TKruffiK&ffi&

@cROATlA

CT]PRINSlntroducere-'asee ideale pentru...)escoperd CroaliaUancare 9i biutura3-rrpErEturiI . ertisment-r:--'vitdti in aer liber.eoere istorice

Sfaturi de cdldtorie)azarer:s:au rante. :--a de noapte-'3'matii de la A Ia Z

3- c de conversalielE: si filme

les:'e ghid.::\

Trasee ideale4 1-.ZagrebiOragul de Sus8 2.Zagreb: Oragul deJos

L4 3.Zagorje16 4. Parcul Nalional Lacurile Plitvice18 5. Coasta lstriei20 6. Centrul lstriei22 7. Split

8. in jurul Splitului9. Parcul Nalional Krka 9i Sibenik

98 10. Vis106 11. HvarLL4 12. Dubrovnik116 13. MljetL2a 14. Peninsula Peljesac1,34 15. Kordula

136737

263034384248546064687278869092

INTRODUCERtrO introducere in geografia, obiceiurile Ei cultura Croatiei, cu

unformalii suplimentare despre m6ncarea traditionalS, istorie

t yariante de petrecere a timpului.

Descoperd Croa{ia

Iiincare qi bduturd

Qrnpdrdturi

Ihertisment

Hivitatiin aer liber

Repere istorice

8

L4

16

18

20

22

;i.:r:ir:!l lj:

E*i&:a-:r.., r..+=;:i,:

DESCOPERA CROATIACroa/ia este una dintre cele mai interesante desdnaflt din Europa, cu un litoral

ce pare infnit, sute de insule Si o atmosferd relaxatd ce gtffanteazd o oacanfd de

neuitat. Istorie, culturd, plajd: le gtisili pe toate in Croalia.

Probabil una dintre cele mai importantecaracteristici ale Croatiei este cd in pre-

tul standard puteti, practic, vizita doud

teri diferite. Regiunea vast5 de l6ngd

coastd este puternic influentatd de ltalia,

atat in ceea ce priveQte bucdtiria traditi-onal5, c6t qi ruinele romane gi atitudinea

relaxatd a localnicilor. De cealaltd parte,

Zagreb Qi Croatia de nord au legdturiculturale. lingvistice si economice mai

puternice cu Germania Si Austria, reve-

late, in particular, de oragele baroce care

au infloritin sec. XVll Si XVlll sub domnia

austro-ungar5. AceasE dualitate este

un rezultat direct al istoriei intortocheatea Croatiei.

IDENTITATEA CROATA

Epoca grandioasd a regilor croati s-a sfdr-

Eit in urmE cu peste 1 000 de ani. Timpde mai multe secole, tara denumite ,,Cro-

atia' pur $i simplu nu a existat. CoastaadriaticE a apartlnut lmperiului Roman

Si mai apoi lmperiului Bizantin, ajung6ndmai tdrziu ln posesia regilor maghiari,ulterior a venetienilor, francezilor (in tim-pul domniei lui Napoleon Bonaparte) Ei

a ltaliei in sec. XX. Controlul asupra zoneicontinentale a fost exercitat p6nd la sf6r-

8 INTRODUCERE

Situl Primului Rizboi Mondial de cdtre

austrieci 9i maghiari, p6na la aparitia pri-

mului Regat al Sdrbilor, Croatilor gi Slove-

nilor, care s-a transformatin lugoslavia la

sf6rgitul celui de-al Doilea Rdzboi Mon-

dial (pagina 23). in tot acest timp, con-qtiinta identitetii nationale s-a pdstrat

vie in regiunile diverse ale Croatiei. Nati-

onalismul sdrb promovat de Slobodan

Milo5evi6 a provocat scanteia care a dus

la independenta mult-dorit; a Croatiei.

Totugi. rdzboiul iscat i-a suprins pe majo-

ritatea croatilor Anii teribili de rdzboi au

fost urmati de stagnare economicd. Dar,

in ciuda cEldtoriei lungi Si dificile, Croatia

independentS 9i-a redobandit strdlucirea

Ei in 2013 a devenit membru cu drepturi

depline in Uniunea EuropeanS.

GEOGRAFIE SI RELIEF

Avand suprafata de 56 538 km2, Croa-

tia poate fi impErtit5 in trei regiuni: bazi-

nul de jos dintre raurile Sava gi Dunire,care include capitala Zagreb Si apoi

urcd in nord spre muntii Zagorje; muntii

Dinari care se inalta dinspre coastd; Si

litoralul vast care se intinde de-a lungul

Mdrii Adriatice. Dacd e sd ludm in con.

siderare popularitatea in rdndul vizitato-

Litoralul Croaliei ute presdrat cu 0 nultime de insule

Split, unul dintre cele mai vii ;i atriigdtoare orase din zona Mdrii Adriatict

- :' toralul cagtigd detasat. se intinde:e '- 778 km, de la lstria la Dubrovnik,- : *c ce cele 1185 de insule gi insu-:= :'erd nenumbrate oportuniteti pentru

i.-- . :dti spoftive gi relaxare.

:g/eb gi Croalia de nord:-.= oulini turigti aleg aceaste parte

='.a' . Zagreb ofere tot ce ve puteli dorl' - : :apitale central-europeanS: muzee.'i.:::-'ante luxoase, o viatS de noapte:'z- cd gi o combinatie specifica de: - :=:iJra barocir cu stil secession. in' *:- anilor iugoslavi, cand Zagreb era

;,-:,:':onat Belgradului, acest tezaur al

:---' croate a stagnat. Acum face tot:,:,:.: -i sd-gi etaleze prosperitatea redo-

:,: -: --5. Femei imbrEcate dupd cele mai- : --":-dori se inghesuie in magazinele* :,::--e sau se relaxeaze Ia un cocteil inr..:-:-: eie elegante, in timp ce bErbati cuj"'a z- de soare scumpi conduc magini,,:,.: --a ,ene. Existd insd gi o parte mai:,.*- a care se poate vedea in cafe-':ii -aioase $i cluburile din cartierul- *: :.: al Zagrebului.

:-::- reprezintd un bun punct de: :r='1 -nspre dealurile rdcoroase ale. i - - Zagorje, spre nord. Aici, fermie-

: - -: :oar la o generatie distantd de;'.:,:a-l cu carute Qi cai. Aici locuia: ::': robilimea Croatiei; vizitarea-: i : r' cu turnulele e ca o excursie-

=: - centitetii nalionale croate.

i . ". puteti intalni b5tr6ni care,' - - :atru tari diferlte, fara s5-9i fi

p5rdsit vreodat; patria. Au fost austrieciinainte de l-918, italieni pan; la 1945,iugoslavi pana la 1991 qi mai apoi croati.Frdm6ntirile istorice le-au ldsat oameni-Ior din lstria o intelegere filozoficd a tre-

cutului, precum gi o ugurint5 in vorbirealimbilor streine qi o atitudine prietenoasd

fatS de vizitatori. Drept urmare, foartemulti europeni igi cumpdra locuinle devacantd sau case in lstria. Desigur, Ia

popularitatea lstriei contribuie Si climabl6nd5, costurile rezonabile ale traiuluizilnic qi lungimea semnificativd a plajei.

Sprit gi coasta dalmatdLocuitorii din al doilea orag ca mdrimeal Croatiei sunt mandri. Se mdndresc cuechipa lor de fotbal, Hajduk Split, precum

gi cu faptul cA de aici provin jucdtori detenis faimoqi precum Goran lvani5evi6

$i l\4ario Andi6: se mandresc $i cu ames-

O stradd ingust,i, pietruit,i din Rovinj

DESCOPERA CROATIA 9

Parcul National Plitvice

tecul de vechi $i modern care se poate

observa in oraQ. Palatul lui Diocletian,protejat de UNESCo, atrage cei mai multivizitatori, iar stilul de viatE efervescentdin Split le oferd multe bucurii. Faceti

o plimbare pe promenada de l6ngi mare,relaxati-v; intr-o cafenea din zoni sauaventurati-vd in vrata de noapte freneticdqi veti intelege de ce locuitorii Splituluisunt atat de indr5gosti{i de oragul lor.

Amplasarea orasului Split permiteidentificarea de alte destinatii atrdgd-toare pe coastra dalmatd, fie cd sunteliinteresati de culturi sau de activitdtiin aer liber. Ruinele antice romane dinSalona evoc5 o lume disperutd, iar cas-cada maiestuoase din Parcul NationalKrka oferd un loc fermecator pentrua vd petrece ziua. Oraqul Trogir, aflatpe lista monumentelor protejate, este

b=-10 INTRODUCERE

o brluterie medievala, 1n timp ce Makar-ska se afl5 la poalele semetului munteBiokovo.

lnsuleleCroaliei ii apa(in qi cateva dintre celemai frumoase insule din lume. Anii destagnare au f;cut din Vis cel mai bun locde evadare de la gruile cotidiene, in timpce Mljet este intr-adevdr o insul5 paradi-

siacd cu plaje nisipoase, dealuri impddu-rite Qi lacuri multe. Kordula are traditie incultivarea de mAslini Si vit;-de-vie, darare qi un orag vechi desprins din alte vre-muri, ce trebuie explorat. Hvar are catevacampuri de lavand5, c6teva insulite adia-cente $i ofer; o viate de noapte eferves-cent5.

DubrovnikPerla Adriaticii, cum numea Lordul Byron

oragul Dubrovnik. este bijuteria coroa-nei croate. Oragul imprejmuit de zidurilecet5tii pare sd fie mai degrab5 sculptatinpiatr5, deoarece are cateva monumente,fant6ni qi clSdiri de o frumusete incompa-rabild. Nenumdratele muzee Qi mdn5stiricontribuie la istoria fascinantd a oraguluiqi la cultura lui unicd, lntreaga regiunefiind foarte ugor de vizitat, de la penin-

sula Pelje5ac, pe care se aflS ,,marelezid" Ston, la insulele liniqtite Elafiti.

CLIMA

Aga cum in lare coexistd doud culturidiferite, gi clima se manifestd diferit pe

teritoriulCroaliei. Clima de-a lungul coas-

Mali Ston ?st( rcnumi/ Pcntru olerta de stridii

: :::,. lui Dioclelian, S4lit

: :s:e mediteraneeand, cu veri fierbinti: ;;:3:oase, iar vdntul bura, care bale. ::': 'nLnti, poate oferi pulin aer rdco

:. :-oA amiaza. lernile sunt ploioase,

r " ','- -Iii Dinari protejeazd coasta de ier-' ::s3.e. Zonade coastS de la Dubrov-' . : Sclit este de obicei cu un grad sau

Mazaic din Bazilica Sfdntului Eufrasie, Porei

dou5 mai c5lduroas; decAt regiunea dela nordul coastei dalmate panA la lstria.lnsula Hvar este cel mai insorit loc dinCroatia.Regiunea centralS a Croatiei are climacontinentald. Zagreb Si pddurile dln cen-trul tErii sunt rar acoperite de zdpadd, iar

Oescoperiti Parcul National Plitvice.

-:= 16 lacuri gi numeroase cascade din

]:--. sarc protejat de UNESCO se imbina' --;ite impreslonante de turcoa/ gi se

:,:- i!: ora urmand cdrdrile din lemn qi cu':-:,:-.-i. Urcati spre lacurile din nord pen-' - :- .:irsti uimiLoare. Pagina 38.Flimbali-v; de-a lungul zidurilor dinhbrovnik. O plimbare printre fortificatiile-*r ., ale vd dezvdluie oraEul. Pagina 80.naara[i-vi in Mljet. AceastS insula verde- :-:: se afiS la nord de Dubrovnik qi are

:r-= rcuri cu ap5 sdratS, paduri bogate

) - -:3 lrasee pentru ciclism gl drumetii.. .-:' ='gaja un ghid care si vd indrume

:.r n :: e mai bune plaje. Pagina 86.

ir@rimentali stilul de viate al unuinEdrat roman. Palatul lui Diocletian din

i: r ;5-g !nul dintre cele mai neobiEnuite;: ::- ,= din Croatia, un palat din sec. Ill: i ::'- 'Jine adepostesc apartamente,- :i-: ie gi restaurante. Pagina 54.

Smiti o bucdtice de viate luxoasi la.r\ar. liata de noapte sofisticatd de pe

;:::::a rnsulS dalmatd a fecut din Hvar o

r:i: - ii I cautate pe coasta Adriaticii pen-

:-r' :ociurne qi petreceri ln cluburi.

Savurati atmosfera cafenelelor dinZagreb. CaFeaua este luatd rn serios incapitala Croatiei, unde cafenelele sunt loc

de intalnire Ia o badd, dar Ei un loc unde totivor sd afle ultimele nout5ti qi s5 fle vazuti.

Pagina27.

Gustali ,,cele mai bune stridii din lume".Stridiile din l\4ali Ston au fost declarate ofi-

cial cele mai bune din lume la Expozitia

lnternationalS Comerciale, organizat5 la

Londra in 1936. AceastS pade a peninsu-

lei Peljesac este in mod cert locul perfect

pentru a servi fructe de mare gl un vin alb,

excelent. Pagina 91.

Explorati oragele deluroase din Istria.Centrul lstriei oferd peisaje incantdtoare

cu dealuri, vei, podgorii gi pSduri. Oragele

aflate la indltime sunt extraordinare. mai

ales l\4oLovun. unde vara se organiteatd un

festival de film, sau Groznjan, unde se afle

o tabdre pentru artiqti. Pagina 48.

Admirati arta bizantine. Statiunea istri-

and Pored este preferata turigtilor, iar inbazilica din localitate se gdseste o colec-

l,ie remarcabila de artS bizantinA si mozaic

aurit. Pagina 44.

DESCOPERA CROATIA 11

Piala Dolac din Zagreb, cu renumitele sale umbrele ro;ii

temperaturile negative se lnregistreazein intervalul decembrie - februarie.

PERIOADA IDEALA

Croatia e frumoasd in toate anotimpu-rile, dar cei mai multi turigti vin in iulie

Si august. Obiectivele turistice sunt des-

chise de obicei mai mult qi se gesesc

mai multe vapoare care fac leg5turaintre insule. Mai, iunie Si septembriesunt mai putin aglomerate, totuQi, qi

puteti face o grdmade de activitdti gi

vedea multe obiective. Pane in octom-brie. majoritatea localnicilor revin pe

insule ca sd-gi recolteze mdslinele Qi

strugurii, astfel cd este o perioadd ide-

ala pentru a experimenta acest stil devia!5 vechi de secole.larna este prea frig pentru inotatin mare,

insE Dubrovnik oferS c6teva activitd{i, la

care puteti participa impreune cu localni-

cii, nu cu alti turiqti. in aceastd perioadd,

la Zagreb este in plind desfdqurare sezo-nul cultural, ceea ce inseamne ce puteti

schia doar in afara oragului. Primdvara

este cea mai potrivit5 perioadd pentru

a vizita lacurile Plitvice qi Parcul Na{io-

nal Krka.

LOCUITORII

Populalia Croaliei a scdzut de la 5 mili-

oane in perioada in care fdcea parte din

lugoslavia. la 4.2 milioane astdzi. in tim-pul rdzboiului din anii '90, majoritateapopulatiei de nationalitate sarb5 a plecat

sau a fost izgonit5. intoarcerea refugiali-lor sarbi s-a produs lent. Unele regiuni aurdmas insd marcate de rbzboi, cu resen-

timente sau probleme economice, ast-

fel inc6t oamenii nu sunt foarte deschigifale de sarbii care vor sd se intoarcd.O altd provocare pentru stabilitateapopulatiei este reprezentat5 de dorinlatot mai mare a tinerilor de a ceuta opor-

tunit5ti in streindtate. Croatia are o tra-ditie lungd in exportarea locuitorilor sbi,

incep6nd cu refugiatii politici care au

fugit de Tito dupa rdzboi in ltalia Ei Ger-

mania. Legeturile istorice ale Croatieicu alte teri le-au permis tinerilor carevorbesc mai multe limbi strdine se igigeseasce locuri de muncd blne plStite instrdinetate.

ReligeAproape 88o/o dintre croali suntromano-catolici. Pe vremea luiTito, prac-

ticarea religiei era aproape interzise. De

la proclamarea independentei, Biserica

Pescari in partul Rotinj

12 INTRODUCERE

Vl)nziitori de luird la Parcul Nqtional Krka

i ' -; ocupd un loc central in viata: _-:atii.

= r :ri sj obiceiuri

':: etaleard cu fiecare ocazie:-:- -ea culturald bogata. Comunite-

- : - .arte la serbdri gi spectacole de

dansuri folclorice care variazd in func

tie de fiecare zond qi insuld. Primdvara,in preajma PaEtelui, sunt numeroaseserberi religioase Qi istorice, in general

legate de sdrb;torierea sfintilor.Dansul sabiei Moreska, organizat septd-manalin Kordula. este de neratat.

--acva incelteri pentru inot. in Croatia

- -: -3 mult plaje cu pietrig, agadar este

: --..:- sd vd bucurati de apd dac5 telpile

: ,.--: protejate. in toate statiunile gasiti-:::a' c n neopren.

-r test-. Veti auzi cu sigurant; de manca-

i: i:-:a sub un capac din fier, asemdnetor

ii', - -imitin croatdpeka. Carnea (meso

,i ii-- :3{er Si legumele se coc sub testul- ::E-::- taciuni..€rrele sunt optionale, Plajele pentru

. : i- :-1t comune in Croatia, iar traditia. ; ?:-e de peste un secol. Ceutati indi-

.. r : -. : Tarcate cU FKK (cultura Corpului

:.- : ,z puteti aletura sau, dimpotrive,

.- :, :3 plaja respecuve.

:trsuri de c;l;torie, Cardurile pentru

. .- s-rt ideale dac; plenuili s5 petre-

i -: rult de o zi in Zagreb Si Dubrovnik.

- : -:-a.i graiuite la mai multe obiective,

, : :';isoort public gratuit, reduceri la

, : -':-:a Si magazine."ritrul potrivit pentru a servi masa, l\4asa

- : '".'. ,a la orice ord din zi, cu exceptia' : -:siaurante scumpe care nu ser-*=-:3re intre 15:00 qi 19:00" Ivlulti

: -:'.-.zd de la 07:00 la 15:00 Si apoi

Mergeti la piate. Pietele cu produse

proaspete, deschise zilnic in Croatia, sunt

o incentare pentru simturi $i meritA explo-

rale inainLe de amiaz;. Doar caleva rdman

deschise toatd ziua.

Vizitarea insulelor, Nu veti putea rezista

tentatiei de a explora mdcar cateva din-

tre cele peste 1 000 de insule ale Croa-

tiei, iar de a lungul unor portiuni de coasG

veti putea se vizitati mai multe in decursul

a cateva zile. Pentru a afla orarul, intrati pe

pagina de internet a companiei de feriboturi

Jadrolinija, gi nu uitati cA frecventa feribotu

rilor scade drastic in afara sezonului de var5.

Sezonul carnavalurilor. Tara prinde viatd

in sezonul de carnavaluri dinainte de Postul

PaStelui. Dubrovnik, Split Si Rijeka gdzduiesc

cele mai animate carnavaluri din Europa.

Soare gi cdldure. Temperatura poate ajunge

vara la 40"C, aEa ce protejati-vd. lvlulte plaje

au peduri de pin, refugii din calea argilei.

Evitati inghesuiala. in plin sezon turistic,.in

Dubrovnik acosteaz5 zilnic panA la 7 vase de

croazierd - adice cca 7 000 de turigti. Majo-

ritatea pasagerilor acestor vase plead din

orag dupd-masa, astfel c6 atunci ve puteti

relaxa in oraqul vechi, dupd o zi de plajd la

Babin Kuk sau Lapad.

DESCOPERA CROATIA 13