crucea. la croix - libris.ro. la croix... · 2017. 6. 7. · obiectului sdu, redevenind, aqa cum o...
TRANSCRIPT
VINIILA HORIA
CRUCEAha @r'oi8
Traducere de Ileana CantuniariPrefald de Radu Preda
Ilustralii de Marian Zidaru
EDITURA VREMEABUCURE$TI
2017
CRUCEA
TEMA FUNDAMENTATA A CRESTINISMUTUI
La mijlocul Ei poate chiar la sfArgitul unei perioade precum aceea pe care tocmai o parcurgem,de intunecare dat fiind cd este crepuscular5, limpezitoare ins5 ca o toamnd capabili si mdreascd
perspectivele prin insugi faptul sosirii ei, tema crucii ne poate apdrea ca tema fundamentalX a creg-
tinismului. Situali la sfArgitul unui timp, obligafi s[ considerdm crucea ca simbolul de pe urmi,cercetarea noastrd ne va conduce neindoielnic, intr-un mod logic Ei intuitiv totodatd, spre laturaistoric[ qi eshatologicd pe care acest simbol o ascunde gi o reveleazdin dubla sa proiectie in spa]iu
Ei in timp. CXci existi un sens orizontal qi un sens vertical in metageograha crucii, care indicX inmod precis o posibilitate de completitudine inscrisd in insSgi inima misterului cregtin. Contem-plarea misterului crucii, tocmai in acest moment de confuzie qi de incertitudine pe care nici chiarIJiserica nu a qtiut s5-1evite, mi se pare indispensabild, nu numai pentru un cregtin, ci si pentru uncredincios aparfinAnd oricdrei alte confesiuni. Pentru cd simbolismul crucii, in proieclia sa ultim6,se presupune cd ne antreneazi spre un soi de explozie universald a adev[ruiui, ceea ce ar implicao nouX posibilitate de a inlelege Fiinla. Filozofia ar putea astfel, dep6qind moEtenirea ralionalistS,sX-gi recupereze funclia sa presocraticS, in vreme ce teologia s-ar reintoarce la cdutarea unici a
obiectului sdu, redevenind, aqa cum o afirma Heidegger, ,,o teologie a crucii"l. Nu este apocaliptic,vreau sd spun revelator?
Din vremurile semnificafiei sale istorice gi sociale timpurii, cAnd ea simboliza un abject instru-ment de torfur5 qi moarte, pdnd la aceastd deschidere ecumenicd pe cale s-o asimileze insegi esen-
fei sfArqitului de pe urmd, crucea a cunoscut o evolulie care, incd de 1a ?nceput, a depXqit planulvital al noii religii, dar care, cu timpul, a devenit preg5tire, implinire, maturizare in gi prin Hris-tos, ca sX ne apard, dincolo chiar de cregtinismul reprezentat de Bisericd, drept simbolul univer-sal prin excelentd, simbol plasat in centrul unei Parusii, care ?i implicd gi inglobeazdnu doar pe
creqtini, ci omenirea intreagX, aga cum a fost ea mereu proiectatd spre viitorul cel mai indepirtat,dar nu gi cel mai pufin posibil, acela al sfArgitului timpurilor in cadrul tuturor religiilor. Ea devineastfel fiinfa suferindd, chinuit5, din mijlocul rdscrucilor viefii, misura existen{ei supuse tuturorriscurilor, dar gi, mai cu seamX, qansa autodepigirii, invingerii limitelor qi neinfelegerilor, gansa
de a se confunda in mod esenfial cu Fiinla in sine. Omul este cuprins in ea gi aici rezidl sensul
ascuns al cregtinismului ca religie ultimd care coincide perfect cu evolufia insdgi a Istoriei.intr-adevdr, expansionismul ideii cregtine este cel care ne face sd inlelegem omul ?n ceea ce
am putea numi, urmAnd ?nvdfitura gAnditorilor moderni 9i contemporani - de la Vico pAnd laToynbee - o filozofie a istoriei, sau ceea ce Henri-Ir6n6e Marrou numea o,,Teologie a Istoriei"2, iar
Jean Dani6lou ,,misterul Istoriei"3. Si dacd noi ne incumetdm sX continudm aici invXldtura lui Hei-degger, care vorbea in tinerele de latura practicd sau pragmaticd a oricirei dezvoltdri teologice, in
1 ,,Heidegger et la question de Dieu" de P. Corset, in Revue de I'Institut Catholiclue de Paris, janvier-rnars 1982.2 Theologie de I'Histoire,Editions du Seuil, Paris, 1968.3 Essai sttr le mystdre cle I'Hisloire, Editions du Seuil, Paris, 1953.
10
sensul istoric al cuvAntului, atunci ne vom afla din capul locului in fafa imaginii universale sem-nificati prin acest centru al lumii gi al Istoriei care este crucea: Imperiul Roman ?Ei concentreazdbrusc voinla de putere, care nu are intru nimic de-a face cu nasterea gi activitatea iui Hristos, ?naparenfd mdcar, in acel eveniment unic, pornind de la care vom socoti dateie ce vor deveni untrecut, menit si explice un viitor, configurAnd un orizont, pentru prima oar6, dar qi pentru ultimaoar5, universal. Roma devine astfel motorul unei deschideri spaliale metapolitice, care nu estealtceva decdt o dezvoltare continuatd de-a lungul mai multor veacuri, al c[rei fel nu este acela dea crea putere sau ordine, ci un spa{iu pe m5sura Aceluia care avea sd corecteze traiectoria omului,mAntuindu-i, purificAndu-l gi adXugAndu-i o dimensiune de eternitate, psihosomaticX, pentru a onumi astfel, Pe care omul o uitase si poate cd nu o cunoscuse niciodatd inainte de inceputul ereicregtine. Nazaret gi Ierusalim vor face parte din Istoria Romei care ader6 la un sens ecumenic incide la inceputurile sale. Roma a fost intotdeauna in Roma, evolufia sa profand nefiind decAt unfragment al Istoriei sacre, in acelagi mod in care descoperirea Americii si imperiul spaniol, la felca lupta actuald pentru cucerire gi dominafie tinzAnd spre Statul universal, nu sunt decAt etapece duc la o expansiune, de aceeagi facturi ca efortul roman, al cdrui sfArEit ultim se confundi cureintoarcerea lui Hristos, reintoarcere care implicd specia umand in totalitatea ei supusi Judecdliigi iertdrii, ceea ce nu ar fi, in fond, decAt o noud etap6, aceea a dezviluirii sau a intAlnirii cu Dum-nezeu. Crucea ca dimensiune dominanti a SiptimAnii Mari culminAnd cu moartea qi invierealui Dumnezeu muritor si nemuritor, ca gi ascensiunea lui Dante din infern pAnd in vArful paradi-sului unde Dumnezeu il intAmpind, devin astfel trepte hermeneutice si chei. Totul se desfdqoardin jurul unei drame care incepe cu zidirea lui Adam, se indreaptd spre o devenire istoricd incddin clipa pXcatului qi a primilor pagi in afara paradisului terestru, capStX un nou avAnt odatd cu
11
aparilia lui Hristos qiigi afl5in alchimia celesti a crucii rlrrrrrrrrl sltrt'cotrcluzie. Gestuluman cel
mai pulin inzestrat cu transcenden![, la fel ca gestn cca trtiti ittr'iit't'ittii clc consecinfe, actul cel mai
profan gi chiar profanator, nu ar fi decdt miimi de striclarrii I'ilr'rrtt' Pt'trtru ca destinul omului sh
tindi spre mAntuire, concluzie a unei tragedii universalc [)t, t'irt't' ttitttcni nu a aqezat-o in aceastd
lumini, nici m6car Milton in al sdu Paradis pierdut. $i rrici 'l'ltottlits Mrntt, Raymond Abellio sau
Hermann Hesse, Rilke sau Claudel.
Trebuie sh credem cd ponderea cregtinismului ca orgutrizarc ;i vizitrnc asuPra lumii (Christen'
tum dup6 Heidegger) a impiedicat dezvoltarea unei cristinnitilIi (('hristlichkelf) ?n toate sensurile
gi nu doar teologice. Ar exista aqadar, potrivit autorului ciirfii Sr'irr trtttl 7't:it, o ,,teologie a cfiJcii",
autentica teologie cregtinS, inlsturAnd ceaialtX teologie, cca trt'atttt'trticit, accea care nu line seam[
decAt de evolulia cregtinismului in lume gi care a provocat astiizi o tcribili confuzie intre religie
ca mesaj ezoteric menit sd ne converteascd la propria noastr;i posilrilitato dc mAntuire, qi religie ca
mesaj social pe cale sd transforme Biserica intr-o simpli sociclalc irronitnS pentru apdrarea drep-
turilor omului, ceea ce, apropiind-o totugi de conceptul de revoltt[itt, o anihileazi ca religie pro-
priu-zisd. Cristianitatea, sub acest aspect, nu este nici o moralt, nici tln program de reform5 sociali
sau politicd, scopuri lipsite de transcendenfa gi de ecumenicitate.
$i este foarte posibil ca un concept atAt de ispititor precum acela de libe'rtate s[ fi fost unu]
clir-rtrc motivele provocatoare de confuzii.Libertatea este, intr-adevir, unul din lelurile sufletului
omenesc aici pe p6mAnt; dar nu al trupului, ceea ce ne-ar conduce spre Sade 9i libertinajele actuale.
,,Aici, scrie Ren6 Al1eau, se poate misura cel mai bine cAt de esentiali r6mAne diferenfa pe care
12
propunem s-o observdm intre sintema Ei simbof intre uman gi suprauman, cdci cele mai grave con-flicte din Istorie s-au ndscut dintr-o confuzie fundamentald intre SOCIAL 9i SACRU, intre legdturilemutuale temporale gi LEGATURA ETERNA pe care divinitatea insdgi o instituie intre fiinla limitatdsi Principiul sXu, sub forma revelatd a simbolului."s
Orice interpretare a cregtinismului i:r afara simbolului crucii si a tot ce semnificd ea pentruHristos qi pentru noi devine astfel o aporie cu chip inuman. Tiraniile se nutresc cu ea. Ne trezimoarecum silif se refacem itinerariul crucii spre a evita erorile funeste la care este supus omul acumca la un soi de incercare. Nu este cu putinfd, intr-o corect5 logicd, sd apdrdm drepturile omului fdria fine seamd de om, sd manevr5m abstracful in detrimentul concretului. Odatd convinqi c[ nu existinimic mai concret decAt crucea, confuzia ar inceta gi valorile prinse in capcana acestei confuzii arreveni la nivelul lor rea1, iar Libertatea nu ar h astdzi decAt o valoare alterati.
inainte de a pXtrunde in profunzimile acestui prim capitol, mi se pare indispensabil si las sd
cadd un accent grav inilial peste ceea ce numeam la inceput simbolismul ultim al crucii, care mise pare intim legat de actualitatea cregtinismului, dincolo de crizele, convulsiile gi govdielile sale,rezultate directe ale infruntdrilor cu lumea moderni, duse pAnd la capdt de o folosire limitatd aesenlei lui. Trecerea sa la existen
la cele dintAi dezbateri umaniste p6n5 la acest sfArsit de ciclu, intr-un penibil proces de abandon.Toledo gol, lipsit de viald omeneascd, pe care El Greco il zugr6veste in atAt de celebrul sdu tablou,nu este decAt imaginea acestui abandon, pe care Hoiderlin la rAndul sdu il surprinde atunci cAnd nevorbegte despre templele abandonate de Zei. Dumnezeu nu a muri! idee absolut tipsitd de noimd,contradiclie tn termeni, cdci Dumnezeu fiind nemuritor prin esenla sa nu poate muri; omul esteacela care, smuls divinitdfii de-a lungul erei umaniste, l-a ficut si moard in str[fundul sufletului siuredevenit p6gAn. Revenirea la sensul holistic al crucii, la semnificafia sa total5 in plind derut5 creg-tind, dar si, fdri nicio indoiaLl,inplind agonie a cregtinismului, dup[ cum numea Unamuno aceastdcrizd din urmd, furioasd luptd cu ingerul gi cu demonii, mi se pare de o insemn6tate demn5 deamploarea crizei insegi. Vreau sH spun cX singura religie care posedd un simbol unic, rapid percep-tibil, este religia creqtin[. Si fac referire mai cu seamd la cele trei religii monoteiste. CXci nu se poateconfunda iudaismul cu steaua lui David, care simbolizeazd Vechiul Testament, strimos sau pre-cursor al mesajului creqtiry in vreme ce Islamul, in calitate de religie care refvzd orice ideogramd alimbajului sdu atAt artistic cAt gi religios propriu- zis, nu gisegte in semilun5 decAt un simbol rdzboi-nic, semnul expansiunii sale, pe care noi il putem considera mai degrabd ca un motiv exoteric decAtezoteric. Semnul crucii, ca imagine unicd qi posibilitate teologici exclusivS" rdspunde nu numai uneiinfelegeri din exterior a ceea ce Heidegger numea creqtindtate, dar regdsegte, dupd cum vom vedeamai apoi, in-sinele ezoteric al unui fel de a fi in timp, cu tot ce impticd acest lucru ca moarte gi resu-recfie, trecere qi eternitate, care depdgegte, unificAndu-le, toate ezoterismele. AceastX tezX se inde-pbtteazd evident de concluziile lui Ren6 Gu6non gi ale continuatorilor sdi, trecufi aproape cu toliila Islam, care se bazau pe argumentul gu6nonian al c[derii cregtinismului in exoterism in momen-tul ir-r care doctrina secretd se diiua si se pierdea in mlagtinile ralionaliste ale Renagterii, pentru a
14
sfArgi in compromisuri gi in intunecarea lumii moderne. Cred, la rAndul meu, cd simbolismul crucii,semnul in sine, nu a incetat vreodatd si fie prezent atAt in temple cAt gi in congtiinle, in afard deprotestantism in care el a fost eliminat, la fel ca gi altarul, gi in care, odatd ce misterul qi-a schimbatnumele, religia devine o ideologie, o hermeneutic6 supusd capriciilor istorice ale interprelilor, undialog intre oameni, din ce in ce mai indepXrtafi de rXdicinile 1or. De aceea disparilia altarului gi acrucii a dus aici Ia eliminarea sfinfilor, provocAnd acea solitudine a credinciosului, abandonat siegi,soiifudine care std labaza existenfialismului nordic qi a oricdrui proces de demitificare, in cadrulcdruia nu numai ezoterismul crucii nu mai are sens, dar in care exoterismul insugi, ca gi logica vitalda creqtinului in cotidiary se gterg in fafa incertifudinii si angoasei. Acest cregtinism nu mai este uncreqtinism. Dumnezeu devine om tot mai muit, astfel cd in luteranism conceptul contradictoriu almorlii lui Dumnezeu a devenit posibil, cu tot ce implicd acest lucru ca provocare gi deformare inmediile catolice antrenate spre criz6 de evitarea sistematicd a crucii si a simbolismului ei traditional.
$i astfel revin la firul conducdtor al acestui eseu.
AdresAndu-se discipolilor sXi, cAnd a tort .r,,].ificat la Roma, SfAntul Apostol Petru ar fi excla-mat, potrivit afirmafiilor din Actus aercellenses: ,Voi cei ce nddijduili intru Hristos, o cruce nu poatefi pentru voi ceea ce pare sd fie..." Cuvinte surprinzitoare la prima vedere, dar direct legate deezoterismul cregtin a1 primelor timpuri gi care igi afld sursa in invdfdtura ins[gi a lui Iisus. ,,Pert-tru a inlelege limpede invd{itura doctrinard a Revelaliei creqtine, scrie Frithjof Schuory trebuie sX
admitem... dublul stadiu al propovdduirii cregtine." $i, mai departe:,,Evangheliile sunt pline dereticente calculate, de aluzli la inilierea cregtind. Citim in ele: "Cine poate intelege si in{eleag5; cine
15
are urechi de auzit sd aud6.o lisus adresAndu-se mulgimii folosegte mereu pilde: <C[uta{i, spune el,
gi vefi afla; batefi gi vi se va deschide.o Adunirile erau secrete. Cineva era admis doar in condilii
determinate. Nu se ajunge la cunoagterea completX a doctrinei decAt trecAnd prin trei stadii diferite
de instruire ." ,,... iar semnul cruciile selvea ca sX se recunoascd unii pe altli'"6
Nimic mai limpede in sensul pe care vreau sd-l indic decAt cuvintele SfAntului Petru' Cru-
cea nu este ceea ce pare a fi. Existi aqad.ar, de 1a deschiderea cregtini, inci din timpul vielii lui
Hristos, un simbolism al crucii, care va stalabaza dezvoltirii unei doctrine secrete ,labaza tnuiezoterism. inainte de primii gnostici, faptele Ei gesturile lui Hristos, evidente in felul slu de a
propovddui, de a incdrca cu sens minunile sale, de a constitui un itinerariu ezoteric, de la naqterea
uu pa"a la moartea sa pe cruce, indicd o intenlie secret5 gi fac posibil5 o inlXnluire doctrinar[ care
incepe cu EvangheliiG qi sfArqegte probabil cu Diaina Comedie, documente fondatoare, pe de-o
parte, gi hermeneutice, pe de altX parte, eqalonAnd perioada formatoare a ezoterismului creqtin
pe o perload; de treisprezece veacuri. Proces intrerupt, cel pulin intr-un mod superficial sau
aparent, in momentul in care umanismul, in secolul XV intersecteaz6' structura creqtinX. Biserica
dlvine, incepdnd de atunci, tot mai exterioard gi sfArgeqte, in pragul Revoluliei ftantceze, prin a
nu-gi mai infelege propriile simboluri. Din punct de vedere arhitectonic, stilul clasic, pdgdnizant,
al Renagterii, igi va 1ua asupri-Ei sarcina de a gterge treptat simbolismul ezoteric al catedralelor
gotice, atAt de profund impregnat de esenlele originare, atAt de fidel expresive. Conlinutul creqtin
,e-arr" fird confinhtor. Vom asista astfel la c6utarea unui stil sacru de fiecare dati cAnd o epocd
igi schimbd mesajul profan. Cupola revine odatd cu umanismul, ansamblul clasic igi face din nou
6 De l'unitd lrqnscendante des Religiorts, Paris' 1948.
16
,,,fi-o.A*-*-t*= - -3 rr*---**e- *J -F-
orloL*ror'lrdkrIr .l# - c 6 o I + 'i t it o d P k0. olj"!".o EcoaAi?lg j*iAj:F;:;l5l sa:5e!{${v't:;aq: de- cscE;;;;l ':qlo6"6;':ik.>dro t5 'd'dridoaEPo-joorkgn'oo'oJo'd c D t!ro c io i oi' ze q-. t; -r g .3!:t 5
; g; g: Er: r:l;l EIii;; :;ti ;;;3 :: I4r@o:r>a'6IoocrioqiExox{coP
: :rE: Eri :;;;*i;i llii5 : I;E;riiiEto ssooG-i,iti+t'i6of 6dJ''-o -or d'r oxE d c o c u u I + t c I E -.1 6 i > - - P i t o E o
n 6 @ 9.d ..d\o o o o o g ! 6 6 o 6 @ a c k :0todoot!4>!qlati'-ai'ukxc-Bq
c 4 , $ @ s 4 a a o E o I a ' i - - ii o ! I I o o {J 6
o d J d o o E c e 'i g e t -" o o: a y 4 0 i c ! G
o+qero !okoaoDoo-tdi';ob +k 43Eo o J.{ ! " r J ;' ij; i c o o o"* " o o; Tl g @ d @ E P.4crooEr>;-;;Ag-'itokdfl>oE4a @ c o > g a @.o o s + o o " E'.i 'i a g -
x 3 e 'rG o . o { ! s! o 'i P p € {'o i cl cj i + o c 4 d 6 6 q
ooFx@ oo ;-;!r{cmdi;'6;; 9!'oE{'{sr b'{ s c o o o iu ci r'o 6 r: -i q q i 6 '! d ! d t' i0
\ocroo:4 ;Gl]E"i^ i-irFoo ! kosq!>c'\n o k d o 6 E 'a 6 o o o :'o;:j '6
'' ; ; a e A
r'dr \ o c o "
: i * i ; i q n x '' ti i o E 6 c c d o : c
\ d i o E o s 6.d c.i o H E;."; E ; q q c 4 s o c t': q;i; Ep:*:it; l; E I l - i",i iii;l 3 s:d s 3 s'-r . q o E 6 ' * I I -,6 i i Fo a o 1: * e 6 - k o
L 6 6 ! q x o d u a o tr o I k o .i - 6' c :{ I o & D c D D
; { $;; i:B B::;;;a; i i { i a: ?: ' t: i i }
-,of, uoo;;;;': ;.'oo@";>n q-l;oc' 6,6kox! pDr olko'd q!*6oo'a'a-OOAqo
o c ! d : o * i - r : - o i ; A J I -" D > o D i o o do o E 4 4 I + - j o t i q d o . p ; - g'=
" . ? " o.S " ".55i.i3 "" H P53 * 5 g;6f ' -t:-i ;5; I o g o q
c o d @ { > o h o o 'd o o 'l j t-t' ' c '4 4 o f E
=;d .;;;"i-.6.o'ior jiqi6oc o{*' ooos@Ewo--oi+oonoie'rx!'iE'Pcok e E # o E o E c ; a'o i J o i Y - 1o rd o : o o c
., a I E 'il o o > w E F f - d d Pl o o o o o o d s ''-'.@o !cooo-i6cbo' >iIa-i"lF odctd> l@ts-D a o o c u = i " 6 - c o - a 'i si + b'-l o i I t a @ o o
r o G oostc5':6- c d;I"6ll- 6o @roo a'4
E".::.e; 3.F r g5E: a ;:j i g s.5;t: : € t,E" --,$d o Eril e o n ! o P - i f ii i c 6 i o F . i t uDk!6.6-H6tE*o'6s6::o6ooosroorm r c ! 5 a o o c !.d o o k o '! E * 6 o n 6 4 f, = t r
;;$;;$ E;;!;': : ;i: ; s;;ir {; H E€: 5 r.i rr 16 4os ." ? E ; ; 6'] t . Z " ; ci - d' : o o o @ on m a F 'd$l c ! t o : q c f o -._ '" t F o o Q ' o o 4 o
? E I - s${:'t ; I 5 * f; ; i i t a ; ; 9.E ? s E; i ! q i T; F35 E"tli; s : E: 3'? Hl : ti a ::l 33"'s i s B
sz
n
J{Fzdc(3zO
Ug
h
J
Morion Zidoru
CAITT DE LUCRUilustrofii pentru eseul
CRUCEAde Vintild Horio
, !nNiI -rJ e il:lI S\Nll\.qb)- rbt'',)$..{ \Yv \ \t
S:S Ts\qr-\h*-\'l {\\.\'\
N'srt\'..N
>$'$n\>"s\\d P.\tr}.r-, \T
",t\
'* Nl"^$ \tl}.'*i V*J )a-.d
=-$\'tJ-s :>s\s $ *''s\t-\ .t- iP
l\SN${v
t''.r/ ":-$t\ >'\JbJ.'$i
.y.o\
s,\s\,\ cr\t \" .s,:\
SS.N*\{
N.\
\\\