Fr6d6ric Lenoir

MiracolulSpinoza

O filosofie menitdsd ne lumineze calea

Traducere din limba francezl. deNicolae Weisz

phitobio

Cuprins

CuvANr iNarNrn: Miracolul Spinoza

IReaolulionarul politic gi religios

1. Convertire filosofici2. Un om rdnit3. Un liber-cugetitor4. O lecturi criticd a Bibliei5. Spinoza qi Hristos6. O tridare a iudaismului?7. Precursorul iluminismului

ilM ae strwl tn! el ep ciunii

L. Etica un indrumar citre desdvArqita bucurie2. Dumnezeul lui Spinoza

3. Pe culmile puterii, ale perfecfiunii gi ale bucuriei4. inlelegerea acestor sentimente care ne stdpAnesc

5. Sd cultivdm dorinfa6. Dincolo de bine gi de rdu7 . Libertate, vegnicie, iubire

CoxcruzIp: Mdrefie gi limite ale spinozismului

PosrperX:Un schimb epistolar cu Robert Misrahi

Bibliografie

19

27

JJ

43

59

67

77

87

95

L07

115

1254 a^lJJ

141,

153

1.61

17-l

Conaertire filosoficd

,,Toatd fericirea gi deznddejdea noastrd de-

pind doar de calitatealucrului de care suntem

atagali prin iubire."

O trdmogii lui Baruch Spinoza erau foarte probabil evreit -f spanioli izgonifi in 1492, care qi-au gdsit addpost in Portu-

galia. Majoritatea acestor surghiunifi erau nigte conaersos, nigte

convertifi Ia catolicism (cel mai adesea prin constrAngere), iarunii dintre ei, numi{i cu dispre! ,,rrratarri", continuau si practiceiudaismul pe ascuns. Amenin{afi din nou cu expatrierea, nume-rogi evrei au fost for{a{i sd se lase botezali, in timp ce al1ii au

cmigrat spre Imperiul Otoman, in unele orage din Italia gi, spresfArqitul secolului al XVI-lea in Provinciile Unite ale Jdrilor de

Jos, cAnd s-au desprins de epitropia Spaniei. intemeiatd in 1581,

Itepublica celor $apte Provincii Unite ale Tdrilor de ]os a devenito federafie comerciald insemnat5, maritimi gi coloniald, rivali-zAnd cuAnglia, Franla qi Spania. CAnd se naqte Baruch Spinoz4in 1632, Provinciile Unite posedi cele mai importante gantiere

navale gi cea mai puternicd bancd din Europa. Dar este gi o lardde refugiu pentru cei ce vor sI scape de perseculiile politice gi

L9

Mirncolul S'pinoza

religioase. Cu toate ce erau majoritar calviniqti, olandezii toie-

reazb. prezen{a numeroaselor secte protestante, a catolicilor gi a

evreilor. Chiar daci sunt uneori in5bugite, opiniile politice qi fi-losofice cele mai diverse se pot dezvolta aici mai bine decAt inorice altd zonl a Europei. Numerogi evrei vin sd se stabileasci inacest loc al toleranfei"

Bunicul lui Baruch Spinoza, Pedro Isaac Espinhosa, al cdrui

nume inseamnd,,care vine dintr-un tdrAm plin cu spini", plrd-seqte Portugalia pentru Franfa - a trdit o vreme la Nantes - ina-

inte sd se stabileascd definitiv la Amsterdam. Tatil sdu, Micatll,

se ocupi cu micul negof de produse importate din colonii, incartierul evreiesc al oragului, la doar doud strizi distan!5 de casa

lui Rembrandtl. Dintr-o primd cdsnicie are o fiicX, Rebeca, qi unfiu, Isaac. Dupd moartea sotiei, se recisitoregte cu Hannah qi au

doi copii: pe Myriam gi pe Baruch. Nenorocirea lovegte insi dinnou qi igi pierde sofia. Se cdsdtoreqte a treia oard cu Esther care-i

diruiegte un fiu: pe Gabriel. Copildria lui Baruch (nume evreiesc

care ?nseamni ,,blagoslovit" gi care va fi tradus uneori in viafa

de zi cu zi cu forma sa din limba portughezd: Bento) este, prinurmare, datd peste cap de moartea mamei, pe cAnd avea doar 6

ani.

Micael este un om foarte evlavios gi unul dintre principaliisuslinitori financiari ai sinagogii Talmud-Torah, condusd de o

personalitate puternicd, eruditul rabin Saul Morteira. Micatil afdcut parte de mai multe ori din parnassim, consiiiul comunitdfii,care ia hotdrArile importante qi numegte rabinii. inci din fragedicopildrie, Baruch a fost trimis la gcoala evreiascd a sinagogii,

unde invafd cititul Bibliei in ebraicS, devotamentul fafi de nor-

' Casa natald a lui Spinoza era situath pe Breestraat, la numdrul 57. Ea a fostdirrir.nat6, la fel ca majoritatea vechilor case din cartierul evreiesc. Astirz|

l,t' locul c-i, se afld Biserica Catolicd IVIoise 9i Aaron.

20 21

Conaertire filosoficd

rrrcle religioase qi dezbaterile talmudice. Dupd spusele discipo,iului sdu, Lucas, tAnirul stArnea admiralia tuturor prin vioiciu-rrt,a mintii, iar rabinul Morteira igi pusese mari nddejdi in el,,ltrrind pesemne ca intr-o bund zi s5-i poatd ceda locul. Cu toate,rlcstea, precizeazd biograful, ,,nici nu-mplinise bine 15 ani, cdr itlica probleme cdrora nici cei mai invdlafi dintre evrei nu izbu-It^;rLr si le dea de capdt; gi degi o minte atAt de fragedi nu e inci';rrl'icient de coaptd ca sd poatd sd discearnS, igi dddea totuqi sea-

'rr.r ci indoielile sale il puneau in incurcdturd pe maestrul s6u2."t )r'i tAndrul Baruch qtie cd trebuie si fie prevdzdtor, intrucAt co-rrrunitatea sa nu ingdduie abaterile doctrinare. Astfel, la abia, incisprezece ani, asisti la pedeapsa publicd aplicatd de pnrnas-.tttt lui Uriel da Costa, pentru cd a negat invbfdtura pl5zuitd gi

n('nrurirea sufletului. Omul primegte treizeci qi noud de lovituri, u Lriciul qi se sinucide imediat dupd ceremonie. Aceastd intAm-

I'l,rre il marcheazd neindoielnic pe tAnir care, din acel moment,rr{ ('pe sd se indepdrteze de religie qi sd fie tot mai interesat delrlosofie.

irrci de la vArsta de 13 ani, igi ajutd tatdl in afaceri, urmAn-, lr r ;i totodatd studiile la sinagogd. igi va neglija insd incetul currr,r'tlrl studiile iudaice (dispare din registrele gcolare in jurul, , rr stci de 18 ani), ca sd frecventeze tot mai stdruitor cercurile de, rr':lini liberali, care il ini,tiazd in teologie, in gtiinfele noi qi inlrl,s;ofi€, mai ales in cea a conternporanului sdu, Ren6 Descartes,, . rr t, si-a gdsit la rAndu-i addpost in Olanda. intr-aclevdr, la jumd-r,rlr",r s€colului al XV[-lea, Provinciile Unite ale Tdrilor de Jos, rl centrul european ai republicii artelor gi literelor: lucrdrile

I, . r r Maximilien Lucas, La oie de B. Spinoza (Va{a lti B. Spinoza), in Spinoza,, )' /i,'/i')- compldtes (apere complete), op. cit,, p.1341.

Miracolul Spinozn

de hzic6, optici, medicin5, filosofie, cele mai de seamd qi mai

novatoare din acele vremuri, s-au publicat la Amsterdam. Uni-

versitXfi renumite gizduiesc savanti gi erudili din intreaga

Europi; in ziarele gi cercurile erudililor se vorbegte despre ,,idei

noi". TAnirul Baruch va avea parte de intAlnirea capital5 a vieliisale exact pe acest extraordinar teren intelectual premerg6tor

iluminismului european.inl'652,la vArsta de 19 ani, incepe siurmeze cursurile de latini ale unui personaj pitoresc: Franciscus

Van den Enden3.

Catolic originar din Anvers, Van den Enden face parte incd

de tAndr din ordinul Compagnie de J6susa, unde predd latina 9i

greaca. Este exclus din Companie chiar inainte de a fi hirotonisit

preo! pentru ,,etoti" care ne rimAn necunoscute, probabil di-

vergenle doctrinale, deoarece fostul iezuit se va vddi, in urmS-

toarea perioadd a existenfei sale, un om de o libertate nemaiin-

tAlnit6. IJrmeazh, studii de medicind, se cdsdtoregte, se duce apoi

la Amsterdam in 1645, unde, aldturi de fratele sdu (un cunoscut

gravor), se lanseaz5 in negoful cu obiecte de art5. Dupi falimen-

tul intreprinderii sale, creeazd, prin 1652, probabif o gcoal5 de

latind destinatd copiilor din familii de burghezi qi care se pregd-

tesc sd intre la universitate. Totugi, dupd cum subliniazb furios

pe buni dreptate numitul pastor Colerus, in biografia pe care a

scris-o despre Spinoza: ,,Acest om preda cu mult succes qi bucu-

rAndu-se de o buni reputafie; astfel, cei mai bogali negustori dinoraq i-au incredinlat instruirea odraslelor lor, inainte de a deveni

I Conform altor surse, Spinoza ar fi inceput sd urmeze cursurile lui Van den

Enden dupi decesul tatilui sXu, din anul 1654. Oricum, asta nu schimbd cu

rrimic esenla analizei pe care o voi face.

I Compania lui Iisus (Societas lesu) este un ordin religios catolic, ai cdrei

rrt'rnbri sunt clerici de carierd, numiti qi ,,iezulft", ordin fondat de teologullgnacio dc Loyola. (n.tr.)

22

Conuertire filosot'icd

l,rPt lgsLrnsscut cd le preda discipolilor sdi altceva decAt latina.ln cele din unnd, s-a dezviluit cd sddea in mintea acestor tinerer l,istare primii germeni ai ateismuiui." $i se apucd sd ingire mdr-trr lii ale unor fogti elevi ai lui Van den Enden, rdmagi fideli Bise-r, ii luterane din Amsterdam, care ,,nu obosesc in a blagoslovirrrcrnori? plrinti lor lor care i-au scos la timp din gcoala Satanei,',rrrulgAndu-i din mAinile unui dascdl atAt de distructiv gi de ne-l, r'iuits."

l)e fapt, fostui iezuit s-a fdcut iute cunoscut prin ideile sale,'risinale, socotite de mulli subversive; prosldvegte o libertate.rlrr;1v1.t15 a cuvAntului, educarea maselor gi idealul democratic.l.itPsf6ti2 sa este afectati gi nu mai poate continua sd predea la\ rnsterdam .in1670, invitat de nigte nobili francezi care i-au ur-

r r r, r I cursurile, se duce in Franta gi deschide o gcoali la Paris. Dar,,rrrrl Franta lui Ludovic ai XIV-lea cotropegte Oland4 incearcd -,rr t trlaborare cu nigie francezi (Louis de Rohary care va fi execu-r. rl r r urma unui complot impotriva regelui), dar gi oland ezi - sd,, ,t('nleieze o republicd de sine stdtitoare in Normandia, cu sco-

; ',rl clacd ar fi s5-i ddm crezare aceluiagi Colerus - de a deschi-,l. un frclnt intern care l-ar fi silit pe Ludovic al XIV-lea sd-gir rr(lcze fortele. Este arestat qi spAnzurat la tsastilia, in 27 no-

,, ntlrrie 1674.

lrrtclegem inrAurirea cruciald pe care a avut-o acest liber cu-', t, rioi" asupra dezvoltdrii tAnirului Barucfu aflat el insugi ?n cd-

r ri, ir (',r adevdrului. Van den Enden ii predi nu numai tratina, ci gi

1,,r.,'lt' urnei culturi clasice, mai cu seamd prin mijlocirea teatru-l, r r , u r i ic. Se gtie, bun5oard, c6?n 1657 iqi pune elevii (inclusiv pelr, rr r rr'lr) sd joace o piesd a poetului latin Terenfiu. ii mai sddegte

l, ,rrr ( trlerus, Vie de B. Spinoza (Viala lui B. Spinoza),in Oeuares complites,; , rt . p. 1308.

it\

Miracolul Spinoza

in minte cultura teologicS, dar qi elemente privitoare la noile

descoperiri din domeniul hzicli. in sfArgit, il iniliazd in fiiosofia

cartezianS, iar Baruch a fost, dupd spusele lui Colerus, de-a

dreptul ,,vrdjitde aceast5 maximd a lui Descartes, conform c;re-

ia nu trebuie s5 acceptSm niciodata nimic drept adevSrat, dacd

nu a fost dovedit inainte prin argumente corecte 9i solide6"'

De-a lungul acestor ani petrecufi in preajma noului siu pro-

fesor, asistim la o adevdratd ,,convertire filosofic5" a tAn5rului

Baruch. AvAnd parte de o educalie religioasi dogmaticd 9i plinS

de rigori, intemeiati pe fricd 9i speranfa, la care renunfd la sfAr-

gitul adolescen{ei, este captivat de c5utarea adevdrului qi a ade-

vdratei fericiri, cl5ditd doar pe ratiune. Prin mijlocirea uneia din-

tre primele sale scrieri (rdmasd neterminatd), Trntat despre reformd

gitn{elegere, Baruch face aceast5 (rard) confesiune 9i ne mSrturi-

seqte lelul ultimei sale ciutiri: ,,CAnd experienla m-a invilat cX

toate intSmpldrile banale ale vielii sunt zadarnice qi nefolositoa-

re, vdzAnd cd tot ce constituia pentru mine cauzd sau obiect al

spaimei nu contine nimic bun 9i nimic riu in sine, ci doar ?n

masura in care sufletul este impresionat de ele, am hot5rAt in

cele din urmd sd aflu daci nu cumva exista un bine absolut qi

care sd poatd fi comunicat, md rog, ceva a cSrui descoperire qi

insugire mi-ar aduce pentrn totdeauna bucuria supremi 9i nein-

treruptkT."

Aceastd cdutare a,,adevdratei avu!ii", folosind formula tAnS-

rului Spinoza, este esenta ins5gi a cdutdrii inlelepciunii aqa cum

o intelegeau vechii filosofi greci. Adici o fericire profundd 9i du-

rabil6, pe care o putem dobAndi, devenind oarecum indiferenti

" IItitl., p.1309.7 Tt.LtLnt rlespre ret'ofind gi tnlelegere,I, in spinoza, oetLores cotnplites, p.I02.

24

//,r,/., 1-r. 105

25

Conaertir e fil osofic ii

l,r irrtAmpl5rile exterioare, pldcute sau nu, dar modificAndu-ne',piritul astfel incAt sd giseascd in propria interioritate o fericirerrt't'ontenit5. Ceea ce mi se pare inc5 de pe acurn distinctiv Ia'il,ilroza, incd din aceastd etapi de inceput a elabordrii gAndirii',,rlt', este cd aceasti fericire supremd ?mprumutd forma concretd,r lrtrcuriei. Ori gcolile de intelepciune din Antichitate, mai ales,'l)icurismul gi stoicismul, nu fac mare caz din bucurie: adevdra-t,r lcricire (etLdemonin) imbracd mai degrabd haina senindtdtii, a

,|,'lagdrii de frimAntdri (ataraxie). C5utarea inlelepciunii este,rr't'cagi - sd faci in aqa fel incAt fericirea personalS sd nu mai fie, l('l)endent5 de cauze exterioare - dar aceastl abordare originalS,r lrlrcuriei definegte inci de la inceput g6ndirea lui Spinoza.\r.r11 ysdsu mai incolo cum qi de ce.

Lla sd ne intoarcem la aceste prime pagini din Tratnt despre

t r'lorntd gi inlelegere, Spinoza ldmuregte ci spiritul este atAt de ab-',,,r [rit de ciutarea bogifiei, de onorurile gi pl5cerile trupeqti, in-,,rl cu greu se mai poate lisa atras de alte feluri. Ori, aceste sco-

1'rrli aparente se preschimbd mai devreme sau mai tArziuin, lr r lcri gi in tristete: ,Joatd fericirea gi nirnicnicia noastrd depind,lc r:trlitate? lucrului de care ne simtim legafi prin dragosteE."I t,rt'ii ne l5sdm coplegifi de bunuri fdri rost, precum onorurile gi

,rr rrtiile, vom cunoaqte neajunsurile legate de inconvenientele, rr lstor bunuri, in timp ce, cdutAnd inlelepciunea gi ataqAndu-ne,1,' lucrurile cele mai nobile, fericirea noastrd va fi rnai profundd

. r r r r rr i statornicd. Spinoza vorbeqte despre b5thlia pe care a dus-o,l rrrsr-rgi: ,,OricAt de limpede a desluqit mintea mea aceste lu-, rrrli, nu puteam sd mE desprind pe de-a-ntregul de bani, de

1,l,rr't'r'ile trupeqti gi de faimd. Un lucru insi il vedeam cu limpe-rrrrr': cit timp gAndurile ?mi ocupau mintea, aceasta se indepdr-

MirncoltLl Spinozn

ta de bunurile ?r-rqelStoare gi cugeta serios la noua sa fintd 9i

aceasta mi-a adus mare alinaree." Cu cAt acordd mai mult timp

cuget5rii filosofice, cu atAt aceastS,,avutie adevdrat5" ?i este mai

cunoscutd gi cu atAt mai mult va izbuti sd se desprindd de restul

gi sX nu mai socoteascd banul, onorttrile gi pldceriLe carnale decAt

nigte mijloace gi nu scopuri, ceea ce ii perrnite sd le foloseascd cu

moderafie.

De ce a hotirAt tAnirui Baruch sd se consacre filosofiei cu do-

rinfa de a dobAndi o avutie adevS,rat5? O explicd deosebit de clar

in partea urmXtoare a expunerii sale: ,,GAndindtl-md mai bine,

am fost convins c5, degi m5 dedicam cu toatd fiin1a meditaliei,

m-arn lephdat de lucrurile rele pentru un bun sigurlO"" $i mai

departe, fbcAnd aceastd confesiune pdtrunzdtoare 9i ciudatS:

,,Adevdrul e cd md vedeam intr-un pericol cumplit qi nevoit sicaut un remediu, chiar nesigur la nevoie. I-a fel ca un bolnav de

moarte care, sim{incl cum i se apropie sfArgitul cu pagi siguri

dacd nu ia urgent un leac, e silit sd-l caute cu toatd tdria, oricAt de

nesigur ar fi, gi asta doar fiindcd gi-a pus intreaga nddejde ir:. el-"

Spinoza ne incredinfeazX cum nu se poate mai clar cd nu avea

alti posibiiitate de a se salva decAt sd se dedice studiului filoso-

fiei drept remediu vital! De ce? Cu ce ,,pericol exttem", cu ce

,,boald mortali" s-a confruntat t6ndrui Baruch? De ce a trebuit sicaute cu disperare un asemenea remediu? Cele cAteva elemente

de care clispurrein din biografia sa ne oferd rdspunsul.

' lbid.tt) lltid", p.104.

26 27

2

Un om rdnit

,,Md simtenm intr-un mare perical."

f n aceastd pagini emotionantd., Spinoza evocd grelele incer-Icdri prin care a trecut cu cAliva ani inainte qi care l-au fdcut

,,r si pund intrebdri referitoare la sensul existentei gi la adevira-t r l earacter al fericirii.

lrra vorba la inceput de o serie de decese in familie. Fratele.. rr r vitreg, Isaac, moare pe cAnd avea 17 ani, apoi mama vitregi,| ',llr()r, cAnd el avea20, iar un an mai tirziu,in1654, igi pierdet. rt, r l, apoi pe sora sa, Myriam, care moare in timp ce-l aduce peI i r r r rt' p€ nepotului sdu, Daniel. tn cAgiva ani, are parte de pierde-,,.' necrufdtoare a celor mai dragi dintre apropiafi. Totodatd,il.rr't'r'co familiald pe care a incercat de bine, de rdu, s-o lind in, '.rlri, inainte qi dupd decesul tatdlui, cunoagte mari dificultdfirrr,rnciar€. Acestea erau atAt de grave, incAt, in 26 naftie 1656,,, ,r';;i obtine din partea Curfii Supreme a Olandei sd fie scutit' i, rrroqtenire gi de datoriile grele pe care le presupunea.

i )t.cAnd nu mai urmeazd cursurile talmudice gi frecventeazdt, 't rriti rar sinagoga, relatiile sale cu comunitatea evreiasci s-au

Miracolul Spinoza

tot inrdutilit. Dupi Pierre Bayle, autoritdlile bisericeqti ii pro-

pun o renti anualh pentru a se preface cd respectd ritualurile qi

ca sd nu-gi facd publice ideile filosofice' Precizeazd' cd,,n-a putut

sd incuviinfeze o asemenea fdgdrnicie". Colerus confirmd faptele

gi afirmd cd deline informalia de la prietenii la care qi-a petrecut

Spinoza ultimii ani de viafd: le-ar fi mdrturisit acestora cd a refu-

zat suma de 1.000 de florini pe ary preferAnd minciunii sdricia.

Aceiagi prieteni, familia Van der Spy"k, ar fi relatat 9i lucrul ur-

mitor: ,,Le-a povestit nu o datd cd intr-o seard, pe cAnd ieqea din

vechea sinagogd portughezd, a vdzut un ins care-l urmdrea,

inarmat cu un pumnal, lucru care l-a fdcut sd meargi cu bdgare

de seam6; doar sdrind intr-o parte, aizbutit sd evite lovitura care

i-a sfAqiat doar hainele. Mai pistra paltonul giurit, in amintirea

acelei int6mpldrit."

Dupi aceastd tentativd de omor, Spinoza adopti drept devi-

zd cuvAntul latinesc Caute,,,Feregte-te", lucru care il va determi-

na mai apoi sd renunle sd-gi mai publice unele lucriri sau sd le

publice cu un nume de imprumut. intrucAt nicio inlelegere nu

pdreaposibild intre tAndr gi cArmuitorii sinagogii, aceqtia au luat

hotirArea si-l expulzeze din comunitate, la pufind vreme dupX

tragicul eveniment relatat. La 27 iulie 1656, are loc la sinagoga

din Amsterdam o ceremonie pe cAt de rar6, pe atAt de brutal6:

bdtrAnii au aruncat anatema asuPra lui Baruch Spinoza, in vAr-

std de 23 de ani, printr-un herem, un act grav de ,,despirfire". A

fost descoperit textul integral: ,,Ocrotifi de judecata sfinlilor 9i a

ingerilor, il indepirtdm, alungdm, blestemdm qi hulim pe Ba-

ruch Spinoza, cu consimfimAntul intregii preasfinte comunitifi,

sub obldduirea cdrlilor noastre sacre 9i a celor qase sute treispre-

Un omrdnit

,t('ce porunci pe care le tiinuiesc. Rostim acest herem dupd cumn fost intocmit de Iosua impotriva oragului Ierihon. il afurisim,precum i-a afurisit prorocul Ilie pe copii, cu toate nenorociriler'itre sunt scrise in Cartea Legii. Afurisit he gi ziua, gi noaptea.Afurisit fie gi in somn, qi in trezie. Afurisit fie gi cAnd intrd, gi

t'f,rrd iese. Fie ca Tatdl Ceresc sd nu-l ierte niciodati. Fie ca Tatil('cresc si verse asupra acestui birbat toati a sa mAnie gi toate ale

nirlo rele inscrise i'n Cartea Legii: numele sdu sd fie gters de pe

hrfa pdmAntului, cAt lumea fi-va lume, Dumnezeu sd-l despartXrte toate seminfiile lui Israel, osAndindu-l cu toate urgiile pre-xcrise de Cartea Legii. Iar pe voi, cei care rdmAnefi al5turi de CelVcqnic, Dumnezeul vostru, sd vd lind in viafd. Aflafi cd nu trebu-ic si aveli nicio legifurd prin scris sau prin vorbd cu Spinoza. Sd

ttu i se facd niciun bine gi nimenea sd nu-i steie in preajmd la maipufin de patru co!i. Nimeni n-are voie sd stea sub acelagi acope-

riq; cu el gi nimeni n-are voie si citeascd ce scrie2."

Textul acestui herem este precedat de o explicafie a consiliuluirrrmunitdtii, care justifici prigonirea tAnirului pentru ,,ereziiler'rrmplite" pe care le practica qi le preda, pentru nigte,,fapte odi-oilse", precum qi pentru rehtzul de a se dezice de,,calea gregiti"po care o luase. Istoricii s-au ritdcit prin hiligul de presupunerilttttnite sd descopere la care anume fapte gi erezii fdceau aluzierrtrtoritifile evreiegti. O primi fdrAm5 de rispuns ne vine dinrnilrturia depusd in fala Inchizifiei spaniole de doi spanioli care

nl'irmi cd i-au intAlnit pe Spinoza qi pe prietenul acestuia, Juanrlt. I)rado (avAnd gi el parte de un herem, dar mai pulin virulent),xprc sfArgitul anului 1658. Cei doi birbafi le-au spus, pasdmite,r',1 revelafia dumnezeiascd n-a fost doveditd gi cd Dumnezeu nur,xistd decAt din punct de vedere filosofic, ci Legea evreiascd

'Slt'vcn Nadler, Spinoza, traducere de fean-Frangois Sen6, Bayatd,2003.

29

1 Colerus, op. cit., p. 1310.

28