de dezvoltare/palm2009.pdf · 1 cuprins cuprins
TRANSCRIPT
MINISTERUL MEDIULUI
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARAD
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU
JUDEŢUL ARAD
ARAD – ROMÂNIA
2009
1
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................................................ 1
1. INTRODUCERE ......................................................................................................................................................... 3
1.1. CE ESTE PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL ARAD?
.............................................................................................................................................................. 3
1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PLAM ........................................ 4
1.2.1. Consideraţii Generale ............................................................................................................ 4
1.2.2. Identificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor de mediu ............................................. 6
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune ............................ 6
2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI ARAD ................................................................................................ 10
2.1 INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI ................................................................................... 10
2.1.1. Valori istorice şi culturale .................................................................................................... 10
2.1.2. Descrierea judeţului Arad .................................................................................................... 12
2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice ................................................................................... 12
2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice .................................................................. 166
2.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole ..................................................................................... 17
2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL ARAD ........................................................................................... 18
2.2.1. Starea calităţii atmosferei ..................................................................................................... 18
2.2.1.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact ......................................................................... 18
2.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane ............................................................................... 20
2.2.2.1. Starea râurilor ................................................................................................................ 20
2.2.2.2. Starea lacurilor ............................................................................................................... 21
2.2.2.3. Starea apelor subterane .................................................................................................. 22
2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei .................................................................................... 23
2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale ................................................................... 24
2.2.3. Starea solurilor ..................................................................................................................... 26
2.2.4. Starea pădurilor.................................................................................................................... 28
2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice ....................................................... 29
2.2.6. Starea ariilor protejate ......................................................................................................... 31
2.2.7. Starea radioactivităţii mediului ............................................................................................ 35
2.2.8. Starea aşezărilor umane ....................................................................................................... 37
2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului........................................................................... 37
2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere ............................................................... 38
2.2.8.3. Situaţia deşeurilor menajere .......................................................................................... 39
2.2.8.4. Situaţia deşeurilor industriale ........................................................................................ 42
2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă ........................................................ 43
2.2.10. Poluări accidentale ............................................................................................................. 44
2.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul Judeţului Arad ....... 44
2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului .................................................... 44
2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă ................................. 46
2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane ..................................... 47
2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării solului .................................................... 49
2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică ............................................... 50
3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL ARAD ............................... 55
3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR ......... 55
3.2. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU ...................... 56
3.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE ........ 61
4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD ............................ 68
2
4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL ARAD ...................................... 68
4.1.1. Introducere ........................................................................................................................... 68
4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor.................................................................... 68
4.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu ......................................... 69
4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune ............................................................................. 70
4.1.5. Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor ................................................................. 71
4.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor ................................................................. 72
4.2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD .............................................. 73
4.2.1. Matricile plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare .................................. 73
5. PLANUL DE IMPELEMENTARE A ACŢIUNILOR .......................................................................... 107
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR ................................................................. 184
6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE ..................................................... 184
6.2. MATRICEA DE MONITORIZARE .................................................................................................... 184
6.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLAM ARAD 2005 ...................... 184
6.4. TERMEN DE REVIZUIRE A PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD 190
6.5 ADOPTAREA ŞI INSTITUŢIONALIZAREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI
ARAD ................................................................................................................................................. 190
3
1. INTRODUCERE
1.1. Ce este Planul de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în Judeţul
Arad?
PLAM presupune dezvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea
priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi
realizarea de acţiuni constând în îmbunătăţiri reale ale situaţiei mediului şi aspectelor de sănătate publică.
PLAM reprezintă un mijloc deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la
nivel local, respectiv una dintre cele mai eficiente modalităţi de participare a publicului în procesul de
decizie al autorităţilor locale. PLAM vizează în general diminuarea poluării, utilizarea eficientă a
resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea
activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural. PLAM-ul accentuează, de
asemenea, importanţa respectării cerinţelor economice prezente, ţinând cont de necesitatea respectării
principiilor de coabitare cu mediul natural. In baza principiilor care vizează dreptul publicului de a avea
acces la informaţia de mediu (conform prevederilor Convenţiei de la Aarchus), autorităţile locale trebuie
să realizeze o participare publică eficientă în procesul de luare a deciziilor de mediu. PLAM-ul reprezintă
baza pentru acţiunea autorităţilor publice locale, pentru investitorii privaţi, organizaţii
nonguvernamentale. PLAM sprijină activ procesul de armonizare cu cerinţele de mediu, fiind mijloacele
cele mai eficiente pentru dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea
priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor de mediu la nivel
local menite să conducă la îmbunătăţirea reală a calităţii factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.
PLAM reprezintă un adevărat plan de detaliu pentru viitoarele investiţii şi activităţi pentru îmbunătăţirea
calităţii şi protecţiei mediului în judeţ.
PLAM-ul implică participarea unui spectru larg de actori pentru îndrumarea procesului de
planificare în domeniul mediului. Practic, PLAM-ul oferă un cadru de întâlnire a diverselor grupuri de
indivizi având idei, interese, valori şi perspective diferite. Aceste persoane lucrează împreună pe o durată
bine definită pentru a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care se pot soluţiona
problemele de mediu. Aceste priorităţi şi acţiuni sunt incluse într-un Plan de Acţiune pentru Mediu care
se constituie într-un program al investiţiilor viitoare din respectiva comunitate, recomandările fiind
încorporate în deciziile şi strategiile administraţiei publice locale, agenţilor economici, instituţiilor de
învăţământ şi ale altor autorităţi cu atribuţii în domeniul mediului. Resursele financiare limitate fac
imposibilă soluţionarea tuturor problemelor de mediu altfel decât prin implicarea administraţiei publice
locale, a tuturor instituţiilor deconcentrate şi a comunităţilor în definirea priorităţilor şi în planificarea im-
plementării acestora în mod eficient şi eficace pentru următorii ani. Planificarea acţiunii de mediu este
necesară pentru asigurarea durabilă şi eficientă a resurselor şi pentru implicarea activă a comuntăţilor
locale în identificarea şi soluţionarea problemelor de mediu.
PLAM reprezintă prin instituţionalizare, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii
în asigurarea unui mediu adecvat, al unor condiţii de viaţă mai bune şi al unei dezvoltări durabile pentru
generaţiile actuale şi viitoare. Aprobarea PLAM-ului de către Comitetul de Coordonare va conferi acestui
document putere de lege la nivel de judeţ şi va trebui respectat cu stricteţe de către agenţii economici
poluatori, de instituţiile administrative şi de autorităţile locale. Pentru a mări eficienţa PLAM, este
necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi
reglementare legislativă. PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung pentru acţiunile de mediu ale
judeţului. Totodată acest document constituie o bază oficială pentru elaborarea proiectelor de finanţare de
mediu.
Scopurile urmărite prin realizarea PLAM-ului sunt, evaluarea clară a problemelor de mediu;
stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, corelarea dezvoltării economice cu
aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu planurile judeţene şi regionale.
Obiectivele PLAM trebuie să fie realiste, să poată fi atinse într-o anumită perioadă de timp
definită şi cu un buget asigurat sau estimat în functie de sursele de finanţare existente. În general, planul
trebuie concentrat pe priorităţi pe termen scurt şi mediu, fără a compromite o viziune a comunităţii asupra
obiectivelor pe termen lung.
4
Obiectivele PLAM Arad sunt:
Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu în judeţul Arad;
Promovarea conştientizării publicului privind responsabilităţile pentru protecţia mediului şi
creşterea sprijinului membrilor comunităţii pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii;
Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea
programelor, planurilor şi proiectelor pentru mediu, incluzând abilitatea acestora de a obţine
finanţări din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale;
Promovarea parteneriatului între actorii implicaţi în procesul decizional de mediu;
Concordanţa cu cerinţele legislative naţionale şi cu cele care decurg din implementarea
acquisului comunitar, cu strategiile, planurile şi programele naţionale şi judeţene de acţiune;
Transpunerea şi implementarea legislaţiei europene de mediu în legislaţia românească determină
asumarea de către autorităţi a unor noi responsabilităţi, necesită o abordare administrativă şi de influenţă a
problematicii de mediu, conducând la necesitatea stabilirii unor noi obiective specifice şi acţiuni la nivelul
judeţului şi implicit la necesitatea revizuirii PLAM Arad 2005.
Conform recomandărilor Uniunii Europene, revizuirea PLAM s-a realizat într-o manieră
participativă, principiul fundamental fiind consensul unui grup cu o largă reprezentare bazat pe o
cunoaştere aprofundată a aspectelor de mediu existente la nivelul judeţului Arad.
PLAM reliefează un proces dinamic a cărui evoluţie este continuă, depinzând de o serie de factori
socio-economici care evoluează în timp, având nevoie de o permanentă monitorizare şi o revizuire
periodică în scopul reactualizării elementelor de planificare strategică conţinute.
Având în vedere faptul că procesul de revizuire este un proces ciclic care ţine cont de modificările
şi evoluţia în ansamblu a unei comunităţi în relaţie cu mediul natural, fiecare revizuire a PLAM va
modifica obiectivele specifice şi acţiunile alocate atingerii acestor obiective, procesul desfăşurându-se în
concordanţă cu viziunea, scopul şi ţintele identificate de către comunitate.
În anul 2008 s-a procedat la revizuirea acestui document.
1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM
1.2.1. Consideraţii Generale
Procesul de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad s-a desfăşurat
sub coordonarea directorului executiv al APM Arad – Dănoiu Dana Monica şi a inclus următoarele
activităţi principale:
Stabilirea structurilor necesare elaborării PLAM: Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru
Planificarea activităţilor necesare elaborării PLAM şi stabilirea atribuţiilor generale şi
specifice al membrilor structurilor formate;
Colectarea informaţiilor necesare evaluării calităţii mediului, trecerea în revistă a cauzelor şi a
principalilor agenţi economici cu impact poluator şi a zonelor poluate intens;
Evaluarea şi ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe
evaluarea riscului de mediu;
Identificarea obiectivelor generale şi specifice, precum şi a ţintelor necesare rezolvării
problemelor/aspectelor de mediu identificate;
Identificarea acţiunilor, responsabilităţilor şi a costurilor estimate ale implementării acestora;
Stabilirea strategiilor de rezolvare a problemelor de mediu (obiective, indicatori, acţiuni,
termene, responsabilităţi);
Elaborarea matricilor pentru fiecare categorie de probleme/aspecte de mediu în parte;
Consultarea cu privire la conţinutul şi viziunea PLAM;
Adoptarea PLAM de către toţi factori implicaţi în evaluare, implementare şi monitorizare.
Pentru elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad – versiunea 2009 au
fost promovate 2 structuri funcţionale:
1. Comitetul de Coordonare, constituit în scopul revizuirii PLAM Arad, format din reprezentanţi
ai autorităţilor publice locale, instituţii deconcentrate, ONG-uri, unităţi de învăţământ:
1. Instiuţia Prefectului – Judeţul Arad
2. Consiliul Judeţean Arad
3. Primăria Municipiului Arad
4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad
5. Garda Naţionala de Mediu –
Comisariatul Judeţean Arad
5
6. A.N. „Apele Romane” D.A. Mureş, SGA
Arad
7. A.N. Apele Romane – Direcţia Apelor
Crişuri Oradea
8. ANIF – Unitatea de Administrare ARAD
9. Autoritatea de Sănătate Publică a
judeţului Arad
10. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală Arad
11. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor Arad
12. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură
13. R.N.P. Direcţia Silvică Arad
14. Parcul Natural Lunca Mureşului
15. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Arad
16. Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Arad
17. Oficiul Registrului Comerţului Arad
18. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad
19. Direcţia Judeţeană de Statistică Arad
20. Registrul Auto Rromân
21. CNIPMM filiala ARAD
22. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi
Pescarilor Sportivi Arad
23. Primăria Oraşului CHIŞINEU CRIŞ
24. Primăria Oraşului NĂDLAC
25. Primăria Oraşului PECICA
26. Primăria Oraşului PÂNCOTA
27. Primăria Oraşului INEU
28. Primăria Oraşului LIPOVA
29. Primăria Oraşului SEBIŞ
30. Primăria Oraşului SÂNTANA
31. Primăria Oraşului CURTICI
32. Universitatea Aurel Vlaicu ARAD
33. Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad
34. Asociaţia Excelsior
35. Condor Club ARAD
36. SC Compania de Apă ARAD
37. SC CET ARAD SA
38. Compania de Transport Public ARAD
39. SC ASA Servicii Ecologice S.R.L
ARAD
40. SC Polaris M Holding SRL
2. Grupul de Lucru, ce cuprinde persoane cu experienţă în domeniul protecţiei mediului în
cadrul instituţiilor, ONG-urilor şi agenţilor economici reprezentativi din judeţul Arad:
1. Instituţia Prefectului – Judeţul Arad
2. Consiliul Judeţului Arad
3. Primăria Municipiului Arad
4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad
5. Garda Naţională de Mediu – C JArad
6. A.N. „Apele Romane” D.A. Mureş, SGA
Arad
7. A.N. Apele Romane – Direcţia Apelor
Crişuri Oradea
8. ANIF – unitate de administrare ARAD
9. Autoritatea de Sănătate Publică a
judeţului Arad
10. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală Arad
11. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor Arad
12. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură
13. R.N.P. – Direcţia Silvică Arad
14. Parcul Natural Lunca Mureşului
15. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Arad
16. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad
17. Direcţia Judeţeană de Statistică Arad
18. Registrul Auto Român
19. CNIPMM filiala ARAD
20. Primăria Oraşului CHIŞINEU CRIŞ
21. Primăria Oraşului NĂDLAC
22. Primăria Oraşului PECICA
23. Primăria Oraşului PÂNCOTA
24. Primăria Oraşului INEU
25. Primăria Oraşului LIPOVA
26. Primăria Oraşului SEBIŞ
27. Primăria Oraşului SÂNTANA
28. Primăria Oraşului CURTICI
29. Universitatea Aurel Vlaicu ARAD
30. Asociaţia Excelsior
31. Condor Club ARAD
32. SC Compania de Apă ARAD
33. SC CET ARAD SA
34. Compania de Transport Public ARAD
35. SC ASA Servicii Ecologice SRL ARAD
36. SC Polaris M Holding SRL
Grupul de Lucru a fost structurat în 4 (patru) subgrupuri: Apă, Aer, Biodiversitate şi Sol şi
Deşeuri care au identificat şi descris problemele de mediu. Coordonator subgrup Apă – consilier Jurj
Luminiţa; coordonator subgrup Aer – consilier Cârlugea Daniela; coordonator subgup Biodiversitate –
consilier Bogdan Ciprian; coordonator subgrup Sol şi Deşeuri – consilier Popescu Daniela.
Coordonatorul Grupului de Lucru al PLAM Arad: c.j.Buza Ramona Iuliana – consilier Relaţii
Publice, Comunicare, Programe, Proiecte.
6
1.2.2. Identificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor de mediu
Activităţile de identificare, evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu au fost efectuate de
Grupul de Lucru şi Comitetului de Coordonare al PLAM Arad.
Identificarea problemelor/aspectelor de mediu din judeţ a fost realizată folosind următoarele surse
informaţionale: rapoarte şi studii de specialitate ale instituţilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea
mediului natural, ale autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene.
În vederea elaborării unui plan realist care să aibă şanse de implementare, s-a utilizat analiza
SWOT ca procedeu de identificare a obstacolelor ce pot sta în calea rezolvării obiectivelor propuse.
Astfel s-au identificat:
Puncte tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al judeţului;
Puncte slabe interioare ale comunităţii;
Oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea;
Riscurile, respectiv ameninţările prin neimplementarea acţiunilor.
Prin analiza critică a stării mediului de către Grupul de Lucru în cadrul primelor întâlniri au fost
stabilite problemele specifice care vor fi incluse în evaluare. Într-o primă etapă problemele de mediu au
fost identificate, iar apoi s-a realizat o clasificare a acestora. O listă nominală a principalelor probleme de
mediu selectate de către Grupul de Lucru cu impact major asupra mediului este redată în continuare:
1. Cantitatea şi calitatea apei potabile
2. Degradarea calităţii apelor de suprafaţă
3. Degradarea solului şi apelor subterane
4. Poluarea atmosferică
5. Gestiunea deşeurilor
6. Pericole generate de catastrofe/fenomene
naturale şi antropice
7. Urbanizarea mediului, transportul rutier
şi feroviar
8. Asigurarea stării de sănătate
9. Biodiversitate
10. Educaţia ecologică
11. Turism şi agrement
12. Capacitatea administrativă a instituţiilor
cu atribuţii în domeniul protecţiei
mediului înconjurător
13. Incendierea voluntară a pajiştilor,
miriştilor şi a gunoaielor
14. Poluarea transfrontalieră
15. Revizuirea practicilor de mediu
16. Energie
17. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală
18. Aspecte legislative
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune
Procesul de transformare a problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune constă în :
1. Stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale problemelor de mediu, care asigură direcţia
strategică a eforturilor pe termen scurt, mediu şi lung şi care să obţină consensul comunităţii;
2. Stabilirea ţintelor care reprezintă sarcinile cuantificabile necesar a fi realizate într-un interval de
timp specificat. Acestea sunt utilizate şi pentru cuantificarea progreselor realizate în
implementarea PLAM;
3. Stabilirea indicatorilor în funcţie de obiectivele şi ţintele propuse prin planul de acţiune.
Indicatorii vor servi la măsurarea acţiunilor şi a rezultatelor acestora;
4. Identificarea acţiunilor, stabilirea acţiunilor prioritare şi elaborarea matricilor – plan de acţiune
pentru fiecare categorie de probleme/apecte de mediu în parte;
5. Stabilirea responsabililor pentru implementare, respectiv instituţiile/unităţile/persoanele care vor
avea responsabilitatea implementării acţiunilor;
6. Stabilirea termenelor de finalizare, respectiv datele la care trebuie finalizate acţiunile.
Implementarea PLAM reprezintă punerea în aplicare a acţiunilor cuprinse în planul de acţiune, în
conformitate cu planul de implementare stabilit prin documentul PLAM. Această etapă este esenţială
pentru succesul PLAM.
Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor oferă cadrul pentru compararea eforturilor de implementare cu
scopul şi obiectivele iniţiale, evidenţiază progresul făcut pentru obţinerea rezultatelor scondate în
perioada de timp propusă în PLAM. Monitorizarea continuă a PLAM va pune în evidenţă modul în care
instituţiile şi organizaţiile responsabile cu îndeplinirea unor sarcini îşi realizează obligaţiile. PLAM se
adoptă prin Ordinul Instituţiei Prefectului – Judeţul Arad, după ce a fost supus în prealabil dezbaterii
publicului.
7
Schema principalelor etape ale procesului PLAM Arad
Analiza SWOT – Judeţul Arad
Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari
interne existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în
oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul
statului sau din surse externe). Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în vedere, de
asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri suficiente pentru proiectele de mediu, personal
insuficient în instituţiile publice pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu, inexistenţa
unui cadru legislativ specific anumitor domenii referitoare la mediu, insuficienta corelare a legislaţiei de
mediu cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze
îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.
Puncte tari Puncte slabe
Situarea judeţului la extremitatea vestică
a României, la intersecţia principalelor
trasee rutiere şi ferate de intrare dinspre
UE în România;
Legislaţie de mediu armonizată cu
legislaţia Uniunii Europene; strategii şi
planuri de implementare a Directivelor
UE pe fiecare sector de mediu;
Existenţa ONG-urilor axate pe
problematica protecţiei mediului;
Experienţa în derularea proiectelor
finanţate din fonduri de pre-aderare şi
post-aderare sau din alte surse externe şi
interne;
Existenţa Planului Judeţean de
Gestionare a Deşeurilor;
Existenţa a numeroase
acorduri/protocoale de cooperare;
Judeţul Arad are calitatea de membru a
Nivel relativ scăzut al investiţiilor,
după 1990, în sectoarele de mediu,
comparativ cu necesarul de investiţii
pentru conformarea cu standardele
europene;
Accesul redus al populaţiei la sisteme
centralizate de apă şi salubritate
comparativ cu celelalte state membre
ale UE; calitatea scăzută a apei
potabile furnizate către populaţie, în
unele zone din judeţ;
Funcţionarea necorespunzătoare a
staţiilor de tratare şi epurare a apelor
uzate, precum şi evacuarea directă a
apelor uzate;
Existenţa unor suprafeţe de teren
poluate istoric din cauza practicării
unor activităţi economice intense
(agricol, chimic);
Iniţierea şi organizarea procesului PLAM
Analiza SWOT
Identificarea şi evaluarea problemelor şi
aspectelor de mediu; stabilirea priorităţilor
de mediu
Elaborarea PLAM
Proces consultativ în vederea finalizării
Adoptarea oficială a PLAM şi
implementarea planului de acţiune
Monitorizarea PLAM
Evaluarea rezultatelor şi
revizuirea/actualizarea PLAM
8
Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş
(D.K.M.T.), al Adunării Regiunilor
Vitivinicole din Europa (A.R.E.V.), al
Conferinţei Regiunilor Aeroportuare
(A.R.C.), al Adunării Regiunilor
Europei (A.R.E.) şi al Asociaţiei
Regiunilor Europene de Frontieră
(A.E.B.R.);
Existenţa unor strategii privind
soluţionarea problemelor de mediu;
Existenţa Master Plan – Apă şi Master
Plan – Deşeuri;
Strategia de cooperare transfrontalieră la
nivelul Euroregiunii DKMT;
Proiecte transfrontaliere RO-HU în
derulare sau în curs de implementare;
Strategia de dezvoltare a judeţului 2007-
2013;
Strategia de dezvoltare turistică;
Imagine pozitivă a judeţului în UE şi
alte state;
Existenţa deponeului ecologic autorizat
aparţinând S.C. ASA SERVICII
ECOLOGICE S.R.L.;
Piaţă tradiţională de turism local şi
transfrontalier.
Resurse financiare şi umane scăzute
pentru managementul ariilor protejate
şi a biotopurilor;
Sistem deficitar de colectare selectivă
a deşeurilor în mediul urban şi rural;
Depozitarea necontrolată a deşeurilor
în zonele rurale;
Insuficienta preocupare a agenţilor
economici în ceea ce priveşte
minimizarea, recuperarea şi
reutilizarea deşeurilor;
Slaba conştientizare a populaţiei şi a
agenţilor economici privind
gestionarea adecvată a deşeurilor,
respectiv, a ariilor speciale protejate;
Lipsa cunoştiinţelor sau experienţă
limitată privind practicile
internaţionale de refacere a mediului
înconjurător;
Dezinteresul societăţii civile privind
problematica mediului înconjurător;
Nevalorificarea surselor regenerabile
de producere a energiei verzii.
Oportunităţi Ameninţări
Utilizarea fondurilor UE ca o contribuţie
importantă pentru îmbunătăţirea
standardelor de mediu în judeţ;
Creşterea standardelor de viaţă şi a
oportunităţilor economice prin
asigurarea unor servicii publice de
calitate, prin reconstrucţia ecologică a
siturilor poluate, prin reducerea
riscurilor la dezastre naturale;
Existenţa unor planuri de investiţii pe
termen lung în condiţiile dezvoltării
durabile;
Implementarea legislaţiei cu privire la
introducerea celor mai bune tehnologii
disponibile în infrastructura de mediu;
creşterea eficienţei utilizării resurselor şi
a energiei;
Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi a
agenţilor economici la servicii publice
de apă, canalizare şi termoficare;
Îmbunătăţirea performanţelor
operatorilor de servicii publice;
Dezvoltarea unei pieţe viabile de
reciclare a deşeurilor/materiei prime
rezultate din procesarea deşeurilor;
Dezvoltarea de parteneriate Public-
Private privind mediul înconjurător;
Riscul neadaptării la condiţiile de
calitate impuse de UE;
Capacitatea scăzută a beneficiarilor
finali şi a autorităţilor locale de a
genera proiecte şi de a aplica la
standardele europene;
Neconformarea cu cerinţele
Directivelor UE pentru sectorul de apă
şi gestiunea deşeurilor în condiţiile
unei absorţii scăzute a fondurilor
europene, cauzată de procesul
complex de pregătire şi gestionare a
proiectelor, precum şi datorită
cofinanţării costisitoare;
Dificultăţi în susţinerea costurilor de
investiţie a proiectelor în domeniul
infrastructurii de mediu, în special de
către comunităţile medii şi mici;
Costuri ridicate pentru conformarea cu
standardele europene privind
optimizarea tehnologiilor şi folosirea
BAT pentru agenţii economici;
Instabilitatea legislaţiei cu impact
asupra mediului;
Infrastructură slabă pentru colectare,
transport şi eliminare a deşeurilor;
Nivelul scăzut al cooperărilor
9
Acces la know-how şi concepte noi
menite a creşte competivitatea judeţului
Arad şi atractivitatea acestuia pentru
cooperări externe şi investiţii străine;
Aplicarea principiului parteneriatului în
luarea deciziilor în domeniul protecţiei
mediului;
Existenţa programelor de finanţare
vizând cooperarea transfrontalieră;
Dezvoltarea cooperării transfrontaliere
în scopul dezvoltării infrastructurii şi a
creşterii economice;
Promovarea investiţiilor în domeniul
protecţiei mediului înconjurător.
anteprenoriale transfrontaliere,
datorită lipsei cunoştinţelor reciproce
despre piaţă şi a fluxului redus de
informaţii;
Ineficienţa investiţiilor pe termen
mediu şi scurt pentru reducerea
riscurilor la dezastre naturale care pot
provoca pagube materiale şi umane
importante;
Întârzierea modernizării/dezvoltării
infrastructurii de circulaţie.
10
2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI ARAD
2.1 Informaţii generale asupra judeţului
Prezenţa locuirii în acest areal este atestată încă din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice
au pus în evidenţă şi atestă continuitatea locuirii în această zonă. Sunt bine reprezentate epoca bronzului,
perioada formării şi consolidării statului dac, perioada ocupării romane, epoca prefeudală şi epoca
feudală. Mureşul şi cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de Herodot şi respectiv Ptolomeu, iar mai
târziu, referiri la aceste meleaguri sunt întâlnite în scrierile medievale Legenda Sfântului Gerard, Gesta
Hungarorum şi Cronica pictată de la Viena.
sfârşitul sec. VI Î. Hr. - prima informaţie scrisă despre existenţa daco-geţilor în această zonă;
106-119 D.Hr - zona Aradului este inclusă în provincia romană Dacia;
mileniul I - incursiunile popoarelor migratoare: goţi, huni, gepizi, avari, slavi;
sec VIII-IX, definitivarea procesului de etnogeneză a poporului român;
anul 1028 - voievodatul lui Ahtum este cucerit de către armata cavalerilor unguri; populaţia
românească se regrupează în voievodate şi cnezate de mai mică întindere, păstrându-şi
identitatea politică şi religioasă.
sec XI - prima atestare documentară a Aradului într-un document editat la Buda în anul
1347 de regele Ludovic I în care este intercalat un citat din anii 1080-1090, unde este
menţionat comitatul "Orod lângă fluviul Mureş";
1552-1554 - se construieşte cetatea turcească, pe malul drept al Mureşului, pe locul actualei
fabrici textile Teba. În jurul acestei cetăţi s-a dezvoltat aşezarea civilă a vechiului oraş,
Aradul devenind un important punct strategic şi un renumit centru comercial;
anul 1689 - în urma Păcii de la Karlowitz, Aradul trece sub stăpânirea habsburgică, graniţa
dintre Imperiul Otoman şi cel Habsburgic fiind stabilită pe râul Mureş;
Ridicarea noii cetăţi a Aradului, situată în sudul râului Mureş a marcat profund evoluţia
ulterioară a oraşului. Construcţia a fost concepută în stilul cetăţilor Vauban-Tenaille, de o
echipă de ingineri militari condusă de Ferdinand Philipp Harsch. Lucrările au durat 20 de ani
(1763 - 1783), folosindu-se mii de şerbi ca forţă de muncă;
anul 1834 - oraşul Arad, primeşte privilegiul de "oraş liber regesc", fapt ce a favorizat
dezvoltarea sa economică şi socială ulterioară;
noiembrie 1918 - politicienii arădeni Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu şi Ioan
Flueraş, lideri ai Consiliului Naţional Român Central, cu sediul la Arad, pregătesc adunarea
plebiscitară de la Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918, s-a votat unirea Transilvaniei cu
România;
1945 - 1989 perioada comunistă - s-au construit marile platforme industriale şi noi cartiere
de locuinţe pentru a face faţă migraţiei populaţiei de la sate la oraş;
anul 1989 - revoluţia de eliberare de sub dictatura comunistă, Aradul fiind al doilea oraş din
Romania, care a păşit pe calea democraţiei, datorită jertfei de sânge adusă de locuitorii săi;
anul 1992 - primele alegeri locale democratice. S-a structurat actuala administraţie locală.
2.1.1. Valori istorice şi culturale
Judeţul Arad, ca spaţiu istorico-geografic a fost cunoscut şi străbătut de importante artere de
circulaţie încă din vechime, aflat în contact permanent cu civilizaţia occidentală, ceea ce a însemnat şi
tranzitarea acestor locuri de numeroşi călători. Cât despre cartea de vizită a "oraşului de pe Mureş",
supranumit cândva "mica Vienă", comparaţia cu celebra capitală austriacă nu poate decât să ne onoreze ca
beneficiari ai unei moşteniri nepreţuite.
Astfel, o primă trecere în revistă a valorilor cultural-istorice relevă bogăţia şi diversitatea
patrimoniului arhitectural:
Cetăţi medievale: Şiria, Şoimoş, Dezna - sec.XIII, Ineu - sec.XVII
Castele şi conace pe Valea Mureşului: Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Conop, Castelul regal de la
Săvârşin
Bazarul turcesc din Lipova - 1672
11
Cetatea Aradului (bucla Mureşului - cartier Subcetate), construită între anii 1763-1783, în stil
Vauban, martoră a luptelor din timpul revoluţiei de la 1848-1849 şi închisoare pentru răsculaţii
conduşii de Horea, Cloşca şi Crişan şi pentru soldaţii armatei lui Napoleon, căzuţi prizoneri la
habsburgi. Cetatea Aradului este şi singura cetate din Transilvania construită în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, faza târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa.
Muzee:
Complexul Muzeal Arad şi secţiile Artă, Istorie şi Ştiinţele naturii
Muzeul de artă bisericească şi obiecte de cult - Mănăstirea Gai
Muzeul memorial "Vasile Goldiş" Arad
Muzeul oraşului Lipova
Muzeul "Ioan Slavici şi Emil Monţia" Şiria
Muzeul "Adam Muler Guttenbrun" Zăbrani
Muzeul de artă şi etnografie Săvârşin
Muzeul Viei şi Vinului Miniş
Muzeul Codrii şi Lunca Beliului
Puncte muzeale locale: Bata, Buteni,
Macea (Expoziţia de caricatură -"Ştefan Popa Popa-s"- Castelul Csernovics)
Monumentul Eroilor de la Păuliş
Tabăra de sculptură Căsoaia
Casa memorială Eugen Popa-Săvîrşin
Clădiri de patrimoniu şi monumente istorice în municipiul Arad: Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Palatul Cenad, Palatul Neuman, Palatul de Justiţie, Palatul
Finanţelor, Casa Kelemen, Palatul Băncii Naţionale, Palatul Szantay, Palatul Bohuş, Hotel Ardealul;
Alte clădiri şi construcţii cu valoare de patrimoniu: "Înalta Preparandie", Casa cu Lacăt, Casa
parohiei catolice din Aradul Nou, Casa cu ghiulele, Teatrul Vechi, Cetatea Aradului, Vama Veche, Turnul
de Apă, Podul Traian;
Monumente: Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk (1729)
Evenimente culturale: "'Primăvara arădeană", Festival Internaţional de Artă a Animaţiei
"Euromarionete", Târgul de carte, Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground, Bienala Naţională de
Desen, Festivalul Minorităţilor, Zilele muzicii sacre. "Festivalul cântecului şi jocului din Ţara
Zărandului" de la Moneasa, Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa; Festivalul folcloric
"La izvor de cânt şi dor"- Lipova; "Parada fanfarelor"- Festival internaţional al muzicii de fanfară -
Buteni;
Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături de români, precum maghiarii, germanii, sârbii,
slovacii, bulgarii, evreii, rromii se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic,
reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.
Cele mai cunoscute lăcaşe de cult cu valoare istorică sunt:
Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi aşezăminte
monahale din România, fiind atestată în anul 1177
Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu
Catedrala romano-catolică Sf.Maria Radna (1756), construită pe locul unei foste biserici a
cărei piatră de temelie a fost pusă în 1520 şi distrusă de către turci pe la 1551; lângă catedrală
se află Mănăstirea franciscană (1747)
Biserica ortodoxă din Lipova, cu pictură religioasă datată în sec. al XV-lea, refăcută în stil
baroc , sec.al XVIII lea;
Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine şi numele
Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată de către
comunitatea bulgară din Vinga
Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Poiana
în municipiul Arad: Mănăstirea ortodoxă "Sf. Simion Stâlpnicul"- Gai, Biserica ortodoxă sârbă
"Sf.Petru şi Pavel", Catedrala ortodoxă "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", Catedrala
romano-catolică "Sf.Anton de Padova", Sinagoga neologă, Biserica Roşie evanghelic-luterană,
ş.a.
12
2.1.2. Descrierea judeţului Arad
Judeţul Arad este un exemplu grăitor de îmbinare armonioasă a naturii, oamenilor, istoriei şi
prezentului, care îşi pun amprenta pe viaţa de zi cu zi a locuitorilor de aici. Natura locurilor oferă şi a
oferit, dintotdeauna, condiţii favorabile activităţilor umane: un vast amfiteatru, coborât armonios în trepte
de la est la vest, în trei mari unităţi naturale complementare (munte, dealuri şi depresiuni, câmpii), o climă
plăcută, moderată, fără diferenţe accentuate, o hidrografie bogată (dominată de cursul maiestuos al
Mureşului), un înveliş vegetal şi de soluri cu o productivitate ridicată şi bogăţii ale subsolului, ce
completează avuţia naturală a judeţului.
Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva -
Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor favorizant al dezvoltării
economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator de atracţie zonală şi regională.
In decursul timpului o serie de domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra
dezvoltării economice a judeţului fapt ce demonstrează că judeţul Arad dispune de un real potenţial de
afirmare.
2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice
Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad, cu o suprafaţă de 775.409 ha (respectiv 3,3% din
suprafaţa ţării - al cincilea judeţ ca întindere), se desfăşoară sub forma unui vast amfiteatru ce cuprinde în
limitele sale peisaje variate, în care o notă aparte o introduce activitatea antropică.
Punctul
cardinal
Punctul
extrem
Judeţul, ţara cu care se
învecinează
Longitudinea
estică
Latitudinea
nordică
NORD Berechiu Judeţul Bihor 21 0 47 ’ 04 ’’ 46
0 37 ’ 17 ’’
SUD Cuveşdia Judeţul Timiş 21 0 41 ’ 31 ’’ 45
0 57 ’ 27 ’’
EST Târnăviţa Judeţul Hunedoara 22 0 39 ’ 06 ’’ 46
0 15 ’ 25 ’’
VEST Nădlac Republica Ungaria 20 0 45 ’ 28 ’’ 46
0 10 ’ 18 ’’
Judeţul are o poziţie geografică favorabilă, fiind amplasat la intersecţia următoarelor drumuri
europene : Coridorul european rutier IV şi şoseaua rapidă ce va lega Ucraina cu Serbia.
Din punct de vedere administrativ este delimitat de judeţul Bihor în nord, de judeţul Alba şi
Hunedoara în est, de judeţul Timiş în partea de sud şi de frontiera de stat cu Ungaria în vest.
Limita nordică se desfăşoară în cadrul câmpiei joase a Crişurilor, pe un sector restrâns, ce
urmăreşte apoi panta domoală a Dealurilor Vestice, iar cea mai mare parte se înscrie în zona montană,
respectiv Munţii Codru Moma.
În partea de est un prim sector îl formează Munţii Bihor, urmat de o succesiune de nivele de
1000–800 m cu păduri şi păşuni, apoi depresiunea Hălmagiu-Brad, extremitatea vestică a Munţilor
Zărandului şi în final Culoarul Mureşului în aval de Zam.
În partea de sud, limita judeţului Arad se desfăşoară de-a lungul cumpenei de ape dintre Mureş şi
Bega, de unde se continuă apoi pe Mureş.
Limita vestică se desfăşoară în cadrul Câmpiei de Vest, intersectând văile Crişului Alb, Crişului
Negru şi Mureş, ce reprezintă o succesiune de câmpii joase şi braţe părăsite.
Geologia. Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul
Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul judeţului, este alcătuit din şisturi
cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) şi formaţiuni
sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) fragmentarea tectonică este evidenţiată prin
numeroase falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) în care s-au
acumulat formaţiuni: tortoniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare,
conglomerate), sarmato - piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri,
nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost
regenerate de orogeneza aplină, fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura
sedimentară este alcătuită mai ales din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene, sarmato-pliocene în facies
panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct de vedere litologic cu cele din bazinul Zarandului.
În evoluţia pre-alpină, spaţiul montan, a suferit transformările a cel puţin două cicluri
geotectonice, ultimul dintre ele fiind ciclul hercinic. La sfârşitul acestuia, aria muntoasă aparţinea unui
domeniu continental rigid (stabilizat) mult mai întins, format în principal din şisturi cristaline. Spre
13
sfârşitul paleozoicului, în permian, aria muntoasă a constituit sediul unei acumulări de depozit
predominant continentale, în care materialul de origine piroclastică avea o mare pondere.
Odată cu începutul ciclului alpin, când se individualizează blocul transilvano-panonic, se
deosebesc: domeniul de Codru, domeniul de Bihor şi domeniul de Biharia. După restabilirea echilibrului
tectonic, spre sfârşitul cretacicului, aria muntoasă a fost din nou acoperită de ape, ea devenind bazin de
acumulare. Depozitele formate în noile condiţii alcătuiesc, în structura actuală, învelişul postgeneză
conservat de obicei în ariile depresionare.
Caracteristice pentru fundamentul cristalin sunt manifestările magmatice, aşa cum este seria de
Mădrigeşti din Munţii Highiş constituită din paragnaise, calcare şi dolomite cristaline cu intruziuni sin-
orogene de roci granitoide. Lor li se alătură în fundamentul măgurilor de la Şiria, o fâşie de şisturi
muscovitice şi corneene biotitice străpunsă de filoane granitoide. Această serie, alături de granitoidele de
Codru, alcătuiesc nucleul cel mai vechi metamorfozat în timpul precambrianului sau paleozoicului vechi
(H. Savu, 1962; R. Dimitrescu, 1962).
Orogeneza hercinică este marcată de o activitate magmatică plutonică care a dus la punerea în loc
a unor masive intruzive ca cele din Munţii Highiş (seria de Păiuşeni, după H. Savu, 1962). În Munţii
Moma este cunoscută seria intruziunilor de Codru - produse ale unui magmatism plutonic. Lor li s-a
suprapus pânza de Codru alcătuită din depozite (prealpine) permiene regenerate în cutările alpine şi din
depozite mezozoice, adică învelişul alpin al cristalinului.
Sfârşitul mezozoicului este marcat de oscilaţiile uscatului consemnate de faciesurile neritic-litoral
şi epicontinental bogate în organisme şi în alternanţe cu depozitele continentale. Mişcările din faza
lamarică au condus la exondarea zonei montane, urmate de erupţiile de banatite din paleogen.
Din punct de vedere geologic perimetrul Depresiunii Hălmagiu aparţine părţii vestice a bazinului
neogen al Zărandului. Fundamentul acestui golf este format din şisturi cristaline ce au fost străpunse de
roci eruptive filoniene în partea de nord- nord vest şi de erupţiile andezitice în partea de sud.
Depozitele de vârstã ponţiană se prezintă sub forma unui "facies litoral", de apă foarte îndulcită,
marnos, nisipos, uneori chiar conglomeratic, sau sub forma unui "facies vestic" depus la o depărtare
oarecare de ţărm şi la o adâncime de peste 200 m. El este reprezentat prin marne cenuşii albastre, în stare
proaspătă, şi albe, prin uscare, sărace sau chiar lipsite de fosile.
Depresiunea Zărand reprezintă un compartiment alungit pe direcţia est-vest, coborât tectonic în
timpul neozoicului şi conturat ca unitate de sine stătătoare la sfârşitul pliocenului şi începutul
cuaternarului. Structura orografică prezintă în linii mari ca şi trăsătură de bază, creşterea altitudinilor
dinspre partea centrală spre cea periferic muntoasă (din nord şi sud) dar şi dinspre vest spre est, adică de
la contactul cu Câmpia Crişurilor spre compartimentul Almaş - Gurahonţ (considerată după unii
depresiune şi parte componentă a Depresiunii Zărand).
Un sistem de falii profunde, neogene delimitează compartimentul depresionar al Zărandului faţă
de cristalinul din Masivul Highiş şi Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene. În acest
fel modelarea s-a efectuat intens, denivelarea creată între fundul Depresiunii Zărand şi rama montană
fiind confirmată şi de grosimea foarte mare a depozitelor piemontane.
Dealurile şi piemonturile ce se găsesc la baza Munţilor Codru-Moma, Găina, Zărand sunt alcătuite
din roci sedimentare (marne, argile cenuşii, nisipuri uşor cimentate, etc.) ce au fost smulse din trupul
munţilor de forţele exogene şi care s-au depus într-un vechi golf al Lacului Panonic peste fundamentul
cristalin, fiind în fapt câmpii de acumulare în timpul pliocenului. Pe parcursul acestei sedimentări au avut
loc şi erupţii vulcanice ce-au adus din străfundurile pământului cantităţi importante de lavă, acoperită
ulterior de roci sedimentare recente. Pe alocuri, după retragerea apelor Lacului Panonic, agenţii
modelatori au scos la iveală structuri vulcanice (formate din andezite şi aglomerate andezitice) ce au
aspectul unor martori de eroziune care depăşesc uşor 300 m altitudine (Mocrea, Pleşca, Pâcota,etc.).
Astăzi periferia acestor dealuri este marcată de argile, nisipuri variate, pietrişuri şi bolovănişuri
depuse sub forma unor vaste conuri de dejecţie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu
intercalaţii de soluri fosile.
Zona de câmpie a judeţului are origine comună cu Depresiunea Panonică, care în evoluţie se
suprapune celui de al doilea bloc rezultat din fracturarea micro-plăcii transilvano-panonice. Fundamentul
său se compune din blocuri de şisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se află
umplutura neogenă specifică depresiunii.
14
Depozitele de umplutură încep cu badenianul şi sarmaţianul şi sunt compuse din marne, argile,
conglomerate şi nisipuri. Grosimea pliocenului variază de la câteva zeci de metri, până la 2000 - 3000 m.
El se află suprapus unor horsturi şi grabene ale fundamentului. Cuaternarul acoperă toată câmpia, inclusiv
culoarele şi se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri,
depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlaştină şi turbă.
Relieful judeţului Arad este alcătuit din forme variate şi etajate de la est spre vest, după cum
urmează:
- Munţii Codru-Moma - sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului, pe direcţia NV-SE şi se
prezintă sub forma unei culmi de înălţime mijlocie alcătuită din mai multe vârfuri (Vârful Pleşu -1112 m,
Vârful Izoi -1098 m, Vârful Momuţa-930 m), care este depăşită de Munţii Bihorului prin înşeuarea joasă
de la Groşi şi de Munţii Zărandului prin defileul Crişului Alb de la Pleşcuţa. În partea centrală se remarcă
o zona mai coborâtă, unde s-a format mica depresiune intramontană de la Moneasa-Rănuşa. Tot aici se
află: izbucul intermitent de la Călugări-monument al naturii, care hidrografic aparţine bazinului Crişului
Alb; formele carstice de la Moneasa şi platoul carstic suspendat de la Tinoasa (lânga Vârful Izoi).
Suprafeţele forestiere compacte acoperă întreaga zonă montană de unde şi denumirea de "codru", ceea ce
dă regiunii specificul de peisaj montan forestier, foarte puţin transformat.
Se păstrează o toponimie geografică deosebit de interesantă şi străveche (cităm doar următoarele
topice: Măgura-foarte frecvent; Osoiu Mare, Pleşu, Smida, Moma, Momuţa, Jidovina, Chicera).
- Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al Muntelui
Găina, unde se găsesc cele mai mari altitudini din judeţ: Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-
1429 m.
- Munţii Zărandului - sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura
Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). Deşi prin altitudine (în medie 500-600 m) se
încadrează în categoria dealurilor, prin aspectul formelor de relief (prezenţa platformelor de eroziune),
prin geologie (şisturile cristaline) şi vegetaţie (păduri compacte), Muntii Zărandului reprezintă o unitate
muntoasă clară. În cadrul Munţilor Zărandului se deosebesc trei sectoare, despărţite de culoare
depresionare, astfel: în partea de vest, un sector cuprins între Câmpia Aradului şi culoarul Nadăş-Bârzava
(cu Vârful Highiş); în partea centrală, un sector cuprins între culoarul anterior şi culoarul structural
dezvoltat pe roci cretacice între Căpruţa şi Gurahonţ (cu vârful Drocea); în est un alt sector ce ţine până în
zona de interferenţă cu Munţii Metaliferi (cu Măgura Ciungani şi Breaza). Şi în Zărand întâlnim o
toponimie interesantă (exemplu: Măgura, Curcubata, Cap de Drac, Aria, Chicera, Olos). Contactul brusc
al munţilor cu câmpia se observă de-a lungul liniei Pâncota-Păuliş.
- Piemontul Codrului - este situat la marginea de vest a Munţilor Codru-Moma şi este reprezentat
printr-o suprafaţă netedă, uşor înclinată dinspre munte spre câmpie, cu o panta medie de 15O, dezvoltată
pe roci friabile panoniene, provenind din erodarea acestora. Reţeaua hidrografică, drenată de Teuz şi
Crişul Alb, a creat un sistem de interfluvii paralele. În cadrul piemontului eroziunea a scos la zi o serie de
structuri vulcanice neogene (la Archiş şi Sebiş, unde Valea Deznei formează un defileu epigenetic), în
spatele cărora s-au format mici depresiuni (Hăşmaş, Groseni, Buhani-Dezna).
- Piemontul Zărandului - situat la poala nordică a Munţilor Zărandului, are o structură mai
complexă datorită prezenţei aceloraşi elemente vulcanice (Mocrea, Pâncota) şi a continuării piemontului
de eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi acumulative sau câmpii piemontane). Pot fi distinse
două subdiviziuni: piemontul Cuiedului (între Cigher şi Crişul Alb) şi piemontul Târnovei (până la Valea
Cigherului) cu un pronunţat caracter acumulativ în partea terminală.
- Depresiunea Zărandului - reprezintă în sens larg, întreaga arie depresionară dintre Munţii
Codru-Moma şi Zărand. Ataşând piemonturile la cele două unităţi muntoase, depresiunea propriu-zisă se
reduce la culoarul larg al Crişului Alb şi Teuzului, mărginit de terminaţii piemontane, între Ineu şi Buteni.
In acest sector, se remarcă o puternică dezvoltare a teraselor din stânga Crişului-Alb.
- Depresiunea Almaş-Gurahonţ - poate fi considerată ca un sector al depresiunii Zărandului (în
sensul larg arătat mai sus) sau ca o subunitate naturală distinctă. Depresiunea cuprinde terminaţiile
piemonturilor dinspre nord şi sud şi valea largă, terasată a Crişului Alb între Gurahonţ şi defileul
epigenetic de la Joia Mare. Unitatea şi individualitatea geografică a depresiunii fac din ea un loc distinct
situat la îmbinarea Munţilor Zărandului şi Codru-Moma.
- Depresiunea Hălmagiu - comunicând mai mult cu depresiunile Brad (pe Crişul Alb) şi Beiuş
(peste şaua de la Groşi), reprezintă o individualitate geografică bine marcată în peisaj. Legătura spre
15
depresiunea Almaş-Gurahonţ se face prin defileul epigenetic al Crişului Alb între Vârfurile şi Gurahonţ
(defileul de la Pleşcuţa).
- Dealurile Lipovei - care reprezintă, în mare, tot un piemont de eroziune, se află situate la sud de
Mureş. Genetic ele sunt legate de Munţii Zărandului şi de acţiunea Mureşului. Se foloseşte termenul de
dealuri, deoarece caracterul piemontan este mai evident doar în partea de vest şi sud, latura dinspre Mureş
fiind mai mult o asociere de forme structurale şi petrografice (dezvoltate nu numai pe roci panoniene, ci şi
pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.).
- Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - se remarcă prin discontinuitatea mare pe care o introduce
în peisaj, de-a lungul a peste 60 km. Elementul predominant este dat de Valea Mureşului, cu relieful creat
de ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. În cadrul culoarului distingem, de la est
spre vest: o zona depresionară largă (Săvârşin-Vărădia), un defileu (Căpruţa), o altă zonă depresionară
mai puţin extinsă (Bârzava-Conop) şi ultimul defileu (Şoimoş-Lipova) din cursul Mureşului, după care
acesta iese în câmpie.
- Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei "câmpii a glacisurilor", se află situată în continuarea
piemontului Codrului şi este mărginită la sud de valea Teuzului.
- Câmpia Crişului Alb - cuprinde relieful coborât, dintre Teuz şi Crişul Alb. Hidrografia minoră
are un caracter neorganizat, ezitant, iar panta văilor foarte redusă. Este o regiune joasă cu o dezvoltare
largă a luncilor.
- Câmpia înaltă a Aradului - cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă genetic o deltă
cuaternară a Mureşului, construită la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova. Câmpia scade altitudinal spre
nord. Partea centrală, în perimetrul marcat de localităţile Socodor, Sântana, Sâmbateni, Arad, Curtici este
relativ înaltă şi orizontală, iar spre vestul acesteia, după o zonă coborâtă (pe aliniamentul Sânpaul-Iratoş)
cu tendinţe de înmlăştinire urmează o porţiune de câmpie înaltă (sectorul Pecica-Nădlac) cu caracter
tabular. În sudul Câmpiei Aradului se interpune subunitatea văii Mureşului.
- Câmpia Vingăi - este situată la sud de Mureş, fiind o câmpie înaltă, care reprezintă tot o veche
deltă continentală a Mureşului (anterioară însă deltei ce formează Câmpia Aradului). Aceasta se continuă
spre vest cu o câmpie mai coborâtă, pe aliniamentul Aradul Nou-Şag-Mănăştur.
Din punct de vedere hidrografic se remarcă existenţa unor importante cursuri de apă şi a unor
rezerve subterane apreciabile.
Teritoriul judeţului Arad este străbătut de următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul
Alb, Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crişul Alb are un debit
care creşte de la 13,7 m3/s la Gurahonţ la 18,6 m
3/s la Bocsig şi la 21,4 m
3/s la Chişineu-Criş. Afluenţii
Crişului Alb au debite între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.
Mureşul are la intrarea în judeţ un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m
3/s. Debitele maxime ale
Mureşului pot ajunge la peste 2000 m3/s (2150 m
3/s) şi duc la apariţia inundaţiilor.
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Cele mai mici valori ale densităţii
reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa
şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a
reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea
Mureşului şi lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.
Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general,
la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză
este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului
legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
Factorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea,
circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a
unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice.
16
2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice
În limitele judeţului, este înscrisă o suprafaţă de 7.654 km2, ceea ce reprezintă 3,2% din teritoriul
ţării ca mărime, cu peste 457.713 locuitori grupaţi în 78 de unităţi teritoriale şi administrative. Reţeaua de
aşezări omeneşti, evidenţiată în tabelele 2.1.2.2.1. şi 2.1.2.2.2 este formată dintr-un municipiu - Arad,
municipiu reşedinţă de judeţ, 9 oraşe şi 68 de comune.
Municipiul Arad constituie centrul polarizator al judeţului şi exercită o puternică influenţă
economică, culturală în teritoriu.
Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva -
Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor favorizant al dezvoltării
economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator de atracţie zonală şi regională.
Tabelul 2.1.2.2.1
Reţeaua de localităţi
Judeţ Suprafaţa
totală, (km2)
Număr
municipii
Număr
oraşe
Număr
comune
Număr
sate
Arad 7654 1 9 68 270
Tabelul 2.1.2.2.2
Caracterizarea oraşelor
din punctul de vedere a suprafeţei şi numărului de locuitori
Nr.
crt. Oraş
Număr
locuitori
Suprafaţă
totală
(ha)
Suprafaţă
intravilan
(ha)
1. Arad 167238 25285 6227
2. Chişineu Criş 8400 11780 859
3. Curtici 8040 7282 908
4. Ineu 9999 11662 922
5. Lipova 11392 13400 868,68
6. Nădlac 8145 13315 1198
8. Pâncota 8221 6696 435
7. Pecica 13 011 23717 967
9. Sântana 13130 10810 1219
10. Sebiş 6327 6597 396
În decursul timpului, o serie de domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării
economice a judeţului, fapt ce demonstrează că judeţul Arad dispune de un real potenţial de afirmare.
Acest lucru se evidenţiază prin dezvoltarea obiectivelor comerciale prezentate în tabelul 2.1.2.2.3
Tabelul 2.1.2.2.3
Dezvoltarea obiectivelor comerciale în anul 2008
Judeţul
Arad
Unităţi comerciale Unităţi alimentaţie
publică
Unităţi prestări
servicii
Existente
Noi
apărute
Existente
Noi
apărute
Existente
Noi
apărute
Municipiul Arad 8039 800 1104 140 8042 1729
Chişineu Criş 23 1 14 - 59 7
Curtici 65 3 6 1 105 21
Ineu 369 38 20 4 271 34
Lipova 217 2 41 4 217 6
Nădlac 134 - 23 2 11 -
Pâncota 35 2 5 - 7 1
Pecica 127 15 19 6 62 24
Sântana 265 53 12 - 134 24
Sebiş 230 13 17 1 300 41
Total 9504 927 1261 158 9208 1887
17
În cursul anului 2008, în municipiul Arad s-au deschis o serie de supermarket-uri, cum ar fi:
Carrefour, Bricostore, Real, în zona periferică a oraşului, care asigură aprovizionarea populaţiei cu o
paletă largă de produse alimentare, electrocasnice, îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier, etc.
De asemenea şi în cartierele mari s-au dat în folosinţă o serie de spaţii comerciale şi industriale,
pe fosta platformă a fabricii de textile UTA, în cartierul Aurel Vlaicu.
Menţionăm că în anul 2008, în municipiul Arad, prin demolarea unor obiective industriale mari
cum ar fi: SC IMAR, SC Sabina, ateliere ale staţiei CFR Arad s-au pus bazele şi s-au iniţializat acţiuni
pentru construirea unor noi spaţii comerciale.
Obiectivele de strategie economică sunt reprezentate de:
infrastructură - la nivelul relaţiilor continentale, teritoriul judeţean este străbătut de coridorul
trans-european nr. IV - rutier şi feroviar, care asigură legăturile dintre vestul Europei şi spaţiul
Mării Negre. Autostrada Nădlac-Deva-Sibiu-Braşov se încadrează în reţeaua generală de
autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara noastră şi reprezintă o zonă importantă a Coridorului IV
Trans-european de transport rutier, care va străbate teritoriul României de la vest la est, între Arad
şi Constanţa şi are ca scop:
integrarea în reţelele de transport trans-europene,
descongestionarea şi siguranţa traficului,
rentabilitatea şi dezvoltarea zonală.
reţeaua de căi ferate: judeţul Arad este traversat de calea ferată, care face parte din Coridorul
IV Trans-european Curtici - Braşov - Bucureşti - Constanţa, coridor stabilit la Conferinţa Pan-
europeană a Transporturilor de la Creta din 1994 şi reconfirmate la Conferinţa de la Helsinki
din iunie 1997. Coridorul IV este multimodal, având o mare importanţă în structura traficului
derulat pe reţeaua C.F.R
aeroportul internaţional: asigură legătura cu capitala şi cu diferite centre din Europa. În prezent
suprafaţa operaţională pentru pasageri este de 1305 mp, numărul de pasageri care poate fi
deservit în procedurile de sosire şi plecare este de 100 pasageri pe oră.
Terminalul Cargo-Aeroport Arad: este un obiectiv amplasat în imediata apropiere a
aeroportului internaţional şi al zonei libere Arad, fiind în măsură să preia traficul de marfă pe
cale aeriană, care leagă Europa de vest de Orientul Mijlociu. El este situat în apropierea
frontierei cu Ungaria la 30 Km de cel mai apropiat punct rutier de trecere al frontierei (Turnu)
şi respectiv la 20 Km de cel mai apropiat punct de trecere al frontierei pe cala ferată (Curtici).
Amplasamentul permite accesul facil al agenţilor economici din zonele apropiate, în special
din judeţele: Arad, Bihor, Alba, Hunedoara - Romania şi respectiv Bekes, Czongrad - Ungaria,
la această categorie de transport marfă.
Zona Liberă Curtici Arad: s-a înfiinţat prin HG nr. 449/ 08.07.1999. Are o suprafaţă totală de
90 ha, zona este compusă din două platforme situate în vecinatatea oraşului Curtici, la graniţa
cu Ungaria, precum şi în partea de vest a municipiului Arad, adiacent căii de rulare a
Aeroportului cu Trafic Internaţional Arad. Este o zonă liberă amplasată, convenabil pentru
investitori, în partea de vest a României, pe un coridor rutier european, în apropierea a patru
puncte vamale. Zona Liberă Curtici Arad poate fi accesată prin intermediul a trei din cele patru
căi de acces: rutieră, feroviară şi aeriană.
La nivelul judeţului Arad există un studiu de perspectivă în ceea ce priveşte reamenajarea
şenalului navigabil al Mureşului de la Arad la Szeged (Ungaria). Acesta a existat şi a fost funcţional încă
de la începutul secolului trecut, Aradul fiind un important port (Port Arthur) pentru sare, cherestea şi alte
produse. Acest obiectiv ar putea fi şi unul de interes turistic, prin organizarea unor croaziere pe Mureş
până la confluenţa cu râul Tisa.
2.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole
Judeţul Arad dispune de o economie echilibrată, principalele sectoare de activitate productivă
fiind industria şi agricultura.
Ramurile industriale reprezentative pentru economia judeţul Arad sunt:
industria extractivă (petrol, gaze naturale, cariere, balastiere),
producţia de energie electrică şi termică,
18
producţia de vagoane şi material rulant (vagoane marfă şi călători), producţia de maşini şi
unelte, maşini agricole,
prelucrarea lemnului (mobilier şi mobilier tapiţat) şi producţia de cherestea,
industria uşoară (textilă, pielărie, încălţăminte),
industria chimică (producţie de lacuri şi vopsele prin ampastare),
articole de feronerie pentru mobilă şi binale, componente pentru industria autovehiculelor,
prelucrarea metalelor (inclusiv procese galvanice),
industria alimentară, etc.
Din datele oferite de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Arad, putem spune că numărul
societăţilor comercial active este de peste 12.317, din care aproximativ 2.999 sunt în sectorul industrial.
De asemenea numărul investitorilor străini la nivelul judeţului este de peste 3.370.
Economia judeţului Arad deţine ponderi importante în economia naţională astfel:
locul 1 la producţia de material rulant,
locul 5 la producţia de textile şi confecţii,
locul 7 la producţia pielăriei şi încălţămintei,
locul 13 la producţia de mobilă.
Agricultura judeţului Arad este orientată pe cultura de cereale, sfeclă de zahăr, floarea soarelui,
livezi şi viţă de vie. În domeniul agricol sunt dezvoltate producţia de grâu, porumb boabe, legume şi
creşterea animalelor.
2.2. Starea mediului în judeţul Arad
2.2.1. Starea calităţii atmosferei
2.2.1.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact
Poluarea de fond - reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa
surselor de poluare.
Poluarea de impact - este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de
poluare.
Calitatea aerului în imisii se controlează în municipiul Arad în două puncte fixe (dotate cu staţii de
monitorizare semiautomată) amplasate astfel încât să cuprindă arii semnificative şi specifice din suprafaţa
oraşului: una de fond urbană şi una cu caracter de trafic/ind. Se analizează următorii poluanţi atmosferici:
oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi în suspensie (timp de mediere de 24h).
Reţeaua de supraveghere a poluării de impact mai cuprinde:
3 tipuri de locaţii (intersecţii aglomerate, străzi înguste - tip canion, artere de
intrare/ieşire din municipiu) în care se determină poluanţii gazoşi: SO2, NOx, NH3
(timp de mediere 30 minute) - măsurători cu frecvenţă săptămânală
10 staţii pentru monitorizarea pulberilor sedimentabile cu frecvenţă lunară
Amplasarea staţiilor de supraveghere a avut în vedere acoperirea spaţială a zonelor afectate de
poluarea produsă de: traficul rutier şi de activitatea industrială.
În anul 2008 la nivelul municipiului Arad a funcţionat:
- o staţie cu caracter de fond urban, amplasată la Sediul APM, în perimetrul locuit al oraşului,
staţie ce monitorizează nivelele medii de poluare a aerului în aria urbană, nefiind influenţată direct de
emisiile ce provin din trafic sau industrie. Staţia este dotată cu o pompă de recoltare a poluanţilor gazoşi
DESAGA cu funcţionare. Poluanţii gazoşi care se determină în această staţie sunt: dioxidul de azot,
dioxidul de sulf. Tot în acest punct funcţionează o staţie pentru determinarea pulberilor sedimentabile.
- o staţie pentru urmărirea poluării de impact de tip "industrial", amplasată în zonă urbană,
industrială, degajată, fără clădiri înalte. Pompele de recoltare a poluanţilor gazoşi şi a pulberilor în
suspensie sunt amplasate într-o încăpere a fabricii SC Astra-Trinity cu aspiraţie dinspre o stradă intens
circulată (aproximativ 20.000 autovehicule/24 ore dintre care 6 % maşini grele) şi este influenţată de
emisiile de la Fabrica de vagoane marfă SC Astra-Trinity (arderi din industria de prelucrare a metalelor:
turnătorii, forjă, prelucrare mecanică) şi din trafic.
Poluanţii gazoşi
Din rezultatele obţinute în urma efectuării determinărilor se desprind următoarele concluzii:
19
- pe tot parcursul anului 2008 nu s-a depăşit Concentraţia Maxim Admisă la poluanţii gazoşi,
- concentraţiile determinate la probele de scurtă durată sunt mai mari decât mediile concentraţiilor
determinate în punctele de impact la nivelul municipiului Arad, astfel: concentraţia medie pt. NO2 este de
2,73 ori mai mare.
Pulberi în suspensie
Pulberile în suspensie s-au determinat în staţia de impact, amplasată în municipiul Arad, în regim
de probe medii de 24 ore. Punctul de determinare se află poziţionat pe o arteră intens circulată.
Frecvenţa depăşirilor Concentraţiei Maxim Admise la concentraţiile medii lunare pentru pulberi în
suspensie, este de 60,34%.
Concentraţiile mari de pulberi în suspensie se datorează în principal surselor responsabile de
poluarea cu pulberi, dar mai sunt şi alte cauze locale care conduc la poluarea cu praf a municipiului Arad,
cum ar fi:
sistemele de încălzire proprie a locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină (ce reprezintă încă 45%
din totalul locuinţelor);
starea proastă a drumurilor: gropile şi drumurile nemodernizate;
salubrizarea insuficientă a oraşului;
ritmul alert al activităţii de construcţii, ce constă în demolarea unor clădiri, depozitarea
materialelor de construcţii, transportul materialelor, etc.
Poluarea cu pulberi sedimentabile
Particulele sedimentabile sunt particulele solide cu diametrul de peste 10μg. Acestea rezultă atât
din activităţi antropice, cum ar fi procese mecanice, construcţii de drumuri, pulverizarea solului de către
autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de construcţie cât şi din surse naturale,
ca urmare a acţiunii de eroziune a vântului asupra solului.
Pulberile sedimentabile se recoltează în 11 puncte, 7 amplasate în municipiul Arad şi 4 în alte
puncte din judeţ.
Cantitatea cea mai mare de pulberi sedimentabile determinate a fost în punctul Uzina Electrică
situat, în imediata vecinătate a SC CET SA - pe hidrocarburi şi a şoselei de intrare în oraş dinspre Deva.
În acest punct s-au semnalat frecvente depăşiri ale CMA pentru acest poluant, la 41,67% din determinări.
Cauza o reprezintă traficul intens din zonă, starea de curăţenie, precum şi condiţiile meteo.
Monitorizarea automată
Calitatea aerului în municipiul Arad este monitorizată prin măsurători continue în 2 staţii automate
amplasate, conform criteriilor indicate în legislaţie, în zone reprezentative pentru fiecare tip de staţie:
Staţie de trafic /industrie – staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu trafic intens;
Staţie de fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta Colegiului
Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de
expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană.
În staţiile de monitorizare din municipiul Arad, parte integrantă a reţelei naţionale de monitorizare
a calităţii aerului, se efectuează măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2,
NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) automat, ozon (O3) şi precursori
organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen).
Centralizând datele, monitorizarea calităţii aerului s-a făcut, în staţiile semiautomate, prin
următoarele măsurători :
- 464 analize de poluanţi gazoşi: SO2 şi NO2 - timp de mediere 24 h;
- 176 analize de poluanţi gazoşi: SO2 , NO2 şi NH3 - timp de mediere 30 min;
- 232 analize de pulberi în suspensie;
- 132 analize de pulberi sedimentabile.
În staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului s-au efectuat următoarele determinări:
- 7804 analize orare de SO2
- 2156 analize orare de NO
- 9218 analize orare de NO2
- 9227 analize orare de NOx
- 11984 analize orare de CO
- 10682 analize orare de O3
- 10169 analize orare de PM10 (442 analize zilnice)
20
- 537 analize orare de PM2,5 (23 analize zilnice)
2.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane
Din punct de vedere hidrografic în judeţul Arad exisă importante cursuri de apă şi rezerve
subterane apreciabile.
Teritoriul judeţului Arad aparţine următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb,
Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crişul Alb are un debit care
creşte de la 13,7 m3/s la Gurahonţ la 18,6 m
3/s la Bocsig şi la 21,4 m
3/s la Chişineu-Criş. Afluenţii
Crişului Alb au debite între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.
Mureşul are la intrarea în judeţ un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m
3/s. Debitele maxime ale
Mureşului pot ajunge la peste 2 000 m3/s (2 150 m
3/s) şi duc la apariţia inundaţiilor.
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Cele mai mici valori ale densităţii
reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa
şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a
reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea
Mureşului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.
Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general,
la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză
este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului
legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
2.2.2.1. Starea râurilor
Judeţul Arad, cu o suprafaţă de 7.754 km2, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de
apă din România.
Judeţul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Calitatea
apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei
Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:
- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac - pe râul Mureş;
- secţiuni de ordinul II:
pe canalul Mureş Mort - amonte confluenţă râul Mureş,
pe canalul Ier - la ieşirea din ţară - Turnu,
Petriş,
Pârâul Mare - Dorgoş.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei
Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
râul Crişul Alb - Gurahonţ,
Ineu, Vărşand;
Valea Sebiş - la Sebiş şi
Prăjeşti;
Canalul Morilor - Vărşand şi
Seleuş;
Valea Hălmăgel - Sârbi;
Tăcăşele - Avram Iancu;
Negrişoara - amonte Neagra;
Cigher - Zărand;
Musteşti - Bonţeşti;
Gut - Şicula;
Sodom - Seleuş;
Matca - Zărand;
Valea Nouă Chişer - Sintea
fermă;
Beliu - Cermei - Tauţ;
Teuz - Tămaşda.
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe Crişul Alb
În ceea ce priveşte starea ecologică, 6 secţiuni se încadrează în starea ecologică bună, restul
secţiunilor din care s-au efectuat prelevări de probe se încadrează în starea moderată (respectiv 9
secţiuni). Situaţia centralizată este prezentată în tabelul 2.2.2.1.1
21
Tabelul 2.2.2.1. 1
Starea ecologică a râurilor din bazinul hidrografic Criş
Nr.
crt. Curs de apă / denumire secţiune Starea ecologică
1. Crişul Alb - Gurahont Moderată I(II)
2. Crişul Alb - Ineu Moderată I(II)
3. Crişul Alb - Varsand Moderată I(II)
4. Hălmăgel - Sârbi Bună (II)
5. Tăcăşele - Avram Iancu Bună (II)
6. Negrişoara - am. Neagra Bună (II)
7. Musteşti - Bonteşti Moderată (III)
8. Sebiş - Prăjeşti -
9. Sebiş - Sebiş Bună (II)
10. Gut - Şicula Moderată (III)
11. Sodom - Seleuş -
12. Cigher - Zărand Bună (II)
13. Matca - Zărand Moderată (III)
14. Valea Nouă - Sintea ferma -
15. Canalul Morilor - Seleuş Bună (II)
16. Canalul Morilor - Vărşand Moderată (III)
17. Beliu - Cermei - Tăut Moderată (III)
18. Teuz - Tămaşda Moderată (III)
Indicatorii regimului de oxigen se încadrează în secţiunile de ordinul I în limita clasei a I-a de
calitate. În secţiunile de ordinul II, indicatorul regimului de oxigen se încadrează în limitele claselor I-a şi
a II-a şi doar în secţiunea Sintea-fermă în clasa a IV-a de calitate. Indicatorii ioni generali, pe cursurile de
apă se încadrează în clasele I-a şi a II-a de calitate. La grupa de indicatori nutrienţi râurile se încadrează
în clasele a I - II şi a IV-a datorită conţinutului ridicat de Ptot şi Ntot. La grupa de indicatori poluanţi toxici
râurile se încadrează în general în clasa a I-a şi a II-a de calitate, cu o singură excepţie de clasa a III-a, în
secţiunea Zărand. La grupa de alţi indicatori clasa de calitate predominantă este a II-a.
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe râul Mureş
Calităţile fizico - chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe toată
lungimea de 214 km râu (datorită indicatorilor RO, Nutrienţi şi Salinitate). Din punct de vedere biologic
aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a de calitate, indicele de stare ecologică fiind de clasa a II-a.
Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a de calitate la indicatorii chimici (datorită RO,
Nutrienţi, Salinitate), în clasa a IV-a la încadrarea biologică, iar încadrarea de stare ecologică este de clasa
a IV-a pe toată lungimea de 20 km.
Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe
platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei de
Îmbunătăţiri Funciare.
Canalul Ier se încadrează în clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici, iar din punct de vedere biologic în clasa a III-a de calitate, iar indicele de încadrare ecologică
este III.
Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a de calitate pe toată lungimea de 14 km, la indicatorii
fizico-chimici. Încadrarea biologică este II, iar starea ecologică este II.
2.2.2.2. Starea lacurilor
Bazinul hidrografic Mureş
Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar pentru lacul
Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelele 2.2.2.2.1. şi 2.2.2.2.2. Se menţionează că lacul Ghioroc
are două părţi: partea de nord şi partea de sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a
lacului.
22
Tabelul 2.2.2.2.1
Calitatea lacurilor din judeţul Arad
Lacul Timp
retenţie
Indicatori ai gradului de eutrofizare
Fosfor
total
(mg P/l)
Azot
mineral
(mg N/l)
Biomasă
fitoplanctonică
maximă din zona
fotică/
Biomasă medie anuală
(mg/l)
Clorofila
„a”
(mg/l)
Încadrare
globală
Ghioroc
(Partea
sudică+
partea
nordică)
- 0,0108
mezotrof
1,995
hipertrof
1,90
oligotrof
3,16
mezotrof Mezotrof
Tabelul 2.2.2.2.2
Calitatea lacurilor din judeţul Arad
Nr.
crt.
Lacul Apa pe
care este
amplasat
lacul
Volumul
total
milioane
mc
Folosinţă
principală
Calitatea apei
Denumire Tip
Nutrienţi
azot total şi
fosfor total
Biologie
1. Ghioroc
Sud Antropic
Bazin
Matca III-
1,10, 39
13,00 Apă sortare N t = 1,995
Pt = 0,0108 oligotrof
2. Ghioroc
Nord 6,66 Agrement
Bazinul hidrografic Crişul Alb
În cursul anului 2008 s-au monitorizat următoarele lacuri: lacul Tauţ (în secţiunile: coadă, mijloc
şi baraj) şi lacul Ineu1 Rovine.
Încadrarea, după caracterizarea globală, în clasa a II-a şi a III-a de calitate rezultă şi din tabelul
2.2.2.2.3
Tabelul 2.2.2.2.3.
Încadrarea în clase de calitate şi elemente biologice
Nr.
crt. Denumire lac
Caracterizarea globală
după indicatorii fizico-chimici Gradul de trofie
1. Tauţ II eutrof
2. Ineu1 Rovine III eutrof
3. Ghioroc II mezotrof
2.2.2.3. Starea apelor subterane
Bazinul hidrografic Mureş
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad o serie
de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere
a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (SC ARCHIM SA şi CET pe
lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.
Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de
către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul Hidrografic Mureş.
Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursă de poluare
se face de către APM Arad
În anul 2008 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 31 foraje a căror concentraţie
medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 4.4.1.
Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş
depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele
23
amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură
intensivă.
Bazinul hidrografic Crişul Alb
În judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-au monitorizat un număr de 36 foraje, din
care 18 foraje au fost recoltate prin pompare. În cursul anului 2008, în judeţul Arad, aferent bazinului
hidrografic Crişuri s-a monitorizat din punct de vedere cantitativ şi calitativ, Izvorul 2 - Dezna, care nu
prezintă depăşiri, la nici un indicator, faţă de Legea 458/2002 completată cu Legea 311/2004 şi a
STAS-ului 1342/1991.
2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei
Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de
medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de
apă pentru populaţie şi aceasta satisface calitativ.
Există 4 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi
Moneasa care totalizează un volum de 564 mii mc/an.
Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul unui sistem
microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea SC Compania de Apă Arad
SA.
Pe lângă municipiul Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele localităţi:
Mândruloc-Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Şaguna,
Şofronea, Sânpaul, Curtici, Dorobanţi, Macea, Sânmartin, Şimand, Sântana, Olari, Zădăreni, Fântânele.
Sursa de apa pentru municipiul Arad este sursa subterană şi anume - frontul de captare Nord: cu
92 foraje pe raza localităţilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand.
Apa potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere calitativ
şi în cantitate suficientă.
Conform informaţilor SC Compania de Apă Arad, în anul 2008 populaţia (numărul locuitorilor)
racordată la reţeaua de canalizare este de aprox. 127.839 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 77%
din locuitorii existenţi în municipiu.
Apa uzată menajeră este colectată printr-o reţea de canalizare cu lungimea totală de 457 km, apa
uzată fiind descărcată în staţia de epurare. Emisarul pentru staţia de epurare este Râul Mureş.
SC Compania de Apă Arad mai are în exploatare şi operare şi alte localităţi de pe teritoriul
judeţului Arad, şi anume: Vinga, Iratoş, Vărşand, Gurahonţ, Pâncota, Bocsig, Moneasa, Hălmăgel, Tauţ şi
Căsoaia, Lipova, Pecica, Nădlac.
Lungimea reţelelor de distribuţie a apelor potabile şi a sistemului de canalizare exploatate de SC
Compania de Apă Arad este redat în tabelul 2.2.2.4.1 (datele au fost preluate de la SC Compania de Apă
Arad).
Tabelul 2.2.2.4.1
Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare
Nr.
crt.
Staţie de
tratare
apă
Nr.
localităţi
deservite
Reţele alimentare cu apă potabilă Reţele canalizare
Lungime
reţea
(km)
Volum apă
distribuită,
(mii mc)
Populaţie
racordată
(nr. loc.)
Sursa de
apă
Lungime
reţea,
(km)
Populaţie
racordată
(nr. loc.)
1. Arad 15 655,820 11152,288 172132 Front
captare N
Arad
458,45 129610
2. Curtici 3 50,100 253,500 5757 8,00 208
3. Vinga 2 29,340 116,345 3318 Apă
subteran - -
4. Iratos 2 17,200 5,725 306 Apă
subteran - -
5. Vărşand 2 17,300 34,779 251 Apă
subteran - -
6. Gurahonţ 14 50,330 177,733 5513 Apă
subteran 3,40 573
24
7. Pâncota 1 21,800 661,902 3791 Apă
subteran 7,80 1229
8. Bocsig 9 51,900 237,917 4837 Apă
subteran - -
9. Moneasa 4 19,600 98,563 2062
Apă
suprafaţă
pârâul
Băilor
4,20 364
10. Hălmăgel 3 11,749 36,110 1252
Apă
suprafaţă
Valea
Găinii
- -
11. Tauţ 3 6,567 16,617 920 Apă
subteran - -
12. Căsoaia 1 1,006 1,137 6
Apă
suprafaţă
Valea
Mare
0,50 1
13. Lipova 1 32,500 409,688 5905 Apă
subteran 14,80 863
14. Pecica 1 26,000 239,684 3305 Apă
subteran 5,30 462
15. Sântana 2 66,000 389,759 7122 Apă
subteran 6,20 180
16. Nădlac 1 47,000 258,733 4099 Apă
subteran 36,20 476
Total 64 1104,21 14090,480 220576 544,85 133466
În tabelul 2.2.2.4.2 se prezintă situaţia centralizată a reţelelor de apă potabilă şi canalizare şi a
localităţilor (oraşelor) care au ca operator al infrastructurii de apă - canal, serviciul public organizat în
cadrul primăriilor locale. Datele au fost primite de la primăriile oraşelor respective.
Tabelul 2.2.2.4.2
Reţele de apă potabilă şi canalizare
Nr.
crt.
Staţie de
tratare
apă
Nr.
localităţi
deservite
Reţele alimentare cu apă potabilă Reţele canalizare
Lungime
reţea
(km)
Populaţie
racordată
(nr. loc.)
Sursa de
apă
Lungime
reţea
(km)
Populaţie
racordată
(nr. loc.)
1. Ineu 5 67 8220 Subteran 9,5 4000
2. Chişineu
Criş 2 50,60 4920 Subteran 14,6 2000
3. Sebiş 10 75,9 5357 Captare r.
Dezna 10,0 1131
2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale
În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului Arad a fost
de 9.771 mii m3.
Un volum de 494 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în
principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova şi din zona de sud a oraşului Arad
prin staţia de pompare 1 SP1 (376 mii m3). Un volum de 9.266 mii m
3 este epurat necorespunzător, iar
11 mii mc sunt epuraţi corespunzător. Nici o staţie de epurare nu funcţionează în maniera în care să
asigure o epurare corespunzătoare a apelor evacuate.
Staţia de epurare a municipiului Arad este inclusă într-un proces de modernizare pe instrumentul de
finanţare ISPA. Obiectivul principal al proiectului este atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători
25
ai efluentului staţiei de epurare în Arad în râul Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în
vigoare, Directivei 91/271/EEC.
În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2008 a fost de 1.850 mii mc.
Din acestea 818 mii mc au fost epurate insuficient, în timp ce doar 3 mii mc au fost epuraţi suficient. Un
volum de 1.029 mii mc s-au evacuat din domeniul pisciculturii, ape care nu necesită epurare. În tabelul
2.2.2.4.3 sunt prezentate principalele sursele de poluare a apelor şi gradul de epurare.
Tabelul. 2.2.2.4.3
Surse de poluare a apelor şi gradul lor de epurare în anul 2008
Nr.
crt. Denumirea sursei
Volum
evacuat
(mii m3)
Emisar Felul
staţiei
Modul de
epurare Depăşiri ale CMA
Bazinul Hidrografic Crişul Alb
1.
RAAC Arad -
Staţia de epurare
Gurahonţ
27 Crişul Alb M Insuficient Suspensii,
Detergenţi
2.
RAAC Arad -
Staţia de epurare
Moneasa
78 Valea
Moneasa M+B Insuficient CBO5 , Detergenţi
3.
RAAC Arad -
Staţia de epurare
Pâncota
55 Canal
Matca M+B Insuficient
Suspensii,
Fosfor total,
Amoniu,
CCOCr,
Detergenţi
4.
SC Termoconstruct
SA - Staţia de
epurare Sebiş
102 Valea
Sebiş M Insuficient
Azot total, Sulfuri,
Crom total
5.
Consiliul Local
Ineu - Staţia de
epurare
248 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total
6.
Consiliul Local
Chişineu Criş -
Staţia de epurare
252 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total
7. Consiliul Local
Sântana 39
Canal
Morilor M+B Insuficient
CBO5 ,CCOCr,
Amoniu,
Azot total,
Fosfor total
8. SC Laurul
Gurahonţ 5
Valea
Sighişoara M Insuficient
CBO5,
CCOCr
9. SC A&A Vesa
SRL Sebiş 1
Iaz de
decantare M Insuficient
CCOCr, Rez.fix,
Crom total, CBO5,
Extractibile,
Azot total,
Detergenţi
10. SC Bertina SRL 1 Crişul Alb M Insuficient
Azot total,
Rez. fix, Crom
total
11.
Spitalul de
recuperare
neurologică Dezna
11 V. Sebiş M Insuficient
Detergenţi, Azot
total,
Fosfor total
12.
SC Constar SA
Arad
3 Crişul Alb M Suficient -
26
Bazinul Hidrografic Mureş
Nr.
crt. Denumirea sursei
Volum
evacuat
mii m3
Emisar Felul
staţiei
Modul de
epurare Depăşiri ale CMA
1.
RAAC Arad -
Lipova - Staţia de
epurare
115 Valea Drauţ M Insuficient Amoniu
2.
RAAC Arad -
Lipova – evacuare
directă (2 evacuări)
118 Mureş - Nu se
epurează
Suspensi,CBO5
Extractibile,
Amoniu
3. RAAC Arad - Staţia
de epurare Arad 8710 Mureş M+B Insuficient Azotiţi
4. RAAC Arad -
evacuare directă SP1 376 Mureş -
Nu se
epurează
CBO5 ,CCOCr,
Amoniu,
Suspensii,
Detergenţi
5. RAAC Arad staţie
ep. NV 166
Canalul
Mureş Mort M Suficient -
6.
SC Real Estate
Group SRL
Bucureşti (fosta
Archim)
9 Mureş M Insuficient Suspensii
7. CET hidrocarburi –
ape conv. curate 51
Canal
Mureşel -
Nu se
epurează -
8.
RAAC Arad -
Nădlac - Staţia de
epurare
41 Mureş M Insuficient
CBO5,
Suspensii,
CCOCr
9. Staţia de epurare
Pecica 80 Ier M+B Insuficient Amoniu
10.
Combinatul
Agroindustrial
Curtici - ferma porci
Macea
94 Canal
desecare M+B Insuficient
Suspensii, Amoniu,
CBO5, Fenoli,
CCOCr, Extractibile,
Reziduu fix, Azotaţi
11. APEMIN Lipova 11 Valea
Şiştarovăţ M Insuficient
Suspensii,
CBO5
12. RAAC Arad - oraşul
Curtici 51
Canal
Hathaz M+B Suficient -
13.
SC Astra Vagoane
SA Arad – apa
tehn.+pluv
325 Canal
Mureşel -
Nu se
epurează CBO5
2.2.3. Starea solurilor
Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele ţării inclusiv cele
de sub ape, construcţii şi căi de comunicaţie, reprezentând condiţia de bază a existenţei unui popor sau
stat. Fondul funciar prezintă diferite caracteristici în funcţie de zonele geografice ale ţării.
În judeţul Arad, structura fondului funciar, după modul de folosinţă, în anul 2007 este prezentată
în tabelul 2.2.3.1.
Tabelul 2.2.3.1
Structura fondului funciar
ha
Modul de folosinţă 2008
Suprafaţa agricolă, din care: 511224
- arabil 349992
27
- păşuni 126533
- fâneţe şi pajişti naturale 25502
- vii şi pepiniere 3603
- livezi 5594
Suprafaţă nelucrată 49667
Suprafaţa agricolă reprezintă 66% din totalul suprafeţei judeţului şi 3,4% din cea a ţării. Structura
proprietăţii asupra terenurilor este majoritar privată.
Suprafaţa arabilă a judeţului reprezintă 68,46% din suprafaţa agricolă în timp ce păşunile sunt în
proporţie de 24,75%. Livezile şi viile împreună cu pepinierele de vii şi livezi ocupă împreună un procent
de 1,79% din suprafaţa agricolă a judeţului în timp ce fâneţele reprezintă 5%. Suprafaţa nelucrată
reprezintă o pondere destul de mare din suprafaţa agricolă, respectiv 9,71% şi 14,19 % din suprafaţa
arabilă.
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a
celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5
clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte... clasa a V-a – 1-20
puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Se
remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 68% din suprafaţa agricolă a judeţului, cele mai
multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a.
În cadrul judeţului Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeţei agricole este ocupată cu
soluri din clasa a III-a de calitate (36,70% respectiv 128.447 ha) şi a I-a de calitate (23,82% respectiv
83.368 ha) (tabel 2.2.3.2.)
Tabelul 2.2.3.2.
Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Nr.
crt.
Clasa de
calitate
Suprafaţa
(ha)
Procent din totalul
suprafeţei
agricole (%)
1. I 83368 23,82
2. II 23204 6,63
3. III 128 447 36,70
4. IV 57049 16,30
5. V 57924 16,55
În cadrul judeţului Arad, repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă reflectă repartiţia solurilor
zonale şi intrazonale corelate cu geomorfologia teritoriului judeţului Arad.
Repartiţia grupelor de soluri pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul 2.2.3.3.
Tabelul 2.2.3.3.
Situaţia tipurilor şi claselor de sol pe folosinţe
Tipuri şi clase de sol Procente din total
Arabil Păşune Fâneţe Vii Livezi Agricol
I Molisoluri 45,25 8,6 6,6 26,2 4,2 35,0
II Argiluvisoluri 16,1 30,1 19,7 24,6 58,0 19,9
III Cambisoluri 1,5 8,4 13,6 1,2 2,2 3,6
IV Soluri hidromorfe 2,7 5,9 7,3 1,0 2,4 3,5
V Soluri halomorfe 3,3 11,3 4,8 0,2 0,1 5,0
VI Vertisoluri 3,5 3,1 3,3 1,1 0,2 3,3
VII Soluri neevoluate 27,65 32,6 44,7 45,7 32,9 29,7
În judeţul Arad există o serie de agenţi economici a căror principală activitate o constituie
creşterea animalelor. Reziduurile provenite din activitatea de zootehnie pot afecta calitatea solurilor fie
prin aplicarea acestora în doze excesive, fie prin depozitarea acestora direct pe sol pe suprafeţe
neprotejate în vederea infiltraţiilor.
28
Dejecţiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depăşesc cerinţele
plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenţa pe care o pot avea asupra stării fizice,
permeabilităţii, capacităţii de reţinere a apei, conţinutului în oxigen, etc.
Conţinuturile de săruri solubile din sol devin excesive, putând împiedica creşterea plantelor sau pot
fi levigate în apele freatice.
Pentru administrarea dejecţiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie să se ţină seama de panta
terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice şi clasa de salinitate cât şi de compoziţia acestora în
elemente fertilizante şi poluante.
Principala sursă potenţială de poluare a solului o reprezintă transportul şi depozitarea dejecţiilor
provenite de la animale. De asemenea, depozitarea apelor uzate în bazine vidanjabile constituie sursă
potenţială de poluare a solului, în condiţiile exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare.
Pentru reducerea şi limitarea poluării provenite de la dejecţiile animalelor din diferite ferme, APM
Arad a impus, prin actele de autorizare, ca toate fermele şi complexele vechi de animale care au început
să fie repopulate să realizeze impermeabilizarea corespunzătoare a platformelor pentru dejecţii şi/sau a
bazinelor colectoare de dejecţii lichide. De asemenea s-a impus tuturor deţinătorilor de ferme şi complexe
zootehnice să deţină (sau să aibă în folosinţă) suprafeţe de teren agricol necesar pentru împrăştierea
dejecţiilor.
Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de
calitate a solurilor prin depozitării de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii
curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii).
Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de
steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).
La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări
miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.
În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog,
Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri
accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).
O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care, în special
vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii
insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru
supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu
toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând
cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.
De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua
cu substanţe minerale şi apele freatice.
2.2.4. Starea pădurilor
În judeţul Arad, suprafaţa totală de fond forestier este administrată de către:
Direcţia Silvică Arad - 124.112 ha,
Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad - 52.631,7 ha.
Cunoscând datele mai sus menţionate, putem afirma că judeţul Arad deţine o suprafaţă totală de
fond forestier de 176.743,7 ha
Suprafeţele de păduri regenerate sunt redate în tabelul 2.2.4.1 unde se observă o variaţie
semnificativă atât la nivelul anilor, cât şi la nivelul direcţiei şi respectiv ocoalelor:
Tablelul 2.2.4.1
Repartiţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivelul judeţului Arad
Nr.
crt. Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat
Suprafeţe de păduri regenerate (ha)
2
006
2007 2008
1
. Direcţia Silvică
4
74
139 204
2
.
Ocolul Silvic Privat „Dumbrava”
Beliu
4
6
30 25
29
3
.
Ocolul Silvic Privat „Zărandul”
Târnova
2
5,5
68 52
4
.
Ocolul Silvic Privat „Codrii
Iancului” Hălmagiu
6
8
47 48
5
.
Ocolul Silvic Privat „Valea
Mureşului” Bârzava
2 5 7
6
.
Ocolul Silvic Privat „Lungu
Bălănescu
5
0
17 28
7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin - - -
2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice determină particularităţile floristice
şi faunistice din judeţul Arad; astfel particularităţile floristice sunt puse în evidenţă atât de către specii
rare, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind
vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în Provincia Est-
Carpatică, Districtul Codru-Zărand-Trascău şi a Ţinutului Câmpiei de Vest.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe
suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare
antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală
propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul
56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau
alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi
în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: cărpineto-făgete, goruneto-
cărpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete,
gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri
defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se
caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie
lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în
urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii
ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi
galben.
Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică,
întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniţă,
pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. După cum se
observă, fauna judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se
repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei.
În zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări: dropia şi
prepeliţa,în pădurile subxerofile: chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul,
vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de
pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.
Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar
râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.
La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări
îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.
Datorită procesului intens de antropizare, datorită cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti
naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor
Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată şi de amploarea luată de braconajul exercitat
asupra acestei specii, din ultimele două decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul
de specialitate din cadrul APM Arad, în cursul anului 2008, în zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia
- Otis tarda.
30
În urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeţului:
Crinul de baltă - Butonus umbellatus
Mlaştiniţa - Epipactus palustris
Laptele câinelui -Euphorbia
cyparissias
Rachitan - Lytbnum salicarnia
Nufărul alb - Nymphaea alba
Nufărul galben - Nuphar luteum
Stupiniţa - Platanthera bifolia
Broscăriţa - Potamogeton natans
Săgeata apei – Sagitaria sagitifolies
Peştişoara - Salnivia natans
Jales de mlaştină – Stachys palustris
Otrăţelul de baltă - Utriculia natans
Stârcul roşu - Ardea purpurea
Cârsteiul de camp - Carex carex
Şoimul de seară - Falco vespertinus
Linul - Tinca tinca
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta, care favorizează producerea incendiilor,
secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au
o rezistenţă mai scăzută la secetă.
Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente, care duc la degradarea speciilor
arbustive aşa cum s-a întâmplat în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului“ din comuna Gurahonţ, sat
Zimbru - administrată de Ocolul Silvic Gurahonţ.
Flora
Prin poziţia geografică şi prin caracteristicile sale, judeţul Arad dispune de un potenţial ecologic
variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.
În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de
extindere a culturilor agricole.
Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca
valesiaca, peliniţa - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon
gryllus, etc.
Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahonţ şi versanţii sudici ai
Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă - Quercus
frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea
transsilvanica.
La limita cu etajul pădurilor de foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe suprafeţe restrânse păduri
de cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea.
Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri de gorun -
Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri de gorun cu carpen - Carpinus betulus şi păduri
de fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen, gorun, mesteacăn, ulm , paltin, etc.
Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziţie
floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis.
Vegetaţia intrazonală şi zonală. În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică alcătuită
din păduri de stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii
(Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaţii
de sărătură.
Distribuţia vegetaţiei
Unităţi zonale pe altitudine:
Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică;
Păduri montane de fag;
Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole;
Păduri de gorun şi gorun cu carpen;
Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în complex cu păduri de gorun sau stejar;
Păduri de gorun cu cer.
Unităţi zonale pe latitudine:
Terenuri agricole şi pajişti secundare;
Păduri de cer şi gârniţă;
Păduri de stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri de stejar pufos;
Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în silvostepă.
Unităţi intrazonale şi azonale:
31
Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi;
Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-mediu salinizate;
Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea de deal;
Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie;
Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea din câmpie:
a) cu frecvenţa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii de Trifolium şi Medicago
în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense;
b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;
Păduri extrazonale de stejar pufos;
Tufărişuri de liliac transilvănean.
Fauna
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la implementarea reţelei
ecologice europene Natura 2000, identificându-se o serie de specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în
Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind de importanţă
internaţională, iar conform Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane, s-au identificat specii de interes naţional.
Flora sălbatică, care se valorifică este alcătuită din specii de ciuperci, fructe de pădure, plante
medicinale, seminţe/conuri de arbori şi arbuşti care asigură baza materialului genetic. Faună sălbatică
valorificată economic este cea din specii de vânat, gasteropode, reptile, specii de amfibieni, păsări,
mamifere, crustacee.
Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare a plantelor şi animalelor din
flora şi fauna sălbatică terestră şi acvatică sau a unor părţi sau produse ale acestora pe piaţa internă sau la
export în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată se pot organiza şi desfăşura numai de persoanele fizice
sau juridice autorizate în conformitate cu ordinul MAPM nr. 647/2001 şi în conformitate cu Ordinul
410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie
şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi
fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv,
fauna sălbatice şi a importului acestora.
Speciile de interes cinegetic, pentru care s-au eliberat autorizaţii de mediu în anul 2008, conform
OUG 57/2007, Ord. 410/2008, au fost Direcţia Silvică Arad, AJVPS Arad, AVPS Căpriorul Timiş, AVPS
Crisius - Socodor, AVPS Şoimul, AVPS Hubertus, AVPS Diana Turnu, iar cotele de recoltă pentru
acestea sunt cuprinse în Ordinul MAPDR nr. 279/2008 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru
speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră şi muflon pentru sezonul de vânatoare 15 mai
2008 - 14 mai 2009.
2.2.6. Starea ariilor protejate
Arii de interes naţional
Conform Hotărârii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Judeţului Arad, au fost declarate un număr de 20 de arii protejate de importanţă judeţeană,
astfel:
3 rezervaţii botanice;
3 rezervaţii zoologice;
2 rezervaţii speologice;
2 rezervaţii paleontologice;
3 rezervaţii forestiere;
6 rezervaţii mixte;
1 rezervaţie ştiinţifică
Conform Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, au fost
declarate un număr de 21 arii protejate de importanţă judeţeană, astfel:
32
4 rezervaţii botanice;
3 rezervaţii zoologice;
2 rezervaţii speologice;
2 rezervaţii paleontologice;
3 rezervaţii forestiere;
6 rezervaţii mixte;
1 rezervaţie ştiinţifică
Conform Legii 5/2000, în judeţul Arad, au fost declarate un număr de 15 arii protejate, de importanţă
naţională, astfel:
rezervaţii botanice;
rezervaţii zoologice;
3 rezervaţii speologice;
2 rezervaţii paleontologice;
1 rezervaţie forestieră;
2 rezervaţii mixte;
1 rezervaţie ştiinţifică.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 2151/ 2004, în judeţul Arad, au fost declarate un număr de 3 zone
puse sub protecţie, de importanţă naţională, astfel:
1 parc natural;
2 arii de protecţie speciale avifaunistice.
Conform Hotărârii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Judeţului Arad şi al Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, pe
raza judeţului Arad, au fost declarate un număr de 9 parcuri dendrologice.
Evidenţa ariilor naturale protejate de importanţă judeţeană şi naţională
REZERVAŢII BOTANICE
„Dosul Laurului”→ cod: 285, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în
custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 32,2 ha, iar
obiectivul de protecţie este Ilex aquifolium;
„Poiana cu Narcise Rovina” → cod: 288, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se
află în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţa de 0,1 ha,
iar obiectivul principal protejat este narcisa - Narcissus stelaris;
„Baltele Gurahonţ” → cod: 286, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în
administraţia Primăriei Gurahonţ, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafaţă de 2,0 ha, iar obiectivul principal protejat este Centaurea simonkaiana;
„Rezervaţia Păliurul” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 27/2000, se află în custodia ONG Condor
Club Arad, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, are o suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivul principal
protejat este Paliurus spina cristi;
REZERVAŢII ZOOLOGICE
„Balta Rovina” → cod: 289, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în
administraţia privată S.C. Carpio S.R.L., nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafaţă de 120 ha, iar obiectivele principale protejate sunt: Ciconia nigra, Platalea leucordia, Haliaetus
albicilla;
„Balta de la Şoimoş” → cod: 290, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în
custodia persoanelor fizice Ignuţa Manuel şi Ignuţa Laura, convenţia de custodie nr. 4823/19.05.2009, are o
suprafaţă de 1,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Emys orbicularis, Unio pictorum, Planorbis sp.,
Limnea sp., Misgurnus fosilis;
„Stârcii cenuşii de la Sâc” → cod: 291, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată
în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 17,8 ha, iar
obiectivul principal protejat este Ardea cinerea.
33
REZERVAŢII SPEOLOGICE
„Peştera lui Duţu” → cod: 292, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în
custodia ONG Speowest Arad, convenţia de custodie nr. 1018/04.02.2008, are o suprafaţă de 0,1 ha, iar
obiectivele principale protejate sunt Colonii de chiroptere din speciile Myotis m. şi Rinolophus r.;
„Peştera Sinesie” → cod: 293, IUCN IV, aflată în custodia ONG Speowest Arad declarat prin HCJ 1/1995;
HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia ONG Speowest Arad, convenţia de custodie nr. 1019/ 04.02.2008,
are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Colonii de chiroptere din speciile Myotis m.
şi Rinolophus r. şi fragmente osteologice de Ursus spelaeus;
„Peştera cu Apă de la Moară” → cod: 284, IUCN IV, declarat prin L 5/2000, convenţia de custodie
4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10795/28.11.2007, la momentul de faţă nu are custode, are o
suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt chiroptere din speciile Myotis m.
REZERVAŢII PALEONTOLOGICE „Locul Fosilifer Zăbalţ” → cod: 295, IUCN IV, HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, convenţia de
custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10796/ 28.11.2007, la momentul de faţă nu are
custode are o suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Fosile de gasteropode silivalve, din
ponţianul mediu;
„Punctul Fosilifer Monoroştia” → cod: 294, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000,
convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10790/28.11.2007, la momentul de
faţă nu are custode are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Fosile de gasteropode
silivalve, din ponţianul mediu;
REZERVAŢII FORESTIERE
„Rezervaţia Runcu - Groşi” → cod: 287, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000,
aflată în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 261,8
ha, iar obiectivele principale protejate sunt asociaţiile de vegetaţie forestieră, cu arborete de vârste între 100
şi 180 ani;
„Arboretele de Fag de la Râul Mic” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în
administraţia Ocolului Silvic Gurahonţ, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafaţă de 165,5 ha, iar obiectivul principal de protecţie este vegetaţia forestieră, cu vârste cuprinse între 90
şi 160 ani, asigură jir de calitate genetică superioară;
„Pădurea de Fag de la Archişel” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în
administraţia Ocolului Silvic Beliu, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafaţă de 144,8 ha, iar obiectivul principal de protecţie este vegetaţia forestieră, cu făgete şi gorunete de
70 - 210 ani, este un genofond valoros;
„Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand” → cod: 296, IUCN IV, declarat prin L 5/2000, aflată în custodia
Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 2,10 ha, iar obiectivele
principale protejate sunt asociaţiile de vegetaţie forestieră, cu arborete de stejar pufos (Quercus pubescens).
REZERVAŢII MIXTE
„Rezervaţia Dealul Mocrea” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în
custodia Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, are o suprafaţă de
107,2 ha, iar obiectivul principal de protecţie este vegetaţia forestieră specifică unui deal vulcanic, cu
arborete cvasigrădinărite, cu exemplare de arbori seculare, 300 ani;
„Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995;HCJ 27/2000, HG
2151/2004 rezervaţie inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului, supravegheată de către administraţia
parcului natural, are o suprafaţă de 91,2 ha conform HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, conform HG 2151/2004
suprafaţa s-a mărit la 654,9 ha, iar obiectivele principale protejate sunt: Nymphea alba, Nuphar luteum,
Nymphoides peltata, Potamogeton natans, Salvinia natans, Acuila pomarina, Milvus migrans etc;
„Rezervaţia naturală mixtă Moneasa” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată
în administraţia Ocolul Silvic Sebiş – Moneasa, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD
1533/2008, are o suprafaţă de 6273,2 ha, iar obiectivele principale protejate sunt apele termale din carst,
asociaţii forestiere valoroase;
34
„Rezervaţia de Soluri Sărăturate de la Socodor” → cod: 297, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ
27/2000; L 5/2000, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10792/
28.11.2007, la momentul de faţă nu are custode, are o suprafaţă de 95 ha, iar obiectivul principal de protecţie
este solul, cu profil alcalinizat, salinizat, gleizat, cu concreţiuni de carbonat de calciu lipsit de ghips;
soloneţuri luvice şi soloneţuri alcaline; vegetaţia xerohalofilă;
„Măgura cu ghimpi de la Patârş” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în
administraţia Ocolului Silvic Lipova, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafaţă de 111,7 ha, iar obiectivul principal de protecţie este tipul de staţiune şi de pădure, Ghimpele -
Ruscus aculeatus;
„Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000,
aflată în administraţia Ocolul Silvic „Valea Mare”, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD
1533/2008, are o suprafaţă de 470,9 ha, iar obiectivele principale de protecţie sunt asociaţiile forestiere;
ghimpele - Ruscus aculeatus;
„Dealul Pleşa” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolul
Silvic Sebiş – Moneasa, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de
290,6 ha, iar obiectivul principal de protecţie este ghimpele - Ruscus aculeatus şi vegetaţia lemnoasă
termofilă.
REZERVAŢII ŞTIINŢIFICE
‚,Arboretul Macea” → cod: 298, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în
custodia Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, convenţia de custodie nr. 1020/ 04.02.2008, are o suprafaţă de
20,5 ha, iar obiectivul principal de protecţie este o gamă largă de specii, din ecosistemele forestiere, plante
ierboase/lemnoase exotice, exemplare seculare de arbori etc.
PARCURI NATURALE
„Parcul Natural Lunca Mureşului” → cod: V.1, declarat prin HG 2151/2004, în cursul anului 2006 a luat
fiinţă administraţia parcului natural, are o suprafaţă de 17166 ha, include mai multe rezervaţii naturale, se
întinde atât pe judeţul Arad cât şi pe Timiş, obiectivele principale de protecţie sunt o serie de habitate
valoroase, asociaţii vegetale, specii ocrotite de legislaţia naţională şi internaţională, are o valoare peisagistică
ridicată.
ARII DE PROTECŢIE SPECIALE AVIFAUNISTICE
„Pădurea Lunca” → cod: VI.1, declarat prin HG 2151/2004, este administrată de Ocolul Silvic Criş, nu are
custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 2 ha, iar obiectivele principale de
protecţie sunt coloniile de stârci cenuşii - Ardea cinerea;
„Pădurea Socodor” → cod: VI.2, declarat prin HG 2151/2004, este administrată de Ocolul Silvic Criş, nu
are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 3,1 ha, iar obiectivele
principale de protecţie sunt coloniile de stârci cenuşii - Ardea cinerea;
PARCURI DENDROLOGICE
„Parcul dendrologic Arboretum Sylva Gurahonţ”, declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei
Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în
administraţia Universităţii din Oradea şi Ocolului Silvic Gurahont, are o suprafaţă de 12,5 ha;
„Parcul Dendrologic Neudorf” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Ocolul Silvic Lipova,
are o suprafaţă de 73 ha;
„Parcul Dendrologic Bulci” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Direcţiei Sanitare
Arad, are o suprafaţă de 4,0 ha;
„Parcul Dendrologic Căpâlnaş” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad aflată în administraţia Direcţiei Sanitare
Arad, are o suprafaţă de 10 ha;
35
„Parcul Dendrologic Săvârşin”, declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Casei Regale, are o
suprafaţă de 19,5 ha;
„Parcul Dendrologic Mocrea”, declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Direcţiei Sanitare
Arad, are o suprafaţă de 6,0 ha;
„Parcul Dendrologic Mănăştur” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Primăriei Vinga, are
o suprafaţă de 4,5 ha;
„Parcul Dendrologic Ineu” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Primăriei Ineu, are o
suprafaţă de 12,0 ha;
„Parcul Dendrologic Odvoş” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Direcţiei Taberelor
Arad, are o suprafaţă de 2,3 ha.
În conformitate cu Hotărârea nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe
lângă Prefectura Judeţului Arad, Anexa nr. 10, lista monumentelor naturii, plantelor şi animalelor ocrotite şi a
arborilor seculari este următoarea:
Monumente ale naturii:
1. Plante:
Tisa → Taxus baccata,
Laurul → Ilex aquifolium,
Laleaua pestriţă → Fritilaria meleagri,
Ghimpele → Ruscus aculeatus.
2. Animale:
Egreta mică → Egretta garzetta,
Corbul → Corvus corax,
Râsul → Lynx lynx
Plante şi animale rare ocrotite: 1. Plante:
Chiparosul de baltă → Taxodium distichum,
Ruscuţa → Adonis vernalis,
Nufărul alb → Nymphea alba,
Păliurul → Paliurus spina Cristi,
Lăcrimioara → Convallaria majalis,
Narcisă → Narcissus stelaris,
Brânduşa de primăvară → Crocus heufellianus,
Brânduşa de toamnă → Crocusabanaticus,
Brânduşa galbenă → Crocus moesicus.
2. Animale:
Acvila mică ţipătoare → Aquila pomarina,
Şoimul dunărean → Falco cherrung,
Şorecarul comun → Buteo buteo,
Bufniţa mare → Bubo bubo,
Cucuveaua → Athene noctua,
Striga → Tyto alba,
Ciuful → Asio otus,
Stârcul galben → Ardeola raloides,
Barza neagră → Ciconia nigra,
Barza albă → Ciconia ciconia,
Ursul → Ursus arctos,
Veveriţa → Seiurus vulgaris,
Ariciul → Erinaceus europeus,
Vidra → Lutra lutra.
Arbori seculari:
Stejari seculari → Quercus sp.,
Platani seculari → Platanus sp.,
Tisa secular → Taxus baccata.
APM Arad monitorizează atent starea ariilor naturale din judeţ prin controale periodice, dar şi prin
studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii. Astfel, în perioada 2000-2007 s-au realizat
un număr de 437 controale, iar în cursul anului 2008, s-au realizat 18 de controale.
2.2.7. Starea radioactivităţii mediului
La nivelul anului 2008, în cadrul Staţiei de Radioactivitate Arad s-a derulat un program standard de
supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/ zi, în care s-au urmărit factorii de mediu:
36
1. aer - prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi
uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită; şi a
echivalentului de doză externă;
2. apa - prin determinarea activităţii beta globale a apei din râul Mureş precum şi a apei potabile şi
pregătirea apei de Mureş pentru determinări de tritiu;
3. precipitaţii atmosferice - prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu;
4. vegetaţie - (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale
şi pregătirea unei probe anuale de vegetaţie spontană de pe 1 mp, pentru determinări gamma
spectrometrice;
5. sol - (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale şi
pregătirea unei probe anuale de sol dintr-un volum de 10x10x5 cm, pentru determinări gamma
spectrometrice.
Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă de
scintilaţie tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează cu surse
(Sr-Y)90
. Pentru determinări gamma spectrometrice se foloseşte un detector cu germaniu.
Pentru determinarea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX,
prevăzute cu sonde detectoare alcătuite din detectori GM.
Asupra probelor de aerosoli, ape de suprafaţă, depuneri atmosferice (cumulate lunar, semestrial sau
anual), precum şi asupra probelor de sol şi vegetaţie au fost făcute măsurători gamma spectrometrice, care au
pus în evidenţă prezenţa izotopilor naturali sau artificiali (137
Cs de origine cernobâliană). Pentru determinarea
concentraţiilor radioizotopilor din probele analizate, a fost folosit un analizor multicanal DSA 1000,
împreună cu un detector HpGe cu rezoluţia de 2.1 keV la 1332 keV şi eficacitatea relativă de 35%.
Etalonarea s-a efectuat cu o sursă de etalonare conţinând un amestec de: Cd-109, Ce-139, Co-57, Co-60, Cs-
137, Sn-113, Sr-85, Y-88, Hg-203.
Fluxul de date atât în situaţii normale (flux de date lent), cât şi în situaţii de urgenţă (flux de date
rapid) este asigurat de către Staţia RA prin raportări zilnice, lunare şi anuale către Laboratorul de
Radioactivitatea Mediului - ANPM Bucureşti (Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea
Mediului, care asigură activitatea de îndrumare ştiinţifică şi metodologică, asistenţă tehnică şi instruire).
Radioactivitatea aerului s-a urmărit prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a
depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi prin măsurarea continuă a debitului de doză gamma
externă absorbită şi a debitului de doză efectivă. De asemenea s-au măsurat precipitaţii atmosferice - prin
prelevarea şi pregătirea probelor în vederea determinărilor de tritiu.
În anul 2008 la Staţia de Radioactivitate Arad s-au efectuat un număr de 8,193 de măsurători beta
globale şi de doză gamma externă absorbită.
Radioactivitatea apelor s-a urmărit prin determinarea activităţii beta globale a apelor din râul Mureş,
a apei potabile precum şi a unei probe de apă dintr-un foraj de mare adâncime (o dată pe lună). Recoltarea
probelor de apă brută s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de 11h/zi,
efectuându-se o prelevare zilnic.
Probele prelevate au fost măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală
imediată şi s-au remăsurat după 5 zile de la colectare, pentru determinarea radioactivităţii artificiale. Tot
zilnic s-a pregătit proba pentru analize de tritiu (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe
filtru având diametrul porilor de 0,45 μm). Probele pregătite, cumulate lunar, au fost analizate gamma
spectrometric. Probele pregătite pentru analize de tritiu cumulate lunar s-au expediat către LRM-ANPM
Bucureşti, unde sunt efectuate analizele specificate .
Din datele prezentate se observă faptul că pentru probele de apă brută prelevate, conform programului
standard, valorile medii lunare (sau zilnice) ale activităţii specifice beta globale s-au situat sub limita de
atenţionare de 2.000 Bq/m3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului MAPM nr. 338/2002).
Pentru apa de suprafaţă s-au efectuat 366 de măsurători imediate şi 366 de măsurători la cinci zile.
Asupra apei recoltate din râul Mureş s-au făcut măsurători gamma spectrometrice după cum urmează:
câte o măsurătoare pe probele cumulate lunar şi încă două pe cele cumulate semestrial.
37
Aceste măsurători au identificat prezenţa izotopilor naturali: 226
Ra, 232
Th, 40
K naturali, dar rezultatele
le considerăm neconcludente din punctul de vedere al protecţiei populaţiei, din cauza turbulenţelor şi
antrenării sedimentului de pe fundul râului. Activitatea măsurată este în mare parte activitatea elementelor
radioactive din sedimentul de fund în suspensie şi nu cel dizolvat în apă, ce este important din punctul de
vedere al iradierii interne a populaţiei prin ingerarea apei potabile. Recoltarea probelor de apă potabilă s-a
realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de 11h/zi, efectuându-se o prelevare
zilnic.
Probele, prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Arad, au fost măsurate imediat în ziua
recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată.
Radioactivitatea solului s-a determinat prin măsurători ale activităţii beta globale ale probelor de sol
prelevate în perioada aprilie-noiembrie. Măsurătorile s-au făcut la 5 zile de la recoltare. De asemenea s-a
pregătit o probă anuală de sol dintr-un volum de 10x10x5 cm, pentru determinări gamma spectrometrice.
Recoltarea probelor de sol s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de
11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal de pe
platforma staţiei meteorologice Arad.
Recoltarea probelor de vegetaţie s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA
Arad de 11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare
săptămânal .
Probele de vegetaţie spontană, prelevate de pe platforma staţiei meteo Arad, au fost măsurate după 5
zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală.
O proba de vegetaţie colectată de pe un metru pătrat a fost pregătită pentru a fi analizată gamma
spectrometric.
2.2.8. Starea aşezărilor umane
2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului
În continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie
industria energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în
urma acţiunii de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea
îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea
măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea
calitativă a atmosferei judeţului Arad.
Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari, a tramvaielor şi în
anumite zone este produs de traficul feroviar, o sursă atipică de zgomot pentru oraşul Arad, având în vedere
că un cartier al Aradului este traversat de linia ferată Arad-Timişoara. În prezent nu sunt montate panouri
antifonice de-a lungul căii ferate.
Există şi alte surse de zgomot cum ar fi: barurile, discotecile şi mai puţin instalaţiile tehnologice în
mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie antifonică.
O altă sursă de zgomot în municipiul Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe căile rutiere, iar
trecerea (mai ales a maşinilor grele şi vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone produc depăşiri
ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie.
Concluziile ce urmează au fost coroborate cu „Proiectul de Ordin al MMDD privind aprobarea
valorilor limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn şi Ln pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul
feroviar, traficul aerian din vecinătatea aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activităţi
industriale”:
nu se constată un impact semnificativ al activităţii feroviare privind expunerea la zgomot a
populaţiei din zonă;
având în vedere numărul de populaţie expusă valorilor Lzsn şi Ln pentru segmentele 60 - 65 dB
şi 65 - 70 dB, precum şi Ln în intervalul 55 - 60 dB, coroborat cu posibilităţile de creştere a
traficului în următorii ani, se vor elabora planuri de acţiune pe termen lung care să asigure o
38
reducere a nivelului de zgomot ţinând cont de nivelul ţintă al valorilor maxime permise pentru
anul 2012.
2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere
Dezvoltarea oraşului în ultimii ani s-a făcut fără a realiza noi spaţii verzi semnificative.
Spaţiile verzi din cuprinsul unităţilor de locuit, respectiv ansamblurile de blocuri şi locuinţe, sunt
amenajate şi întreţinute de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori, arbuşti, flori şi gazon. Aceste
spaţii verzi amenajate îmbunătăţesc microclimatul local prin umbrire, absorbind zgomotul, praful şi noxele.
Ca şi exemplu pot fi date cartierele mai vechi de blocuri: Aurel Vlaicu şi Micălaca III. Din păcate se remarcă
faptul că în zona ansamblurilor construite recent spaţiul verde amenajat este mai redus (de ex. cartierul Alfa).
Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului Arad.
Cauza lipsei de spaţii verzi din unele zone ale municipiului se datorează şi teritoriului urban deosebit
de aglomerat (construcţii de locuinţe, garaje, chioşcuri şi alte construcţii provizorii).
Tabelul 2.2.8.2.1
Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Arad în anul 2008
Municipiul/oraş
Suprafaţa
totală
spaţii verzi
(ha)
Suprafaţa
spaţiu verde
(mp/locuitor)
Zone de agrement
Municipiul Arad 97,2066 5,81
Ştrandul Neptun
Patinoarul
Ştrandul CARP
58 locuri de joacă pentru copii
Chişineu Criş 48,2700 57,46
Curtici 14,1500 17,59 Ştrandul termal
Ineu 65,0000 65,00 Parcul oraşului
Lipova 23,4800 20,61
Parc Băile Lipova
Parc mănăstirea Maria Radna
Parcul Împăratul Traian
Parcul Timişorii
Parcul Decebal
Parcul Libertăţii
Parcul Central
Nădlac 34,7000 42,60
Parc din P-ţa Unirii
Parcul Pădurice
Ştrandul oraşului
Pecica 54,2000 41,65
Parcul din Piaţa Unirii
Zona Pădurice
Complex sportiv
Spaţiu verde zona ştrand
Parc centru
Parc blocuri zona gării
Parc biserica româno - catolică
Pâncota 46,3500 56,38 Ştrand
Sântana 4,7900 3,64 Parcuri
Sebiş 5,0000 7,90
Indicatorul de dezvoltare durabilă, prezentat în tabelul 2.2.8.2.2, spaţii verzi în mediul urban,
reprezintă raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală a mediului urban.
39
Tabelul 2.2.8.2.2.
Spaţii verzi în mediul urban la nivelul judeţului Arad în anul 2008
Judeţul
Arad
Suprafaţa spaţii verzi/
suprafaţa mediului urban
(%)
Municipiul Arad 0,38
Chişineu Criş 0,40
Curtici 0,19
Ineu 0,55
Lipova 0,17
Nădlac 0,26
Pecica 0,22
Pâncota 0,69
Sebiş 0,07
Sântana 0,04
2.2.8.3.Situaţia deşeurilor menajere
Deşeurile urbane tipice sunt alcătuite din următoarele componente: sticlă, hârtie, plastic, cauciuc,
metale feroase, metale neferoase, cartoane multimaterial, substanţe organice, aparatură de uz casnic,
aparatură electronică şi mici deşeuri chimice menajere.
Problema deşeurilor urbane este una din principalele probleme de mediu din judeţul Arad şi cu
precădere din municipiul Arad.
În municipiul Arad a fost pus în funcţiune un depozit ecologic executat în conformitate cu Planul
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor adoptat de Consiliul Judeţean Arad în anul 2002 prin HCL nr. 73 şi
modificat în anul 2005 care a fost însuşit de CJ Arad. Acest depozit a fost construit şi finanţat de către firma
austriacă SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL.
În anul 2007, SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL a obţinut autorizaţia integrată de mediu nr.
27/16.07.2007 pentru depozitul ecologic.
Depozitul se încadrează în clasa b - depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr.
349/2005 (art. 4).
Suprafaţa terenului aferent depozitului ecologic este de 134.457 mp, capacitatea totală a celulelor este
de 1.500.000 mc, iar perioada de exploatare este de cca 30 de ani. Depozitul a fost dat în funcţiune din anul
2003.
Depozitul dispune de celule de depozitare cu sistem de drenare a levigatului, sistem de colectare şi
pompare a biogazului, depozit colectare levigat, staţie de pre-epurare, drumuri de acces şi platforme, cântar,
hală deşeuri reciclabile, rampă spălare, clădire administrativă. Deoarece încă nu s-a colectat cantitatea de
necesară biogaz, nu s-a achiziţionat instalaţia de biogaz .
Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pentru perioada 2003-2007 în judeţul Arad este redată în
tabelul 2.2.8.3.1.
Tabelul 2.2.8.3.1.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2003 – 2007 în judeţul Arad
tone
Tipuri principale de deşeuri 2003 2004 2005 2006 2007
1
Deşeuri municipale şi
asimilabile din comerţ,
industrie, instituţii, din care:
141672 195850 171959 134669 173171
1.1. Deşeuri menajere colectate în
amestec de la populaţie 61406 93500 103489 66486 98740
1.2. Deşeuri asimilabile colectate în 28612 50216 30215 33669 38750
40
amestec din comerţ, industrie,
instituţii
1.3. Deşeuri menajere colectate
separat, din care: 376 7520 619 1290 190
-hârtie şi carton 132 5 388 230 1135 100
-sticlă 32 61 0,35 3 0
-plastic 64 503 372 75 80
-metal 13 7 15 0,1 10
-biodegradabile 100 1440 0 42 0
-altele 35 121 0,8 37 0
1.4. Deşeuri voluminoase 47 71 0 0 0
1.5. Deşeuri generate şi necolectate 51231 44543 37636 33224 35491
2. Deşeuri din servicii municipale 1571 1908 21557 29389 37270
2.1. Deşeuri din grădini şi parcuri 0 0 370 1005 4470
2.2. Deşeuri din pieţe 1571 1908 3 89 4311 700
2.3. Deşeuri stradale 0 0 17998 24073 32100
3. Deşeuri din construcţii şi
demolări 0 0 7665 5186 400
4. Alte deşeuri 0 0 0 0 0
Total deşeuri generate 143243 197758 201181 169224 210841
Numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de salubritate în mediu urban, în anul 2008 a fost
de 20.527 locuitori, ceea ce reprezintă 8,14% din totalul populaţiei din mediul urban. Numărul populaţiei
care nu beneficiază de servicii de salubritate în mediu rural, în anul 2008 a fost de 169.925 locuitori, ceea ce
reprezintă 67% din totalul populaţiei din mediul rural.
Evoluţia indicatorului de generare deşeuri este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.2, iar compoziţia medie a
deşeurilor menajere este prezentată în tabelul 2.2.8.3.3.
Tabelul 2.2.8.3.2.
Evoluţia indicatorului de generare deşeuri
tone/locuitor/an
Anul UM 2003 2004 2005 2006 2007
Populaţia mii
locuitori 461744 460466 459286 458487 457713
Cantitatea de
deşeuri
generată
tone 143243 197758 201181 169224 210841
Indicatorul
de generare tone/loc 0,31 0,42 0,43 0,36 0,45
Tabelul 2.2.8.3.3
Compoziţia medie a deşeurilor menajere în judeţul Arad în anul 2007
%
TIPUL
DEŞEULUI
Hârtie,
carton Sticlă Metale Plastice Textile
Deşeuri
biodegradabile Altele Total
8,36 11,82 4,81 0,85 2,59 35,75 35,82 100,00
41
Deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi
asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat,
inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe şi deşeuri stradale.
În această categorie sunt cuprinse:
deşeurile biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
deşeurile vegetale din parcuri şi grădini;
deşeurile biodegradabile din pieţe;
componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007 sunt prezentate în tabelul 2.2.8.3.4.
Tabelul 2.2.8.3.4.
Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007
Judeţul Arad
Conţinutul deşeurilor în materiale biodegradabile ( %) 35,75
Cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate (tone) 49200
Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008, în judeţul Arad sunt redate în tabelul 2.2.8.3.5.
Tabelul 2.2.8.3.5.
Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008
tone
Materialul
Ambalaje corespunzătoare produselor
ambalate introduse pe piaţă de către
producători şi importatori
Deşeuri de ambalaje preluate în
vederea valorificării de la
persoane fizice sau juridice de
către agenţii economici autorizaţi
Sticlă 422,86 0,00
Plastic 1728,44 263,64
Hârtie şi carton 5335,28 4303,85
Metale 412,42 362,00
Lemn 354,61 0,00
Altele 31,88 0,00
Total 7873,37 4929,49
Colectarea selectivă a deşeurilor a fost implementată în oraşul Curtici, Chişineu Criş, comunele
Fântânele, Frumuşeni, Vărădia de Mureş, Sintea Mare şi Şimand, localităţi deservite de SC ASA Servicii
Ecologice SRL şi SC RER SERVICII ECOLOGICE SA. Deşeurile care trebuiau colectate separat sunt:
deşeuri de hârtie şi carton şi deşeuri de plastic (folie) după cum reiese din tabelul 2.2.8.3.6.
Tabelul 2.2.8.3.6.
Sistemele de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie în anul 2008
tone
Localitatea
Număr
locuitori
arondaţi
Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectiv
Hârtie/
carton Plastic Sticlă Metal Altele
Curtici, Fântânele,
Frumuşeni, Vărădia
de Mureş
14548 18,33 0 0 0 0
Chisineu Criş,
Sintea Mare,
Şimand
7309 0,50 16,73 0 0 0
Din anul 2007, în Arad funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de 9 t/h. Această staţie are
capacitatea de a procesa, dacă este operată în 3 schimburi, o cantitate de deşeuri reciclabile care ar asigura
atingerea ţintelor de reciclare/recuperare pentru toate categoriile de materiale fixate pentru anul 2013.
Evoluţia deşeurilor sortate din deşeurile menajere este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.7.
42
Tabelul 2.2.8.3.7
Deşeuri sortate pentru reciclare în anul 2008
tone
Anul Hârtie/
carton
Materiale plastice Total
plastice
Material
neferos
Material
feros
Total
materiale
reciclabile PET Folie HDPE
2007 99,34 25,94 28,18 12,59 66,66 1,98 5,88 173,78
2008 421,93 246,70 260,64 38,46 545,8 14,72 22,78 1005,23
În perioada 2001-2005, nu există date referitoare la cantităţile de deşeuri din construcţii şi
demolări, generate, neexistând o preocupare în acest sens. La nivelul judeţului nu există, în prezent,
instalaţii propriu-zise de sortare sau tratare.
În ceea ce priveşte reciclarea sau reutilizarea deşeurilor, din anul 2004, Primăria Municipiului Arad a
instituit un sistem prin care potenţialilor generatori de deşeuri din construcţii şi demolări li se indică odată cu
Autorizaţia de Construire - locul de depozitare a deşeurilor, acestea fiind utilizate fie pentru consolidări de
maluri fie pentru umpluturi, constituind practic o reutilizare a acestor deşeuri. Totuşi, nu există o evidenţă a
cantităţilor generate şi ulterior reutilizate, iar din 2007 prin Dispoziţia nr. 12246, locul de depozitare a
deşeurilor provenite din construcţii şi a materialelor rezultate din excavaţii, de pe raza municipiului Arad, s-a
stabilit ca fiind zona situată pe strada Mărului - lateral, în denivelările şi excavaţiile existente, denumite
generic „gropi de împrumut”.
Tabelul 2.2.8.3.8
Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări depozitate
tone
Anul Deşeuri din construcţii
şi demolări depozitate
2005 242
2006 4637
2007 *
2008 3842
* SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL nu a raportat cantitatea pentru chestionarele statistice.
În ceea ce priveşte cantităţiile de deşeuri din construcţii şi demolări, mai există date doar de la
Consiliul Local Ineu cu o cantitate de 140 tone în anul 2007, de la operatorul de salubritate a oraşului
Chişineu Criş cu o cantitate de 40 tone, de la Consiliul Local Pâncota cu o cantitate de 215 tone.
Cantităţile mari de deşeuri de construcţii şi demolări depozitate ilegal pe marginea drumurilor sau în
albiile cursurilor de apă crează o problemă de mediu importantă, iar pe de altă parte reciclarea şi tratarea
acestei resurse ar reduce considerabil impactul de mediu cauzat de exploatarea intensă a albiilor râurilor prin
extragerea de balast necesar ca material de construcţii.
2.2.8.4. Situaţia deşeurilor industriale
Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei activităţilor
generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri
generată. Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii
economici, pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt analizate şi prelucrate de către
Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Mediului.
În tabelul 2.2.8.4.1 este prezentată evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în judeţul
Arad.
43
Tabelul 2.2.8.4.1
Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate
tone
Judeţul Arad 2003 2004 2005 2006 2007
363911 * 274219 365014,73 281419,85
NOTĂ*: în anul 2004 inventarierea anuală a fost executată de Institutul Naţional de Statistică în
colaborare cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, care a stabilit criteriile de selectare a unităţilor şi la
care au fost transmise formulare de raportare, respectiv pe industrii, iar rezultatul interpretării pentru anul
2004 este pe regiune şi nu pe judeţ. Deşeurile de producţie sunt depozitate fie în depozite proprii ale
agentului economic care le-a produs (deşeurile periculoase), fie în containere sau spaţii de depozitare speciale
pentru deşeurile reciclabile de unde sunt predate unui operator de salubritate autorizat sau unei societăţi
autorizate pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile.
Reziduurile de producţie prezintă o mare varietate în funcţie de tipul activităţii industriale şi de
tehnologiile aplicate. Aceste deşeuri provin din diferite activităţi, halde de zgură, activităţi din industria
textilă, construcţii de maşini, industria alimentară şi altele.
Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase pentru anul 2007 este prezentată în tabelul
2.2.8.4.2
Tabelul 2.2.8.4.2
Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase în anul 2007
tone/an
Nr.
crt. Categoria de deşeuri
Cantităţi
produse valorificate eliminate/stocate
1.
Deşeuri din explorare minieră
şi alte tratamente ale
mineralelor din cariere
1391,5 1383 0/8,5
2.
Deşeuri din agricultură,
preparare şi procesarea
alimentelor
669,07 0 669,07/0
3. Deşeuri din prelucrarea
lemnului, plăcilor şi a mobilei 5164,24 5357,68 637,30/830,74
4. Deşeuri din industria textilă şi
a pielăriei 297,53 83,50 218,52/4,45
5. Deşeuri anorganice din
procese termice 253155,06 510,78 252653,23/8,56
6.
Deşeuri din modelarea şi
tratamentele de suprafaţă ale
metalelor şi materialelor
plastice
2390,31 1866,94 530,91/22,75
7. Deşeuri uleioase - - -
8. Deşeuri din ambalaje 1697,11 1316,38 370,36/43,18
9. Vehicule uzate, alte deşeuri
din dezmembrări 10334,29 10349,35 1,30/44,17
10. Deşeuri nespecificate 20,54 20,54 0/0
TOTAL 272930,64 275119,65 20888,17
2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă
Clădirile, monumente istorice şi de artă s-au degradat foarte mult. Majoritatea sunt atacate de
umezeală, cu acoperişurile deteriorate, zac în descompunere, mucegai, păianjenii sau şoareci.
44
Pe lângă faptul că strică imaginea oraşului, aceste clădiri pot fi un adevarat pericol. Din cauză că
starea de degradare este foarte avansată, există pericolul ca în orice clipă să cadă bucăţi din acestea, bucăţi de
tencuială sau chiar cărămizi.
Cert este că vechile şi frumoasele clădiri din judeţul Arad nu se bucură de imaginea pe care ar trebui
să o aibă.
2.2.10. Poluări accidentale
În anul 2008 nu s-au semnalat poluări accidentale grave în judeţul Arad. Au avut loc următoarele
evenimente:
În data de 22.01.2008, în jurul orei 12,00, în apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un
autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, încărcat cu 15 t de îngrăşământ
chimic - azotat de amoniu ambalat în saci dubli de PE şi PP, de la firma SC ARCHIM SA, a derapat
şi s-a răsturnat în şanţ. Din totalul de 300 saci, doar 10 saci s-au deteriorat, îngrăşământul
împrăştiindu-se pe marginea drumului. Nu s-au constatat scăpări de combustibil din maşina avariată.
În data de 06.03.2008 în jurul orei 15,30, GNM - Comisariatul Judeţean Arad, a fost anunţat că pe
canalul Ier se observă mortalitate piscicolă. Reprezentanţii GNM au prelevat o probă de apă pe care
au predat-o a doua zi laboratorului APM Arad. În urma analizelor efectuate, rezultatele au fost trecute
în R.Î. nr. 30.07.03.2008. S-a remarcat o valoare crescută a indicatorilor: ioni amoniu şi fosfor şi a
CCOMn-ului. Apa canalului Ier, este încadrată în clasă inferioară de calitate conform Regimului de
oxigen, prin urmare acest eveniment nu a fost tratat ca o poluare accidentală.
În data de 05.09.2008, la acumularea de apă Tauţ, în urma coborârii nivelului apei, a rămas pe mal
o colonie de scoici. S-au luat măsuri urgente de ecologizare a zonei de către Primăria Tauţ împreună
cu SHI Chişineu Criş.
În anul 2008 nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier.
2.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul Judeţului
Arad
2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului
În continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria
energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în urma acţiunii
de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea
condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere
progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei
judeţului Arad.
S-au constatat unele reduceri atât în ceea ce priveşte valorile de emisie, cât şi cele din imisii, dar mai
sunt multe unităţi care trebuie să-şi gospodărească mai bine activităţile astfel încât să reducă cantitatea de
poluanţi emişi în atmosferă.
Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei sunt evidenţiate în tabelul 2.2.11.1. şi reprezintă cele
două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi traficul: Tabel 2.2.11.1.
Zone critice sub aspectul poluării atmosferice
Nr.
crt.
Sursa de
poluare
Activitate desfăşurată cf.
OUG nr.152/2005
Poluanţi
atmosferici
rezultaţi
Observaţii
referitoare la
perioada de
funcţionare în
2008
1.
SC CET Arad
lignit
- o instalaţie de ardere cu
o putere nominală mai
mare de 300MWt
SO2, NOx,
pulberi, CO2;
- a funcţionat
5084 ore,
45
(403MWt);
- o instalaţie de ardere, ce
cuprinde 2 cazane de abur
industrial cu putere
nominală de 80 MWt;
- au funcţionat
341 ore,
2.
SC CET Arad
hidrocarburi
- 4 instalaţii de ardere, cu
putere nominală de :
57MWt,
73MWt,
116MWt,
116MWt,
116MWt.
SO2, NOx,
pulberi;
- au funcţionat:
- 601 ore,
- 1191 ore,
- 2911 ore,
- 519 ore,
- 24 ore,
3.
Trafic - SO2, NOx,
pulberi, CO2,
metale,
NMVOC.
-
• SC CET Arad SA - pe lignit
Această unitate funcţionează cu două cazane de abur industrial de 80 MW/h fiecare şi un cazan
energetic de 403 MW/h.
Combustibilul folosit pentru producerea de căldură şi energie este lignitul şi gazul metan. Prin arderea
acestor combustibili, CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid de sulf şi oxizi de azot. Astfel, în
anul 2006, 96,9 % din cantitatea totală de SO2 şi 12,5 % din cantitatea totală de NOx sunt emise de acest
agent economic.
Centrala electrotermică pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar pentru evacuarea noxelor
există 2 coşuri de fum, construite din beton cu următoarele dimensiuni: cel de la cazanul de abur industrial
are o înălţime de 160 m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m, iar cel de la cazanul de abur energetic are
înălţimea de 200 m şi diametrul coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m. Pentru reţinerea pulberilor centrala
este dotată cu electrofiltre care au un randament de reţinere de 99,6 %, ceea ce conduce la o poluare mult
diminuată a atmosferei cu astfel de particule solide.
O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, care, în special vara şi în perioade cu vânt,
produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a
neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor
de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară.
Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii,
poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.
• SC CET Arad SA - pe hidrocarburi
Funcţionează cu 2 cazane energetice de 75 respectiv 57 MW/h şi cu 6 cazane de apă fierbinte de câte
116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu au funcţionat decât 4, restul au fost scoase din folosinţă.
Această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru producerea de energie
electrică şi termică gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală de poluare,
cu SO2, NOx şi pulberi, mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului şi nu deţine nici un fel de
instalaţii de depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de fum din metal cu o înălţime de 25 m.
Ambele centrale electrotermice, aparţinând de S.C. CET Arad S.A., prin puterea termică a cazanelor,
intră sub incidenţa Directivelor IPPC, implementate prin OUG 34/2001 şi a HG 541/2003. Emisiile de SOx şi
NOx şi pulberi nu se încadrează în limitele prevăzute prin aceste directive. În consecinţă, s-a întocmit
Programul de Reducere a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi şi care prevede măsuri pentru conformarea cu
cerinţele directivelor, constând în înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere şi
monitorizarea emisiilor.
46
• Traficul auto
Traficul auto are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând o mare parte din cantităţile
de CO, NOx şi CO2 emise la nivelul judeţului.
De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect de cantitatea mare de pulberi în
suspensie înregistrată în aproape toate determinările efectuate. Astfel:
mijloacele de transport ridică praful de pe carosabilul ne-măturat;
mijloacele de transport “aduc” în oraş pe roţi cantităţi mari de pământ direct de pe câmp;
din mijloacele de transport neetanşe, care transportă materiale de construcţii, moloz din demolări,
cereale, “rămâne” pe carosabil o mare cantitate de praf.
Creşterea continuă a numărului de autovehicule în general, duce la creşterea cantităţii de poluanţi emişi
pe arterele de circulaţie.
Nu există momentan soluţii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări, dar primăria trebuie să aibă
în vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât şi în cartiere. Sub acest aspect trebuie
ţinut cont de faptul că în municipiul Arad, administraţia locală s-a preocupat pentru realizarea drumurilor de
centură, care să permită traficului greu să ocolească centrul şi o parte din cartierele municipiului. Astfel s-au
dat în funcţiune două tronsoane de şosele de centură. Sunt în perspectivă să se realizeze: drumul expres
Arad-Oradea, pe secţiunea Arad - Zerind, investiţie care se va finanţa din Fondul Naţional de Dezvoltare şi
autostrada Arad – Nădlac.
2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă
Bazinul hidrografic Crişul Alb
Depăşiri sunt pe afluenţii: Matca şi V. Nouă Chişer, fiind încadrate în clasa a III-a respectiv a IV-a de
calitate, după grupa poluanţi toxici specifici de origine animală.
Canalul Morilor se încadrează în categoria globală a IV-a, datorită grupei de indicatori nutrienţi.
Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase toate cele 18 secţiuni sunt corespunzătoare
după indicatorii: mercur, cadmiu, plumb, arsen, hidrocarburi petroliere, crom total, cianuri şi fluoruri mai
puţin indicatorii: nichel care prezintă depăşiri doar în secţiunea Canalul Morilor Vărşand cu valoarea de 2,34
µg/l faţă de 2,1 µg/l admis şi indicatorul cupru care prezintă depăşiri în toate secţiunile monitorizate.
Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire
comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu
Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP.22
Mediu.
Bazinul hidrografic Mureş
Canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier sunt poluate, toate fiind în administrarea Societăţii Naţionale
de Îmbunătăţiri Funciare Arad.
Apa din Canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km),
traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se
varsă în canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone
descoperite.
Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care
se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea.
Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător
de la CET.
Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe
malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu
substanţe organice, detergenţi, amoniu.
Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30
km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate, întreaga platformă industrială din zona de
N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră. Apele uzate se evacuează
47
printr-o staţie de epurare, aflată în administrarea a SC Compania de Apă Arad. Staţia are doar treaptă
mecanică de epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acesteia duce la degradarea
calităţii apei canalului.
Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează
oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din
canalul Mureşel prin canalul legător.
Apa canalului Ier, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format
în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică).
2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane
Bazinul hidrografic Crişul Alb
Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR
241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Sântana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi
Vărşand.
Din datele de monitorizare primite de la Direcţia Apelor Crişuri Oradea, la indicatorul nitraţi, situaţia
în anul 2008, se prezintă în tabelul 2.2.11.3.1
Bazinul hidrografic Mureş
Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)
Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă “zestrea” lăsată de
acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.
În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este
prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea
concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au
pompat 503.000 m3 apă infestată.
În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat
fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate
sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă).
Zona CET pe lignit
În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:
halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu;
staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii
utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe,
au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH;
depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi
calciu.
Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma
CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona
în care este amplasat forajul de observaţie.
Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători).
Această zonă este în supravegherea APM Arad deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează
probleme deosebite de poluare, astfel:
este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA
pentru ape potabile;
în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia
amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;
în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii,
ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului
48
Tabelul 2.2.11.3.1
Valorile de concentraţie ale indicatorului nitraţi
Nr. crt. Localitate Foraj Conc. NO3
-
(mg/l)
1.
Bocsig
F2 17,26
2. F3 0,61
3. F5 217,90
4. Zărand F6 1,25
5. Şiria
F1 9,67
6. F3 59,78
7.
Vărşand
F1 3,87
8. F3 3,19
9. F5 1,42
10. Sântana, sat F1 181,06
11. Olari F1 A 1,46
12. Mâsca F1 71,09
13. Cintei F1 R 1,61
14.
Chişineu Criş
F1 1,68
15. F3 2,78
16. F4 2,03
Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de gunoi, indică poluarea
acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabel 2.2.11.3.2.).
Tabelul 2.2.11.3.2.
Analize pentru zona gropilor de gunoi a municipiului Arad
Zona contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului
Fântână Negoiu
nr.6
Moldovei
nr. 5
Toth Arpad
nr. 4 Legea
458/2002
Indicatori UM
Data 23.07.2008
pH unit. pH 7,40 7,26 7,13 6,5 – 9,5
OXIDABILITATE mg/l O2 2,370 1,580 0,390 5,000
CONDUCTIVITATE µS/cm 856 633 723 2500
NH4+ mg/l 0,000 0,000 0,000 0,500
NO2- mg/l 0,180 0,010 0,012 0,500
NO3- mg/l 332,57 196,74 259,03 50,00
Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii
Fântână Cedrului
nr. 29
Cedrului
nr. 32
Livezilor
nr. 5A Legea
458/2002
Indicatori UM
Data 23.07.2008
pH unit.pH 7,36 7,33 7,63 6,5 – 9,5
OXIDABILITATE mg/l O2 0,390 0,390 1,190 5,000
CONDUCTIVITATE µS/cm 447 520 623 2500
NH4+ mg/l 0,000 0,420 0,007 0,500
NO2- mg/l 0,009 0,016 0,136 0,500
NO3- mg/l 26,00 53,45 180,44 50,00
49
2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării solului
Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a
solurilor prin depozitări de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca
efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1.
Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril
reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).
La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări
miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.
În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu,
Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de
conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).
O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care în special vara
şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a
digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea
digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste
investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel
Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.
De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu
substanţe minerale şi apele freatice.
Tabel 2.2.11.4.1.
Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial
Nr.
crt. Denumirea zonei
Categoria de
activitate Observaţii
1. Luncşoara Exploatări miniere Halde steril
2. Hălmagiu – Brusturi -„- -„-
3. Dezna -„- -„-
4. Gurahonţ – Zimbru -„- -„-
5. Pecica – Turnu Parc petrolier Hidrocarburi
6. Pecica – Bodrog -„- -„-
7. Zădăreni -„- -„-
8. Odvoş – Milova Expl. miniere Halde materii radioactive
9. Bârzava -„- -„-
10. Moneasa – Rănuşa -„- -„-
11. Săvârşin -„- -„-
12. Dorgoş – Pătârş -„- -„-
13.
Arad, Ineu, Chişineu Criş,
Sebiş, Moneasa, Hălmagiu,
Lipova,Pecica,Nădlac,Curtici,
Sântana, Pâncota, Dezna
Staţii de epurare a
apelor industriale
şi menajere
Nămoluri de la staţii de
epurare a apelor
În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o
centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.
Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile de pulberi, SO2
şi NOx. Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de
concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi
zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest
afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a
pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit.
50
2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică
Zonele critice care necesită reconstrucţie ecologică sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu
potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de
maluri.
Dintre acestea se pot menţiona:
alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,
Şilindia;
alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş,
Crocna, Vârfuri.
Zonele iazurilor de decantare în conservare şi a haldelor de steril de mine sunt zone critice care
necesită reconstrucţie ecologică.
De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări (tabel
2.2.11.5.1) şi excavări la zi (tabel 2.2.11.5.2 ), precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica,
Turnu, Sederhat, Bodrog).
Tabelul 2.2.11.5.1
Activităţi de exploatări cariere de piatră
Nr.
crt.
Numele agentului
economic
Adresa punctului de
lucru Activitatea
1. SC CARPAT AGREGATE
SA Bucureşti
Comuna Pleşcuţa, sat
Aciuţa, FN
Exploatarea şi prelucrarea
andezitului
2. SC CARPAT AGREGATE
SA Bucureşti
Comuna Vârfurile, FN (la
cca. 1,5 Km sud de
localitatea Vârfurile)
Exploatarea şi prelucrarea
andezitului
3. SC CARPAT AGREGATE
SA Bucureşti
Lipova, FN (DN 7 Arad –
Deva, Km 507
Exploatarea şi prelucrarea
dioritului şi granitului
4. SC CIMVEST SA Arad Lipova, FN – cariera
Radna
Exploatarea şi prelucrarea
resurselor minerale de granit
5. SC EUROCALC SA
Săvârşin,
Săvârşin, sat Căprioara,
FN (Dealul Viilor –
Dealul Poiana Mare)
Exploatarea calcarelor
ornamentale
6. SC CARIERA DE PIATRĂ
SRL Arad
Păuliş, FN – Cariera de
piatră Păuliş
Exploatarea şi prelucrarea
resurselor minerale de diorite
7. SC ICIM SA Arad Bârzava, sat Băruţa –
Cariera Bătuţa
Exploatarea şi prelucrarea
diabazelor
8. CL Pâncota şi SC DEL
BONO & CO SA Pâncota
Măderat, FN, versantul
stâng al văii Sodom –
Cariera Măderat
Extracţia calcarelor din carieră
9. SC ECA 2000 SRL Deva Vârfurile, FN, versantul
drept al Crişului Alb –
Cariera Brătuleasa
Extracţia andezitelor din
carieră
10. SC ECA 2000 SRL Deva,
Hunedoara
Vârfurile, FN, versantul
nordic al dealului Lăpşoru
– Cariera Valea Dosului
Extracţia andezitelor din
carieră
11. SC SITROM 97 SA Arad Comuna Şiria, sat Galşa,
FN – Cariera Galşa
Exploatarea şi prelucrarea
calcarelor dolomitice
12. SC ATON
TRANSILVANIA SRL
Lipova, FN (cca. 400 m
de DN 7 Deva – Nădlac)
Extracţia granitului industrial
şi de construcţii – Cariera
51
Sânandrei Şoimoş
13. SC MARMOSIM SA
Simeria
Săvârşin, sat Căprioara,
FN – Cariera Căprioara
Extracţia pietrei pentru
construcţii
14. SC MARMOSIM SA
Simeria
Moneasa , FN Extracţia pietrei pentru
construcţii
15.
SC RADEXIM TRANS
SRL
Dieci, sat Crocna –
Cariera Crocna
Redeschidere carieră de
andezite Crocna
16. SC EURO PETROL SRL Lipova – Cariera Rădnuţa Exploatarea rezervelor de
granit - perimetru Rădnuţa I
17. SC DIABAS BATA SRL Cariera Bata Extracţia pietrei pentru
construcţii
18.
SC DIABAS BATA SRL Bata Defrişarea unei suprafeţe de
0,9 ha pentru amenajarea unui
drum de acces în cariera Bata
19. SC COMPANY
AGREGATE SRL
Târnova, sat Dud –
Cariera Chicioara
Extracţia pietrei pentru
construcţii
20. SC CARPAT AGREGATE
SA
Pleşcuţa, sat Gura Văii –
Cariera Romaniţa II
Extracţia pietrei pentru
construcţii
21. SC MIN EXPERT SRL Pătârş – Cariera Pătârş Extracţia pietrei pentru
construcţii
22.
SC DAN & NIK SRL Chisindia, sat Păiuşeni –
Cariera Chisindia
Redeschidere carieră de piatră
Chisindia
23. SC AGRICOLA DIP SRL Dieci, nr. 159 – Cariera
Dieci
Exploatarea andezitelor în
carieră
24. SC REPCON SA Chisindia – Cariera
Chisindia
Deschidere carieră de andezit
25. SC ROMANIAN
COMPANY FOR
CONSTRUCTIONS SRL
Lipova – Cariera
perimetrul Radna III
Exploatare granize din zona
Radna – Valea Mare
26. SC PETROCONSTRUCT
GROUP SRL
Hălmagiu – Cariera Leasa Extracţia pietrei ornamentale
şi a pietrei pentru construcţii
27. SC IMOBILIARE ŞI
CONSTRUCŢII SRL
Lipova – perimetrul
Lipova Nord
Exploatare în carieră de granit
pentru construcţii
Tabelul 2.2.11.5.2
Activităţi de excavări
Nr.
crt.
Numele societăţii
comerciale Adresa punctului de lucru Activitatea
1. SC EDIL
CONSTRUCŢII SA
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
2. SC CONSTRUCŢII
FEROVIARE SA
Păuliş - perimetrul Păuliş II, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
3. SC ECONSA GRUP SA
Vladimirescu - perimetrul Vladimirescu I,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
4. SC CITADELA COM
SRL
Păuliş - perimetrul Zăbrani, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
52
5. SC ECONSA GRUP SA
Fântânele - perimetrul Fântânele Est,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
6.
Regia Autonomă de
Drumuri Municipale
Arad
Arad - perimetrul Micalaca, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
7. SC ICIM ARAD SA
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir II,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
8. SC CONSTAR SA Zimandu Nou - perimetrul Zimandul Nou
III, exploatare în terasă
Extracţia nisipului şi
pietrişului
9.
SC
ENERGOCONSTRUC-
ŢIA SA
Lipova - perimetrul de exploatare Şoimoş
II, amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
10.
SC COMPANIA DE
DEZVOLTARE
IMOBILIARĂ SRL
Ususău - perimetrul de exploatare Ususău I
A şi III, amplasate în albia minoră a râului
Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
11. SC GEO WEST SRL
Lipova - perimetrul de exploatare Şoimoş I,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
12. SC ICIM ARAD SA
Mândruloc - perimetrul de exploatare
Mândruloc V, amplasat în albia minoră a
râului Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
13. SC AGAT SRL
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I -
A, amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
14. SC SITROM 97 SA
Zimandu Nou - perimetrul Feldioara,
exploatare în terasă, amplasată în zona
frontului de captare apă a mun. Arad
Extracţia nisipului şi
pietrişului
15. SC FORAJ SONDE
ZĂDĂRENI SA
Ghioroc - perimetrul de exploatare Ghioroc
Pusta Lată, exploatare în terasă
Extracţia nisipului şi
pietrişului
16. SC CARPAT
AGREGATE SA
Ghioroc - perimetrul de exploatare Ghioroc
I (Lacul Nordic, exploatare în terasă
Extracţia nisipului şi
pietrişului
17. SC MOTICICA GRUP
SA
Conop, sat Nadăş - perimetrul de exploatare
Conop - Nadăş, amplasată în albia minoră a
râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
18. SC GENERAL
AGREGATE SRL
Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul de
exploatare Sâmbăteni II, amplasat în albia
minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
19. SC CONSTAR SA
Arad - perimetrele Ceala, Ceala II şi Ceala
III, amplasate în albia minoră şi majoră a
râului Mureş,
Extracţia nisipului şi
pietrişului
20. SC DRUMURI
MUNICIPALE SA
Vărădia de Mureş - perimetul Vărădia II,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
53
21. SC NOBAS AMS SRL
Fântânele - perimetrul Fântânele -
Mândruloc III, amplasat în albia minoră a
râului Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
22. SC ITAL
PREFABRICATE SRL
Frumuşeni - perimetrul Mândruloc I,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
23. SC METCONS 7 SA
Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul de
exploatare Sâmbăteni III, amplasat în albia
minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
24. SC GP CON SRL
Zădăreni, sat Bodrogu Nou, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal stâng
Perimetrul este situat în Parcul Natural
Lunca Mureşului
Extracţia nisipului şi
pietrişului
25. SC L & M COMPANY
TRANSPORT SRL
Lipova - perimetrul Baraţca, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
26.
Regia Autonomă de
Drumuri Municipale
Arad
Zimandu Nou -perimetrul Feldioara II,
exploatare în terasă amplasată în zona
frontului de acaptare apă a mun. Arad
Extracţia nisipului şi
pietrişului
27. SC JEAN TRANS
COMPANY SRL
Bocsig - perimetrul de exploatare Bocsig,
amplasat în albia minoră a Crişului Alb,
mal drept şi stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
28. SC TRANS KATRIN
GE SRL
Lipova - perimetrele Baraţca Central
(exploatare în terasă) şi Neudorf (albia
minoră a râului Mureş, mal stâng)
Extracţia nisipului şi
pietrişului
29.
SC TRUST
CONSTRUCŢII
RADLINGER SRL
Păuliş - perimetrul Păuliş Hadă, amplasat în
terasa malului stâng al râului Mureş
Extracţia nisipului şi
pietrişului
30. SC DEL BONO & CO
SA
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir
III, amplasat în albia minoră a râului
Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
31. SC NORD STATD SRL
Zimandu Nou - perimetrul Feldioara Vest,
exploatare în terasă, amplasată în zona
frontului de captare apă a mun. Arad
Extracţia nisipului şi
pietrişului
32. SC TEHNODOMUS SA Zăbrani - perimetrul Zăbrani III, amplasat
în albia minoră a râului Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
33. SC EUROKIPER SRL Lipova - perimetru Baraţca Est, exploatare
în terasă (S = 3,9 ha)
Extracţia nisipului şi
pietrişului
34. SC VEST
CONSTRUCT SRL Sântana - perimetru Sântana I (terasă)
Extracţia nisipului şi
pietrişului
35. SC CAVE PERINNO
SRL
Zădăreni, FN - perimetrul Zădăreni,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal stâng Perimetrul este situat în Parcul
Natural Lunca Mureşului
Extracţia nisipului şi
pietrişului
54
36. SC PANIN WEST SRL Petriş - perimetrul Zam Panin, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
37. SC CIMVEST SA
Pecica - perimetrul de exploatare Pecica,
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept. Perimetrul este situat în Parcul
Natural Lunca Mureşului
Extracţia nisipului şi
pietrişului
38.
SC COMPANIA DE
DEZVOLTARE
IMOBILIARĂ SRL
Ususău - perimetrul de exploatare Ususău I
A şi IIi, amplasate în albia minoră a râului
Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
39. SC ANDROMEDA
SERVICE SRL
Bârzava - perimetrul de exploatare Bârzava
amplasat în albia minoră a râului Mureş,
mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
40. SC ICIM ARAD SA
Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrele
Sâmbăteni V şi VI amplasate în albia
minoră a râului Mureş, mal stâng
Extracţia nisipului şi
pietrişului
41. SC GENERAL
AGREGATE SRL
Vladimirescu - perimetrul Cicir Haltă
(terasă)
Extracţia nisipului şi
pietrişului
42. SC PLOMT SELING
SRL
Păuliş - perimetrul Păuliş III, amplasat în
albia minoră a râului Mureş, mal drept
Extracţia nisipului şi
pietrişului
43.
SC R & C
INTERNAŢIONAL
SRL
Zimandu Nou - perimetrul de exploatare
Feldioara Vest IV
Extracţia nisipului şi
pietrişului
44. SC EUROPRODUCTS
SRL
Odvoş, sat Milova - perimetrele Milova I,
Milova Vest II, Milova Terasă, Milova IV
şi Milova V
Extracţia nisipului şi
pietrişului
45.
SC BRANDI
EXTRACONSTRUCT
SRL
Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă) Extracţia nisipului şi
pietrişului
46.
SC BRANDI
EXTRACONSTRUCT
SRL
Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă) Extracţia nisipului şi
pietrişului
47. SC ALEX AMD
TRANS SRL
Săvârşin - perimetrul Hălăliş (albia minoră
a râului Mureş, malul drept)
Extracţia nisipului şi
pietrişului
48. SC ITAL
PREFABRICATE SRL Vladimirescu - perimetrul Aluniş Terasă
Extracţia nisipului şi
pietrişului
49. SC MDA INVEST SRL Zăbrani
Amenajare lac de
agrement şi bazin
piscicol prin excavare
agregate mineral
50. SC TECNOIMP.RO
SRL Horia - perimetrul Horia terasă
Extracţia nisipului şi
pietrişului
51. SC LAVINAMIX
CONSTRUCT SRL Horia - perimetrul Horia III terasă
Amenajare lac de
agrement şi bazin
piscicol prin excavare
agregate mineral
55
3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL
ARAD
3.1. Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor
specifice
Evaluarea problemelor de mediu reprezintă o descriere a condiţiilor de mediu ale comunităţii la
momentul întocmirii PLAM - ului, ţinând cont de stare aerului, apei şi solului. Evaluările de mediu descriu
efectul problemelor de mediu exprimat prin riscul asupra stării de sănătate a populaţiei, mediului şi calităţii
vieţii.
Evaluarea problemelor de mediu are în vedere:
stabilirea sistemul de referinţă faţă de care se va măsura eficienţa acţiunilor de protecţie a mediului
analiza problemelor-cheie de mediu
conştientizarea publicului în legătură cu aspectele de mediu
crearea de parteneriate între părţile direct interesate.
Identificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu pentru PLAM reprezintă procese care au fost
abordate prin combinarea a două tipuri de metode:
metode de tip participativ
metode de tip expert
Metoda de tip participativ s-a realizat prin implicarea Grupului de Lucru şi a celorlalte componente
ale structurii organizatorice PLAM. Această metodă presupune în principal identificarea şi evaluarea
calitativă a problemelor de mediu.
Etapele parcurse au fost:
identificarea problemelor de mediu/a poluatorilor din cadrul judeţului
trecerea în revistă a surselor existente de informaţii
identificarea tipurilor de poluanţi emişi
identificarea zonelor în care apar deteriorări ale calităţii/degradării stării factorilor de mediu
realizarea unui inventar al resurselor naturale
analizarea efectelor cunoscute/posibile ale poluanţilor
analizarea modului de folosinţă a terenurilor
transportul urban.
Metoda de tip expert pentru evaluare reprezintă instrumentul utilizat pentru măsurarea sau modelarea
manifestării unui impact negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi asupra calităţii vieţii. Acest
tip de abordare a necesitat o evaluare cantitativă bazată pe analiza probabilităţii producerii unui impact
negativ asupra mediului, sănătăţii umane, sistemelor ecologice, clădirilor, calităţii vieţii.
Informaţiile utilizate în evaluarea şi identificarea problemelor au fost realizate pe baza următoarelor
instrumente principale:
Utilizarea studiilor, rapoartelor şi analizelor de specialitate - acest instrument a fost utilizat în special
pentru instituţiile publice descentralizate cu atribuţii în controlul şi managementul factorilor de mediu
Utilizarea strategiilor şi planurilor de măsuri ale agenţilor economici - acest instrument s-a utilizat în
special pentru integrarea datelor şi informaţiilor agenţilor economici cu privire la impactul asupra mediului
înconjurător, precum şi planurile de conformare şi master-planurile agenţilor economici
Utilizarea strategiilor, programelor şi planurilor locale sau naţionale de acţiune - acest instrument a
fost utilizat în special pentru identificarea viziunii comunităţii asupra dezvoltării durabile, implementarea
unor măsuri cu impact direct asupra mediului precum şi în corelarea şi integrarea PLAM în strategiile
existente
Legislaţia naţională şi locală în vigoare - acest instrument a fost aplicat în special pentru identificarea
limitelor şi condiţionărilor de mediu ca suport în stabilirea unor sisteme de evaluare pentru diferitele aspecte
de mediu
56
Cunoştinţe individuale - acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor de grup expert,
experienţa şi informaţiile individuale constituind un element deosebit de important în evaluarea şi
ierarhizarea problemelor de mediu.
Activităţile de identificare, evaluare şi caracterizare a problemelor/aspectelor de mediu au fost efectuate
de Grupul de Lucru cu sprijinul persoanelor implicate prin decizia coordonatorului PLAM.
3.2. Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu
Grupul de Lucru a conturat şi descris problemele de mediu selectate pe lista definitivă. Astfel pe baza
rezultatelor evaluării a fost elaborată lista finală a problemelor/aspectelor de mediu prioritare la nivelul
judeţului Arad:
Categorii de probleme/aspecte specifice identificate la nivelul Judeţului Arad:
Cantitatea şi calitatea apei potabile
Degradarea calităţii apelor de suprafaţă
Degradarea solului şi apelor subterane
Poluarea atmosferică
Gestiunea deşeurilor
Pericole generate de
catastrofe/fenomene naturale şi
antropice
Urbanizarea mediului, transportul rutier
şi feroviar
Asigurarea stării de sănătate
Biodiversitate
Educaţia ecologică
Turism şi agrement
Capacitatea administrativă a
instituţiilor cu atribuţii în domeniul
protecţiei mediului înconjurător
POSIBILE PROBLEME DE INTERES
JUDEŢEAN
Incendierea voluntară a pajiştilor,
miriştilor sau a gunoaielor
Poluarea transfrontalieră
Revizuirea practicilor de mediu
Energie
Activităţi agricole şi dezvoltare rurală
Aspecte legislative
Probleme de mediu in judetul Arad
Denumirea problemei
A. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE
1.Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi
urban
2.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în
mediul urban şi rural
3.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil
4. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri de observaţie dotate cu senzori
5.Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care
au fost proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a descărcărilor de ape uzate, în
scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi
infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor
6. Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile
B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ
1. Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în special în
localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile
2. Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu
sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile
57
3.Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a
apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad - Indagrara) şi racordarea traseelor
care erau preluate în ele la magistrale funcţionale
4.Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare , în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate
5.Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor,
în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului
6. Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrement
7. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole
C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE
1.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice
2.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite
peste unităţile industriale existente
3.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la ferme
4.Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora
5.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor
minerale în judeţul Arad
6.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor
utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării
7.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediu
urban şi rural
D. POLUAREA ATMOSFERICĂ
1.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din
industrii/activităţile agenţilor economici
2.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril
3.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane - în special traficul greu, precum şi
subdimensionării reţelelor de trafic rutier
4.Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)
5.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi
sau lichizi (încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire)
6. Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea
etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite de protecţie pe timpul demolărilor
7.Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise la zgomot în marile intersecţii urbane
E. GESTIUNEA DEŞEURILOR
1.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri
menajere în mediul urban şi rural
2.Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile
3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de steril de deşeuri radioactive
58
4.Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET
Arad
5.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri
6.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase şi inerte
7. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională a vehiculelor uzate
F. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
1.Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau
exploatării neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe
cursurile inferioare
2.Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în
siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase,
tehnologii periculoase învechite
3.Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de
protecţie împotriva inundaţiilor
4.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse
alunecărilor
G. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR
1.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor verzi şi a zonelor de
agrement în mediul urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a
zonelor tampon
2.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural, precum
şi a perdelelor forestiere pe perimetrul lor
3.Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban (căi de rulaj pentru
mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare)
4.Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului
rutier si feroviar
5.Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem regional GIS
6.Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea
transportului alternativ
7. Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în
implementarea unor soluţii privind siturile poluate
8. Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabile
9. Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologice
10. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare
H. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
1.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu - sănătate umană, în vederea
cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei
I. BIODIVERSITATE
1.Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui
scop
2.Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii
obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic
3.Scăderea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol,
59
colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale
4.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes
naţional şi cunoaşterea biodiversităţii locale
5.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor
istorice, culturale şi naturale
6.Lipsa unei baze de date, la zi , cu inventarul speciilor rare
7. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitar
J. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
1.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii
practice
2.Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi
responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene
3.Colaborarea sporadică a administraţiei publice locale, instituţiilor guvernamentale descentralizate şi
ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător
4.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi
organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător
5.Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii precum şi lipsa
ONG-urilor active în domeniul mediului
K. TURISM ŞI AGREMENT
1.Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice,
respectiv aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de
agrement
2.Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a
gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului
3.Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere
4.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului
cultural şi ştiinţific
5.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont ( totul prin ONG)
L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
1.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii
în coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului
înconjurător
2.Insuficienta sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului
3.Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu
atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului
4.Lipsa unui sediu funcţional si a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM Arad
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN
M. Incendierea voluntară a pajiştilor , miriştilor sau a gunoaielor
1. Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau
juridice
N. Poluarea tranfrontalieră
1.Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de
provenienţă transfrontieră
60
O. Revizuirea practicilor de mediu
1.Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritare
2.Necesitatea implementării sistemelor de management de mediu de către agenţii economici şi autorităţile
locale
P. Energie
1. Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenerabile
2. Lipsa stimulării financiară a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare
a energiei prin HCL de reducere a taxelor şi impozitelor
R. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală
1. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a
pesticidelor
2. Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate
asupra sănătăţii umane
3. Lipsa de interes pentru promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă
S. Aspecte legislative
1.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la
conservarea mediului natural
2.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător
3. Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiliilor locale conform angajamentelor cu UE
- Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţean
Ierarhizarea problemelor de mediu este faza preliminară a procesului de stabilire a priorităţilor de
mediu, aceasta constând în clasificarea problemelor identificate în ordinea descrescândă a importanţei.
Ierarhizarea s-a efectuat în raport cu o serie de criterii prestabilite. Ierarhizarea problemelor de mediu s-a
efectuat prin utilizarea următoarei matrici:
a b c d e f g h i
Nr.crt. Problema Criteriu Scară
calitativă
Scară
cantitativă
Pondere Calcul Obs Top
1 - În ce măsură
afecteză sănătatea
umană
mare 3 5
mediu 2
redus 1
2 - În ce măsură
afecteză mediul
mare 3 4
mediu 2
redus 1
3 - În ce măsură
problema generează
neconformarea cu
cerinţele legale
mare 3 3
mediu 2
redus 1
Valoa-
re:
Cum se aplică matricea: Problema identificată anterior se trece prin fiecare din cele trei criterii (1,2,3) ale
coloanei (c), ataşând din scara calitativă (coloana d) o apreciere, cuantificată în coloana următoare (e).
61
Aceasta înseamnă că, parcurgând coloanele de la a la e, avem o cifră pe fiecare din cele trei criterii ale
coloanei c. Aceasta se înmulţeşte mai departe cu ponderea din coloana f, iar valoarea se trece în coloana g.
Prin însumarea pe verticală a celor trei valori din coloana g, la subsolul tabelului se trece valoarea.
Observaţiile şi top-ul (ierarhizarea) se fac după trecerea tuturor problemelor printr-o matrice identică.
Criterii pentru ierarhizare:
1. În ce măsură afectează sănătatea umană ?
Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este ianacceptabil. Sănătatea
publică trebuie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi
diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.
2. În ce măsură problema afecteză mediul ?
Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu
natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale
pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.
3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale ?
Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă.
Criterii pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune:
4. Care sunt costurile asociate soluţionării problemei ?
Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării problemei.
5. În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului ?
Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei.
Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri
mici şi beneficii mari.
Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi anume:
mare mare
mediu
redus
Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă:
mare = 3
mediu = 2
redus = 1
Fiecărui criteriu i s-a asociat o pondere:
criteriul 1 – pondere 5
criteriul 2 – pondere 4
criteriul 3 – pondere 3
Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorurile pe categorii de probleme
reprezintă media aritmetică a scorurilor problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme.
3.3. Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor de mediu prioritare
selectate
Stabilirea priorităţilor – scor prioritizare
Denumirea problemei
Cod
Problema
Suma
scorurilor
Scor
ierarhizare
Scor
prioritizare
Degradarea calităţii apelor de suprafaţă PM 02 6876 32,74
229,2
Cantitatea şi calitatea apei potabile PM 01 5172 28,73
172,4
Asigurarea stării de sănătate PM 08 718 28,72
28,72
Gestiunea deşeurilor PM 05 4961 28,34 198,44
62
Poluarea atmosferică PM 04 4677 27,83 194,87
Capacitatea administrativă a instituţiilor cu
atribuţii în domeniul protecţiei mediului
înconjurător PM 12 2772 27,72
110,88
Turism şi agrement PM 11 3306 27,55
137,75
Biodiversitate PM 09 4628 27,54 192,83
Degradarea solului şi apelor subterane PM 03 5764 27,44 192,13
Educaţia ecologică PM 10 3253 27,1 135,54
Urbanizarea mediului, transportul rutier şi
feroviar PM 07 6352 26,46
264,66
Pericole generate de catastrofe/fenomene
naturale şi antropice PM 06 2506 26,1
104,41
Posibile probleme de interes judeţean
Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor
sau a gunoaielor PM 13 773 30,92
30,92
Revizuirea practicilor de mediu PM 15 1513 30,26
60,52
Poluarea transfrontalieră PM 14 750 30 30
Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM 17 2198 29,29
87,88
Aspecte legislative PM 18 2148 28,64
85,92
Energie PM 16 1409 28,18 56,36
Probleme individuale - ierarhizare
Denumirea problemei
Cod
Problema
Suma
scorurilor
Scor
ierarhizare
B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE
SUPRAFAŢĂ PM 02 6876 32,74
1. Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în
localităţile cu peste 2000 l.e., în special în localităţile cu
sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile PM 02-1 1021 34,03
5.Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în
zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a
deşeurilor menajere şi a rumeguşului PM 02-5 1009 33,63
2. Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu
sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate
de distribuţie a apei potabile PM 02-2 1008 33,6
4.Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de
epurare, în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate PM 02-4 1004 33,46
7. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din
surse agricole PM 02-7 997 33,23
63
6. Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de
agrement PM 02-6 929 30,96
3.Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a
amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate
industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad -
Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la
magistrale funcţionale PM 02-3 908 30,26
A. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE PM 01 5172 28,73
2.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea,
transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban
şi rural PM 01-2 950 31,66
1.Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de
distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban PM 01-1 933 31,1
5.Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor
de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost
proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor,
a descărcărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor
de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul
stagnării şi înfiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor PM 01-5 927 30,9
3.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale de
alimentare cu apă în scop potabil PM 01-3 817 27,23
4. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri de observaţie dotate
cu senzori PM 01-4 815 27,16
6. Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra
calităţii apei potabile PM 01-6 730 24,33
H. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PM 08 718 28,72
1.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei
mediu - sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor
poluării factorilor de mediu asupra populaţiei PM 08-1 718 28,72
E. GESTIUNEA DEŞEURILOR PM 05 4961 28,34
1.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în
condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul
urban şi rural PM 05-1 829 33,16
4.Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi
cenuşă provenite din industria energetică - CET Arad PM 05-4 747 29,88
2.Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi
valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile PM 05-2 737 29,48
5.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a
diferitelor tipuri de deşeuri PM 05-5 734 29,36
3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de
steril de deşeuri radioactive PM 05-3 693 27,72
6.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale
nepericuloase şi inerte PM 05-6 649 25,96
7. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională
a vehicolelor uzate PM 05-7 572 22,88
D. POLUAREA ATMOSFERICĂ PM 04 4677 27,83
64
1.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor
în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor
economici PM 04-1 764 31,83
3.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări
urbane - în special traficul greu precum şi subdimensionării
reţelelor de trafic rutier PM 04-3 747 31,12
4.Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere
(LCP) PM 04-4 735 30,62
7.Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise
la zgomot în marile intersecţii urbane PM 04-7 688 28,66
2.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor
iazurilor de decantare şi a haldelor de steril PM 04-2 638 26,58
6. Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului
molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării
acestora, ca şi datorită multiplelor şantire lispsite de protecţie
pe timpul demolărilor PM 04-6 607 25,29
5.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încalzire şi
preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi
(încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la
sistemul centralizat de încălzire) PM 04-5 498 20,75
L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A
INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR PM 12 2772 27,72
4.Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente,
lipsa acreditării laboratorului APM Arad PM 12-4 705 28,2
1.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi
materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea,
controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în
domeniul protecţiei mediului înconjurător PM 12-1 698 27,92
2.Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat
al calităţii mediului PM 12-2 687 27,48
3.Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice,
administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în
coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului PM 12-3 682 27,28
K. TURISM ŞI AGREMENT PM 11 3306 27,55
2.Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor
corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a
gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului PM 11-2 733 30,54
3.Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi
autorizarea acestora pentru îmbăiere PM 11-3 691 28,79
1.Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită
absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv
aplicării lor deficitare în ce priveşte administrarea potenţialului
natural, peisagistic şi de agrement PM 11-1 664 27,66
5.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice,
a serviciului salvamont ( totul prin ONG) PM 11-5 620 25,83
65
4.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a
turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi
ştiinţific PM 11-4 598 24,91
I. Biodiversitate PM 09 4628 27,54
2.Degradarea mediului natural datorită exploatării
necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii
obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic PM 09-1 734 30,58
1.Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes
naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop PM 09-1 666 27,75
3.Scăderea efectivelor din fauna şi flora salbatică prin
practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi
comerţul ilicit cu plante şi animale PM 09-3 665 27,7
7. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi
habitatelor de interes local, naţional şi comunitar PM 09-7 662 27,58
5.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice
locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi
naturale PM 09-5 657 27,37
4.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea
sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi
cunoaşterea biodiversităţii locale PM 09-4 647 26,95
6.Lipsa unei baze de date, la zi , cu inventarul speciilor rare PM 09-6 597 24,87
C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE PM 03 5764 27,44
7.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a
deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediu urban şi rural PM 03-7 944 31,46
3.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de
dejecţii animaliere provenite de la ferme PM 03-3 896 29,86
1.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată
activităţilor miniere, metalurgice şi chimice PM 03-1 885 29,5
6.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor de
balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere,
lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării PM 03-6 842 28,06
2.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în
special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile
industriale existente PM 03-2 808 26,93
5.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea
insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în
judeţul Arad PM 03-5 697 23,23
4.Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse
eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora PM 03-4 692 23,06
J. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM 10 3253 27,1
4.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să
susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare
în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător PM 10-4 673 28,04
2.Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la
legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi
responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene PM 10-2 666 27,75
66
5.Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele
de mediu ale comunităţii, precum şi lipsa ONG-urilor active în
domeniul mediului PM 10-5 643 26,79
3.Colaborarea sporadică a administratiei publice locale,
institutiilor guvernamentale descentralizate şi ONG-urilor cu
activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării
mediului înconjurator PM 10-3 636 26,5
1.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi
educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice PM 10-1 635 26,45
G. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL
RUTIER ŞI FEROVIAR PM 07 6352 26,46
1.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor
publice, spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement în mediul
urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa
perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon. PM 07-1 708 29,5
8.Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi
planificarea dezvoltării durabile. PM 07-8 702 29,25
6.Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin
poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea
transportului alternativ PM 07-6 688 28,66
4.Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării
chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier si feroviar PM 07-4 674 28,08
2.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona
industrială în mediul urban şi rural precum şi a perdelelor
forestiere pe perimetrul lor PM 07-2 666 27,75
7.Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat
activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în
implementarea unor soluţii privind siturile poluate PM 07-7 659 27,45
3.Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele
auto în mediu urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de
biciclete, spaţii de parcare) PM 07-3 639 26,62
10. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare PM 07-10 625 26,04
5.Evidenţă cadastrală deficitară si absenţa unui sistem regional
GIS PM 07-5 500 20,83
9.Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri
arheologice PM 07-9 491 20,45
F. PERICOLE GENERATE DE
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI
ANTROPICE PM 06 2506 26,1
2.Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor
administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a
obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare,
depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase
învechite PM 06-2 679 28,29
1.Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate
insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării
neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi
insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare PM 06-1 644 26,83
4.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor PM 06-4 592 24,66
67
specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilor
3.Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau
ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva
inundaţiilor PM 06-3 591 24,62
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN
M. Incendierea voluntară a pajistilor, miriştilor sau a
gunoaielor PM 13 773 30,92
1. Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a
gunoaielor de către persoane fizice sau juridice PM 13-1 773 30,92
O. Revizuirea practicilor de mediu PM 15 1513 30,26
2.Necesitatea implementării sistemelor de management de
mediu de către agenţii economici şi autorităţile locale PM 15-2 760 30,4
1.Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca
probleme neprioritare PM 15-1 753 30,12
N. Poluarea tranfrontalieră PM 14 750 30
1.Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice
transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă transfrontieră PM 14-1 750 30
R. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală. PM 17 2198 29,29
1. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a
îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pesticidelor PM 17-1 806 32,24
2. Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă
a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii
umane PM 17-2 714 28,56
3. Lipsa de interes pentru promovarea produselor
agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă PM 17-3 677 27,08
S. Aspecte legislative PM 18 2148 85,92
3. Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul
consiliilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22
Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel
judeţean PM 18-3 735 29,4
2.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului
înconjurător PM 18-2 715 28,6
1.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului
societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea
mediului natural PM 18-1 698 27,92
P. Energie PM 16 1409 28,18
1. Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenrabile PM 16-1 724 28,96
2. Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice
care implementează sisteme verzi de generare a energiei prin
HCL de reducere a taxelor şi impozitelor PM 16-2 685 27,4
68
4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD
4.1. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului în Judeţul Arad
4.1.1. Introducere
Planul Local de Acţiune oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu şi un
plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu ale judeţului Arad. Aprobarea sa de către
Instituţia Prefectului - Judeţul Arad şi Consiliul Judeţean Arad, conferă acestui document putere de lege la
nivel local şi va trebui respectat cu stricteţe de companiile industriale poluatoare, de instituţiile administrative
şi de autorităţile locale. Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de
finanţare, pentru elaborarea şi promovarea proiectelor de investiţii de mediu, inclusiv prin colaborare
internaţională.
Implementarea Planului Local de Acţiune necesită, în unele cazuri, modificări importante în modul
curent de acţionare care pot face dificilă respectarea de către comunitate a obiectivelor şi ţintelor de mediu.
Inerţia la schimbare poate fi învinsă mai uşor prin stimulente financiare şi prin eliminarea barierelor şi
constrângerilor economice ce pot impiedica investiţiile pentru refacerea sau protejarea mediului. Este necesar
ca recomandările ce rezultă din PLAM să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi reglementare
legislativă, cum ar fi dezvoltarea unui plan de amenajare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi
bugetele anuale, etc.
Potrivit Programului Operaţional Regional (POR) şi Programului Operaţional Sectorial de Mediu
(POS Mediu) 2007-2013, în care sunt definite priorităţile regionale şi locale privind dezvoltarea durabilă,
precum şi principalele axe de acţiune, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad îi revin obligaţii privind:
protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice
dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii protejate
apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor
aplicarea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi reglementări al Uniunii
Europene
dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă
gestiunea deşeurilor urbane şi industriale
consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea competenţelor necesare
constituirea fondului de mediu
facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor,
programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului
conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului
îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea unei educaţii civice şi
ecologice a populaţiei
Planul Local de Acţiune pentru Mediu deschide nu numai perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de
mediu, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Arad, ci şi a unui mediu propice pentru o nouă
piaţă de afaceri, cu efecte benefice în plan social şi economic.
4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor
În vederea elaborării Planului de Acţiune pentru fiecare tip de problemă de mediu identificată s-au
stabilit:
Scopul sau obiectivul general, reprezentând elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe
termen lung pentru rezolvarea problemei de mediu. Trebuie subliniat că scopurile oferă oportunitatea
stabilirii consensului între părţile interesate în legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă
definită de timp. Scopurile sau obiectivele generale trebuie să fie practice, realizabile. Ele oferă cadrul ce
asigură formularea şi implementarea unui set coerent şi consistent de obiective şi acţiuni pentru mediu.
Obiectivele specifice fiecărui scop, reprezintă angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un
interval de timp precizat pentru atingerea scopului stabilit. Dezvoltarea obiectivelor specifice debutează cu
69
revederea evaluării problemelor. Fiecare evaluare a problemei descrie atât cauzele ei, precum şi impactul
negativ al acesteia. Obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea
tipurilor de acţiuni necesar a fi realizate într-o perioadă de timp pentru soluţionarea problemei. Odată stabilite
obiectivele generale şi specifice s-au selectat indicatorii utilizaţi în măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor
întreprinde.
Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în
implementarea PLAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus.
Ţintele sunt sarcinile cuantificabile necesar a fi implementate într-un anumit interval de timp.
Totodată, ţintele oferă un mijloc de responsabilizare a instituţiilor care aplică măsurile stabilite pentru
atingerea obiectivelor fixate. Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a ţintelor stabilite s-au
identificat acţiunile necesare pentru atingerea acestora.
4.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu
Recomandări cadru pentru componenta de mediu apă
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Respectarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apei
Retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor eco-tehnologii de epurare a apelor
uzate
Construcţia de noi staţii de epurare şi/sau modernizarea celor existente
Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă
Realizarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă
Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Respectarea prevederilor Directivei Consiliului Europei nr. 96/62/CE privind evaluarea şi
managementul calităţii aerului şi directivele fiice
Respectarea prevederilor Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul
integrat al poluării
Respectarea prevederilor Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi
organici volatili provenind din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii
(COV)
Reducerea poluării atmosferei datorită emisiilor provenite din trafic
Susţinerea preocupărilor pentru realizarea drumurilor de centură şi reabilitarea străzilor cu trafic
intens
Recomandări-cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Respectarea prevederilor Directivelor UE şi ale Convenţiei Internaţionale privind Reţeaua
Europeană “Natura 2000”
Întărirea infrastructurii instituţiilor responsabile de protecţia naturii pentru crearea şi
implementarea planurilor de management
Recomandări-cadru pentru componenta de mediu sol
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Respectarea prevederilor Directivelor UE specifice
Inventarierea arealelor cu probleme şi prioritizarea acţiunilor pentru reabilitarea şi reconstrucţia
lor ecologică
Recomandări-cadru pentru gestiunea deşeurilor
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Obiective cuprinse în Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor
Obiective cuprinse în Planul Regional de gestionare a deşeurilor
Crearea reţelelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile şi implicarea
responsabilă a administraţiilor publice locale
70
Stimularea prin instrumente economico-financiare a producătorilor interni, în vederea creşterii
competitivităţii industriei de reciclare
Recomandări-cadru pentru apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Respectarea prevederilor Directivei UE SEVESO II şi a legislaţiei specifice
Lucrări locale de apărare împotriva inundaţiilor
Îmbunătăţirea planurilor de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi naturale
Recomandări-cadru pentru ecologizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală durabilă
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă
Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea
proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile
Promovarea propunerilor de proiecte care vizează practicarea unei agriculturii ecologice
Colaborarea cu instituţiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparţinând fondului
funciar în vederea reabilitării acestora
Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă
Recomandări-cadru pentru îmbunătăţirea sistemului educational formativ şi informativ în
vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei
Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005
Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale factorilor interesaţi în educaţia
ecologică a populaţiei judeţului
Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale din judeţ în scopul formării unei educaţii civice
şi ecologice a populaţiei
Impulsionarea elevilor pentru organizarea de acţiuni cu caracter aplicativ
Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale pentru realizarea de materiale ecologico-
educative necesare formării tinerilor în spiritul răspunderii civice faţă de mediul înconjurător
Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu în scopul sensibilizării opiniei publice
Recomandări-cadru pentru reducerea impactului sectorului “Turism şi agrement”
Organizarea turismului pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile
Eliminarea impactului asupra mediului prin practicarea turismului organizat pe principiul
dezvoltării durabile şi protecţiei mediului
Conservarea peisajului natural şi promovarea turismului ecologic în zonele protejate
Eliminarea deşeurilor din staţiunile turistice organizate
Recomandări-cadru pentru reducerea impactului sectorului “Transporturi”
Conformarea infrastructurii căilor de comunicaţii la standardele UE
Reducerea poluării aerului în mediul urban şi reducerea zgomotului
Asigurarea infrastructurii adecvate transportului alternativ
Fluidizarea traficului
Reducerea impactului datorat utilizării mijloacelor auto învechite
4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune
Următorul pas în procesul de elaborare a PLAM revizuit a fost identificarea acţiunilor specifice.
Viziunea comunităţii reprezintă cadrul general, iar obiectivele şi ţintele de mediu servesc drept jaloane pentru
identificarea acţiunilor. Acţiunile la rândul lor servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.
Obiectivul de mediu reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o manieră afirmativă,
anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acţiuni esenţial a fi realizate într-un anumit interval de
timp.
Ţintele reprezintă sarcini cuantificabile necesar a fi realizate în intervalul de timp specificat.
Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a ţintelor, precum şi măsura
îmbunătăţirii vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.
Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.
71
Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad conţine pentru fiecare problemă individuală
un set de acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea
problemei căreia i se adresează. Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o
parte în punctele tari existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă
parte, în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din
bugetul statului sau din surse externe), ca de exemplu:
Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi
administraţiei publice locale
Necesitatea atingerii standardelor UE în domeniul protecţiei mediului
Fenomenul de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională
Suportul autorităţii administrative (Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean) pentru PLAM AR
Experienţa şi capacitatea în managementul mediului a autorităţilor judeţene
Existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţ, inclusiv prin
colaborare internaţională
Existenţa unui mediu de afaceri propice
Identificarea şi selectarea acţiunilor a avut în vedere şi punctele slabe existente (lipsa de fonduri,
personal insuficient, insuficienta colaborare cu instituţii din alte domenii), urmărindu-se compensarea
acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor alte domenii.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări
benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaţii şi
cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor beneficii economice şi
sociale.
Acţiunile posibile selectate incluse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu au fost grupate în cinci
categorii:
tehnologice - acţiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru soluţionarea problemelor
de mediu, care pot fi administrate fie de administraţia locală, fie de companii de utilităţi, societăţi,
contractori, private
legislative şi de reglementare - acţiuni care solicită societăţilor conformarea cu reglementările de
mediu specifice şi implementarea de măsuri pentru reducerea poluării mediului
de stimulare economică - acţiuni care conduc la modificarea comportării poluatorilor prin scutirea de
taxe pentru a-i stimula în găsirea celor mai eficiente mijloace de reducere a poluării
de educare a publicului şi instruire a personalului - programele de educare a publicului joacă un rol
crucial în educaţia cetăţenilor şi a societăţilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinţe
de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu
programe ale comunităţii - activităţi care implică acţiuni colective sau individuale ale membrilor
comunităţii pentru soluţionarea unor probleme de mediu
4.1.5.Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor
Pentru asigurarea unui plan de acţiune cât mai realist este necesară stabilirea unor acţiuni prioritare
care sunt selectate pe baza unui set de criterii. În selectarea şi aplicarea criteriilor s-au luat în considerare
următoarele aspecte:
Durata de tranziţie necesară implementării legislaţiei de mediu europene în România corespunzătoare
acţiunilor identificate pentru judeţul Arad utilizând cerinţele de conformare cu legislaţia UE
Prezenţa în planurile şi strategiile judeţene, regionale şi naţionale ca priorităţi reprezentative
Raportul cost - eficienţă, care permite compararea costurilor relative de obţinere a unei îmbunătăţiri
măsurabile a calităţii mediului cu alte acţiuni.
Fezabilitatea tehnică - permite selectarea celor mai bune tehnologii, funcţie de utilizarea lor cu succes
în altă parte
Eficienţa - permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi ţintelor şi
cu eficienţa sa în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra mediului şi asupra sănătăţii
populaţiei
72
Impactul financiar asupra membrilor comunităţii
Autoritatea statutară - permite evaluarea autorităţii legale a instituţiilor guvernamentale locale şi a
altor instituţii de implementare în raport cu acţiunile de implementare
Echitatea - permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acţiuni distribuite pe persoane afectate şi
comunitate
Flexibilitatea - permite evaluarea posibilităţii de modificare a acţiunii în timp, în funcţie de
schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative
Perioada de implementare - permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar implementării
unei acţiuni
Acceptabilitatea/suportabilitatea - permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare al acţiunii de
către public sau de către Consiliul Judeţean, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor
Impactul asupra mediului - permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de
construcţiile sau activităţile de operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu mărimea acestui
impact
Ameninţările la adresa sănătăţii umane, mediului şi calităţii vieţii, ce evaluează impactul asupra
sănătăţii umane şi a mediului
Impactul asupra forţei de muncă - permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de
locuri de muncă
Alte criterii care s-au luate în considerare sunt:
Durabilitatea efectelor
Viteza şi uşurinţa desfăşurării procesului de implementare
Preferinţele şi sprijinul publicului
Numărul persoanelor care beneficiază de implementarea PLAM
.
4.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor Analiza şi selectarea acţiunilor reprezintă nucleul procesului de luare a deciziilor asupra celor mai
eficiente acţiuni în atingerea scopurilor şi ţintelor de mediu.
Grupul de Lucru PLAM a luat în considerare următoarele criterii pentru selectarea acţiunilor:
Sursele de poluare si problemele de protecţie a mediului rămase nesoluţionate - identificate în cadrul
elaborării documentului PLAM AR 2005
Respectarea prevederilor Directivelor UE referitoare la protecţia mediului
Rezultatele ierarhizării problemelor de mediu
Numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu
Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni de mediu; de asemenea a fost inclus în acest
criteriu si timpul necesar pentru implementarea acţiunii
Raportul cost - beneficiu al acţiunii de mediu; s-a avut în vedere investiţia minimă de realizat pentru
obţinerea rezultatului dorit
Obţinerea unor efecte multiple prin utilizarea tehnologiilor curate
Posibilitatea finanţării acţiunilor de mediu
Acceptabilitatea/suportabilitatea de către populaţie a acţiunilor de mediu
Pe baza procesului de selecţie descris mai sus a fost identificată următoarea listă de categorii de
acţiuni de mediu ce urmează a fi implementate în judeţul Arad:
Prevenirea poluării factorilor de mediu şi acţiuni tehnologice
Informare şi educare
Măsuri economice
Măsuri legislative
Măsuri organizatorice
Măsuri de conformare
73
4.2. Planul Local de Acţiune pentru mediu al Judeţului Arad
4.2.1. Matricile plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare
MATRICI DE PROBLEME
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 01 DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Insuficienţa sau
lipsa sistemelor
de canalizare şi
epurare în
localităţile cu
peste 2000 l.e.,
în special în
localităţile cu
sisteme
centralizate de
distribuţie a
apei potabile
Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de
colectare a
apelor uzate
menajere în
aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi
Realizarea
sistemelor de
canalizare şi a
staţiilor de epurare
pentru
aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi în
scopul conformării
cu prevederile
Directivei
91/271/EEC
- lungime reţea
de canalizare
- debit de apă
uzată
- debit de apă
uzată epurată
- indicatori de
calitate a apelor
uzate epurate
- indicatori de
calitate a
receptorilor
naturali a apelor
uzate
Extinderea şi reabilitarea reţelelor de
canalizare în localităţile cu peste 2000 l.e.
Reabilitarea staţiilor de epurare existente în
localităţile cu peste 2000 l.e.
Realizarea de staţii de epurare în toate
localităţile cu peste 2000 l.e.
Monitorizarea calităţii efluentului evacuat
din staţiile de epurare a localităţilor cu peste
2000 l.e.
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Poluarea
datorată
depozitării
necontrolate a
deşeurilor în
zona inundabilă
şi pe malurile
albiilor râurilor,
în special a
deşeurilor
menajere şi a
rumeguşului
Reducerea
riscului poluării
apelor de
suprafaţă şi
asigurarea
secţiunii de
scurgere
Respectarea
prevederilor legale
privind
depozitarea
deşeurilor şi
prelucrării
lemnului
- indicatori de
calitate a
factorilor de
mediu (în
zonele de
influenţă a
depozitelor)
- debitul râului
Realizarea unui sistem funcţional de
colectare selectivă a deşeurilor la şi de la
sursă
Elaborarea materialelor educative privind
colectare selectivă a deşeurilor
Descurajarea depozitării ilegale a deşeurilor
prin urmărirea sistematică şi aplicarea de
amenzi contavenţionale celor vinovaţi
74
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Lipsa sistemelor
de canalizare şi
epurare în
localităţile cu
sub 2000 l.e., în
special în
localităţile cu
sisteme
centralizate de
distribuţie a
apei potabile
Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de
colectare a
apelor uzate
menajere în
aglomerările
umane cu sub
2000 locuitori
echivalenţi
Realizarea
sistemelor de
canalizare şi a
staţiilor de epurare
pentru
aglomerările
umane cu sub
2000 locuitori
echivalenţi în
scopul conformării
cu prevederile
Directivei
91/271/EEC
- lungime reţea
de canalizare
- debit de apă
uzată
- debit de apă
uzată epurată
- indicatori de
calitate a apelor
uzate epurate
- indicatori de
calitate a
receptorilor
naturali a apelor
uzate
Extinderea şi reabilitarea reţelelor de
canalizare în localităţile cu sub 2000 l.e.
Reabilitarea staţiilor de epurare existente în
localităţile cu sub 2000 l.e.
Realizarea de staţii de epurare în toate
localităţile cu sub 2000 l.e.
Monitorizarea calităţii efluentului evacuat
din staţiile de epurare a localităţilor cu sub
2000 l.e.
Extindere reţea apă potabilă cu 7 km,
extindere reţea canalizare 19 km şi realizare
staţie de epurare - comuna Sepreuş
Staţie pentru epurarea apelor uzate provenite
din canalizarea locuinţelor de serviciu şi a
sediului administrativ - comuna Iratoşu
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Nefuncţionalita-
tea şi lipsa de
performanţă a
staţiilor de
epurare, în ceea
ce priveţte
tratarea apelor
uzate
Realizarea unor
sisteme
performante de
epurare a apelor
uzate
Reducerea
cantităţilor de
poluanţi evacuaţi
în emisari naturali
- clasa de calitate
- debite de apă
- indicatori de
calitate a apei
uzate
Extinderea şi retehnologizarea staţiilor de
epurare
Monitorizarea calităţii efluentului epurat
Încadrarea cu personal de specialitate în
exploatarea staţiilor de epurare
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Poluarea apelor
cu nitriţi, nitraţi
şi amoniu
proveniţi din
surse agricole
Protecţia apelor
împotriva
poluării cu
nitriţi, nitraţi şi
amoniu
proveniţi din
activităţi
agricole
Reducerea poluării
apelor cu nitraţi
conform
Directivei
91/676/CEE
- Concentraţia de
nitraţi în apele
de suprafaţă şi
subterană
Monitorizarea zonelor vulnerabile şi
utilizarea optimă a îngrăşămintelor
Întocmirea studiilor agrochimice şi a
planurilor de fertilizare, aplicarea
programului de acţiune pentru evitarea
impurificării apelor de suprafaţă cu nitraţi
din surse agricole
Monitorizarea efectului aplicării Codului de
bune practici agricole
Construcţia şi reabilitarea platformelor de
depozitare a gunoiului de grajd şi a
75
bazinelor de stocare dejecţii lichide
Conştientizarea producătorilor agricoli
privind utilizarea raţională a îngrăşămintelor
organice şi minerale şi aplicarea codului de
bune practici agricole
Construcţia instalaţiilor cu producere biogaz
având ca substrat materiale de natură
vegetală şi animală
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Poluarea apelor
de suprafaţă din
zonele turistice
şi de agrement
Realizarea
infrastructurii de
mediu în zone
fără sisteme
centralizate de
canalizare a apei
Reducerea poluării
apelor de
suprafaţă din zone
turistice
- clasa de calitate
- debite de apă
- indicatori de
calitate a apei
uzate
Dotarea zonelor turistice şi de agrement cu
sisteme de colectare şi epurare a apelor
uzate
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii
apelor de
suprafaţă
Necesitatea
identificării
unor soluţii de
ecologizare a
amplasamente-
lor fostelor
sisteme de
epurare a apelor
uzate industriale
(ex. platforma
industrială a
municipiului
Arad -
Indagrara) şi
racordarea
traseelor care
erau preluate în
ele la magistrale
funcţionale
Diminuarea
poluării râului
Mureş
Reducerea
cantităţilor de
poluanţi evacuaţi
- clasa de calitate
- debit de apă
uzată epurată
- indicatori de
calitate a apei
uzate epurate
Extinderea reţelei de canalizare în zona NV
a oraşului, care să preia apele uzate din zona
industrială şi rezidenţială
Ecologizarea zonei
76
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 02 CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a
apei potabile
Utilizarea unor
sisteme
neperformante în
captarea,
transportul,
tratarea şi
distribuţia apei
potabile în
mediul urban şi
rural
Reabilitarea
sistemelor de
captare, tratare
şi distribuţie a
apei potabile
Asigurarea din
punct de vedere
cantitativ a
alimentării cu apă
potabilă în zonele
rurale
Asigurarea
parametrilor de
calitate ai apei
potabile
distribuite
conform L
458/2002
- nr. sisteme de
captare
reabilitate
- lungime
reţele de
distribuţie
- indicatori
fizico-
chimici,
biologici şi
bacteriologici
ai apei
potabile
furnizate
Reabilitarea sistemelor de captare şi
tratare a apei utilizată în scop potabil
Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei
potabile
Alimentarea cu apă potabilă a localităţii
Cuied şi extindere reţele de apă potabilă în
localitatea Buteni
Introducere reţea apă potabilă şi
canalizare în satul Caporal Alexa
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a
apei potabile
Insuficienta
extindere şi
reabilitare a
reţelelor
centralizate de
distribuţie a apei
potabile în
mediul rural şi
urban
Realizarea de
noi reţele
centralizate de
distribuţie a
apei potabile
Creşterea gradului
de acces a
populaţiei la
serviciile publice
de alimentare cu
apă potabilă
- lungime
reţele de
distribuţie
- debit de apă
potabilă
asigurat
- nr. de
branşamente
la reţeaua de
distribuţie a
apei potabile
Realizarea sistemelor de alimentare cu apă
potabilă a aglomerărilor umane cu peste
2000 locuitori echivalenţi
Asigurarea
cantitativă şi
Decolmatarea
canalelor de
Asigurarea
parametrilor de
Satisfacerea
nevoilor
- km de canal
decomaltat
Eliminarea surselor de poluare care
evacuează în canale
77
calitativă a
apei potabile
desecare şi
irigaţii şi a
canalelor de
transport şi
menţinerea
rolului pentru
care au fost
proiectate, prin
supraveghere de
către
administratorii
canalelor, a
desecărilor de
ape uzate, în
scopul evitării
poluării apelor de
suprafaţă în care
debuşează, sau a
freaticului în
cazul stagnării şi
infiltrării, precum
şi evitatrea
septizării zonelor
calitate a apei
potabile din
sistemul
centralizat şi
din surse
individuale
populaţiei pentru
un consum de apă
potabilă de bună
calitate
- nr. de surse
de poluare
care afectează
calitatea apei
canalelor
- frecvenţa de
monitorizare
Decolmatarea periodică şi întreţinerea
albiei canalelor
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a
apei potabile
Lipsa unui sistem
de monitorizare a
calităţii apei din
surse individuale
de alimentare cu
apă în scop
potabil
Asigurarea
parametrilor de
calitate a apei
provenite din
sursele
individuale
Eliminarea
cazurilor de
îmbolnăvire
datorate
consumului apei
din surse
individuale
- număr de
surse
individuale
monitorizate
- frecvenţa
monitorizării
- număr de
îmbolnăviri
Identificarea tuturor surselor individuale
de alimentare cu apă potabilă din mediul
urban şi rural
Implementarea unui sistem de
monitorizare a calităţii surselor
individuale prin creşterea capacităţii de
prelevare şi analiză a laboratoarelor de
specialitate
Eliminarea surselor de poluare care
afectează stratul freatic
Implementarea măsurilor de prevenire şi
control în vederea utilizării în scop potabil
numai a surselor care asigură parametrii
de potabilitate
78
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a
apei potabile
Lipsa unor studii
hidrologice,
puţuri de
observaţie dotate
cu senzori
Asigurarea
necesarului de
apă pentru
populaţie şi
dezvoltarea
economico-
socială
Satisfacerea
necesarului de
consum de apă
potabilă
- frecvenţa
observaţiilor
efectuate la
forajele de
captare
- nr. de studii
hidrologice
efectuate
Dotarea cu senzori de nivel a tuturor
forajelor de captare a apei potabile
Dotarea cu sisteme de măsurare a
debitului pentru toate forajele de captare a
apei potabile
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a
apei potabile
Lipsa unui sistem
de informare a
consumatorilor
asupra calităţii
apei potabile
Accesul
publicului la
informaţia
privind
calitatea apei
potabile şi
relaţia cu
sănătatea
Protejarea stării
de sănătate a
populaţiei în
relaţie cu calitatea
apei potabile
- Parametrii
fizico-chimici
şi
bacteriologici
de calitate ai
apei potabile
Realizarea unei baze de date privind
calitatea apei potabile la nivelul
producătorilor de apă potabilă şi/sau a
primăriilor
Mediatizarea datelor existente, referitoare
la calitatea apei potabile
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 03 ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Îmbunătăţirea
stării de
sănătate
Monitorizarea
incoerentă şi lipsa
unor studii
specifice relaţiei
mediu-sănătate
umană, în
vederea
cuantificării
efectelor poluării
factorilor de
mediu asupra
populaţiei
Monitorizarea
şi cuantificarea
efectelor
poluării asupra
sănătăţii
publice în
centrele urbane
reprezentative
(zone
rezidenţiale)
Realizarea unui
sistem de colectare
a datelor din
teritoriu
- nr. puncte
colectare date
- rata
morbidităţii
specifice
- nr. de analize
efectuate pe
factori de
mediu
Stabilirea unui sistem funcţional de lucru
între autorităţile din sănătate şi cele de mediu
- tip grup de întâlniri periodice regulate
Identificarea surselor de poluare şi fixarea
punctelor de analiză în teritoriu
Realizarea unei baze de date funcţionale
79
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 04 GESTIUNEA DEŞEURILOR
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Depozitarea
necorespunzătoare
a deşeurilor şi
exploatarea în
condiţii de risc a
depozitelor de
deşeuri menajere
în mediul urban şi
rural
Eliminarea deşeurilor
menajere în
conformitate cu
prevederile legislaţiei
în vigoare
-Respectarea
calendarului sistării
depozitării conform
HG 349/2005 şi
anexei la Planul
Judeţean de
Gestiune a
deşeurilor
-Reducerea cantităţii
de deşeuri
biodegradabile
depozitate la 75%
din cantitatea
depozitată în 1995
(an de referinţă)
până în 16.07.2010
- cantităţi de deşeuri
urbane produse şi
depozitate/an
- cantităţi de deşeuri
reciclate/an
- cantităţi deşeuri
biodegradabile
depozitate/an
- nr./suprafaţă depozite
care sistează
depozitarea/an,
respectiv se închid
- nr. staţii de transfer
realizate/an
- nr./capacitate
instalaţii tratare
deşeuri
biodegradabile
construite /an
Închiderea etapizată a
depozitelor de deşeuri
menajere neconforme cu
prevederile legislaţiei în
vigoare
Construcţia staţiilor de transfer
aferente - începând cu 2010
(Ineu, Sebiş, Bârzava)
conform proiectului „Sistem
integrat de gestionare al
deşeurilor” promovat de CJ
Arad
Extinderea capacităţii de
tratare a deşeurilor
biodegradabile - construcţia
staţiilor de compostare la Arad
şi Ineu
Închiderea celulelor 1-3 de
către SC ASA Servicii
Ecologice SRL şi începerea
producerii de biogaz
Reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile municipale
depozitate la 75℅ din
cantitatea totală introdusă în
anul 1995 în judeţe
80
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Gestiunea
necorespunzătoare
a depozitelor de
zgură şi cenuşă
provenite din
industria
energetică - CET
Arad
Reducerea impactului
generat de existenţa
haldei de cenuşă
-Identificarea unor
soluţii fezabile de
utilizare a cenuşii
din depozitul
existent sau de
stabilizare şi
închidere a
amplasamentului
-Identificarea
variantelor de
înlocuire a
tehnologiei de
producere a energiei
termice prin
eliminarea utilizării
combustibilului
solid, astfel numai
rezultând cenuşă din
ardere
- Nr. variante de
valorificare a cenuşii
existente
- Procent de înlocuire a
cantităţii de
combustibil solid
ars/an cu gaz ars/an
- Suprafeţe stabilizate
sau închise, ha/an
Reconstrucţia ecologică a
amplasamentului actual al
haldei
Executarea proiectării şi
implementării retehnologizării
CET
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Sisteme deficitare
de colectare
selectivă,
transport şi
valorificare
selectivă a
deşeurilor
reciclabile
Implementarea unui
sistem eficient pentru
recuperarea/colectarea
şi
reciclarea/valorificarea
deşeurilor reciclabile
Atingerea ţintelor
obiectivelor de
reciclare/valorificare
reciclate
- ℅ deseuri (pe tipuri)
colectate/valorificate
/reciclate/an
Realizarea de proiecte
alternative privind colectarea
selectivă, şi acţiuni de
conştientizare a populaţiei
privind prevenirea generării
deşeurilor şi colectarea
separată a deşeurilor
municipale generate
Implementarea sistemelor de
colectare separată a
materialelor valorificate, astfel
încât să se asigure atingerea
obiectivelor legislative
referitoare la deşeurile de
ambalaje şi deşeuri
biodegradabile
Valorificarea/incinerarea în
instalaţii de incinerare cu
81
recuperare de energie a
minimum 53℅ din greutatea
deşeurilor de ambalaje
generate în judeţ
Reciclarea a minimum 15℅
pentru lemn, minim 16℅
pentru plastic şi minim 48℅
pentru sticlă - din grutatea
fiecărui tip de material
conţinut în deşeurile de
ambalaje generate în judeţ
Asigurarea capacităţilor şi
tratarea a minimum 20.000 t
deşeuri biodegradabile la
nivelul judeţului
Preluarea D.E.E.E de la
punctele municipale de
colectare şi asigurarea
reciclării/valorificării acestora,
cu atingerea ţintelor din HG
448/2005
Realizarea colectării DEEE-
urilor de la populaţie în toate
oraşele judeţului după un
calendar constant
Extinderea implementării
colectării DEEE-urilor şi în
mediu rural cu respectarea
calendarului de colectare
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Poluarea mediului
datorată
gestionării
necorespunzătoare
a diferitelor tipuri
Gestionarea
corespunzătoare a
diferitelor tipuri de
deşeuri
Eliminarea totală a
situaţiilor de poluare
a factorilor de
mediu datorată
diferitelor activităţi
- indicatori fizico-
chimici ai
eventualelor poluări
- cantităţi deşeuri
specifice generate/an
Realizarea de incineratoare
pentru deşeuri de producţie
conform legislaţiei în vigoare
82
de deşeuri generatoare de
deşeuri de diverse
tipuri
- cantităţi deşeuri
specifice eliminate în
mod conform/an
Realizarea de
incineratoare/instalaţii de
sterilizare pentru diferite tipuri
de deşeuri conform legislaţiei
în vigoare
Realizarea unor capacităţi de
stocare intermediară a
deşeurilor, în condiţii de
siguranţă
Stabilirea unor circuite precise
de circulaţie a deşeurilor de la
producere până la eliminare
Colectarea separată a
deşeurilor pe deşeuri
periculoase şi deşeuri
nepericuloase
Înfiinţarea instalaţiilor de
colectare/sortare/tratare
deşeuri periculoase din deşeuri
menajere
Promovarea prioritară a
valorificării în agricultură a
nămolurilor cu respectarea
prevederilor legale
Promovarea tratării
nămolurilor prin
presare/deshidratare în vederea
co-incinerării
Folosirea celor mai bune
tehnici disponibile pentru
gestionarea nămolului provenit
de la instalaţiile de tratare a
apei
83
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Managementul şi
monitorizarea
ineficientă a
haldelor de steril
şi de deşeuri
radioactive
Reducerea impactului
generat prin
depozitarea sterilului
rezultat din
exploatările
materialelor
radioactive
Suprafaţă redată în
circuitul natural
Nr./suprafaţă depozite
deşeuri radioactive
ecologizate
Reconstrucţia ecologică prin
lucrări de nivelare,
consolidare, înierbare pe
haldele de steril rezultat din
exploatările minere închise sau
aflate în conservare
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Depozitarea
necorespunzătoare
a deşeurilor
industiale
nepericuloase şi
inerte
Eliminarea impactului
generat de depozitarea
necorespunzătoare a
deşeurilor industriale
inerte şi nepericuloase
Sistarea depozitării
la depozitele de
deşeuri industriale
nepericuloase şi
inerte
- Nr. depozite
industriale închise/an
- Suprafeţe
reabilitate/an
- Cantităţi materiale
valorificate din
depozite
industriale/an
Exploatarea şi valorificarea
materialelor utile din
depozitele industriale
Lucrări pentru
închidere/reabilitare
amplasamente conform
graficului
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor
Înnoirea parcului
auto prin
valorificarea
ecologică şi
raţională a
vehicolelor uzate
Creşterea graduală a
reutilizării, reciclării şi
valorificării
componentelor
rezultate din
dezmembrarea VSU
Reutilizarea,
reciclarea si
valorificarea
vehiculelor fabricate
dupa 1 ianuarie
1980
- % din masa
vehiculelor fabricate
dupa 1 ianuarie 1980
Reutilizarea şi valorificarea a
85% din masa vehiculelor
fabricate dupa 1 ianuarie 1980
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 05 POLUAREA ATMOSFERICĂ
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Ineficienţa sau
inexistenţa
sistemelor de
reţinere a emisiilor
în atmosferă
provenite din
industrii/activităţile
agenţilor
economici
Încadrarea
concentraţiei de
poluanţi proveniţi
din activităţile
industriale/agenţilor
economici în limitele
permise de legislaţie
Încadrarea
nivelului
emisiilor în
prevederile OM
462/93, HG
541/2003, HG
699/2002
- Valoarea
concentraţiilor
emisiilor
Realizarea sau optimizarea instalaţiilor
de depoluare în cadrul proceselor
tehnologice generatoare de noxe în
atmosferă
Automonitoringul poluanţilor gazoşi
Implementarea şi monitorizarea
măsurilor cuprinse în programul de
conformare
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Poluarea
atmosferei datorată
Reducerea emisiilor
provenite din traficul
Încadrarea
imisiilor
- valoarea
concentraţiilor
Realizarea şoselelor de centură pentru
oraşele şi municiipiile unde acestea nu
84
traficului auto în
aglomerări urbane-
în special traficul
greu precum şi
subdimensionării
reţelelor de trafic
rutier
rutier până la limitele
admise de legislaţia
în vigoare
provenite din
trafic în
prevederile OM
592/2002
imisiilor în zonele
cu trafic intens
există
Amenajarea pistelor speciale pentru
biciclete, cu prioritate pe arterele intens
circulate
Campanii de promovare a modalităţilor
de transport alternativ
Extinderea reţelei de monitorizare a
emisiilor din trafic în toate localităţile
urbane
Realizarea de master - planuri vizând
fluidizarea traficului în centrele urbane
intens circulate: străzi cu sens unic,
undă verde, etc
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Poluarea
atmosferei
generată de
sistemele mari de
ardere (LCP)
Încadrarea emisiilor
generate de sistemele
mari de ardere (LCP)
în limitele admise de
HG 541/2003
Respectarea
programului de
reducere
progresivă a
emisiilor anuale
de SO2, oxizi de
azot şi pulberi în
suspensie
- valorile
concentraţiei
emisiilor de SO2,
NOx, pulberi
Implementarea măsurilor şi investiţiilor
necesare conformării instalaţiilor de sub
incidenţa HG 541/2003
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Poluarea fonică
datorată depăşirii
valorilor maxime
admise de zgomot
în marile intersecţii
urbane
Evitarea, prevenirea
sau reducerea
efectelor dăunătoare,
a disconfortului
provocate de
zgomotul ambiental
asupra populaţiei
Reducerea
nivelului de
zgomot sub limita
admisă în toate
zonele expuse
- valorile
nivelului de
zgomot
Punerea la dispoziţia publicului a
informaţiilor privind zgomotul
ambiental şi efectele sale
Adoptarea pe baza datelor din hărţile de
zgomot a planurilor de acţiune având ca
scop prevenirea şi reducerea
zgomotului ambiental
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Poluarea
atmosferică
rezultată din
neprotejarea
suprafeţelor
iazurilor de
decantare şi a
haldelor de steril
Încadrarea emisiilor
de pulberi industriale
în limitele permise
de legislaţia în
vigoare
Încadrarea
nivelului
emisiilor de
pulberi în
prevederile OM
462/1993 şi a
nivelului imisiilor
în prevederile
- valoarea
concentraţiilor
emisiilor şi
imisiilor
Consolidarea vegetativă în vederea
împiedicării fenomenului de deflaţie din
halde şi de iazuri
Reconstrucţia ecologică prin lucrări de
nivelare, consolidare, înierbare, plantare
puieţi la iazurile de decantare şi haldele
de steril
85
OM 592/2002
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Generarea de mari
cantităţi de praf
datorită
transportului
molozului, în
maşini descoperite
fără asigurarea
etanşeizării
acestora, ca şi
datorită multiplelor
şantiere lipsite de
protecţie pe timpul
demolărilor
Reducerea cantităţii
de pulberi emise din
activitatea de
transport materiale
de construcţii,
demolări, construcţii
Încadrarea
nivelului de imisii
de pulberi în
prevederile OM
592/2002
- valoarea
concentraţiei
imisiilor de
pulberi
Interzicerea depozitării materialelor de
construcţii pe carosabil sau în zone
neprotejate
Interzicerea transportului de materiale
de construcţii şi materiale din demolări
prin centrul oraşului
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Poluarea
atmosferei
rezultată din
sistemele de
încălzire şi
preparare a apei
calde cu
combustibilii solizi
sau lichizi
(încălzirea pe timp
de iarnă în
gospodării
neracordate la
sistemul centralizat
de încălzire)
Reducerea emisiilor
din sistemele
individuale de
producere a energiei
pe bază de
combustibili solizi
sau lichizi
Reducerea
numărului
gospodăriilor cu
sistem propriu de
producere a
energiei pe bază
de combustibili
solizi sau lichizi
- indicatori
chimici (valori
ale imisiilor)
- nr. de gospodării
cu sistem
propriu de
producere a
energiei pe bază
de combustibili
solizi sau lichizi
Reducerea numărului gospodăriilor cu
sistem propriu de producere a energiei
pe bază de combustibili solizi sau
lichizi
Elaborarea uni program de promovare a
sistemelor de eficientizare a consumului
energetic casnic (pentru iluminat,
energie termică şi apă caldă)
86
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 06 CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Întărirea
capacităţii
administrative
a instituţiilor
cu atribuţii în
domeniul
protecţiei
mediului
Lipsa unui sediu
funcţional şi a
dotărilor specifice
aferente, lipsa
acreditării
laboratorului APM
Arad
Sediu
corespunzător
funcţionării
corespunzătoare
a APM - ului,
acreditarea
laboratorului
APM
Sediu funcţional şi
laborator acreditat
- nr. birouri şi
laborator optim
amenajate
Amenajarea unui sediu funcţional
Acreditarea laboratorului APM Arad
Întărirea
capacităţii
administrative
a instituţiilor
cu atribuţii în
domeniul
protecţiei
mediului
Capacitatea
instituţională redusă
(resurse financiare,
umane şi materiale) a
instituţiilor publice cu
atribuţii în
coordonarea, controlul
şi implementarea
Acquis-ului comunitar
european în domeniul
protecţiei mediului
înconjurător
Înărirea
capacităţii
instituţionale a
instituţiilor
publice cu
atribuţii în
implementarea
acquis-ului
comunitar
Atingerea
obiectivelor
stabilite de
legislaţia naţională
armonizată
conform
Direcivelor UE
- nr. de investiţii de
mediu
Implementarea rezultatelor proiectelor
vizând Asistenţa Tehnică pentru întărirea
APM-urilor
87
Întărirea
capacităţii
administrative
a instituţiilor
cu atribuţii în
domeniul
protecţiei
mediului
Insuficienţa sau
ineficienţa sistemelor
de monitoring integrat
al calităţii mediului
Optimizarea
sistemelor de
monitoring
integrat al
calităţii
mediului
Sistem de
monitoring
integrat al calităţii
mediului
corespunzător atât
ca acoperire
teritorială,
temporală, cât şi
ca indicatori
monitorizaţi
- nr. indicatori
monitorizaţi
conform
prevederilor în
vigoare
- nr. staţii de
prelevare/analiza-
toare
- nr. personal
implicat în
activităţi de
monitorizare
Achiziţionarea de aparatură performantă
în vederea monitorizării eficiente a
calităţii factorilor de mediu
Întărirea
capacităţii
administrative
a instituţiilor
cu atribuţii în
domeniul
protecţiei
mediului
Comunicare/cooperare
deficitară între
instituţiile publice,
administraţia publică
şi agenţi economici cu
atribuţii în
coordonarea şi
controlul activităţii de
protecţie a mediului
Creşterea
performanţelor
de mediu în
toate domeniile
de activitate
Dispariţia
situaţiilor de
disfuncţionalităţi
în cadrul fluxului
informaţional
problematica de
mediu
- nr. de acţiuni
comune între
actorii interesaţi
- nr. protocoale
Coordonarea la nivel local a factorilor
implicaţi în vederea eficientizării
activităţii (APM, ASP, GNM - CJ Arad,
Apele Române, etc)
Încheierea de protocoale între instituţiile
implicate în implementarea legislaţiei de
mediu
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 07 TURISM ŞI AGREMENT
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Organizarea
activităţii
turistice şi de
agrement pe
principiul
protejării
mediului
înconjurător
Amenajarea
inadecvată sau
absenţa dotărilor
corespunzătoare din
punct de vedere
igenico-sanitar şi a
gestiunii deşeurilor
în zonele de
Eliminarea
poluării
ambientale
datorată
amplasării
necorespunzătoare
a construcţiilor şi
spaţiilor turistice
Practicarea unui
turism în
conformaitate cu
normele şi
prevederile
legislaţiei din
domeniul UE
- nr. construcţii
care respectă
normele de
protecţie a
mediului
- nr. contracte cu
unităţi
specializate
Identificarea tuturor unităţilor turistice şi
de agrement amenajate necorespunzător
sub aspectul evacuării apelor uzate şi
deşeurilor menajere
Introducerea sistemului de colectare şi
transport al deşeurilor în depozite
controlate pentru toate zonele cu activităţi
turistice şi de agrement
88
şi a
dezvoltării
durabile
practicare a
agrementului
şi de agrement - nr. studii privind
impactul asupra
mediului
Respectarea normelor pentru stabilirea
suprafeţelor şi locaţiilor turistice funcţie
de solicitarea antropică
Organizarea
activităţii
turistice şi de
agrement pe
principiul
protejării
mediului
înconjurător
şi a
dezvoltării
durabile
Lipsa amenajărilor în
zonele de agrement
periurban şi
autorizarea acestora
pentru îmbăiere
Conservarea şi
îmbunătăţirea
calităţii factorilor
de mediu în
vecinătatea
zonelor de
agrement
Reglementarea
condiţiilor în care
se desfăşoară
turismul de
agrement în
zonele periurbane
- nr. zone de
agrement
autorizate
Identificarea tuturor locaţiilor periurbane
preferate de locuitori pentru agrement
Aplicarea fermă a măsurilor legislative
care să conducă la practicarea unui turism
ecologic
Organizarea
activităţii
turistice şi de
agrement pe
principiul
protejării
mediului
înconjurător
şi a
dezvoltării
durabile
Practicarea
turismului
neorganizat (de
weekend) datorită
absenţei normelor şi
regulamentelor
specifice, respectiv
aplicării lor
deficitare în ce
priveşte
administrarea
potenţialului natural,
peisagistic şi de
agrement
Îmbunătăţirea
managementului
şi administrării
potenţialului
natural, în scopul
practicării
turismului şi
agrementului
Implementarea
programelor de
acţiune şi
monitorizarea
acestora;
implementarea
turismului
controlat cu
prioritate în
arealele
recunoscute ca
habitate cu specii
protejate
- nr. zone
monitorizate
- nr. arii protejate
introduse în
circuitul turistic
Stabilirea zonelor pentru practicarea
agrementului de masă
Dezvoltarea sistemului de monitorizare a
utilizării potenţialului natural în scop
turistic şi de agrement
Reglementarea din punct de vedere al
protecţiei mediului a tuturor activităţilor
economice care vizează turismul şi
agrementul
Dezvoltarea sistemelor şi structurilor de
informare şi recomandare legislativă şi
ştiinţifică privind conservarea speciilor şi
a nivelului de protecţie pentru fiecare
habitat
Organizarea
activităţii
turistice şi de
agrement pe
principiul
protejării
mediului
Lipsa întreţinerii
unui sistem a
marcajelor, traseelor
turistice, a
serviciului salvamont
(totul prin ONG)
Realizarea unei
structuri
răspunzătoare
pentru evidenţa,
întreţinerea
marcajelor
traseelor turistice
Sistem eficient de
marcare şi
întreţinere a
marcajelor pe
traseele din judeţ;
punerea în valoare
a potenţialului
- nr de marcaje
realizate
- nr. de marcaje
întreţinute
- nr de ONG-uri
si societăţi
implicate
Stabilirea/întreţinerea reţelelor turistice şi
de agrement la nivel judeţean
89
înconjurător
şi a
dezvoltării
durabile
şi a serviciului
salvamont
turistic - nr. de puncte
salvamont
Organizarea
activităţii
turistice şi de
agrement pe
principiul
protejării
mediului
înconjurător
şi a
dezvoltării
durabile
Lipsa infrastructurii
şi a capacităţilor de
susţinere a
turismului montan,
agroturismului
cultural şi ştiinţific
Îmbunătăţirea
managementului
şi administrării
potenţialului
natural, în scopul
practicării
turismului şi
agrementului
Implementarea
sistemului de
informare privind
potenţialul turistic
şi locurile de
agrement
- nr. de reţele
- nr. de panouri
- nr. cetăţeni
atraşi anual
-Promovarea reţelelor existente şi a
structurilor noi
-Promovarea agroturismului în zonele
rurale
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 08 BIODIVERSITATE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Oprirea
degradării
biodiversităţii
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
mediului
natural
Degradarea
mediului natural
datorită
exploatării
necorespunzătoare
a fondului
forestier şi
neîndeplinirii
obligaţiilor
referitoare la
reîmpăduriri
prevăzute de
codul silvic
Îmbunătăţirea
stării de
sănătate a
mediului,
salvarea de la
extincţie a
habitatelor
forestiere
ocrotite prin
lege şi a
pădurilor cu
valoare
ridicată de
conservare
Stoparea
degradării
mediului natural
datorită
exploatării
necorespunzătoare
a fondului
forestier
- evoluţia în timp a
suprafeţei de pădure
în general şi a
pădurilor care
constituie habitate
ocrotite sau păduri cu
valoare ridicată de
conservare în special
- evoluţia în timp a
calităţii pădurilor
- nr . de noi
amenajamente silvice
realizate
Crearea unei baze de date care să cuprindă
suprafeţele de pădure şi calitatea acesteia
Instruirea persoanelor cu atribuţii în domeniul
protecţie mediului şi silvic, precum şi a altor
factori interesaţi în identificarea habitatelor
forestiere ocrotite şi a pădurilor cu valoare
ridicată de conservare
Prioritizarea măsurilor prevăzute în
regulamente şi în Planul de management în
vederea menţinerii statutului favorabil de
conservare a restaurării diveritelor habitate
Oprirea
degradării
biodiversităţii
Administrarea
ineficientă a
ariilor protejate de
Managementul
corespunzător
al ariilor
Darea în custodie
a tutror ariilor
naturale protejate
- nr. arii naturale
protejate luate în
custodie
Identificarea ariilor naturale protejate neluate
în custodie
90
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
mediului
natural
interes naţional şi
lipsa alocării de
fonduri speciale
acestui scop
naturale
protejate
Aducerea la cunoştinţa factorilor interesaţi a
ariilor naturale protejate neluate în custodie
Realizarea şi
implementarea
planurilor de
management şi a
regulamentelor
tuturor ariilor
naturale protejate
- nr. planuri de
management/regula-
mente
- nr. acţiuni prevăzute
în planul de
management
- nr. proiecte care
vizează planurile de
management
Instruirea factorilor interesaţi cu privire la
realizarea planurilor de managemnt şi a
regulamentelor
Dezvoltarea planurilor de management şi a
regulamentelor
Atragerea de fonduri europene privind
managementul ariilor naturale protejate
Indeplinirea de către administrator/custode a
tuturor obligaţiilor prevăzute în convenţia de
custodie/contractul de administare
Implementarea Planului de management şi a
Regulamentului avizat şi aprobat în
conformitate cu legislaţia în vigoare
Oprirea
degradării
biodiversităţii
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
mediului
natural
Scăderea
efectivelor din
fauna şi flora
sălbatică prin
practicarea
braconajului
cinegetic şi
piscicol,
colectarea şi
comerţul ilicit cu
plante şi animale
Aducerea
speciilor din
flora şi fauna
sălbatică
autohtonă la
un efectiv
optim şi
protejarea
habitatelor lor
Optimizarea
efectivelor din
fauna şi flora
sălbatică
autohtonă în
special a speciilor
ocrotite şi/sau
periclitate şi
vulnerabile, a
endemitelor şi
speciilor relicte
- evoluţia în timp a
speciilor cheie
monitorizate
- evoluţia în timp a
efectivelor speciilor
de interes vânătoresc
- evoluţia cotelor
pentru recoltarea
speciilor de interes
cinegetic
Identificarea speciilor cheie
Monitorizarea speciilor şi habitatelor de
interes comunitar
Luarea de măsuri de conservare a speciilor
cheie şi a habitatelor acestora
Realizarea unei baze de date cu efectivele de
specii de interes cinegetic
Punerea în aplicare a prevederilor legale
privind pescuitul, vânătoarea precum şi
comerţul cu specii din fauna şi flora sălbatică
Emiterea de auorizaţii şi realizarea unei baze
de date cu autorizaţiile emise privind
recoltarea/capturarea/comercializarea/achiziţia
91
speciilor de floră şi faună
Dezvoltarea unei strategii de conştientizare
publică asupra importanţei protejării speciilor
din fauna, flora sălbatică precum şi de
promovarea politicilor de mediu în sectorul
protecţiei naturii
Oprirea
degradării
biodiversităţii
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
mediului
natural
Insuficienta
conservare în
stare naturală a
speciilor şi
habitatelor de
interes local,
naţional şi
comunitar
Indeplinirea
obiectivelor
Directivei
Reţeaua
Natura 2000
Directiva
Păsări şi
Directiva
Habitate
Colaborarea
permanentă cu
Statele Membre
ale UE privind
protecţia naturii
cu accent pe
reţeaua ecologică
europeană Natura
2000
- nr. specii
- nr. arii
- nr. habitate
Iniţierea de mese rotunde şi workschop-uri în
vederea schimbului de experienţă cu alte
instituţii omoloage din UE
Complectarea cu date noi a bazelor de date
existente privind speciile de interes comunitar
şi tipuri de habitate prioritare de la nivel
comunitar
Oprirea
degradării
biodiversităţii
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
mediului
natural
Slaba implicare a
comunităţii şi a
administraţiei
publice locale în
protejarea şi
conservarea
siturilor istorice,
culturale şi
naturale
Identificarea
tuturor
siturilor
importante
dpdv istoric,
cultural şi
natural,
corelaţionarea
acestora şi
iniţierea unui
management
corespunzător
al acestora
Desemnarea şi
protejarea siturilor
identificate;
creşterea gradului
de conştientizare a
societăţii civile
- nr. situri
- nr. proiecte
Atragerea de fonduri europene în vederea
restaurării/îmbunătăţirii calităţii
siturilor/clădirilor de importanţă istorică,
culturală şi naturală şi managerierii
corespunzătoare a acestora
Oprirea
degradării
biodiversităţii
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
Insuficienţa
cercetării
ştiinţifice
aplicative în
monitorizarea sau
provarea ariilor
Creşterea
interesului
universităţilor,
al
organizaţiilor
profesionale şi
Realizarea unor
baze de date
profesioniste
asupra
biodiversităţii;
- nr. de lucrări
ştiinţifice
- nr. de lucrări de
licenţă, de masterat,
de doctorat în
domeniul
Identificarea lucrărilor ştiinţifice, a lucrărilor
de licenţă, masterat şi doctorat care tratează
elemente ale biodiversităţii judeţului Arad
Monitorizarea apariţiei de noi lucrări în urma
cercetării biodiversităţii locale
92
mediului
natural
naturale de interes
naţional şi
cunoaşterea
biodiversităţii
locale
al
cercetătorilor
independenţi
pentru a
realiza
cercetare
ştiinţifică
aplicativă
biodiversităţii Angajarea ca parteneri a universităţilor, a
organizaţiilor profesionale sau a cercetătorilor
independenţi în diferite acţiuni vizând
biodiversitatea
Oprirea
degradării
biodiversităţii
şi a mediului
natural,
reechilibrarea
mediului
natural
Lipsa unei baze
de date la zi, cu
inventarul
speciilor rare
Constituirea
băncii de date
Prelucrarea
informaţiilor de
specialitate
deţinute de APM
şi realizarea
băncii de date
- nr. specialişti
implicaţi
- nr. de instituţii
implicate
- nr. specii inventariate
Constituirea unui grup specializat
Culegerea de informaţii pentru realizarea
băncii de date
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 09 DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Diminuarea
poluării
solului şi a
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
Poluarea solului ca
urmare a depozitării
necontrolate a
deşeurilor de-a
lungul căilor de
acces în mediul
urban şi rural
Diminuarea
poluării solului
datorită
activităţilor de
salubrizare
incorecte a căilor
de acces
Salubrizarea
eficientă a
reţelelor urbane
şi rurale
- nr. de acţiuni de
salubrizare
Urmărirea eficienţei întreţinerii căilor
de acces rutiere
Diminuarea
poluării
solului şi a
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
Poluarea solului şi a
apelor subterane
datorată infiltraţiilor
de dejecţii
animaliere provenite
de la ferme
Respectarea
programelor de
conformare şi a
recomandărilor
Uniunii Europene
în domeniu
Eliminarea
surselor de
poluare datorate
activităţilor
zootehnice
- caracteristicile
fizico-chimice ale
solului
Refacerea şi amenajarea
corespunzătoare a platformelor şi/sau
bazinelor de stocare/deshidratare a
dejecţiilor aparţinând fermelor de
creştere a animalelor
Selectarea unor amplasamente
potrivite pentru construcţia unor
platforme betonate de depozitare a
93
dejecţiilor
Reabilitarea sistemelor de colectare a
apelor uzate cu purin în cadrul
fermelor zootehnice
Respectarea normelor în vigoare
privind transportul dejecţiilor care
sunt folosite în fertilizarea terenurilor
agricole
Folosirea apelor uzate cu purin la
irigarea terenurilor în concordanţă cu
proprietăţile solului
Implementarea codului de bune
practici agricole, respectiv fertilizarea
terenurilor agricole cu dejecţii
obţinute din activităţi agrozootehnice,
bazat pe studii agropedologice şi
planuri de fertilizare
Monitorizarea indicatorilor de calitate
ai solului şi apelor subterane
Diminuarea
poluării
solului şi a
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
Poluarea istorică a
solului şi a apelor
subterane datorată
activităţilor miniere,
metalurgice şi
chimice
Reducerea
degradării/poluării
solului prin
activităţi de
decopertare,
excavare la zi,
depozitare a
materialelor
rezultate în urma
proceselor
tehnologice
-Reconstrucţia
ecologică a
terenurilor
poluate;
-Revizuirea şi
implementarea
normelor de
gestionare a
deşeurilor la
nivelul unităţilor
polutoare
- suprafeţe de
terenuri
afectate
- suprafeţe de
terenuri
reabilitate
Identificarea solurilor degradate şi a
gradelor de poluare ale acestora
Recultivarea solului precedată de
copertări cu sol fertil 30-60 cm
Folosirea metodelor fizice, chimice,
biologice de depoluare a solurilor,
excavare, extracţie, spălare, oxidare,
precipitare, etc
Înmagazinarea lichidelor cu potenţial
poluant în rezervoare rezistente la
deteriorare mecanică şi coroziune
Depozitarea rezidurilor industriale pe
soluri argiloase impermeabile sau
impermeabilizarea acestora
Diminuarea
poluării
solului şi a
Afectarea solului şi a
apelor subterane
datorită exploatărilor
Reducerea
impactului asupra
calităţii solului
Reducerea
procentului de
terenuri degradate
- suprafeţe
stabilizate şi
ecologizate
Exploatrea raţională a carierelor de
materiale utile folosind tehnologii şi
instalaţii puţin poluante
94
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
de balast din terase
şi exploatarea
mineralelor utile în
cariere, lipsind
reconstrucţia
ecologică ulterioară
exploatării
datorită
exploatării
necorespunzătoare
a carierelor de
minerale utile
în/din
proximitatea
carierelor de
minerale utile
Măsuri de reabilitare a solurilor
supuse eroziunii în urma activităţilor
de exploatare în cariere
Ameliorarea calităţii apelor freatice
prin lucrări specifice
Diminuarea
poluării
solului şi a
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
Poluarea cu emisii
rezultată din
activităţile
industriale, în
special datorită
extinderii zonei
urbane locuite peste
unităţile industriale
existente
Reducerea
cantităţilor de
emisii şi
implementarea
unui management
durabil al zonelor
afectate de
poluare
Inventarierea
activităţilor
industriale
generatoare de
emisii şi controlul
surselor de emisii
- indicatori de
concentraţie a
poluanţilor în
emisie
Reabilitarea şi ecologizarea siturilor
contaminate şi potenţial contaminate
Realizarea unor reţele de monitoring a
emisiilor
Retehnologizarea instalaţiilor de
reţinere la sursă a pulberilor, oxizilor,
compuşi cu Ag, Cr, Cd, F, Hg a căror
concentraţie în emisie depăşesc
valorile autorizate
Proiectarea şi implementarea unor
reţele de monitorizare a calităţii
solului şi a apelor subterane în
perimetrele afectate de poluare
Elaborarea planurilor de utilizare a
terenurilor degradate
Reabilitarea ecologică a terenurilor
din zonele afectate prin corectarea
reacţiei solului, efectuarea de arături
adânci, cultivarea de specii de plante
care nu se utilizează în alimentaţie
Diminuarea
poluării
solului şi a
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
Exploatarea
necorespunzătoare
şi/sau valorificarea
insuficientă a
resurselor
geotermale şi a
apelor minerale în
judeţul Arad
Îmbunătăţirea
gradului de
exploatare a
resurselor de apă
geotermale
Valorificarea la
potenţial maxim a
resurselor
geotermale şi
minerale din
judeţul Arad
- nr. de surse
geotermale
exploatate
raţional
Utilizarea apelor geotermale şi
minerale în scop balneo-turistic
Realizarea unor sisteme de
valorificare a energiei geotermale ca
sursă alternativă de energie
Adoptarea unei strategii coerente de
utilizare a apelor minerale cu accent
pe exploatarea durabilă a acestora
Monitorizarea societăţilor care
exploatează aceste resurse pentru
95
respectarea normelor de calitate şi
mediu
Diminuarea
poluării
solului şi a
apelor
subterane şi
îmbunătăţirea
calităţii
acestora
Existenţa unor
suprafeţe importante
de terenuri supuse
eroziunii şi lipsa
evidenţei cadastrale
a acestora
Diminuarea
fenomenului de
eroziune asupra
solului
Realizarea de
lucrări de
reabilitare
agropedologice şi
silvice;
cartografierea
terenurilor
afectate de
eroziune
- cantitate de sol
pierdută prin
eroziune
- suprafeţe
afectate de
eroziune
Limitarea defrişărilor abuzive
Protejarea solului prin realizarea unui
covor vegetal, garduri vii sau
obstacole fizice
Identificarea terenurilor afectate de
eroziune şi întocmirea unor hărţi la
nivel judeţean
Amenajarea perdelelor de protecţie şi
gardurilor de reţinere
Efectuarea arăturilor pe curba de
nivel, modificarea pantei prin crearea
de valuri şi terase
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 10 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Implicarea
grupurilor
ţintă în
implementarea
programelor
de
îmbunătăţire a
calităţii
mediului
Lipsa mecanismelor
financiare şi a
facilităţilor fiscale
care să susţină
dezvoltarea
organismelor şi
organizaţiilor
comunitare în
domeniul protecţiei
şi conservării
mediului
înconjurător
Creşterea
capacităţii
instituţionale a
ONG-urilor
Creşterea
capacităţii de
obţinere a
finanţărilor pentru
proiecte de mediu
şi corelarea
obiectivelor ONG-
urilor cu
strategiile de
mediu la nivel
naţional şi
european
- nr. de proiecte
depuse
Evaluarea eficienţei activităţii de solicitare
de fonduri
Creşterea
nivelului de
Cunoştinţe deficitare
ale societăţii civile
Crearea unui
sistem eficient
Creşterea gradului
de implicare a
- nr. campanii de
informare
Realizarea de campanii de informare
privind protecţia mediului înconjurător
96
educaţie
ecologică a
societăţii
civile
cu privire la
legislaţia de mediu în
vigoare, drepturi,
obligaţii şi
responsabilităţi
precum şi integrarea
în structurile
europene
de informare şi
conştientizare
comunităţilor
agenţilor
economici
administraţiei
publice locale prin
sisteme de
informare
- nr. participanţi
- nr. materiale
distribuite
Implicarea societăţii civile în acţiunile de
mediu derulate de organismele abilitate
Distribuirea de materiale
informative/publicitare
Stimularea
gradului de
implicare a
ONG-urilor în
probleme de
mediu
Gradul scăzut de
implicare a societăţii
civile în problemele
de mediu ale
comunităţii precum
şi lipsa ONG-urilor
active în domeniul
mediului
Dezvoltarea
unor structuri
funcţionale de
colaborare
-Identificarea de
parteneri interesaţi
de colaborare
-Stabilirea
mecanismelor de
comunicare
-Stabilirea unor
strategii şi planuri
de conştientizare a
populaţie prin
intermediul ONG-
urilor
- nr. de parteneri
- nr. de acţiuni
- nr. rezultate
Popularizarea necesităţii de a implica
societatea civilă în problemele de mediu
Stimularea şi susţinerea activităţii de
educaţie desfăşurată de ONG-uri credibile
Acţiuni de impact derulate cu participarea
grupurilor ţintă, intens mediatizate
Îmbunătăţirea
relaţiilor de
colaborare
pentru
optimizarea
fluxului de
informaţii
despre mediu
Colaborarea
sporadică a
administraţiei
publice locale, a
instituţiilor
guvernamentale
descentralizate şi a
ONG-urilor cu
activitate şi atribuţii
în domeniul
protecţiei şi
conservării mediului
înconjurător
Creşterea
capacităţii
instituţionale a
părţilor
implicate şi a
relaţionării
dintre ele
Stimularea
dezvoltării ONG-
urilor cu specific
în protecţia
mediului prin
acordarea de
subvenţii
financiare şi
reduceri la plata
unor obligaţii
- nr. acte
normative ce vin
în sprijin
Propunerea de acte normative vizând
diminuarea taxelor, impozitelor, tarifelor
pentru desfăşurarea de activităţi vizând
protecţia mediului
Îmbunătăţirea nivelului de colaborare a
instituţiilor cu atribuţii în domeniul
protecţiei mediului prin eficientizarea căilor
de transmitere a informaţiilor solicitate
Creşterea
nivelului de
educaţie
Sistem educaţional
ineficient în
domeniul protecţiei
Crearea unui
sistem eficient
de sensibilizare
Creşterea gradului
de implicare a
unităţilor şcolare
- nr. campanii de
informare
- nr. materiale
Realizarea în unităţile de învăţământ a
activităţilor de educaţie ecologică, intens
mediatizate
97
ecologică naturii şi educaţiei
ecologice, inclusiv al
instruirii practice
şi implicare a
unităţilor de
învăţământ
informative
- nr. parteneriate
Realizarea de parteneriate cu unităţile de
învăţămant
Realizarea de proiecte vizând educaţia
ecologică
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 11 URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Suprafeţe
insuficiente şi
distribuţia
neuniformă a
parcurilor publice şi
a zonelor de
agrement în mediul
urban, neamenajarea
corespunzătoare a
acestora, lipsa
perdelelor de
protecţie şi a zonelor
tampon
Menţinerea
cantitativă a
parcurilor
publice, a
zonelor de
agrement,
extinderea
acestora,
realizarea
perdelelor de
protecţie şi a
zonelor tampon
Creşterea
suprafeţelor
parcurilor publice,
a zonelor de
agrement, a
perdelelor de
protecţie şi a
zonelor tampon, a
spaţiilor verzi
- nr. spaţii verzi
reabilitate
- nr./suprafaţă
parcuri/zone de
agrement nou
create
Implementarea prevederilor L 24/2007
privind spaţiile verzi
Accesarea de fonduri/programe în vederea
realizării/reabilitării de parcuri, zone de
agrement, etc
Educaţia populaţiei în spiritul protejării
spaţiilor verzi şi a mediului
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Lipsa unei viziuni
strategice privind
urbanismul şi
planificarea
dezvoltării durabile
Actualizarea
planurilor
urbanistice
generale şi a
regulamentelor
locale de
urbanism
(confrom
cerinţelor UE)
Actualizarea
documentaţiilor de
urbanism
- nr. documentaţii
actualizate şi
aprobate
Delimitarea clară a zonelor protejate
conform HG 930/2005 (Zonă de protecţie -
suprafeţe în jurul sau în preajma unor
surse de nocivitate, care impun protecţia
zonelor învecinate - staţii de epurare,
platforme pentru depozitarea controlată a
deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe
industriale, etc) în planurile de urbanism
Marcarea pe PUG/PAT a zonelor de
protecţie sanitară conform OM 1245/2005
privind aprobarea metodologiei de
realizare a registrului zonelor protejate
Integrarea programelor de dezvoltare în
documentaţiile de urbanism şi amenajarea
teritoriului
98
Campanii în vederea integrării conceptului
şi principiului în procesul decizional, în
strategiile şi acţiunile la nivel local
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Lipsa orientării spre
mijloacele de
transport mai puţin
poluante – exemplu
cele electrice, ca şi
încurajarea
transportului
alternativ
Încurajarea
societăţii civile
în utilizarea
mijloacelor de
transport
nepoluante
Creşterea
numărului
mijloacelor de
transport
nepoluante
- nr. mijloace de
transport
nepoluante
Promovarea transportului alternativ prin
acţiuni intens mediatizate
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Insuficienţa sau
absenţa sistemelor de
monitorizare a
poluării chimice,
fonice şi fizice
datorată traficului
rutier şi feroviar
Realizarea unui
sistem de
monitorizare în
timp real a
calităţii
factorilor de
mediu în
aglomerările
urbane
Cunoşterea
permanentă a
stării factorilor de
mediu
- nr. indicatori
monitorizaţi
Achiziţionarea echipamentelor de
monitorizareşi instruirea personalului care
urmează a le utiliza
Includerea datelor în sistemul naţional de
monitorizare integrată a factorilor de
mediu
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Inexistenţa unor
spaţii tampon între
zona rezidenţială şi
zona industrială în
mediul urban şi rural
precum şi a
perdelelor forestiere
pe perimetrul lor
Asigurarea
calităţii unui
mediu ambiant
adecvat pentru
locuitorii din
zona limitrofă
celei industriale
Reţinerea noxelor,
prafului şi
diminuarea
zgomotului
provenit din
activitatea zonei
industriale
- suprafaţă parcele
plantate
- nr. zone
industriale
separate de cele
de locuinţe prin
spaţii verzi
tampon
- lungime parcele
plantate cu arbori
şi arbuşti
Determinarea zonelor în care se impune
realizarea perdelelor de protecţie
Identificarea proprietăţii asupra terenurilor
pe care se vor face plantările
Plantarea şi îngrijirea spaţiilor verzi
Efectuarea de măsurători specifice pentru
monitorizarea rezultatelor plantărilor şi
eventualelor extensii (dacă se impune) ale
acestora
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
Existenţa
platformelor
industriale care şi-au
încetat activitatea şi
neimplicarea
Refacerea
zonelor afectate
de activităţile
economice
Stabilirea
obligaţiilor de
mediu
- nr. avize
- nr. controale
Obţinerea avizului de mediu pentru
stabilirea obligaţiilor de mediu în cazul:
schimbării titularului unei activităţi cu
impact asupra mediului, vânzarea
pachetului majoritar de acţiuni, vânzarea
99
aglomerări
urbane
deţinătorilor actuali
în implementarea
soluţiilor privind
siturile poluate
de active, dizolvare urmată de lichidare,
lichidare, încetarea activităţii, faliment
Verificarea îndeplinirii obligaţiilor de
mediu
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Absenţa unei
infrastructuri rutiere
adecvate pentru
mijloacele auto în
mediul urban (căi de
rulaj pentru mijloace
auto, piste de
biciclete, spaţii de
parcare)
Asigurarea unei
infrastructuri
adecvate pentru
mijloacele auto
-Creşterea
gradului de
confort şi
siguranţă a
circulaţiei
-Asigurarea
pistelor pentru
biciclete
-Asigurarea
spaţiilor de
parcare
- nr. spaţii de
parcare
- nr. piste pentru
biciclete
- nr. autovehicule
- nr. biciclete
Realizarea pistelor pentru biciclete
Modernizarea, reabilitarea şi repararea
drumurilor urbane
Realizarea de spaţii de parcare în zonele
centrale ale oraşelor fără diminuarea
spaţiilor verzi
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Salubrizarea
insuficientă a căilor
rutiere şi feroviare
Asigurarea
salubrizării
căilor rutiere şi
feroviare
Conservarea
mediului şi
creşterea gradului
de civilizaţie
- km drumuri
naţionale
- km drumuri
judeţene
- km drumuri
comunale
- km reţele
feroviare
Curăţirea/igenizarea zonei de siguranţă a
drumurilor şi căilor feroviare
Asigurarea scurgerii apelor pluviale prin
decolmatarea rigolelor, şanţurilor,
podeţelor
Toaletarea arbuştilor şi arborilor care nu
respectă regimul de gabarit specific
drumurilor şi căilor feroviare
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
Evidenţa cadastrală
deficitară şi absenţa
uni sistem regional
GIS
Transpunerea
informaţiilor de
mediu şi
infrastructură
în sistem
geografic
informatizat
Implementarea
unui sistem GIS
- nr. persoane
instruite
Achiziţionarea softului GIS şi instruirea
personalului
Conservarea şi
îmbunătăţirea
Degradarea
monumentelor de
Restaurarea
vestigiilor
Salvarea
patrimoniului
- nr. monumente
protejate
Aplicarea prevederilor Legii 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice
100
factorilor de
mediu în
arealele cu
aglomerări
urbane
artă istorice şi situri
arheologice
istorice ce fac
parte din
patrimoniul
cultural
naţional
cultural naţional - ℅ investiţii
realizate
Evidenţierea tuturor monumentelor
istorice şi a zonelor lor de protecţie în
PUG şi în toate celelalte documentaţii de
urbanism respectiv de amenajare a
teritoriului
Efectuarea de lucrări, de
restaurare/reabilitare a monumentelor
istorice şi deschiderea lucrărilor de
cercetare arheologice ţinând cont de
evaluările privind starea acestora
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 12 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Prevenirea şi
combaterea
poluărilor
accidentale
Lipsa fondurilor,
lucrărilor de
investiţii şi a
măsurilor
administrative
necesare punerii şi
exploatării în
siguranţă a
obiectivelor cu risc
ridicat pentru
mediu: iazuri de
decantare, depozite
de substanţe
periculoase,
tehnologii
periculoase
învechite
Conformarea
activităţilor
economice legate de
exploatarea sau
conservarea în
siguranţă pentru
prevenirea
accidentelor
-Reducerea
riscurilor de
accidente la
iazuri, bataluri în
exploatare sau
conservare
-Eliminarea
surselor de
poluare datorate
depozitării
rezidurilor
industriale şi
reconstrucţia
ecologică a
suprafeţelor
afectate de
depozite scoase
din funcţiune
- indicatori
tehnico-
economici ai
investiţiilor
realizate
- nr. suprafeţe
- nr. depozite
amenajate
corespunzător
- nr. planuri de
acţiune
Realizarea lucrărilor cuprinse în
programele de conformare/etapizare
Identificarea surselor de finanţare pentru
realizarea măsurilor din programele de
conformare/etapizare
Automonitorizarea şi monitorizarea
calităţii apelor din perimetrul
depozitelor
Întocmirea de planuri de acţiune pentru
reabilitarea zonelor afectate de
amplasarea unor depozite necontrolate
Prevenirea şi
combaterea
poluărilor
accidentale
Amplificarea
fenomenelor de
viituri şi inundaţii
datorate
Creşterea suprafeţelor
împădurite
Evitarea
producerii de
viituri şi inundaţii
℅ suprafeţe
împădurite
Diminuarea gradului de exploatare a
pădurilor care au rolul de a diminua
efectele unei viituri, alunecări de teren,
etc
101
insuficienţei
suprafeţelor
împădurite sau
exploatării
neraţionale a unor
suprafeţe de fond
forestier precum şi
insuficienţei
lucrărilor de
amenajare pe
cursurile inferioare
Aplicarea strictă a prevederilor legale şi
a Codului Silvic
Informarea proprietarilor şi a
comunităţilor locale de avantajele
gospodăriri adecvate a pădurilor
Prevenirea şi
combaterea
poluărilor
accidentale
Absenţa în anumite
areale naturale şi
construite a
lucrărilor specifice
stabilizării
terenurilor supuse
alunecării
-Implementarea
sistemelor de
consolidare/stabilizare
a perimetrelor cu
alunecări de teren
active
-Diminuarea eroziunii
soluli prin amenajarea
bazinelor hidrografice
-Diminuarea
suprafeţelor de
teren afectate de
alunecări
-Reducerea
suprafeţelor de
teren afectate de
eroziune
- nr. suprafeţe de
teren
stabilizate(ha)
Identificarea, elaborarea şi
implementarea programelor judeţene de
stabilizare a terenurilor cu zone de risc -
alunecări de teren active
Executarea de lucrări de combatere a
eroziunii solului, reabilitare a
suprafeţelor afectate
Împădurirea terenurilor degradate,
realizarea de lucrări hidrotehnice de
colectare a apelor pluviale şi a
izvoarelor de coastă
Prevenirea şi
combaterea
poluărilor
accidentale
Afectarea mediului
natural şi construit
datorită lipsei sau
ineficienţei unor
lucrări hidrotehnice
de protecţie
împotriva
inundaţiilor
Reducerea riscului la
inundaţii
Reducerea
suprafeţelor cu
risc la inundaţii
în caz de ape
mari
- nr. lucrări
executate
Realizarea lucrărilor de apărare a
mediului natural şi construit împotriva
inundaţiilor
Reabilitarea lucrărilor existente cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor
Conştientizarea populaţiei de efectul
distructiv al apei, modul de intervenţie
în caz de fenomene meteorologice
periculoase (ploi, poduri de gheaţă pe
cursurile de apă, etc)
102
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 13 Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielor
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Prevenirea şi
combaterea
poluărilor
accidentale
Incendierea
voluntară a pajiştilor,
perdelelor de
protecţie şi a
gunoaielor de către
persoane fizice sau
juridice
Eliminarea
impactului
asupra aerului,
solului şi
apelor de
suprafaţă
datorat
incendierii
voluntare
Aplicarea
legislaţiei în
vigoare
- nr. sancţiuni
aplicate
Aplicarea de sancţiuni pentru cei care
încalcă legislaţia de mediu în vigoare
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 14 REVIZUIREA PRACTICILOR DE MEDIU
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Îmbunătăţirea
calităţii
factorilor de
mediu
Necesitatea
implementării
sistemelor de
management de
mediu de către
agenţii economicii şi
autorităţile locale
Introducerea
sistemelor de
management de
mediu
Creşterea
performanţelor de
mediu în toate
domeniiile de
activitate
- nr. unităţi
certificate
Implementarea sistemelor de management
de mediu (ISO 14001)
Îmbunătăţirea
calităţii
factorilor de
mediu
Tratarea de către
autorităţile locale a
aspectelor de mediu
ca probleme
neprioritare
Informarea
autorităţilor
locale privind
problemele de
mediu specifice
zonei
Creşterea nivelului
de cunoştinţe
privind
problemele de
mediu
- nr. acţiuni Campanii de informare a comunităţilor cu
privire la starea calităţii mediului şi
problemelor specifice de mediu la nivel
local
103
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 15 POLUAREA TRANSFRONTALIERĂ
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Sistem de
monitorizare
a calităţii
aerului
Inexistenţa unei
reţele de
supraveghere a
poluării atmosferice
transfrontieră la
mare distanţă şi de
provenienţă
transfrontieră
Crearea unei
reţele
transfrontiere
de
supraveghere
a calităţii
aerului
Realizarea unei
reţele de
supraveghere a
poluării
atmosferice
- nr. reţele
Realizarea unei reţele de supraveghere a poluării
atmosferice transfrontieră
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 16 ACTIVITĂŢI AGRICOLE ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Respectarea
prevederilor
Directivei
91/676/CEE,
privind
poluarea cu
nitraţi şi
pesticide, a
Directivei
18/2001/CEE
privind
introducerea
deliberată în
mediu şi pe
piaţă a
OMG-urilor
şi a
principiului
dezvoltării
durabile
Utilizarea
necontrolată şi
neraţională în
activităţi agicole a
îngrăşămintelor
naturale, chimice şi a
pesticidelor
Prevenirea
poluării solului
agricol şi a
contaminării
culturilor
vegetale cu
nitraţi şi
pesticide
Respectarea
Codului Bunelor
Practici Agricole
- concentraţia
nutrienţilor,
pesticidelor şi
indicatori
generali în foraje
şi sol, în scopul
stabilirii zonelor
contaminate
- ℅ de realizare a
investiţiilor
- nr. acţiuni de
informare
Realizarea monitorizării concentraţiei de
azotaţi şi pesticide din sol din zonele
vulnerabile/monitorizate
Realizarea/modernizarea spaţiilor de stocare
a dejecţiilor animaliere
Acţiuni de informare asupra tratamentelor
fitosanitare efectuate/necesare de efectuat
Respectarea normelor agrotehnice
104
Respectarea
prevederilor
Directivei
91/676/CEE,
privind
poluarea cu
nitraţi şi
pesticide a
Directivei
18/2001/CEE
privind
introducerea
deliberată în
mediu şi pe
piaţă a
OMG-urilor
şi a
principiului
dezvoltării
durabile
Pericolul generat de
cultivarea OMG-uri
şi plasarea pe piaţă a
produselor rezultate
din această activitate
asupra sănătăţii
umane
Asigurarea
stării de
sănătate umană
şi a mediului,
raportat la
intoducerea
deliberată în
mediu şi pe
piaţă a
organismelor
modificate
genetic
Controlul
activităţilor în
care sunt
implicate OMG-
uri
- realizare inventar
- nr. controale
Inventarierea locaţiilor şi a suprafeţelor
cultivate cu plante superioare modificate
genetic
Controlul conformităţii autorizaţiilor emise
de MM privind introducerea în mediu şi pe
piaţă a OMG
Respectarea
prevederilor
Directivei
91/676/CEE,
privind
poluarea cu
nitraţi şi
pesticide a
Directivei
18/2001/CEE
privind
introducerea
deliberată în
mediu şi pe
piaţă a
OMG-urilor
şi a
Lipsa de interes
pentru promovarea
produselor
agricole/ecologice pe
piaţa internă şi
externă
Crearea şi
implementarea
unor programe
cu privire la
dezvoltarea
durabilă a
satelor
Revigorarea
satelor prin
programe de
dezvoltare
durabilă
- nr. parteneriate
- nr. acţiuni
Crearea de parteneriate între autorităţile
locale, regionale şi instituţii specializate în
scopul dezvoltării zonelor rurale
Aplicarea de măsuri în vederea revigorării
sectorului agricol în concordanţă cu măsuri
de protecţie a mediului
Promovarea agriculturii ecologice şi a
produselor acesteia
105
principiului
dezvoltării
durabile
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 17 ASPECTE LEGISLATIVE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Îmbunătăţirea
calităţii
factorilor de
mediu prin
cunoaşterea,
aplicarea şi
respectarea
reglementărilor
privind
protecţia
mediului
Prioritizarea
investiţiilor în cadrul
judeţului şi la nivelul
consiilor locale
conform
angajamentelor cu
UE - Capitolul 22
Protecţia Mediului şi
a proiectelor
strategice existente
la nivel judeţean
Respectarea şi
implementarea
prevederilor
legislaţiei
naţionale ce
transpune
directivele UE
din domeniul
protecţiei
mediului în
activităţile de
planificare
Creşterea
performanţelor de
mediu în toate
domeniile de
activitate
- nr. acţiuni
- nr. PUG/PATJ
revizuite/elaborat
e
Introducerea în PUG/PATJ a tuturor
măsurilor privind protecţia mediului
cuprinse în angajamentele cu UE -
Capitolul 22 - Protecţia mediului
Accesarea de fonduri în vederea
respectării termenelor negociate
Îmbunătăţirea
calităţii
factorilor de
mediu prin
cunoaşterea,
aplicarea şi
respectarea
reglementărilor
privind
protecţia
mediului
Necunoaşterea
legislaţiei în
domeniul protecţiei
mediului
înconjurător
Informarea
societăţii civile
privind
legislaţia în
domeniul
protecţiei
mediului
Implicarea activă
a populaţiei în
protejarea
mediului
- nr. acţiuni
Organizarea de campanii de conştientizare
cu privire la legislaţia de mediu, la
măsurile din cadrul POS - Mediu, POR,
AFM, POS - CCE, FEADR, şi a altor
programe de finanţare
Îmbunătăţirea
calităţii
factorilor de
mediu prin
Insuficienta
conştientizare din
partea
manageriatului
Respectarea şi
implementarea
prevederilor
legislaţiei
Managementul
corespunzător al
societăţilor
privind protecţia
nr. instruiri Instruiri periodice a persoanelor
responsabile cu problemele de protecţia
mediului din cadrul instituţiilor,
societăţilor comerciale, ONG-urilor
106
cunoaşterea,
aplicarea şi
respectarea
reglementărilor
privind
protecţia
mediului
societăţilor
comerciale,
instituţiilor
privitoare la
conservarea
mediului natural
naţionale ce
transpune
Directivele UE
din domeniul
protecţiei
mediului
factorilor de
mediu
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 18 ENERGIE
PLAN DE ACŢIUNE
Obiectiv
general
Problema Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni
Limitarea
efectelor
negative ale
schimbărilor
climatice
Lipsa sistemelor de
valorificare a
energiei regenerabile
Implementarea
sistemelor de
energie verde
Încurajarea
utilizării
sistemelor de
energie
regenrabilă
- nr. sisteme de
valorificare a
energiei verzi
Elaborarea şi implementarea de programe
vizând eficienţa energetică
Accesarea de fonduri pentru implementarea
de proiecte în domeniul energiei
regenerabile
Limitarea
efectelor
negative ale
schimbărilor
climatice
Lipsa stimulării
financiare a
persoanelor fizice şi
juridice care
implementează
sisteme verzi de
generare a energiei
prin HCL de
reducere a taxelor şi
impozitelor
Implementarea
sistemelor de
valorificare a
energiei verzi
Încurajarea
reducerii
consumurilor
energetice prin
utilizarea de
energie verde
- nr. Hot HCL Emiterea de hotărâri având ca obiect
reducerea de taxe şi impozite pentru
populaţia care utilizează energie verde
107
5. PLANUL DE IMPELEMENTARE A ACŢIUNILOR
Planul de implementare a acţiunilor a fost elaborat, ca o primă etapă, pentru acţiunile prioritare
selectate de Comitetul de Coordonare pe baza criteriilor de ierarhizare.
Responsabilitatea punerii în practică a acestor acţiuni revine diferitelor instituţii, cum ar fi: Consilii
locale, Consiliul Judeţean, agenţii economici, instituţii publice. Principalele acţiuni preliminare fazei de
implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:
Însuşirea PLAM de către toţi factorii de decizie locali şi unirea tuturor forţelor capabile să
implementeze acţiunile prevăzute în PLAM;
Eforturi pentru susţinerea în continuare a procesului de implementare a PLAM, de evaluare
a rezultatelor, de actualizare şi îmbunătăţire a acestuia;
Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului concret
adecvat pentru implicarea reală a publicului în luarea deciziilor;
Schimbarea mentalităţilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor de mediu şi
la modul de abordare a soluţiilor de rezolvare;
Stabilirea unei ierarhii a localităţilor în funcţie de problemele de mediu, în vederea alocării
corespunzatoare a fondurilor disponibile din bugetele locale şi alte surse de finanţare.
1. Responsabilii de implementare / monitorizare, a căror alegere a vizat patru mari categorii de
instituţii/organisme sau organizaţii::
Administraţia publică locală - conform legislaţiei în vigoare are o serie de atribuţii cu privire
la managementul administrativ al localităţilor, inclusiv din punct de vedere al protecţiei
calităţii mediului înconjurător
Agenţii economici - în urma identificării unor probleme care vizează surse punctiforme de
poluare alocate activităţii unor agenţi economici, acţiunile şi responsabilităţile care revin
acestora au fost preluate din Programele de Conformare sau Programele de Etapizare
existente sau în absenţa acestora prin alocarea unor acţiuni specifice de reglementare a
activităţii
Institutii publice deconcentrate - măsurile şi acţiunile care vizează instituţiile publice
deconcentrate conduc la creşterea capacităţii de monitorizare, control şi reglementare în
domeniul protecţiei mediului înconjurator, precum şi măsuri care vizează promovarea
bunelor practici în domeniul mediului şi educaţia ecologică
Societatea civilă - o serie de măsuri cu caracter educativ au ca responsabil comunitatea
locală, reprezentată în special prin ONG-uri, ca structuri comunitare capabile să asigure
această implementare.
2. Termenele de implementare, finalizare a acţiunilor
Termenele de implementare ale acţiunilor au fost corelate cu legislaţia naţională în vigoare,
precum şi cu perioadele de tranziţie rezultate din negocieri la Capitolul 22 - Mediu şi menţionate în
Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană. Au fost identificate trei grupe de acţiuni
necesare rezolvării problemelor de mediu:
Acţiuni pe termen scurt (maxim 1 an) - acţiuni care finalizează o activitate anterioară şi au
termene scadente în anul 2009;
Acţiuni pe termen mediu (între 1 şi 4 ani) - acţiuni care vizează atingerea majorităţii
acţiunilor prevăzute în Planul de Acţiune;
Actiuni pe termen lung (între 4 si 10 ani) - acţiuni care vizează în general problemele
complexe şi cu impact deosebit asupra mediului înconjurător, probleme care din punct de
vedere al implementării legislaţiei europene în domeniu sunt incluse în Directivele
Europene care solicită tranziţie din punct de vedere al implementării în România.
108
3. Sursele potenţiale de finanţare:
Sursele potenţiale de finanţare incluse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu sunt în general, de
trei tipuri:
Surse interne - respectiv surse existente în bugetul responsabilului de implementare
Surse naţionale - respectiv surse de finanţare care sunt incluse în diferite fonduri
guvernamentale naţionale şi care sunt alocate pentru tipurile de acţiuni incluse în PLAM
Surse externe - respectiv surse de finanţare extrabugetare, alocate de către fonduri sau instituţii
internaţionale, şi care în general vizează tipurile de probleme de mediu identificate în Planul
Local de Acţiune pentru Mediu.
Fondurile Uniunii Europene de preaderare
Programele de pre-aderare au avut un rol important nu numai prin prisma finanţării
investiţiilor de mediu, cât şi în acumularea experienţei necesare pregătirii programelor de post-aderare.
Noile structuri pentru gestionarea fondurilor de post-aderare au fost formate având ca bază vechile
unităţi ISPA şi PHARE din cadrul MMDD (actual MM) . Personalul a fost instruit în elaborarea şi
managementul proiectelor, care vor fi de importanţă vitală în implementarea acquis-ului UE şi în
contextul creşterii semnificative a fondurilor UE. S-a câştigat experienţă din pregătirea strategiilor
sectoriale, dezvoltarea proiectelor, procedurile de achiziţie, evaluarea impactului asupra mediului
(EIM), achiziţia de terenuri, monitorizarea.
O evaluare completă a programelor de pre-aderare nu poate fi efectuată înainte ca majoritatea
proiectelor să fie finalizate. Totuşi, un rezumat al problemelor întâmpinate pe parcursul perioadei de
programare 2000-2006 include: peste jumătate din perioadă a durat elaborarea cadrului de
fundamentare a finanţării, în paralel cu transpunerea acquis-ului comunitar; lipsa sau neclaritatea
procedurilor/ghidurilor, îndeosebi la începutul procesului; lipsa unor cerinţe clare privind EIM şi
Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele majore au creat adesea blocaje; expertiza limitată în
pregătirea şi implementarea investiţiilor la scară largă, a principiilor procedurale ale UE; sistem prea
centralizat cu multe nivele şi instituţii implicate în procesul decizional dublat de o legislaţie neclară,
conducând uneori la decizii întârziate în procesul de achiziţii şi plăţi; lipsa transparenţei în prezentarea
rapoartelor de control naţional şi a celor de antifraudă, precum şi a măsurilor reactive care pot să
pericliteze procesul de plată; abordarea proiect cu proiect în loc de abordare prin programe.
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), instituţie publică cu personalitate juridică,
finanţată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului, răspunde de gestionarea
Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr. 196/2005
privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobată prin Legea nr.
105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/08 mai 2006), cu modificările şi completările ulterioare.
Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării
proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul
protecţiei mediului. Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar
veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite
printr-o lege specială care stabileşte şi destinaţiile acestora. Pentru a veni în sprijinul agenţilor
economici care sunt obligaţi să respecte prevederile art. 9 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul
pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, precizăm că baza de calcul la care se aplică procentele
prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), e), f) şi j) reprezintă valoarea de vânzare, exclusiv taxa pe valoarea
adăugată aferentă.
Încasările din Fondul de Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de către agenţii
economici poluatori, alocaţii de la bugetul de stat, donaţii, sponsorizări, asistenţă financiară din partea
unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizaţii internaţionale, taxe pentru eliberarea autorizaţiei
de mediu, precum şi rambursarea împrumutului şi a dobânzii de către utilizatorii resurselor fondului.
109
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul de Mediu sunt stabilite printr-un
plan anual adoptat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Administraţia Fondului pentru Mediu
selectează proiectele propuse pentru finanţare din Fondul pentru Mediu, urmăreşte şi controlează
implementarea proiectelor adoptate. Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către
achiziţionarea de aparatură cu tehnologie nepoluantă şi proiecte de gestiune a deşeurilor (inclusiv
deşeuri periculoase). În anul 2008, AFM şi-a propus susţinerea financiară a proiectelor care au vizat
toate categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finanţare menţionate în OUG nr.196/2005 privind
Fondul pentru mediu. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru Mediu
conform OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, au fost următoarele: prevenirea poluării;
reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; reducerea nivelurilor de zgomot; utilizarea de
tehnologii curate; gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, (pentru această sesiune nu se
pot depune proiecte privind reciclarea anvelopelor uzate); protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare,
staţiile de epurare pentru comunităţi locale; gospodărirea integrată a zonei costiere; conservarea
biodiversităţii; administrarea ariilor naturale protejate; educaţia şi conştientizarea publicului privind
protecţia mediului; creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră; reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; împădurirea terenurilor
degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii; închiderea iazurilor de
decantare din sectorul minier; lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse
de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din
domeniul public al statului. Informaţii suplimentare se regăsesc pe site-ul Administraţiei Fondului
pentru Mediu: http://www.afm.ro.
Programul PHARE
În România, programul PHARE a luat fiinţă încă din 1998, iar protecţia mediului reprezintă un
domeniu important de acţiune în cele 3 componente active ale sale - Phare “Naţional”, Phare
“Cooperare trans-frontalieră” şi Phare “ Coeziune economică şi socială “. Obiectivele naţionale pentru
fiecare an de derulare au evoluat de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar de mediu la aspecte
practice de implementare. Cu sprijinul programului PHARE s-a reuşit transpunerea aproape în totalitate
a legislaţiei europene în domeniile: legislaţie orizontală, substanţe chimice, managementul deşeurilor,
controlul poluării industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protecţia împotriva zgomotului
Proiectele PHARE au contribuit substanţial la întărirea capacităţii administrative la nivel
central, regional şi local prin organizarea de sesiuni de training sau seminarii de informare pe diverse
probleme de mediu, dotarea cu echipamente de monitorizare a calităţii mediului, calculatoare, softuri,
echipamente de birotică. Astfel, cu sprijinul proiectului PHARE 2000 s-a realizat punerea în practică,
la nivelul aglomerărilor urbane din România, a unuia dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare
a calităţii aerului din Europa.
Strategiile naţionale, planurile de acţiune naţionale, regionale şi locale din domeniul mediului
înconjurător au fost elaborate sau actualizate astfel încât să asigure o viziune cât mai coerentă asupra
politicii de mediu din România şi asupra modului în care aceasta ar putea fi implementată. Prin
programul PHARE 2003 CES s-a implementat prima schemă (pilot) de granturi mici pentru
managementul deşeurilor, în regiunea Centru (valoare 5,33 milioane Euro), pentru ca apoi, prin
PHARE 2004, schema a fost extinsă la nivelul întregii ţări (valoare 21,87 MEuro). Prin PHARE 2005-
2006 s-au finanţat alte sectoare de mediu (aer, IPPC, apă, protecţia naturii) avându-se în vedere ca şi
sistemul privat să fie considerat beneficiar. Investiţiile finanţate prin proiectele PHARE în domeniul
protecţiei mediului se ridică la aprox. 276 mil. Euro şi sunt concentrate pe implementarea legislatiei
europene de mediu. Programul PHARE contribuie în prezent cu aproximativ 19 milioane Euro la
pregătirea de proiecte în vederea finanţării din Fonduri Structurale şi din Fondul de Coeziune.
110
Programul ISPA
Obiectivele ISPA au fost următoarele: să sprijine ţările beneficiare în vederea alinierii
standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene, să extindă şi să conecteze reţelele de transport
proprii cu cele Trans - europene, să familiarizeze ţările beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate
de Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. ISPA s-a concentrat pe directivele de
mediu din următoarele sectoare: alimentarea cu apă potabilă, epurarea apelor uzate, managementul
deşeurilor solide şi periculoase, poluarea aerului. Prin ISPA, România a primit anual între 208 - 270
milioane euro, din care 104 - 135 milioane euro au fost alocate pentru proiecte din infrastructura de
mediu (apă şi deşeuri).
În perioada 2000-2005 au fost aprobate pentru finanţare ISPA 42 de măsuri, dintre care 29
pentru îmbunătăţirea calităţii apei (pentru modernizarea infrastructurii de apă/apă uzată), 7 în domeniul
managementului integrat al deşeurilor şi 6 proiecte de Asistenţă Tehnică. Valoarea totală a proiectelor
finanţate prin ISPA se ridică la 1,45 miliarde Euro, din care cca. 1,04 miliarde Euro reprezintă grant
ISPA, cofinanţarea fiind asigurată de împrumuturi de la IFI (în special BEI şi BERD, dar şi Banca
Germană KfW), acorduri bilaterale (Ministerul Mediului din Danemarca) şi contribuţia de la bugetul de
stat sau bugetele locale. Pregătirea proiectelor pentru finaţare ISPA a fost asigurată din bugetul de stat
şi bugetul local, din programele de pre-aderare la UE şi din numeroase acorduri bilaterale (Spania,
Danemarca, Germania, Japonia). Având în vedere resursele financiare din partea UE, mai considerabile
după aderare, sprijinul ISPA a fost solicitat pentru pregătirea unui important portofoliu de 40 de
proiecte majore, în sectoarele de apă şi deşeuri, aflate în pregătire.
Programul SAMTID
Ministerul Român al Internelor şi Reformei Administrative a demarat în anul 2001 Programul
de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), destinat îmbunătăţirii stării
tehnice a infrastructurii locale în domeniul calităţii apei potabile şi a serviciilor de alimentare cu apă.
Până în prezent, programul a fost accesat de un număr de 91 de oraşe din 14 judeţe, având o populaţie
totală de aproximativ 2,5 milioane de locuitori, fiind dezvoltat în 2 faze, cu 5 şi respectiv 9 Asociaţii de
Municipalităţi. Valoarea întregului program este de 96 mil. Euro, 40 milioane în faza I şi 56 milioane
Euro în faza II. Structura de finanţare a programului este următoarea: 50% (48 milioane Euro) sub
formă de grant de la UE ( reprezentand 75% ), Fondul Naţional (reprezentând 25% ) şi valoarea rămasă
de 50% (reprezentând 48 milioane Euro ) provenind din împrumuturi de la BEI şi BERD.
Programul SAPARD
Documentul de programare multianuală şi de fundamentare pentru implementarea Programului
SAPARD în România este Programul Naţional pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã (PNADR),
aprobat prin Decizia Comisiei Europene la data de 12 decembrie 2000. În cadrul acestui program este
prevăzută acordarea asistenţei financiare nerambursabile pentru „Dezvoltarea şi reabilitarea
infrastructurii rurale” (masura 2.1 din PNADR). Această măsură este bazată pe următoarele obiective:
Construcţia şi modernizarea drumurilor şi podurilor comunale;
Construcţia şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă;
Construcţia de sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apei uzate.
Prin intermediul Agenţiei SAPARD, au fost selectate pentru măsura 2.1. 854 de proiecte în
domeniul îmbunătăţirii infrastructurii rurale, în valoare totală de aprox. 512 mil. Euro.
Programul LIFE
Cele două componente ale programului LIFE pentru ţările candidate, LIFE - Mediu şi LIFE
Natura, sunt funcţionale în România din 1999 şi finanţează proiecte ce tratează probleme specifice,
locale de îmbunătăţire, protecţie sau conservare a calităţii mediului (LIFE Mediu) şi a biodiversităţii
(LIFE Natura). Dacă proiectele din cadrul componentei „Natura” vizează protecţia diferitelor
ecosisteme şi specii de plante şi animale, în cadrul componentei „Mediu” au fost elaborate proiecte
inovatoare privind sistemul de avertizare în cadrul fenomenelor periculoase, dezvoltarea unor sisteme
111
operative pentru studiul de impact al poluării, monitorizarea şi prognozarea acestuia, sensibilizarea
populaţiei în precolectarea selectivă a deşeurilor menajere, etc. Acest tip de proiecte vin în sprijinul
măsurilor de infrastructură ale programului ISPA şi contribuie la realizarea obiectivelor naţionale de
mediu. În perioada 1999-2004, au fost aprobate 31 de proiecte, cu o contribuţie totală a proiectului
LIFE de aprox. 8,43 mil Euro. În 2005 au fost aprobate 7 proiecte (unul în cadrul componentei LIFE-
MEDIU şi 6 proiecte în cadrul LIFE-NATURA) cu o valoare totală de 5,6 milioane Euro.
GEF (Facilitatea Globală pentru Mediu)
România a aderat la Facilitatea Globală pentru Mediu în 1994. GEF este destinat susţinerii
financiare pentru protecţia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special şi alocarea
acestuia pentru proiecte globale ce au în vedere păstrarea biodiversitaţii, schimbările climatice,
poluanţii organici persistenti, combaterea deşertificării, protejarea apelor internaţionale şi a stratului de
ozon. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare), PNUM (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi Banca Mondială şi sunt derulate de
organizaţii publice sau private şi trebuie să îndeplinească două criterii: să reflecte priorităţile naţionale
sau regionale şi să aibă sprijinul judeţelor/ţărilor implicate, şi să contribuie la ameliorarea situaţiei
mediului pe plan global. România a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ţară
şi 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale Dunării.
Programul MATRA
Este un program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, ce sprijină procesul
de transformare socială ce are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului
MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasada (Matra Small Embassy Projects
Programme) cunoscut ca Matra-KAP. Obiectivele principale ale acestui program de aderare sunt să
acorde asistenţă sectorului public la implementarea acquis-ului comunitar sau a politicii
guvernamentale legate de aderare şi să stabilească relaţii de durată între instituţiile guvernamentale
dintre cele două state (România şi Olanda). Programul Matra se concentrează pe proiecte din sectoarele
ne-economice. Acest program este deschis pentru proiecte în următoarele opt sectoare: armonizarea
legislaţiei, educaţie, mediu, justiţie, afaceri interne, sănătate, locuinţe, reforma administraţiei publice,
politica socială şi condiţii de muncă.
Finanţarea post-aderare
Politica de coeziune
Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a
răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe
cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă). În
urma acestei reforme, politica de coeziune are la dispoziţie trei instrumente: Fondul European pentru
Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Cele trei instrumente vor fi
folosite ca şi până acum, pentru a ajuta la reducerea diferenţelor de dezvoltare economică între
diversele regiuni ale Uniunii Europene, punându-se accentul pe cunoaştere şi inovare, pe crearea de
locuri de muncă mai multe şi mai bune, cooperare între regiuni şi pe transformarea regiunilor în locuri
atractive pentru a investi şi pentru a munci. Politica de coeziune are trei obiective: Convergenţa
(sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice), Competitivitate
Regională şi Ocuparea forţei de muncă (sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca nivel de
dezvoltare, pentru atingerea ţintelor Agendei Lisabona) şi Cooperare Teritorială Europeană
(promovând o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi
schimbului de bune practici între toate regiunile UE). Ultimul obiectiv va avea trei axe de acţiune, şi
anume: cooperare trans-frontalieră, transnaţională şi inter-regională. România, ca beneficiară a
fondurilor structurale, este eligibilă pentru toate cele trei instrumente şi pentru două dintre obiective -
Convergenţa şi Cooperare Teritorială Europeană.
112
Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune
Fondurile de post-aderare, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune au ca destinaţie finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel
comunitar în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de
declin industrial, combaterea şomajului de lungă durată, inserţia profesională a tinerilor sau
promovarea dezvoltării rurale. Fondul European pentru Dezvoltare Regională are misiunea de a
contribui la eliminarea dezechilibrelor regionale în Comunitatea Europeană, prin sprijinirea dezvoltării
regiunilor defavorizate sau unde progresul economico-social este mai lent. Fondul de Coeziune este un
instrument structural funcţional din 1994, care ajută statele membre să reducă diferenţele economice şi
sociale şi să-şi stabilizeze economia naţională. Fondul de Coeziune oferă finanţare pentru proiectele de
reabilitare/extindere a infrastructurii de mediu şi de transport.
Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde
Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului
„Convergenţa”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi
alocate obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la IPA şi ENPI,
Instrumentul de Pre-Aderare şi Instrumentul European de Vecinătate şi Cooperare). Pentru următorii 7
ani (2007-2013), România a pregătit o serie de documente strategice şi operaţionale pentru a stabili
priorităţile de dezvoltare ale României şi pentru a defini alocarea fondurilor comunitare pe fiecare
obiectiv în parte.
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) cuprinde strategia naţională de dezvoltare a României. În
acest document, finalizat la sfârşitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, acţiunile
planificate şi sursele de finanţare din perspectiva multi-anuală (document ce nu a trebuit supus
aprobării Comisiei Europene).
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) are la bază Planul Naţional de Dezvoltare şi
identifică legătura dintre priorităţile naţionale şi regionale şi priorităţile comunitare susţinute de
Comisia Europeană. În CSNR se specifică alocarea anuală a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe
fiecare instrument şi pe fiecare program operaţional.
Programele Operaţionale (PO) sunt documentele ce identifică, pentru fiecare obiectiv strategic
din CSNR, axele prioritare şi domeniile de intervenţie, furnizând detalii despre finanţarea naţională
publică şi privată şi co-finanţarea de la Uniunea Europeană.
Fiecare Program Operaţional este completat de un Program Complement, documente ce nu sunt
supuse aprobării Comisiei Europene, dar care cuprind detalii practice privind proiectele şi cheltuielile
eligibile, potenţialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autorităţilor, etc.
Fiecare PO este împărţit în mai multe Axe Prioritare (ilustrând obiectivele Programului
Operaţional respectiv), fiecare axă având unul sau mai multe domenii majore de intervenţie, care la
rândul lor pot cuprinde una sau mai multe operaţiuni ce urmează a beneficia de finanţare din fondurile
structurale.
Detalii despre aceste documente se pot găsi pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor
(http://www.mefromania.ro/) în sectiunea dedicată PND. De asemenea, detalii despre fiecare PO în
parte, şi despre modul în care va fi implementat se găsesc pe site-urile oficiale ale Autorităţilor de
Management şi a Organismelor Intermediare. CSNR se implementează prin Programele Operaţionale,
elaborate prin obiectivele “Convergenţa” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.
Complementaritatea Instrumentului financiar LIFE+
Protecţia mediului constituie una dintre dimensiunile fundamentale ale dezvoltării durabile a
Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o prioritate pentru cofinanţarea comunitară şi ar trebui finanţată,
în principal, prin intermediul instrumentelor financiare orizontale ale Comunităţii, inclusiv Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul agricol
european pentru dezvoltare rurală, Programul-cadru pentru competitivitate şi inovaţie, Fondul european
113
pentru pescuit şi cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi
demonstrative.
Aceste instrumente financiare comunitare nu acoperă toate priorităţile de mediu. În consecinţă,
este nevoie de un instrument financiar pentru mediu (LIFE+), care să ofere asistenţă specifică pentru
dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicii şi a legislaţiei comunitare în materie de mediu, în special a
obiectivelor celui de-al şaselea Program comunitar de acţiune pentru mediu (PAM 6) instituit prin
Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002.
Cerinţele de protecţia mediului trebuie să fie integrate în definirea şi punerea în aplicare a
politicilor şi activităţilor comunitare, inclusiv a instrumentelor financiare. În consecinţă, LIFE+ ar
trebui să fie complementar celorlalte instrumente financiare comunitare, iar Comisia şi statele membre
ar trebui să asigure această complementaritate la nivel comunitar, naţional, regional şi local. PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ - PNDR
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de
finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijinii ţările membre în implementarea Politicii
Agricole Comune. Politica Agricolă Comună este un set de reguli şi mecanisme care reglementează
producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o
mare atenţie dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de
aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul
cofinanţării proiectelor de investiţii private. Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate
în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Axe prioritare tematice:
AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
1.1. Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman
1.1.1. Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri
1.2. Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inovaţia
1.2.1. Modernizarea exploataţiilor agricole
1.2.2. Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
1.2.5. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi
silviculturii
1.3. Măsuri de tranziţie pentru România
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
1.4.2. Înfiinţarea grupurilor de producători
1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultoră
AXA 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
2.1. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole
2.1.1. Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană
2.1.4. Plăţi de agro-mediu
2.2. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere
2.2.1. Prima împădurire a terenurilor agricole
AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
3.1. Măsuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice
114
3.2. Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
AXA 4: Axa LEADER 4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală
4.1.1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
4.1.2. Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural
4.1.3. Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
4.3.1 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului
4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private
4.3.1.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului
Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) POS Mediu este documentul aprobat de Comisia Europeană pentru implementarea priorităţilor
de mediu ale României care sunt aprobate pentru finanţare din fonduri structurale şi fondul de
coeziune. POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-
aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice
prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul
Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele
urmărite la nivelul Uniunii Europene.
În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:
Axa prioritară 1 – “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, această prioritate va fi
finanţată din Fondul de Coeziune.
Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate istoric”, această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European de Dezvoltare
Regională.
Axa prioritară 3 – „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă
energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul
de Coeziune.
Axa prioritară 4 – “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”,
această prioritate va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele
cele mai expuse la risc”, această axă prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune.
Axa prioritară 6 – “Asistenţa Tehnică” este complementară Programului Operaţional Asistenţă
Tehnică, gestionat de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi va furniza asistenţă specifică pentru
identificarea proiectelor, monitorizare, evaluare şi control, precum şi pentru activităţi de comunicare
care să asigure publicitatea intervenţiilor programului. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul
European pentru Dezvoltare Regională.
Axele prioritare ale POS Mediu sunt în conformitate cu Prioritatea 3 „Protecţia şi îmbunătăţirea
calităţii mediului” din PND 2007-2013, şi cu prioritatea tematică „Dezvoltarea infrastructurii de bază la
standarde europene” din CNSR. În acelaşi timp, POS Mediu este complementar cu alte priorităţi de
dezvoltare ale României care conduc la dezvoltarea durabilă a ţării.
De asemenea, POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile strategice stabilite în
documentele/strategiile naţionale :
Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;
Documentul Complementar de Poziţie pentru negocierea Capitolului 22 - Mediu - şi
Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;
Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025;
115
Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor;
Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor;
Strategia Naţională pentru protecţia împotriva inundaţiilor;
Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei.
Programul Operaţional Regional - POR
Obiective specifice: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări
policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor;
Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a
legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor;
Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri;
Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
AXA PRIORITARĂ 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere
AXA PRIORITARĂ 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
AXA PRIORITARĂ 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
AXA PRIORITARĂ 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
AXA PRIORITARĂ 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
AXA PRIORITARĂ 6 - Asistenţă tehnică
Program Operaţional Sectorial Pentru Creşterea Competitivităţii (POS-CCE)
Obiective specifice:
Obiectivul global îl reprezintă creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru
reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene
Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca.
5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE
AXA PRIORITARĂ 1 - Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie
AXA PRIORITARĂ 2 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate
AXA PRIORITARĂ 3 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi
public
AXA PRIORITARĂ 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în
contextul combaterii schimbărilor climatice
AXA PRIORITARĂ 5 - Asistenţă Tehnică
POS - TRANSPORT Obiective specifice:
Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante, cu aplicarea măsurilor
necesare în domeniul mediului înconjurător;
Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce priveşte toate
modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval şi inter-
modal;
Promovarea unei dezvoltări durabile, în special prin minimizarea efectelor adverse asupra
mediului şi creşterea siguranţei traficului.
AXA PRIORITARĂ 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul
dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE
AXA PRIORITARĂ 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în
afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil
AXA PRIORITARĂ 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei
mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor
AXA PRIORITARĂ 4 - Asistenţă Tehnică pentru POS-T
116
Programe de Cooperare Teritorală
Cooperare Teritorială Transfrontalieră
Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria -
destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa România-Bulgaria
Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România -
destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa Ungaria-România
Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova
Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-
România-Ucraina
Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre
Cooperare Teritorială Transnaţională
Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est
Programe de Cooperare Interregională
Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IVC Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013 - pentru efectuarea de studii în
domeniul amenajării teritoriului
Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II Programul de Cooperare Interregională URBACT II - destinat cooperării între oraşele
Uniunii Europene
117
Matrice - Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Degradarea calităţii apelor de suprafaţă” Cod PM –
01
CATEGORIA DE PROBLEME: Degradarea calităţii apelor de suprafaţă
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e. în special în localităţile cu
sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Extinderea şi
reabilitatrea
sistemelor de
colectare a
apelor uzate
menajere în
aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi
Realizarea
sistemelor de
canalizare şi a
staţiilor de
epurare pentru
aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi în
scopul
conformării cu
prevederile
Directivei
91/271/EEC
- lungime
reţea de
canaliza-re
- debit de apă
uzată
- debit de apă
uzată epurată
- indicatori de
calitate a
apelor uzate
epurate
- indicatori de
calitate a
receptori-lor
naturali a
apelor uzate
Extinderea şi
reabilitarea
reţelelor de
canalizare în
localităţile cu
peste 2000 l.e.
CL
Operator apă –
canal
Primării locale
GNM - CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
2018 Surse externe
Surse interne
Surse naţionale
Reabilitarea
staţiilor de
epurare
existente în
localităţile cu
peste 2000 l.e.
CL
Operator apă-
canal
Primării Locale
GNM - CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
2018 Surse naţionale
Surse externe
Surse interne
Realizarea de
staţii de epurare
în toate
localităţile cu
peste 2000 l.e.
CL
Operator apă-
canal
Primării locale
GNM - CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
2018 Surse naţionale
Surse externe
Surse interne
Monitorizarea
calităţii
efluentului
evacuat din
staţiile de
epurare a
localităţilor cu
peste 2000 l.e.
CL
Operator apă-
canal
Apele române
GNM - CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
permanent Surse naţionale
Surse externe
Surse interne
118
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a
deşeurilor menajere şi a rumeguşului
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
riscului
poluării apelor
de suprafţă şi
asigurarea
secţiunii de
scurgere
Respectarea
prevederilor
legale privind
depozitarea
deşeurilor şi
prelucrării
lemnului
- indicatori de
calitate a
factorilor de
mediu (în
zonele de
influenţă a
depozitelor)
- debitul
râului
Realizarea unui
sistem funcţional
de colectare
selectivă a
deşeurilor la şi de
la sursă
CL
Operator
salubritate
APM Arad
CJ Arad
GNM – CJ
Arad
permanent Surse interne
Surse externe
Elaborarea
materialelor
educative privind
colectare selectivă
a deşeurilor
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
Descurajarea
depozitării ilegale
a deşeurilor prin
urmărirea
sistematică şi
aplicarea de
amenzi
contavenţionale
celor vinovaţi
CL
GNM-CJ
Arad
GNM – CJ
Arad
Apele Române
permanent Surse interne
119
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate
de distribuţie a apei potabile
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de
colectare a
apelor uzate
menajere în
aglomerările
umane cu sub
2000 locuitori
echivalenţi
Realizarea
sistemelor de
canalizare şi a
staţiilor de
epurare pentru
aglomerările
umane cu sub
2000 locuitori
echivalenţi în
scopul
conformării cu
prevederile
Directivei
91/271/EEC
- lungime
reţea de
canaliza-re
- debit de apă
uzată
- debit de apă
uzată epurată
- indicatori de
calitate a
apelor uzate
epurate
- indicatori de
calitate a
receptori-lor
naturali a
apelor uzate
Extinderea şi
reabilitarea
reţelelor de
canalizare în
localităţile cu
sub 2000 l.e.
CL
Operator apă –
canal
Primării locale
GNM – CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
Începând
cu 2009
Surse
naţionale
Surse
externe
Surse
interne
Reabilitarea
staţiilor de
epurare
existente în
localităţile cu
sub 2000 l.e.
CL
Operator apă-
canal
Primării locale
GNM – CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
Începând
cu 2009
Surse
naţionale
Surse
externe
Surse
interne
Realizarea de
staţii de epurare
în toate
localităţile cu
sub 2000 l.e.
CL
Operator apă-
canal
Primării locale
GNM – CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
Începând
cu 2009
Surse
naţionale
Surse
externe
Surse
interne
Monitorizarea
calităţii
efluentului
evacuat din
staţiile de
epurare a
localităţilor cu
sub 2000 l.e.
CL
Operator apă –
canal
Apele Române
GNM – CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
permanent Surse
interne
120
Extindere reţea
apă potabilă cu
7 km, extindere
reţea canalizare
19 km şi
realizare staţie
de epurare -
comuna Sepreuş
CL
Operator apă –
canal
Primării Locale
GNM – CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Începând
cu 2009
Surse
naţionale
Surse
externe
Surse
interne
Staţie pentru
epurarea apelor
uzate provenite
din canalizarea
locuinţelor de
serviciu şi a
sediului
administrativ -
comuna Iratoşu
CL
Operator apă –
canal
Primării Locale
GNM – CJ
Arad
CJ Arad
APM Arad
Începând
cu 2009
Surse
naţionale
Surse
externe
Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare, în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Realizarea unor
sisteme
performante de
epurare a apelor
uzate
Reducerea
cantităţilor de
poluanţi
evacuaţi în
emisari naturali
- clasa de
calitate
- debite de
apă
- indicatori
de
calitate a
apei
uzate
Retehnologizarea
staţiilor de
epurare
CL
Operator apă –
canal
Agenţii
economici
GNM – CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
Începân
d cu
2009
Surse
naţionale
Surse
externe
Surse
interne
Monitorizarea
calităţii
efluentului
epurat
CL
Operator ap-
canal
Agenţii
economici
GNM – CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
Apele Române
permane
nt
Surse
interne
Încadrarea cu
personal de
specialitate în
exploatarea
CL
Operator apă -
canal
GNM – CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permane
nt
Surse
interne
121
staţiilor de
epurare
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Protecţia
apelor
împotriva
poluării cu
nitriţi, nitraţi
şi amoniu
proveniti din
activităţi
agricole
Reducerea
poluării apelor
cu nitraţi
conform
Directivei
91/676/CEE
- Concentraţia de
nitraţi în apele
de suprafaţă şi
subterană
Monitorizarea
zonelor
vulnerabile şi
utilizarea
optimă a
îngrăşămintelor
OSPA
Apele Române
DADR permanent Surse
interne
Intocmirea
studiilor
agrochimice şi
a planurilor de
fertilizare,
aplicarea
programului de
acţiune pentru
evitarea
impurificării
apelor de
suprafaţă cu
nitraţi din surse
agricole
Deţinătorii de
terenuri
DADR
Apele Române
OSPA
DADR
GNM- CJ
Arad
permanent Surse interne
Monitorizarea
efectului
aplicării
Codului de
bune practici
agricole
Deţinătorii de
terenuri
DADR
Apele Române
OSPA
APM Arad
OSPA
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
Construcţia şi
reabilitarea
platformelor de
Agenţii
economici
Producători
APM Arad
GNM- CJ
Arad
permanent Surse interne
122
depozitare a
gunoiului de
grajd şi a
bazinelor de
stocare dejectii
lichide
agricoli
Conştientizarea
producătorilor
agricoli privind
utilizarea
raţională a
îngrăşămintelor
organice şi
minerale şi
aplicarea
Codului de
bune practici
agricole
DADR
OSPA
APM Arad
DADR
permanent Surse interne
Construcţia
instalaţiilor cu
producere
biogaz având ca
substrat
materiale de
natură vegetală
şi animală
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
APM ARad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrement
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Realizarea
infrastructurii
de mediu în
Reducerea
poluării apelor
de suprafaţă din
- clasa de
calitate
- debite de apă
Dotarea zonelor
turistice şi de
agrement cu
Agenţii
economici
CL
APM Arad
GNM- CJ Arad
Apele Române
permanent Surse
interne
Surse
123
zone fără
sisteme
centralizate de
canalizare a
apei
zone turistice - indicatori de
calitate a
apei uzate
sisteme de
colectare şi
epurare a apelor
uzate
externe
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate
industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad - Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionale
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Diminuarea
poluării râului
Mureş
Reducerea
cantităţilor de
poluanţi
evacuaţi
- clasa de
calitate
- debit de apă
uzată epurată
- indicatori de
calitate a
apei uzate
epurate
Extinderea
reţelei de
canalizare în
zona NV a
oraşului, care să
preia apele
uzate din zona
industrială şi
rezidenţială
CL
Operator apă-
canal
APM Arad
GNM – CJ Arad
Apele Române
Incepând cu
2009
Surse
interne
Surse
externe
Surse
naţionale
Ecologizarea
zonei
CL, Agenţii
economici
APM Arad
GNM – CJ Arad
permanent Surse
interne
Surse
naţionale
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Cantitatea şi calitatea apei potabile” Cod PM – 02
CATEGORIA DE PROBLEME: Cantitatea şi calitatea apei potabile
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile
PROBLEMA DE MEDIU: Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi
rural
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
124
Reabilitarea
sistemelor de
captare, tratare
şi distribuţie a
apei potabile
Asigurarea din
punct de
vedere
cantitativ a
alimentării cu
apă potabilă în
zonele rurale
Asigurarea
parametrilor de
calitate ai apei
potabile
distribuite
conform L
458/2002
- nr. sisteme
de captare
reabilita-re
- lungime
reţele de
distribu-ţie
- indicatori
fizico-
chimici,
biologici şi
bacterio-
logici ai apei
potabile
furnizate
Reabilitarea
sistemelor de
captare şi
tratare a apei
utilizată în
scop potabil
CL
Operator apă-
canal
CJ
GNM- CJ Arad
Apele Române
2015 Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
Reabilitarea
reţelei de
distribuţie a
apei potabile
CL
Operator apă-
canal
CJ
GNM- CJ Arad
2015 Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
Alimentarea cu
apă potabilă a
localităţii
Cuied şi
extindere reţele
de apă potabilă
în localitatea
Buteni
CL
Operator apă-
canal
Primării locale
CJ
GNM- CJ Arad
Incepând cu
2009
Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
Introducere
reţea apă
potabilă şi
canalizare în
satul Caporal
Alexa
CL
Operator apă-
canal
Primării locale
CJ
GNM- CJ Arad
Incepând cu
2009
Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Realizarea de
noi reţele
centralizate de
distribuţie a
apei potabile
Creşterea
gradului de
acces a
populaţiei la
serviciile
- lungime
reţele de
distribu-ţie
- debit de
apă
Realizarea
sistemelor de
alimentare cu
apă potabilă a
aglomerărilor
CL
Operator apă-
canal
Primării locale
CJ
GNM- CJ Arad
2015 Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
125
publice de
alimentare cu
apă potabilă
potabilă
asigurat
- nr. de
branşa-
mente la
reţeaua de
distribu-ţie
a apei
potabile
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi
PROBLEMA DE MEDIU: Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost
proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a desecărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care
debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea
parametrilor de
calitate a apei
potabile din
sistemul
centralizat şi
din surse
individuale
Satisfacerea
nevoilor
populaţiei
pentru un
consum de apă
potabilă de
bună calitate
- km de canal
decolma-tat
- nr. de surse
de poluare
care
afectează
calitatea
apei
canalelor
- frecvenţa de
monitori-
zare
Eliminarea
surselor de
poluare care
evacuează în
canale
CL APM Arad
GNM- CJ Arad
Apele Române
ANIF
permanent Surse interne
Decolmatarea
periodică şi
întreţinerea
albiei canalelor
Proprietarii
canalelor
APM Arad
GNM- CJ Arad
Apele Române
ANIF
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil
126
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea
parametrilor de
calitate a apei
provenite din
sursele
individuale
Eliminarea
cazurilor de
îmbolnăvire
datorate
consumului
apei din surse
individuale
- număr de
surse
individuale
monitorizate
- frecvenţa
monitorizării
- număr de
îmbolnă-viri
Identificarea
tuturor surselor
individuale de
alimentare cu
apă potabilă din
mediul urban şi
rural
CL
DSP
Operator apă-
canal
DSP
Apele Române
2010-2015 Surse interne
Implementarea
unui sistem de
monitorizare a
calităţii surselor
individuale prin
creşterea
capacităţii de
prelevare şi
analiză a
laboratoarelor
de specialitate
CL
DSP
Operator apă-
canal
DSP
Apele Române
Operator apă-
canal
permanent Surse interne
Eliminarea
surselor de
poluare care
afectează stratul
freatic
CL
DSP
DSP
Apele Române
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
Implementarea
măsurilor de
prevenire şi
control în
vederea
utilizării în scop
potabil numai a
surselor care
asigură
parametrii de
CL
DSP
DSP
Apele Române
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
127
potabilitate
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unor studii hidrologice, puţuri de observaţie dotate cu senzori
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea
necesarului de
apă pentru
populaţie şi
dezvoltarea
economico-
socială
Satisfacerea
necesarului
de consum
de apă
potabilă
- frecvenţa
observaţii-
lor efectuate
la forajele de
captare
- nr. de studii
hidrologice
efectuate
Dotarea cu
senzori de
nivel a tuturor
forajelor de
captare a apei
potabile
CL
Apele Române
Operator apă-
canal
Apele Române
Operator apă
canal
permanent Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
Dotarea cu
sisteme de
măsurare a
debitului
pentru toate
forajele de
captare a apei
potabile
CL
Apele Române
Operator apă-
canal
Apele Române
Operator apă
canal
permanent Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Accesul
publicului la
informaţia
privind
calitatea apei
potabile şi
relaţia cu
sănătatea
Protejarea
stării de
sănătate a
populaţiei în
relaţie cu
calitatea apei
potabile
- Parametrii
fizico-chimici
şi
bacteriologici
de calitate ai
apei potabile
Realizarea unei
baze de date
privind
calitatea apei
potabile la
nivelul
producătorilor
de apă potabilă
şi/sau a
primăriilor
DSP
Operator apă-
canal
CL
DSP permanent Surse interne
128
Mediatizarea
datelor
existente,
referitoare la
calitatea apei
potabile
DSP
CL
Operator apă-
canal
DSP permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Asigurarea stării de sănătate” Cod PM – 03
CATEGORIA DE PROBLEME: Asigurarea stării de sănătate
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea stării de sănătate
PROBLEMA DE MEDIU: Monitorizarea incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu-sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor
poluării factorilor de mediu asupra populaţiei
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Monitorizarea
şi cuantificarea
efectelor
poluării asupra
sănătăţii
publice în
centrele urbane
reprezentative
(zone
rezidenţiale)
Realizarea
unui sistem de
colectare a
datelor din
teritoriu
- nr.
puncte
colecta-
re date
- rata
morbidi
tăţii
specifi-
ce
- nr. de
analize
efectua-
te pe
factori
de
mediu
Stabilirea unui
sistem
funcţional de
lucru între
autorităţile din
sănătate şi cele
de mediu – tip
grup de
întâlniri
periodice
regulate
DSP
CL
APM Arad
CJ. Arad
APM Arad permanent Surse interne
Identificarea
surselor de
poluare şi
fixarea
punctelor de
analiză în
teritoriu
DSP
CL
Apele Române
APM Arad permanent Surse interne
129
Realizarea unei
baze de date
funcţionale
DSP
CL
APM Arad permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Gestiunea deşeurilor” Cod PM – 04
CATEGORIA DE PROBLEME: Gestiunea deşeurilor
OBIECTIV GENERAL: Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor
PROBLEMA DE MEDIU: Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în
mediul urban şi rural
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Eliminarea
deşeurilor
menajere în
conformitate
cu prevederile
legislaţiei în
vigoare
Respectarea
calendarului
sistării
depozitării
conform HG
349/2005 şi
anexei la Planul
Judeţean de
Gestiune a
deşeurilor
-Reducerea
cantităţii de
deşeuri
biodegradabile
depozitate la
75% din
cantitatea
depozitată în
1995 (an de
referinţă) până
în 16.07.2010
- cantităţi de
deşeuri
urbane
produse şi
depozitate/an
- cantităţi de
deşeuri
reciclate/an
- cantităţi
deşeuri
biodegradabi
le
depozitate/an
- nr./suprafaţă
depozite care
sistează
depozitarea/
an, respectiv
se închid
- nr. staţii de
transfer
realizate/an
- nr./capacitate
instalaţii
Închiderea
etapizată a
depozitelor de
deşeuri
menajere
neconforme cu
prevederile
legislaţiei în
vigoare
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
GNM – CJ
Arad
conform
calendarului
de închidere
Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
Construcţia
staţiilor de
transfer
aferente
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
GNM – CJ
Arad
începând cu
2010
Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
Extinderea
capacităţii de
tratare a
deşeurilor
biodegradabile
– construcţia
staţiilor de
compostare la
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
GNM – CJ
Arad
începând cu
2010
Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
130
tratare
deşeuri
biodegradabi
le construite
/an
Arad şi Ineu –
începând cu
2010 conform
proiectului
„Sistem integrat
de gestionare al
deşeurilor”
promovat de CJ
Arad
Închiderea
celulelor 1-3 de
către SC ASA
Servicii
Ecologice SRL
şi începerea
producerii de
biogaz
SC ASA
Servicii
Ecologice SRL
APM Arad
GNM – CJ
Arad
Începând cu
sem. II 2009
Surse interne
Reducerea
cantităţii de
deşeuri
biodegradabile
municipale
depozitate la
75℅ din
cantitatea totală
introdusă în
anul 1995 în
judeţe
CL
CJ
CJ Arad
APM Arad
GNM – CJ
Arad
2010 Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET Arad
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
131
Reducerea
impactului
generat de
existenţa
haldei de
cenuşă
Identificarea
unor soluţii
fezabile de
utilizare a
cenuşii din
depozitul
existent sau de
stabilizare şi
închidere a
amplasamentului
Identificarea
variantelor de
înlocuire a
tehnologiei de
producere a
energiei termice
prin eliminarea
utilizării
combustibilului
solid, astfel
numai rezultând
cenuşă din
ardere
- Nr. variante
de
valorificare
a cenuşii
existente
- Procent de
înlocuire a
cantităţii de
combustibil
solid ars/an
cu gaz
ars/an
- Suprafeţe
stabilizate
sau închise,
ha/an
Reconstrucţia
ecologică a
amplasamentului
actual al haldei
CET Arad APM Arad
GNM – C J
Arad
2013 Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Executarea
proiectării şi
implementării
retehnologizării
CET
CET Arad APM Arad
GNM – C J
Arad
2013 Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Implementarea
unui sistem
eficient pentru
recuperarea/co-
lectarea şi
reciclarea/valo-
rificarea
deşeurilor
reciclabile
Atingerea
ţintelor
obiectivelor de
reciclare/valori-
ficare reciclate
℅ deşeuri (pe
tipuri)
colectate/valori-
ficate
/reciclate/an
Realizarea de
proiecte
alternative
privind
colectarea
selectivă, şi
acţiuni de
conştientizare a
populaţiei
CL
Operatori de
salubritate
APM Arad
APM Arad permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
132
privind
prevenirea
generării
deşeurilor şi
colectarea
separată a
deşeurilor
municipale
generate
Implementarea
sistemelor de
colectare
separată a
materialelor
valorificate,
astef încât să se
asigure
atingerea
obiectivelor
legislative
referitoare la
deşeurile de
ambalaje şi
deşeuri
biodegradabile
CL
Operatori de
salubritate
APM Arad
GNM –CJ
Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Valorificarea/in
cinerarea în
instalaţii de
incinerare cu
recuperare de
energie a
minimum 53℅
din greutatea
deşeurilor de
ambalaje
generate în
CL
Operatori de
salubritate
Agenţii
economci
APM Arad
GNM-CJ
Arad
2011 Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
133
judeţ
Reciclarea a
minimum 15℅
pentru lemn,
minim 16℅
pentru plastic şi
minim 48℅
pentru sticlă -
din greutatea
fiecărui tip de
material
conţinut în
deşeurile de
ambalaje
generate în
judeţ
CL
Operatori de
salubritate
Agenţii
economci
APM Arad
GNM-CJ
Arad
2011 Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Asigurarea
capacităţilor şi
tratarea a
minimum
20.000 t deşeuri
biodegradabile
la nivelul
judeţului
CL
Operatori de
salubritate
Agenţii
economci
APM Arad
GNM-CJ
Arad
2010 Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Preluarea
D.E.E.E de la
punctele
municipale de
colectare şi
asigurarea
reciclării/valori-
ficării acestora,
cu atingerea
ţintelor din HG
CL
Operatori de
salubritate
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
134
448/2005
Realizarea
colectării
DEEE-urilor de
la populaţie în
toate oraşele
judeţului după
un calendar
constant
CL
Operatori de
salubritate
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Extinderea
implementării
colectării
DEEE–urilor şi
în mediu rural
cu respectarea
calendarului de
colectare
CL
Operatori de
salubritate
Agenţii
economici
APM Arad permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Gestionarea
corespunzătoare
a diferitelor
tipuri de deşeuri
Eliminarea
totală a
situaţilor de
poluare a
factorilor de
mediu datorată
diferitelor
activităţi
generatoare de
deşeuri de
diverse tipuri
- indicatori
fizico-
chimici ai
eventuale-
lor poluări
- cantităţi
deşeuri
specifice
generate/an
- cantităţi
deşeuri
specifice
eliminate în
Realizarea de
incineratoare pentru
deşeuri de producţie
conform legislaţiei în
vigoare
CL
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Realizarea de
incineratoare/instalaţii
de sterilizare pentru
diferite tipuri de
deşeuri/ conform
legislaţiei în vigoare
CL
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
135
mod
conform/an
Realizarea unor
capacităţi de stocare
intermediară a
deşeurilor, în condiţii
de siguranţă
CL
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
Permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Stabilirea unor
circuite precise de
circulaţie a deşeurilor
de la producere până
la eliminare
CL
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
Permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Colectarea separată a
deşeurilor pe deşeuri
periculoase şi deşeuri
nepericuloase
CL
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Înfiinţare instalaţii de
colectare/
sortare/tratare deşeuri
periculoase din
deşeuri menajere
CL
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Promovarea prioritară
a valorificării în
agricultură a
nămolurilor cu
respectarea
prevederilor legale
CL
Agenţii
economici
Operator apă-
canal
APM Arad
GNM-CJ Arad
DADR
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
Promovarea tratării
nămolurilor prin
presare/deshidratare
în vederea co-
incinerării
CL
Agenţii
economici
Operator apă-
canal
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
136
Folosirea celor mai
bune tehnici
disponibile pentru
gestionarea nămolului
provenit de la
instalaţiile de tratare a
apei uzate
CL
Agenţii
economici
Operator apă-
canal
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
naţionale
Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de steril şi de deşeuri radioactive
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
impactului
generat prin
depozitarea
sterilului
rezultat din
exploatările
materialelor
radioactive
Suprafaţă
redată în
circuitul natural
Nr./suprafaţă
depozite deşeuri
radioactive
ecologizate
Reconstrucţia
ecologică prin
lucrări de
nivelare,
consolidare,
înierbare pe
haldele de steril
rezultat din
exploatările
minere închise
sau aflate în
conservare
Agenţi
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industiale nepericuloase şi inerte
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
137
Eliminarea
impactului
generat de
depozitarea
necorespunzătoare
a deşeurilor
industriale inerte
şi nepericuloase
Sistarea
depozitării la
depozitele de
deşeuri
industriale
nepericuloase
şi inerte
- Nr.
depozite
industriale
închise/an
- Suprafeţe
reabilitate/
an
- Cantităţi
materiale
valorificate
din
depozite
industriale/
an
Exploatarea şi
valorificarea
materialelor utile
din depozitele
industriale
Agenţi
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
Până la 1-5
ani de la data
sistării
depozitării
Surse interne
Lucrări pentru
închidere/reabilitare
amplasamente
conform grafic
Agenţi
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
2013 Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Innoirea parcului auto prin valorificarea ecologică şi raţională a vehicolelor uzate
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Creşterea
graduală a
reutilizării,
reciclării şi
valorificării
componentelor
rezultate din
dezmembrarea
VSU
Reutilizarea,
reciclarea şi
valorificarea
vehiculelor
fabricate după 1
ianuarie 1980
- % din masa
vehiculelor
fabricate
după 1
ianuarie
1980
Reutilizarea şi
valorificarea a
85% din masa
vehiculelor
fabricate după 1
ianuarie 1980
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
Începând cu
2009
Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Poluarea atmosferică” Cod PM – 05
CATEGORIA DE PROBLEME: Poluarea atmosferică
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului
PROBLEMA DE MEDIU: Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor
economici
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
138
implementare monitorizare
Încadrarea
concentraţiei de
poluanţi proveniţi
din activităţile
industriale/agenţilor
economici în
limitele permise de
legislaţie
Încadrarea
nivelului
emisiilor în
prevederile
OM 462/93,
HG
541/2003,
HG 699/2003
OM
592/2002
- Valoarea
concentraţii
lor
emisiilor
Realizarea sau
optimizarea
instalaţiilor de
depoluare în
cadrul proceselor
tehnologice
generatoare de
noxe în atmosferă
Agent
economic
APM Arad
GNM-CJ
Arad
Conform
calendarului
din OM
592/2002
până în 2010
Surse
interne
Surse
naţionale
Automonitoringul
poluanţilor gazoşi
Agent
economic
APM Arad
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
interne
Implementarea şi
monitorizarea
măsurilor
cuprinse în
programul de
conformare
Agent
economic
APM Arad
GNM-CJ
Arad
Conform
calendarului
din OM
592/2002
până în 2010
Surse
interne
Surse
externe
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane- în special traficul greu precum şi subdimensionării
reţelelor de trafic rutier
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
emisiilor
provenite din
traficul rutier
până la limitele
admise de
legislaţia în
vigoare
Încadrarea
imisiilor
provenite din
trafic în
prevederile
OM 592/2002
- valoarea
concentraţiilor
imisiilor în
zonele cu trafic
intens
Realizarea
şoselelor de
centură pentru
oraşele şi
municipiile
unde acestea
nu există
CL
CJ Arad
ARPM
APM Arad
2012 Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
Amenajarea
pistelor
speciale pentru
biciclete, cu
prioritate pe
arterele intens
CL
Primării Locale
APM Arad
CJ Arad
2013 Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
139
circulate
Campanii de
promovare a
modalităţilor
de transport
alternativ
APM Arad
CL
ARPM permanent Surse interne
Extinderea
reţelei de
monitorizare a
emisiilor din
trafic în toate
localităţile
urbane
APM Arad ARPM
APM Arad
2013 Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
Realizarea de
master -
planuri vizând
fluidizarea
traficului în
centrele urbane
intens
circulate: străzi
cu sens unic,
undă verde, etc
CL
CJ Arad
Poliţia Rutieră
ARPM
APM Arad
2010 Surse
naţionale
Surse externe
Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Încadrarea
emisiilor
generate de
sistemele mari de
ardere (LCP) în
limitele admise
de HG 541/2003
Respectarea
programului de
reducere
progresivă a
emisiilor
anuale de SO2,
oxizi de azot şi
pulberi în
suspensie
- valorile
concentraţiei
emisiilor de
SO2, NOx,
pulberi
Implementarea
măsurilor şi
investiţiilor
necesare
conformării
instalaţiilor de
sub incidenţa
HG 541/2003
CET Arad APM Arad
ARPM
Anul
conformării
(conform HG
541/2003)
Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
140
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise de zgomot în marile intersecţii urbane
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Evitarea,
prevenirea sau
reducerea
efectelor
dăunătoare, a
disconfortului
provocate de
zgomotul
ambiental asupra
populaţiei
Reducerea
nivelului de
zgomot sub
limita admisă
în toate zonele
expuse
- valorile
nivelului
de zgomot
Punerea la
dispoziţia
publicului a
informaţiilor
privind
zgomotul
ambiental şi
efectele sale
Primăria
Municipiului
Arad
APM Arad
APM Arad permanent Surse interne
Adoptarea pe
baza datelor
din hărţile de
zgomot a
planurilor de
acţiune având
ca scop
prevenirea şi
reducerea
zgomotului
ambiental
Primăria
Municipiului
Arad
APM Arad
GNM-CJ Arad
Începând cu
2009
Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Încadrarea
emisiilor de
pulberi industriale
în limitele permise
de legislaţia în
vigoare
Încadrarea
nivelului
emisiilor de
pulberi în
prevederile OM
462/1993 şi a
nivelului
imisiilor în
- valoarea
concentraţii-
lor emisiilor
şi imisiilor
Consolidarea
vegetativă în
vederea
împiedicării
fenomenului de
deflaţie din
halde şi de
iazuri
Agent
economic
APM Arad permanent Surse interne
141
prevederile OM
592/2002
Reconstrucţia
ecologică prin
lucrări de
nivelare,
consolidare,
înierbare,
plantare puieţi
la iazurile de
decantare şi
haldele de steril
Agent
economic
APM Arad permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării
acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite de protecţie pe timpul demolărilor
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
cantităţii de pulberi
emise din
activitatea de
transport materiale
de construcţii,
demolări,
construcţii
Încadrarea
nivelului de
imisii de pulberi
în prevederile
OM 592/2002
- valoarea
concentra-
ţiei
imisiilor
de pulberi
Interzicerea
depozitării
materialelor de
construcţii pe
carosabil sau în
zone neprotejate
CL APM
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
Sancţionarea
transportatorilor
de materiale de
construcţii şi
materiale din
demolări prin
centrul oraşului
CL APM
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibilii solizi sau lichizi
(încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire)
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
142
Reducerea
emisiilor din
sistemele
individuale de
producere a
energiei pe bază
de combustibili
solizi sau lichizi
Reducerea
numărului
gospodăriilor
cu sistem
propriu de
producere a
energiei pe
bază de
combustibili
solizi sau
lichizi
- indicatori
chimici
(valori ale
imisiilor)
- nr. de
gospodării
cu sistem
propriu de
producere a
energiei pe
bază de
combustibili
solizi sau
lichizi
Reducerea
numărului
gospodăriilor
cu sistem
propriu de
producere a
energiei pe
bază de
combustibili
solizi sau
lichizi.
CL CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
Elaborarea unui
program de
promovare a
sistemelor de
eficientizare a
consumului
energetic
casnic (pentru
iluminat,
energie termică
şi apă caldă)
CL
MM
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Capacitatea adminsitrativă a instituţiilor cu
atribuţii în domeniu protecţiei mediului” Cod PM – 06
CATEGORIA DE PROBLEME: Capacitatea adminsitrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniu protecţiei mediului
OBIECTIV GENERAL: Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM Arad
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Sediu
corespunzător
funcţionării
Sediu
funcţional şi
laborator
- nr. birouri
şi laborator
optim
Amenajarea
unui sediu
funcţional
APM Arad ARPM
ANPM
31.12.2009 Surse interne
143
corespunzătoare a
APM – ului,
acreditarea
laboratorului APM
acreditat amenajate
Acreditarea
laboratorului
APM Arad
APM Arad ARPM
ANPM
Incepând cu
2010
Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Capacitatea instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în
coordonarea, controlul şi implementarea Acquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Întărirea capacităţii
instituţionale a
instituţiilor publice
cu atribuţii în
implementarea
acquis-ului
comunitar
Atingerea
obiectivelor
stabilite de
legislaţia
naţională
armonizată
conform
Direcivelor UE
- nr. de
investiţii de
mediu
Implementarea
rezultatelor
proiectelor
vizând
Asistenţa
Tehnică pentru
întărirea APM-
urilor
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Optimizarea
sistemelor de
monitoring
integrat al
calităţii mediului
Sistem de
monitoring
integrat al
calităţii
mediului
corespunzător
atât ca
acoperire
teritorială,
temporală cât
şi ca indicatori
monitorizaţi
- nr. indicatori
monitorizaţi
conform
prevederilor în
vigoare
- nr. staţii de
prelevare/analiza-
toare
- nr. personal
implicat în
activităţi de
monitorizare
Achiziţionarea
de aparatură
performantă în
vederea
monitorizării
eficiente a
calităţii
factorilor de
mediu
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
144
PROBLEMA DE MEDIU: Comunitare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în
coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Creşterea
performanţelor de
mediu în toate
domeniile de
activitate
Dispariţia
situaţiilor de
disfuncţionalităţi
în cadrul
fluxului
informaţional
problematica de
mediu
- nr. de
acţiuni
comune
între
actorii
interesaţi
Coordonarea la
nivel local a
factorilor
implicaţi în
vederea
eficientizării
activităţii
(APM, ASP,
GNM – CJ
Arad, Apele
Române, etc)
APM Arad
CL
CJ Arad
Apele Române
DSP
DSV
GNM-CJ Arad
APM Arad permanent Surse interne
Încheierea de
protocoale între
instituţiile
implicate în
implementarea
legislaţiei de
mediu
APM Arad
CL
CJ Arad
Apele Române
DSP
DSV
GNM-CJ Arad
APM Arad permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Turism şi agrement” Cod PM – 07
CATEGORIA DE PROBLEME: Turism şi agrement
OBIECTIV GENERAL: Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile
PROBLEMA DE MEDIU: Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igenico-sanitar şi a gestiunii
deşeurilor în zonele de practicare a agrementului
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
145
Eliminarea poluării
ambientale
datorată amplasării
necorespunzătoare
a construcţiilor şi
spaţiilor turistice şi
de agrement
Practicarea
unui turism în
conformitate
cu normele şi
prevederile
legislaţiei din
domeniul UE
- nr.
construcţii
care
respectă
normele de
protecţie a
mediului
- nr.
contracte
cu unităţi
specializa-
te
- nr. studii
privind
impactul
asupra
mediului
Identificarea
tuturor
unităţilor
turistice şi de
agrement
amenajate
necorespunzător
sub aspectul
evacuării apelor
uzate şi
deşeurilor
menajere
ASP
CL
ONG -uri de
mediu
CJ Arad
GNM-CJ Arad
ASP
Apele Române
permanent Surse interne
Introducerea
sistemului de
colectare şi
transport al
deşeurilor în
depozite
controlate
pentru toate
zonele cu
activităţi
turistice şi de
agrement
CL
Operatori de
salubritate
GNM-CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
Respectarea
normelor pentru
stabilirea
suprafeţelor şi
locaţiilor
turistice funcţie
de solicitarea
antropică
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
146
Conservarea şi
îmbunătăţirea
calităţii factorilor
de mediu în
vecinătatea zonelor
de agrement
Reglementarea
condiţiilor în
care se
desfăşoară
turismul de
agrement în
zonele
periurbane
- nr. zone de
agrement
autorizate
Identificarea
tuturor
locaţiilor
periurbane
preferate de
locuitori pentru
agrement
CL
CJ Arad
Apele Române
CJ Arad
Apele Române
permanent Surse interne
Aplicarea
fermă a
măsurilor
legislative care
să conducă la
practicarea
unui turism
ecologic
CL
GNM-CJ Arad
GNM-CJ Arad permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv
aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de agrement
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Îmbunătăţirea
managementului
şi administrării
potenţialului
natural, în scopul
practicării
turismului şi
agrementului
Implementarea
programelor de
acţiune şi
monitorizarea
acestora;
implementarea
turismului
controlat cu
prioritate în
arealele
recunoscute ca
habitate cu
specii protejate
- nr. zone
monitoriza-
te
- nr. arii
protejate
introduse
în circuitul
turistic
Stabilirea
zonelor pentru
practicarea
agrementului
de masă
CL
CJ Arad
APM Arad permanent Surse interne
Dezvoltarea
sistemului de
monitorizare a
utilizării
potenţialului
natural în scop
turistic şi de
agrement
Administraţiile
parcurilor
Custozi
APM Arad permanent Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
147
Reglementarea
din punct de
vedere al
protecţiei
mediului a
tuturor
activităţilor
economice care
vizează
turismul şi
agrementul
APM Arad
GNM-CJ Arad
APM Arad permanent Surse interne
Dezvoltarea
sistemelor şi
structurilor de
informare şi
recomandare
legislativă şi
ştiinţifică
privind
conservarea
speciilor şi a
nivelului de
protecţie pentru
fiecare habitat
Administraţiile
parcurilor
Custozi
APM Arad permanent Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont (totul prin ONG)
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Realizarea unei
structuri
răspunzătoare
pentru evidenţa,
întreţinerea
marcajelor
traseelor turistice
şi a serviciului
Sistem eficient
de marcare şi
întreţinere a
marcajelor pe
traseele din
judeţ; punerea
în valoare a
potenţialului
- nr. de
marcaje
realizate
- nr. de
marcaje
întreţinute
- nr. de
ONG-uri şi
Stabilirea/întreţinerea
reţelelor turistice şi
de agrement la nivel
judeţean
CL
CJ Arad
ONG-uri de
mediu
APM Arad
CJ Arad
permanent Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
148
salvamont turistic societăţi
implicate
- nr. de
puncte
salvamont
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului cultural şi ştiinţific
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Îmbunătăţirea
managementului şi
administrării
potenţialului
natural, în scopul
practicării
turismului şi
agrementului
Implementarea
sistemului de
informare
privind
potenţialul
turistic şi
locurile de
agrement
- nr. de reţele
- nr. de
panouri
- nr. cetăţeni
atraşi anual
Promovarea
reţelelor
existente şi a
structurilor noi
CJ Arad
CL
CJ Arad permanent Surse interne
Surse externe
Surse naţionale
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Biodiversitate” Cod PM – 08
CATEGORIA DE PROBLEME: Biodiversitate
OBIECTIV GENERAL: Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, reechilibrarea mediului natural
PROBLEMA DE MEDIU: Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor
referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Îmbunătăţirea
stării de sănătate a
mediului, salvarea
de la extincţie a
habitatelor
forestiere ocrotite
prin lege şi a
pădurilor cu
valoare ridicată de
Stoparea
degradării
mediului natural
datorită
exploatării
necorespunzătoare
a fondului
forestier
- evoluţia în
timp a
suprafeţei
de pădure în
general şi a
pădurilor
care
constituie
habitate
Crearea unei
baze de date
care să
cuprindă
suprafeţele de
pădure şi
calitatea
acesteia
DS Arad APM Arad permanent Surse interne
Surse externe
Instruirea ARPM APM Arad permanent Surse proprii
149
conservare ocrotite sau
păduri cu
valoare
ridicată de
conservare
în special
- evoluţia în
timp a
calităţii
pădurilor
- nr . de noi
amenajamen
te silvice
realizate
persoanelor cu
atribuţii în
domeniul
protecţie
mediului şi
silvic, precum
şi a altor
factori
interesaţi în
identificarea
habitatelor
forestiere
ocrotite şi a
pădurilor cu
valoare ridicată
de conservare
MM
ANPM
DS Arad
Surse externe
Prioritizarea
măsurilor
prevăzute în
regulamente şi
în Planul de
management în
vederea
menţinerii
statutului
favorabil de
conservare a
restaurării
diferitelor
habitate
Administratori
Custozi
APM Arad Permanent
după aprobarea
Planului de
management
Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
150
Managementul
corespunzător
al ariilor
naturale
protejate
Darea în
custodie a
tuturor ariilor
naturale
protejate
- nr. arii naturale
protejate luate în
custodie
Identificarea ariilor
naturale protejate
neluate în custodie
APM Arad APM Arad
ARPM
permanent Surse
interne
Aducerea la cunoştiinţa
factorilor interesaţi a
ariilor naturale protejate
neluate în custodie
APM Arad ARPM permanent Surse
interne
Realizarea şi
implementarea
planurilor de
management şi
a
regulamentelor
tuturor ariilor
naturale
protejate
- nr. planuri de
management/regul
amente
- nr. acţiuni
prevăzute în
planul de
management
- nr. proiecte care
vizează planurile
de management
Instruirea factorilor
interesaţi cu privire la
realizarea planurilor de
management şi a
regulamentelor
APM Arad ARPM permanent Surse
interne
Dezvoltarea planurilor
de managemnt şi a
regulamentelor
Administratori
Custozi
APM Arad
ARPM
permanent Surse
interne
Atragerea de fonduri
europene privind
managementul ariilor
naturale protejate
Administratori
Custozi
APM Arad permanent Surse
interne
Surse
externe
Îndeplinirea de către
administrator/custode a
tuturor obligaţiilor
prevăzute în convenţia
de custodie/contractul de
administare
Administratori
Custozi
APM Arad
Conform
contractu-
lui de
administra-
re/convenţi
ei de
custode
Surse
interne
Surse
externe
Implementarea Planului
de management şi a
Regulamentului avizat şi
aprobat în conformitate
cu legislaţia în vigoare
Administrator
APM Arad
GNM-CJ
Arad
Permanent
după
aprobarea
Planului de
manageme
nt şi a
Surse
interne
Surse
externe
151
Regulamen
tului
PROBLEMA DE MEDIU: Scăderea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi
comerţul ilicit cu plante şi animale
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizar
e
Aducerea
speciilor din
flora şi fauna
sălbatică
autohtonă la un
efectiv optim şi
protejarea
habitatelor lor
Optimizarea
efectivelor din
fauna şi flora
sălbatică
autohtonă în
special a
speciilor
ocrotite şi/sau
periclitate şi
vulnerabile, a
endemitelor şi
speciilor
relicte
- evoluţia în timp a
speciilor cheie
monitorizate
- evoluţia în timp a
efectivelor speciilor de
interes vânătoresc
- evoluţia cotelor pentru
recoltarea speciilor de
interes cinegetic
Identificarea
speciilor cheie
Administrator
Custozi
APM Arad
ARPM
Permanent Surse
interne
Monitorizarea
suprafeţei şi
calităţii habitatelor
APM Arad ARPM permanent Surse
interne
Luarea de măsuri
de conservare a
speciilor cheie şi a
habitatelor acestora
Administrator
Custozi
APM Arad
ARPM
Permanent Surse
interne
Surse
externe
Surse
naţional
e
Realizarea unei
baze de date cu
efectivele de specii
de interes cinegetic
APM Arad ARPM permanent Surse
interne
152
Punerea în aplicare
a prevederilor
legale privind
pescuitul,
vânătoarea precum
şi comerţul cu
specii din fauna şi
flora sălbatică
APM Arad ARPM permanent Surse
interne
Emiterea de
autorizaţii şi
realizarea unei baze
de date cu
autorizaţiile emise
privind
recoltarea/capturare
a/comercializarea/
achiziţia speciilor
de floră şi faună
APM Arad ARPM
ANPM
MM
permanent Surse
interne
Dezvoltarea unei
strategii de
conştientizare
publică asupra
importanţei
protejării speciilor
din fauna, flora
sălbatică precum şi
de promovarea
politicilor de mediu
în sectorul
protecţiei naturii
APM
ONG-uri de
mediu
ARPM
ANPM
MM
permanent Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitar
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
153
implementare monitorizare
Îndeplinirea
obiectivelor
Directivei Reţeaua
Natura 2000
Directiva Păsări şi
Directiva Habitate
Colaborarea
permanentă cu
Statele Membre
ale UE privind
protecţia naturii
cu acent pe
reţeaua
ecologică
europeană
Natura 2000
- nr. specii
- nr. arii
- nr. habitate
Iniţierea de
mese rotunde şi
workshop-uri în
vederea
schimbului de
experienţă cu
alte instituţii
omoloage din
UE
APM Arad
ARPM
ANPM permanent Surse interne
Surse externe
Complectarea
cu date noi a
bazelor de date
existente
privind speciile
de interes
comunitar şi
tipuri de
habitate
prioritare de la
nivel comunitar
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi
naturale
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Identificarea
tuturor siturilor
importante dpdv
istoric, cultural şi
natural,
corelaţionarea
acestora şi
iniţierea unui
management
corespunzător al
Desemnarea şi
protejarea
siturilor
identificate;
creşterea
gradului de
conştientizare a
societăţii civile
- nr. situri
- nr.
proiecte
Atragerea de fonduri
europene în vederea
restaurării/îmbunătăţirii
calităţii
siturilor/clădirilor de
importanţă istorică,
culturală şi naturală şi
managerierii
corespunzătoare a
acestora
CL
CJ Arad
Direcţia
judeţeană
pentru cultură,
culte şi
patrimoniu
APM Arad permanent Surse interne
Surse externe
Surse
naţionale
154
acestora
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi
cunoaşterea biodiversităţii locale
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Creşterea
interesului
universităţilor, al
organizaţiilor
profesionale şi al
cercetătorilor
independenţi
pentru a realiza
cercetare
ştiinţifică
aplicativă
Realizarea unor
baze de date
profesioniste
asupra
biodiversităţii
- nr. de
lucrări
ştiinţifice
- nr. de
lucrări de
licenţă, de
masterat, de
doctorat în
domeniul
biodiversită
ţii
Identificarea
lucrărilor
ştiinţifice, a
lucrărilor de
licenţă,
masterat şi
doctorat care
tratează
elemente ale
biodiversităţii
judeţului Arad
Unităţi de
învăţământ
APM Arad
ARPM
ANPM
permanent Surse interne
Monitorizarea
apariţiei de noi
lucrări în urma
cercetării
biodiversităţii
locale
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
Angajarea ca
parteneri a
universităţilor,
a organizaţiilor
profesionale
sau a
cercetătorilor
independenţi în
diferite acţiuni
vizând
biodiversitatea
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
155
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unei baze de date la zi, cu inventarul speciilor rare
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Constituirea
băncii de date
Prelucrarea
informaţiilor
de specialitate
deţinute de
APM şi
realizarea
băncii de date
- nr.
specialişti
implicaţi
- nr. de
instituţii
implicate
- nr. specii
inventariate
Constituirea
unui grup
specializat
APM Arad ARPM
ANPM
2013 Surse interne
Culegerea de
informaţii
pentru
realizarea
băncii de date
APM Arad ARPM
ANPM
2013 Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Degradarea solului şi apelor subterane” Cod PM –
09
CATEGORIA DE PROBLEME: Degradarea solului şi apelor subterane
OBIECTIV GENERAL: Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediul urban şi rural
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Diminuarea
poluării solului
datorită
activităţilor de
salubrizare
incorecte a căilor
de acces
Salubrizarea
eficientă a
reţelelor
urbane şi rurale
- nr. de acţiuni
de salubrizare
Urmărirea
eficienţei
întreţinerii
căilor de acces
rutiere
CL
DRDP
GNM-CJ Arad permanent Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la ferme
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Respectarea
programelor de
conformare şi a
Eliminarea
surselor de
poluare
- caracteristici-
le fizico-
chimice ale
Refacerea şi
amenajarea
corespunzătoare a
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
APM Arad
Permanent Surse
interne
156
recomandărilor
Uniunii Europene
în domeniu
datorate
activităţilor
zootehnice
solului platformelor şi/sau
bazinelor de
stocare/deshidratare
a dejecţiilor
aparţinând fermelor
de creştere a
animalelor
Selectarea unor
amplasamente
potrivite pentru
construcţia unor
platforme betonate
de depozitare a
dejecţiilor
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
DADR
Permanent Surse
interne
Reabilitarea
sistemelor de
colectare a apelor
uzate cu purin în
cadrul fermelor
zootehnice
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad Permanent Surse
interne
Respectarea
normelor în vigoare
privind transportul
dejecţiilor care sunt
folosite în
fertilizarea
terenurilor agricole
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
APM Arad
Permanent Surse
interne
Folosirea apelor
uzate cu purin la
irigarea terenurilor
în concordanţă cu
proprietăţile solului
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
Apele Române
DADR
Permanent Surse
interne
157
Implementarea
codului de bune
practici, respectiv
fertilizarea
terenurilor agricole
cu dejecţii obţinute
din activităţi
agrozootehnice,
bazat pe studii
agropedologice şi
planuri de
fertilizare
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
Apele Române
DADR
OSPA
Permanent Surse
interne
Monitorizarea
indicatorilor de
calitate ai solului şi
apelor subterane
Agenţii
economici
GNM-CJ Arad
Apele Române
DADR
OSPA
Permanent Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
degradării/poluării
solului prin
activităţi de
decopertare,
excavare la zi,
depozitare a
materialelor
rezultate în urma
proceselor
tehnologice
Reconstrucţia
ecologică a
terenurilor
poluate;
Revizuirea şi
implementarea
normelor de
gestionare a
deşeurilor la
nivelul
unităţilor
poluatoare
- suprafeţe
de terenuri
afectate
- suprafeţe
de terenuri
reabilitate
Identificarea
solurilor
degradate şi a
gradelor de
poluare ale
acestora
OSPA
DADR
DADR
APM Arad
permanent Surse
interne
Recultivarea
solului precedată
de copertări cu sol
fertil 30-60 cm
DADR
Agenţii
economici
DADR
OSPA
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
interne
Folosirea
metodelor fizice,
chimice, biologice
de depoluare a
DADR
Agenţii
economici
DADR
OSPA
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
interne
158
solurilor,
excavare,
extracţie, spălare,
oxidare,
precipitare, etc
Înmagazinarea
lichidelor cu
potenţial poluant
în rezervoare
rezistente la
deteriorare
mecanică şi
coroziune
Agenţii
economici
DADR
OSPA
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
interne
Depozitarea
rezidurilor
industriale pe
soluri argiloase
impermeabile sau
impermeabilizarea
acestora
Agenţii
economici
DADR
OSPA
GNM-CJ
Arad
2013 Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Afectarea solului şi a apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în
cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
impactului asupra
calităţii solului
datorită exploatării
necorespunzătoare
a carierelor de
minerale utile
Reducerea
procentului de
terenuri
degradate
în/din
proximitatea
carierelor de
minerale utile
- suprafeţe
stabilizate
şi
ecologizate
Exploatarea
raţională a
carierelor de
materiale utile
folosind
tehnologii şi
instalaţii puţin
poluante
Agenţi
economici cu
licenţa de
exploatare
APM Arad
ARPM
Apele Române
GNM-CJ Arad
ANRM
permanent Surse interne
Măsuri de
reabilitare a
solurilor
Agenţi
economici cu
licenţa de
APM Arad
ARPM
Apele Române
permanent Surse interne
159
supuse
eroziunii în
urma
activităţilor de
exploatare în
cariere
exploatare GNM-CJ Arad
ANRM
Ameliorarea
calităţii apelor
freatice prin
lucrări
specifice
Agenţi
economici cu
licenţa de
exploatare
Apele Române
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile
industriale existente
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea
cantităţilor de
emisii şi
implementarea
unui management
durabil al zonelor
afectate de
poluare
Inventarierea
activităţilor
industriale
generatoare de
emisii şi
controlul
surselor de
emisii
Reconstrucţia
ecologică a
terenurilor
poluate
- indicatori
de
concentra-
ţie a
poluanţilor
în emisii
- nr. reţele de
monitoring
- nr.
indicatori
monitoriza-
ţi
- suprafeţe
terenuri
afectate
- suprafeţe
terenuri
reabilitate
Reabilitarea şi
ecologizarea
siturilor
contaminate şi
potenţial
contaminate
CL
CJ Arad
OSPA
DADR
CL
APM Arad
permanent Surse interne
Realizarea unor
reţele de
monitoring a
emisiilor
Agent
econommic
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
Retehnologizarea
instalaţiilor de
reţinere la sursă
a pulberilor,
oxizilor,
compuşilor cu
Ag, Cr, Cd, F,
Hg a căror
concentraţie în
emisii depăşesc
Agent
economic
APM Arad
GNM-CJ Arad
Apele Române
permanent Surse interne
160
valorile
autorizate
Proiectarea şi
implementarea
unor reţele de
monitorizare a
calităţii solului şi
a apelor
subterane în
perimetrele
afectate de
poluare
Apele Române
OSPA
Apele Române
OSPA
DADR
permanent Surse interne
Elaborarea
planurilor de
utilizare a
terenurilor
degradate
DADR
OSPA
Agenţii
economici
DADR 2012 Surse interne
Reabilitarea
ecologică a
terenurilor din
zonele afectate
prin corectarea
reacţiei solului,
efectuarea de
arături adânci,
cultivarea de
specii de plante
care nu se
utilizează în
alimentaţie
DADR
CL
Beneficiarul
terenului
APM Arad
OSPA
GNM-CJ Arad
permanent Surse externe
Surse interne
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în judeţul
Arad
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Îmbunătăţirea Valorificarea la - nr. de surse Utilizarea CJ Arad CJ Arad permanent Surse
161
gradului de
exploatare a
resurselor de apă
geotermale
potenţial
maxim a
resurselor
geotermale şi
minerale din
judeţul Arad
geotermale
exploatate
raţional
apelor
geotermale şi
minerale în
scop balneo-
turistic
CL APM Arad interne
Realizarea unor
sisteme de
valorificare a
energiei
geotermale ca
sursă
alternativă de
energie
CL
ONG-uri de
mediu
Agenţii
economici
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse
interne
Adoptarea unei
strategii
coerente de
utilizare a
apelor minerale
cu accent pe
exploatarea
durabilă a
acestora
CL
CJ Arad
APM Arad
CJ Arad
permanent Surse
interne
Monitorizarea
societăţilor care
exploatează
aceste resurse
pentru
respectarea
normelor de
calitate şi
mediu
GNM-CJ Arad APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Diminuarea Realizarea de - cantitate de Limitarea CL DS Arad permanent Surse interne
162
fenomenului de
eroziune asupra
solului
lucrări de
reabilitare
agropedologice
şi silvice;
cartografierea
terenurilor
afectate de
eroziune
sol pierdută
prin
eroziune
- suprafeţe
afectate de
eroziune
defrişărilor
abuzive
DS Arad
Protejarea
solului prin
realizarea unui
covor vegetal,
garduri vii sau
obstacole
fizice
CL
DS Arad
Beneficiarul
ternului
DS Arad permanent Surse interne
Identificarea
terenurilor
afectate de
eroziune şi
întocmirea
unor hărţi la
nivel judeţean
CL
DS Arad
DADR
CJ Arad
DS Arad
DADR
permanent Surse interne
Amenajarea
perdelelor de
protecţie şi
gardurilor de
reţinere
CL Arad
DS Arad
DS Arad permanent Surse interne
Efectuarea
arăturilor pe
curba de nivel,
modificarea
pantei prin
crearea de
valuri şi terase
DADR
CL
Beneficiarul
terenului
DADR
OSPA
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Educaţia Ecologică” Cod PM – 10
CATEGORIA DE PROBLEME: Educaţia ecologică
OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului de educaţie ecologică a societăţii civile, îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare pentru optimizarea
fluxului de informaţii despre mediu, Stimularea gradului de implicare a ONG-urilor în probleme de mediu, Implicarea grupurilor ţintă în
implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor
comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător
163
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Creşterea
capacităţii
instituţionale a
ONG-urilor
Creşterea
capacităţii de
obţinere a
finanţărilor
pentru proiecte
de mediu şi
corelarea
obiectivelor
ONG-urilor cu
strategiile de
mediu la nivel
naţional şi
european
- nr. de proiecte
depuse
Evaluarea
eficienţei
activităţii de
solicitare de
fonduri
APM Arad
ONG-uri de
mediu
Unităţi de
învăţământ
CL
APM Arad permanent Surse interne
Surse externe
Surse naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi
responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Crearea unui
sistem eficient
de informare şi
conştientizare
Creşterea
gradului de
implicare a
comunităţilor
agenţilor
economici
administraţiei
publice locale
prin sisteme de
informare
- nr.
campanii
de
informare
- nr.
participan
ţi
- nr.
materiale
distribuite
Realizarea de
campanii de informare
privind protecţia
mediului înconjurător
CL
ONG-uri de
mediu
APM Arad
Unităţi de
învăţământ
APM Arad
ANPM
ARPM
permanent Surse
interne
Implicarea societăţii
civile în acţiunile de
mediu derulate de
organismele abilitate
CL
CJ Arad
APM Arad
ONG-uri de
mediu
APM Arad
ANPM
ARPM
permanent Surse
interne
Distribuirea de
materiale
informative/publicitare
APM Arad
ONG-uri de
mediu
APM Arad
ARPM
ANPM
permanent Surse
interne
164
PROBLEMA DE MEDIU: Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor active
în domeniul mediului
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Dezvoltarea unor
structuri
funcţionale de
colaborare
Identificarea de
parteneri
interesaţi de
colaborare.
Stabilirea
mecanismelor
de comunicare.
Stabilirea unor
strategii şi
planuri de
conştientizare a
populaţie prin
intermediul
ONG-urilor
- nr. de
parteneri
- nr. de
acţiuni
- nr.
rezultate
Popularizarea
necesităţii de a
implica
societatea
civilă în
problemele de
mediu
APM Arad
CL
ARPM
ANPM
permanent Surse interne
Stimularea şi
susţinerea
activităţii de
educaţie
desfăşurată de
ONG-uri
credibile
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
Acţiuni de
impact
derulate cu
participarea
grupurilor
ţintă, intens
mediatizate
APM Arad
CL
Unităţi de
învăţământ
ARPM
ANPM
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Colaborarea sporadică a administraţiei publice locale, a instituţiilor guvernamentale descentralizate şi a ONG-urilor cu
activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Creşterea
capacităţii
instituţionale a
părţilor implicate
şi a relaţionării
Stimularea
dezvoltării
ONG-urilor cu
specific în
protecţia
- nr. acte
normative
ce vin în
sprijin
Propunerea de
acte normative
vizând
diminuarea
taxelor,
APM Arad
ONG-uri de
mediu
ARPM
ANPM
permanent Surse interne
165
dintre ele mediului prin
acordarea de
subvenţii
financiare şi
reduceri la
plata unor
obligaţii
impozitelor,
tarifelor pentru
desfăşurarea de
activităţi
vizând
protecţia
mediului
Îmbunătăţirea
nivelului de
colaborare a
instituţiilor cu
atribuţii în
domeniul
protecţiei
mediului prin
eficientizarea
căilor de
transmitere a
informaţiilor
solicitate
APM Arad ANPM
ARPM
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Crearea unui
sistem eficient
de sensibilizare
şi implicare a
unităţilor de
învăţământ
Creşterea
gradului de
implicare a
unităţilor
şcolare
- nr.
campanii
de
informare
- nr.
materiale
informati-
ve
- nr.
parteneria-
te
Realizarea în unităţile de
învăţământ a activităţilor
de educaţie ecologică,
intens mediatizate
APM Arad
Unităţi de
învăţământ
ARPM
APM Arad
ANPM
permanent Surse
interne
Realizarea de parteneriate
cu unităţile de învăţămant
APM Arad ARPM
APM Arad
ANPM
permanent Surse
interne
Realizarea/implementarea
de proiecte vizând
educaţia ecologică
APM Arad
Unităţi de
învăţământ
CL
CJ Arad
ARPM
APM Arad
ANPM
permanent Surse
interne
166
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Urbanizarea mediului, transportul rutier şi
feroviar” Cod PM – 11
CATEGORIA DE PROBLEME: Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar
OBIECTIV GENERAL: Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane
PROBLEMA DE MEDIU: Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice şi a zonelor de agrement în mediul urban,
neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Menţinerea
cantitativă a
parcurilor
publice, a
zonelor de
agrement,
extinderea
acestora,
realizarea
perdelelor de
protecţie şi a
zonelor tampon
Creşterea
suprafeţelor
parcurilor
publice, a
zonelor de
agrement, a
perdelelor de
protecţie şi a
zonelor
tampon, a
spaţiilor verzi
- nr. spaţii
verzi
reabilitate
- nr./suprafaţă
parcuri/zone
de agrement
nou create
Implementarea
prevederilor L
24/2007 privind
spaţiile verzi
CL APM Arad permanent Surse interne
Accesarea de
fonduri/programe
în vederea
realizării/reabilitării
de parcuri, zone de
agrement, etc
CL
CJ Arad
APM Arad permanent Surse interne
Surse
naţionale
Educaţia populaţiei
în spiritul protejării
spaţiilor verzi şi a
mediului
CL
APM Arad
Unităţi de
învăţământ
APM Arad permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabile
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Actualizarea
planurilor
urbanistice
generale şi a
regulamentelor
locale de
Actualizarea
documentaţiilor
de urbanism
- nr.
documenta-
ţii
actualizate
şi aprobate
Delimitarea
clară a zonelor
protejate
conform HG
930/2005
(Zonă de
Operatori
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
167
urbanism
(confrom
cerinţelor UE)
protecţie -
suprafeţe în
jurul sau în
preajma unor
surse de
nocivitate, care
impun protecţia
zonelor
învecinate -
staţii de
epurare,
platforme
pentru
depozitarea
controlată a
deşeurilor,
puţuri seci,
cimitire, noxe
industriale, etc)
în planurile de
urbanism
Marcarea pe
PUG/PAT a
zonelor de
protecţie
sanitară
conform OM
1245/2005
privind
aprobarea
metodologiei
de realizare a
registrului
zonelor
protejate
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
Integrarea
programelor de
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
168
dezvoltare în
documentaţiile
de urbanism şi
amenajarea
teritoriului
Campanii în
vederea
integrării
conceptului şi
principiului în
procesul
decizional, în
strategiile şi
acţiunile la
nivel local
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului
alternativ
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Încurajarea
societăţii civile în
utilizarea
mijloacelor de
transport
nepoluante
Creşterea
numărului
mijloacelor de
transport
nepoluante
- nr. mijloace
de transport
nepoluante
Promovarea
transportului
alternativ prin
acţiuni intens
mediatizate
APM Arad
CL
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier şi
feroviar
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Realizarea unui
sistem de
monitorizare în
timp real a
Cunoaşterea
permanentă a
stării factorilor
de mediu
- nr. indicatori
monitorizaţi
Achiziţionarea
echipamentelor
de monitorizare
şi instruirea
APM Arad APM Arad permanent Surse interne
169
calităţii factorilor
de mediu în
aglomerările
urbane
personalului
care urmează a
le utiliza
Includerea
datelor în
sistemul
naţional de
monitorizare
integrată a
factorilor de
mediu
APM Arad APM Arad permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural precum şi a perdelelor
forestiere pe perimetrul lor
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea
calităţii unui
mediu ambiant
adecvat pentru
locuitorii din
zona limitrofă
celei industriale
Reţinerea
noxelor,
prafului şi
diminuarea
zgomotului
provenit din
activitatea
zonei
industriale
- suprafaţă
parcele
plantate
- nr. zone
industriale
separate de
cele de
locuinţe
prin spaţii
verzi
tampon
- lungime
parcele
plantate cu
arbori şi
arbuşti
Determinarea
zonelor în care
se impune
realizarea
perdelelor de
protecţie
CL
Agenţii
economicii
ARPM
APM Arad
2012 Surse interne
Identificarea
proprietăţii
asupra
terenurilor pe
care se vor face
plantările
CL
CJ Arad
Instituţia
Prefectului
permanent Surse interne
Plantarea şi
îngrijirea
spaţiilor verzi
CL
CJ Arad
Instituţia
Prefectului
permanent Surse interne
Efectuarea de
măsurători
specifice
pentru
monitorizarea
APM Arad ARPM permanent Surse interne
170
rezultatelor
plantărilor şi
eventualelor
extensii (dacă
se impune) ale
acestora
PROBLEMA DE MEDIU: Existenţa platformelor industriale care si-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în implementarea
privind siturile poluate
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Refacerea
zonelor afectate
de activităţile
economice
Stabilirea
obligaţiilor de
mediu
- nr avize
- nr.
controale
Obţinerea
avizului de
mediu pentru
stabilirea
obligaţiilor de
mediu în
cazul:
schimbării
titularului unei
activităţi cu
impact asupra
mediului,
vânzarea
pachetului
majoritar de
acţiuni,
vânzarea de
active,
dizolvare
urmată de
lichidare,
lichidare,
încetarea
activităţii,
Agenţii
economici
APM Arad
GNM-CJ Arad
permanent Surse interne
171
faliment
Verificarea
îndeplinirii
obligaţiilor de
mediu
GNM-CJ Arad GNM-CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediul urban (căi de rulaj pentru mijloace auto,
piste de biciclete, spaţii de parcare)
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea unei
infrastructuri
adecvate pentru
mijloacele auto
Creşterea
gradului de
confort şi
siguranţă a
circulaţiei.
Asigurarea
pistelor pentru
biciclete.
Asigurarea
spaţiilor de
parcare
- nr. spaţii de
parcare
- nr. piste
pentru
biciclete
- nr.
autovehicu-
le
- nr. biciclete
Realizarea
pistelor pentru
biciclete
CL
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse
interne
Modernizarea,
reabilitarea şi
repararea
drumurilor
urbane
CL
CJ Arad
CJ Arad permanent Surse
externe
Surse
interne
Surse
naţionale
Realizarea de
spaţii de
parcare în
zonele centrale
ale oraşelor
fără diminuarea
spaţiilor verzi
CL
CJ Arad
IPJ Arad
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse
interne
Surse
externe
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea
salubrizării
căilor rutiere şi
feroviare
Conservarea
mediului şi
creşterea
gradului de
- km
drumuri
naţionale
- km
Curăţirea/igienizarea
zonei de siguranţă a
drumurilor şi căilor
feroviare
CL
ADPJ
CFR
APM Arad
Instituţia
Prefectului
Permanent Surse interne
172
civilizaţie drumuri
judeţene
- km
drumuri
comunale
- km reţele
feroviare
Asigurarea scurgerii
apelor pluviale prin
decolmatarea
rigolelor, şanţurilor,
podeţelor
CL GNM-CJ Arad Permanent Surse interne
Toaletarea arbuştilor
şi arborilor care nu
respectă regimul de
gabarit specific
drumurilor şi căilor
feroviare
CL
ADPJ
CFR
Instituţia
Prefectului
Permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Evidenţa cadastrală deficitară şi absenţa uni sistem regional GIS
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Transpunerea
informaţiilor de
mediu şi
infrastructură în
sistem geografic
informatizat
Implementarea
unui sistem GIS
- nr. persoane
instruite
Achiziţionarea
softului GIS şi
instruirea
personalului
CL
CJ Arad
CL
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse interne
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologice
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Restaurarea
vestigiilor
istorice ce fac
parte din
patrimoniul
cultural naţional
Salvarea
patrimoniului
cultural
naţional
- nr.
monumen-
te
protejate
- ℅
investiţii
realizate
Aplicarea
prevederilor Legii
422/2001
republicată privind
protejarea
monumentelor
istorice
CL
CJ Arad
Direcţia
Judeţeană
pentru Cultură,
Culte şi
Patrimoniu
CJ Arad permanent Surse interne
Surse
externe
Evidenţierea tuturor
monumentelor
istorice şi a zonelor
CL
CJ Arad
CJ Arad permanent Surse interne
Surse
externe
173
lor de protecţie în
PUG şi în toate
celelalte
documentaţii de
urbanism respectiv
de amenajare a
teritoriului
Surse
naţionale
Efectuarea de
lucrări, de
restaurare/reabilitare
a monumentelor
istorice şi
deschiderea
lucrărilor de
cercetare
arheologice ţinând
cont de evaluările
privind starea
acestora
CL
CJ Arad
Direcţia
Judeţeană
pentru Cultură,
Culte şi
Patrimoniu
CJ Arad permanent Surse interne
Surse
naţionale
Surse
externe
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale
şi antropice” Cod PM – 12
CATEGORIA DE PROBLEME: Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a
obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Conformarea
activităţilor
economice
legate de
exploatarea sau
conservarea în
siguranţă pentru
Reducerea
riscurilor de
accidente la
iazuri, bataluri
în exploatare
sau
conservare.
- indicatori
tehnico-
economici
ai
investiţiilor
realizate
- nr.
Realizarea lucrărilor
cuprinse în
programele de
conformare/etapizare
Agenţi
economici
Apele
Române
APM Arad
GNM-CJ
Arad
Conform
calendarului
Surse
interne
Identificarea surselor
de finanţare pentru
Agenţi
economici
Apele
Române
permanent Surse
interne
174
prevenirea
accidentelor
Eliminarea
surselor de
poluare
datorate
depozitării
rezidurilor
industriale şi
reconstrucţia
ecologică a
suprafeţelor
afectate de
depozite
scoase din
funcţiune
suprafeţe
- nr.
depozite
amenajate
corespunză
tor
- nr. planuri
de acţiune
realizarea măsurilor
din programele de
conformare/etapizare
APM Arad
GNM-CJ
Arad
Automonitorizarea şi
monitorizarea
calităţii apelor din
perimetrul
depozitelor
Agenţi
economici
Apele
Române
APM Arad
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
interne
Întocmirea de
planuri de acţiune
pentru reabilitarea
zonelor afectate de
amplasarea unor
depozite
necontrolate
CL
CJ Arad
Agenţi
economici
Apele
Române
APM Arad
GNM-CJ
Arad
Începând cu
2009
Surse
interne
Surse
externe
PROBLEMA DE MEDIU: Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării
neraţionale a unor suprafeţe de fond forestier precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Creşterea
suprafeţelor
împădurite
Evitarea
producerii de
viituri şi
inundaţii
℅ suprafeţe
împădurite
Diminuarea
gradului de
exploatare a
pădurilor care
au rolul de a
diminua
efectele unei
viituri,
alunecări de
teren, etc.
DS Arad DS Arad Permanent Surse interne
Aplicarea
strictă a
prevederilor
legale şi a
Codului Silvic
DS Arad DS Arad Permanent Surse interne
Informarea DS Arad DS Arad Permanent Surse interne
175
proprietarilor
şi a
comunităţilor
locale de
avantajele
gospodăriri
adecvate a
pădurilor
PROBLEMA DE MEDIU: Absenţa în anumite areale naturale şi construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecării
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Implementarea
sistemelor de
consolidare/stabilizare
a perimetrelor cu
alunecări de teren
active.
Diminuarea eroziunii
solului prin
amenajarea bazinelor
hidrografice.
Diminuarea
suprafeţelor
de teren
afectate de
alunecări.
Reducerea
suprafeţelor
de teren
afectate de
eroziune.
- nr.
suprafeţe
de teren
stabilizate
(ha)
Identificarea,
elaborarea şi
implementarea
programelor
judeţene de
stabilizare a
terenurilor cu
zone de risc -
alunecări de
teren active
Primării locale
CJ Arad
CJ Arad
APM Arad
GNM-CJ Arad
Apele Române
2012 Surse interne
Alte surse
Executarea de
lucrări de
combatere a
eroziunii
solului,
reabilitarea
suprafeţelor
afectate
CJ Arad
Beneficiarul
lucrării
Primării locale
Apele Române
APM Arad
permanent Surse interne
Alte surse
Împădurirea
terenurilor
degradate,
realizarea de
lucrări
hidrotehnice de
Beneficiarul
lucrării
Primării locale
Apele Române
Apele Romane
CJ Arad
permanent Surse interne
176
colectare a
apelor pluviale
şi a izvoarelor
de coastă
PROBLEMA DE MEDIU: Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva
inundaţiilor
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Reducerea riscului
la inundaţii
Reducerea
suprafeţelor cu
risc la inundaţii
în caz de ape
mari
- nr. lucrări
executate
Realizarea
lucrărilor de
apărare a
mediului
natural şi
construit
împotriva
inundaţiilor
Apele Române APM
ARPM
permanent Surse interne
Reabilitarea
lucrărilor
existente cu rol
de apărare
împotriva
inundaţiilor
CJ Arad
Beneficiarul
lucrării
Primării locale
Apele Române
Apele Române permanent Surse interne
Conştientizarea
populaţiei de
efectul
distructiv al
apei, modul de
intervenţie în
caz de
fenomene
meteorologice
periculoase
(ploi, poduri de
gheaţă pe
cursurile de
Apele Române
ISU Arad
APM Arad
Apele Române permanent Surse interne
177
apă, etc)
Posibile probleme de interes judeţean
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a
gunoaielor” Cod PM – 13
CATEGORIA DE PROBLEME: Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielor
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale
PROBLEMA DE MEDIU: Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau juridice
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Eliminarea
impactului asupra
aerului, solului şi
apelor de suprafaţă
datorat incendierii
voluntare
Aplicarea
legislaţiei în
vigoare
- nr. sancţiuni
aplicate
Aplicarea de
sancţiuni
pentru cei care
încalcă
legislaţia de
mediu în
vigoare
GNM-CJ Arad
CL
APM Arad
ARPM
permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Revizuirea practicilor de mediu” Cod PM – 14
CATEGORIA DE PROBLEME: Revizuirea practicilor de mediu
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu
PROBLEMA DE MEDIU: Necesitatea implementării sistemelor de management de mediu de către agenţii economici şi autorităţile locale
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Introducerea
sistemelor de
management de
mediu
Creşterea
performanţelor
de mediu în
toate domeniile
de activitate
- nr. unităţi
certificate
Implementarea
sistemelor de
management de
mediu (ISO
14001)
Agenţi
economici
Instituţii
publice
CL
APM Arad 2012 Surse interne
178
PROBLEMA DE MEDIU: Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritare
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Informarea
autorităţilor locale
privind problemele
de mediu specifice
zonei
Creşterea
nivelului de
cunoştinţe
privind
problemele de
mediu
- nr. acţiuni Campanii de
informare a
comunităţilor
cu privire la
starea calităţii
mediului şi
problemelor
specifice de
mediu la nivel
local
APM Arad
CJ Arad
ONG-uri de
mediu
APM Arad permanent Surse interne
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Poluarea transfrontalieră” Cod PM – 15
CATEGORIA DE PROBLEME: Poluarea transfrontaliera
OBIECTIV GENERAL: Sistem de monitorizare a calităţii aerului
PROBLEMA DE MEDIU: Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă
transfrontieră
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Crearea unei reţele
transfrontiere de
supraveghere a
calităţii aerului
Realizarea unei
reţele de
supraveghere a
poluării
atmosferice
- nr. reţele
Realizarea unei
reţele de
supraveghere a
poluării
atmosferice
transfrontieră
CJ Arad
ISU Arad
APM Arad
CL
transfornaliere
APM Arad 2013 Surse externe
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Activităţi agricole şi dezvoltare rurală” Cod PM –
16
CATEGORIA DE PROBLEME: Activităţi agricole şi dezvoltare rurală
OBIECTIV GENERAL: Respectarea prevederilor Directivei 91/676/CEE, privind poluarea cu nitraţi şi pesticide, a Directivei 18/2001/CEE
privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG-urilor şi a principiului dezvoltării durabile
179
PROBLEMA DE MEDIU: Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agicole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pesticidelor
Obiectiv
specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Prevenirea
poluării solului
agricol şi a
contaminării
culturilor
vegetale cu
nitraţi şi
pesticide
Respectarea
Codului
Bunelor
Practici
Agricole
- concentraţia
în foraje şi
sol a
nutrienţilor,
pesticidelor
şi indicatori
generali în
scopul
stabilirii
zonelor
contaminate
- ℅ de
realizare a
investiţiilor
- nr. acţiuni
de
informare
Realizarea monitorizării
concentraţiei de azotaţi
şi pesticide din sol din
zonele
vulnerabile/monitorizate
OSPA
DADR
DADR permanent Surse
interne
Realizarea/modernizarea
spaţiilor de stocare a
dejecţiilor animaliere
Agenţi
economici
GNM-CJ
Arad
APM Arad
permanent Surse
interne
Acţiuni de informare
asupra tratamentelor
fitosanitare
efectuate/necesare de
efectuat
DADR
Unitatea
fitosanitară
DADR permanent Surse
interne
Respectarea normelor
agrotehnice
Agenţi
economici
GNM-CJ
Arad
permanent Surse
interne
PROBLEMA DE MEDIU: Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra
sănătăţii umane
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Asigurarea stării
de sănătate umană
şi a mediului,
raportat la
intoducerea
deliberată în mediu
şi pe piaţă a
organismelor
modificate genetic
Controlul
activităţilor în
care sunt
implicate
OMG-uri
- realizare
inventar
- nr. controale
Inventarierea
locaţiilor şi a
suprafeţelor
cultivate cu
plante
superioare
modificate
genetic
DADR APM Arad permanent Surse interne
Controlul
conformităţii
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
180
autorizaţiilor
emise de MM
privind
introducerea în
mediu şi pe
piaţă a OMG
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa de interes pentru promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Crearea şi
implementarea
unor programe cu
privire la
dezvoltarea
durabilă a satelor
Revigorarea
satelor prin
programe de
dezvoltare
durabilă
- nr.
parteneriate
- nr. acţiuni
Crearea de
parteneriate
între
autorităţile
locale,
regionale şi
instituţii
specializate în
scopul
dezvoltării
zonelor rurale
DADR
OSPA OJPDRP
APM Arad
DADR
permanent Surse interne
Aplicarea de
măsuri în
vederea
revigorării
sectorului
agricol în
concordanţă cu
măsuri de
protecţie a
mediului
DADR
OSPA
CL OJPDRP
APM Arad
DADR
permanent Surse interne
Promovarea
agriculturii
ecologice şi a
produselor
DADR
APM Arad
APM Arad
DADR
permanent Surse interne
181
acesteia
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Aspecte legislative” Cod PM – 17
CATEGORIA DE PROBLEME: Aspecte legislative
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin cunoaşterea, aplicarea şi respectarea reglementărilor privind protecţia
mediului
PROBLEMA DE MEDIU: Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22
Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţean
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Respectarea şi
implementarea
prevederilor
legislaţiei
naţionale ce
transpune
directivele UE din
domeniul
protecţiei mediului
în activităţile de
planificare
Creşterea
performanţelor
de mediu în
toate domeniile
de activitate
- nr. acţiuni
- nr. PUG/PATJ
revizuite/elabo
rate
Introducerea în
PUG/PATJ a
tuturor
măsurilor
privind
protecţia
mediului
cuprinse în
angajamentele
cu UE –
Capitolul 22 –
Protecţia
Mediului
CL
CJ Arad
APM Arad permanent Surse interne
Accesarea de
fonduri în
vederea
respectării
termenelor
negociate
CL
Agenţi
economicii
CJ Arad
APM Arad
permanent Surse externe
Surse interne
Surse
naţionale
PROBLEMA DE MEDIU: Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
182
Informarea
societăţii civile
privind legislaţia
în domeniul
protecţiei mediului
Implicarea
activă a
populaţiei în
protejarea
mediului
- nr. acţiuni
Organizarea de
campanii de
conştientizare
cu privire la
legislaţia de
mediu, la
măsurile din
cadrul POS –
Mediu, POR,
AFM, POS –
CCE, FEADR,
şi a altor
programe de
finanţare
APM Arad ARPM
ANPM
permanent Surse interne
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea
mediului natural.
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Respectarea şi
implementarea
prevederilor
legislaţiei naţionale
ce transpune
Directivele UE din
domeniul protecţiei
mediului
Managementul
corespunzător
al societăţilor
privind
protecţia
factorilor de
mediu
nr. instruiri Instruiri
periodice a
persoanelor
responsabile cu
problemele de
protecţia
mediului din
cadrul
instituţiilor,
societăţilor
comerciale,
ONG-urilor
Agenţi
economici,
instituţii
publice,
ONG-uri
APM Arad permanent Surse interne
Surse externe
183
Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Energie” Cod PM – 18
CATEGORIA DE PROBLEME: Energie
OBIECTIV GENERAL: Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenerabile
Obiectiv specific
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Implementarea
sistemelor de
energie verde
Încurajarea
utilizării
sistemelor de
energie
regenrabilă
- nr. sisteme
de
valorifica-
re a
energiei
verzi
Elaborarea şi
implementarea
de programe
vizând
eficienţa
energetică
MM APM Arad permanent Surse interne
Accesarea de
fonduri pentru
implementarea
de proiecte în
domeniul
energiei
regenerabile
CL,
Agenţi
economici,
persoane fizice
APM Arad permanent Surse interne
Surse naţionale
Surse externe
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare a energiei prin
HCL, de reducere a taxelor şi impozitelor
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de
finanţare
implementare monitorizare
Implementarea
sistemelor de
valorificare a
energiei verzi
Încurajarea
reducerii
consumurilor
energetice prin
utilizarea de
energie verde
- nr. Hot HCL Emiterea de
hotărâri având
ca obiect
reducerea de
taxe şi
impozite
pentru
populaţia care
utilizează
energie verde
CL APM Arad
CJ Arad
2013 Surse interne
184
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR
6.1. Elaborarea planului de monitorizare şi de evaluare
Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu identifică pe de o parte, aspectele de mediu cu relevanţă
pentru aria geografică pentru care sunt elaborate, pe de altă parte acţiuni preventive şi corective pentru a
elimina sau a atenua aceste probleme. Procesul de monitorizare a acţiunilor şi a efectelor acestora se iniţiază
simultan cu procesul de implementare a PLAM. În elaborarea planului de monitorizare şi evaluare sunt
implicate următoarele elemente cheie:
Stabilirea metodologiei de monitorizare, care are ca scop: asigurarea faptului că acţiunile preventive
şi corective stabilite în PLAM sunt în proces de implementare; ca impactul realizat de acestea asupra
problemelor este în concordanţă cu efectul anticipat; evaluarea influenţei schimbărilor produse de
implementarea acţiunilor asupra problemelor identificate.
Stabilirea Echipei de Monitorizare şi Evaluare, care este alcătuită din experţi din cadrul instituţiilor
cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, experţi în evaluarea proiectelor şi reprezentanţi ai
instituţiilor/entităţilor responsabile pentru implementare.
Stabilirea planului de monitorizare a acţiunilor şi a efectelor acestora.
Monitorizarea implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu va fi realizată în baza
informaţiilor colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi evoluţia contextului
legislativ naţional şi social-economic local, de către responsabilii de monitorizare identificaţi în matricea
comună (plan de acţiune şi implementare) fiecărei probleme din Planul Local de Acţiune pentru Mediu.
Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării Planului Local de Acţiune
pentru Mediu pentru judeţul Arad este Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, instituţie care va realiza
bianual raportul de sinteză privind monitorizarea procesului de implementare a Planului Local de Acţiune
pentru Mediu.
6.2. Matricea de monitorizare
Data Responsabil monitorizare (instituţia)
CATEGORIA DE PROBLEME
PROBLEMA DE MEDIU
OBIECTIV GENERAL
Obiectiv specific
Ţintă
Acţiune
Responsabil
implementare
PROGRAM MONITORIZATE REZULTATUL
MONITORIZĂRII
Indicatorul
monitorizat
Responsabil
monitorizare
Termen de
realizare
Stadiul de
realizare
Observaţii
6.3. Raportul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM Arad 2005
Monitorizarea PLAM Arad s-a realizat în perioada: ianuarie 2006- iunie 2008. Au fost utilizate
modelele pentru matricile de implementare şi, respectiv, de monitorizare şi evaluare a rezultatelor
implementării proiectelor. În vederea evaluării implementării acţiunilor/proiectelor cuprinse în PLAM s-au
înaintat adrese tuturor celor implicaţi în procesul de implementare/monitorizare. Au răspuns solicitărilor
noastre Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Arad, Consiliul Judeţean Arad, Autoritatea de Sănătate
Publică Arad, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad, Primăria Ineu, Primăria Sântana, Parcul
Natural Lunca Mureşului Arad, AN - Apele Române SGA Arad.
Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor implementării a fost
185
Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad.
Categoria de probleme - Cerinţa şi calitatea apei potabile
Pentru această categorie de probleme ca obiective specifice au fost identificate “Asigurarea
parametrilor de calitate a apei potabile din sistemul centralizat şi din surse individuale” “Realizarea de noi
reţele centralizate de distribuţie a apei”, “Asigurarea parametrilor de calitate a apei provenite din sursele
individuale”, şi „Asigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi dezvoltarea economico-socială”.
Monitorizarea parametrilor de calitate a apei potabile se realizează permanent de către Autoritatea de
Sănătate Publică Arad. S-au finalizat sau se derulează o serie de investiţii care vor rezolva în mare parte
această problemă:
- Municipiul Arad: reţea existentă 440 Km; debit staţie de epurare 1260l/s; în promovare reţele de
canalizare în cartierele Bujac, Gai, Sânnicolau Mic; în execuţie mărirea reţelei de canalizare cu 21 km în
municipiul Arad.
- Sistemul de canalizare al localităţii Lipova se compune din colectoare stradale (14,2 km în Lipova şi
0,6 km în Radna) şi staţie de epurare dimensionată pentru un debit de 25l/s.
În prezent în localitatea Pecica există o reţea de canalizare care colectează apele uzate din zona
centrală. Această canalizare deserveşte 850 de locuitori cu o lungime de 5,3 km.
Proiect SAMTID - Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă în oraşele
Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica şi Sântana - în execuţie
Proiectul “Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii Moneasa”
Programul Guvernamental de alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin HG nr.
687/1997 şi HG nr.1036/2004 - etapa a-I-a care a cuprins 5 (cinci) obiective de investiţii:
1.) Alimentarea cu apă a loc. Mădrigeşti, com.Brazi
2.) Alimentarea cu apă a loc.Gurba, com. Şicula
3.) Alimentarea cu apă a loc. Craiva, Coroi, Chişlaca, com. Craiva
4.) Alimentarea cu apă a loc. Zădăreni, com. Zădăreni
5.) Alimentarea cu apă a loc. Cruceni, com. Şagu
Programul Guvernamental de alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin HG nr.
687/1997, HG nr. 1036/2004 şi HG nr. 1853/2006 - etapa a-II-a care cuprinde 4 (patru) obiective
de investiţii şi anume - în execuţie:
1.) Alimentarea cu apă a loc. Buceava, com. Brazi
2.) Alimentarea cu apă a loc. Călugăreni, com. Felnac
3.) Alimentarea cu apă a loc. Zărand şi Cintei, com. Zărand
Program de alimentare cu apă la sate - H.G. nr. 577/1997 - în execuţie
1.) Alimentarea cu apă a localităţii Mailat şi Mănăştur, comuna Vinga
2.) Alimentarea cu apă a localităţii Dorobanţi, comuna Dorobanţi
3.) Alimentare cu apă a localităţii Şiclău, comuna Grăniceri
4.) Alimentarea cu apă a localităţii Grăniceri, comuna Grăniceri
5.) Alimentarea cu apă a localităţii Peregu Mare, comuna Peregu Mare
6.) Alimentarea cu apă a localităţii Mânerău, comuna Bocsig
În luna ianuarie 2007, prin firma S.C. EXPERT-PROIECT GEO-HIDRO S.R.L. s-au realizat studii
hidrogeologice la cererea S.C. Compania de Apă Arad S.A., pentru următoarele puncte:
1) Frontul de captare Nord (Arad - Şimand);
2) Frontul de captare Mândruloc;
3) Uzina de apă Vinga;
4) Uzina de apă Iratoşu.
Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad,
lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă: 1871 [km]
În judeţul Arad, beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat cca. 62% din populaţie.
În ceea ce priveşte râul Mureş Resursa de suprafaţă (teoretică = 187 mc/s şi utilizabilă = 162 mc/s)
Resursa din subteran (teoretică = 11,4 mc/s şi utilizabilă = 9,0 mc/s).
186
În ceea ce priveşte Crişul Alb Resursa de suprafaţă (teoretică = 3116,4 mil. mc şi utilizabilă =
744,734 mil.mc)
Problema: Degradarea calităţii apelor de suprafaţă
Referitor la epurarea apelor uzate provenite din mediul urban, s-au finalizat sau se derulează o serie
de investiţii care vor rezolva în mare parte această problemă :
Staţia de epurare a municiupiului Arad este în curs de reabilitare, dorindu-se a se realiza şi o treaptă
terţiară pentru epurarea fosforului şi azotului.
Stadiul realizărilor:
- Proiectare
Studii GEO şi TOPO -98%
- Lucrări premergătoare - demolare, curăţirea şantierului, drumuri temporare, organizare de şantier - 87%
- Staţie de pompare ape uzate, camera grătarelor, denisipatoare şi separator de grăsimi - 90%
- Staţia de pompare ape pluviale - 10%
- Construcţia/reabilitarea bazinelor anaerobe şi a decantoarelor secundare - 91,5%
- Construirea/reabilitarea liniei biologice partea dreaptă - 97%
- Construirea staţiei de pompare nămol recirculat şi nămol în exces, camera de distribuţie nr. 1 - 98%
- Construirea staţiei de deshidratare şi depozitare nămol - 85%
- Construirea liniei biologice partea stângă - 0%
- Reabilitarea liniei de ape pluviale - 0%
- Echipamente tehnologice, electrice, SCADA, conducte, montaj - 60%.
Există aviz de g.a. Nr. 98/11.03.2008 privind „Modernizarea Staţiei de Epurare Oraş Pecica”. Noua
staţie de epurare va deservi 12.000 locuitori la nivelul anului 2007. Staţia va fi dimensionată corespunzător şi
va asigura o epurare avansată a apelor uzate (nitrificare-denitrificare, defosforizare).
Exista aviz de g.a. Nr. 13/28.01.2008 privind „Modernizarea staţiei de epurare, Lipova.” Investiţia
constă din realizarea unei staţii de epurare mecano-chimico-biologică cu treaptă terţiară pentru epurarea
apelor uzate menajere şi tehnologice provenite din localitatea Lipova, cu descărcare în râul Şiştarovăţ, afluent
al Râului Mureş. Staţia de epurare va fi echipată cu aparatură necesară automonitorizării indicatorilor de
calitate şi a debitului de apă epurată evacuată.
Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, în judeţul Arad,
facilităţile de tratare trebuie construite în etape, cu o proiectare iniţială pe un orizont de timp nu mai mare de
15 ani. Totuşi, toate staţiile trebuie să fie prevăzute cu spaţiu adecvat pentru o extindere ulterioară.
Aglomerările între 2,000 şi 10,000 p.e vor fi prevăzute cu facilităţi de tratare, aşa cum este cerut de către
Directivă şi acestea vor fi prioritizate în funcţie de populaţia conectată şi impactul asupra mediului. Pentru
toate zonele urbane cu mai mult de 10,000 p.e, reţeaua de canalizare trebuie să fie extinsă astfel încât să
acopere cel puţin 90% din populaţia urbană.
Având în vedere abordarea regională a serviciului, ca prioritate trebuie instalate canale colectoare
principale, împreună cu o reţea principală de canalizare pentru localităţile unde se construieşte pentru prima
dată o astfel de reţea.
Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, în judeţul Arad
investiţiile privind colectarea şi epurarea apelor uzate sunt desemnate pentru aglomerări având mai mult de
2,000 p.e. şi câteva aglomerări care au mai puţin de acest prag de 2000 p.e pentru care este fezabil să se
conecteze la staţia de epurare existentă/propusă a fi nou construită. Au fost avizate o serie de proiecte de
investiţii în vederea retehnologizării staţiilor de epurare sau creării unor sisteme noi de colectare-epurare a
apelor uzate şi anume: Retehnologizare staţie de epurare Lipova, Retehnologizare staţie de epurare Pecica,
Retehnologizare staţie de epurare Ineu, Construirea a două staţii de epurare în localitatea Socodor, Construire
staţie de epurare în parcul de afaceri Turnu, Construire staţie de epurare în localitatea Săvârşin, Construire
staţie de epurare în localitatea Nădab, Construire staţie de epurare în localitatea Şagu, Construire staţie de
epurare în localitatea Vinga, Construire staţie de epurare în localitatea Zerind.
187
Problema Degradarea solului şi apelor subterane.
La această problemă generală au fost identificate mai multe probleme specifice, pentru care s-au
propus o serie de acţiuni vizând atingerea unor ţinte, a obiectivelor specifice pentru fiecare problemă în parte.
O parte din acestea sunt comune cu cele identificate la alte probleme generale. Astfel:
Există un impact negativ asupra calităţii solului şi apelor freatice datorat actualelor depozite de
deşeuri menajere. Toate depozitele de deşeuri municipale din localităţile urbane sunt vechi, necorespunzător
amenajate, având un impact negativ asupra calităţii mediului. Termenele propuse pentru realizarea acestei
probleme a fost stabilit termen final 2018, corespunzător calendarului de sistare a depozitării pe aceste
depozite vechi, neconforme.
În judeţul Arad se vor închide şi ecologiza spaţiile de depozitare (mediu rural) plus depozitele
oraşelor Pecica şi Sântana până la 16 iulie 2009.
În perioada 2008 - 2013 în judeţul Arad se vor închide depozite orăşeneşti neconforme de la Curtici şi
Nadlac (2012).
La sfârşitul perioadei de planificare vor fi încă în funcţiune depozitul conform Arad, şi depozitele
urbane Lipova (2017), Ineu (2016), Chişineu-Criş (2016), Pâncota (2016) şi Sebiş (2014).
În perioada 2008-2013, aşa cum este prevăzut şi în P.R.G.D. pentru Regiunea Vest, nu este necesar să
se amenajeze staţii de transfer. Pentru preluarea deşeurilor care s-ar fi depus în depozitele urbane care
urmează să se închidă în perioada 2014-2016, este necesar ca începând cu primul semestru al anului 2014 să
se pună în funcţiune treptat 3 staţii de transfer şi să se modernizeze platformele de transfer, care se vor
amenaja prin proiectele Phare aflate în derulare.
Conform datelor din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, există o evoluţie a gradului de
acoperire în mediul urban: de la 67,7% în anul 2002 la 94,4% în anul 2006. În ceea ce priveşte mediul rural,
abia începând cu anul 2005 au început să existe servicii de salubrizare însă, gradul de acoperire este la nivelul
judeţului încă extrem de scăzut (circa 4%).
În decembrie 2007, în toate cele 10 oraşe din judeţul Arad, existau servicii de salubrizare. În mediul
rural există servicii de salubrizare în următoarele comune, împreună cu satele aferente: Fântânele, Frumuşeni,
Vărădia de Mureş, Şagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (unde există o situaţie mai specială, întrucât rezultatul
licitaţiei de concesionare a fost contestat), Hăşmaş.
Solul şi apele subterane sunt afectate datorită utilizării în agricultură a îngrăşămintelor şi
pesticidelor. Pentru a preveni administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi pesticidelor, ca şi
alte practici agricole dăunătoare, DADR Arad a organizat instruiri pentru fermieri în vederea aplicării
Codului de bune practici agricole.
Problema: Gestiunea deşeurilor
În judeţul Arad se vor închide şi ecologiza spaţiile de depozitare (mediu rural) plus depozitele
oraşelor Pecica şi Sântana până la 16 iulie 2009.
În perioada 2008 - 2013 în judeţul Arad se vor închide depozite orăşeneşti neconforme de la Curtici şi
Nădlac (2012).
La sfârşitul perioadei de planificare vor fi încă în funcţiune depozitul conform Arad, şi depozitele
urbane Lipova (2017), Ineu (2016), Chişineu-Criş (2016), Pâncota (2016) şi Sebiş (2014).
Conform datelor din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, există o evoluţie a gradului de
acoperire în mediul urban - de la 67,7% în anul 2002 la 94,4% în anul 2006. În ceea ce priveşte mediu rural,
abia începând cu anul 2005 au început să existe servicii de salubrizare însă, gradul de acoperire este la nivelul
judeţului încă extrem de scăzut (circa 4%).
În decembrie 2007, în toate cele 10 oraşe din judeţul Arad, existau servicii de salubrizare. În mediul
rural există servicii de salubrizare în următoarele comune, împreună cu satele aferente: Fântânele, Frumuşeni,
Vărădia de Mureş, Şagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (unde există o situaţie mai specială, întrucât rezultatul
licitaţiei de concesionare a fost contestat), Hăşmaş.
Proiecte vizând gestiunea deşeurilor:
ECO - Ineu, în valoare de 876.000 Euro
188
Acest proiect ce se derulează în zona localităţilor Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula,
Târnova şi Seleuş prin programul PHARE – CES 2004 are drept scop creşterea gradului de colectare
selectivă a deşeurilor, reducerea volumului de deşeuri depozitate inclusiv din categoria deşeurilor
biodegradabile, diminuarea impactului deşeurilor asupra mediului în zonele de depozitare prin
implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor simplu, eficient şi durabil.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
a) Punerea la punct a unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor municipale din zona ţintă -
urmărindu-se: creşterea numărului de locuitori deserviţi cu 8245 de persoane, creşterea nivelului
de colectare selectivă cu 100% şi scăderea cu 71% a cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat;
b) Construirea unei platforme de compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar
pentru procesarea deşeurilor biodegradabile colectate din zona ţintă - urmărindu-se reducerea cu
90% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
c) Construirea unei staţii de transfer şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru
deşeurile ne-biodegradabile colectate din zona ţintă - urmărindu-se scăderea cu 64% a cantităţilor
de deşeuri transportate către depozitul final;
d) Promovarea măsurii şi informarea populaţiei asupra noului sistem de gestionare a deşeurilor -
urmărindu-se obţinerea unui grad ridicat de conştientizare pentru toţi cei 32.639 de locuitori din
zona ţintă;
e) Instruirea personalului care va opera sistemul implementat.
Gestionarea deşeurilor pentru zona turistică Lipova, valoarea 938.545 Euro
Acest proiect care se derulează în zona localităţilor Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani are drept scop
să amelioreze capacitatea autorităţilor publice din judeţul Arad de a implementa sisteme durabile de
gestionare a deşeurilor, în conformitate cu cerinţele naţionale şi europene prin implementarea colectării
selective, a sortării şi transportului deşeurilor, instruirea personalului şi educarea cetăţenilor, implicarea
acestora şi a mediului de afaceri în colectarea selectivă prin respectarea principiului „mediului curat”.
Principalele obiective sunt:
a) Extinderea unui sistem de colectare, transport şi gestionare a deşeurilor în zona turistică Lipova
constând din: o platformă de transfer, 142 de platforme de colectare, achiziţionarea unei
autogunoiere de 18 m3, a unui transportor de 24 m
3 şi a unui vehicul de transport pentru
containere de 1100 l, achiziţionarea a 304 containere de 1100 l pentru colectare selectivă şi a 4091
pubele de 120 l.
b) Instruirea personalului care operează instalaţiile şi echipamentele atât pentru activităţile
administrative (30 de angajaţi) cât şi pentru cele operaţionale propriu-zise (40 de angajaţi)
c) Organizarea a numeroase activităţi pentru informarea şi educarea publicului constând în pliante
(1200 buc.), afişe (12 buc.), materiale publicitare de diferite dimensiuni (9200 buc.), panouri de
marcare a platformelor de colectare (142 buc.), alte panouri (284 buc.), dezbateri publice (8 cu cel
puţin 600 de participanţi), seminarii (2), sesiuni de informare a autorităţilor locale
Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului Arad, în valoare de
532.693,24 Euro
Acest proiect care se derulează în zona localităţilor Socodor, Grăniceri şi Pilu are drept scop
înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, inclusiv a unei scheme de colectare selectivă.
Principalele obiective sunt:
a) reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate prin valorificarea unor categorii de deşeuri colectate
selectiv - urmărindu-se participarea tuturor locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor la
schema de colectare selectivă;
b) reabilitarea depozitelor neautorizate şi reducerea impactului depozitelor asupra mediului -
urmărindu-se închiderea gropilor de gunoi existente;
c) introducerea colectării şi transportului deşeurilor în zonele ne-conectate în prezent - urmărindu-se
prestarea serviciului de către Serviciul de Salubritate Socodor, valorificarea deşeurilor colectate
selectiv, şi transportul deşeurilor mixte colectate la depozitul controlat de la Arad;
189
d) îmbunătăţirea metodelor de tratare a deşeurilor simple şi eficiente cu un bun raport cost-beneficiu
- ţintindu-se creşterea ratei de tratare/utilizare la sursă a deşeurilor biodegradabile.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean,
nr.7/2008. Studiile de fezabiltate în vederea realizării staţiilor de transfer vor fi curinse în Master
Planul de Deşeuri ce va fi gata până în octombrie 2008.
Problema: Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice
În cadrul acestei probleme s-au avut în vedere realizarea acţiunilor privind prevenirea în caz de
inundaţii, viituri, motiv pentru care un rol hotărâtor în combaterea acestor fenomene îl au reîmpăduririle,
realizarea lucrărilor de apărare a mediului natural împotriva inundaţiilor, executarea de lucrări de combatere
a eroziunii solului, împădurirea terenurilor degradate.
Problema: Urbanizarea mediului
Conform determinărilor privind calitatea aerului realizate de laboratorul de analize al APM Arad,
principala sursă de poluare din judeţ este constituită de trafiul rutier. Reînoirea parcului auto se realizează
prin programul Rabla, la nivelul municipiului Arad există Hotărîri de Consiliu Local prin care este
restricţionată circulaţia autovehicolelor care depăşesc un anumit tonaj. În curs de realizare autostrada
Nădlac-Arad-Lugoj-Sibiu. La nivelul judeţului Arad au obţinut acorduri de mediu pt realizarea de şosele de
centură oraşele Ineu şi Chişineu-Criş. Referitor la problema spaţiilor verzi în conţinutul actelor de
reglementare APM Arad impune realizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente.
Problema: Sănătate
Influenţele mediului asupra sănătăţii se regăsesc în conţinutul Raportului de mediu al judeţului Arad
în 2007.
Problema: Biodiversitate
A fost dată în custodie aria protejată Balta Soimoş, Direcţia Silvică Arad a elaborat 4 planuri de
management pentru care în prezent se aşteaptă avizul Academiei Române. S-a continuat identificarea
speciilor cheie şi monitorizarea suprafeţei şi calităţii habitatelor conform prevederilor legale în vigoare.
Problema: Educaţie ecologică
APM Arad a intensificat activităţile de educaţie ecologică, mai ales ca urmare a înscrierii unui
număr mai mare de instituţii de învăţământ în programul naţional „Eco-şcoala” şi a interesului tot mai
crescut, în general, a instituţiiilor de învăţământ asupra problemelor de protecţie a mediului. Au fost încheate
convenţii de colaborare cu instituţiile de învăţământ, şi cu ONG-uri.
Pe parcursul anului 2007-2008, s-a derulat proiectul “Eu protejez mediul !” proiect derulat în
parteneriat cu SC Polaris M Holding SRL şi 22 de unităţi de învăţământ. Prin proiect s-a urmărit conştientizarea
elevilor asupra necesităţii colectării selective a deşeurilor.
De asemenea s-au derulat acţiuni în vederea marcării evenimentelor menţionate în calendarul ecologic.
Problema: Turism şi agrement
La nivelul judeţului Arad există aprobată Strategia judeţeană de turism, prin care au fost identificate zonele
turistice şi de agrement de pe raza judeţului Arad.
Problema: Capacitate administrativă
Se urmăreşte finalizarea sediului APM Arad, însă din lipsă de resurse financiare acesta nu va fi gata
până la finele lui 2008.
Problema: Incendierea Pajiştilor
Aplicarea de sancţiuni celor care nu respectă prevederile legale în domeniu se realizează de către
GNM-Comisariatul Judeţean Arad.
STADIUL DE REALIZARE AL ACŢIUNILOR, REZULTAT DIN PLAM
PLAM (număr de acţiuni)
Termen de
realizare
Realizate Realizate
în avans
În curs de
realizare
Nerealizate Amânate Anulate Total
permanente 37 0 0 4 0 0 41
190
≤ 2008 77 0 10 3 0 0 90
> 2008 0 16 44 0 0 0 60
Total 114 16 54 7 0 0 191
6.4. Termen de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Arad
Revizuirea PLAM va fi efectuată pe baza rezultatelor de evaluare a obiectivelor şi a acţiunilor în
raport cu prevederile PLAM. De asemenea pentru revizuirea PLAM se vor lua în considerare modificările
apărute în starea mediului, în situaţia socio - economică, în legislaţia pentru protecţia mediului, în
tehnologiile de producţie şi de protecţie a mediului. Revizuirea PLAM trebuie privită şi din exterior, fiind
extrem de importantă includerea recomandărilor PLAM-ului în cadrul proceselor formale de planificare:
pregătirea planului de utilizare a terenurilor şi bugetul anual pe judeţul Arad. Se recomandă ca revizuirea
PLAM să se efectueze la intervale de câte patru ani. În concluzie următoarea revizuirea a PLAM Arad se va
face în semestrul II al anului 2013.
6.5 Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Arad
După operarea tuturor modificărilor, Comitetul de Coordonare va urmări prezentarea şi aprobarea
Planului Local de Acţiune pentru Mediu - judeţul Arad, de către Instituţia Prefectului - Judeţul Arad, pentru
adoptarea lui oficială, ceea ce va duce la implementarea acţiunilor specifice recomandate.
Odată adoptat, documentul va constitui un argument în plus pentru obţinerea de resurse financiare, în
special a celor oferite de Uniunea Europeană. Fiecare proiect propus pentru a fi finanţat de către programele
de asistenţă financiară ale Uniunii Europene, trebuie nu doar să facă parte dintr-un plan, dar totodată trebuie
să aibă la bază un larg consens al publicului din zona căreia se adresează. În timp ce administraţia publică
locală, instituţiile statului sau agenţii economici au responsabilitatea implementării planului, Comitetul de
Coordonare poate continua să joace un rol important în monitorizarea şi urmărirea implementării PLAM.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad constituie deci un îndrumar pe termen lung în
abordarea problemelor de mediu ale comunităţii.
191
ACRONIME
MM – Ministerul Mediului
ANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM Arad – Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad
ARPM – Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
OJPDRP - Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
DSP – Direcţia de Sănătate Publică
CL – Consiliul Local
CJ – Consiliul Judeţean
DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DS – Direcţia Silvică Arad
DSV – Direcţia Sanitar-Veterinară
GNM CJ Arad – Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Arad
IPJ – Inspectoratul Judeţean de Poliţie
ITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoresc
ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală
OSPA – Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice
PND – Planul Naţional de Dezvoltare
POS – Planul Operaţional Sectorial
PRAM – Planul Regional de Acţiune pentru Mediu
PJGD – Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
PHARE – Programul UE de Ajutorare pentru Europa Centrală şi de Est
RAR – Registrul Auto Român
DJDP- Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri
AFM - Administraţia Fondului pentru Mediu
RNP – Regia Naţională a Pădurilor
SAPARD – Programul Special de Aderare pentru Dezvoltare Rurală şi a Agriculturii
UE – Uniunea Europeană
POS CCE - Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
ISU - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
ANIF – Autoritatea "Îmbunătăţiri Funciare"