Splaiul Independentei 91-95, Bucuresti, sector 5, cod poştal 050095 Telefon: 0742 35 77 17; 0768 481 515; 0760 012 571; 021 316 55 80 Fax: 021 316 55 80 IBAN: RO10RNCB0098000050916001 BCR Lipscani e-mail: nicolae.craciun@yahoo.com

t

Raport de mediu la

”Planul de management al ariei

naturale de protec�ie specială

avifaunistică Balta Suhaia”

Analiza planului de Management al Ariei Naturale de Protecţie Specială Avifaunistică

Balta Suhaia (ROSPA0102 SUHAIA) .................................................................................... 4

Scopul principal...................................................................................................................... 4

Expunerea şi analiza obiectivelor principale ale Planului de Management ....................... 6

Obiectivele principale ............................................................................................................ 6

Descriere................................................................................................................................. 7

Coordonate geografice ........................................................................................................... 7

Descrierea limitelor ................................................................................................................ 7

Descrierea suprafetei .............................................................................................................. 8

Acces ...................................................................................................................................... 8

Dreptul de folosinta si administrare ....................................................................................... 8

Zonare interioară .................................................................................................................... 9

Descrierea cadrului fizico-geografic ....................................................................................... 9

Specii protejate..................................................................................................................... 13

Obiectivele de management ale ariei ................................................................................... 15

Obiective pe termen lung ..................................................................................................... 15

Modificări fizice ce decurg din planul de management, necesare pentru implementarea

acestuia .................................................................................................................................... 16

Resurse naturale necesare implementării planului de management..................................... 16

Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale, utilizate la implementarea

planului................................................................................................................................. 16

Emisii �i de�euri generate �i modalită�i de eliminare a acestora ................................... 17

Cerin�e legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu�ia proiectului .................... 17

Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului................................................. 17

2

Perioada de implementare a planului de management ......................................................... 17

Descrierea ariei naturale, speciilor �i habitatelor prezente .............................................. 19

Caracteristicile sitului........................................................................................................... 20

Tipuri de habitate prezente în SPA Comana, figurate în Anexa 1 a Directivei Habitate..... 21

Calitate şi importanţă ........................................................................................................... 21

Vulnerabilitate...................................................................................................................... 21

Desemnarea sitului ............................................................................................................... 22

Tip de proprietate ................................................................................................................. 22

Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului .......................................................................... 22

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului.................................................................................. 22

Modalită�i de reducere a impactului asupra biodiversită�ii �i asupra ariei protejate în

general .................................................................................................................................. 22

Specii sau popula�ii ale speciilor afectate de implementarea planului de management..... 23

Dinamica speciilor în contextul actual de conservare a zonei �i a planului de management

3

Analiza planului de Management al Ariei Naturale de

Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia (ROSPA0102

SUHAIA)

Scopul principal

Scopul principal al realizării prezentului Plan de Management supus spre analiză este

de a conserva, menţine şi readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile de păsări şi

habitatele specifice populate de acestea, prezentate în formularul standard natura 2000 pentru

ariile de protecţie specială (SPA); în acest scop, respectiva zonă a fost propusă spre

desemnare şi acceptată ca arie de protecţie specială (SPA) avifaunistică pentru protecţia

speciilor de păsări sălbatice protejate prin lege.

Ca unitate atestată în elaborarea documentaţiei privitoare la legislaţia de protecţia

mediului în România, considerăm justă şi susţinem iniţiativa de declarare a zonei în cauză ca

arie de protecţie specială (SPA), din următoarele motive :

• Pe teritoriul Ariei Naturale de Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia

(ROSPA0102 SUHAIA) au fost semnalate 19 specii de păsări incluse în anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE, dintre care 16 specii, reprezentând aproximativ

84% din total sunt specii cuibăritoare în România şi în această zonă, iar 3 specii,

reprezentând aproximativ 15% din total sunt specii de pasaj.

• Din punct de vedere al calităţii şi importanţei sitului, cităm următoarele :

- Situl este desemnat ca IBA (Important Bird Areas – Arii de Importanţă

avifaunistică) de către SOR (Societatea Ornitologică Română), conform

următoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1 (Specii de Importanţă

globală pentru conservare – Situl găzduieşte frecvent efective semnificative de

specii ameninţate la nivel global, sau alte specii de importanţă globală pentru

conservare), C2 (Concentraţii de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene –

Situl este remarcat prin faptul că găzduieşte frecvent cel puţin 1% dintr-o populaţie

sau din populaţia din Uniunea Europeană a unei specii ameninţată la nivelul

Uniunii Europene, listate în Anexa 1 şi la care se face referire în Aricolul 4.1 a

Directivei Păsări a Consiliului European), C3 (Concentraţii de specii migratoare

4

neameninţate la nivelul Uniunii Europene – Situl este cunoscut pentru găzduirea a

cel puţin 1% din populaţia unei specii migratoare care nu este considerată

ameninţată la nivelul Uniunii Europene, după cum rezultă din Articolul 4.2 al

Directivei Păsări a Consiliului European – nelistat în Anexa 1.), C4 (Mari agregări

- Situl este recunoscut pentru prezenţa a cel puţin 20000 indivizi de specii de

păsări migratoare acvatice şi/sau 10000 perechi de păsări marine migratoare din

una sau mai multe specii), C6 (Specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene –

Situl este unul dintre cele 5 cele mai importante locaţii din Uniunea Europeană

(regiunea NUTS) pentru o specie sau o subspecie considerată ameninţată la nivelul

Uniunii Europene - de exemplu listată în Anexa 1 a Directivei Păsări a consiliului

European) ;

- Totodată, situl găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.

Conform datelor, se menţionează următoarele categorii :

Număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări a Consiliului European : 22 ;

Număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Convenţia de la Bonn) : 68 ;

Număr de specii periclitate la nivel global : 5 ;

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Platalea leucorodia, specii de stârci, raţe şi cârstei;

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Pelecanus crispus,

Pelecanu onocrotalus, Anser albifrons, Cygnus cygnus, stârci, raţe şi cârstei;

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari

de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR;

5

Figura nr. 1. Amplasamentul zonei de protec�ie ROSPA 102 Balta Suhaia în raport cu celelalte arii de protec�ie din jude�ul Teleorman.

Expunerea şi analiza obiectivelor principale ale Planului de Management

Obiectivele principale

Obiectivele principale ale planului de management al ariei de protecţie specială

avifaunistică Balta Suhaia, enunţate în respectivul plan, la capitolul 1.2. sunt următoarele:

1. Conservarea terenurilor, a speciilor şi a varietăţii genetice;

2. Susţinerea serviciilor de mediu/eliminarea activităţilor ostile;

3. Turism şi recreere;

Totodată, sunt vizate ca obiective secundare, şi alte activităţi din sfera următoarelor

domenii, enunţate în acelaşi capitol (1.2.) al repsectivului plan:

1. Cercetarea ştiinţifică;

2. Protecţia zonelor sălbatice;

3. Protecţia specificului natural/particularităţilor culturale;

4. Educaţie şi instruire;

Prin obiectivele enunţate, Planul de Management al Ariei de Protecţie Specială Balta

Suhaia urmăreşte susţinerea şi încurajarea activităţilor făra consecinţe/cu consecinţe limitate

asupra mediului, activităţi care implică abordarea conceptului de dezvoltare durabilă,

6

activităţi de reconstrucţie ecologică, urmărind şi servind astfel scopului declarat al Planului,

anume de conservare, menţinere şi readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de

păsări şi a habitatelor specifice ale acestora, în conformitate cu normele prevăzute la nivel

naţional, european şi global în acest sens.

Privitor la relaţia cu alte planuri de management, nu avem momentan cunostiinţă de

alte zone de protecţie declarate conform legislaţiei în vigoare din România, Uniunea

Europeană sau alte structuri asemănătoare, implicate în desemnarea de arii protejate sau în

susţinerea/promovarea de stfel de activităţi, care să prezinte planuri de management. Totuşi,

trebuie menţionată aici unicitatea zonei de protecţie Balta Suhaia, întrucât aceasta reprezintă

un aspect aparte în peisajul judeţului Teleorman, sărac de altfel în zone de protecţie

(SCI/SPA). Nu există legături cu alte zone de protecţie a ROSPA0102 Balta Suhaia, dar alte

zone importante de protecţie situate în apropierea locaţiei de interes pentru prezentul studiu

sunt reprezentate de ROSPA0024 Confluenţa Olt-Dunăre, ROSCI0044 Corabia-Turnu

Măgurele, la vest, ROSPA0108 Vedea-Dunăre, ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia la est

şi ROSCI0179 Pădurea Troianu la sud.

Denumirea planului de management al ariei protejate: PLAN DE

MANAGEMENT AL ARIEI NATURALE DE PROTEC�IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

BALTA SUHAIA

Descriere

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia este amplasata pe teritoriul

cadastral al Comunei Suhaia, Judeţul Teleorman, în partea de sud-vest.

Coordonate geografice

N S E V Central Lat. 43

045`50” 43

043`10” 43

045`00” 43

045`00” 43

044`00” N

Long. 25013`00” 25

013`00” 25

013`50” 25

011`00” 25

013`00” E

Descrierea limitelor

Limita nordica porneste de la Dc 190 care limiteaza zona mlastinoasa adiacenta

lacului propriu-zis de extravilanul comunei Viisoara, urmareste conturul nordic al luciului de

apa pe o distanta de circa 5300 m care se invecineaza cu extravilanul comunelor Viisoara si

7

Suhaia, pana la drumul de acces in zona baltii dinspre comuna Suhaia, unde se afla casa

fermei piscicole Suhaia.

Limita estica porneste din dreptul intersectiei CN 650 cu DE 648, se continua pe acest

drum, dupa care urmareste conturul luciului de apa pana la intersectia cu DE 624.

Limita sudica urmareste DE 624, dupa care se continua pe DE 695 invecinat cu Garla

Iancului, pana la varsarea acesteia in Dunare.

Limita vestica urmareste digul de aparare al Garlei Iancului si zona de stufaris

adiacenta acesteia, se continua pe conturul digului de aparare al luciului de apa si zona de

stufaris adiacenta acestuia pana la limita DE190.

Descrierea suprafetei

Aria speciala de protectie avifaunistica Balta Suhaia este reprezentata de poldere

piscicole, pepinierele piscicole, diguri de contur si canale de legatura, mlastini cu vegetatie

natanta si stufaris cuprinzand parcelele cadastrale P 191, Hb 359, Hb 360, Hb 375, Hb 377,

Hb 387, Hb 494, HP 623.

Suprafata declarata a ariei este de 1.455 ha.

Acces

Accesul in arie se face din DN 51 A prin localităţile Suhaia şi Viişoara.

Dreptul de folosinta si administrare

Situa�ia terenurilor Proprietari Categoria de folosin�ă Teritoriul

Nr. parcelei Suprafaţa (ha) P

d Ai Hb N A P Vn

623 1313,68

Domeniul public al statului – Compania de administrare a

fondului piscicol X Suhaia

359 6,80 Domeniul privat al comunei Lisa X Lisa

360 79,01 Domeniul public al statului X Lisa 375 5,50 Domeniul privat al comunei

Lisa X Lisa

494 10,51 Domeniul privat al comunei Viişoara X Lisa

8

377 2,78 Domeniul privat al comunei Viişoara X Viişoara

191 27,94 Domeniul privat al comunei Viişoara X Viişoara

387 8,78 Domeniul privat al comunei Viişoara X Viişoara

1.455

Suprafaţa de 1313,68 ha teren agricol din domeniul public al statului este concesionată de

A.D.S. Bucureşti firmei S.C. Sunrise Fish Prod Bucureşti.

Zonare interioară

Zonarea interioară a ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia este

următoarea:

- zona A: zona de protecţie strictă : parcelele 1, 2 cu o suprafaţă de cca 313 ha, din

cadrul Tarlalei HP 623 şi parcela 3, cu o supafaţă de cca 79 ha, din cadrul Tarlalei HP 360.

- zona B: zona de protecţie integrală : parcela 4, cu o suprafaţă de cca 1.000 ha, din

cadrul Tarlalei HP 623.

- zona C: zonele – tampon : parcelele 5, 6, 7, 8, 9 cu o suprafaţă de cca 35 ha, din

cadrul Tarlalelor Hb 359, Hb 375, Hb 377, Hb 387, Hb 494.

- zona D: zona de dezvoltare durabilă : parcela 10 cu o suprafaţă de cca 27,94 ha, din

cadrul Tarlalei P 191.

Descrierea cadrului fizico-geografic

Aspecte geologice/geomorfologice:

Din punct de vedere geologic această arie este alcătuită din nisipuri şi pietrişuri, în

baza cu o grosime de cca 18 m, peste care urmează o cuvertură de 6-8 m de aluviuni fine

alcătuite din nisipuri argiloase şi argile, ceea ce determină o dinamică lentă a acviferului

freatic. Ele sunt suportate aici de calcare cretacice ce aparţin fundamentului Platformei

Moesice.

Din punct de vedere geomorfologic lunca Dunării este alcătuită dintr-o asociere de

grinduri, privaluri, braţe părăsite, japse şi numeroase depresiuni ocupate temporar sau

permanent cu apă, în prezent o parte dintre ele fiind desecate.

9

Prezenţa grindului principal al Dunării, a cărui înălţime domină tot restul luncii, face

ca în profil transversal lunca să încline dinspre fluviu spre baza teraselor sale sau direct a

câmpului, acolo unde terasele lipsesc. Între albia minoră a Dunării şi grindul ei principal apare

mai întâi o zonă cu mici depresiuni lacustre numite ,,listeve”, apoi o zonă centrală, dincolo de

grind, formată din complexe de dimensiuni mici invadate de vegetaţie şi una marginală,

respectiv lunca externă cu cele mai mari depresiuni lacustre, izolate şi întrerupte din loc în loc

de Dunăre.

Aspecte pedologice:

Condiţiile ecologice speciale din luncă, inundaţiile periodice, umiditatea ridicată sau

excesivă în anumite perioade ale anului, aluviunile cu textura variată, în general bogate în

substanţe nutritive determină formarea unor pajişti de luncă ce se dezvoltă pe soluri azonale.

Aceste soluri azonale sunt soluri puţin evoluate.

Aspecte hidrologice:

Lacul Suhaia, ca lac de luncă, este strâns legat de ritmul de viaţă al Dunării (revărsări,

retrageri, stare de normalitate). Forma hidrografului nivelelor lacului Suhaia este dată de

pătrunderile şi retragerile apelor Dunării. Lacul Suhaia comunică cu Dunărea prin canale

amenajate fie direct, Nord – Sud, fie indirect colateral. Râul Călmăţui se varsă în N. Lacului

Suhaia, are o lungime de 134 km şi un bazin hidrografic de 1 379 km2. Afluentul său

important fiind Urlui, care are o lungime de 43 km şi un bazin hidrografic de 99 km2. Panta

medie a râului Călmăţuiu la intrarea în lacul Suhaia este de 15 cm/Km. Nivelul apei în lac este

legat de variaţia nivelului Dunării, şi anume creşterea nivelului în lac se face cu câteva zile

mai târziu faţă de creşterea nivelului Dunării. Perioada de creştere a nivelului lacului este în

anotimpul de primăvară începând de la sfârşitul lunii februarie – începutul lunii mai. În ceea

ce priveşte relaţia cu acviferul freatic, pe malul lacului Suhaia există un aliniament de izvoare.

Orizontul acvifer freatic are o extindere mare în zona de luncă a Dunării dar şi în lunca

Călmăţuiului.

Aspecte climatologice:

Lacul Suhaia se află la ,,zona de interferenţă a circulaţiilor majore” de Vest cu cele de

Est, proprii părţii centrale a Câmpiei Române. Din repartiţia lunară multianuală a

10

precipitaţiilor în care maximul este atins în luna iunie, precedat de mai şi urmat de iulie, ceea

ce este caracteristic climei temperat continentale indiferent de nuanţarea ei locală.

Lacul Suhaia este ferit atât de vânturile puternice din Vest cât, mai ales, de cele estice

care se sting treptat în spaţiul geografic al Câmpiei Române între Mostiştea la est şi Olt la

vest. Clima lacului Suhaia derivă din clima globală a ţării care este temperat continentală de

tranziţie, dar este mult îndulcită din cauza amplasării sale geografice complete:

1) în lunca Dunării, la adăpostul frunţii uneia dintre terasele Dunării;

2) în zona de interferenţă a circulaţiilor de vest şi de est din Câmpia Română, acolo

unde se ,,sparg vânturile”.

Deoarece cuveta lacustră nu are o adâncime mare (maxim 2,2 m) iar suprafaţa este

variabilă în funcţie de anotimp, aceste caracteristici morfometrice fac ca temperatura apei să

fie în strânsă legătură cu temperatura aerului, iar vântul chiar dacă are intensităţi reduse

produce un amestec intens în masa de apă.

Vegeta�ia:

Flora existentă în zonă este flora caracteristică regiunilor de silvostepă. În care se

întrepătrund elemente specifice luncilor marilor fluvii şi a zonelor sărăturoase apărute ca

urmare a activităţilor antropice. Pădurile din această zonă sunt reprezentate de păduri de salcie

(salcete în care se dezvoltă o floră specifică luncilor – Carex sp., Lisimachia sp., Tripartita,

Bideus cernua, Lycopus sp., Mentha aquatica, Scutellaria galericulata, Stachzs palustris,

Solanum dulcanama, Vitis sylvestris). Pajiştile de luncă au o specie dominantă cu răspândire

mare – Agrostis stolonifera, dar şi alte specii de graminee (Poa pratensis, Lolium perenne),

Carex sp., Trifolium sp., Potentilla sp., şi specii ca: Ranunculus repens, Lisimachia

numularia, Menthea pulegium, Gratiola officinalis. Pe lângă salcetele existente în zonă sunt şi

pădurile cu plopi.

Vegetaţia acvatică şi cea palustră în această zonă sunt bine reprezentate.

Vegetaţia hidrofilă a bălţii Suhaia se clasifică în:

a) vegetaţia emersă (la suprafaţa apei) care poate fi liberă şi fixată (Lemna sp.,

Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton sp.);

b) vegetaţia submersă (Myriophyllum sp., Ceratophyllum submersum, Vallisneria

spiralis, Najas marina);

În lacul Suhaia se întâlnesc specii care se dezvoltă uneori luxuriant, formând asociaţii

aproape pure, alteori asociaţii mixte.

11

Vegetaţia palustră este reprezentată de plante palustre – stuful (Phragmites australis)

care formează uneori asociaţii monodominante, alteori se asociază cu papura (Typha latifolia,

Typha angustifolia) cu Sparganium erectum, Sparganium ramosus, alături de care apar

diferite plante însoţitoare: Epipactis palustris, Carex pseudocyperus.

Arboretele din zonă sunt constituite din Rosa canina, Sambucus nigra şi alte specii cu

valoare meliferă ca salcâmul, arţarul tătăresc.

Fauna:

Zoobentosul este format din protozoare (Amoeba), gasteropode, lamelibranhiate,

oligochete, briozoare, crustacei, efemeride, chironomide, culicide, peşti-zvârlugă şi ţiparul

(caracteristice zonei bentale).

Zooplanctonul este format din populaţii de zooflagelate, rizopode, rotiferi, cladocere,

copepode, ostracode, filopode şi hidrocarieni. Pe tulpinile plantelor subacvatice se fixează

permanent spongieri şi larve de insecte. La suprafaţa apei plutesc organisme-insecte-

Hydrometa şi Gerris; în marginea bălţii-racul (Astacus astacus, Astacus leptodactilus).

Nectonul este bine reprezentat, fiind format din populaţii de crap (Cyprinus carpio),

ştiuca (Esox lucius), şalăul (Stizostedion lucioperca), plătica (Abramis brama), babuşca

(Rutilus rutilus), văduviţa (Leuciscus idus), roşioara (Scardinius erythrophalmus), linus

(Tinca tinca) şi bibanul (Perca fluviatilis).

Amfibienii – reprezentaţi de Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina,

Bufo viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda, Rana asculenta, Rana dalmatina.

Reptile – specii de şerpi de apă dulce (Natrix natrix, Natrix tessellata) şi broasca

ţestoasă de apă (Emys orbicularis).

În pajiştile de luncă – specii de păsări ce cuibăresc pe maluri – prigoria, lăstunul de

mal, codobatura, barza – ce îşi caută hrana în această zonă.

Fauna zăvoaielor – boicuşul, greluselul de zăvoi, acvila de câmp, pescărelul albastru

mic. Pe malul lacului – îşi caută hrana – prundăraşii, nagâţul, avozeta, ploierul argintiu,

fluierarii, lopătarul, stârcul cenuşiu, stârcul galben, stârcul de noapte, codobatura cu cap

negru, găinuşa de baltă, vidra şi guzganul de apă.

Păsări clocitoare – gaiţa de pădure, mierla, piţigoiul (Parus major), piţigoiul albastru,

sitarul, porumbelul de scorbură, dumbrăveanca, pupăza, graurul, cucul.

Păsări răpitoare – cucuveaua comună, buha, gaia neagră, vânturelul, şoimul

rândunelelor, vânturelul de vară, acvila ţipătoare mică, şoimul dunărean.

Mamifere – pisica sălbatică, mistreţul, dihorul, şoarecele de pădure.

12

Stufărişurile şi păpurişurile – păsări cântătoare – privighetorile de stuf şi de baltă,

piţigoiul de stuf, lacărul mare, lacărul de stuf, lacărul de pipirig, presurs de stuf.

Pe deasupra rogozişurilor zboară chirighiţa neagră, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul

rozător, pescăruşul mic, raţa sălbatică mare, raţa cârâietoare, raţa lingurar, raţa cu ciuf, raţa

fluierătoare, raţa suliţar, uliul de stuf.

Specii protejate

Grup major Nr. specii Lista speciilor protejate* **

Mamifere 3 1. Mustela nivalis (Ber) 2. Felis silvestris (Ber, DH) 3. Sus scrofa (Ber)

V P V

Păsări 47 1. Podiceps griseigena (Bon, Ber) 2. Podiceps nigricollis (Ber) 3. Podiceps ruficollis (Ber) 4.Oxyura leucocephala (Ber, Bon, DP) 5. Tadorna tadorna (Ber) 6. Tadorna ferruginea (Ber, DP) 7. Larus genei (Bon, Ber, DP) 8. Larus melanocephalus (Bon, Ber, DP) 9. Larus minutus (Ber) 10. Chidonias hybrida (Ber) 11. Chidonias leucopterus (Bon, Ber) 12. Chlidonias niger (Ber, DP) 13. Gelochelidon nilotica (Ber, DP) 14. Hydroprogne caspia (Ber) 15. Sterns albifrons (Bon, Ber, DP) 16. Sterna hirundo (Bon, Ber, DP) 17. Sterna sandvicensis (Bon, Ber, DP) 18. Fulica atra (Bon, Dp) 19. Phalacrocorax pygmaeus (Ber, Bon, DP) 20. Ardea purpurea (Bon, Ber, DP) 21. Ardea ralloides (Ber, DP) 22. Egretta alba (Ber, DP) 23. Egretta garzetta (Ber, Dp, C) 24. Nycticorax nycticorax (Ber, Dp) 25. Platalea leucordia (Bon, C, DP) 26. Plegadis falcinellus (Bon, DP) 27. Muscicapa striata (Ber) 28. Sylvia atricapilla (Ber) 29. Luscinia luscinia (Ber) 30. Phoenicurus phoenicurus (Ber) 31. Botaurus stellaris (Ber, Bon, DP) 32. Ixobrychus minutus (Bon, Ber, DP) 33. Grus grus (Bon, Ber, DP) 34. Luscinia svecica (Ber) 35. Panurus biarmicus (Ber)

P P P P P P P P P P P P P P P P P V P

P P P P P V V P P P P P P P

13

36. Emberiza schoeniclus (Ber) 37. Crex crex (Ber, DP) 38. Porzana parva (Ber, Bon, DP) 39. Porzana porzana (Bon, Ber, DP) 40. Porzana pusilla (Ber, DP) 41. Motacilla flava (Ber) 42. Larus argentatus (Ber) 43. Parus major (Ber) 44. Parus caeruleus (Ber) 45. Corvux cornix (Ber) 46. Circus aeruginosus (DP) 47. Fringilla coelebs (DP) 48. Ciconia ciconia 49. Ciconia nigra 50. Himantopus himantopus 51. Pelecanul cripus 52. Philomachus pugnax 53. Recurvirostra avosetta

P P P P P P P P V P P V V V P P P P P P

Reptile 4 1. Natrix tessellata (Ber) 2. Emys orbicularis (Ber, DH) 3. Lacerta viridis (Ber, DH) 4. Lacerta agilis (Ber, DH)

P P P P

Amfibieni 6 1. Bombina bombina (Ber, DH) 2. Bombina variegata (Ber, DH) 3. Triturus cristatus (Ber, DH) 4. Rana dalmatina (Ber, Dh) 5. Pelobates fuscus (Ber, DH) 6. Bufo viridis (Ber, DH)

P P P P P P

Pe�ti 8 1. Umbra krameri (Ber) 2. Misgurnus fossilis (Ber, DH) 3. Leucaspius delineatus (Ber) 4. Pelecus cultratus (Ber) 5. Rhodeus serriceus amarus (Ber, DH) 6. Silurus glanis (Ber) 7. Pungitius platygaster (Ber) 8. Syngnathus nigrolineatus (Ber)

P V V V V V V V

Nevertebrate 5 1. Calopterix sp. (Ber) 2. Proserpinus propserpina (Ber, DH) 3. Parnassius mnemosvne (Ber, DH) 4. Apatura metis (Ber, DH) 5. Lycaena dispar (Ber, DH)

P P P P P

Plante 3 1. Trapa natans (Ber) 2. Salvinia natans (Ber) 3. Crepis tectorum ssp. nigrescens (DH)

V V V

*(în paranteză): convenţiile internaţionale sub a căror protecţie se găseşte: Bdv - Convenţia de la Rio de Janeiro (Legea nr. 58/1994) Ber - Convenţia de la Berna (Legea nr. 13/1993) Bon - Convenţia de la Bonn (Legea nr. 13/1998) C - Convenţia CITES (Legea nr. 69/1994)

14

DH - Directiva Habitate 92/43/EEC DP - Directiva Păsări 79/409/EEC ** pentru fiecare specie, se va menţiona categoria de vulnerabilitate: v – vulnerabile, / p – periclitate, / r – rare, / e – endemice

Starea popula�iei

Favorabilă Nefavorabilă

Nr. crt. Denumire

�tiin�ifică

Denumire

populară

Ca

real

Ca

efecti

ve

În declin ca

areal

În declin ca

efective

1. Primula elatior �â�a-vacii X X

2. Potentilla

crzsantha

Cinci-

degete

X X

3. Verbascum

glabratum

Lumânărica X X

Obiectivele de management ale ariei

A. – mentinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor cheie, precum si a

peisajelor din cuprinsul ariei;

B. – atragerea turistilor prin dezvoltarea ecoturismului si promovarea valorilor naturale,

traditionale, istorice si culturale ale regiunii;

C. - sprijinirea comunitatilor locale in pastrarea valorilor spirituale, deprinderilor si

obiceiurilor traditionale in beneficiul tuturor;

D. – promovarea si crearea de oportunitati pentru dezvoltarea durabila a economiei locale in

concordanta cu obiectivele ariei naturale;

E. – implicarea publicului si a comunitatilor in conservarea valorilor ariei prin programe de

educatie si constientizare;

F. – intarirea capacitatii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru

continuarea activitatilor specifice si promovarea unei colaborari stranse cu toti factorii

interesati din aria de cuprindere a ariei naturale.

Obiective pe termen lung

1. Reducerea poluării ariei.

15

2. Reconfigurarea limitelor ariei şi a zonării interne în funcţie de noul stadiu al

cunoştinţelor.

3. Clarificarea situaţiei cadastrale a terenurilor din interiorul ariei şi a perimetrului

ariei.

4. Amenajarea reţelei de trasee turistice.

5. Amenajarea locurilor de cazare şi campare.

6. Actualizare şi completarea informaţiilor privind resursele naturale din arie.

7. Reabilitarea peisajului natural.

8. Protecţia habitatelor prioritare.

9. Dezvoltarea activităţilor specifice zonei, în exteriorul ariei.

10. Menţinerea obiceiurilor populare şi/sau cu specific etnic.

11. Conştientizarea publică a comunitaţilor privind rolul ariei.

12. Informarea publicului larg pentru mărirea numărului de suporteri şi turişti.

13. Educaţia ecologică a elevilor şi studenţilor în interiorul ariei.

Modificări fizice ce decurg din planul de management, necesare pentru implementarea acestuia

A�a cum reiese din obiectivele atât pe termen scurt, cât �i pe termen lung, prezentate

în planul de management, se dore�te men�inerea unui cadru natural cât mai pu�in afectat

�i antropizat, astfel încât în cadrul ariei de protec�ie SPA Suhaia nu vor avea loc nici un fel

de activită�i cu poten�ial de modificare fizică a zonei.

Resurse naturale necesare implementării planului de management

Resursele naturale necesare implementării planului de management sunt reprezentate

de preluarea de apă în vederea alimentării sediului adminstrativ ce va fi construit �i amenajat

în Suhaia.

Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale, utilizate la implementarea planului

NU ESTE CAZUL

16

Emisii �i de�euri generate �i modalită�i de eliminare a acestora

De�eurile rezultate ca urmare a prezen�ei turi�tilor în aria de protec�ie sau în

centrul administrativ vor fi colectate selectiv în pubele, depozitate într-un loc special amenajat

�i de acolo trimise către groapa de gunoi ecologică a celui mai apropiat sat.

Accesul autoturismelor în zona de protec�ie va fi interzis, astfel încât emisiile de gaze

vor fi reduse la minim. De asemenea, în cadrul sitului vor fi amplasate placu�e informative,

astfel încât turi�tii să ia la cuno�tin�ă activită�ile permise în zonă.

Cerin�e legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu�ia proiectului NU ESTE CAZUL

Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului

NU ESTE CAZUL

Perioada de implementare a planului de management Tabel nr. 1. Implementarea anuală a obiectivelor pe termen lung

OBIECTIVE PE

TERMEN LUNG ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL5

1.A. Reducerea poluării ariei.

2.A. Reconfigurarea limitelor

ariei şi a zonării interne

în funcţie de noul stadiu

al cunoştinţelor.

3.A. Clarificarea situaţiei

cadastrale a terenurilor

din interiorul ariei şi a

perimetrului ariei.

1.B. Amenajarea reţelei de

trasee turistice.

17

2.B. Amenajarea locurilor de

cazare şi campare.

1.E. Actualizare şi

completarea

informaţiilor privind

resursele naturale din

arie.

2.E. Reabilitarea peisajului

natural

3.E. Protecţia habitatelor

prioritare.

1.D. Dezvoltarea activităţilor

specifice zonei, în

exteriorul ariei.

2.D. Menţinerea obiceiurilor

populare şi/sau cu

specific etnic.

3.D. Conştientizarea publică

a comunitaţilor privind

rolul arie.

4.D. Informarea publicului

larg pentru mărirea

numarului de suporteri

şi turişti.

5.D. Educaţia ecologică a

elevilor şi studenţilor în

interiorul ariei.

18

Descrierea ariei naturale, speciilor �i habitatelor prezente

Tip Sit: A

Codul sitului : ROSPA0102

Data completării : 2006/12

NUMELE SITULUI : Suhaia

Coordonatele sitului: N 43°44'17'', E 25º 11' 33''

Suprafaţa sitului (ha): 1250.0

Lungimea sitului (km): Min.2, Max. 38, Med.19

Regiunea biogeografică: Alpină Continentală x Panonică Stepică Pontică

Regiunile administrative: RO037 100 Teleorman

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE :

Specie Număr de indivizi/ perechi Anexa

Ardea purpurea 30-40 p Anexa 1

Ardeola ralloides 20-60 p Anexa 1

Botaurus stellaris 30-40 p Anexa 1

Chlidonias hybridus 150-200 p Anexa 1

Chlidonias niger 2500-3000 i Anexa 1

Ciconia ciconia 90-160 p Anexa 1

Ciconia nigra 6-10 p Anexa 1

Crex crex 8-10 p Anexa 1

Egretta alba 20-30 p Anexa 1

Egretta garzetta 200-400 p Anexa 1

Himantopus himantopus 80-100 p Anexa 1

Ixobrychus minutus 60-100 p Anexa 1

Pelecanus crispus 8-10 p Anexa 1

Phalacrocorax pygmeus 200-500 i Anexa 1

Philomachus pugnax 8000-10000 i Anexa 1

Platalea leucorodia 120-200 p Anexa 1

Plegadis falcinellus 0-40 p Anexa 1

Recurvirostra avosetta 20-30 p Anexa 1

Tadorna ferruginea 0-4 p Anexa 1

19

Caracteristicile sitului

Caracteristici generale ale sitului

N06 83 511, 512 Râuri, lacuri

N07 9 411, 412 Mlaştini, turbării

N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)

Alte caracteristici ale sitului:

Acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării

până în anii`60 fiind alimentată din Dunăre prin canalul Gârla Iancului. Condiţiile ecologice

specifice de luncă, inundaţiile periodice, umiditatea ridicată sau excesivă în anumite perioade

ale anului, aluviunile cu textură variată, în general bogate în substanţe nutritive determină

formarea unor pajişti de luncă ce se dezvoltă pe soluri azonale, considerate soluri puţin

evoluate. Zona declarată ca arie de protecţie specială avifaunistică cuprinde luciul de apă cu o

suprafaţă de 972 ha, pepinierele piscicole cu o suprafaţă de 240 ha, 120 ha stufăriş, 20 ha

mlaştini cu vegetaţie natantă şi 101,5 ha reprezentând diguri de contur şi canale de legatură.

Tipul de habitat caracteristic este habitatul de apă dulce continentală stătătoare, iar tipul de

vegetaţie este cel de tip acvatic alcătuit din plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafaţa

apei cum ar fi: Lemna minor, Lemna trisulca, Salvinia natans, Woffia arrhiza, Hydrocharis

morsuranae, dar şi plante fixate prin rădăcini în malul de pe fundul apei, dintre care unele

sunt aproape în întregime submerse precum: Myriopyllum vertillatum, Myriopyllum spicatum,

Ceratophyllum submersum, Vallisneria spiralis, Najas marina, iar alte plante au frunze şi

flori plutitoare ca: Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia,

Potamogeton sp., etc.

Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australis),

care suportă oscilaţii mari ale nivelului apei. Stuful formează uneori asociaţii monodominante,

alteori se asociază cu papura (Typha latifolia, Typha angustifolia). Toate aceste tipuri de

vegetaţie reprezintă adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări,

inclusiv pentru speciile rare şi vulnerabile, de interes conservativ la nivel european dar şi

arealul multor specii de: nevertebrate (Prosperpinus proserpina, Parnassius mnemosvne,

Apatura metis, Lycaena dispar), peşti (Umbra krameri, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus),

amfibieni (Bombina bombina, Triturus cristatus, Rana dalmatina, Bufo viridis), reptile

20

(Natrix tessellata, Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis), mamifere (Mustela

nivalis, Felis silvestris, Sus scropha).

Tipuri de habitate prezente în SPA Comana, figurate în Anexa 1 a Directivei Habitate Tabel nr. 2. Tipuri de haibtate din SPA Comana, figurate în Anexa 1 a Directivei Habitate

Nr. crt. Tip de habitat

1. 3160 Lacuri distrofe naturale si helestee

2. 1530 Stepe si mlastini saraturate panonice.

3. 92A0 Galerii cu Salix alba si Populus alba

Calitate şi importanţă

SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife

International: C1, C2, C3, C4, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:

a) număr de specii din Anexa 1 a Directivei Păsări: 22

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Conven�iei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 68

c) număr de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Platalea

leucorodia, alte specii de stârci, ra�e �i cârstei. Situl este important în perioada de migra�ie

pentru speciile: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, stârci, ra�e �i cârstei (Anser

albifrons, Cygnus cygnus).

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de

balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitate

Incendierea ilegală a vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) se produce anual pe

suprafeţe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului

natural al unor specii de păsări protejate, precum: Botaurus stellaris, Ardea purpurea,

21

Porzana spp., iar prin măsurile de conservare impuse a fi respectate de către proprietarii

terenurilor din acest sit se urmăreşte reducerea intensităţii producerii acestor fenomene.

Perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, cauzată

de braconajul cinegetic.

Desemnarea sitului

Peste suprafaţa sitului Suhaia IBA se suprapune parţial aria naturală protejată Balta

Suhaia, declarată prin HG 2151/2004 ca arie de protecţie specială avifaunistică.

Tip de proprietate

90% din suprafaţa totală a ariei naturale protejate aparţine domeniului naţional public,

9% aparţine persoanelor juridice si 1% mixt.

Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului

Braconaj, otravire, capcane, pescuit profesionist (industrial), cultivare.

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cultivarea, pă�unatul, incendiere, vânătoare, braconaj, otrăvire, capcane, linii

electrice.

Organismul responsabil pentru managementul sitului:

În urma evaluării solicitării de atribuire în custodie a ariei de protecţie specială

avifaunistică Balta Suhaia, conform procedurii Ord.494/2005, această arie naturală protejată a

fost atribuită în custodie Primăriei comunei Suhaia.

Modalită�i de reducere a impactului asupra biodiversită�ii �i asupra ariei protejate în general

Strategia pe termen lung a administraţiei va fi de a dobândi dreptul de

proprietate/administrare pe o cât mai mare suprafaţă şi de a prelua toate dotările existente în

22

arie (drumuri, cantoane, etc.). Astfel vor fi create zone de tampon (zone buffer) cu rol de

preluare a stresului antropic �i totodată va fi oferit speciilor de plante �i animale un domeniu

vital mai mare.

Aceste zone de tampon sunt absolut necesare în special pentru animalele care

desfă�ăară migra�ii �i speciile cu teritorii întinse pe suprafe�e mari, reducându-se

posibilitatea ca acestea să părăsească teritoriul ariei protejate �i să cadă victime diferitelor

activită�i antropice din zonele lipsite de protec�ie.

Serviciul de pază va fi înfiinţat şi va asigura paza permanentă a ariei, pentru a verifica

activită�ile din cadrul ariei protejate, conduita vizitatorilor �i îmiedicarea degradării

ecosistemelor sau braconajul. De asemenea pentru stoparea braconajului pescuitului şi a

vânătorii, toate drumurile de acces vor fi dotate cu bariere închise permanent. Autoturismele

vor intra numai cu aprobarea administraţiei.

Se vor interzice executarea de construcţii în arie indiferent de proprietatea terenului cu

excepţia construcţiilor destinate pazei, cercetării stiinţifice, serviciului de ghizi, punctelor de

informare, vizitare, control.

Se va menţine integritatea vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) precum şi a vegetaţiei

lemnoase aflate în lungul ţărmurilor. În perioada aprilie – iulie nu se va intra în zonele de

stufăriş sau păpuriş, unde cuibăresc speciile de păsări de interes comunitar.

Specii sau popula�ii ale speciilor afectate de implementarea planului de management

Prin obiectivele pe termen scurt �i termen lung ale actualului plan de management se

dore�tea păstrarea intergită�ii peisagistice a zonei �i a biocenozelor existente �i eliminarea

surselor actuale de degradare a biodiversită�ii �i ecosistemelor, astfel încât Planul de

Management al SPA Suhaia nu prevede nici o activitate cu impact asupra speciilor sau a

popula�iilor unor specii din cadrul ariei protejate.

Dinamica speciilor în contextul actual de conservare a zonei �i a planului de management

Speciile de animale �i plante prezente în momentul de fa�ă în SPA Suhaia relevă

faptul că biocenozele din zona respectivă sunt stabile, există lan�uri trofice complet formate

�i care cuprind producători primari, consumatori de toate rangurile �i descompunători.

23

Obiectivele pe termen scurt �i lung ale Planului de Management sunt în conformitate

cu cerin�ele Consiliului European – Directiva Habitate, scopul principal al acestuia fiind

conservarea ariei fără necesitatea unei interven�ii majore sau a afecta speciile de floră �i

faună. Lucrările care se vor desfă�ura în perimetrul ariei protejate vor avea drept scop

dezafectarea unor clădiri existente �i a drumurilor nefolosite pentru a fi redate terenurile

ecosistemelor naturale.

Este de a�teptat ca în aceste condi�ii �i tinând cont de prevederile planului de

management privind diminuarea impactului antropic �i a activită�ilor cu caracter de

degradare a biodiversită�ii, popula�iile de animale �i plante, �i în special de păsări să

crească. Zona poate deveni un refugiu important pentru speciile de interes deosebit, cum ar fi

Pelecanus crispus sau Phalacrocorax pygmeus, pentru care există de altfel un program de

reabilitare colaborare Romania-Bulgaria.

Semnătura:

Lect. Dr. Crăciun Nicolai

24