cultura castanului_1 (1)

8/15/2019 Cultura Castanului_1 (1)

1/17

CULTURA CASTANULUI


2/17

IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIEDE RASPÂNDIRE

Importanţă.• Castanul comestibil este o specie pomicolă şi forestieră, care

valorifică terenurile în pantă, produce fructe bogate în principiinutritive şi lemn de bună calitate. Castanele conţin : 52% apă,

,!% proteine, 2,!% lipide, !,!% glucide, 2,!% celulo"ă, sulf,fosfor, sodiu, potasiu, magne"iu, calciu, vitamine,aminoaci"i• #le se consumă proaspete,coapte sau fierte ca garnituri $piureuri

la diferite preparate : din carne, creme, budinci, sufle & salată de castane & castane cu ciuperci &

• var"ă de 'ru(elles & castane confiate, glasate & în ciocolată, în îng)eţată, torturi şi aperitive şi la diferite băuturi răcoritoare. *infăina de castane se prepară: p+ine, lipii, sosuri, supe. emnul sefoloseşte pentru confecţionarea parc)etului şi mobilei de lu(,iar scoarţa pomilor, -gubele şi frun"ele, pentru e(tragerea taninuluinecesar în industria pielăriei şi vopsirii ţesăturilor de l+nă, mătase

şi bumbac.


3/17

Origine şi aria de răspândire.

• Cercetările paleontologice efectuate de

/raebner, 0s)ers) şi 1egi ca şi fosilele frun"elor,fructelor şi polenului găsite în diferite "one, au dovedit că specii de castan e(istau în terţiar în/roenlanda, 0lasa, peninsula 3candinavă, în

4aponia, ugoslavia, 0ustria, 6ngaria şi 7om+nia. 8nperioada post9glaciară, aria castanului s9a restr+ns înlimita climatului temperat, mai bl+nd. 8n pre"ent, "onade cultură a castanului în #uropa, se e(tinde din

ortugalia p+nă în Cauca", din /recia septentrionalăp+nă în 3uedia meridională, în 0sia, din C)ina p+nă în Coreea şi 4aponia, în 0merica de ;ord, din 0labama p+nă în


4/17

• 8n 7om+nia castanul creşte în masive şi pilcuri, peversanţii sudici ai dealurilor din depresiuneasubcarpatică a =lteniei, la 'roşteni, /ureni,

olovraci, 1obiţa,1ore"u, >ismana şi 3c)ituCrasna, în "ona +rgu9urnu93everin, 7+mnicu9+lcea

• 8n anul DEFF, producţia mondială de castanetotali"a 55 5DE t din care GDH!!! t au fostobţinute în 0sia, 2G5 FI t în #uropa, DD 2!! t în

0merica de 3ud, 25!! t în =ceania şi D! !!! t înfosta 6.7.3.3.


5/17

PARTICULARITATI BIOLOGICE

• Specii.• Cele care pre"intă interes pentru obţinerea unor soiuri şi portaltoi

sunt :• castanul dulce sau european — Castanea sativa• $


6/17

Cerinţe faţă de factorii ecologici.

• Castanul comestibil creşte şi se de"voltă bine unde temperaturile medii anuale depăşesc EJC,iar suma temperaturilor active este de 2 F!!J@G 5!!JC. #leste sensibil la gerurile mari din timpul iernii$limită dere"istenţă : @2JC şi la îng)eţurile t+r"ii de primăvară, care

distrugmugurii şi lăstarii şi compromit recolta.• Faţă de lumină, castanul manifestă cerinţe moderate înperioada de tinereţe şirelativ mari după intrarea pomilorpe rod.

• Faţă de apă, nevoile castanului sunt satisfăcute în "onele

cu precipitaţii anuale peste D !!! mm şi o umiditate a aeruluide peste H!%.• loile în timpuL

înfloritului,st+nAenesc poleni"area şi fecundarea florilor, iar seceta prelungită afectea"ăcreşterea şi maturarea fructelor.


7/17

Faţă de sol.

• Castanul preferă soluri revene şi profunde,

cu te(tură argilo nisipoasă, lutoasă sau luto9argiloasă, de origine vulcanică,şisturi permeabile,aluviuni grosiere sărace

în calciu, bogate în potasiu, cu p19ul de5,5@I,5 şi nivelul apei freatice sub m


8/17

Soiuri şi hibrizi.

• Din C. sativa, mai importante sunt soiurile: „Castana e!ontella" # „!aona iCanale" # „Caprinese" # „Ce$io" # „!arrone

i A%elino" #„!aron &uono"' $ulti%ate (nItalia. „Saronne"# „Com&ale" # „Bou$)erou*+" #„Belle Epine" # „!arron u ,ar" -i„!arron Orleans"' (n /ran0a. „1arlo%o 2"#„1arlo%o 3" -i „1arlo%o 4"' (n Bul*aria.„!ara"' „I5a"' „Polo%ra$i"' „Gureni"'„Tismana" -i &iotipurile T 64 -i T 67' (nRom8nia.


9/17

• entru ţara noastră pre"intă interes )ibri"iiinterspecifici obţinuţi la 3.C...'aia9


10/17

Caractere morfologice şi de

producţie.

• Castanul european $auto)ton formea"ă pomi viguroşi, longevivi, înalţi de D5@G5 m, cu coroane largi ,globuloase, şi piramidale.7amurile de sc)elet şi semisc)elet

sunt groase, brune9negricioase, iar cele de rodroşiatice, brune9ciocolatii sau cenuşii, iar lăstarii erecţi, glabri şi muc)iaţi.


11/17

• Klorile mascule pot fi : astaminate $fără stamine & brac)Lstaminate $cu filamentele staminale scurte, deD@G mm & me"ostaminate $cu filamentele de G@ 5 mm şi longistaminate $cu filamentele de 5@H mm. 3oiurile cu flori brac)Lstaminate producpolen puţin şi steril.nflorescenţele femele pre"intăunele rudimente de flori mascule, dar sunt funcţional femele. #le sunt grupate $D@5 la ba"a

amenţilor androgini şi formea"ă un involucru(guă!• cu G flori. 0cestea sunt alcătuite dintr9un perigontomentos,cu ovar inferior şi I@F loAe neregulate


12/17

• Kructul, denumit gubă $după scurtelemiţoase ale maramureşenilor estemonogerm (maroană! sau plurigerm cu 2@5 seminţe (castană!,proteAat de uninvolucru spinos. C+nd F!% din fructesunt monogerme, soiul se încadrea"ă în

grupa maroanelor. a maturitate,involucrul se desface şi fructul cade


13/17

Potenţialul productiv.

• omii tineri produc 2@ g castane, iarcei aflaţi în perioada de ma(imă rodire,25!@G!! g fiecare.

• Sistemul radicular.• 7ădăcinile la castanii tineri se de"voltă

mai puternic în ad+ncime $p+nă la D,5 m,iar la cei intraţi pe rod mai mult trasant$p+nă la 5@Im.


14/17

Boli şi dăunători.

• 8n ţara noastră, soiurile de castan -"a, - DF şi > DE sunt puţin atacate de• "#cosphaerella maculiformis $pătarea frun"elor,

• $aspe#resia splendana 1ubner $viermelecastanelorşi %alaninus elephans $gărgăriţacastanelor.

• e solurile cu e(ces temporar de umiditate din

"ona 'aia


15/17

PARTICULARIT ŢITEHNOLOGICE

• Specificul producerii materialului săditor.• 3oiurile de castan se altoiesc pe puieţi franc de

-


16/17

Specificul înfiinţării şi întreţinerii

plantaţiilor.

• lantaţiile de castan seînfiinţea"ă pe pante sub D2%, uniformeşi neterasate şi pe pante mai mari de D2%,amenaAate înterase continui şi individuale $2N2 m. e pantele uniforme cusoluri profunde, dar mai puţin fertile, terenul se desfundă şi sefertili"ea"ă cu F!@D!!gM)a 2 = 5

• şi D5!@2!! gM)a O 2=. C+nd solurile sunt subţiri& se renunţăla desfundare şi se e(ecută o arătură mai ad+ncă $2!@G!cm. 3oiurile de vigoare miAlocie $-


17/17

Recoltarea.

• Castanele se recoltea"ă prin• atere cu prăjina sau prin scuturare cu

viratorul, c+nd involucrul crapă şi ele

capătă culoarea caracteristică. Castanele rămase în gube se depo"itea"ă în grăme"i, în )ale, timp de 2@G săptăm+ni, după carese separă prin frecare. entru prevenireainstalării ciupercilor descoarţă pomii se tratea"ă cu substanţe

• cupri$e, iar cei atacaţi de carii şi cancerul• scoarţei se scot din livadă şi se ard.

cultura castanului_1 (1)

Documents