Coperta de I. OpRIgAN

Coperta I:Horia. Portret pictat dup[ nahrd,la Alba Iulia, de Korch

Sigismund (1761-1793, Aiud). ,,Tabloul a fost deteriorat cuocazixrca unui incendiu, in revolu{iunea din 1g4g. Este o copiefotograficd coloratd cu m6na de dl. Awam p.Todor, profesoi...Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Rom6ne,nr.239/1935.

insemnare din colecfie.

Coperta IV:Horia, Cloqca gi Criqan, conducbtorii rdscoalei de la lg4g.

Imaginea clasic6, regisibili in toate manualele de istorie.

rsBN 978-973-t20-098-9

@ Editura Vestala

NIC. DENSU$IANU

REVOLUTIUNEA LUI HORIAtx rnq.xsrlvANrA $I UNGARTA

1784-1785Scrisl pe baza documentelor oficiale

Edilie ingrijit[ 9i prefald deI. OPRI$AN

VestalaBucureqti -2017

NIC. DENSU$IANU

S5 nu ne mirdm. Aqa-s wemurile care mereu se schimbd qi

veni-va vremea cdnd[aru frumoasd a poporului sdu credincios se

va umplea ca prin farmec de cruci gi pietre care sd aminteascd

b5rbalii alegi lui gi lui D[umne]zeu.

Totuqi, in aceastd {ard vitregd nu vei afla casd qi inim6 de

romdn in care sE nu gdseqti chipurile qi amintirea bravilor cdpitani

ai revoluliei din 1784. Nu poate uita un popor inkeg faptele loratdtde wednice!

$i dacd semn de piatrd pus de mAn6 de om nu-i in Ardeal,este unul sddit de voinla Creatorului, ce-a imbbtr6nit qi el cu

vremea, dar care va infrunta-o pdnd ce dreptate se va face inlaraArdealului - e un stejar cu ramurile dese pe care poporul l-abotezat: stejarul lui Horia cdci la umbra lui ar fi vrut cdpitanul s[ ise sape morm6ntul. Nu gtia el cum ii va fi rAspl6tit6 indtdzneala.

N-a al'ut el parte de fimplinirea] dorin![ei]*; a arut ins6

altul tot atAt de brav ca qi el, Iancul, regele munlilor. CAt timp

stejarul lui Horia de la Jebea va infrunta vremea tot atdt timp iiva suna in urechi poporului rom6n prin glasul poetului:

Iar cdnd va veni duqmanul,Sd vd ia pdmdnt Si drept,Romdni, s cuturali stej arulCa din somn sd md deStept!

TABLA DE MATERIE

Revolu\ia nalionald a lui Horia, CloSca Si Criqan (I. Opripn) ..

Notd asupra ediliei (I. Opnqan)

REVOLUTIUNEA LUI HORIAiN rnnNsrLvANrA gr UNGARTA

1784-1785

TNTRODUCTTUNE ........I. Caracterul revolu{iunii din 1784II. Literatura revoluliuniim. Fdnt6nile istorice ale revoluliunii ..........IV. Rom0nii in epoca militard ...........V. FeudalitateaungureascdinTransilvaaia.................

PARTEA I. PRXLI]DIUL REVOLUTILINII

Asupririle rom6nilor din munfii AbruduluiTumultul din Cdmpeni de la 11 82Clldtoriile impdratului Iosif in TransilvaniaCdl5toria lui Horia la Viena in 1783

Conscrip{iunea militard

5

29

JJ

3539545165

t3

7580869t98

113

VI.\aII.\1[.x.x.

HORIAPARTEA TI. REVOLUTITINEA LUIix rnlNstlvANIA $r LTNGARIA

xr.XII.X[I.XIV.

Cdpitanii revolufiunii 115Conspiraliunea gi scopul revolu{iunii 119Adunarea {dranilor la Mesteacin 123Revolulinnea in comitahrl Hinedoarei qi alZarat&ilui 1211. Crigan proclamd revoluliunea la biserica din Curechi 1272. OcupareaZarandului 1283. Revolu{iunea se extinde in comitatul Hinedoarei.. 136

NIC. DENSU$IANU

xv.

4. lAranii atacd oraqul Deva .........5. Executarea prizonierilor din Deva6. Ultimatul lui HoriaRevolu{iunea in comitatul Albei 9i al Clujului .......1. Cimpeni, Abrud pi Rogia . . . . .

2. Primul c6pitan in pericol ...........3. Cdpitanii Cloqca gi Horia tdndrul plecd asupra

castelului din Galda4. Trupa {dranilor de pe Mureq atac6 Vulperul 9i

Vinlul-de-Jos5. Revoluliunea strdbate in comitatul Clujului .......Revoluliunea in comitatul SibiuluiRevoluliunea in comitahrl Aradului .... ....Organizareamigcdrii ........Baronul Brukenthal gi baronul Preisz ........Guvemul hansilvan qi revoluliunea ........... ........Armistitriul de la TibruMisiunea lui Molnar ?n ZrandEpiscopii Nichitici, Petrovici qi PopoviciSchultz la CdmpeniInsurecliunea nobilimiiimp[[ratul] Iosif [al IIJea] qi revoluliuneaExecutirile din AlbaActivitatea cfontelui] Iankovits pdnS la prinderea

cdpitanilorXXX. PetiliunilenobilimiiXXX. Revolufiunea se incepe de nou

l. Ordinele lui Horia. inceperea ostilitdlilor2. Tdranlirdsculali resping amnistia3. Convenliunea de la Ofenbaia4. Luptele de la Reme{i, Brad, Lupqa qi Michdleni ...

XXXI. imptaratull Iosif [al tr-lea] Si cestirmea de nalionalitate

in Transilvania . . .. ......XXX[. Prindereacdpitanilor

PARTEA m. EPILOGUL REVOLUTTLINII .....

XXXII. Interogatoriul lui Horia, Clogca qi Criqan

XXXrV. Sentinlele qi executarea

XXXV. Horia ca,,rege" qi ,,imPdrat"

Revoluliunea lui Horia in Transilvania Si [Jngaria ] 784- I 785 543

XXXVI. FestivitateadnZlatrnXXX\T. Alte condamneri ............XXXVII. imp[Sratut] Iosif [al IIJea] desfiinfeazl servitutea

personald a JiranilorXXXIX. pxpatrierea mai multor lirani ..............XL. Imp[5ratul] Iosif lal IIJeal supriml abuzurile din

munlii Abrudului ...........XLI. Revoluliunea lui Horia la 1790-|7191 .. .. ... ......XLII. ConcluziuneNOTELE $I COMENTARTTLE AUTORULUADDENDA. REVOLaTTA LaI HORA

t4l

379383

361368

389393399401

507

144150t54t54159

r6l

164166168

t72x\al.XVII.XUII.xlx.xx.xxl.xxLXXIII.XXIV.xxv.xx\ar.xxul.XXVIIL

t77183

t921962072142t722523r241

249261285285287

288291304

309319

329

331343353

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDENSU$IANU, NICOLAE

Revolu(iunea lui Horia in Transilvania 9i Ungaria:1784-1785 / Nic. Densusimu; ed. ingrijitd gi pref. deI. Oprigm. - Ed. a 2-a, rev. - Bucuregti: Vestala, 2015

Bibliogr.ISBN 978-973-120-098-9

I. Oprigan, Ionel (ed.; pref.)

94(498.4)' 17 " Horea(093.2)9 4(498.4) 17 " Cloeca(O93.2)

498.4\' I 7 " Cisan( 093.2

PREFATA

Amu descriu aici originea Si fazele revoluliunii din 1784,un singur act din luptele de libertate ale romdnilor de pesteCarpali.

Descrierea aceasta nlt are de a face absolut nimic cuactualitatea.

Ea se raportd pur Si simplu lafaptele qi ideile trecutului, lasocietatea'Si organizarea ei trecutd.

Istoria, avdnd nobila misiune de a tnfitriSa binele qi rduldin viala popoarelor, astfel singurul principiu, de care am fostconduSi tn descrierea acestor evenimente, a fost cdutarea Siexpunerea adevdrului.

Tot ce am relatat este pe baza documentelor contempora-ne, pe baza documentelor oficiale din arhivele Transilvaniei SiUngariei.

In revoluliunea de la 1784 se rdsfrdng suferinlele de maimulte secule ale poporului romdn din Transilvania qi Ungaria. $ifiindcd evenimentele de la 1784 nu potfi just apreciateJdrd de acunoaqtefaptele trecutului, astfel a trebuit sd schi\dm mai pe largfazele, prin care a trecutd poporul romdnd de peste Carpali dinsuta a ilIl-a Si pdnd la 1784.

In privinla acestei revoluliuni au apdrut pdnd astdzinumeroase publicaliuni tn Ungaria Si fn ldrile austriece, doudchiar in ultimele decenii.

Dar cu durere trebuie sd constatdm, cd miqcarea de la1784 a fost studiatd intr-un mod uniloteral, necomplet, Si ce e

mai trist, cd, pe ldngd interpretdri contrarii veritdlii istorice,afldm tn publicaliunile acestea qi epitete cu totul nedemneadresate naliunii romdnet .

MiScarea de lo 1784 face parte din viala trecutd apoporului romdn Si astfel este o datorinld salutard de q lumina

pi cdt se poate de mult aceastd epocd, cqre qstdzi, cdnd se-implinesc

o sutd de ani, aparline numcti simplu domeniului

istoric.

NIC. DENSU$IANU

BucureSti, in octombrie lBB4NIC. DENSU$IANU

Hoda, Clogca gi Crigan. Detaliu de pe obeliscul de la Alba Iulia'

INTRODUCTIUNE

r. CARACTERUL REVOLUTIUNTI DrN 1784

Revolutiunea rom6nd de la 1784 reprezint6 unul din cele

mai memorabile evenimente in analele Transilvaniei din secolultrecut. Ea este inceputul unei epoci cu noi idei, cu noi principii qi

noi tendinte politice.RevoluJiunea se ndscuse, ce e drept, sub asprimea regi-

mului feudal gi politic din Transilvania qi ea lintea, intre altele, ladistrugerea privilegiilor nobilitare. Dar adev6rata tendinld a

revoluliunii nu era schimbarea ordinii sociale. Ideea dominantdnu era gtergerea sarcinilor feudale. Nu era lupta iobagului incontra claselor libere, sau a proletarului in contra omului avut, ciera lupta supusului in contra cuceritorului, lupta pentru recuce-

rirea libertdlii nalionale, lupta pentru revendicarea patriei.Poporul romdn se ridicase, la 1784, in contra servitulii

feudale, nu pentru cd ar fr voit sd oblind numai o simplS u$urare a

sarcinilor iob6geqti, dar fiindcd simtea in inima sa, cA e ndscutpentru o soartS mai buni. El dorea pdmAntul ocupat de nobili,fiindc[ avea conqtiinld, cd a fost[ odatd proprietatea sa, dorea

domnia Transilvaniei fiindcd se credea singurul moqtenitor legitimal acestei patrii, dorea, in fine, expulziunea elementului dominant,fiindcb numai singuri se considera na{iune legald in Transilvania.

Pe l6ng[ liberarea din servitutea feudal6, revoluliunea de la1784 tindea in linia prim6, la liberarea poporului romdn dinservitutea politic[, la liberarea Transilvaniei de domnia altei rase.

in scurt, revoluliunea de la 7784 voia si distrugd sistemul political celor trei natiuni privilegiate din Transilvania, qi pe ruinele sale

s[ intemeieze un sistem politic romdn.

NIC. DENSU$IANU

Conqtiinla nalionald, conptiinla libertd{ii qi a drepturilor cagint6, se degteptase, ce e drept, de mult in poporul rom6n de peste

Carpali, gi mulli martiri igi vlrsase sdngele lor pentru aceast6

nobilS idee in curs de mai multe sute de ani. Dar niciodatdsilin{ele romdnilor n-au fostd aqa de intensive gi energice,

sentimentele aga de aprinse, o migcare naliona16 aga de vie,niciodat6 atAtea victime ca in secolul trecut. incepdnd de laarchiereul Albei Iulie, care voia sE libereze pe rom6ni prin unirecu biserica Romei, prin schimbare chiar a religiunii;

De la Clain nemuritorul, care voia sd rdstoarne sistemulpolitic al Transilvaniei cu principiile dreptului istoric gi cufilosofia politica;

De la iluqtrii c6lug[ri ai ordinului Basilit, care voiau s5

recigtige pdm6ntul pierdut prin vastele lor lucrlri istorice,linguistice qi bisericeqti;

$i pdn6 la l6ranul din Albac, care proclami cu o pasiune

aqa de vie expulziunea elementului dominant;De la mitropolit p6nd la cel din urmb mizer iobag, toat[

naliunea in fierbere, silin{e in toate direcliunile, peste tot oameniintrepizi, zelogi, cu o nespusS forf6 de voin!6, plini de incredere inviitor, inspirati de una gi aceeaqi idee, urmdrind una qi aceeagi

nobilS tendinlI, liberarea na!iona16, liberarea patriei.Secol plin de virruli qi plin de acfiune!Doui secole trecute, secolul al XVIJea qi secolul al XMIJea

liberase poporul romAnd de peste Carpati de domnea limbii slavein bisericS, urmd acum secolul al XVIIIlea, care voia s6-ilibereze din servitutea feudald gi din servitutea politicd.

Astfel c[, revolutiunea de la 1784 rc infdliqeazd un caracter

cu totul particular fa![ cu revolu{iunile anteriore ale Jdranilor dinTransilvania qi Ungaria.

La 1437 9i la 1514 populaliunea iobagilor din Transilvaniagi Ungaria, tindea la recAgtigarea libertililor, ce le avuse ddnsa inprimele secole ale regatului unguresc, atunci cdnd (Sranul era

militar gi cetdfean a patriei.La 1784, ins6, ideile erau mult mai radicale qi mai progre-

siste. JSranul rom6ni lupta, de asti dat[, pentru douS lucruri:

Revoluliunea lui Horia in Transilvania Si Ungaria 1784-1785 37

pentru libertate gi nafionalitate; pentru libertate din jugul sclaviei

feudale gi pentru nalionalitate in contra sclaviei politice.Cu revoluliunea de la 1784 se incheie trecutul, lunga serie

de revoluliuni 16r[negti in Transilvania gi Ungaria, qi se incepe o

nou6 epoc6, epoca luptelor de nalionalitate.Privit6, ins6, din punctul de vedere general al istoriei

rom6ne, revoluliunea dela 1784 ne mai prezirtd o importan{[ cu

totul deosebitS.intocmai cum fra{ii Petru qi Asan se rdsculase la 1185 in

contra dominatiunii greceqti dinBizan| intocmai cum romdnii de

la Dun6re se luptarl secole intregi pentru emanciparea politic6 de

sub turci, tot asemenea gi revolufiunea de la 1784 din Transilvania,

era numai un inel din lunga catend de lupte ale latinilor orientali,lupte, care, toate, tindeau la revendicarea independenJei nalionale.

Deqi manifesta{iunile acestea int6mplate in diferite locuri,la Balcani, la Olt, la Prut gi in munlii Abrudului, s-ar pdrea, laprima vedere, a fi numai niqte fenomene cu totul izolate, dar

cercet6nd mai adAnc natura qi misterul lor, vom afla in ele ointimd conexitate mora16, aceleagi idei qi aspirafiuni, aceeagi luptS

invergunatd in contra dominatiunii strdine, aceleaqi conr,rrlsiuni intoate membrele corpului, pentru reconstruirea unei domniirom0ne.

AceastS erafafarevoluliunii de la 1785.

Vechile Dacii romane se ruinase[rI] ce e drept de mult,oraqele, cetdtile qi nobilele lor monumente dispSruse[r5], dar

rdmdsese poporul romen, r[mdsese limba romdn[, 9i in poporpeste tot locul o credin{[ nezdruncinat[ in forfele gi vitalitatea sa.

Istoria tr[ia instinctiv in sufletul sdu.

Dar pentru apusul Europei, revoluliunea de la 1784 infbliqaun eveniment aproape inexplicabil.

Legislaliunea feudald a Transilvaniei qi Ungariei, eschivase

de mult din via{a politicd pe poporul rom6n, pe majoritatea

cet[lenilor de peste Carpali; cronicarii naliunilor privilegiatedesfigurase de mult num6ru1 gi caracterul acestui popor; aqa c5,

pe la 1784, publiciqtii Europei apusene, ,,apdrdtoii popoarelor"aga-numilii filosofi ai secolului al XVIII-lea cdutau revoluliunealui Horia in tara Romdneascd gi nu-gi puteau inchipui o miqcare

NIC. DENSU$IANU

na{ionald rom6nd dincolo de Carpa}i, ct atdt mai pu}in o

insurecliune aqa de inverqunatd qi cu aspira{iuni la un principatsau regat rom6nesc2.

A trebuit ca revolu{iunea de la l7B4 sd scotd la lumind pe

acest popor ascuns al feudalitSlii transilvane, sd proclame pentruint6ia oard in fa\a Europei romanitatea acestei i6ri, romAnd incidin cele mai vechi timpuri istorice3.

Horia. Desen deJakob Adam.

II. LITERATURA REVOLUTIUNII

Ca eveniment istoric, revoluliunea romdn6 din 1784 a fostobiectul mai multor studii qi monografii apErute in diferite jlri ale

Europei, din care notlm aici urmdtoarele:1. Umstrindlicher Bericht von den in Siebenbiirgen

entstandenen Unruhen, aus wahrhaften Nachrichten gesammelt,

von G. M. Wien, mit v. Ghelenschen Schriften,1784,8o, 8 foi.Broqura aceasta ap5ruse inc6 in cursul revoluliunii. Editorul

o publicase, dupd cum singur mirturisegte, numai pentru asatisface curiozitatea publicului.

2. Seconde Lettre d'un Difenseur du Peuple d I'EmpereurJoseph II, sur son rdglement concernant l'4migration etprincipalement sur la rdvolte des Valaques; oi I'on discute dfondle droit de rdvolte du Peuple, Dublin, MDCCLXXXV, 8o, 98 p.

(Biblioteca d-lui B. P. Hasdeu).Aceasti interesantS ,,scrisoare" adresatb imp[ratului Iosif al

Illea rbmSsese p6n[ astbzi necunoscut5 in literatura acestei

revolufiuni. Autorul ei,wparlizan infocat al filosofiei lui Lockeqi Rousseau, publicase incd tot in acelagi an prima scrisoare cdtreimpdratul Iosif sub titlul de: Un ddfenseur du peuple dI'empereur Joseph II concernant ses diverses r,lformes.

Ca scriere filosofic6 gi politicb, Seconde Lettre este olucrare de valoare eminent[, qi pentru noi cu atdt mai importantS,fiindcd ne infbfigeazl totodatd gi ideile lumii literate asupra

revoluliunii romAne din 77 84.Vorbind de evenimentele dezvoltate in Transilvania la anul

1784 autorul se exprimi in modul urmdtor:

,,Vin la alti cestiune, zice dAnsul, qi mai importantd decdt

cea precedentda, adicl la cestiunea care s-a ndscutS din faimoasa

NIC. DENSU$IANU

revolutriune a romdnilor, al cdror cdpitan Horia a fdct;/. atdta

zgomot prin ziare.Astdzi revoluJiunea s-a risipit qi acest nefericit, dimpreunS

cu cdliva complici ai sli, au expirat sub tormente. Eu voiesc s[examinez aici, dacd supliciul aceasta a fost just. Aceastd analizdm5 conduce la examinarea cestiunii generale. Ce este o

revoluliune? Au principii dreptul sd pedepseascd pe ceirevolta\i? $i dacd da, trebuie sd aplice asupra lor o pedeapsd de

moarte? $i trebuie, oare, sd inventeze suplicii rafinate?"Autorul dezvoltd apoi teoria, cd toatd puterea in stat deriv[

de la popor, cb revoluliunea este o opozitiune ?n contra legii, darnumai in contra legii care este expresiunea voin(ei generale. $iapoi continud astfel:

,,To!i acei, care au scris despre revoluliunea rom6nilor se

par a fi conspirat in contra nefericitului popor, ca sd te incurajeze,Principe, si pedepseqti cu suplicii oribile pe capii revoluliunii qi

sI strdngi lanturile poporului. Am vbzut eu insumi scriitori, careglumeau despre roatele, pe care a trebuit s6-qi fineascd zlleledemagoguls Horia (cum il numeau ei). Dar departe de minedoctrina abominabilS a acestora monqtri, care-qi prostituiecondeiele lor pentru nefericirea poporului. Dare-ar cerul, ca,

intr-o zi, sI cadb pe capetele lor toate ororile servitulii, pe care

ddngii le prezic ct atdta blestemSlie. . .

Nu trebuie, agadar, s5 credem in relat[rile, cel pulinsuspecte, ale gazetartlor. Gregelile romdnilor se vor fi exagerat,

rezistenJa lor se va fi travestit in atac, se vor fi calculat toate, se

vor fi combinat toate, numai ca s6-i facd criminali, gi sd justificepe acei ltuqtn Nobili, care i-au tiranizat, gi administratiunea care a

dat o m0nb de ajutor la vexa{iunile lor.O! dac6 a$ avea in m0n[ actele acestui proces, dacb aq fi

observat cdtva timp soarta acestui popor, dac[ l-aq fi urmdrit inlucrSrile sale, precum l-am urmlritl in torturile lui, dacd ag fitrSitd in colibele sale in sdnul pimdntului, care i-a fost adeseori

singurul azil, dacd aq fi fost de fati la conspiraliune, dacd aq fifost martur la rugSrile lui c5tre suveran, ca s5-l scape din starea

de mizerie, ori la luptele lui cdnd voia singur s6-i pund capbt - cucdtd veitate gi energie l-agi aplra eu. Dar departe de teatrul ace-

Revoluliunea lui Horia in Transilvania Si Ungaria 1784-17B5 41

stui rezbel qi neav6nd in privinfa acestor lupte dec6t numai nigte

detalii seci qi mincinoase ale gazetailor, singur, aproape fdrd de

luminS, gi fiind suslinut numai de zelul, care md impinge sd ap[rpoporul peste tot locul, unde-l v6d bdtbcdlindu-se sub culitulopresiunii, ce pot s[ fac altceva, decdt sd probez chiar curelat[rile p6{ii care a triumfat, c5 romAnii au avut drept sd se

revolte? ...

Principe, soJii tdi se jucau altddatd cu viala supuqilor sdi:

lumea a vdntt monarhi, care osdndeau pe oameni din propria loriautoritate, singur, numai din catz6, c5 nu le plbcea de ei. Istoria ainferat numele acestora principi. Ei sunt in clasa cea ordinari a

tiranilor. Tu, insd, ai vdriat sdngele numai la doi oameni6. Dar eipot s5 fie nevinovali ca asasini gi sunt nevinova{i ca rebeli. Eu,

cel de-int6i, vin sd reclam asupra cenuqii lor qi chiar pentru

cenu$a lor. Este datoria mea, qi am dreptul sd o fac. Deoarece,

atunci, cdnd poporul nu mai are nici un ap[rltor, este datoria

filosofului sd vegheze asupra magistra{ilor poporului, sd

analizeze sentinlele lor, qi s[ cerceteze, dacd aceia, pe care iijudec[ ei, meritd sd fie pedepsi{i, sau si fie rdzbuna}i. Este datoria

ta, Principe, sd asculli reclamaliuneamea, gi sd supui la o cerce-

tare mai aprofundatd acest proces, judecat probabil dupS

principiile eronate ale vechii jurisprudenle monarhice.Eu sunt cel d-intdi, care apdrdincd cauza rom0nilor, ce au

fost victimele forfei in aceast6 insurecliune qi repetez, cd romdniiau dreptul s5 se revolte, p6n6 cind vor fi sclavi gi nefericili. A-ipedepsi pentru exercitarea acestui drept, insemneazd a-i pedepsi

fiindcd sunt oameni.Sau cd tu eqti convins de veritatea aceasta, sau cd nu crezi

inc[ in ea: in caz'sl de int6i nu trebuie s5 pierzi un singur momentca sd restitui romdnilor libertatea, qi sd le acorzi o proprietate.

Daci, ?ns[, tu eqti de pdrere, ci trebuie sI respecti uzurpaliuneanobililor s6i, daci nu voieqti sb le restitui aceea ce li se cuvine,atunci este un mijloc simplu, ca s5 faci dreptate tuturor... Dacdnobilii aceqtia se opun cu forfa la umanele tale planuri, atunci lasd

\ara aceasta in voia ei, lasd pe sclavi sE se inarmeze in contratiranilor s6i gi cearta se va terminaindatd.