Romanitatea romanilor.

In S-V Olteniei sunt atestate comunitati ale ilirilor. VIII-VII i.Hr.Primele colonii grecesti in spatiul daco-getic.Ridicarea de catre greci a coloniilor Histria,Tomis si Callatis pe tarmul Pontului Euxin VII-VI i.Hr.

Hecataios(grec) din Milet aminteşte de geţii de la sud de Dunăre. VI-V î.Hr.Prima menţiune a geţilor dobrogeni. VI i.Hr.Constituirea etnosului trac. V i.Hr.Herodot(grec),in lucrarea „Istorii”, vorbeşte despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius(persan) la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti(513-514 i.Hr.),numindu-i „Cei mai cinstiti si mai viteji dintre traci" .El mentioneaza si o serie de hidronime localizate pe teritoriul dacilor:Maris(Mures),Porata(Prut) etc.

V î.Hr.

Tucidide(grec) in „Războiul Peloponesiac" menţionează pe geti ca fiind aliaţi ai Atenei.Getii-„dincoIo de Munţii Balcani si pana la Marea Neagra".

V-IV î.Hr.

Civilizatia geto-daca incepe sa fie influentata de celti. IV i.Hr.Campania lui Alexandru Macedon impotriva triburilor geto-dace a tribalilor de la S de Dunăre. 335 i.Hr.Grupari scito-iraniene patrund in Transilvania. III i.Hr.Inscripţiile de la Histria. III-II î.Hr.Iustinus,istoric roman,oferă informaţii despre geţii din secolul al IV-lea i.Hr. II î.Hr.Flavius Arianus.istoric si geograf grec.in „Anabasis”, relateaza expediţia lui Alexandru Macedon(335 i.Hr.) impotriva dacilor de la N de Dunăre.

II î.Hr.

Geto-dacii intra in contact cu lumea romana.Patrunderea primelor elemente de civilizaţie romana in spaţiul locuit de daco- geti (spaţiul daco-moesian intra in orbita civilizaţiei romane).

II î.Hr

In fruntea geto-dacilor se afirma Burebista,"cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia”.Incepe epoca clasica a civilizaţiei geto-dace.Individualizarea geto-dacilor in marea familie tracica (82 i.Hr.).

82-44 î.Hr.

Iulius Cezar.in „De bello Gallico" aminteşte numele unui trib celt „volcae".care pare sa stea la originea numelui de vlah.Tot de la el vine cea mai veche informaţie sigura despre etnonimul „daci".

I î.Hr.

Trogus Pompeius oferă informaţii despre geţii din Dobrogea din sec. al IV-lea i.Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i.Hr.

I î.Hr.

Diodor din Sicilia aminteşte despre existenta dacilor in Campia Dunării in sec. IV-II î.Hr. I î.Hr.Prima unificare politică a geto-dacilor. I î.Hr.

Strabon(lat.-„Saşiul").geograf grec afirmă că: „getii si dacii vorbesc aceeaşi limbă". 63/60-21/26i.Hr.

Războiul civil dintre Cezar si Pompei. 50-48 i.Hr.Moartea lui Burebista. 44 î.Hr.Cezar e asasinat in senat. 44 i.Hr.Incepe etapa preliminară a romanizării. Mij. sec. I i.Hr.

Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos. a doua jum. a sec. I î.Hr.

Se intensifica tendintele expansioniste ale Romei la Dunarea de Jos. I i.Hr. – I d.Hr.Civilizatia geto-daca atinge apogeul. I d.Hr. – II d.Hr.Crearea provinciei romane Moesia. 15 d.Hr.Dobrogea este cucerită de romani. 28 d.Hr.Dobrogea este anexată provinciei romane Moesia. 46 d.Hr.Sfîrsitul etapei preliminare a romanizării. mij. sec. I d.Hr.Inceputul celei de-a doua faze a romanizării (romanizarea organizată) ,în dreapta Dunării. mij. sec. I d.Hr.Domnia lui Vespasian. 69-79La conducerea Imperiului Roman urmeaza Domitian. 81-96Invazia dacilor si aliaţilor lor in Moesia, sub Duras,predecesorul lui Decebal. 85-86Domitian reorganizeaza Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior. 87Decebal preia tronul regatului dac, numit de Iorga, "noua confederaţie daca". 87Decebal reuneşte formaţiunile neocupate de romani. 87Domitian trimite in Dacia o armata condusa de Cornelius Fuscus.Aceasta e infranta de către Decebal la Tapae. 87O noua armata e trimisa in Dacia,sub comanda lui Tettius Iulianus,care,de data aceasta,il invinge pe Decebal,tot la Tapae.

88

Incheierea păcii dintre Decebal si Domitian.Decebal accepta statutul de rege clientelar Romei.=>primeste subsidii băneşti si asistenta din partea romanilor.

89

Moare Domitian. 96Marcus Ulpius Traianus devine imparatul Romei. 98-117Primul război daco-roman din timpul imparatului Traian(batalia de la Adamclisi). =>tratat ->daramarea zidurilor cetatilor dacice. ->cedarea Banatului,Olteniei si Munteniei către romani. ->anularea politicii externe a lui Decebal.

101-102

Construirea Podului lui Traian de către Apollodor din Damasc. 103-105Traian declanseaza un nou război daco-roman. 105-106O mare parte a Daciei e transformata in provincie romana.Statul,ca forma de organizare politica,se mentine in Dacia pana in acest an.

106

Incepe romanizarea propriu zis-a a teritoriilor nord-dunarene(stanga Dunării). 106In provincia Dacia sunt aduşi colonişti din intreaga lume romana. 106Inaugurarea,la Roma,a Columnei lui Traian,inaltata de Apollodor din Damasc. 113Se incheie domnia lui Traian. 117Pentru a evita persecutiile imperiale,crestinii apeleaza la simboluri din mitologia greco-romana. II-IIIInflorirea vieţii urbane in provincia Dacia. II-IIIMonumentele funerare cu insemne palocrestine de la Potaissa,Apulum,Micia si Caseiu(jud.Cluj). IIIConstitutio Antoniana stabileste normele dreptului roman care se vor regăsi in normele dreptului romanesc de mai târziu (a acordat cetatenie romana tuturor locuitorilor)

212

Imparatul Lucius Domitius Aurelian retrage armata si administraţia romana din Dacia. 271-275Se incheie a doua etapa a romanizarii. 275Incepe ultima etapa a romanizarii. 275Grupuri de daci liberi pătrund in Oltenia. Pe teritoriul fostei provincii vin si se asaza grupuri de daci liberi. dupa 275(III-IV)In timpul domniei lui Diocletian,persecutarea creştinilor a atins cel mai inalt nivel. 284-305Diocletian organizeaza provincia Scythia Minor in Dobrogea. 284Desfasurarea etnogenezei romanesti + Desavarsirea procesului de romanizare la Dunarea de jos. III-VII/VIIIPrin edictele emise de Diocletian se atinge apogeul reprimării creştinismului in Imperiul Roman. 303-304Domnia imparatului Constantin cel Mare. 306-337Prin Edictul de la Mediolanum(Milan)imparatul C-tin cel Mare acorda libertate de cult creştinismului. 313Reinstaurarea temporara a autoritatii imperiale la nord de Dunăre in timpul lui Constantin cel Mare. IVAre loc sinodul de la Niceea care,printre altele,condamna arianismul. 325Eutropius,istoric roman,susţine ca la data colonizării Daciei de către romani,teritoriul era pustiit ,iar,odata cu retragerea Aureliana,aceste locuri au ramas nelocuite si depopulate.El spune si despre romani ca au adus in Dacia colonisti din toate colturile lumii romane.

IV

Raidurile de prada ale migratorilor,care vizau in special orasele determina retragerea populatiei urbane in zone mai ferite si stingerea vietii urbane la nord de Dunare(fenomenul demografic de reconversie rurala).Practic,pana in sec. XI,la N de Dunare nu vor mai exista orase,asa explicandu-se de ce,in limba română,terminologia referitoare la viata urbana nu este de origine latina,ci,in special,de origine slava.

IV

Este atestata Basilica de la Slaveni. IVCreştinarea masiva a daco-romanilor. IV-VLimba latina vulgara s-a transformat in limba protoromana. IV-VIIIImparatul Theodosius(379-395) interzice cultele pagane(crestinismul devine religie de stat). 391Secolul din care dateaza piesele paleocreştine de la Biertan.(„Ego Zenovius votum posui") - judetul Sibiu. IV sau VEste construita o noua Basilica,la Sucidava. VLa Drobeta este atestata o noua Basilica. V-VIIn fruntea Imperiului Roman de Răsărit se afirma Iustinian.Acesta restabileşte ,temporar,autoritatea imperiala la N de Dunăre.

527-565

In spaţiul extracarpatic si intracarpatic pătrund slavii. Acestia trec prin Moldova,ajungand in Campia Romana(Vlașca - „tara românilor”) si patrund in sud estul Transilvaniei.

VI (560-570)

In lb. romana pătrund unele cuvinte din slava veche. VI-VIITheofilact din Simocatta povesteste in Istoriile sale despre indemnul „torna,torna,fratre" - dovezi ale evoluţiei limbii daco-romane.Multi istorici socotesc aceste prime cuvinte drept o prima menţiune a protoromanei.

VI-VII

Ruperea romanitatii balcano-carpatice (prabusirea limesului danubian).Imperiul Roman paraseste Dobrogea de astazi.Odata cu ruperea romanitatii balcano- carpatice,romanii din Pen.Balcanica au fost dislocaţi si s-au regrupat in zone montane sub numele de vlahi sau aromani.

602

Trecerea masiva a slavilor la S de Dunăre. dupa 602Slavii pătrund in restul spatiului intracarpatic (Transilvania), apoi in Banat si Oltenia. VIILimba greaca devine limba oficiala in Imperiul Bizantin. VIIAutohtonii nord-dunareni incep sa fie menţionaţi in izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit.

VII

Tratatul militar „Strategikon", scris de imparatul bizantin Mauricius,in care este mentionat elementul romanic,romanitatea,este prima atestare a locuitorilor in nordul Dunarii.Populatia este desemnata cu numele de latini.

VII

Incheierea,in linii generale ,a procesului de formare a limbii romane. VII-VIIICultura Dridu evidentiaza incheierea,in linii generale,a procesului de formare a poporului roman(etnogeneza). VII-IXLa Brateiu(jud.Sibiu),Poian(jud.Covasna),Izvoru(jud.Giurgiu) si Alba lulia sunt atestate obiecte apartinand autohtonilor romanici nord-dunareni nord-dunareni.

VII-XI

Actele de la manastirea Costa Monitu care ii atesta pe vlahii rinchini.Acestea dovedesc continuitatea de locuire a românilor pe teritoriul pe care ei s-au format.

VIII

Slavii preiau termenul de „vlah”. Incepand cu sec.IX

Geografia armeana a lui Moise Chorenati aminteşte de "tara necunoscuta ce-i zic Balak-Valahia". IXCronica turca Oguzname scrie despre „o tara a vlahilor,Ulak-Ili". IXLegenda despre Oguz Han: locuitorii formaţiunilor teritoriale est-carpatice sunt numiţi „ulakes" IXTheophanes Confessor mentioneaza in „Chornoarafia” despre cuvintele „torna,torna,fratre" – prima mentiune privitoare la limba romana (sau protoromana)

IX

Formarea adstratului slav al limbii romane. IX-XLimba slavona devine limba liturgica si,mai tarziu,de cancelarie. IX-XSe incheie asimilarea slavilor ramaşi in spaţiul carpato-danubiano-pontic. XIn "Despre administrarea imperiului",imparatul bizantin Constantin al VII-Iea Porfirogenetul utilizeaza termenul de romani pentru autohtonii nord-dunareni.El spune: „se mai numesc si romani cei de la N de Dunăre",iar pe bizantini ii numeşte romei.El spune ca locuitorii tarii noastre se mai numesc romani pentru ca au venit din Roma.

X (912-959)

Inscripţia de la Mircea Voda.care vorbeşte despre un jupan Dimitrie din Dobrogea. X (934)Cronicarul Kendrenos(bizantin) ii aminteşte pe vlahii „ chervanagii" (carausi) din apropierea lacului „Prespa”. X

Imperiul Bizantin revine la Dunarea de Jos.[thema Paristrion.(Paradunavon)] 971/1018- 1204(X-XI)

Corespondentele imparatului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul care amintesc pe romani sub numele de „vlahi". X-XI (980 I si 1020 a Il-a)

Inscripţia de la Basarabi-Murfatlar care il atesta pe Gheorghe,conducător in spaţiul istro-pontic. X (982 si 992)In „Sfaturile si Povestirile lui Kekaumenos" sunt menţionaţi vlahii ce traiau „langa Dunăre si Saos,numit acum Sava”. XIIn tratatul „Podoaba istoriilor” , geograful persan, Gardizi, ii asaza pe romani intre Dunăre si un "munte mare".Vorbeste despre populaţia romanica de la noi din tara.

XI

Cronica ruseasca „Povestea anilor care au trecut" ii mentioneaza pe vlahi. XI„Alexiada"(sau „Alexanda") scrisa de Ana Comnena(printesa bizantina),pomeneşte despre formaţiunile politice conduse de Thatos,Satza si Seslav.dar si pe un conducător al vlahilor din anul 1094,Pudila.

XI

Ioan Kynnamos,secretar al imparatului bizantin Manuel Comnenul,descriind o campanie bizantina impotriva maghiarilor,afirma despre vlahi ca „sunt coloni veniţi demult din Italia”.

XII (1167)

Poemul german. „Cântecul Nibelungilor", prezintă evenimente din secolul al X-lea ,si ii aminteşte pe „vlahi" si „tara vlahilor".Ar putea fi cel mai vechi indiciu referitor la existenta numelui de „roman".

XII

Cronica lui Nestor ii mentioneaza pentru prima oara pe locuitorii est-carpatici cu termenul de „volohi".Atesta si faptul ca la trecerea ungurilor spre campia Panoniei,i-au găsit in Carpatii Păduroşi pe vlahi si pe slavi.

XII

Cronica notarului anonim(Anonymus) al regelui Bela al III-lea al Ungariei „Gesta Hungarorum" (Faptele Ungurilor) in care amintea ca la venirea hunilor conduşi de Arpad in Panonia erau aici slavi,bulgari si „blachi,adica pastorii romanilor".=>cea mai bogata si completa relatare despre stările găsite de unguri la patrunderea lor in teritoriile locuite de romani.

Sf. sec. XII (pe la 1200)

In corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa Inocentiu al Ill-lea,ideea romanitatii romanilor ocupa un loc central. Incep. sec. XIIICronica lui Simon de Keza „Gesta Hunnorum et Hungarorum" (Faptele Hunilor si ale Ungurilor),scrisa in jurul anului 1283,in care spune ca pe timpul lui Attila,"vlahii,care au fost pastorii si agricultorii romanilor,au ramas de bunăvoie in Pannonia”.El admite prezenta vlahilor inaintea cuceririi lui Arpad.

Sf. sec. XIII (pe la 1283)

Cronica lui Ioan de Tarnave aminteşte despre Bogdan in Moldova XIV„Cronica pictata de la Viena" aminteşte de succesul bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330 a lui Basarab I impotriva regelui Ungariei,Carol Robert de Anjou.

XIV

Odata cu lupta antiotomana a Tarilor Romane,creste interesul umaniştilor europeni fata de originea si istoria romanilor. XIV-XVPoggio Bracciolini(1380-1459) este unul dintre primii umanişti italieni care afirma originea romana a romanilor(poate chiar primul).

Prima jum. a sec. XV

Flavio Biondo(1392-1463 afirma despre romani ca "invoca cu mândrie originea lor romana". Mij. sec. XVDemetrie Chalcocondil este primul care dupa veacuri de gândire medievala,revine la teoria antica elina,care identifica limba cu neamul.

Mij. sec.XV

Odata cu Enea Silvio Piccolomini(1405-1464),devenit papa sub numele de Pius al II-lea(1458-1464),ideea originii romane a romanilor intra definitiv in circuitul stiintific european.El a contribuit cel mai mult la raspandirea teoriei originii romane a poporului roman.Si-a cules informaţiile de la misionarii dominicani si franciscani.

Mij. sec. XV

Laonic Chalcocondil(1423-1490),grec stabilit in Italia,afirma originea latina a romanilor,numindu-i "daci”pe cei din nordul Dunării si "vlahi” pe cei din sudul fluviului.Revine la teoria antica elina.impreuna cu Demetrie.Scrie „Expuneri istorice in 10 carti".

Mij. sec. XV

Antonio Bonfini(1427-1503),umanist italian.,a comanda regelui Matei Corvin, a scris o istorie a ungurilor „Rerum Hungaricum Decades” (Decadele),in care spunea: „romanii s-au luptat pentru pastrarea limbii mai mult decât pentru apararea vieţii”.Antonio Bonfini,trăind la curtea regelui Ungariei,preciza ca,"din legiunile si din coloniile duse in Dacia de Traian si ceilalţi imparati s-au tras romanii",exprimandu-si totodata admiraţia pentru modul cum a supravieţuit "vechea limba a Romei printer romani".

A doua jum a sec. XV

Filippo Buonaccorsi Callimaco(1438-1496),consilier la curtea iagellona,a călătorit in Moldova,unde afla despre "descendenta romanilor din colonişti romani".

A doua jum a sec. XV

Enea Silvio Piccolomini scrie in lucrarea sa, „Cosmoarafia" ca,inainte ca tara noastra sa se numeasca „Valahia",s-a numit „Flacchia", dupa numele unui conducător roman, Flaccus.

1501

Jan Laski,episcop de Gnezno,vorbind in Conciliul din Lateran despre Moldova,semnaleaza originea romana a moldovenilor, "caci ei spun ca sunt ostenii de odinioara ai romanilor".

1514

Afirmarea limbii romane scrise ; aparitia tiparului => dovada constientizarii romanitatii. XVIFrancesco della Valle isi bazeaza afirmaţiile despre romanitatea romanilor pe cunoaşterea directa a acestora. 1530-1540Francesco della Valle redacteaza lucrarea „Insemnări despre originea,obiceiurile si oraşele romanilor " . Scrie ca romanii „se mai numesc si romani in limba lor”.Mai departe el citeaza chiar si o scurta expresie romaneasca: „Sti rominest ?”

1532

In lucrarea sa, „Hungaria”,Nicolaus Olahus(1493-1558 ; arhiepiscop de Strigoniu,primat al Bis.Cat. maghiare si vicerege al Ungariei),umanist transilvanean de faima europeana ,el insusi de origine romana,este primul care susţine unitatea de neam,limba,obiceiuri si religie a romanilor.Sustinea si ca romanii din cele tre tari romane sunt descendenţii coloniştilor romani. Corespondeaza cu Erasmus de Rotterdam.

1536

Johannes Honterus,umanist sas originar din Braşov,inscrie pe harta sa numele „Dacia” pentru intreg teritoriul locuit de romani.

1542

Anton Verancsics(1504-1573),Arhiepiscop de Strigoniu si vicerege al Ungariei,de origine dalmata,a scris „Descrierea Transilvaniei,Moldovei si Tarii Romaneşti", dupa 1549 : „cand intreaba ei pe cineva daca stie sa vorbeasca pe limba valaha spun: oare stii romaneste? Sau cand intreaba daca este valah ,il intreaba daca este roman.”

1549

Georg Reicherstorffer – „Chronografia Transilvaniei”. 1550Anton Verancsics scrie ca „romanii se numesc romani". 1570In Psaltirea sa,diaconul Coresi justifica tiparirea de cârti romaneşti spunând ca „mai toate neamurile au cuvântul lui Dumnezeu in limba lor,numai noi romanii n-avem".

1570

Franco Sivori,secretarul italian al domnitorului Petru Cercel,descria constructia curtii domnesti : „facu gradini frumoase in stil italian.

1584

Johannes Leunclavius (1533-1593),istoric german,a scris „Istoria Imperiului Otoman” ,opera ce contine informatii pretioase despre Tarile Romane si istoria lor in secolele XV-XVI. Il socotea pe domnitorul muntean Mircea cel Batran, „barbatul cel mai puternic si mai viteaz dintre crestini.

1588

Szamaskosy Istvan(1565-1612),intr-o lucrare din 1593 susţinea ca romanii sunt urmaşii coloniştilor romani. 1593Nicolae Istvanffy ,istoric si diplomat al imparatului Rudolf al II-lea,considera ca romanii nu puneau in pericol privilegiile nationale ale maghiarilor.

Sf. sec.XVI – Incep. sec. XVII

Se incheie domnia lui Mihai Viteazul. 1601Szamaskosy Istvan,isi schimba opinia,susţinând ca romanii nu pot fi urmaşii coloniştilor romani,aceştia fiind mutati la sudul Dunării de imparatul Gallienus(253-268).E primul care neaga,in scris,autohtonia si continuitatea romanilor in Dacia.

1601-1602

J. Troster isi afirma convingerea ca "romanii de azi...sunt cei mai vechi locuitori ai acestei tari". 1602Apogeul culturii medievale romaneşti scrise (apariţia primelor cronici in limba romana). XVIIMartin Schmeitzel,istoric sas,afirma originea latina a romanilor.E istoricul sas care a contribuit cel mai mult la raspandirea ideii originii romane a romanilor.

XVII

Valentin Frank von Franckenstein,comitele sasilor,desfiinteaza ideea confuziei dacilor cu goţii. XVIIL.Toppeltinus,erudit sas din Mediaş scrie „Origines et occasus Transilvanorum",in care spune ca ,in limba sasilor,romanii sunt denumiţi „blachi".

1641-1670

Grigore Ureche(1590-1647) in Letopisetul Tarii Moldovei,vorbeşte despre originea latina a romanilor („de la Ram ne tragem si cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul ").In concepţia sa,istoria romanilor incepe cu aceea a dacilor cuceriţi de romanii lui Traian care au ramas in Dacia.

1647

Cronica lui loan Lucius(Lucie),scrisa la Amsterdam, in care acesta si-a exprimat anumite dubii si rezerve cu privire la românii nord-dunareni.El nu a negat continuitatea elementului roman in Dacia traiana ,dar a sustinut ca el a fost sporit printr-o imigrare provocata de catre bulgari de la sud la nord de Dunare.Teoria sa a trecut neobservata timp de un secol.

1666

Johann Troster scrie la Nurnberg „Vechea si Noua Dacie". Autorul,originar din Sibiu,face si el confuzia dintre geti si goti.

1666

Miron Costin(1633-1691),a studiat in Polonia.In „De neamul moldovenilor" : vorbeşte despre originea latina a romanilor.

1686

David Hermann afirma ca „ atat cei de dincolo de Carpati,cat si cei din Transilvania,isi trag originea si numele,ba chiar si limba romana,din coloniştii aduşi de Traian."

XV1I-XVIII

Apar primele semne ale unei constiinte naţionale modern in intreaga Europa (chestiunea originii popoarelor se transforma dintr-o problema istorica intr-una politica).

Sf. sec. XVII- XVIII

Unirea unei parti a clerului si a romanilor ortodocşi cu biserica Catolica (apariţia Greco-catolicismului sau a Bisericii Unite realizata de către Habsburgi ).Aceasta oferea populaţiei de origine latina o superioritate de civilizaţie si de traditie greu de acceptat pentru naţiunile privilegiate(unguri,sasi,secui),care considerau ca s-au aşezat primii pe aceste meleaguri).

1699-1701

Continuitatea populatiei romanice in tinuturile carpato-dunarene nu a fost pusa la indoiala,fiind considerata un fapt normal si logic.

Pana in sec.XVIII

Etnogeneza romanilor devine problema politica.Pentru populatia majoritara a Transilvaniei ,acest secol a reprezentat momentul luptei pentru drepturile politice refuzate secole de-a randul de natiunile privilegiate

XVIII

Mulţi erudiţi ,mai ales germani, se străduiesc sa demonstreze ca este cu neputinta ca romanii din Transilvania sa fie urmaşii direcţi ai populaţiei romane si romanizate din provincia Dacia.

XVIII

Intr-o scriere iezuita despre secui se afirma in doua randuri ca toti românii din cele trei tari romanesti nu sunt altceva decat urmasii romanilor.

XVIII

In „Descriptio Moldaviae”,lucrare scrisa in latina la cererea Academiei din Berlin,Dimitrie Cantemir(1673-1722) abordeaza in treacat problema romanitatii romanilor.

1714-1716

Stolnicul C-tin Cantacuzino,autor muntean,a studiat in Italia.In „Istoria Tarii Romanesti",subliniaza continuitatea de viata a dacilor sub stapanirea romana,unitatea si continuitatea romanilor.El afirma ca romanii cred ca sunt urmaşi ai romanilor si se mândresc cu aceasta descendenta glorioasa.

1716

In „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor", D.Cantemir reia ideea latinitatii romanilor,amplificand-o si tratand-o intr-o lucrare de dimensiuni impresionante.Este cea mai ampla lucrare istorica de analiza a originii romanilor,cu ajutorul careia voia sa fixeze locul romanilor in istoria universala (anticipeaza purismul latin).

1719-1722

Debuteaza lupta de emancipare naţionala si politica a romanilor ardeleni sub conducerea episcopului unit Inochentie Micu.

1728/1732

Inochentie Micu-Klein(1692-1768),episcop unit si unicul roman in Dieta Transilvaniei,scrie „Supplex Libellus" prin care a cerut drepturi romanilor in Transilvania.A activat pentru recunoaşterea drepturilor poporului sau,utilizând argumentele romanitatii romanilor : vechimea,numărul si continuitatea urmaşilor Romei in Transilvania.Primele teorii tendenţioase cu privire la originea romanilor au aparut ca reacţie la activitatea lui Inochentie Micu-Klein.

1744

S-a descoperit valoarea documentara a teoriei lui Lucius(1666) pentru sustinerea unor teorii care reprezentau arme ideologicein combaterea revendicarilor politice ale românilor.Istoricul I.C. Engel a turnat teoria lui Lucius in tipare noi,falsificand-o insa,in buna parte,prin eliminarea afirmarii staruintei elementului roman in Dacia postaureliana,printr-o deplasare cronologica a amintitei implantari romane din initiativa bulgara.El i-a adaugat si nuanta peiorativa din „Teoria exilatilor si raufacatorilor” lansata de istoriografia umanista poloneza.

dupa 1750

Martin Felmer a scris un tratat despre originea romanilor,publicat exact la 100 de ani dupa moartea sa. 1760-1810Descoperirea Donariului de bronz de la Biertan. 1775In lucrarea „Transilvania,sive magnus Transilvaniae Principatus",Benko lozsef arata ca la abandonarea provinciei traiane "mulţi romani impreuna cu dacii indigeni au ramas pe loc”.

1778

Se constituie Şcoala Ardeleana care dovedeşte latinitatea limbii romane si a poporului roman si existenta sa neîntrerupta ca populaţie autohtona in Transilvania si in celelalte teritorii locuite de romani.Reprezentatii Scolii Ardelene resping teoria imigrationista considerand-o nefondata.In sec. XIX au aparut noi teorii tendenţioase despre originea neromana a romanilor.Scoala Ardeleana a răspuns prin noi argumente istorice.

1778

Iosif al ll-lea(1741-1780) ii socotea pe romani "aceşti saraci,supusi romani,care sunt incontestabil,cei mai vechi si mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei".

1780-1790

Prin lucrarea sa, „Istoria dacilor Transalpini” .Franz loseph Sulzer ,ofiţerul de iustitie al armatei austriece pune bazele teoriei imigrationiste.In lucrare, susţinea ca romanii nu se trageau din coloniştii romani si ca poporul roman s-ar fi format in sudul Dunării,de unde ar fi imigrat prin secolul XIII.E prima teorie care sfideaza parerea unanima din cultura si stiinta istorica europeana din sec. XVIII.La aceasta lucrare au aderat si istoricii I.C. Eder.Bolla Marton, l.Ch. Engel .Atat lucrarea lui Sulzer,cat si cea a lui Roesler nu au găsit ecou in lumea stiintifica.Aceasta teorie urmarea clar scopuri politice.

1781

Rascoala lui Horea,Cloşca si Crisan. 1784Invatatul sas,Michael Lebrecht afirma ca romanii,ca urmaşi ai romanilor,sunt "cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni".

1784

Istoricul englez E.Gibbon autor al unei celebre „Istorii a Imperiului Roman”,arata ca in Dacia,dupa retragerea aureliana,a ramas "o parte insemnata din locuitorii ei,care mai mare groaza aveau de migrare decât de stapanitorul got”.

1787

Contele Teleki,preşedinte al Cancelariei Aulice Transilvane,recunoştea ca "romanii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei”.

1791

Huszti Andras afirma ca: "nici o naţiune nu are limba atat de apropiata de acea veche romana ca naţiunea valahilor,ceea ce este un semn sigur si care nu poate insela ca ei sunt in Transilvania urmaşii vechilor colonii romane".

1791

Supplex Libellus VaIachorum(primul program politic al Scolii Ardelene) sintetizează revendicările romanilor ardeleni,subliniind ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei,urmaşi ai coloniştilor lui Traian.(In aceasta,ideea romanitatii romanilor din Transilvania s-a transformat intr-o arma politica.)

1791

Istoriografia din principate ,intrata odata cu domniile fanariote in etapa influentei grecesti,aborda ca pe un fenomen cumpana sec.

natural fuziunea daco-romană.Aceste puncte de vedere se regasesc la istoricii greci stabiliti in Principate: Daniel Philliphide,Dionisie Fotino,dar si la românii Ienachita Vacarescu sau Naum Ramniceanu.

XVIII - XIX

Istoricii lingvişti romani:M.Kogalniceanu,A.D. Xenopol,Bogdan Petriceicu Hasdeu,Grigore Tocilescu , au adunat dovezi referitoare la vechile populaţii getice.Ei au demonstrat şubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia oficiala maghiara.Au adus informatii referitoare la continuitatea popoarelor romanizate in Dacia si Moesia.

XIX

Se constituie limba romana literara.pe baza graiului din Muntenia,dar cu o importanta contributie a operelor literare create in Moldova.

Prima jum. sec.XIX

Netemeinicia afirmaţiilor lui Sulzer este demonstrata de Gheorghe Sincai,in Hronica romanilor si a mai multor neamuri. 1808Prima publicaţie istorica in spaţiul romanesc: ..Arhiva romaneasca" 1840-1841Intr-un discurs,M. Kogalniceanu a făcut un elogiu lui Decebal, „cel mai insemnat riga barbar care a fost vreodata". 1843Netemeinicia afirmaţiilor lui Sulzer a fost reliefata si de marele slavist Paul Ioseph Schafarik ,care susţinea ca "valahii de la nord si de la sud de fluviu au toti aceeaşi origine" evoluând din "amestecul tracilor si a geto-dacilor cu romanii".

1844

George Baritiu(1812-1893),editorul Gazetei de Transilvania,arata ca „disputa originii romane nu a fost din dorinţa de a descoperi adevarul,cat mai vârtos din tendinte curat politice."

1848

B.P. Hasdeu e primul istoric orman care a luat atitudine fata de teoria imigrationista si fata de exagerarile latiniste.A afirmat in studiul „Pierit-au dacii?" ca,odata cu formarea statului naţional roman,teza originii pur latine a poporului roman a inceput sa fie considerata o eroare.Hasdeu a demonstrat ca substratul dacic nu poate fi contestat.E intemeietorul folcloristicii comparate.

1860

Theodor Mommsen (1817-1902) ,scrie „Corpus inscriptiones Latinarum”.In cadrul sferei de cercetare s-a situat si teritoriul Daciei romane,mai exact Transilvania.

1863

Instituirea dualismului austro-ungar. 1867Preluând argumentele lui Sulzer ,istoricul si geograful austriac Robert Roesler ,citand izvoare latine tarzii,realizeaza formularea categorica a teoriei imigrationiste,baza ideologica a dominaţiei maghiare asupra Transilvaniei.

1867-1871

Apare lucrarea lui Roesler „Dacien und Romanen” (Dacii si romanii). 1868Apare principala lucrare a lui Roesler, „Romanische Studien” (Studii romaneştii). 1871

Au loc Sarbatorile de la Putna. 1871Tanarului Xenopol afirma ca „marea unire” era un fapt inevitabil. 1871Istoricii si lingviştii romani (M.KogalniceanU;A.D. Xenopol.B.P. Hasdeu, Gr. Tocilescu) demonstrează şubrezenia argumentelor teoriei imigrationiste.

dupa 1871

Apare dicţionarul limbii romane care a constituit apogeul Scolii Latiniste.Augistin Treboniu Laurian(considera ca istoria romanilor incepe cu Fondarea Romei) a scos din dicţionar elementele nelatine si a adoptat un sistem ortografic etimologic,care nu mai semana decât vag cu limba romana autentica.Tentativa de a crea o limba artificiala a discreditat definitiv Şcoala Latinista.

1871-1876

Apare la Iasi lucrarea „Teoria Iui RoesIer.Studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana” (A.D.Xenopol) , care combate cu argumente logice argumentele teoriei imierationiste: "popoarele nomade se strămută inaintea unei năvăliri,cele aşezate raman lipite de teritoriul lor si navalirea trece peste ele."

1884

Dimitrie Onciul,in „Scrieri istorice", respinge cu argumente logice teoria migratiunii medievale a romanilor din Pen. Balcanica emisa de unii istorici austrieci precum:Sulzer,Roesler,Engel.

1885

Al.Phillipide(1859-1933) ,in „Introducere in istoria limbii si literaturii romane” demonstreaza caracterul latin al limbii romane.

1888

Teoriile roesleriene , criticate in mediile academice contemporane,au fost preluate nu numai de alte lucrari savante,ci si de manualele scolare din Ungaria sec. XIX-XX,alimentand imaginarul nationalist maghiar.

XIX - XX

Nicolae Densusianu(1846-1911) , in lucrarea aparuta postum „Dacia Preistorica" , reconstituia istoria unui presupus imperiu pelsagic care s-ar fi intins pe o mare parte a globului(Imperiul Dac).A exagerat valoarea , importanta si rolul civilizaţiei dacice.

1913

Mişcările de extrema dreapta(legionarii) dezvolta un discurs autohtonist care supraevalua importanta elementului dacic in contrast cu civilizaţia mediteraneana,considerata decadenta.

1920-1930

Vasile Parvan publica „Inceputurile vieţii romane Ia gurile Dunării”. 1923Vasile Parvan scrie „Getica” ,Iucrare arheologica. 1926C-tin C. Giurescu afirma ca, „in Dacia romana, majoritatea populaţiei o constituiau dacii, iar romanizarea s-a produs datorita superiorităţii culturii romane”.

1935

Nicolae Iorga publica Istoria romanilor (10 volume) . Sustine autohtonia romanilor si romanitatea lor : „am ramas romani pentru ca nu ne-am putut desparţi de amintirea Romei".

1936-1939

Gheorghe Bratianu publica „O enigma si un miracol istoric: poporul roman”.Prin aceasta,ii da un răspuns bine documentat lui Densusianu cu privire la continuitatea si romanitatea romanilor.El demonstrează fara drept de apel,in context european,ca romanitatea si continuitatea romanilor sunt procese reale si nu miracole.

1937

Gheorghe Bratianu scrie lucrarea „Tradiţia istorica despre intemeierea statelor romaneşti". 1943Gheorghe Bratianu scrie la Munchen lucrarea „Marea Neagra.De Ia origini pana la cucerirea otomana”. 1945Satelizarea României fata de URSS modifica dramatic teoriile istoriografice.Se impune teoria stalinista(slavista)care accentueaza rolul elementului slav in formarea poporului si a limbii romane,criticând caracterul "imperialist" al stapanirii romane.

1945-1964

In manualul sau de istorie a Romaniei,Mihail Roller,istoric oficial al regimului communist,neaga romanitatea 1947

romanilor,exagerand rolul elementului slav in etnogeneza romaneasca.In condiţiile in care comuniştii romani s-au indepartat treptat de URSS,aceasta teza a fost abandonata.Al. Rosetti(1895-1990) scrie „Istoria limbii romane". 1964-1966Nicolae Ceausescu declanseaza o opera de reinviere a sentimentului naţional al romanilor,fiind reevaluata contributia limbii latine si a civilizaţiei romane in cristalizarea civilizaţiei vechi romaneşti.

1965-1970

Al. Rosetti publica „Istoria limbii romane”.(de la origini pana in secolul al Vll-lea) 1968Ideologia si istoriografia oficiala incep sa fie dominate de teorii care minimalizau aportul factorului roman,din nou denuntat ca asupritor,de asta data in favoarea civilizaţiei locale a geto-dacilor(teoriile protocroniste).

dupa 1971

Apare lucrarea „Romanitatea romanilor.Istoria unei idei" ,apartinand istoricului originar din Transilvania ,Adolf Armbruster,tipărită la Bucureşti.

1972

C. C. Giurescu in „Formarea poporului roman si a limbii romane" afirma lipsa temeiurilor teoriilor imigrationiste=> romanitatea romanilor.

1973

O polemica tot mai acerba cu istoricii maghiari si bulgari traduce tendinta regimurilor comuniste in declin de a folosi instrumentele naţionalismului agresiv pentru salvarea dominaţiei exercitate de partidele comuniste.

anii 1980

Serban Papacostea, „Geneza statului in Evul Mediu romanesc”. 1988Istoriografia postcomunista a readus echilibrul in problemele romanitatii românilor.Importante sinteze de istorie publicate indeosebi dupa 1996 au evidentiat cu argumente solide romanitatea românilor.

dupa 1989

Vlad Georgescu – „Istoria romanilor”. 1992Apariţia lucrării „Romanitatea romanilor.Istoria unei idei” ediţia a Il-a,scrisa de Adolf Armbruster tipărită tot la Bucureşti. 1993Serban Papacostea,in „Românii in secolul al XII-lea” , sugereaza ca textul lui Keza nu doar recunoaste legatura dintre romani si vlahi,dar si evidentiaza continuitatea romanitatii in acest spatiu.

1993

Lucian Boia in „Istorie si mit in conştiinţa romaneasca" susţine ca: „singura raportare incontestabila la origini este oferita pana la urma de limba...esenta romanica a limbii romane".

1996

C.Durandin – „Istoria romanilor”.Aderarea României,Bulgariei si Ungariei la Uniunea Europeana lipsesc de valoare politica argumentul intaietatii istorice.

2007