incredere in potentialul economic al Romaniei din partea investitorilor deja

existenti, ceea ce i-a determinat sa isi devolte activitatea in tara noastra.Dinamica investitiilor straine in Romania este prezentata in tabelul urmator:

- milioane dolari -

ANII TOTAL* CONSTITUIRI MAJORARIDE CAPITAL

DIMINUARIDE CAPITAL

1990 106.7 106.7 - -

1991 148.7 148.5 0.1 -

1992 307.4 296.4 11.0 0.001

1993 156.4 122.5 36.5 2.561994 568.2 377.2 202.3 11.30

1995 312.8 127.7 220.7 35.70

1996 608.4 290.35 333.4 15.3

TOTAL 2208.8 1469.35 804.0 64.86

* Datele se refera doar la capitalul subscris

Investitii straine majore in 1996Dintre marii investitori straini se remarca:

Constituiri de societati cu participare straina:- DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES-in domeniulconstructiilor navale, valorarea capitalului social fiind de 53 milioanedolari;

- NEW HOLLAND ROMANIA – in domeniul echipamentelor agricole, valoarea capitalului fiind de 50,1 milioane dolari;

- BANCA DAEWOO ROMANIA – valoarea capitalului social fiind de22,72 milioane dolari;

- SHELL GAS ROMANIA – in domeniul imbutelierii si distributiei deGPL, valoarea capitalului social fiind de 12,1 milioane dolari;

- BILSTEIN COMPA – in domeniul producerii de amortizoare auto,valoarea capitalului social fiind de 3,9 milioane dolari;

- AURUL BAIA-MARE – in domeniul recuperarii aurului si argintuluidin reziduurile de flotatie, valoarea capitalului social fiind de 5,1milioane dolari;

- RAIFFEISENBANK ROMANIA – in domeniul bancar, valoareacapitalului social fiind de 11 milioane dolari;



- CITIBANK ROMANIA – in domeniul bancar, valoarea capitaluluisocial fiind de 10 milioane dolari;

- INTERNATIONAL COMERCIAL BLACKSEA BANK – indomeniul bancar , valoarea capitalului social fiind de 6,5 milioanedolari;

Majorari de capital:

- METRO ROM INVEST – in domeniul comercial, valoarea totala acapitalului majorat fiind de 28,67 milioane dolari;

- PROCTER&GAMBLE MARKETING ROMANIA – in domeniul producerii de detergenti, cu o valoare a capitalului majorat de 12,27milioane de dolari;

- TENNECO PACKAGING ROMANIA – in domeniul industrieilemnului cu o valoare a capitalului majorat de 11,95 milioane de dolari;

- LINDE UMT GAZ TIMISOARA – in domeniul producerii de gazeindustriale, cu o valoare a capitalului majorat de 2,7 mioane de dolari;

- CARBID ACETILENA SA TARNAVENI – in domeniul produceriiacetilenei din carbid, valorea capitalului social fiind de 1,3 milioane dedolari.

Privatizari:\

- ELCARO SA SLATINA – investitor strain SIEMENS AGGERMANIA, in domeniul cablurilor de aluminiu;

- MONDIAL SA LUG OJ – investitor strain VILLEROY BOCH, indomeniul producerii de obiecte sanitare, valoarea investitiei fiind de 7,5milioane dolari;

- VULTURUL SA BUZAU – investitor strain BISA INVESTMENT

OLANDA, valoarea capitalului social fiind de 8,5 milioane dolari.Structura investitiilor straine in Romania

Analiza structurii capitalului strain investit reflecta predominanta investitiilor mari. Astfel, investitiile de peste 1 milion de dolari reprezinta 71,0 % din totalulinvestitiilor straine in Romania (1,56 miliarde dolari, respectiv 282 societati), iar investitiile de peste 500 mii dolari reprezinta 76,99% (1,69 miliarde dolari, respectiv471 societati).

Din punctul de vedere al valorii capitalului investit, orientarea pe ramuri ainvestitiilor majore reflecta proiritatea acordata sectoarelor productive: industriealimentara: 15,53%; constructii de masini: 12,04%; turism: 5,57%; sectorul bancar:5,41%; industria usoara: 5,04%; transporturi: 4,00 %; industria extractiva: 3,72%;electronica 2,65%; telecomunicatii: 0,92%.

Repartitia in plan teritorial. Din punct de vedere al repartitiei teritoriale setendinta inregistrata in anii precedenti , respectiv mentinerea unei ponderi ridicate aMunicipiului Bucuresti (circa 56% din capitalul investit si circa 62% din numarul desocietati infiintate), in conditiile unei prezente a capitalului strain in toate judetele.Astfel, judetele care au inregistrat o valoare mai ridicata a investitiilor sunt (in mii



dolari SUA): Dolj(162.798); Timis (123.866); Constanta (80.108); Bihor (610.345);Ilfov (520.417); Arges (29.824); Maramures (24.520); Harghita(22.845);

Repartitia dupa origine a investitiilor straine. Din punctul de vedere aloriginii investitiilor straine, principalul grup de tari investitoare este G24 (73% dincapitalul investit si 51% din numarul de societati infiintate). Tarilor membre ale

Uniunii Europene le revin 52% din capitalul investit si 35% din numarul de societatiinfiintate. Din punctul de vedere al localizarii geografice, investitiile straine provin dinurmatoarele zone: Europa Occidentala (59%), Asia (17%), America de Nord (10%),Orientul Mijlociu (6%). La finele anului 1996, primele 10 tari investitoare erau:Coreea, Italia, Germania, Olanda, SUA, Franta, Anglia, Turcia, Luxemburg si Elvetia.

Tendinte in evolutia investitiilor straine

Din analiza sectoriala a fenomenului investitional, se pot desprinde principaleletendinte in acest domeniu:

Cresterea investitiilor in domenii productive, in special in constructiile demasini (64%), electrotehnica (56%), chimie(74%), industriaalimentara(34%);

cresterea puternica a investitiilor in sectoarele bancare (80%), comert(de trei ori) si servicii (68%);

cresterea mai puternica a investitiilor de valori, peste 500 de mii dolari(55%) fata de media generala pentru investitiile de peste 10 mii dolari(38%);

Din analiza proiectelor de investitii initiate in 1996 rezulta o crestere a

Partenerilor straini pentru investitii in sectoarele importante ale economiei nationalecum sunt:

industria aviatica – IAR SA BRASOV, TURBOMECANICA SABUCURESTI, AEROSTAR SA BACAU;

constructii de masini – IMGB SA BUCURESTI, FECNE SABUCURESTI, ELECTROPUTERE SA CRAIOVA;

industria chimica – CHIMCOMPLEX SA BORZESTI, MOLDOSIN SAVASLUI;

industria electrotehnica – ELECTROTEHNICA SA ALEXANDRIA,AUTOMATICA SA BUCURESTI;

industria alimentara – BERE SA AZUGA, INDUSTRIALIZAREALAPTELUI SA MURES;

stocarea si distributia de produse petroliere;

modernizarea infrastructurii feroviare; productia si distributia de gaze industriale – ENERGIA SA

CONSTANTA;



România a înregistrat în 2009 o scădere cu 48% a numărului proiectelor de investiţiistrăine directe (ISD), şi o decelerare cu 44% a procesului de creare de locuri de muncă,faţă de anul 2008, conform studiului.

“România a atras 75 de proiecte de investiţii străine directe, reprezentând 2% din totalul

de proiecte din Europa, şi a generat 6.384 de noi locuri de muncă, sau 5% din totaluleuropean”, susţine studiul Ernst & Young pentru 2009. În 2008, în România au fostcreate 11.403 noi locuri de muncă, prin intermediul a 145 de proiecte ISD. Astfel, în2009 România ocupa poziţia a şaptea în clasamentul european al creării locurilor demuncă şi, respectiv, locul al 11-lea după cota de piaţă deţinută în volumul total al ISD.

În pofida scăderii abrupte a numărului de proiecte şi a locurilor de muncă create,investitorii au considerat România foarte atractivă pentru proiecte industriale, iar în 2009au fost investite aici aproximativ 7 procente din totalul european al proiectelor industriale.

În 2009, şi volumul ISD în România s-a redus tot cu 48,4% faţă de 2008, până la 4,899miliarde euro, conform statisticilor băncii naţionale. Investiţiile au finanţat deficitul decont curent în proporţie de 96,9%, anul trecut. Creditele intra-grup au reprezentat 37,4%din volumul ISD, însumând 1,834 miliarde euro, iar participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, 62,6%, respectiv 3,065 miliarde euro, în 2009, conform BNR.

Studiul Atractivităţii Investiţionale a Europei din 2010, dat publicităţii de Ernst & Young,se bazează pe informaţiile din baza de date European Investment Monitor (EIM) a Ernst& Young. Această bază de date unică centralizează proiecte de investiţii străine directecare au dus la crearea de noi facilităţi şi/sau de noi locuri de muncă. EIMexclude investiţiile de portofoliu, fuziunile şi achiziţiile şi evidenţiază situaţia reală a

investiţiilor străine din sectorul de producţie şi din servicii, realizate pe continent.Atractivitatea unui amplasament de investiţii reprezintă o combinaţie între imaginea,încrederea investitorilor şi modul în care aceştia percep capacitatea unei ţări sau a uneiregiuni de a oferi cele mai competitive avantaje pentru ISD.

Cercetările de teren au fost efectuate de Institutul CSA în perioada ianuarie-februarie2010, prin intermediul unor interviuri realizate prin telefon, în baza unui grupreprezentativ format din 814 factori decizionali internaţionali, potrivit Ernst & Young.

cuprins isd

Documents