culturism22162012

7/28/2019 culturism22162012

1/19

MiculdejunalcampionilorDorsaliicrescmai

repedecuramaturiDesprevegetarieni

director: CRISTIAN DULGHERU l nr. 6 (221) 2012 l 1,50 lei lwww.efitness.ro

7/28/2019 culturism22162012

2/19

Cultur ism&FitnessToat`colec]iarevistelornoastre,delanum`rul1la219,estedisponibil`acum,peDVD,\nformatdigital(pdf).UnDVDcost`15lei.Comenzilesepotfacelatelefoaneleredac]ieisaupeemail.

Ne antren`mc` s` fim s`n`to[isau ne gr`bims` ne \mboln vim? .8

Mu[chii nu se evapor`peste noapte! . . . . .11

Micul dejunal campionilor . . . .12

Sculptura[i corpul uman (2) .14

Despre vegetarieni .16

tia]i c`... . . . . . . . . . .18

Dorsalii cresc mai

repede cu ramaturi 20Vitaminele anaboliceA [i C . . . . . . . . . . . .22

ProfilBeatrice erban . . .23

Hora]iu Forgaci . . . .24

ncruci[a]i bra]elepentru un piept

mai bun! . . . . . . . . . .26

Ce am \nv`]atdespre diete . . . . . .27

Atac`mspatele inferior? . .28

Trebuie ca oameniide fier s`... ? . . . . . .30

Lec]iide la Mr. Olympia .31

Skandenberg . . . . . . .30

CUPRINSCUPRINS

Coperta 1: Beatrice {erban

[i Hora]iu Forgaci

Editura Redis CoStr.Industrieinr. 2,Buftea,jud.Ilfov,cod 070000Telefon/Fax: 021.300.75.46;Fax :021.351.50.58;Telefon: 021.300.75.46,0744.632.294,0722.244.783,0724.579.149e-mail: [email protected] website: www.efitness.roColectiv de redac]ie

Redactor [ef:Florin Uceanu. Redactori:Cristian Neagu, Daniel Oprea,Alexandru Bolborici, Drago[ Corcoveanu [i C-tin Ionescu (corespondent

SUA). Foto:Viorel Dulgheru, Dorel Florea[i Mircea Netea. Corectur :Elena Miculi] .

B.C.A.A.

Produs cu efect anabolic, ce are capa-citatea de a m`ri semnificativ sinteza deproteine \n organism [i care faciliteaz` eli-berarea natural` de hormoni, precum hor-monul de cre[tere (GH), IGF-1 [i insulina.Are un remarcabil efect anticatabolic, pre-venind distrugerea proteinelor [i pierderea

masei musculare. u 90 g 31,00 lei200 g 55,00 lei300 g 75,00 lei

Taurina

Taurina [i lecitina sunt necesare pen-tru metabolizarea gr`similor, previn for-marea calculilor biliari, favorizeaz` ab-sorb]ia vitaminelor liposolubile, \mbun`-t`]esc starea de s`n`tate a inimii, asi-gur` suportul necesar sintezei neuro-transmi]`torilor [i au efect protector asu-pra creierului. u

100 g 17,00 lei

Creatin Monohidrat

Creatin` monohidrat avnd 100% puri-tate. Ofer` organismului energia ne-cesar` sus]inerii efortului intens, m`re[tefor]a muscular`, \mbun`t`]e[te refacereapostefort, cre[te volumul celular, cre[tehidrarea celular`.u

90 g 19,00 lei300 g 39,00 lei500 g 49,00 lei

LGlutamina

Glutamina reprezint` 60% din totalulaminoacizilor liberi din mu[chi [i 20% dintotalul aminoacizilor circulan]i \n organism.Favorizeaz` sinteza proteinelor, previnecatabolismul muscular (dis-trugerea ]esutului muscu-lar), \mbun t ]e[te recupe-rarea dup efort, stimuleaz`producerea hormonului decre[tere, stimuleaz` activi-tatea sistemului imunitar, fa-vorizeaz` hidrarea celular`,cre[te produc]ia de glicogen

\n ficat, transport` azotul \nlocurile \n care organismulare cea mai mare nevoie(pentru sinteza proteic`). u

90 g 31,00 lei200 g 49,00 lei300 g 69,00 lei

LCarnitina

M`re[te cu 70 % metabo-lizarea gr`simii. Accelerea-z` metabolismul lipidelor,favoriznd oxidarea lor lanivel celular, mobilizeaz`

depozitele de gr`sime, m`re[te perfor-man]ele fizice [i rezisten]a la efort,reduce nivelul colesterolului [i triglice-ridelor.u

30 g 25,00 lei50 g 37,00 lei

100 g 69,00 leiu M`sura din interiorul flacoanelor,

ras , con]ine 1 g de pudr`.

M

TINERETULUI

LiceulINCAI

REDIS

MAGAZINUL

REDIS

Adresa: Calea {erban Vod` nr. 159, sector 4,Bucure[ti. La magazin se poate ajunge foarteu[or de la sta]ia de metrou Tineretului, \n circa2 minute de mers pe jos, ocolind prin stngaLiceul Gheorghe {incai.Program: luni - vineri 10.30 18.00

smb`t` 10.30 14.00Orice informa]ii despre magazin ob]ine]i la tel.

021.337.34.37

NUTRIMAXXNUTRIMAXXSUPLIMENTE NUTRITIVESUPLIMENTE NUTRITIVE

Baton cu o valoare ener-getic` redus`, con]inut marede fibre vegetale, ceai verde(1.000 mg) [i l-carnitin` (320mg). Datorit` fibrelor, se redu-ce asimilarea gr`similor [i sefavorizeaz` eliminarea lor.Combate senza]ia de foame [iare un efect de detoxifiere astomacului. Se recomand`consumarea a 1-3 batoane pezi, un baton putnd \nlocui omas`, deoarece asigur` [i ne-

cesarul de nutrien]i. Cu ctsunt \nlocuite mai multe mese,cu att se va realiza mai repe-de eliminarea gr`similor.100% vegetal. Pentrucomenzimai mari de 50 batoane, sefaceoreducerede25%.

1,70lei/buc.

SILUET

BAR

Culturism&Fitness nr. 6/2012 32 Culturism&Fitness nr. 6/2012

Inulina este o poliglucid` omogen` de origine vegetal` care \nce-tine[te rata digestiv` [i absorb]ia intestinal` [i scade rata de utilizarea caloriilor din sursele de hran`.

Inulina este ob]inut` din r`d`cina de cicoare, con]ine 95% fibre so-lubile [i este indicat` pentru reducerea poftei de mncare.

Inulina este s`]ioas`, hipocaloric`, reduce colesterolul seric, trigli-ceridele [i glicemia, m`re[te absorb]ia mineralelor n organism, aju-tnd [i la s`n`tatea oaselor printr-o mai bun` absorb]ie a calciului.|mbun`t`]e[te digestia, combate constipa]ia, ncetine[te absorb]iaintestinal`, ajutnd astfel la controlul greut`]ii, restabile[te flora nor-mal` intestinal`, stimuleaz` cre[terea bacteriei bifidobacterium [i re-duce bacteriile d`un`toare n intestinul gros, ajutnd astfel la s`n`-tatea sistemului digestiv.

|mbun`t`]e[te toleran]a alimentelor [i func]ionarea sistemului imuni-tar, reducnd toxinele din ficat. Dup` administrarea de inulin`, nivelulglicemiei din snge r`mne nemodificat. Inulina se prezint` sub form`de pudr`, cu gust neutru, u[or dulce, care se dizolv` foarte u[or.Mod de administrare:cte 5 g, de 3 ori pe zi,amestecat cu ap` saualte lichide (ceai, cafea,sucuri, lapte etc) sau nalimente ca iaurtul, supe,budinc` etc .

Poate fi folosit` [i canlocuit or de zah`r,avnd 10% din putereade ndulcire a acestuia. Olinguri]`, care se g`se[ten ambalaj, ras`, con]ine1 g de produs.

Cutii450g29,00lei

Inulinao minune pentru s`n`tate

7/28/2019 culturism22162012

3/19

7/28/2019 culturism22162012

4/19

7/28/2019 culturism22162012

5/19

Prof. Cristian Neagu

{tiu c` pare absurd, dar \ntre-barea se adreseaz` celor carefac fitness de \ntre]inere sau cuscopul de a-[i remodela corpul,de a sl`bi sau de a c[tiga \n gre-utate. A aborda gre[it problemaantrenamentului, a nutri]iei sau asuplimenta]iei poate duce la pro-bleme.

Dac` pe planul antrenamente-lor pot ap`rea gre[eli de execu-

]ie, de dozare a efortului, relativvizibile [i u[or de corectat pentruun antrenor cu experien]`, peplanul alimentar sau al suplimen-telor, avnd \n vedere [i c` aces-te activit`]i nu au loc sub supra-vegherea antrenorului, lucrurilese pot complica.

A te alimenta gre[it este destul

de grav. To]i cei care vor s`schimbe ceva la aspectul lor vortrebui, pe lng` efortul din sal`,s` schimbe [i modul de a se ali-menta.

De asemenea, supradozareasuplimentelor sau lipsa lor, \n ca-zul \n care corpul are caren]e,poate fi dùn`toare. Totu[i aces-te gre[eli pot duce la supraantre-nament, oboseal` cronic`, acci-dent`ri musculo-tendinoase sautulbur`ri digestive, ceea ce nu nepune \n pericol via]a, ci doar con-fortul ei [i pot fi remediate deantrenor.

Cele mai grave probleme \ns`pot ap`rea din dorin]a celui an-trenat de a s`ri, de la forma cucare intr` \n sal`, la una de spor-tiv de competi]ie, \ntr-un timpfoarte scurt, adic` un scop nere-alist.

{tim c` gndurile nes`n`toaseduc la decizii nes`n`toase [i apoila ac]iuni \n consecin]`.

Cea mai periculoas` ac]iuneeste aceea de a-]i administrasubstan]e interzise. Ce suntaceste substan]e [i cum le deo-sebim de cele care au efecte be-nefice?

Nu am de gnd s` v` bag \ncea]`, cum se spune \n popor,dndu-v` nume de substan]e, civ` spun simplu: tot ce este pro-dus farmaceutic, destinat oame-nilor bolnavi, este un produs dù-n`tor pentru un om s`n`tos. Totce se \ncadreaz` aici, \n modnormal, se poate procura doar cure]et` din farmacie sau, ilegal, dela dealerii care fac trafic cu ele \ns`lile de fitness. {tiu c` voi de-ranja pe mul]i scriind asta, dar mise pare imoral ca un antrenorresponsabil de s`n`tatea celuipe care \l antreneaz` s`-i vnd`substan]e care \l pot \mboln`vigrav [i \i pun via]a \n pericol.

V`d, \n s`lile unde merg s` màntrenez sau s` antrenez altepersoane, tineri sau mai pu]in ti-neri care discut` despre cocktail-uri de substan]e medicamen-toase, insulin` etc. Aspectul lorfizic este destul de impresionant,

au un corp musculos, f`r` gr`si-me, vascularizat, cu un tonusmuscular incredibil! {i totu[i ei seantreneaz` pu]in, m`nnc` cedoresc, observ` asta pn` [ioamenii care abia vin \n sal` cumine, de la prima [edin]` deantrenament. Se na[te \ntreba-rea logic`, pe care mi-o adresea-z` cel pe care \l antrenez:

Eu de ce trebuie s` ]in o

diet`, s` m` antrenez dup` un

program destul de greu, s` iau

suplimente, s` alerg etc. iar ei pot

s` m`nnce ciocolat` [i fast-

food, s` se antreneze mai rar [i

Ne antren`m ca s` fim s`n`to[isau ne gr`bim s` ne\mboln`vim?

s` arate mult mai bine?

R`spunsul meu este mereuacela[i:

Tu te antrenezi ca s` fii s`-

n`tos, ei ca s` arate bine, dar s`

fie bolnavi!

{i este foarte adev`rat! Corpulsuport` aceste substan]e untimp, apoi \ncepe s` cedeze. Pelng` func]ia excretoare hormo-nal`, cedeaz` [i func]ia hepatic`,apare HTA (hipertensiunea arte-rial`), riscul de a face infarct, dia-bet, alterarea func]iilor princi-palelor organe, apari]ia tumorilor[i riscul de moarte subit` cre[temult. Dar bìe]ii se simt bine, pu-ternici [i cred c`, dac` \n oglind`

[i pe [trand se vede a[a de bine,asta va dura la nesfr[it [i nu vaveni niciodat` nota de plat`.Substan]ele interzise dau o staremental` pozitiv` exagerat`, mo-tiv pentru care utilizatorul \ncepes` ignore orice pericol, crede c`poate rezista la o via]` dezordo-nat` (alimenta]ie nes`n`toas`,lipsa odihnei), la excese de toatefelurile. Dac` le atragi aten]ia,spun c` ei nu p`]esc nimic, c`sunt s`n`to[i tun etc. |n prezent,mul]i dintre cei care \mi spuneauasta acum 5; 10 sau 15 ani auprobleme diverse: depresii, pro-bleme hepatice, sterilitate etc.

Recent, am aflat despre un b`-iat de 19 ani, care \[i injecta insu-lin` de 2 ani [i pe care \l [tiam dela sal`, c` este \n spital, pentru

c` nu-i mai func]ioneaz` pancre-asul [i nimeni nu \i poate stabilizaacum glicemia. Nu numai c` numai poate face sport [i a sl`bitpeste 20 de kg, dar va fi bolnavtoat` via]a. El pl`te[te pre]ul ad-ministr`rii substan]elor interzise,dar cel care i le-a vndut [i carel-a \nv`]at s` le foloseasc` e binemersi [i antreneaz` [i alte per-soane, evident cu acelea[imetode.

Din p`cate, aceste persoaneexist` \n aproape orice sal` [i facprofituri frumoase vnznd aces-te substan]e naivilor care cred c`

pot s` se transforme brusc dinoameni obi[nui]i \n culturi[ti.

Anul trecut a murit, la nici 40de ani, un practicant al sportuluicu greut`]i, pe care \l cuno[teamdin copil`rie. A fost un tip sl`bu],apoi s-a apucat de sal` [i tot slabera, dar progresa lent. Apoi, dup`c]iva ani \n care ajunsese sàrate bine, dar nu de competi]ie,a \nceput s`-[i administreze ste-roizi; [tiu asta de la el, nu mi-apovestit altcineva. A continuatadministrarea o perioad` lung`de timp, pn` au \nceput pro-blemele de s`n`tate. A fost diag-

nosticat cu cancer la stomac, iarmedicii au spus c` acesta a evo-luat mai rapid dect la orice bol-nav pe care l-au tratat. A murit \ncteva luni, \n chinuri.

O cuno[tin]` de-a mea, o per-soan` tn`r`, sub 30 de ani, su-praponderal`, a luat, \mpotrivarecomand`rii mele, vestitele pas-tile de sl`bit chineze[ti. Suferindini]ial de aritmie, a ajuns la unspital la cardiologie [i a stat dou`s`pt`mni \ntre via]` [i moarteconectat` la aparate, medicii lup-tnd s` o stabilizeze.

Toate aceste substan]e, care

gr`besc ob]inerea unui corpexcep]ional \ntr-un timp foartescurt, realizeaz` aceast` minu-ne pe seama suprasolicit`riiunor func]ii vitale: cardiac`, he-patic`, hormonal`, renal`. Deze-chilibrele biochimice create potdeclan[a acidoze sangvine grave[i infarct sau alterarea unei func]iivitale, situa]ie care \l transform`pe cel care [i le administreaz` \nbolnav cronic pe via]` sau candi-dat la transplant.

Dar cel prins \n acest vrtej,v`zndu-se \n oglind`, nu mairealizeaz` riscurile, ci, dorind

corpul care s` uimeasc` pe toat`lumea, risc` cump`rnd de laantrenorul dealer de substan]e,care astfel realizeaz` un imensprofit prin distrugerea s`n`t`]iicelui pe care \l antreneaz`.

Toate aceste substan]e au caprim efect sc`derea imunit`]ii.Aceast` sc`dere se [tie c` esteprima condi]ie pentru a dezvoltacancerul. Unele organisme rezis-t`, altele nu. Judeca]i acum sin-guri dac` aceste riscuri meritàsumate.

E fiziologic ca sl`birea, cre[te-rea \n greutate, s` se produc` \n

8 Culturism&Fitness nr. 6/2012 Culturism&Fitness nr. 6/2012 9

CCriist iian NNeaguas iistndpe Dan iiel VV lad

Dan iielR`ducanu

7/28/2019 culturism22162012

6/19

timp, cu antrenamente regulate, odiet` s`n`toas`, bazat` pe echi-librul nutrien]ilor, cu substan]ecare cresc imunitatea [i tonusulgeneral, care ajut` func]iile vitale,nu le distrug. Cel care decide s`sl`beasc` trebuie s` [tie c` nu sepoate \ntmpla asta \ntr-un timpextrem de scurt, mai ales dacèste vorba de multe kilograme.Trebuie s` aib` r`bdare, s` ]in`regim [i s` ia numai suplimentenutritive care ajut` la sl`bit.Aceste substan]e sunt cele extra-se din alimenta]ia natural`, numedicamente pentru diverse boli:proteinele, vitaminele, mineralele,carbohidra]ii, uleiurile din vege-tale sau pe[te. Aceste suplimentenu trebuie confundate cu medica-

mentele descrise mai sus, de[i seprezint` uneori sub form` de cap-sule. Suplimentele sus]in efortulfizic [i sl`birea, sau dup` cazcre[terea corpului [i a muscula-turii, acesta fiind rolul pentru careau fost proiectate. A[ vrea s` v`gndi]i la alimentul pentru be-belu[i, laptele, care are adùgiride vitamine [i de proteine plusfier, pentru a sus]ine cre[tereacopilului \n primele luni de via]`.De la acest principiu au fost con-cepute suplimentele alimentare,ca s` sus]in` corpul \n procesulsù fiziologic de transformare.

Din p`cate, nu doar p`rin]iisportivilor care se antreneaz`, ci[i medici celebri fac confuziijenante, inclusiv la televizor, \ntreaceste suplimente [i medica-mentele interzise.

Recent, am stat de vorb` cu unmedic anatomo-patolog de orig-ine romn`, care lucreaz` \nFran]a [i care a f`cut aceea[iconfuzie. Dup` ce i-am explicatcu calm, de la no]iuni de baz`pn` la nivelul biochimiei, a recu-noscut c` nu se studiaz` \n facul-t`]ile de medicin` aceste supli-mente, de[i multe dintre ele suntadjuvante \n tratarea unor boligrave (carnitina este folosit` la

tratarea insuficien]ei cardiace caadjuvant, vitaminele din gama B\n problemele hepatice [i ale sis-temului nervos etc.).

A ne gr`bi s` ob]inem rezultatenemeritate, prin dereglarea func-]iilor corpului, este o mare gre-[eal`! Un antrenor corect, cu stu-dii solide \n domeniu [i expe-rien]` [i, nu \n ultimul rnd, cu unnivel moral corespunz`tor, nu varecomanda sau vinde celor pecare-i antreneaz` substan]e in-terzise. El va [ti ce m`suri sàdopte cu practicantul de fitness,s` \i prescrie un antrenamentbine structurat [i s`-i fac` reco-mand`ri care s`-i \mbun`t`]eas-c` starea de s`n`tate.

E adev`rat c`, dac` nu ai cu-no[tin]e solide, att despre me-

todica antrenamentului sportiv,ct [i despre medicin`, anato-mie, nutri]ie [i alimenta]ie, nuob]ii rezultate vizibile cu cei pecare \i antrenezi [i atunci e maisimplu s` le vinzi substan]e inter-zise [i rezultatele vor ap`reaimediat!

Nu degeaba toate aceste sub-stan]e sunt interzise \n sportul deperforman]` [i considerate do-ping, pentru c` ele produc daunemari s`n`t`]ii, deci dac` sportiviinu au voie s` le administreze, dece ar fi utile s`n`t`]ii unui omnormal care vrea doar s` se \n-

tre]in`? {tiu c` suplimentele s`-n`toase [i sigure au un efect multmai lent, dar v` ajut` s`n`tatea,nu o distrug!

V`d din ce \n ce mai mul]i tinericare consum` aceste substan]einterzise, pentru c` dealerii spe-culeaz` dorin]a lor de a avea unfizic ie[it din comun. Pentru p`-rin]ii acestor tineri, descriu ctevadintre simptomele vizibile, dup`care pot recunoa[te consumulacestor substan]e de c`tre co-pilul dumnealor:z cre[terea brusc` \n greutate,

f`r` ]esut adiposz agresivitate, schimb`ri de

comportament, insomnie, nervo-

zitate accentuat`z acnee pe spate extrem de

inestetic`, pielea are un aspectuleiosz ginecomastiePentru practican]ii de fitness,

am urm`torul sfat: antrena]i-v`,\n primul rnd, ca s` fi]i s`n`to[i,aborda]i antrenamentele realist,adapta]i-v` a[tept`rile \n confor-mitate cu vrsta dumneavoastr`[i urm`ri]i progresul de la lun` lalun`. Orice centimetru pierdutsau c[tigat, \n direc]ia dorit`,orice kilogram c[tigat sau pier-dut sunt victoriile care trebuie s`v` motiveze. Nu v` compara]iniciodat` cu sportivii de perfor-man]`, e absurd s` vrei s` ar`]ica un culturist profesionist, e ca[i cnd ai vrea s` \no]i la fel de

repede ca Ian Thorpe sau sàlergi la fel de rapid ca UsainBolt!

Documenta]i-v` despre ali-menta]ie, antrenament, supli-mente, fiziologie sportiv` [i, dacàve]i nel`muriri, pute]i s`-miadresa]i \ntreb`ri pe siteul topcul-turism.ro, la rubrica |ntreab`specialistul!

V` doresc, \n primul rnd, os`n`tate de fier [i apoi un corpct mai aproape de dorin]a dum-neavoastr`! Fi]i inteligen]i [ialege]i varianta sigur`, f`r`riscuri!

10 Culturism&Fitness nr. 6/2012

{tim c` trebuie s` lu`m pauzede antrenament din cnd \n cndpentru a l`sa mintea [i corpul s`se odihneasc` [i s` se refac`,\ns` pur [i simplu nu o facem.Vrem s` ne antren`m [i \n con-cediu sau \n vacan]`, \ntreb`mautomat la hotelul unde dorim s`ne caz`m dac` are sal` de fit-ness.

Motivul? Ne este team` c`mu[chii c[tiga]i cu atta trud` [i

dedica]ie se vor topi cumva dac`nu mai continu`m s` facem an-trenamentele grele [i s` ]inemregimul de diet`, mncnd curatla fiecare 2-3 ore. Cazul recent alprofesionistului Victor Martinez artrebui s` serveasc` drept dovadèvident` c` temerile noastre suntabsolut nefondate.

Anul trecut, \n octombrie,Victor Martinez, care este n`scut\n Republica Dominican`, a c[-tigat prima edi]ie a concursuluiprofesionist Arnold Classic Euro-pa. La \ntoarcerea sa la NewYork, a fost re]inut de agen]ii va-

mali datorit` problemelorde viz` [i a trebuit s`-[ipetreac` urm`toarele 7 luni\ntr-un institut de corec]iedin New Jersey pn` lastabilirea sentin]ei.

|n tot acest timp, Victornu a avut acces la greut`]i[i a f`cut doar flot`ri [iabdomene. |n privin]a mn-c`rii, ar fi putut mnca des-tul`, dar fiind bogat` \n za-

haruri [i gr`simi cu cantit`]imici de protein` de calitate,a ales s` m`nnce pu]inpentru a nu se \ngr`[a.

A[adar, f`r` antrena-ment cu greut`]i, f`r` supli-mente [i cu pu]in` mncare,mul]i s-ar a[tepta ca Victor s` fipierdut foarte mult` mas` mus-cular`, s` devin` de nerecunos-cut. De fapt, el a intrat cu 120 kg\n form` de concurs [i a ie[itdup` cele 7 luni cu... 100 kg.

Judec`torii i-au acordat vizape via]` pentru America, a[a c`de acum \ncolo Victor nu va mai

avea probleme de acest gen. |nziua deciziei, Victor ar`ta destulde definit, bra]ele [i pieptul ar`-tnd chiar umflate.

L-am v`zut \n New York, la treis`pt`mni dup`. Urcase deja la112 kg. Era convins c` pauzafor]at` pe care a trebuit s` o ia afost de fapt un lucru pozitiv. Moti-va]ia lui era la maximum [i miciledureri [i \n]ep`turi, pe care leavea de ani de zile de la antrena-mentele continue, disp`ruser`complet. Corpul lui era activatpentru cre[tere.

S` fie aceasta o lec]ie pentruaceia dintre noi care nu conceps` ia o pauz` \n antrenamente [idiet`. Mu[chii nu se vor topipeste noapte dac` nu ne maiantren`m, iar cantitatea care sepierde dup` o pauz` mai lung`se reface foarte u[or. De fapt,avem mai multe [anse pentruc[tiguri noi dac` facem pauz`dect dac` ne antren`m ne\ntre-rupt. Cine spunea c` nu avem ce\nv`]a de la profesioni[ti?

Alexandru Bolborici

dup` Ironman

Culturism&Fitness nr. 6/2012 11

CC -t iinPle[ea

Mu[chii nu se evapor`peste noapte!

VViictorMartiinez

VViictorcuStanMcQuay,,la 33s`pt `mnii dup èl iiberare

7/28/2019 culturism22162012

7/19

10 plicuri de Isotonic-R la pre]ul de numai12,00 lei

Aceast` ofert` cuprinde [i unrecipient de 1 litru care sepoate folosi la preparareaprodusului.

Recipientul are un dopconstruit special pentrusportivi, nefiind nevoie s` fiescos pentru a se consumalichidul din el. Acest recipientpoate fi folosit [i pentru prepa-

rarea pudrelor proteice, putnd]ine loc de shaker. Oferta stan-dard cuprinde plicuri cu toatecele trei arome, dar, la cerere,pute]i primi toate plicurile cu osingur` arom`.

Comenzile pentru aceastòfert` se pot face la tele-foanele redac]iei sau pewww.redis.ro.

Bucure[tenii pot bene-ficia de ofert` la magazinulde prezentare Redis, Calea{erban Vod`, nr. 159.

Ofert`special`

cuaromedeportocale,l`mie[ituttifrutti


|ntr-un studiu, subiec]ii, femeisedentare, au fost puse fie s`m`nnce un mic dejun cu carbo-hidra]i rapizi, fie unul cu carbo-hidra]i len]i, dup` care au efectu-at, la 3 ore, o or` de mers nor-mal. Dup` exerci]iu, femeile dingrupul care a mncat carbo-hidra]ii len]i, cu indice glicemicredus, au ars de dou` pn` la de3 ori mai mult` gr`sime dectgrupul cu carbohidra]i rapizi.Cercet`torii au g`sit rezultatesimilare [i pentru subiec]ii carese antrenau \n mod regulat, ceicu carbohidra]i len]i arznd cu55% mai mult` gr`sime dectceilal]i. A[adar, carbohidra]ii cu

indice glicemic redus, boga]i \nfibre vegetale te fac s` te sim]imai s`tul [i te ajut` s` sl`be[timai eficient, dac` e cazul.

Efectul diferitelor tipuri de car-bohidra]i asupra exerci]iilor esteun subiect \nc` mult discutat, darse crede c` asimilarea de carbo-hidra]i cu indice glicemic sc`zut,\naintea efortului, este ideal, pu-nnd la dispozi]ie energie sus]i-nut` [i o mai mare flexibilitatemetabolic`, adic` vei fi capabil s`folose[ti att carbohidra]ii ct [igr`simile, \n calitate de com-bustibil.

Cantit`]ile pentrucarbohidra]i [i gr`simiDup` cum am men]ionat mai

sus, flexibilitatea metabolic` estecapacitatea de a folosi com-

bustibilul care este disponibilpentru eliberarea de energie.Corpul poate folosi diferite sursede energie, cea din carbohidra]isau cea din gr`simi, \n func]ie desitua]ie.

Ideal, vrem s` putem folosi am-bele tipuri cum dorim, adic`, dac`mnc`m carbohidra]i, s` ardemcarbohidra]i [i, dac` mnc`mgr`simi, s` ardem gr`simi. Dar nuse poate a[a datorit` acumul`riide gr`simi intramusculare [i re-zisten]ei la insulin`. Recent, cer-cet`torii au g`sit c` compozi]iamicului dejun are un efect profundasupra flexibilit`]ii metabolice.

|ntr-un studiu, subiec]ilor li s-a

administrat zilnic un num`r fix decalorii, \n timp ce cantit`]ile degr`simi [i carbohidra]i au fostmodificate. |n primele 4 ore alezilei, subiec]ii au primit fie un micdejun bogat \n gr`simi (45%gr`simi, 35% carbohidra]i, 20%proteine), fie un mic dejun bogat\n carbohi dra]i (10% gr`simi,70% carbohidra]i, 20% proteine).Grupul cu mic dejun bogat \n gr`-simi a primit apoi mese bogate \ncarbohidra]i, timp de 8 ore, iar ce-l`lalt grup a primit mese bogate\n gr`simi, tot timp de 8 ore. |nrestul de 12 ore ale zilei, subiec]iinu au mai primit nimic de mn-care. Ciclul s-a repetat timp de 12s`pt`mni.

Cercet`torii au descoperit càceia care au luat micul dejun

bogat \n gr`simi au men]inut maibine flexibilitatea metabolic` laschimb`rile \n compozi]ie alemeselor urm`toare din zi, \n timpce grupul care a \nceput ziua cumicul dejun bogat \n carbohidra]ia ar`tat o inflexibilitate metaboli-c` precum [i acumulare de gr`-simi [i rezisten]` la insulin`. Maiclar, subiec]ii cu mic dejun bogat\n carbohidra]i au continuat s`foloseasc` aproape exclusiv car-bohidra]ii precum combustibilpentru energie, chiar dac` \n ur-m`toarele ore ale zilei au primitmese bogate \n gr`simi. Meta-bolismul a fost inflexibil, fixndu-se pe energie dat` de carbo-

hidra]i. Cel`lalt grup a avut meta-bolismul flexibil, fiind capabili s`foloseasc` carbohidra]ii ca ener-gie, dac` au mncat carbohidra]i,sau s` foloseasc` gr`simi, dacàu mncat gr`simi sau nu aumncat nimic.

Pentru sportivi, precum cul-turi[tii, recomandarea noastrèste de a cre[te pu]in cantitateade protein` la micul dejun, s` seajung` la 30-40 g de protein` decalitate, tot cam att pentru car-bohidra]i [i aproximativ 20 g degr`simi, ceea ce va duce la opropor]ie pentru energie de40%/30%/30% de gr`simi, car-bohidra]i [i proteine.

Alexandru Bolborici

dup` Ironman

Cu to]ii [tim c` micul dejuneste cea mai important` mas` azilei. {i totu[i, datorit` ritmului [istilului de via]` din ziua de azi,neglij`m s` lu`m aceast` mas`sau ne limit`m doar la o cafea.Al]ii nu m`nnc` nimic pn` du-

p` prnz. Cei con[tiincio[i optea-z` pentru un mic dejun consis-tent. |n particular, cantit`]i maride cereale sau fructe sunt desrecomandate pentru a ne daenergie pe toat` ziua.

Este u[or s` accept`m ceeace pare c` are sens chiar [i pen-tru cineva cu cuno[tin]e minimede nutri]ie, dar unde este dova-da? Este prima mas` a zilei cafiind cea mai important` doar unmit? Sau o putem trata ca peorice mas` din zi?

Studiile au ar`tat c` ceea cemnc`m la micul dejun deter-

min` ct de fl`mnzi suntem [icum va func]iona metabolismulpe timpul zilei. |n consecin]`,s`rirea peste micul dejun esteputernic asociat` cu mncatul \nexces, mai ales seara, precum [icu luarea \n greutate [i obezi-

tatea.Mul]i nutrien]i diferi]i sunt aso-cia]i cu luarea micului dejun [imulte procese pot fi analizate [im`surate, dar ne vom focalizadoar la cum influen]eaz` prote-ina, carbohidra]ii [i gr`simile s`-]ietatea, metabolismul [i com-pozi]ia corpului.

Proteinade la micul dejun

A[a cum poate te a[tep]i, sin-teza proteinei \n mu[chi estesc`zut` iar catabolismul crescutdup` o noapte de somn. Acestlucru este foarte important, de

vreme ce majoritatea oamenilorm`nnc` ceva protein` abia ladejun sau chiar la cin`. Studiileau ar`tat c` o anumit` cantitatede leucin` (un aminoacid esen]ialdin protein`) trebuie s` fie luat`pentru a declan[a sinteza pro-teinei. De exemplu, pentru un micdejun mic (20% din energie),avnd cam 16% protein`, nu ainicio [ans` s` declan[ezi sinteza

proteic` dac` ai numai protein`de origine vegetal`, precum ce-realele, care au \n propor]ie de6,8% leucin`. Trebuie s` m`-nnci o protein` animal`, genou` sau zer, care con]in 9-11%leucin` \n compozi]ia proteic`.A[adar, calitatea este critic`.

Dar [i cantitatea este impor-tant`. Tinerii care m`nnc` 40 gde proteine la micul dejun fa]` decei care iau 20 g se simt mais`tui [i m`nnc` mai pu]in \nrestul zilei. Pentru cei obezi, asi-gurarea a 30 g de protein` lamicul dejun fa]` de 15 g a dus lao men]inere mai bun` a maseimusculare \n planul lor de sc`de-re \n greutate.

|]i recomand`m s` m`nnci30-40 g de protein` de calitate la

micul dejun. Astfel vei intra \nanabolism [i \]i vei \mbun`t`]icompozi]ia corporal`.

Carbohidra]ii rapiziversus

carbohidra]ii len]iPrima \ntrebare, cnd vine

vorba de carbohidra]i, este dac`s` iei din cei cu absorb]ie rapid`,precum zah`rul, sau s` alegi pecei cu absorb]ie lent`, precumov`zul. |n particular, ne intere-seaz` cum felul carbohidra]ilorlua]i la micul dejun influen]eaz`corpul pe timpul zilei, mai ales lacei care fac exerci]ii fizice.


Micul dejun al campionilorCum s`-]i optimizezi prima masà zilei pentru rezultate maxime?

7/28/2019 culturism22162012

8/19

Mesopotamia. ArtaCaldeean`-Babilonian`,

Asirian`|n reprezentarea caldeean`,

deltoidul apare mai scurt [i maipronun]at, iar membrul superioreste redat cu o exactitate remar-cabil` dar cu anumite libert`]i deinterpretare ce caracterizeazàceast` art`. Musculatura puter-nic` pare just observat`.

Tipul uman \nf`]i[at \n sculp-tura caldeean` este masiv [i\ndesat (Fig.1). Toracele egal

dezvoltat, pe toat` \n`l]imea sa,

sus]ine un piept lat, cu o regiunesubmamar` \n care se vededesenul viguros al coastelor.

Bazinul are [i el amploare, reali-znd astfel un tors cu talie dreap-t`. Osatura membrelor, foartesolid`, cu apofize proeminente \nvecin`tatea articula]iilor, prezint`la gambe o tibie bine construit`.La rndul ei, musculatura accen-tueaz` proeminen]ele tendi-noase. Arta caldeean` a cultivattipurile scunde, robuste, cu mus-culatura deosebit de puternic`.

|n arta asirian`, formele robus-te [i \ndesate, musculatura puter-nic` tind s` reduc` modelele laun tip unic. Omul este repre-zentat \n sculptura asirian` cu oputernic` for]` fizic`. Idealul defrumuse]e era b`rbatul cu trupulvnjos.

La mu[chii gro[i ai figurilor depe basoreliefurile asiriene seadaug` uneori proeminen]elevenelor, puternic eviden]iate, cani[te sfori, cum se observ` \nrealitate dup` contrac]iile vio-lente, puternice [i repetate. Cor-purile voluminos c`rnoase de pebasoreliefurile asiriene, cu mode-lul dur, brutal, scot \n eviden]`mu[chii scur]i reda]i veridic.

Arta Greac`(I)La greci, omul frumos a fost

admirat, sl`vit de poe]i [i eterni-zat de arti[tii plastici.

Figura uman` constituie temaprincipal` a artei grece[ti. |n con-

cep]ia elinilor, corpuluman este cel mai

des`vr[it element al naturii. |ntimp ce arta egiptean` arat` pen-tru prima oar`, \n mod con[tient,noble]ea figurii umane, cea elin`red` frumuse]ea vie]ii corpuluiuman, \ntr-o viziune din ce \n cemai des`vr[it` a formelor,mi[c`rilor [i expresiilor.

|n perioada arhaic` dezvoltat`,domina tipul b`rbatului gol, ide-alul grec de frumuse]e (Fig. 2).

|n aceast` perioad`, figurauman` este reprezentat` frontal,

cu umeriilargi, talia \n-gust`, abdo-menul plat [iredus, mu[-chii accentu-a]i, bra]ele li-pite de corp.De[i corpulomenesc es-te redat cumulte gre[elianatomice,\ncepe s` fietotu[i \n]eles\n ansamblu.

|n ultimele decade ale acesteiperioade, anatomia trupului ome-nesc va fi mai bine cunoscut` [irelativ corect redat` cu tot con-trastul, poate cùtat, \ntre rigidi-tatea fe]ei [i puternica expresivi-tate a corpului.

Contrastul acesta dispare \nperioada de tranzi]ie dintre artaarhaic` [i cea clasic` (Fig. 3).

Anumite detalii anatomice, cade pild` articula]iile, \n special alegenunchilor, au fost \nc` de la \n-ceput redate mai expresiv [i maiexact dect la egipteni, ca [i tora-cele reliefat [i convex. Tradi]iafrontalit`]ii va fi p`r`sit` [i se vatrece la pozi]ia [oldie.

Arta Greac` (II)

Antenor, MironDeosebit de important`, pentrutrecerea de la perioada arhaic`dezvoltat` la cea clasic`, a fostactivitatea sculptorului Antenor(Fig. 4).

|n secolul al V-lea |.H., sculp-torii greci au renun]at la principiulmo[tenit de la arta egiptean`,conform c`ruia repartizarea gre-ut`]ii corpului se face uniform peambele picioare. |n perioada cla-sic`, centrul de greutate al figuriicade dincolo de axa vertical` me-dian`. Figurile se mi[c` \n spa]iu,cap`t` via]`. Miron, Fidias [i

Policlet sunt sculptorii cei mai deseam` ai secolului al V-lea |.H..

Un deosebit spirit de obser-va]ie l-a ajutat pe Miron s` sur-prind` mi[c`rile cele mai vio-lente, inflexiunile cele mai com-plexe, f`r` a cùta detaliul, pre-cum se poate vedea \n Fig. 5.Statuia fixeaz` momentul fugitival unei ac]iuni. De[i corpul dis-cobolului e surprins \n plin elan,chipul sù nu tr`deaz` vreunefort. Sculptorul a redat momen-tul echilibrului instabil, instanta-neu, \ntre cele dou` mi[c`ri con-trare, cnd atletul nu a preg`titnumai discul pentru aruncare, ci\[i r`suce[te corpul \ntreg, ur-mnd ca \n momentul urm`tor s`se dezl`n]uie. Vibra]ia ritmic` aplanurilor, jocul armonios al lini-ilor, \ncordarea st`pnit` a cor-

pului, aplecarea capului, pozi]iamembrelor, totul contribuie larealizarea acestei capodopere.

Arta Greac` (III)Policlet

Sculptorul Policlet supune for-mele corpului regulilor unei seve-re construc]ii. Statuile lui \nf`]i-[eaz` tipul atletului, cu cap solid,tors masiv, membre puternice cuo expresie de calm [i senin`tate,\n care se reflect` for]a, tinere]ea[i echilibrul. Policlet este primulcare red` cu fidelitate anatomic`corpul uman, avnd \n centrulaten]iei sale formele [i propor]iilelui (Fig. 6)

Operele create de Policlet rea-

lizeaz` un tip des`vr[it al corpu-lui b`rb`tesc \n repaus. El accen-tua puternic mu[chii pieptului [iabdomenului, atenua detaliilecoapsei [i prin linia supl` a contu-rurilor urm`rea nu att frumuse-]ea senzual`, ct construc]ia or-ganic` [i armonioas` a nudului.

Arta Greac` (IV)Fidias

Fidias este cel mai str`lucit ex-ponent al sculpturii grece[ti. Ati-tudinea de abandon a lui Dioni-sos pune \n valoare liniile libere,armonioase, flexiunea supl` atorsului [i \nveste[te corpul ro-bust cu acel farmec lini[tit, carac-teristic plasticii eline \n epoca eide maxim` \nflorire. Toracele vi-guros este limitat, \n partea infe-rioar`, de relieful puternic al re-

bordurilor costale, sub care sedezvolt` abdomenul (Fig. 7)

Se mai observ` aici o anumit`caracteristic` a nudurilor din se-colul al V-lea |.H., [i anume ari-pioar` toracic`, o form` de im-portan]` secundar`, \n modelul

din ansamblul u-nei figuri, mai pre-cis o conforma]iedeosebit`, la ni-velul ultimelor car-tilagii costale,constnd \ntr-o\ntoarcere a aces-tora \n afar`, ase-m`n`toare cu do-u` mici aripioare.

Uneori de natu-r` patologic`,aceast` proemi-nen]` aparentoblic`, \n jos [i \nafar`, unde setermin` \ntr-o brazd` lateral`

(costo-abdominal`), se remarc`mai cu seam` la atle]ii carerepet` frecvent mi[c`ri respira-torii ample, prin trac]iunea pecare mu[chiul marelui din]at,mu[chi inspirator prin excelen]`,o exercit` asupra rebordului con-dro-costal, \n asocia]ie cu dia-fragma abdominal`, mu[chiulprincipal al func]iei respiratoare.

Mi[carea torsului accentuat`cu o depresiune profund`, cau-zat` de coastele libere (flotante),a fost rezolvat` prin linii [i elimi-narea am`nuntelor inutile, prinselec]ionarea formelor esen]iale.Rareori o mi[care asem`n`toarea fost redat` cu atta suple]e [iadev`r (Fig. 8).

Datorit` geniului lui Fidias, deo noble]e [i pondere armonioas`

f`r` seam`n, epoca \n care a trìta fost socotit` una dintre cele maistr`lucitoare epoci de art` aleomenirii.

Dan N`stase

Fig.1Gudea

Fig.6Doriforul

Sculptura [i corpul uman (2)

Fig.2Apolode la Tenea


Fig.3Zeusde la Artemision

Fig.4Harmodios

Fig.5Discobolul

Fig.7Dionisos


Fig.8Basorelief

7/28/2019 culturism22162012

9/19

Psyllium con]inede 14 ori mai multefibre solubile dectov`zul [i, de aceea,se recomand` la cu-r`]area colonului; m-bun`t`]e[te absorb]iavitaminelor [i minera-lelor, ajut` la reduce-

rea colesterolului, joa-c` un rol important nreglarea glicemiei prinsc`derea vitezei de trecere aglucozei din tubul digestiv n snge. Este reco-mandat [i n cazul diareelor, constipa]iilor sau ncure de sl`bit.

Informa]ii nutri]ionale pentru un plic de 5 g: fi-bre dietetice 4,250 g, carbohidra]i 0,175 g,proteine 0,075 g, gr`simi 0 g.Moddeadministrare: se recomand` 1-2 plicuripe zi, un plic (5 g) se amestec` n aproximativ250 ml de ap` sau alt lichid potabil [i se bea ime-diat. 30plicuri15,00lei50plicuri19,00lei

Psyllium

Produsul se recomand` datorit` efectelor benefi-ce ale acizilor gra[i esen]iali: Omega3 (acidul grasAlfa Linolenic) este recomandat pentru aportul degr`simi polinesaturate care sunt necesare organis-mului uman pentru o bun` func]ionare a aparatuluicardiovascular, pentru reglarea nivelului colesterolu-lui seric, prevenindu-se astfel accidentele cardiovas-

culare; Omega 6 (acidul gras Gamma Linolenic)cre[te rata metabolic` accelernd sc`derea \n greu-tate, \mbun`t`]e[te calitatea p`rului, a pielii[i a unghiilor, poate preveni distruge-rea ficatului datorat` alcoolului;Omega9 (acidul Oleic) ajut` la re-ducerea hipertensiunii arteriale, ainflama]iilor [i ac]ioneaz` beneficasupra sistemului cardiovascular.Administrare: se administreazòral cte 1-3 capsule, de 2 ori pe zi,\mpreun` cu un pahar cu ap` sausucuri naturale.Produc`tor: Inovo Biologic Inc.Canada. Distribuitor: Redis Nutri]ie.90capsule49,00lei

OMEGA

COMPLEX


Daniel Oprea

campion balcanic

|ntotdeauna am considerat cò diet` complet` [i echilibrat`trebuie s` con]in` carne. Suntconvins c` aceast` percep]ie \[iare originile, pe de o parte, \ncopil`ria mea, c`nd efortul de asta la coad` la magazinul decarne \mi crea senza]ia c` nuexist` via]` f`r` carne [i, pe de

alt` parte, \n tradi]iile [i obi-ceiurile culinare romne[ti \ncare carnea, potrivit unui studiu,se reg`se[te \n 66% din prepara-tele specifice.

Departe de mine gndul de am` converti la vegetarianism,\ns` ideea acestui articol mi-a ve-nit atunci cnd am \n]eles c` po]ipractica culturismul, chiar [i cel

de performan]`, f`r` s` consumicarne.

|n ceea ce \i prive[te pe vege-tarieni, este clar c` ace[tia nu auinclus \n dieta lor carnea sauanumite tipuri de carne. Ei sunt\mp`r]i]i pe cteva categorii, \nfunc]ie de tipul alimentelor pecare le consum`, astfel:Ovo-vegetarienii cei careconsum`, al`turi de vegetale,ou` [i preparate din ou`, f`r` \n-s` a consuma lactate;

Lacto-vegetarienii cei careconsum`, al`turi de vegetale,lapte [i produse din lapte, f`r` aconsuma ou`;Ovo-lacto-vegetarienii ceicare consum`, al`turi de vege-tale, ou`, lapte [i produse deriva-te din acestea al`turi de miere.Aceasta este practic cea mai co-mun` form` de vegetarianismacceptat` de societate;Vegani[tii cei care au exclusdin dieta lor orice produs de origi-ne animal` (lapte, ou`, miere).Aici lucrurile merg chiar mai de-parte [i ace[tia refuz` orice pro-duse testate pe animale, precum\mbr`c`minte [i \nc`l]`minte deprovenien]` animal`. |n rndulacestora se distinge o categorieaparte, [i anume a acelor ve-

gani[ti care nu consum` dectproduse vegetale \n form` crud`(neprocesate termic);Vegetarieniibudi[ti cei careau exclus din dieta lor orice pro-dus de origine animal` (lapte,ou`, miere), precum [i acele ve-getale din familia de planteAlliaceae (ceap`, usturoi, prazetc.).

Probabil, urm`toarea discu]iecare se impune este legat` demotivul care a condus la ale-gerea f`cut` de ace[tia. |n mare,motivele sunt legate de aspectereligioase, de s`n`tate [i de

etic`.Unele religii interzic consumul

c`rnii \n anumite perioade aleanului. La cre[tinii catolici [i orto-doc[i, perioada aceasta estenumit` post. Aceea[i situa]ieeste \ntlnit` [i la budi[ti.

|n ceea ce prive[te excludereac`rnii din alimenta]ie pe motivede s`n`tate, \n jurul acesteichestiuni exist` o \ntreag` con-trovers`, carnea fiind consideratà fi cauza unor afec]iuni ale ini-

mii, a diabetului, a cancerului [i amultor altora. Se consider` c` re-\ntoarcerea la o alimenta]ie pri-mar`, bazat` pe vegetale, ne-ar]ine departe de toate acesteprobleme de s`n`tate. Nu demult am vizionat un documentarap`rut anul trecut, numit Forksover knives [i care avea la bazùn studiu efectuat de un grup demedici din China, pe durata a 20de ani. Ace[tia au testat o diet`vestic`, bazat` pe produse ani-male [i alimente procesate. S-aconstatat c` acest tip de alimen-ta]ie este vinovat de apari]iaproblemelor dentare, afec]iuniale pielii, pierderea p`rului, can-cer, boli ale aparatului digestiv,artrit` [i multe alte complica]ii.Ce este interesant este c`, potri-

vit studiului, dup` re\ntoarcereala dieta primar`, problemele des`n`tate s-au ameliorat.

Vegetarianismul pe motive deetic` reprezint` o alt` explica]iepentru cei care nu consum` car-ne. Tratamentele nemiloase apli-cate animalelor, metodele aproa-pe sadice folosite pentru sacrifi-carea acestora [i condi]iile \ncare sunt crescute fac obiectulunor numeroase dezbateri socia-le. La ora actual` exist` mii deasocia]ii de protec]ie a ani-malelor, care au ca scop principalsensibilizarea opiniei publice cu

privire la aceste aspecte [i carepledeaz` fervent pentru renun]a-rea la consumul de carne.

Dincolo de motivele vegetarie-nilor, prezentate mai sus, apare oalt` \ntrebare: este s`n`tos s` fiivegetarian? La prima vedere, ori-cine este tentat s` considere c`privarea organismului de acei nu-trien]i con]inu]i de carne va ducela o alimenta]ie incomplet` [i, pecale de consecin]`, la problemede s`n`tate. Spre exemplu, cuceva timp \n urm`, se presupu-nea c`, pentru a ob]ine o protein`cu valoare biologic` mare, pre-cum cea din carne, trebuie s`combin`m anumite categorii de

vegetale. Din nou, studii [tiin]ificeau ar`tat ca aceast` teorie estefals` [i, mai mult, au demonstratc` majoritatea micronutrien]ilorcare se g`sesc \n carne (vitami-na B12, fier etc.) au corespon-den]i \n produse vegetale, lapte[i ou`.

Ipoteza c` vegetarienii pot luadin alimenta]ie o cantitate sufi-cient` de proteine este sus]inut`prin compara]ii \ntre valorilenutri]ionale ale produselor vege-tale [i ale c`rnii. |n sprijinul aces-tei idei, sunt prezentate argu-mente precum efectul distructival tratamentului termic asupravalorii biologice a proteinei dincarne.

Dincolo de studii de laborator,faptul c`, de-a lungul timpului,sportivi din lumea culturismului [ifitnesului, precum Bill Pearl,Albert Beckles [i ReachelleChase, au demonstrat c` sepoate ajunge la performan]`,

fiind vegetarian, confirm` ideeac` o nutri]ie s`n`toas` poate ex-clude carnea.

|n ceea ce m` prive[te, consid-er c` adev`rul, ca \ntotdeauna dealtfel, este undeva la mijloc. Eclar c` trebuie acordat creditcelor care au optat pentru vege-

tarianism, \ns` nu trebuie blama]icei care \nc` m`nnc` carne. Cusiguran]`, cuvntul care ar trebuis` domine existen]a fiec`ruiadintre noi este modera]ia; la felatunci cnd este vorba denutri]ie.

S`rb`tori fericite!

Despre vegetarieni

AlbertBeckles


AlexandruRadu

7/28/2019 culturism22162012

10/19

ianuarie 2013, Arnold jucnd rolul

unui poli]ist retras. Poate nu mai

este cel mai tare actor de filme

de ac]iune, \ns` la 65 de ani \nc`

are ce ar`ta.

zzz \n curnd va ap`rea do-cumentarul Generation Iron?

Precum varianta Pumping Iron,

de acum cteva decenii, docu-

mentarul urm`re[te activit`]ile a

7 dintre cei mai buni culturi[ti pro-

fesioni[ti ai lumii, \n b`t`lia lor

pentru Mr. Olympia 2012. Produ-

c`torii s-au concentrat s` arate

adev`rata fa]` a culturismului

profesionist, munca, sacrificiul,

dar [i t`ria caracterelor persona-

jelor. Printre cei filma]i se nu-

m`r`: Phil Heath, Kai Greene,

Branch Warren [i Dennis Wolf.zzz ata[area unor elastice

greut`]ilor libere aduce progrese

mai mari? Un studiu de 6 s`pt`-

mni pe \ncep`tori, efectuat la

Universitatea din Louisiana, \n

care subiec]ii au f`cut \mpins dinculcat cu bara \nc`rcat` astfel

\nct s` poat` face maximum 6

repet`ri, a ar`tat c` grupul care a

utilizat 85% greut`]i libere plus

15% elastice ata[ate \ntre gre-

ut`]i [i sol au progresat mai mult

dect cei care au folosit 100%

greut`]i libere. Progresul a fost cu

30% mai mare la grupul cu

greut`]i [i elastice ata[ate de ele.

Alt studiu a ar`tat c` [i la sportivii

avansa]i progresele sunt mai

mari.zzz consumul mu[tarului

poate cre[te sinteza proteinelor,

deci [i masa muscular`? Potrivit

cercet`rilor, consumul de homo-

brassinolide, un steroid al plan-

telor ce se g`se[te \n mu[tar,

produce un efect stimulativ \n

ceea ce prive[te sinteza prote-inelor \n celulele musculare. Ad-

ministrat` [oarecilor, aceast`

substan]` a crescut sinteza pro-

teinelor [i a m`rit semnificativ

masa muscular` [i for]a, dup` 24

de zile de administrare.

zzz Mamdouh Elssbiay este

de]in`torul titlului de Mr. Olympia

2012, varianta pentru amatori?

Cea de-a doua edi]ie a concursu-

lui s-a ]inut \n Kuwait, egipteanul

Mamdouh c[tignd clar com-

peti]ia la care au participat

aproape 70 de sportivi. Cu

aceast` ocazie a primit cardul de

profesionist [i, dup` cum spun

unii speciali[ti, se a[teapt` rezul-

tate de excep]ie de la el.zzz a ap`rut documentarul

Shawn Ray Essentials? Celedou` dvd-uri prezint` c`l`toria lui

Shawn pe scena concursurilor

profesioniste, \ncepnd cu 1988

[i terminnd \n 2001. Pachetul

poate fi comandat online, pe

trickent.comzzz s-au \nscris un num`r re-

cord de sportivi la Campionatele

Mondiale de juniori [i masters?

Anul trecut au fost 228, \n 2010

au fost 207 iar anul acesta au fost

350 de participan]i, din 50 de ]`ri.

Un alt lucru pozitiv a fost num`rul

record de juniori \nscri[i, 142,

precedentul record fiind de 101,

\n 2007.

zzz pe forumul de discu]ii al

siteului nostru, topculturism.ro,

au \nceput s` apar` poze din

concursurile interne din anii 90?

Multe dintre ele nu au mai fost

publicate pn` acum, a[a c` me-

rit` s` le vede]i. Chiar am g`sit

cteva cu mine pe care nu le

[tiam.

zzz sezonul competi]ional al

profesioni[tilor s-a \ncheiat cu un

eveniment spectaculos? Este

vorba de Masters Mr. Olympia2012, care a avut loc la Praga, pe

7-8 decembrie. Fanii au v`zut

sportivi veterani ai acestui sport,

trecu]i de 40 de ani, despre care

au citit \n reviste, de-a lungul

anilor, [i care au \nc` \n ei spirit-

ul competi]ional, dorin]a de a fi pe

scen` al`turi de al]i competitori.

Premiile au fost substan]iale fa]`

de edi]iile trecute: 100.000 $ pen-

tru locul 1, 50.000 $ - 2, 25.000 $

- 3, 15.000 $ - 4, 10.000 $ - locul

5. Cei care au c[tigat aceste

premii au fost: 1. Dexter Jackson,

2. Toney Freeman, 3. Dennis

James, 4. Ed Nunn, 5. RonnyRockel, 6. Michael Kefalianos.Astfel, Dexter Jackson devine

primul profesionist avnd titlu laMr. Olympia [i la Mr. OlympiaMasters. Sper ca aceast` com-

peti]ie s`-[i p`streze continui-tatea; de la inaugurarea ei, \n1994, s-au desf`[urat doar 10edi]ii.

Tot \n cadrul acestui show, s-adesf`[urat Pro World pentru fit-ness, figure [i bikini. Categoriilefetelor au fost \n sistem open,

indiferent de vrst`. CandiceLewis a c[tigat la figure, NataliePlanes la fitness [i India Paulinola bikini.zzz a fost stabilit calendarul

competi]ional al profesioni[tilorpentru 2013? De remarcat, apa-ri]ia [i r`spndirea [i pe alte con-tinente a concursului ArnoldClassic pentru profesioni[ti. Separe c` Arnold vrea s` dezvolteconceptul [i s`-l transforme \ntr-

un fel de campionat gen Formula

1. Arnold a avut, de cele maimulte ori, idei str`lucite care,puse \n practic`, au avut maresucces. Iat` calendarul pentruprofesioni[ti: Arnold Classic,Columbus, Ohio, 1-2 martie;Australia Pro Grand Prix XII, 9-10martie; FIBO Power Germania,13 aprilie; Arnold Classic Brazilia,26-27 aprilie; Flex Pro Anglia,

17-19 mai; New York Pro, 25 mai;Toronto Pro Supershow, 1 iunie;Europa Battle of Champions,Connecticut, 29 iunie; Wings ofStrenght, Chicago, 5-6 iulie; PBWChampionship, Tampa Florida, 9-

10 august; IFBB Europa, Dallas,16-17 august; Nordic Pro

Champions, Finlanda, 31 august;Mr. Olympia, Las Vegas, 27-28

septembrie, Arnold Classic

Europa, Madrid, 11-12 octom-brie; Brithis Grand Prix, Man-

chester, 18-19 octombrie; Evl's

Praga Pro Men Bodybuilding, 25-

26 octombrie.zzz Arnold este personajul

principal \n filmul The Last

Stand? Premiera filmului va fi \n


DexterJackson

CandiceLewis

MamdouhElssbiay


ShawnRay

7/28/2019 culturism22162012

11/19

Florin Uceanu

18 titluri de campion na]ional

Genera]ii \ntregi de culturi[tiau fost \nv`]ate s` fac` trac]iunila scripete sau la bar` dac` vors`-[i dezvolte ni[te dorsali impre-sionan]i. |ncepnd cu SergioOliva [i apoi cu Arnold, LeeHaney, Dorian Yates, RonnyColeman, Jay Cutler [i Phil

Heath, to]i marii campioni de laMr. Olympia ne-au spus s` fa-cem trac]iuni pentru a avea unspate lat, a[a c` toat` lumea \n-cepe, de regul`, antrenamentulpentru spate cu trac]iuni la bar`sau la scripete.

|ntotdeauna am fost de acordcu acest lucru, a[a c` am f`cut [i

eu la fel. |ns` cercet`rile [tiin-]ifice avanseaz` datorit` apari]ieiunor aparate noi [i infirm` ceeace toat` lumea lua de bun. |nfond, foarte mult timp to]i oameniiau crezut c` p`mntul este plat,pn` cnd a ap`rut dovada c`p`mntul este rotund [i, mai multdect att, se mi[c`.

La fel, ast`zi, tot ce [tiamdespre exerci]iile pentru spate seschimb` radical datorit` unui

studiu f`cut \n Toronto. Folosindaparatur` modern`, cercet`toriiau comparat activitatea muscu-lar` \n timpul diferitelor exerci]iif`cute de culturi[ti pentru spate.Astfel, ei au descoperit c`sportivii avansa]i, care f`ceautrac]iuni cu priz` larg` tip pro-na]ie (palma deasupra barei),

foloseau mai multe fibre muscu-lare ale dorsalilor dect dac`foloseau o priz` tip supina]ie(palma sub bar`) ori o priz`neutr` \ngust` (mner \n V). Afost apoi comparat` activitateamuscular` a dorsalilor \n timpultrac]iunilor cu priz` larg` tip pro-na]ie [i \n timpul ramatului la ca-blu din [eznd. Marea surpriz`,care schimb` tot ce [tiam pn`acum, e c` activitatea muscular`a dorsalilor este cu 40% mai ma-re cnd facem ramat, deci exer-ci]iul este mult mai bun decttrac]iunile pentru dezvoltareadorsalilor.

De acum \ncolo v` sf`tuiesc s`\ncepe] i antrenamentul pentruspate cu ramat. De[i studiulcanadian a utilizat ramatul lacablu, eu v` sugerez s` folosi]iexerci]ii mai eficiente, precumramat cu bara din aplecat sauramat cu gantera la \nceput, apoitrece]i la trac]iuni [i s` termina]icu ramat la cablu.

Dorsalii cresc mairepede cu ramaturi


RonnieColeman

DorianYates

7/28/2019 culturism22162012

12/19

Vrst`: 20 ani

|n`l]ime: 1,60 mRe[edin]`: Alexandria

Stare civil`: nec`s`torit`Greutate: 55 kg \n concurs,

59 kg \n extrasezonPalmares:

multipl` campioan` na]ional`

la culturism junioare

vicecampion` mondial` [i euro-

pean` la culturism junioare \n 2011

Mncare preferat`: piept de pui

cu salat` de v`rz` la regim, salat`de boeuf [i ciocolat` \n extrasezon,

Planuri de viitor: s` c[tig titlul

mondial, s` continui cu bine

cariera de sportiv

Exemplu de exerci]ii pentru spate:

trac]iuni la bar` fix`, la piept, 4

serii a 10-12 repet`ri

trac]iuni la helcometru la ceaf`,

4x10-12

ramat cu haltera, 4x10-12

ridic`ri de umeri pentru trapez,

4x10-12

BBEEAATTRRIICCEEEERRBBAANN


Vitaminele A [i C sunt printrecei mai utiliza]i ini]iatori ai proce-selor anabolice.

Vitamina C[i conexiuneacu cortisolul

Cunoscut` ca nutrientul mas-ter, esen]ial vie]ii, vitamina C estesolubil` \n ap` [i nu este stocat`\n corp. Studiile au ar tat c` poa-te reduce semnificativ durerilemusculare [i accelereaz` refac-erea dup` antrenament \n dozede 1.000 mg. De asemenea, joa-c` un rol important \n reducerea

efectelor negative ale hormonuluide stres, cortisolul, despre carese [tie c` accelereaz` distruge-rea muscular`. |n situa]ii destres, cortisolul for]eaz` corpuls` distrug` mu[chii pentru a su-plimenta nevoia de energie.Cnd ne antren`m, se elibereazò cantitate mare de cortisol, a[ac` minimalizarea [i controlareaefectelor acestuia ar trebui s` fiepriorit`]i. Nivele ridicate de cor-tisol mai sunt asociate cu: sc`-derea testosteronului, rezisten]a

la insulin`, nivele ridicate dezah`r \n snge, nivel ridicat degr`sime corporal`, accelerareapierderii rezisten]ei osoase, atendoanelor [i ligamentelor, sc`-derea vie]ii celulelor creierului.

Lua]i vitamina C zilnic deoare-ce echilibrul anabolic depinde deaceasta.

Vitamina C joac` rol esen]ial \nconstruc]ia de colagen, cel maiabundent ]esut conectiv din corp.Colagenul asist` la vindecarea

articula]iilor [i a altor accident`ri,motiv \n plus pentru luarea de vi-tamina C.

Mai mult, dup` cum poate [ti]ideja, vitamina C este un puternicantioxidant, capacitate care poa-te proteja mu[chii de catabolis-mul care te \mpiedic` s` atingipoten]ialul lor maxim. Mai esteimplicat \n produc]ia [i distribu]iahormonilor steroizi prin corp, unlucru care nu este prea des pu-blicat.Doza sugerat`: 1.000 - 3.000mg, \mp`r]it` de-a lungul zilei.

Vitamina A[i testosteronulCercet`torii [tiu acum c` vita-

mina A ajut` la cre[terea secre]ieide testosteron [i poten]eaz` fac-torii de cre[tere anabolic`. Ajut`la transportul colesterolului \nmitocondrii, acele uzine energe-tice ale celulelor, unde gr`simeaeste ars`. De asemenea, reduceformarea de estrogen [i ajut` lacircularea testosteronului.Dozasugerat`: 5.000 - 10.000UI pe zi.

Vitaminele anabolice A [i C

Proteina este superioar`carbohidratului, pentru s`n`tate!|n cùtarea necontenit` a celei

mai bune surse de protein` dispo-nibil`, este suficient s` spunem c`toate sursele au rolul lor [i bene-ficii. Este ca [i cum ai \ntreba cinearat` mai bine: Miss Universe, unsuper model de la Victoria Secretssau un Miss Playboy? Cert e c` ainevoie s` m`nnci cantit`]i maride soia, zer, casein`, lapte, ou`,pui, vit`, pe[te etc. |ns`, cnd vinevorba de s`n`tate, exist` diferen]e\ntre ele.

|ntr-un studiu extins, 352 deadul]i, ce aveau nivelul total decolesterol la limita normal`, aufost separa]i aleator pe grupuri

care primeau 40 g pe zi de pro-

tein` din soia, protein` din laptesau carbohidra]i complec[i dingru, timp de 8 s`pt`mni, \ntr-oordine aleatorie.

|n compara]ie cu suplimenta-rea cu carbohidra]i, grupul cu pro-tein` din soia a ar`tat sc`deri alecolesterolului rù [i un efect pozi-tiv la gr`simile din snge, com-parativ cu grupul care a primitprotein` din lapte. Astfel, proteinadin soia a ar`tat cele mai mari\mbun`t`]iri asupra profilului degr`simi pentru oamenii s`n`to[i.

Un alt studiu s-a concentratasupra influen]ei asupra tensiunii

arteriale la cre[terea cantit`]ii de

protein` sau de carbohidra]i. Eiau comparat consumul a 20 g, de3 ori pe zi, de protein` (20%maz`re, 20% soia, 30% ou` [i30% izolat din lapte) cu consumula 20 g, de 3 ori pe zi, de mal-todextrin`. La sfr[itul studiului,concluzia a fost c` ambele, atttensiunea sistolic` ct [i cea dia-stolic`, au fost mai mici la grupulcu protein`.

A[adar, proteina este mais`n`toas` dect carbohidratul.

Alexandru Bolborici

dup` Ironman


7/28/2019 culturism22162012

13/19

La Campionatul Na]ional deCulturism din acest an, reghi-neanul Hora]iu Forgaci s-a clasatpe locul secund la categoria 90kg, victorie de prestigiu [i pal-mares, cu att mai mult cu ctproasp`tul vicecampion abia a\mplinit vrsta de 24 de ani!Posesor al unui tren inferiorfoarte bun, el a sl`bit 12 kg pen-

tru a face forma de concurs.Hora]iu,cumtepreg`te[titupentrusezonulcompeti]ional? Sala de antrenament este a

doua cas` a mea! Aici \mi petrecfoarte mult timp [i aici m` simt \nelementul meu! Preg`tirea fizic`nu o \ntrerup niciodat`, daraceasta, ca [i regimul alimentar,are perioade diferite.... Dup`s`rb`torile de iarn` \mi fac pro-gramul pentru \ntregul an iar,\ncepnd cu luna februarie, con-comitent cu intensificarea preg`-tirii fizice, intru pe un semiregimalimentar, adic` sunt foarte se-lectiv cu tenta]iile culinare [i nu-

mi mai permit niciun fel de exage-rare! M`nnc, de regul` 5-6 me-se pe zi, la care se adaug` dife-rite shake-uri proteice [i o ]in tota[a pn` cu 3 luni \nainte de unconcurs, perioad` \n care màdaptez unui regim foarte strict,axat \n special pe carne de pui,pe[te, vit` [i ou`. Treptat, scot [icarbohidra]ii din alimenta]ie, iarantrenamentele \[i modific` attconsisten]a ct [i frecven]a. |naceast` perioad`, fac cel pu]indou` antrenamente pe zi, unudiminea]a, \nainte s` merg la

munc`, [i unu sau dou` seara.De nop]i pierdute, discoteci saucluburi nici nu poate fi vorba \nacest interval. Apoi, vine perioa-da cea mai grea, care \ncepe cudou` s`pt`mni \naintea oric`reicompeti]ii, c`nd oboseala acu-mulat` se simte tot mai asiduu,iar deshidratarea \mi d` mult defurc`, asta pentru c`, \n ultimas`pt`mn`, reduc drastic con-sumul de lichide, iar \n ultimeledou` zile \l elimin de tot... Camasta este o creionare extrem desuccint` a unei perioade deantrenament [i, dac` vre]i, chiaro re]et` a succesului \n acestsport, care este culturismul.Cecalit`]itrebuiesàicas`faciperforman]`\nculturism?

Pe lng` genetic, ca \n orice

sport, \n primul rnd conteaz`\ncrederea pe care tu trebuie sò ai \n tine, convingerea c` po]irealiza ceva [i chiar po]i s` teautodep`[e[ti \n permanen]`,voin]a [i \nc`p`]narea de amerge mai departe, de a nu tel`sa prad` tenta]iilor, de a nu re-nun]a atunci cnd ai impresia cài ajuns la cap`tul puterilor! Cum a \nceput pentru tineaventura \nacestsport?Cum ]i-aidescoperitaceast voca]ie[i,maiales,cumaiajuns laperfor-man]`?

Aveam c]iva ani cnd amv`zut la televizor un concurs de

culturism. Am fost foarte impre-sionat de acele imagini [i, dup`\mplinirea vrstei de 14 ani, am\nceput s` m` antrenez singur,mai mult dup` ureche \ntr-osal` de sport veche. Nu pot s` uitc` f`ceam zilnic acela[i antrena-ment simplu - piept, bra]e [ispate - la acelea[i aparate! Cama[a am f`cut primii pa[i descul]i\n fascinanta [i interesanta lumea culturismului. Nu au fost prea\ncurajatori pentru mine dar, cutoate greut`]ile, m` sim]eamatras de acest sport ca de un

magnet! Au urmat apoi [i zile maibune, am f`cut cuno[tin]` cuaparate [i tehnici de antrenamentmoderne, iar eu am intrat \ntr-oalt` dimensiune a existen]eimele ca sportiv!Cine]i-a\ndrumatpa[iispreaceast`ramur`sportiv [icineacrezutcelmaimult\ntine?

Primii pa[i adev`ra]i \nlumea culturismului i-am f`cut cusprijinul domnului GabrielToncean, de care m` leag` ostrns` prietenie [i c`ruia \i portun respect greu de exprimat \ncuvinte. Dnsul a fost [i esteantrenorul meu [i m-a sprijinitpermanent! F`r` Gabi Tonceannu a[ fi reu[it s` ajung pn` aici[i, cu siguran]`, via]a mea ar fifost alta. El a avut \ntotdeauna \n-

credere \n mine [i mi-a insuflatacel sentiment de siguran]`,acea putere de a merge mai de-parte [i acea dorin]` de a \n-vinge. |i mul]umesc [i pe aceast`cale [i doresc s` \l asigur c` nu \lvoi dezam`gi nici de acum \nco-lo. Fire[te, familia mea mi-a fostaproape tot timpul, iar mama [isora mea m-au sus]inut [i \ncura-jat att cu prilejul competi]iilor lacare am participat, ct [i \n res-pectarea programului de antre-nament [i a regimului alimentarimpus.Esteculturismulunsacrificiu?Merit`s`faciacestsportlanivel


Interviu cu Hora]iu Forgacideperforman]` \nRomnia?

|n primul r`nd, tot ceea cefac \n acest sport fac din pl`cere,dintr-o pornire care vine dinadncul fiin]ei mele [i care simtc` m` define[te pe mine ca om,m` \mpline[te [i m` \nnobileaz`.Fire[te, putem vorbi [i de sacri-ficii, cum am f`cut-o deja, daracestea fac parte din scenariuloric`rei performan]e, iar gloria opute]i citi pe fa]a mea. Ce poate figloria dect o dovad` a valorii, iarvaloarea ]i-o d` mul]umirea desine, satisfac]ia lucrului f`cuttemeinic [i, ca s` ne descre]impu]in frun]ile, am s`-l citez peNapoleon care spunea c` gloriaeste trec`toare, pe cnd anoni-matul este ve[nic!Aimaipracticataltesporturi?

Ca orice tn`r dinamic [i plinde energie, nu puteam s` nu bat[i la por]ile regelui fotbal, c`ruiai-am slujit de la vrsta de 7 anip`n` la 14 ani! |n paralel, amf`cut box [i bodybuilding, dar

c[tig de cauz` l-a avut tot cultu-rismul! Oricum, tot ce am acumu-lat practicnd aceste sporturi mi-au prins bine pe parcurs [i m-auajutat la definirea personalit`]iimele ca sportiv! Cte antrenamente faci pes`pt`mn`?Cum \mpar]i corpulpegrupedemu[chi launantre-nament?

Am 6 antrenamente pes`pt`mn`, duminica pauz`. Lafiecare antrenament fac cte osingur` grup` mare de mu[chi, \nafar` de bra]e, pe care le fac \naceea[i zi. Care este schimbarea pecare o faci \n antrenament \nperioada competi]ional`, fa]`deceaoff-season?

Cnd \ncep preg`tirea, auto-mat intr` de diminea]` antrena-mentul de cardio, \ncet, \ncetscad [i greut`]ile [i, de multe ori,dac` timpul \mi permite, dupàntrenamentul de dup` mas`,seara mai fac cardio, cel pu]in 30

de minute pe band`. |n ultimas`pt`mn`, \nainte de un con-curs, fac \n fiecare zi toate gru-pele de mu[chi cte 2 exerci]ii, \nafar` de picioare, f`r` cardio [icontinui a[a pn` cu o zi \naintede concurs.Ceplanurideviitorarevice-campionulRomnieilaculturism,Hora]iuForgaci?

Am multe planuri [i proiectede viitor! |n primul rnd, dorescs` confirm faptul c` titlul de vice-campion la culturism nu a fost o\nt`mplare! Vreau deci s` evo-luez ct mai mult \n acest sport[i, fire[te, s` cuceresc [i titlul decampion na]ional. Odat` realizat

acest obiectiv, pe termen scurt a[spune, urmeaz` alte proiecte,mult mai \ndr`zne]e, legate departiciparea la unele competi]iiinterna]ionale, de care vom dis-cuta la timpul potrivit.

Prof. Cristian Neagu

Hora]iuForgaci

7/28/2019 culturism22162012

14/19

Cablurile \ncruci[ate le g`sim,\n general, \n s`lile mai mari, bineechipate. Aparatul \n sine ocup`mult spa]iu, de aceea nu \l \ntl-nim \n s`lile private, mai mici, dar[i din considerentul c` este unexerci]iu mai avansat.

Flutur`rile la cabluri \ncruci[a-te reprezint`, de obicei, ultimulexerci]iu din antrenamentul piep-tului, precednd exerci]ii grele,

de baz`, precum \mpinsul orizon-tal din culcat sau \nclinat. {i, pre-cum la toate exerci]iile, exist`unele avantaje [i dezavantaje,dar [i cteva mituri asociate.

Avantajul principal al flutur`-rilor la cabluri \ncruci[ate este c`nu avem nevoie de banc`. Sca-pula, osul care leag` humerusulde clavicul`, se poate mi[ca mainatural, nu mai este ]intuit ca la\mpinsul din culcat. Astfel, mu[-chii implica]i se mi[c` \ntr-o ma-nier` mai sincronizat`. Libertateamai mare dat` scapulei \i permites` se mi[te \nspre spate [i ambe-

le scapule s` se apropie. Astapoate reduce stresul asupra arti-cula]iei um`rului, dar numai dac`nu for]ezi printr-o curs` mai lung`a mi[c`rii, mai ales \n pozi]ia de\ntindere maxim`. Acest lucrupoate ap`rea mai des la flutur`ri-le cu gantere din culcat dar, chiardac` mai rar, [i la flutur`rile lacabluri \ncruci[ate.

Alt avantaj al acestui exerci]iu \l

prezint` abilitatea de a-]i puteaa[eza corpul \n pozi]ii [i unghiuridiferite. Asta \]i va permite s` g`-se[ti o pozi]ie mai confortabil`pentru umeri, precum [i stimula-rea diferitelor por]iuni ale pieptului.

Cablurile pot fi ata[ate lascripe]ii de jos sau la diferite \n`l-]imi dac` aparatul permite culisa-rea scripe]ilor.

Exist` totu[i [i cteva deza-vantaje la flutur`rile la cabluri\ncruci[ate, care limiteaz` popu-laritatea acestui exerci]iu. Estedificil s` po]i manevra greut`]imari, trebuie s` stabilizezi corpul,

mai ales partea superioar` \ntimp ce cablurile te trag \n sus [i\napoi.

Chiar dac` mi[carea la acestexerci]iu este mai natural` pentruumeri, sunt mul]i care nu o pot to-lera datorit` durerilor. Acesteaapar dac` ai avut probleme ante-rioare la umeri. Dac` ligamentele[i cartilagiile din um`r \]i suntafectate pot ap`rea dureri [i la

acest exerci]iu.Cursa la flutur`rile la cabluri \n-

cruci[ate poate fi modificat`semnificativ pentru cei care audureri cronice la umeri. Ajusta]i\n`l]imea scripe]il or la nivelulumerilor [i executa]i exerci]iuldoar cu un singur bra]. Apuc`mnerul [i pozi]ioneaz` corpulastfel \nct la start bra]ul s` fieparalel cu solul [i \n lateralul cor-pului. Mnerul, cotul [i umerii tre-buie s` fie pe aceea[i linie. Astae pozi]ia de start. De aici, tragimnerul pn` ajunge \n dreptulceluilalt um`r, p`strnd bra]ul pa-ralel cu solul. Prin nepermitereabra]ului, deci [i a um`rului, s` semi[te \nspre spate (practic nuexist` for]` care s`-l trag` \n spa-te), se poate reduce sau chiar eli-

mina stresul [i durerea pe articu-la]ia um`rului [i totu[i po]i lucrapectoralii.

Mul]i fac acest exerci]iu cre-znd c` vor ob]ine stria]ii pe pec-torali. Din nou, acest lucru esteun mit, lucrul la o grup` muscu-lar` nu va duce la topirea gr`simiide pe acea zon`.

Utiliza]i o greutate pe care opute]i controla [i valorifica]i avan-tajele folosirii diferitelor unghiuri.

Alexandru Bolborici

dup` Ironman


BranchWarren

|ncruci[a]i bra]elepentru un piept mai bun! Am trecut deja de 40 de ani [iam mai mult de dou` decade de

experien]` \n culturism [i fitness.Sunt \ntrebat deseori dac` facdiete sau ajut al]i culturi[ti \n pre-g`tirea pentru concursuri. Nu fac,din mai multe motive. Principalule c` nu am timp suficient pentruasta, am alte activit`]i, precumscrisul, care \mi ocup` destultimp. |n al doilea rnd, pur [i sim-plu nu am r`bdare s` creez diete.

{tiu cum s` intru \n form` [iasta e de ajuns pentru mine. |n

peste 23 de ani de competi]ii, am\ncercat multe metode [i mi-amdat seama de ceea ce func]io-neaz` pentru corpul meu. Cemerge pentru mine nu mergepentru fiecare dintre voi, \ns`sunt cteva idei generale carevor func]iona.1. Sunt sau nu la diet`? Nuexist` neclaritate pentru mine.Fie m`nnc 100%, curat 100%din timp, fie nu. Asta explic` dece intru \n form` a[a de repede,odat` ce \ncep dieta. Corpul re-ac]ioneaz` imediat la sc`dereacantit`]ii de carbohidra]i, ajungs` scad 3 kg \n primele dou`s`pt`mni.2. Dietele de durat func]io-neaz`maibine. |n trecut optams` ]in diet` pentru 6-8 s`pt`mni.

Era un dezastru de fiecare dat`.Nu m` defineam suficient pentruconcurs [i pierdeam [i mas`muscular` pre]ioas`. De aseme-nea, obi[nuiam s` m` \ngra[cam mult \n off-season. Am ob-servat c`, dac` r`mneam mai \nform` tot anul [i ]ineam diet`timp de 16 sau mai multe s`pt`-mni, puteam s` men]in aproapetoat` masa muscular` [i s` prindo form` foarte bun` de concurs.3.Preamultcardionuebine.Suntem diferi]i cnd vine vorbade exerci]iul aerobic, cardio. {tiutipi care fac 3 ore zilnic de cardio

pe zi, \n preg`tirea de concurs.Pe vremuri, obi[nuiam s` fac 2ore pe zi sau dou` sesiuni de 45minute. Asta din cauz` c` m` \n-gr`[am prea mult \n extrasezon[i \ncercam s` ard gr`sime \ntr-un timp prea scurt. Recent amrealizat c` o [edin]` de 45 de mi-nute de cardio pe zi, la diet`, esteperfect. Gradual ardeam gr`si-mea [i puteam men]ine masamuscular`. Pentru tine, timpul[edin]ei de cardio poate fi diferit,dar nu cu mult.4.Nu schimbaantrenamente-le. Cnd \ncep s` apar` venele [i

stria]iile, este foarte tentant s`facem mai multe exerci]ii [i serii.Devii a[a de motivat de ceea cevezi [i din dorin]a de a c[tiga.Deseori ajungi s` faci mai multeserii, superserii sau repet`ri for-

]ate. Este o prostie! M`nnci maipu]in, faci mai mult cardio. Nu aicum s` cre[ti \n mas` muscular`\n acest moment. Men]innd ma-sa pe care o ai este cea mai bu-n` variant` la care speri, a[a c`respect` procesul de odihn` [irecuperare [i nu cre[te intensi-tatea antrenamentelor, asta dac`nu vrei s` pierzi mas` muscular`.5.Amnevoiede carbohidra]i.Unii jur` c` dieta keto reprezint`cea mai bun` alegere. Am \ncer-cat-o [i o ur`sc. Personal, p`s-

trez o cantitate de carbohidra]izilnic la diet`. |i am la masa de di-naintea antrenamentului, \n sha-ke-ul de dup` antrenament [i lamasa urm`toare. Func]ioneaz`pentru mine [i pot intra \n form`.

Alexandru Bolborici

dup` Ironman

Ce am \nv`]at despre diete


7/28/2019 culturism22162012

15/19

Palatinose, un nou carbohidrat produs de firma Beneo-Palatinit din Germania, elibereaz` treptat energie subform` de glucoz` pe o perioad` mai \ndelungat` dect za-h`rul. Studiile au demonstrat c` un sportiv de 80 kg arenevoie de aproximativ 15 g de Palatinose pentru a puteaefectua optim un efort fizic de aproximativ 2 ore.

Produsul se prezint` sub form` de pudr` la plicuri de 15g (se poate dizolva \ntr-un pahar de ap` un plic) la pre]ul de1,25lei/buc. Pentrucomenzimaimaride50plicuri,sefaceoreducerede25%.Comandaminim estede10plicuri.

efect energetic \ndelungat


Deseori aud antrenori [i practi-can]i cum se laud` c` au alc`tuito rutin` care evit` total antre-narea mu[chilor lombari pentru ase feri de durerile lombare. Eicred c` au ob]inut o mare rea-lizare, dar este chiar a[a?

Mul]i evit` antrenarea spateluiinferior datorit` unor lungi [idureroase episoade la acestcapitol. De fapt, astfel de pro-bleme apar la foarte mul]ioameni, nu numai la cei care seantreneaz`. |n lumea medical`se cheltuie[te anual foarte multpe aceast` problem`. Respect

dorin]a, ambi]ia [i abilitatea celorcu probleme lombare care g`-sesc noi cì de a se putea antre-na, \ns` mul]i dintre ei se \n-dreapt` f`r` s`-[i dea seamaspre probleme mai mari.

Cnd evi]i total antrenareaspatelui inferior, mu[chii exten-sori spinali devin slabi [i nu maipot sus]ine stabilizarea coloaneivertebrale. Aceast` sl`biciunepoate fi \nceputul pentru viitoareaccident`ri [i probleme ale dis-curilor intervertebrale atunci cndspatele este \nc`rcat cu o greu-tate. Greutatea poate fi foarte

u[oar`, pot ap`rea problemecnd ridici un fotoliu sau cum,[tiu un caz real, o femeie, cnd\ntindea rufe pe balcon, a r`masblocat` la un moment dat. Cndepisoadele apari]iei durerii semultiplic` apare [i sentimentulfricii s` antren`m spatele inferior.Rezultatul: coloana devine maifragil`, mai slab` [i ciclul serepet` tot mai des, putnd ducela probleme foarte grave, deparez`.

Am avut pacien]i care veneaula mine dup` o lung` perioad` cudureri lombare. Una dintre pri-

mele plngeri pe care le auzeamde la ei era c` nu pot face niciorefacere, pentru c` dac` antre-neaz` spatele inferior simt dureri.Cnd \i \ntrebam ct dureaz` du-rerile dup` antrenament, r`spun-sul era \ntotdeauna trei zile,dup` care \mi trece. Le spunpacien]ilor c` durerea pe care osimt este, de cele mai multe ori,pur [i simplu durere muscular`,mu[chii lor de la spate sunt a[ade sl`bi]i, \nct orice exerci]iu facapare durerea.

Dup` ce examinarea lor estecomplet` [i s-a determinat c` nu

exist` alte cauze majore deapari]ie a durerilor lombare, lerecomand o refacere cu lucru maigentil [i mai u[or. Este foarte difi-cil pentru ace[ti pacien]i s` dife-ren]ieze durerile musculare lom-bare de cele de spate inferior decare sufer`. Ei simt durere [i c`,\ntr-un anumit fel, exerci]iul o pro-voac`.

Alt` problem` cu evitarea lu-crului spatelui inferior este càpare un raport anormal \ntrefor]a mu[chilor abdominali [i acelor lombari. Mul]i cred c` cheiapentru evitarea durerilor lombare

este s` aib` un abdomen puter-nic. Este adev`rat doar \ntr-oanumit` m`sur`, \ns` trebuiecon[tientizat faptul c` abdomi-nalii nu sus]in doar ei singuricoloana inferioar`. Mu[chii lom-bari sunt la fel de importan]i pen-tru sus]inere.

Cnd mu[chii abdominali suntfoarte puternici iar cei lombarisunt slabi, pot ap`rea durerilelombare. Abdominalii puternicipot \ndrepta curbura normal` acoloanei inferioare, ceea ce ducela o tensiune mult mai mare [i ofor]` mai mare s` apese pe


PALATINOSEALATINOSE

Atac`m spatele inferior?coloan`.

Cei care pot s` antreneze sau\ncearc` s` antreneze spateleinferior trebuie s` o fac` cu grij`[i progresiv. |ncepe exerci]iilef`r` greut`]i cu cteva serii doar,\n total. Nu este \n]elept s` \ncepicu 12-16 serii pentru 3-4 exerci]ii.Mu[chii spatelui nu sunt \nc`capabili s` fac` fa]` la un aseme-nea efort. De asemenea, esteneimportant cu ce greutate po]i

s` faci \n zilele bune un anumitexerci]iu. |ntreab`-te tot timpul:Cnd a fost ultima oar` cnd amf`cut cu o asemenea greutate?.Dac` r`spunsul tù este altuldect Recent, atunci trebuie s`reduci greutatea pentru a l`satimp corpului s` devin` mai pu-ternic.

Nu spun s` te \ntorci la\ndrept`ri cu greut`]i mari, darpu]in lucru pe spatele inferior tre-

buie aplicat [i astfel vei putea s`te sim]i bine [i s` evi]i ct sepoate de mult eventuale prob-leme. Pentru cei care \nc` simtdureri, e bine s` fac` exerci]iirecomandate sub \ndrumareaunui kinetoterapeut, care sper sàib` o oarecare experien]` \nantrenamentele de fitness [i cul-turism.

Alexandru Bolborici

dup` Ironman

7/28/2019 culturism22162012

16/19

Nu este niciun secret c` fierul,ca mineral, ajut` la men]inereaoxigen`rii sngelui, care echiva-leaz` cu \mbun`t`]irea recuper`-rii [i a energiei. De asemenea,fierul are un rol \n consolidareaarderii gr`simii [i este implicat \nproduc]ia aminoacidului L-carniti-na, care transport` acizii gra[i \nmitocondriile celulelor pentru a fifolosite mai eficient \n calitate decombustibil. Fierul este factor im-portant \n producerea de colagen[i elastina, componente impor-tante ale ]esutului conectiv. |nplus, \mbun`t`]e[te func]ia neu-rotransmi]`torilor din creier, pre-cum [i reglarea [i producerea lor.

Fiziologii sportivi sus]in c`neurotransmi]`torii permit trans-miterea adecvat` de semnale de-a lungul sistemului nervos, carejoac` un rol cheie \n perpetuareaprotocoalelor fiziologice caresus]in mediul anabolic intern.

Toate bune [i frumoase pnàcum, dar apar unele \ntreb`riprivind suplimentarea cu fier lab`rba]i.

|ngrijorarea este oarecum \nte-meiat` iar r`spunsul dac` b`r-batul are sau nu nevoie de supli-mentare cu fier invoc` o proce-dur` fiziologic` referitoare lacapacitatea de absorb]ie a fieru-lui la b`rba]i, faptul c` b`rbatulnu are menstrua]ie (pierdere desnge) [i o dereglare numit` he-mocrematoz`.

Corpul are o anumit` eficien]`de absorb]ie [i folosire a fierului.Cnd corpul \[i pierde abilitateade a se lega cu proteinele local-izate \n intestin, acest mineralesen]ial nu poate fi transportat lacelule pentru folosirea lui. Proce-sul implicat se nume[te mecanis-mul feritinei, componentul formatdin fier fiind feritina. Cnd acestmecanism nu func]ioneaz` cum

trebuie, asimilarea de fier estesever compromis`. Aceasta poa-te duce la deficien]` de fier, ane-mie, o reducere a celulelor ro[iidin snge, chiar dac` dieta taeste bine alc`tuit` [i suplimen-tezi cu fier.

Avnd o lips` de fier, chiardac` suplimentezi dieta cu fier, elnu va fi asimilat cum trebuie. |nmod normal, doar 10-30% dinfierul con]inut \n diet` este asimi-lat de corp [i, deci, 70-90% este

eliminat. Alt factor periculos estec` organismul nu poate men]inesau sus]ine nicio rezerv` de fier\n m`duva oaselor pentru hemo-globin`, substan]a care trans-port` oxigenul energizant c`trecelule, ]esuturi [i toate organelecorpului.

|n schimb, mioglobina, o pro-tein` cu structur` similar` hemo-globinei care se g`se[te \n ]esu-turile musculare care leag` oxi-gen [i serve[te ca rezervor deoxigen, poate deveni la rndul eicompromis`, ducnd la limitareanum`rului de celule ro[ii completoxigenate. Concluzia este c`,atunci cnd nu se face stocarea[i folosirea adecvat` de fier, dis-func]ia poate duce la hipoxie,unde tot corpul sau o parte a luieste deprivat de oxigen, o situa]iecare poate avea consecin]e pato-logice severe.

Dac` e[ti suspect de defi-cien]` de fier, mergi la doctor.Conform doctorului Andrew Weil,un foarte cunoscut medic [i prac-ticant al medicinii alternative, da-c` nu e[ti femeie la menstrua]iesau nu ai pierdut de curnd multsnge, nu e bine s` suplimentezila \ntmplare cu fier dac` ai st`ricu lips` de energie, indispozi]ie[i/sau oboseal` mental`. Trebuies` te duci la doctor pentru un

Trebuie ca oamenii de fiers`-[i administreze extra fier?

Florin Uceanu

18 titluri de campion na]ional

De la fiecare mare campion aicte ceva de \nv`]at, ceva cares` te inspire \n antrenamente,comportament, atitudine fa]` desport [i fa]` de via]`. Ei suntmodele pentru c` au devenitcineva, au reu[it s` ajung` acolounde dorim s` ajungem majori-tatea dintre noi: s` fim victorio[i,aprecia]i, r`spl`ti]i financiar, s`r`mnem \n istorie.

Iat` cteva r`spunsuri date \ncadrul unui interviu de cel care

este acum campionul campi-onilor, de]in`torul ultimelor dou`titluri de Mr. Olympia, Phil Heath.Cefacicas`-]iaperi\ncon-tinuaretitlul?

I-am cerut sfatul \n aceast`privin]` lui Lee Haney (de 8 oriMr. Olympia) [i el mi-a spusaceste vorbe \n]elepte: Phil, tue[ti de dou` ori Mr. Olympia, nuschimba nimic. Las`-i pe ei s`schimbe ce fac, las`-i pe ei s` teurm`reasc`.Celec]iete-a\nv`]atsportul?

M-a \nv`]at s` fiu flexibil, op-timist, plin de via]`. M-a \nv`]at

s` privesc dincolo de lucrurileobi[nuite.Avndexperien]apecareoaiacum,dac`te-aiputea\ntoar-ce \n timp la momentele cnderai\ncep`tor,ce sfat ]i-aida?

Asta e u[or. Cnd \ncepi an-trenamentele, principala preocu-pare este ct de mult \mpingi sauct de mult ridici. To]i vrem s` nelùd`m cu cifre impresionante.Cnd mai \mb`trne[ti [i \ncepis` te gnde[ti care este scopulpentru care ridici de fapt greut`]i,acela de a construi un fizic maibun, realizezi c` greut`]ile mari,cu orice pre], nu reprezint` cel

mai eficient mod de a ob]ine re-zultatele dorite. |ncepi s` te con-centrezi asupra felului cum sim]imu[chiul lucrat atunci cnd mi[tigreutatea. Uneori trebuie s` facirepet`rile mai lent [i, deci, s` fo-lose[ti greut`]i mai mici.Faniicredcè[ti imbatabil.Cte titluri Mr. Olympia vrei s`c[tigi?Vreis`dep`[e[ti recor-durileluiColemansauHaney,de8titluri?

Am o cifr` \n cap, dar nuvreau s` vorbesc despre asta, os-o iau pas cu pas [i vedem cese \ntmpl`.


control am`nun]it.Pentru a regla ac]iunile recu-

peratorii ale fierului, corpul de]ineun proces de conversie sau reci-clare. Cnd nivelele de fier suntadecvate, linia protectiv` a intes-tinului cre[te sau descre[te ab-sorb]ia fierului, depinznd decantitatea de snge. DoctorulEric Trimmer, un cunoscut cerce-t`tor \n minerale, sus]ine c`, \ncondi]ii normale, corpul absoarbecam 6-10% din fierul din ali-mente. Acest mecanism intern deprevenire exist` pentru a prevenio absorb]ie mare de fier, \ns` dr.Trimmer ne aminte[te c` acestaeste un proces departe s` fie per-

fect. O persoan` cu deficien]` defier poate absorbi [i 60% dinfierul con]inut \n alimente. E denotat c` astfel de probleme potap`rea [i la al]i oameni, nu numaila cei ce sufer` de anemie.

B`rba]ii nu au menstrua]ie,a[a c` singura cale prin care potsc`pa repede de excesul de fiereste prin sngerare. Suplimenta-rea nu este recomandat` [i iat`de ce. Excesul de fier cre[te oxi-darea celular`, proces care poa-te fi comparat cu ruginirea \ntimp. Acest lucru este asociat cuun risc de apari]ie a cancerului [ideteriorarea arterelor, care duc laboli cardiovasculare. Mai mult,

nivele crescute de fier duc la me-dii prielnice pentru infec]ii cu bac-terii. De asemenea, ele mai suntlegate [i de o dereglare genetic`numit` hemocrematoz`, carepoate deteriora sever ficatul, ini-ma, pancreasul [i poate fi fatal`.Att b`rba]ii ct [i femeile potsuferi de aceasta.

Doza recomandat` este de 14mg pe zi [i poate fi u[or asigurat`printr-o diet` normal`, f`r` supli-mentare. Verific` eticheta supli-mentului de vitamine [i mineralepe care eventual \l iei: s` fie f`r`fier.

Alexandru Bolborici

dup` Ironman


PhilHeath

Lec]ii de la Mr. Olympia

7/28/2019 culturism22162012

17/19


Cei care au studiat foartemult nutri]ia sunt din ce \n cemai preten]io[i cu alegereasuplimentelor. Am \ntlnit dince \n ce mai multe cereri de su-plimente cu o anumit` com-pozi]ie proteic` [i un anumitgust. Astfel, ne-am gndit s`lans`m o gam` nou`, denumit`Supliment Pak, care s` con-]in` diferite substan]e nutritivepure, adic` noi dect le amba-l`m exact a[a cum le primim de

la produc`tori, f`r` s` interven-im \n vreun fel.Dumneavoastr` pute]i cum-

p`ra aceste substan]e pure [is` le combina]i cum dori]i, \nfunc]ie de obiective [i gusturi.Pute]i ad`uga la un concentratproteic de un anumit fel, sau lao combina]ie de mai multe feluride concentrate proteice,dextroza, ca aport de carbo-hidra]i simpli [i pentru a da ungust bun, maltodextrin`, pentruaport de carbohidra]i com-plec[i, [i, \n func]ie de gustul fi-ec`ruia, diferite ingredientepentru un gust ct mai pl`cut(cacao, vanilie sau diverse aro-me care se g`sesc \n comer]).

SUPLIMENT PAKSUPLIMENT PAK

g

g

g

g


Nemiroff World Cup|n perioada 10-11 noiembrie

2012, a avut loc a 13-a edi]ie aZloty Tur [i a 10-a edi]ie a pres-tigiosului concurs interna]ionalNemiroff Professionals WorldCup. Concursul s-a ]inut \nVar[ovia, Polonia, la HotelIntercontinental. Romnia a fostreprezentat` de R`zvanIonu]a[, Cornel Hojda, AndreiChipreanov, {tefan T`ma[ [iarbitrul interna]ional TiberiuMihalcea.

R`zvan Ionu]a[ a participat la

categoria -70 kg, clasndu-sepe locul 10 la bra]ul stng [i pe9 la bra]ul drept. Lipsa de expe-rien]` a tn`rului sportiv [inivelul foarte \nalt al competi]iei[i-au spus cuvntul. Categoriasa a fost c[tigat` de ucrainea-nul Oleg Zhokh, la bra]ul stng,[i de rusul Khetag Dzitiev, labra]ul drept.

Cornel Hojda a participat lacategoria -86 kg, bra]ul drept. {i\n cazul lui, lipsa de experien]`[i-a spus cuvntul, clasndu-sepe locul 13.

La aceea[i categorie, a par-ticipat [i multiplul campionna]ional [i vicecampion euro-pean, Andrei Chipreanov. El a

ob]inut medalia de bronz labra]ul stng [i a ratat cu pu]inpodiumul la bra]ul drept, clasn-du-se pe locul 4. Clasarea pepodium la bra]ul stng i-a per-mis lui Andrei s` participe [i laOpen, unde s-a clasat pe locul12. Primul meci l-a pierdut cuTimur Mamedov, campionul dela -86 kg. |n al 2-lea meci,Andrei i-a pus mari problemelegendarului John Brzenk,ag`]ndu-i degetul la fel ca IonOncescu \n 2009. Categoria afost c[tigat` de rusul TimurMamedov, la bra]ul stng, [i defenomenalul KhadzhimuratZoloev, la bra]ul drept.

{tefan T`ma[ a concurat la

categoria -95 kg, bra]ul drept,cntrind doar 91 kg. A fost sur-priza categoriei, c[tigndbronzul, eliminnd, pe rnd,toat` echipa Ucrainei, inclusivpe campionul de la bra]ul stng,Artem Taynov. Andrei a pierdutcu Todd Hutchings, campionulcategoriei, [i cu John Brzenk.{tefan a participat [i la Open,unde a ie[it pe locul 10.

Romnia s-a clasat pe locul14 din 26 de ]`ri participante,c[tig`toare fiind Rusia , urmat`de Ucraina [i Kazakstan. Echipanoastr` a fost sus]inut` de ungrup de fani [i de al]i romniafla]i peste hotare.

Concentratdinzer(WPC80)Concentrat proteic din zer cu

o concentra]ie proteic` de80%, se dizolv` foarte bine [iare gust neutru. Seprezint las`cule]ide900g67lei,cutiide900g69,00lei.Concentratproteicdinlapte(MPC85)

Concentra]ia proteic` estede 85%, se dizolv` foarte bine[i are gust neutru. Produc`tor:Fonterra, Noua Zeeland`. Seprezint las`cule]ide900g57,00lei,cutiide900g59,00lei.Concentratproteicdinlapte(Cazeinatdecalciu)

Concentra]ia proteic` este de89%, se dizolv` foarte bine [iare gust neutru. Produs \nFran]a. Se prezint` la s`cule]ide900g65,00lei,cutiide900g67,00lei.Izolatproteicdinsoia

Concentra]ia proteic` este de90%, se dizolv` bine, gust neu-tru. Se prezint` la s`cule]i de750g27,00lei,cutiide750g29,00lei. Inulina

Con]ine 95% fibre solubile [ieste indicat` pentru reducereapoftei de mncare. Produc`tor:

Sensus, Olanda. Seprezint`lacutiide450g29,00lei.Dextroz`Are o concentra]ie de 100%

carbohidra]i simpli, cuabsorb]ie rapid` [i gust dulce,pl`cut. Produc`tor: Amylum,Bulgaria. Se prezint` las`cule]i de 1 kg 15,00 lei,cutiide1kg17,00lei.Fructoz`

Are o concentra]ie de 100%carbohidra]i simpli, cuabsorb]ie lent` [i gust dulce,

pl`cut. Produc`tor: Amylum,Bulgaria. Se prezint` las`cule]i de 1 kg 17,00 lei,cutiide1kg 19,00lei.Maltodextrin`

Are o concentra]ie de 100%carbohidra]i complec[i, cu ab-sorb]ie lent` [i gust neutru. Pro-duc`tor: Roquette, Fran]a. Seprezint`las`cule]ide1kg17lei, cutiide1kg 19,00lei.Izolatproteicdinzer(Prodlacta95LowLactose)

Are o concentra]ie de 95%protein` cu con]inut mic degr`simi (0,4%) [i lactoz`(0,2%). Produc`tor: LactalisIngredients, Fran]a. Seprezint`la s`cule]i de 900 g 97 lei,cutiide900g 99,00lei.

Luni, 19.11.2012, de la ora 22.00, aavut loc, \n direct, pe SPORT.RO,Vendetta dintre germanul MatthiasSchlitte [i romnul Viorel Dobrin. Germa-nul a dorit s`-[i ia revan[a \n fa]a lui Do-brin dup` ce a pierdut \n meciul direct dela Campionatul European 2012. |ns` nu areu[it dect s` c[tige runda a 2-a, cele-lalte runde fiind adjudecate de romn.Ultima rund` nu s-a mai disputat, ger-manul accidentndu-se \n runda a 4-a.

Viorel a c[tigat confruntarea cu scorulde 4-1, aceast` Vendetta fiind inclus` \ncircuitul interna]ional Armfight.

Vendetta Dobrin vs Schlitte

Cornel Hojda, {tefan T`ma[,TiberiuMihalcea,Andrei Chipreanov [i R`zvanIonu]a[

7/28/2019 culturism22162012

18/19

Magazindesuplimentenutritive\nPloie[ti,str.Brebenei3,bl.3,ap.3,lng`complexNord.Tel.0722.324.061SAL~DE CULTURISM{I FITNESS

Bucure[t i ,Ca rti erulPajura,st r. D ridu, nr. 2 ({ c. nr. 17 8)Aparaturùltramodern`.G`si]i [i suplimente nutritive.Tel.0724.262.142,0724.534.043

Dori]i o sal` cu aparate deultim` or` [i aparate clasice?Sunte]i a[tepta]i la sala de cultur-ism [i fitness din Bucure[ti, \n in-cinta Liceului Aurel Vlaicu, si-tuat \n zona 1 Mai Grivi]a.

Antrenor, multiplul campion na-]ional [i maestru al sportului:Alexandru Costache. Sala bene-ficiaz` de mas` ping-pong, sacde box, incluse \n abonamentullunar. Programul s`lii este: 9:00-21:00 zilnic; 9:00-15:00 smb`ta.Informa]iilatel.0740.096.475.

S`li de culturism

CS{5Bucure[tiStadion Lia Manoliu

lng` turnul de para[utism

Tel. 0722.697.522

Antrenor: Dan Enu]`CHAMPIONSGYMComplex Sportiv Lia

Manoliu. Antrenori: Irina

Muntean, Dan Enu]`,

Lauren]iu Gherfa[

Tel. 0721.913.825

www.championsgym.roGLADIATOR GYMCraiova, \n incinta fostuluiUCECOM. Antrenor: Costel

Torcea. Tel. 0744.789.764DUMSILGYMBucure[ti, Bd. Basarabia110. Tel. 0722.227.048

SUPERGYMINCBucure[ti, cartier Berceni,

str. Ni]u Vasile nr. 57

Tel. 021.461.08.67

TONIKFITNESSCLUBBucure[ti, Drumul Taberei -Pia]a Moghioro[, deasupra

BRD. www.tonik.roALEXGYM

Prelungirea Ghencea, nr. 2

Tel. 0734.394.305

www.alexgym.roMATRIXGYMBucure[ti, Calea Crnga[inr. 6. Tel. 0722.530.015

KOMFITNESSBucure[ti, Bd. C-tin

Brncoveanu nr. 114. sect 4

www.komfitness.ro

BALKANGYMBuzù, Str. Muncii nr. 13tel. 0745.302.497,

0767.878.507

X-TREMEFITNESSPite[ti, cartier Traian,cl`direa New Planet

www.xtremefitness.ro

AlexandruCostache

topculturism.roinforma]ii despre

culturismtopfitness.roinforma]ii despre

fitnessvideosport.rovideo din competi]ii

Solu]ia ideal` pentru cei care vor s` c[tige mas` muscular` datorit` formuleicu dou` surse de protein`:l una cu absorb]ie rapid` (75% din total protein`)l cealalt` cu absorb]ie lent` (25% din total protein`)Se asigur` astfel un flux continuu de aminoacizi n snge timp de 4-6 oreDac` dori]i rezultate spectaculoase:

O por]ie se ob]ine amestecnd dou` m`suride IDEAL PROTEIN cu o can` mare cu lapte (sau cu ap`, dac` vre]i s` sl`bi]i).

O cutie con]ine 35 de m`suri.

Nu are efecte negativeComenzile sefac nscrispeadresasau latelefoaneleredac]iei.Ve]ipl`tiprodusuldoarnmomentulridic`riidelapo[t`,pre]ulinclude[itaxelepo[tale.Seprezint`lacutiide0,9kg35,00lei,s`cule]ide2kg67,00lei,g`le]ide 2 kg 69,00lei.l PENTRUCRE{TEREANGREUTATEtreipor]iipezinaintecudouòredeceletreimeseprincipalealezilei

l PENTRUSC~DEREANGREUTATEdou`por]iipezicares`nlocuiasc dou`dintreceletreimeseprincipalealezilei34 Culturism&Fitness nr. 6/2012

C`t`lin Seimeanu, fostcampion, experimentat,calificat, ofer servicii de

antrenor personal, nutri]ie,sl`bire, \n Bucure[ti.Tel. 0722.137.680

Vnd afacere sal` fitness [iculturism, \ntre]inut` foartebine, Bucure[ti, zona Vitan.

Tel. 0720.044.867

Suplimente nutritive \n Rm.Vlcea. Consulta]` gratuit`.

Tel. 0723.370.156

MIC~ PUBLICITATE

www.olympusgrup.rowww.manusifitness.roaccesoriipentruculturi

culturism22162012

Documents