Publicaţie independentă de analiză economică şi politică locală

8 pagini * 1 LEU ISSN 1842-4473

Anul XII * Nr. 432 9-16 decembrie 2013

Director: Tiberiu VINŢAN

în Valea Jiului

Pentru că “dar din dar se face Rai”, Moş Crăciun invită oamenii cu suflet bun la “fabrica de daruri” care s-a

deschis la Petroşani şi Vulcan

Condiţii decente şi aparatură de calitate în Ambulatoriul Spitalului de Urgenţă din Petroşani

Drumul spre Herculane, garanţia unui viitor mai bun pentru oraşul Uricani

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

este o marcă înregistrată a

Publicaţia

Afaceri în Valea Jiului ISSN 1842-4473

SC EXCLUSIV MEDIA GROUP SRL

CUI: RO-13603933; RC: J/20/736/2000

Contact: Vulcan, str. Coroeşti nr. 75 Telefon: 0254-513.406 Fax: 0354-814.018 E-mail:exclusivmediagroup@gmail.com Web: www.afacerivj.wordpress.com

Director-Redactor şef: Tiberiu VINŢAN Telefon mobil: 0722-554.809 Adresa e-mail: tiberiuvintan@yahoo.com Blog: www.tiberiuvintan.blogspot.com

Editor: Luminiţa ANDRONACHE Telefon mobil: 0724-020.474

Contabil şef: Gheorghiţa CAŢAN

Grupul de presă Exclusiv este membru al: Patronatului Presei din România (ROMEDIA)

Tiparul: TIPOGRAFIA PROD COM TG.JIU

Tineri politicieni alături de tineri muzicieni Înţeleapta limbă română, plină de zicători, ne spune că „dar din dar se face Rai” sau că „vorba dulce mult aduce”. Plăce-rea de a dărui sau de a spune vorbe bune reprezintă poate ges-turi mărunte, care nu costă nimic, dar aprecierea faţă de cei din jur este de multe ori darul cel mai aşteptat. Asocierea liberalilor cu ac-tele de cultură sau de caritate es-te deja binecunoscută în Petrila. De această dată vom vorbi des-pre TNL Petrila sau tinerii liberali ai Petrilei, cum sunt ei cunoscuţi. În semn de apreciere pentru munca celor care alcătuiesc fan-fara Clubului Copiilor şi Elevilor din Petrila, tinerii liberali în frunte cu preşedintele Daniel Preda şi vicepreşedintele Iulian Opriş, au oferit tinerilor muzicieni un dar dulce, menit să le amintească de sărbătoarea lui Moş Nicolae. Tinerii, atât politicieni cât şi muzicieni, s-au întâlnit în seara de 5 Decembrie în sediul PNL Petrila. Uşor timizi, pentru că pă-şeau pentru prima dată într-un sediu de partid, dar cu un zâmbet sincer pe chipuri, tinerii muzicieni au primit cu bucurie cuvintele de laudă din partea celor doi tineri

politicieni, dar şi dulciurile oferite cu generozitate de un sponsor care a dorit sa rămână anonim. Totodată munca micilor ar-tişti a fost recunoscută şi printr-o diplomă de onoare oferită de Or-ganizaţia TNL Petrila, care spe-răm le amintească micilor artişti de faptul că orice muncă trebuie recunoscută şi răsplătită ca ata-re. Pentru a nu omite pe nimeni, trebuie menţionat că fanfara Clu-bului Copiilor s-a născut la iniţia-tiva profesorului Radu Chinţa, căruia i s-a alăturat cu inima des-chisă Szabo Andrei, dirijorul ine-ditei fanfare a copiilor Petrilei. Aşadar, anul acesta Moş

Nicolae a avut un mic iz liberal, cel puţin pentru o parte din copiii Petrilei. „Doriţi-vă mult ca să primiţi mult” a fost îndemnul preşedin-telui TNL Petrila – Daniel Preda, la adresa tinerilor artişti, cuvinte care de altfel au şi marcat finalul evenimentului.

Iulian OPRIŞ

Vulcanul salută generaţia-n blugi, printr-un inedit festival de folk şi poezie

Folkul reprezintă sim-plitatea trăirilor omeneşti, mu-zica celor mulţi. Versurile cân-tecelor folk sunt directe şi a-bordează problemele vieţii co-tidiene, de multe ori cu scop protestatar. La sfârșitul anilor '60, folkul a ajuns şi în Româ-nia, sub influenţa interpreţilor americani Bob Dylan sau Joan Baez. Compoziţii folk-rock se fac simţite în această perioa-dă pe primele apariţii disco-grafice ale formaţiei Phoenix. Mai târziu, fenomenul va lua amploare prin Cenaclul Flacă-ra, iniţiat de poetul Adrian Păunescu, unde se vor afirma nume mari ale genului, pre-cum Mircea Vintila, Vasile Şeicaru, Florian Pittiş, Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Alexan-dra Zărnescu, Victor Socaciu, Grupul folk ECOUL (Magda Finna Puskas şi Sorina Feier Bloj), Grupul folk PARTAJ (Magda Puskas şi Tatiana Ste-pa), ş.a.

Poetul Adrian Păunes-cu a reușit, prin Cenaclul Fla-căra, „să mobilizeze masele”, îndeosebi tânăra generaţie, în-tru receptarea „poeziei şi mu-zicii tinere”, umplând până la refuz stadioanele României.

Considerând că prin cântecele folk, interpreţii fac un serviciu enorm poeziei,

transmiţând publicului sensibi-litate, simplitate şi frumuseţe, la iniţiativa profesorilor Daniela Tacea, Ilie Sardescu, Adrian Coroian, Emilia Vladu (toţi de la Colegiul Tehnic Mihai Vitea-zu Vulcan) şi Elisabeta Rovi-nar (de la Colegiul Naţional Minai Eminescu Petroşani), cu sprijinul ISJ Hunedoara şi al Primăriei municipiului Vulcan, s-a născut prima ediţie a unui festival de folk destinat tinere-lor talente din Valea Jiului care redescoperă muzica folk şi poezia de calitate.

Festivalul - concurs, in-titulat “Te salut generaţie în blugi” (după titlul unei celebre poezii semnate de Adrian Pă-

unescu) va avea loc la Vulcan, joi 12 decembrie 2013, orele 15,00 la sala de festivităţi a Clubului Sindicatelor din muni-cipiul Vulcan.

Concursul se va des-făşura pe două secţiuni, una de interpretare muzicală şi o alta de recitare a poeziei pă-unesciene. De precizat este şi faptul că organizatorii l-au invi-tat într-un recital extraordinar pe talentatul cantautor Cătălin Stepa, fiul regretatei soliste folk din Valea Jiului, Tatiana Stepa. Întregul regulament de participare la acest concurs poate fi descărcat de pe situl publicaţiei noastre. Succes !

Tiberiu VINŢAN

Atenţie ! Petroşaniul rămâne luni fără apă potabilă !

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru: Luni 09.12.2013 în oraşele: - Petroşani, între orele 9.00-18.00. Zona afectată: Petroşani Nord, Colonia, Str. Nicolae Bălcescu, str. Avram Iancu, Aleea Poporului, Aleea Trandafirilor, Piaţa Centrală Agroalimentară, str. 9Mai, Cartier Carpaţi. Motivul restricţiei îl reprezintă montarea de vana regulatoare pe str. 1 Decembrie 1918 - zona Macarena; - Aninoasa între orele 9.00-12.00. Zona afectată: Str.Cătăneşti şi utilizatori din zona intersecţiei DN 66 cu DN 66A. Motivul restricţiei îl reprezintă înlo-cuirea conductei de alimentare cu apă potabilă de pe strada Cătăneşti. Va mulţumim pentru înţelegere.

Conducerea S.C Apa Serv Valea Jiului S.A

Purtător de cuvânt

Gabi Gomoi

Restricţii S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.

Afaceri în Valea Jiului - EVENIMENT

Fabrica lui Moş Crăciun şi-a deschis porţile la Petroşani Probabil unul dintre cele mai frumoase proiecte derulate, într-un impuls de solidaritate şi generozitate, la Petroşani, este cel atât de sugestiv intitulat “Fa-brica lui Moş Crăciun”. Aflat deja în faţa celui de-al treilea sezon, proiectul - organizat în acest an sub auspiciile Asociaţiei “Casa Pro Urbis” şi al Consiliului local al municipiului Petroşani - a fost lansat oficial la finele săptămânii trecute de către primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cel care este şi ini-

ţiatorul de facto al acestuia. “Fie-care dintre noi putem fi ajutoare ale lui Moş Crăciun în această fabrică a cărei producţie are un singur scop: scoaterea la supra-faţă a uneia dintre cele mai fru-moase faţele ale caracterului u-man - generozitatea şi, pe de al-tă parte, asigurarea unui Crăciun mai fericit pentru oamenii aflaţi în nevoie, din comunitatea noas-tră”, arată Tiberiu Iacob Ridzi. Potrivit preşedintelui Aso-ciaţiei “Casa Pro Urbis”, Eduard Wersanski, coordonatorul aces-tui proiect, “Fabrica lui Moş Cră-ciun” presupune colectarea de pachete cu bunuri şi alimente (aşa cum sunt ele prezentate în imaginea din dreapta) de la ce-tăţenii care, prin acest gest, do-resc să contribuie la bucuria unui concitadin de-al lor. “În primul an al desfăşurării acestui proiect (2011) am reuşit să strângem 700 de pachete, anul trecut s-au strâns mult mai puţine iar pentru

acest an estimăm că vom reuşi să aducem un strop de bucurie pentru câteva sute de familii din oraşul nostru, pentru care fără acest sprijin sărbătorile se anun-ţă a fi mult mai triste”, a declarat Eduard Wersanski. Donaţiile cetăţenilor care doresc să participe la acest pro-iect pot fi făcute în fiecare zi, la cortul special amplasat în squa-rul din Parcul Central “Carol Schreter” din municipiul Petro-şani, acolo unde se află tineri vo-luntari care au subscris acestui proiect. Pachetele primite din do-naţiile cetăţenilor, dar şi sumele colectate din donaţii care se vor transforma în diverse bunuri, vor ajunge, în prejma sărbătorilor de Crăciun, la copiii din zonele să-race ale municipiului Petroşani. Spre bucuria beneficiarilor şi spre satisfacţia sufletească a donatorilor.

Tiberiu VINŢAN

La Vulcan, în decembrie, şi tu poţi fi Moş Crăciun !

Decembrie este nu doar o lună a cadourilor şi a sărbătorilor, ci şi acel moment în care sentimentul de bună-tate şi de solidaritate umană poate fi pus în valoare de fiecare dintre noi. Ple-când de la acest ideal, Primăria oraşu-lui Vulcan în parteneriat cu Forumul vul-cănenilor şi cu subfiliala de Cruce Ro-şie din localitate, derulează o acţiune caritabilă de întrajutorare a membrilor comunităţii locale din municipiul Vulcan. Astfel, într-o primă fază a pro-iectului, în perioada 9-15 decembrie, voluntarii subfilialei de Cruce Roşie se vor afla la ciuperca din zona centrală a Vulcanului, unde vor colecta donaţii din partea cetăţenilor care doresc să par-ticipe astfel la crearea unor sărbători fericite şi pentru copiii necăjiţi ai acestei comunităţi. Sub genericul “Fii şi tu Moş

Crăciun”, cetăţenii Vulcanului sunt in-vitaţi să doneze, după posibilităţi, mici pachete cu jucării, haine în stare foarte bună, obiecte de igienă personală noi (săpunuri, şerveţele, şampoane, pastă de dinţi etc.), încălţăminte foarte bună şi diverse ornamente pentru pomul de Crăciun. “Pachetele astfel colectate vor fi distribuite, în preajma Crăciunului, unor copii de 6 până la 11 ani din comuni-tatea noastră, cărora familia nu le poa-te asigura un cadou de sărbători. Con-sider că de Crăciun putem aduce, fie-care dintre noi, un strop de fericire în plus, pentru copiii din comunitatea noastră”, apreciază primarul municipiu-lui Vulcan, Gheorghe Ile, unul dintre susţinătorii acestui proiect caritabil.

Tiberiu VINŢAN

De Moş Nicolae s-au aprins luminile de sărbătoare şi la Petroşani

Sute de copii au venit în seara din Ajun de Moş Nicolae în parcul central “Carol Schreter” din Petroşani pentru a-i da o mână de ajutor primarului Tiberiu Iacob Ri-dzi la una din cele mai frumoase misiuni ale acestuia din acest an: aprinderea luminilor de sărbătoare de pe străzile şi parcurile din Pe-troşani. Pentru ca acest moment să fie unul magic, angajaţii primăriei au lucrat intens încă din luna noiembrie pentru a împodobi stră-zile principale ale oraşului, dar şi sensurile giratorii, zonele pieto-nale din Centrul civic şi toate par-curile din oraş cu sute de mii de beculeţe colorate şi de figurine lu-minoase. Cu amintirea micilor e-moţii de anul trecut, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a invitat alături de el toţi tinerii îmbrăcaţi în cos-tumul Moşului Nicolae, dar şi pe cei mai mici copii care au venit să asiste la aceste eveniment, să-l ajute la apăsarea butonului magic. De data aceasta, o singură apă-sare a fost suficientă pentru ca

străzile din Petroşani să se umple instantaneu de lumină şi culoare, ţinută cu care va aştepta sărbă-torile Crăciunului şi Anului Nou. “Aştept în fiercare an acest eveniment, cu amintirile pe care le am din copilărie. Ştiu că această sărbătoare a Moşului Nicolae re-prezintă, de fapt, startul celor mai frumoase sărbători ale întregului an şi mă bucură foarte mult că aceşti copii minunaţi din oraşul nostru şi-au făcut, la rândul lor, un frumos obieci din a participa la acest moment emoţionant în care pornim iluminatul ornamental în Petroşani. Le mulţumesc tuturor şi le doresc o lună plină de momente fericite, multe şi frumoase cadouri, pe măsura rolului lor în viaţa fie-cărei familii şi în viaţa întregii noastre comunităţi”, ne-a declarat primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi. La Petroşani, luminile de sărbătoare vor străluci până după anul nou, transformând oraşul într-un adevărat tărâm de poveste.

Luminiţa ANDRONACHE

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Consiliul judeţean Hunedoara a aprobat cofinanţarea proiectului european privind extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Valea Jiului

Finalul anului 2013 mai aduce o veste bună pentru operatorul re-gional al serviciilor de distribuţie a apei potabile şi canalizării în locali-tăţile Văii Jiului, odată cu adoptarea hotărârii Consiliului judeţean Hune-doara prin care este aprobată suma necesară cofinanţării proiectului pri-vind reabilitarea şi extinderea reţe-lelor de apă potabilă şi canalizare din localităţile de pe Valea Jiului. După ce Ministerul Mediului şi-a dat acor-dul favorabil pentru depunerea pro-iectului în vederea obţinerii finanţării din fonduri europene nerambursabile a acestui proiect, Consiliul judeţean Hunedoara face şi primul pas concret în demararea procedurilor de obţine-re a finanţării, prin aprobarea cotei de cofinanţare de 2%. Vestea a fost adusă la Petro-şani de vicepreşedintele Consiliului judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint în deja tradiţionala sa întâlnire de joi cu presa locală din Valea Jiului. În nota de fundamentare a pro-

iectului iniţiat de preşedintele Consi-liului judeţean Hunedoara, Ioan Mir-cea Moloţ se arată că “pentru buna desfăşurare şi funcţionare a servicii-lor în sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, pentru respectarea an-gajamentelor asumate de România şi pentru încadrarea în Directiva Euro-peană de mediu 91/271/EEC, sunt necesare investiţii importante a căror valoare depăşeşte capacitatea finan-ciară a operatorului de apă din Valea Jiului. Soluţia pentru finanţarea aces-tor investiţii a fost accesarea finan-ţării în cadrul Programului Operaţio-nal Sectorial “Mediu”, Axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea siste-melor de apă şi apă uzată.” În acest sens, Apa Serv Valea Jiului a înto-cmit şi depus devizul general al pro-iectului, împreună cu studiile de pre-fezabilitate şi de fezabilitate aferen-te. În baza acestora a fost realizat Master Planul care cuprinde necesa-rul de investiţii, toate aceste docu-mente constituind etapele intermedi-

are necesare accesării finanţării es-timate la o valoare totală de 250 de milioane de euro. În baza documentaţiei aferentă realizării obiectivului de investiţii “Ex-tinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hune-

doara (Valea Jiului)”, Consiliul jude-ţean Hunedoara a adoptat, în şedinţa de săptămâna trecută, proiectul de hotărâre privind aprobarea acestui proiect, dar şi aprobarea cotei de co-finanţare de 2% din valoarea eligibilă, respectiv 2.867.839 lei. (L.I.)

“Ajun de Crăciun. Un porc ţipă de zece minute. Se vede că a căzut pe mâna unor diletanţi.”

de Valeriu

Butulescu

Relaţii la telefon 0722-807.221

OFERTA SPECIALĂ ! Grupul de presă Exclusiv demarează campania ofertelor speciale de abonamente la ziarul local “Afaceri în Valea Jiului” şi revsita

naţională de turism “Zona alpină”. Doar în luna noiembrie şi decembrie puteţi încheia contracte de abonament la cele două publicaţii care vin la pachet cu o ofertă

specială de PUBLICITATE şi PROMOVARE GRATUITĂ, pentru agenţi economici şi operatori de turism. Solicitaţi ACUM o OFERTĂ PERSONALIZATĂ afacerii dumneavoastră la

0722554809 sau exclusivmediagroup@gmail.com Oferta este limitată şi se acordă după principiul

“Primul venit, primul servit”.

Feerie de culoare pe străzile din municipiul Vulcan Dincolo de bucuria primelor zăpezi căzute peste oraşele Văii Jiului, cetăţenii din municipiul Vulcan mai au încă un motiv care să-i facă bucuroşi că trăiesc în acest oraş. Administraţia publică locală a făcut un efort deosebit anul acesta pentru a împodobi de sărbătoare străzile oraşului, aşa încât, în principal bulevardul Mihai Vizeazu (dar numai această arteră rutieră a oraşului) a îmbrăcat o mantie strălucitoare de lumină şi culoare. “Cred că iluminatul stradal ornamental este în acest an unul deosebit, aşa cum cred că oraşul nostru este pregătit aşa cum se cuvine pentru a întâmpina sărbătorile de iarnă din acest an”, spune, cu satisfacţia încă unui lucru bine făcut, primarul municipiului Vulcan, ing. Gheor-ghe Ile. (L.I.)

“Ne aflăm deja pe ultima sută de metri a implmentării primei etape a proiectului privind extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare în Valea Jiului. Pentru că mai sunt multe zone în care trebuie să aducem servicii de alimentare cu apă şi canalizare de cea mai bună calitate, etapa a doua a acestui proiect era una absolut necesară. Eu salut decizia Consiliului judeţean Hunedoara de a participa cu cota de cofinanţare locală necesară pentru implementarea acestui proiect şi văd în acest proiect iniţiat de preşedintele CJ Hunedoara, dl., Mircea Ioan Moloţ încă un gest concret de susţinere a Văii Jiului pentru care îi mulţumesc. Vreau să vă asigur că, după finalizarea şi a acestui proiect, seriviciile oferite de Apa Serv Valea Jiului vor fi cu adevărat de cea mai bună calitate, la standardele europene în materie.”

Ing. COSTEL AVRAM Director general Apa Serv Valea Jiului

Diplome de longevitate pentru performerii căsniciei la Petroşani

Pe lângă tradiţionala pre-meiere a cuplurilor care au îm-plinit 50 de ani de căsătorie, Pri-măria municipiului Petroşani in-tenţionează să mai acorde, la fi-nalul acestui an, o recompensă pentru cele mai longevive familii din comunitatea locală a Petro-şaniului. Astfel, în luna decembrie, vor fi acordate diplome de fide-litate familiilor care au împlinit

cel puţin 60 de ani de căsnicie. În acest sens, primarul munici-piului Petroşani, Tiberiu Iacob Ri-dzi invită familiile care au cel pu-ţin 60 de ani de căsnicie să se înscrie, în vederea participării la festivitatea de premiere, la Primărie. Detalii suplimentare se pot obţine la Biroul de Relaţii Pu-blice al Primăriei municipiului Pe-troşani.

Lucian ISPAS

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Condiţii decente şi aparatură de calitate în Ambulatoriul Spitalului de Urgenţă din Petroşani Primăria municipiului Petroşani a organizat, la începutul săptămânii trecute, seminarul de în-chidere a proiectului “Reabilitare, modernizare şi achiziţionare echipamente pentru Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenţă Petroşani”. În cadrul evenimentului, managerul de pro-iect Paulina Dragoş a explicat, în linii mari, în faţa unui numeros public participant, modul în care a fost implementat şi acest proiect european la Petroşani. Ea a vorbit despre lucrările de reabi-litare şi modernizare a infrastucturii şi clădirii Am-bulatoriului de specialitate de la Spitalul de Ur-genţă din Petroşani, dar şi despre investiţiile sem-nificative care au fost efectuate, în cadrul proiec-tului, pentru achiziţia de aparatură de specialitate şi instrumentar modern pentru toate cabinetele medicale. Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenţă din Petroşani funcţionează în structura spitalului, la parterul şi primul etaj al corpului cu 4 nivele şi asigură servicii medicale prin cabinetele de specialitate. Atât funcţional, cât şi din punct de vedere al îndeplinirii normelor impuse de Ministe-rul Sănătăţii, la Ambulatoriu au fost necesare o serie de intervenţii, atât în reabilitarea clădirii, cât

şi în dotarea cabinetelor de specialitate. În acest sens, administraţia publică locală a municipiului Petroşani şi-a asumat responsabilita-tea de a găsi soluţiile necesare pentru efectuarea acestor reparaţii şi pentru achiziţia de aparatură medicală de specialitate, primarul Tiberiu Iacob Ridzi făcând apel la fondurile europene. Specia-liştii Compartimentului de Programe Europene din cadrul Primăriei municipiului Petroşani au conce-put în acest sens un proiect, depus pentru finan-ţare prin Programul Operaţional Regional, Axa pri-oritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Do-meniul major de intervenţie 3.1. - Reabilitarea/ Mo-dernizarea/Echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, un proiect în valoare totală de 14.335.470,21 lei, din care valoarea finanţării ne-rambursabile este de 11.346.578,80 lei. Cu o parte din aceşti bani au fost realizate o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare a clă-dirii ambulatoriului, respectiv lucrări de izolare termică şi estetică a clădirii, refacerea finisajelor pereţilor şi tavanelor, înlocuirea pardoselilor, înlo-cuirea tâmplăriei interioare şi exterioare, reabilita-rea reţelelor electrice, sanitare şi de climatizare, recompartimentarea unor spaţii, asigurarea unui iluminat artifical corespunzător, realizarea unui lift între parter şi etajul ambulatoriului, amenajarea celor două curţi interioare ca spaţii de aşteptare şi relaxare precum şi introducerea acestora în cir-culaţia ambulatoriului ca zone de legătură. Cu cealaltă parte din resursele financiare alocate acestui proiect au fost dotate, în mod co-respunzător, cu mobilier medical, echipamente, in-strumentar şi aparate medicale de cea mai bună calitate toate cabinetele de specialitate care func-ţionează în cadrul Ambulatoriului. Iniţiatorii proiectului apreciază că, prin rea-lizarea standardelor de calitate impuse de imple-mentarea acestui proiect sunt în măsură să con-tribuie la asigurarea condiţiilor de protecţie şi dimi-

nuarea riscului îmbolnăvirilor în municipiul Petro-şani, asigurând totodată un cadru pentru dezvol-tarea ulterioară a serviciilor colaterale serviciilor medicale. Prezent la seminarul de închidere a acestui proiect, directorul Spitalului de Urgenţă Petroşani - beneficiar al acestui proiect - dr. Alin Vasilescu a declarat că “în primul rând, beneficiarul direct al acestei investiţii este pacientul, datorită în primul rând condiţiilor decente şi elegante în care vor fi consultaţi şi, în al doilea rând, datorită aparaturii medicale moderne cu care au fost dotate cabi-netele medicilor, în mod special a noului computer tomograf. În altă ordine de idei, beneficiari suntem şi noi, cei din corpul medical al Spitalului de Ur-genţă Petroşani, pentru că vom putea activa într-un spaţiu medical modern, dotat corespunzător”, a declarat dr. Alin Vasilescu. Directorul Spitalului de Urgenţă din Petro-şani speră acum că Ministerul Sănătăţii va răs-punde şi nevoilor similare de reabilitare şi dotare a Spitalului de Urgenţă din Petroşani, mai ales că în acest sens a fost realizat un alt proiect care pre-vede utilizarea banilor europeni, un proiect în va-loare de 41 de milioane de euro.

Tiberiu VINŢAN

Finalizarea unui proiect european în valoare de peste 14 milioane de lei aduce

Drumul spre Herculane, garanţia unui viitor mai bun pentru oraşul Uricani Toate studiile pe care spe-cialiştii din cadrul Primăriei oraşului Uricani le-au efectuat în ultimii ani privind abordarea aspectelor ce ţin de “Strategia de dezvoltare a oraşului Uricani” pe termen mediu şi lung, de-monstrează într-un mod absolut ca-tegoric faptul că perspectivele viitoa-re de dezvoltare a localităţii ţin de fi-nalizarea proiectului rutier al DN 66A Uricani-Băile Herculane. Cu acest argument “la dosar”, dar şi cu altele menite să-i susţină punctul de vedere, primarul oraşului Uricani a deschis calea dialogului cu mai mulţi dintre colegii săi din PSD, care ocupă astăzi importante demni-tăţi publice în conducerea statului român. “Nu vă ascund faptul că am avut în ultimele luni, mai multe în-tâlniri pe această temă cu ministrul Marilor Proiecte, domnul Dan Şova, cu ministrul Dezvoltării Regionale. Domnul vicepremier Liviu Dragnea şi chiar cu Primul Ministru al României, domnul Victor Ponta. Atât eu, cât şi senatorul de Valea Jiului, domnul Cosmin Nicula, le-am solicitat distin-

şilor noştri colegi să găsească so-luţiile necesare pentru a reporni pro-iectul construirii drumului spre Hercu-lane. Am primit asigurări că anul 2014 va consemna reluarea lucrărilor şi că, în cel mai scurt timp posibil acestea vor fi şi finalizate în actuala legislatură”, spune, cu încredere, pri-marul oraşului Uricani. Acesta a obţinut acordul mem-brilor Guvernului privind repunerea în discuţie a proiectului legat de con-strucţia drumului spre Herculane, ur-mând ca, în perioada imediat urmă-toare să fie găsită cea mai bună so-luţie pentru finanţarea lucrărilor. În acest sens, au fost identificate mai multe posibilităţi de abordare a ches-tiunii banilor necesari pentru imple-mentarea acestui proiect, pentru că este vorba despre sume semnifi-cative de bani. Guvernul studiază pe de o parte, posibilitatea de accesare a banilor europeni pentru această lucrare, dar şi oportunitatea alocării sumelor necesare fie dintr-un îm-prumut extern contractat de statul ro-mân, fie chiar de la bugetul de stat.

“Din discuţiile pe care le-am avut la Bucureşti, un lucru este însă foarte clar: o decizie privind reluarea lucră-rilor la drumul spre Herculane va fi luată în cursul anului viitor şi vă pro-mit că voi bate fierul cât e cald, cum se spune în popor, pentru ca lucrurile să se finalizeze cu luarea unei decizii favorabile nu doar pentru noi, cei din Uricani, ci pentru întreaga Vale a Ji-ului”, mai spune primarul Dănuţ Bu-hăescu. Acesta este convins că redes-chiderea şantierului de modernizare a DN 66A Uricani-Băile Herculane, pe ultimul tronson de circa 30 de kilometri va fi în măsură să asigure un număr semnificativ de locuri de muncă pe perioada de derulare a lucrărilor de construcţie. Însă marele câştig este cel pe termen mediu şi lung, având în vedere că ieşirea din izolare a oraşului Uricani va face posibilă o dezvoltare pe oritontală a serviciilor de turism şi conexe aces-tuia, va duce la valorificarea la maxi-mum a potenţialului turistic şi, odată cu acesta, la construirea unor noi

afaceri menite să asigure nu doar re-vitalizarea activităţii socio-economice din oraşul Uricani, ci să contribuie decisiv la dezvoltarea întregii co-munităţii. “Cred că oraşul Uricani poate deveni cea mai atractivă zonă turistică din Valea Jiului, aşa cum cred că primul pas pentru a ne croi un nou reper de dezvoltare al comu-nităţii noastre este tocmai deschi-derea drumului Câmpu lui Neag - Băile, Herculane” crede primarul Buhăescu.

Tiberiu VINŢAN

Afaceri în Valea Jiului - REPORTAJ

Fiţi sinceri şi recunoaşteţi, de câte ori - privind de pe ferestrele cu termopan, pe care nici măcar pro-moroaca nu se mai lipeşte ! - nu vă e dor de iernile copilăriei ? Acele ierni în care, înfofoliţi cu căciulă, mănuşi şi fular de lână, cu câteva rânduri de haine pe dedesubt, trăgeam de săni-uţele noastre din fier forjat şi lemn de brad, pe uliţele copilăriei, prin nămeţii dintre blocuri sau pe câte o coastă invadată de copii gălăgioşi şi zbur-dalnici, ca în poeziile lui Coşbuc. Pentru mulţi, astăzi, acele vre-muri par doar de poveste. O frumoa-să poveste pe care binefacerile so-cietăţii moderne pare să ne fi răpit orice posibilitate de a o putea retrăi sau de-a o putea arăta copiilor noştri. În oraşe, zumzetul săniilor cu zurgă-lăi este înlocuit de clacsoanele ner-voase ale şoferilor grăbiţi; pârtiile au dispărut sub asaltul urbanistic, fiind înlocuite de alte case, blocuri, maga-zine sau cimitire. Nici măcar rost de bulgăreală nu prea se arată cu o ză-padă care, când e prea fleoşcăită, când e îngheţată bocnă.

Cu toate acestea, pentru noi, cei din Valea Jiului, Dumnezeu a lă-sat un loc în care toate aceste bu-curii ale iernilor copilăriei mai pot fi trăite la aceeaşi intensitate. Este un loc în care timpul pare să se fi oprit în loc şi iarna pe uliţă are acelaşi far-mec pe care, sunt sigur, cu mare plăcere, vi-l aduceţi aminte. Acest loc, pe care vă invit să-l vizităm îm-preună, în reportajul nostru din această săptămână, e la doar o aruncătură de băţ de “lumea civili-zată”, la capătul satului momârlănesc Câmpu lui Neag, în locul cunoscut drept Cheile Buţii, Câmpuşelu şi Câmpu Mielu. La Câmpu lui Neag timpul merge după cărindarul cel ve-chi, bătrânesc care rânduieşte lumea după soare, cântatul cucului şi urca-tul oilor la munte…

Tot aşa, călătorul care popose-şte pe aceste locuri în vremurile acestea de iarnă are bucuria de a-şi regăsi, aidoma, toate poveştile copi-lăriei. Poveştile în care iarna e iarnă, cu omăt alb, pufos şi numa’ bun de adunat bulgări în palme ori de croit derdeluş pe coastele domoale de pe fânaţe, între brazi încărcaţi de pro-moroacă şi clăi galbene, ninse. Aici, în Câmp, chiar dacă “drumul lui Băs-escu” a atras ca un magnet oameni cu dare de mână care şi-au ridicat cabane şi vile la poalele Retezatului, chiar dacă motoarele maşinilor de teren torc anevoios la deal şi la vale pe drumul săpat între munţi, pe malul Jiului de Vest, până aproape de iz-voarele acestuia, timpul pare să se fi oprit totuşi în loc pentru a le aminti celor ce vin să-şi petreacă un frumos sfârşit de săptămână pe aceste me-leaguri, de frumuseţea iernilor copi-lăriei. Departe, la mai bine de 40 de kilometri de centrul urban al Văii Jiu-lui şi la mai bine de 10 kilometri de cel mai apropiat sat, cătunul Câm-

puşelului se deschide ca o fereastră spre o lume demult uitată. Nici nu e de mirare că aici, mai ales la sfârşit de săptămână, vin sute de copii, în-soţiţi de părinţi şi bunici, pentru o

zbenguială voioasă în omăt şi pentru câteva ture de săniuş pe derdeluşul improvizat la poalele Retezatului. Nu încape vorbă şi nu-i nici chip de în-doială că aici, la Câmpuşel, iarna se trăieşte la fel ca-ntr-o poveste. Dincolo de poveste, nu e rău să ştiţi că aici, unde se află principala poartă de intrare în Munţii Retezat, popasul turistic nu înseamnă doar zăpadă, ci şi plăcerea de a fi oaspete al oamenilor locului. La Cabana Re-tezat ori la Cabana Ceile Buţii, cele mai cunoscute complexe de cazare din zonă, gazdele sunt pregătite să-şi mulţumească oaspeţii după toate gusturile. Şi pe ale celor ce doresc să-şi amintească trăirile neasemuite ale vieţii la ţară, cu focul trosnind în sobe şi cu pricoiţa în spinare, dar şi ale celor care s-au deprins ireversibil de viaţa în spaţii largi, cu încălzire centrală şi baie de lux în preajma dormitorului. Aşa au reuşit gazdele

din Câmpu lui Neag să-şi mulţumea-scă toţi oaspeţii. “Am trasformat un spaţiu pustiu într-un loc primitor în care vă întâmpinăm cu o cană de vin, cu găteli româneşti şi cu bucurie

în suflet. Puteţi să zăboviţi oricât, căci la noi calendarul a rânduit timpul numai cu ceasuri bune şi norocoa-se ! Şi de mai bine de un deceniu, apele şi pădurile noastre le poves-tesc călătorilor de prin toate părţile legendele munţilor Retezat ! Vă aşteptăm pe la noi şi mult ne-om bu-cura de cinstea pe care ne-o adu-ceţi”, grăiesc gazdele, în cel mai pur şi cel mai simplu grai momârlănesc. Nu doar cabanele şi cabanierii sunt gazde primitoare în satul de la capătul Văii Jiului. La orişice poartă veţi fi bătând, de la Uricani la Valea de Brazi şi până hăt dincolo de Buta şi Câmpu lui Neag, din ocol nu se vor slobozi câinii, ci vă vor întâmpina oameni primitori, bucuroşi de oas-peţi, gata să vă aşeze la loc de cin-ste în jurul mesei lor, la un cârnaţ afumat, o gură de slană cu brânză şi ceapă şi, musai ca de bună voie, un păhăruţ de pălincă dreasă cu un trânc de mere aşa cum numa’ momârlanii adevăraţi ştiu să le facă. Veţi auzi de la aceşti oameni frumoa-sele poveşti ale Iorgovanului dar şi tristele poveşti cu oameni răi care, pentru puţin cărbune, au ras de pe faţa pământului unul dintre cele mai frumoase sate tradiţionale româneşti (Câmpu lui Neag), lăsând în locul a-cestuia o uriaşă văgăună de pământ pe care, după închiderea minei, au-torităţile au umplut-o cu apă din Jiu dând naştere unui lac cu perspec-tive de agrement. ...La Câmpu lui Neag timpul merge după cărindarul cel vechi, bătrânesc, care rânduieşte lumea după soare, cântatul cucului şi urca-tul oilor la munte ! De vă e dor de iernile copilăriei, de plăcerea jocului cu bulgării de zăpadă, de gustul pitei cu untură şi ceapă sau al ceaiului din mentă sălbatică, mergeţi, chiar şi pentru câteva ore, în paradisul de iarnă de la Câmpu lui Neag.

Tiberiu VINŢAN

Afaceri în Valea Jiului - FAPT DIVERS

Ştiinţa “shoping”-ului

În era globalizării, mai ales atunci când se apropie sărbătorile de iarnă veţi fi de acord cu mine că până şi a face cumpărărturi a de-venit o adevărată ştiinţă. Cum altfel ai putea să alegi dintre miile de oferte pe cea mai bună şi cum altfel să te mai descurci între milioanele de produse care îţi trag cu ochiul din vitrine şi de pe rafturile sutelor de magazine dintr-un oraş ? Un posibil răspuns, pe care vi-l va da cu siguranţă orice puşti de grădiniţă este o invitaţie la supermarket. Sau poate la megamarket, hipermarket sau city mall. V-aţi întrebat însă vreodată, de unde a pornit ideea înfiinţării acestui tip de magazine ? Ei bine, povestea “comerţului cu căruciorul”,

pe care noi am descoperit-o abia după căderea comunismului, este veche de mai bine de 100 de ani în ţara tuturor posibilităţilor. În 1904, Clarence Saunders, un simplu vânzător dintr-o băcănie din Memphis, un orăşel american înfiinţat în 1819 în statul Tenne-ssee, a observat că modul dificil de deservire a clienţilor, lipsa de con-trol asupra preţurilor de către vân-zătorii cărora le era dificil să reţină atâtea cifre, ducea des la falimentul multor magazine, generat de ne-răbdarea cumpărătorilor care nu mai erau dispuşi să stea la coadă pentru a-şi face cumpărăturile zil-nice. Saunders a dezvoltat un plan menit să corecteze toate aceste disfuncţionalităţi. Eu a schiţat un magazin aranjat în aşa fel încât să permită cumpărătorului să-şi ia sin-gur de pe raft produsele dorite, să le aşeze într-un coş şi să le plă-tească la o casă de marcat aşezată la ieşirea din magazin. Aşa s-a năs-cut, la 6 septembrie 1916, pe stra-da Jefferson nr. 79 din Memphis primul magazin universal din istoria comerţului. Numele său a făcut, la rândul său, istorie, prin simplitatea sa haioasă şi prin reclama agresivă pe care i-a impus-o Saunders: “Piggly Wiggly”.

În doar 6 ani de la deschi-dere, magazinele “Piggly Wiggly” cucereau America, fiind deschise 1200 de unităţi în 29 de state, iar 10 ani mai târziu lanţul număra 2600 de magazine şi o cifră de afa-ceri de 180 de milioane de dolari. Ideea a fost dezvoltată mai târziu de un alt întreprinzător, Je-sse Clyde Nichols care, în 1922 punea bazele primului city mall din lume, pe terenul unei foste gropi de gunoi din Kansas. Pe o suprafaţă de 55 de acri, cu ajutorul unor re-putaţi peisagişti şi arhitecţi, Nichols a construit un centru comercial fas-tuos, cu spaţii comerciale pentru di-verse magazine, dar şi cu parcuri de distracţii, fântâni arteziene, colo-nade sau copii ale unor impresio-nante sculpturi antice. “Country Club Plaza” a devenit astfel nu doar un loc de cumpărături “la grăma-dă”, ci şi un inedit loc pe petrecere a timpului liber. Noul stil comercial s-a extins rapid şi în Europa, în 1950 în Ma-rea Britanie, 10 ani mai târziu în Franţa, Germania şi Spania. Astăzi, realitatea comerţului modern a tre-cut bariera dintre nevoie şi divertis-ment şi în ţara noastră, unde ex-pansiunea marilor lanţuri de hiper-marketuri şi construcţia de mall-uri e încă în plin avânt.

Rubrică realizată de prof.dr.ing. Luminiţa VINŢAN

Ironizată ba chiar, de multe ori, ridiculizată, tradiţionala “pâine” a ţăranului, mămăliga rămâne una dintre cele mai apreciate bucate de pe masa românilor, fie el bogat sau sărac, atât la sărbători, cât şi în meniul multor zile normale de peste an. Fie aşezonată cu brânză de burduf, fie fiartă laolaltă cu brânza de oaie în tradiţionalul balmoş ciobănesc, fie pusă pe farfurie drept “garnitură” pentru sarmale, fie chiar ca delicios desert dulce căruia gospodinele îi spun pe la noi mălai sau turtă, mămăliga poate fi pregătită în zeci de forme şi arome. Pentru astăzi, vă aduc în atenţie o reţetă din nordul Ardealului, de mămăligă umplută. Pregătiţi pe masîă, pentru acest fel de mâncare, o jumătate de kil de mălai, un sfert de kil de brânză telemea (de oaie), tot cam atâta caşcaval, un lităr şi jumătate de lapte gras de vacă, o ceşcuţă de smântână, 6 ouă şi un cub de unt. Puneţi, întâi de toate, laptele la fiert şi, între timp, bateţi bine ouăle, răzăziţi brânza şi tăiaţi în cuburi mici caşcavalul. Când laptele a dat în primul clocot, puneţi uşor mălaiul în lapte şi amestecaţi până când se face cremă. Făina de mălai nu trebuie neapărat să fiarbă în lapte, caşa la mămăliga clasică, ci doar să se omogenizeze bine în lapte. Mămăliguţa astfel obţinută se amestecă apoi bine cu ouăle şi cu caşcavalul. Într-o altă cratiţă (de metal, de pământ sau de sticlă) aşezaţi mămăliguţa peste un strat subţire de unt, după care se netezeşte frumos cu o lingură de lemn. Se toarnă apoi smântână şi peste aceasta se presară un strat generos de brânză telemea. Se dă apoi vasul la cuptor unde se lasă până se rumeneşte, după care se serveşte caldă. Potfă bună !

Mămăliga românească

Pe astea le ştiţi ? O blondă, la cabina de la baza pârtiei : - Bună ziua, pot să-mi las şi eu silicoanele aici ? - Da' ce-aţi patit ? - Nimic, dar am văzut că scrie mare pe afis: INTERZIS CU SANII PE PARTIE ! *** Doi soţi la... discuţii: - Auzi, dragă, eşti un nesimţit. De câte ori vorbesc cu tine, te ia căscatul.. - Nu-i adevărat, dragă. Nu casc, încerc să zic şi eu ceva. *** Un român încearcă să “agaţe” o blondă pe facebook : - Hello ! - Hello ! - Where are you from ? - France ! - Hai că nu te cred ! - Pe bune, mă... ***

“Fotoreporter junior” vă propune o călătorie în imagini prin România Asociaţia culturală “Iosif Tell-mann” din Lupeni, Sindicatul “Munte-le” şi redacţia ziarelor “Afaceri în Va-lea Jiului” şi “Curierul Văii Jiului” orga-nizează o nouă ediţie a concursului “Fotoreporter junior”. Tema din acest an este ,,Cǎlǎtor prin ţara mea’’. Fotografia prezentǎ în concurs trebuie sǎ fie de mǎrime A4, pusǎ în folie iar eticheta va conţine: numele, şcoala şi localitatea elevului, iar pe verso numele profesorului coordona-

tor. Fotografia trebuie însoţitǎ de un reportaj, care va cuprinde date im-portante despre aceste obiective, ast-fel încât sǎ punǎ în evidenţǎ bogǎţiile şi frumuseţile patriei noastre. Lucrǎrile vor fi predate pânǎ în data de 30.04.2014, la Galeria de Artǎ ,,Iosif Tellmann’’Lupeni. Relaţii la numărul de telefon: 0726084047. Vernisajul şi festivitatea de premiere vor avea loc în data de 16.05.2014. (A.D.)

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

*ofertă valabilă în perioada 18 noiembrie-18 decembrie 2013

Solicită o oferta personalizată la 0722-554.809

Senatorul Vochiţoiu încheie anul 2013 tot cu gândul la problemele poporului De Moş Nicolae - protectorul săracilor, senatorul PPDD de Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu a anunţat că a depus la Parlament un proiect le-gislativ pe măsură. Este vorba despre o simplă modificare a Codului de Pro-cedură Civilă care însă e în măsură să salveze câteva sute de mii de fa-milii de români de la evacuarea din propriile locuinţe. Ideea lui Vochiţoiu a plecat de la o realitată tristă consemnată de sta-tisticile momentului. Astfel, senatorul a aflat că, în prag de iarnă, peste 100.000 de familii de români riscă să fie evacuate din case, prin executare silită, după ce au pierdut în instanţă procesele cu diverşi creditori (bănci, firme furnizoare de utilităţi etc.). “Mie mi se pare absolut nedrept şi inuman ca, în prag de iarnă, aceste familii să fie scoase în stradă. Desi-gur, iniţiativa mea nu încurajează ne-plata datoriilor, dar în egală măsură sunt convins că, în foarte multe cazuri în care s-a ajuns la executare silită, nu este vorba despre reaua voinţă din partea oamenilor, ci despre accen-tuarea sărăciei sub guvernarea USL”, a declarat Haralambie Vochiţoiu, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Petroşani. Senatorul pre-cizează că iniţiativa sa legislativă, prin

care se propune modificarea Codului de Procedură Civilă, vizează stabilirea unui termen de un an de la pronunţare pentru punerea în executare a acelor titluri executorii care vizează evacua-rea din locuinţe a datornicilor, timp în care cei vizaţi fie pot găsi soluţii pen-tru achitarea debitelor, fie au răgazul necesar pentru a-şi găsi o altă lo-cuinţă. Cum cei ce se gândesc la oa-menii năpăstuiţi au parte şi de bu-curie, la scurt timp după ce a făcut publică această iniţiativă legislativă, senatorul Vochiţoiu a primit, la cabine-tul său parlamentar din Petroşani co-lindul copiilor unei grupe de grădiniţă. Acestora senatorul PPDD le-a în-mânat pachete cu cadouri de Moş Ni-colae, gest de care, într-o inedită pre-mieră în Valea Jiului, s-au bucurat şi ziariştii prezenţi la eveniment.

Tiberiu VINŢAN

Primăriile trebuie să asigure în 2014, cel puţin 25% din salarizarea însoţitorilor persoanelor cu handicap

Vicepreşedintele Consiliului judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint, a anunţat la Pe-troşani că, începând cu anul 2014, finan-ţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, acordat de la bugetul de stat, prin intermediul Consi-liilor judeţene, se va face doar în proporţie de 75% din necesarul de fonduri, stabilit în funcţie de numărul de beneficiari comu-nicat de unităţile administrativ-teritoriale. Diferenţa de 25% trebuie asigurată de au-torităţile locale care, în acest scop, au obli-gaţia de a prevedea sume în bugetul local. “Deseori, primăriile pasează proble-ma neplăţii acestor drepturi asupra Consi-liului judeţean, ceea ce nu este nici real şi nici corect. Noua prevedere legislativă eli-mină acest lucru şi obligă primarii să-şi asume plata salariilor pentru însoţitorii persoanelor cu handicap, cel puţin pentru 3 luni”, arată Tiberiu Balint. (T.V.)

Exclusiv Media şi hd365.ro vă aduc “Sărbătorile acasă” prin intermediul KAPITAL TV Din Ajun de Crăciun şi până după Anul Nou, televiziunea Kapital vă invită să petreceţi “Sărbătorile acasă”, prin intermediul unor emisiuni speciale rea-lizate de grupul de presă Exclusiv Me-dia în parteneriat cu casa de producţie de televiziune a fraţilor Cornel şi Ilie Pintea (hd365.ro). Seria de emisiuni “Sărbătorile a-casă” vă invită, prin intermediul pos-tului local de televiziune KTV, dar şi prin intermediul televiziunii prin internet hd365.ro şi afacerivj.wordpress.com să

urmăriţi reportaje inedite cu privire la tradiţiile şi obiceiurile locale de Crăciun şi Anul Nou, să vedeţi cum îşi petrec sărbătorile de iarnă oamenii simpli din Valea Jiului dar şi câteva dintre cele mai cunoscute personalităţi ale vieţii publice locale şi să intraţi în atmosfera sărbătorilor cu cele mai frumoase co-linde şi cântece de Crăciun. Similar, vă invităm să petreceţi seara de Revelion acasă la cei mai im-portanţi oameni ai Văii Jiului, dar şi împreună cu cei mai talentaţi artişti din

Valea Jiului, care vă vor aduce muzică de calitate, umor şi multă voie bună. Din programul de sărbători nu vor lipsi sur-prizele, aşa cum nu vor lipsi urările şi gândurile bune pe care vi le vor aduce cei mai importanţi oameni ai Văii Jiului. Bucuraţi-vă de toate acestea în producţia TV “Sărbătorile acasă”, un produs media semnat de o echipă de profesionişti din domeniul audio-vizual al Văii Jiului. Mai multe detalii, săptă-mâna viitoare.

Lucian ISPAS

pagina1.pdfpagina2.pdfpagina3.pdfpagina4.pdfpagina5.pdfpagina6.pdfpagina7.pdfpagina8.pdf