Dumitru fepeneag

Opere 3Un romffn la Paris

Jurnal

ffi{rwtsl'tx

201.6

r$[,

tI

i

,

(i

Cuprins

7968 I 5Jumal inedit septembrie 1968 l7

TgTo -1972 t 41insemndri grdbite (dintr-o agend[ pe anul 1972) 1277

1973-19741291Clldtoria ir:r America (3 octombrie - 1 noiembrie 1974) I 457

1977 -1978 I 507

Addenda / 54LConditia intelectualilor in RomAnia. intre cenzur[ si

corup{ie / 543

)urnal inedit, septembrie L968

Scotocind tntr-un sertar al aechiului meu birou rdmas,

fireqte,tnBucureqti, am datpeste un caiet gri, un caiet modest,

de scolar, pe coper{i cu nimic altcersa deckt semndtura mea.

Lln cqiet de epocd! induntru, paginile acoperite cu scrisulmeu mdrunt, cel dinainte de calculator (!), conlin un iurnaldestul de scurt, cdci nu depdseqte luna septembrie 1968.

Afost cu adeudrat o surprizd: eutl uedeam confiscat de

Securitate, tn 1971, cdnd mi-au fdcut perchezilie in strada

Mecet, unde aoeam domiciliul oficial.ln anul acela, md aflam

lq Paris.inseamnd aqadar cd a scdpat neobseroat qi am reuqit sdil

transfer, cind m-am tntors de la Paris, in noua locuin{d.L-am recitit. Am constatat, in primul rind, cd deqi

il trqtez pe Ceausescu de nebun, de iluminat, de Petrache

Lupu (nu eram singurul), imi exprim gi simpatia sau chiaradmiratia pentru el, pentru opozi[ia" lui fald de ruqi, tnmomentul intrdrii acestora tn Cehosloaacia. Desigur, nl,t

peste mult timp, tn locul admiraliei s-au instalat nedumerirea

gi apoi dezamdgirea.Sunt cdteaazeci depagini despre acelmoment exceplional

din istoria totalitnrismului romknesc: pdrerea unui thndrscriitor despre care se poate spune cd cel pulin nu s-a ldsat

prins in capcana momentului. (D. T.)

Dumitru Jepeneag

3 septembrie,1968

La drept vorbind, ideea de ,,a fine iutnal" (politic)

e intr-un fel tardiv5 sau, mai exact, Punerea ei in prac-

tic[; pentru cd mi-a venit cu prilejul invaziei rugilor inCehoslovacia care s-a intAmplat in noaptea de 20-2'l'

august gi de atunci au trecut multe zile' S-au intAmplat*rilt" lucruri care meritau s[ fie consemnate cAt erau

calde. Iar reaclia mea qi a altota, tot zbuciumul acelor

zile gi furia gi neputinla au trecut 9i ele qi au rdmas

amdrdciune gi pufind spaimd (dar parc[ 9i dorinld!) cd

ruqii vor repeta gestul in ce ne priveqte'Ar trebui sd recapitulez pulin. DacI n-am timp astd

seard, voi relua mAint 9i poimAine 9i mai departe pAnd

voi ajunge la zi.in noaptea aceea arn scris o schild - Cdldtorie neiz-

butitd- aupa un subiect mai vechi pentru Ochean, multaqteptatul iupliment oniric care nu mai apare' (Astdzi

l-am preda t fa Luceafdrul; am fost impreund cu Dimov,Bdnuiescu nu era acoio, era numai Ungheanu' De zumf)'at,

dezorientat, stdtea de vorb[ cu foiu, care e un adevdrat

campion al scepticismului social-politic 9i care aptezis,cu dnismut de rigoare, ci va reincepe ingheful, vomaccepta cu tolii din nou compromisurile etc' M-am uitat

la el gi s-a simlit obligat s[ spunX ca vor r[mAne totuqi

cAliva pepoztlie,printre care 9i eu. In sfArqit, despre asta

altadaia.iVt-am sculat a doua zi destul de ldrziu gi am

plecat la ,,Fond" sd fac unimprumut; abiaacolo am aflat,

vorbind cu Mona ia telefory ce s-a intAmplat' N-are rost

sd descriu stupoarea 9i furia care m-au cuprins; cert e cin-am mai putut cere bani, mi-era, nu gtiu de ce, rugine'

Am aflat c& se flne mitingin Piala Palatului qi am alergat

acolo. Am agteptat aproape o ord sd apat6' Ceauqescu 9i

8

Opere 3. Un romAn la Paris

toli ceilalfi; m-am intAlnit cu $erban Stati 9i cu bdrbatulVeronicdi Porumbacu (ciudat, imi scapi acum numele)..Eram foarte curios ce atitudine va lua Ceaugescu qi maiales sub ce formdigi va exprima dezaptobarea. Ca sd fiusincer, nu mi agteptam sd fie atAt de violent. Discursula intrecut orice agteptdri; a fost primul discurs al unuiom politic din RomAnia,,socialistd" care, cu toate lozin-cile gi formulele consacrate, era adresat poporului. Era

prima datX cAnd Ceaugescu reugea s[ md facd si nu-mipese de greqelile de pronunlie gi de exprimare. Vibrain vorbele lui o indignare sincer[, iar patriotismul,nafionalismul chiar, desfdgurat ca un steag peste toatdmullimea aceea, cu gurile cdscate, nu era de parad[.

Petrache Lupu! Prin ce minune s-a ajuns ca din tolipoliticienii lipsili de scrupule, idiofi, egoiEti, rdi sau

slugi ale Moscovei din jurul lui Gheorghiu-Dej sd pun[mAna pe putere tocmai acest omule! rArAit, care nu se

poate dezbdra de graiul sdu oltenesc, fdrd prea mult[cultur[, dar plin de dragoste (inainte il suspectam,dar acum sunt convins) pentru !ard, mergdnd pAn[acolo incAt s[-gi rigte propria-i piele. E in felul sdu uninspirat, aude voci (chiar a spus-o intr-un discurs), e

nebun - Petrache Lupu. (Interesant cd aqa l-am atzitprima oard spunAnd pe Joiu, incd anul trecut; acumcAteva zile, stAnd de vorbd cu Paul Miroru venit chiarde o lund din Germania gi care nu-l cunoqtea pe Joiu,l-am auzit gi pe e1.)

Am fugit bineinfeles la Dimov, si ascult EuropaLiberd. Primele zile nici n-ar h fost de fapt nevoie,pentru cd Radio Bucureqti informa direct prin cablu, nuse sfia si transmitd oriqice fel de gtiri din Cehoslovacia.Lumea asculta totugi Europa din pricina neincrederiidobAndite in 20 de ani gi apoi pentru cd era curioasd s[afle qi comentariile Occidentului.* Adlugat deasupra: ,,Petroveanu", n.r.

Dumitru Jepeneag

Se spune cd pAn[ qi ofiferul de serviciu de la ugaC.C.-ului asculta Europa Liberd. Oricum postul pare sd

se fi legalizat: Ghiqe nu mai poate sX-l apostrofeze peIvdnceanu c[ se exprimd ca la Europa Liberd. De faptpoatg orice se poate!

O sdpt[mAnd intreagi am stat lipili de radio. Astdzie prima zi cAnd n-am ascultat decAt un sfert de ordDeutsche Wel1e. Oriunde mi duceam, zhdrndia radioul.Europa Liber[ emitea neintrerupt zi qi noapte. Pe urmdqtirile au inceput sd se repete, s-au impufinat, emisiuneas-a redus.

Azi, de pilda singura gtire noui (gi nu auzit6' de

urechile mele) a fost sinuciderea adjunctului Ministruluide Interne (demisionat cu o zi inainte). Rugii i-ar fi cerutnigte documente pe care el le-a ars gi apoi s-a omorAt.Zvonurile in leg[furd cu intrarea rugilor au scdzut inintensitate. Discursul lui Johnson sd-i fi Pus pe gAnduripe rugi?

,E groazric cum te obignuiegti cu orice. Am inceputpreatdrziujumalul dsta, va avea aerul unuicompte-rendu.

Dar s[ revin.in dupd-amiaza ziLei de 21. (miercuri) am fost la

Gazeta Literard cu Dimov. Toli stiteau in jurul radioului.Eu eram pus pe harfd; m-a enervat Balg, care prezida inscaunul lui Geo, poate gi eu l-am enervat pe el spunAndcd poporul romAn (,, a optaminune alumii", cum sPuneainfldcdratul patriot Aurel Dragog Munteanu in pteziuaintrdriiin partid) e o masd informd, depolitizatd, ba chiarindobitocit[ dup[ atAlia ani de teroare. Balg a avut unacces de patriotism, dar din nefericire a folosit nigte atgT-mente ridicole gi a inceput s[ spund despre ,,insurecfia"dela23 August. De aici ironiile mele gi replicile lui Ia felde neinspirate: ,,Nu vorbili despre patriotism dumnea-voastr[ (adicd Dimov gi cu mine), care atifdcutrezisten!5(adicd n-am publicat, n-am mAncat cdcat!) atAlia ani.

10

Opere 3. Un romAn la Paris

Atunci gi-a iegit din pepeni Dimov, care a trecut pestecomplexul sdu etnic qi l-a apostrofat violent pe Balg. Tolidin camer[ tdceau ca nigte lagi. Mi-am continuat ,,oferr-siva" la sec{ia de criticH, afirmAnd cAte ceva despre liber-tatea de expresie care nu existd, despre patria care e ovorbd goald intr-un regim totalitar. Eram foarte furiosqi pe deasupra gi alAfat de evenimente. Md ascultau fdrdsd participe. Doar Valeriu Cristea morm[ia aprobativ.Am trecut in alt birou qi, profitAnd cI mai veniserd gi

alli ,,revolutionari" - Pdunescu, Ivdnceanu, Ivasiuc - ampropus si facem o scrisoare de protest.

A redactat-o Ivasiuc, moderAnd-o cAt mai mult. Pe

urmd redactorul-gef adjunct Tomozei a mai piepthnat-opulin qi a iegit ce a iegit. Peste doud-trei z7le, dup[ ce

Ceauqescu a pus surdina cunoscutd, gtirile au inceput s[dispard din ziare gi de Ia radio etc. Am avut senzalia ciintrasem intr-o capcani, in scrisoarea de protest publi-catX a doua zi imi exprimam pentru prima datd -in mod'colectiv, dar ce conteazd - ,,deplina adeziune fa!5 depolitica partidului" - formularea lui Ivasiuc; doar frazaprin care subliniam cd nu libertatea de gAndire gi deexpresie aduce prejudiciu socialismului md mai consolapr1ir,. De aceef am gi scris articolul ,,indoita libertate":trebuia sd-mi precizez pozllia.

$i mai adaug doar cd peste dou[ zile,in biroul luiStancu, i-am strAns mAna lui 8a19, dupd ce semnaseapelul de convocare a plenarei Uniunii. ($i, in defi-nitiv, nu pot si bag mAna in foc c[ nu e intr-adevilrun patriot!) Asta dupd ce am ameninlat cd-mi retragsemndtura de pe scrisoarea de protest dacd semneazdBalg. Aqa am fost in toate zilele astea: contradictoriu,surescitat - groazntct

Joi 22, dimineafa, Ceaugescu a vorbit in falaM.A.N.-ului. Au fost primii pagi inapoi. M-am enervafbineinfeles; am ajuns la concluzia cd nu este sprijinit

11

Dumitru fepeneag

&

E formidabil acest Sakharov! A anunlat cd va da o

,,conferinfd de presd", marfi, 21. august. $i a dat-o! Iatdce reLateazd. Le Monde: ,,lJne douzaine de journalistes -am6ricains, ouest-ailemands et franqais - sont venus aurendez-vous de mardi. Persorrne ne les a inqui6t6s sur lechemin de l'appartement d'A. Sakharov, qui les a regu

dans sa chambre et s'est entretenu avec eux pendantune heure et demi. Il est difficile de croire que cette

conf6rence de presse ait pu 6tre organis6e sans que les

services de police en soient avertis. Personne, aPparem-men! n'a tent6 de s'y opposer."

tntr-adev[r, e ciudat, cu atAt mai mult cu cAt shptd-mAna precedentX Sakharov fusese convocat de procu-rorul adjunct ai URSS, care i-a dat un avertisment gi l-arugat sd se poarte cu ceva mai mult[ discrefie. Imediatdupd aceastd intrevedere, prof. Sakharov a povestittotul corespondenlilor de presd striini.

Ce susfine savantul?Apropierea dintre URSS qi !5rile occidentale trebuie

si fie insolitd de lichid areaizoldrli in care e finut poporulrus. Pur gi simplu avertizeazd !6ri1e occidentale de peri-colul unei capitul[ri ,,in fala forlei noastre reale oripresupuse"; atrage atenlia asuPra riscului de contami-nare a lumii intregi de moravurile antidemocratice ale

regimului sovietic. Ideea aceasta e de o indrdzneald gi o

fermitate excepfionale;la fel gi insinuarea cH forla (mili-tard, nu?) a Uniunii Sovietice nu e chiar atAt de teribildpe cAt se tem ldrile occidentale. E r5spicat gi limpede:

,,Une d6tente sans d6mocratisatioru une d6tente sans

laquelle l'Ouest accepterait en fait nos r6gles du jeu,

serait une d6tente dangereuse. Elle ne r6glerait aucundes probldmes mondiaux."

326

Opere 3. Un romAn la Paris

Chiar a doua zi &tp6. conferinta de presd (finutdaqadar pe 2L august, zhtainvaziei Cehoslovaciei desprecare nu s-a sfiit firegte sd pomeneasc[), Sakharov a datun interviu directorului biroului agenliei France Presse

de la Moscova, in care descrie sifualia intelectualilorsovietici gi precizeazd condiliile pe care Occidentultrebuie sd le pund apropierii de URSS. Nu uitd sd

reaminteascd ideea ,,convergenfei" celor douX sisteme.Se plAnge de indsprirea represaliilor politice in URSS qi

tontinud astfel: ,,Cela devrait montrer aux Occidentauxqu'en acceptant Ie rapprochement ils doivent se rendreclairement compte que celui-ci ne peut pas 6tre incondi-tionnel." [...]' ,,L'Occident devrait aussi comprendre que si notre'pays ne change pas dans le sens d'une plus grandeddmocratisatioru tout accord sera pr6caire. Il ne dureraqu'aussi longtemps qu'une n6cessit6 6conomique etpolitique imm6diate poussera les dirigeants de ce paysa respecter cet accord."'t ,,Il ne saurait y avoir de confiance mufuelle si l'unedes parties ressemble a un immense omp de concentra-tion." Jurnalistul francez il intreabd:

,,-L'objection qui vient ir l'esprit d'un Occidental est

, si l'on demande tout cela A fURSS, elle r6pondra:non. Faut-il donc sacrifier la d6tente?"

Iar savantul rdspunde:,,-Jusqu'ici I'URSS n'a pas dit non. ElIe dit: vous vous

lnqui6tez pour rien, tout va trds bien chez nous. Celafitontre que I'URSS peut renoncer a l'interconnectionsIconomique avec l'Occident? Dans ce dialogue, fURSS€st la partie int6ress6e. Et elle pratique le bluff. Je crois

r{u'il est trds important que les pays occidentaux explo-nt leurs possibilit6s et utilisent ir fond leurs atouts.ais ils doivent comprendre qu'ils ont affaire ir un

partenaire astucieux et qui a l'avantage d'un r6gime

Dumitru Jepeneag

totalitaire. C'est pourquoi les pays occidentaux doiventplacer des questions de principe, au sujetil n'y a pas entre eux des divergences fondamentaleau-dessus des probldmes individuels ou de groupes."

Cu totul exceplionale luciditatea gi curajulSakharov! Nici o mirare cd, L'Humanitd se indi(!): ,,Sous pr6texte que le r6gime int6rieur de l'Une leur plait pas, non seulement ils (adicd SakharovMaximov) s'opposenf eu& A la d6tente, mais ils alent les forces r6actionnaires des pays occidentaux A

rescousse; sous pr6texte d'obtenir une r,d6mocratisatiotde la soci6t6r, ils appellent ) relancer la guerre froide.",

$i pentru cX veni vorba de aceast[ ,,oficind" sovieticl,L'Humanit€Dimanche are neruginarea sd afirme cdinldriledin Est, in special tr RomAnia gi Cehoslovaci4 prefurihau tendinla sd scadd. Ce rost are si mai comentez! ,

&

in Politique Hebdo a apirut un articol intitulat,,Imposibilitatea normalizdrii".

E limpede cd stAnga (gi nu numai in Franfa) e

puternic divizatd. Dar P.C.F.-ul continud si delind suPe'iioritatea, mai ales dupd alianla electorald cu socialigtii'Nu-i vorbd cd au gi bani din gros...

26 august L973

Titlu de carte: Sfaturi la (pentru) spartul tArgului.

&

Mi-am cumpdrat Ni Dieu ni Mattre, o antologie de

texte anarhiste alcdtuit[ de Daniel Gu6rin qi publicatH

328

h

Opere 3. Un romAn Ia Paris

la E. Maspero. Patru volume (din ,,petite collection')cuprinz6nd texte de Stimer, ProudhorL Bakuniru ]amesGuillaume, Kropotkine, Malatesta Emil Henry, Voline etc.

&

Scrisoare de la Turcea: de radere a grupului oniric.,,CAnd vii tu ii unegti pentru cd ei, cred, instinctiv,

in norocul tdu. Simt cd nu pierzi. $i asta-i fascineaz[ (pemoment, in balcanism nimic nu dureazd, cu excepliabalcanismului). Vor sd invefe cum. Vin ca la scoal[.Dar,in drum spre casd, se conving c[ gi modul lor de-a fi edestul de buru iqi aduc aminte de rezultate, numesc astapersonalitate gi o iau de Ia capdt" etc.

&

Paul O. e de acord sd publice,,istoria gi teoria oniris-mului" (romAnesc). Tdnase va face partea istoricd, eupartea teoreticd. Cu asta pot sd md declar mulfumit: amreuqit mai mult decAt ag fi putut indrdzni vreodatd sd

mi gAndesc.

&

Alte c5rli cumpHrate de la librdria Maspero:Maurice Joyeux, L'Anarchie et la soci6t,! moderne,

Debresse, 1969.jean Baru6, L'Anarchisme aujourd'hui, Spartacus,

1971.V. Dave, M. Bakounine et K. Marx (broqur5, ,,r6alis6e

d'une manidre un peu artisanale par un groupe decopains de Bordeaux").

329