Crisana

I. Prezentare generala

Zona Crisana este delimitata in partea vestica de raul Tisa, in partea sudica de raul Mures,

in partea estica de muntii Apuseni si in partea nordica de raul Somes.

Regiunea Crisana este compusa din: judetul Bihor si cea mai mare parte a judetului Arad

pe teritoriul Romaniei iar in ceea ce priveste teritoriul Ungariei din aceasta fac parte comitatul

Biharia si comitatul Bichis. Capitala regiunii si cel mai mare si important oras din aceasta parte a

tarii este municipiul Oradea, pe langa acesta figurand insa si orasele: Arad, Lipova, Beius si

Salonta.

Principalele unitati de relief din zona Crisanei sunt: Câmpia Aradului, Câmpia de Vest,

Dealurile de Vest, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor, Munții Zarandului

și Munții Codru-Moma. Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău.

Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras.

II. Potential turistic natural

Un potential turistic al reliefului pe calcare este zona Padisului care este situata in sud-

estul judetului Bihor, in ramura nordica a Muntilor Bihor. Altitudinea medie este de 1200 metri

si este marginit de abrupturi, intre care se gasesc vai salbatice, chei adanci, canioane, doline,

ponoare, izbucuri, pesteri chiar si cu gheata. Padurile din zona Padis sunt alcatuite din molid si

fag iar in golurile alpine predomina ierburile, de asemenea se intalnesc afinisurile, tufisuri de

ienupar si jneapan. Din zona Padis fac parte o multime de atractii turistice dintre care si Cetatile

Ponorului sau Poiana Ponor.

1. Valea Sighistelului  se desfasoara pe o lungime de aproximativ 9 km, in partea de vest

a Muntilor Bihor, de-a lungul intregii sale intinderi intalnindu-se numeroase formatiuni

1

carstice, datorita carora intreaga zona a fost declarata rezervatie naturala geologica.

Rezervatia geologica din Valea Sighistelului protejeaza cele peste 150 de pesteri

existente aici. Printre atractiile naturale ce confera un farmec aparte acestei vai, apreciata

drept cea mai carstificata din intreaga tara, se numara golurile subterane foarte raspandite

in aceasta regiune, micile cascade si repezisuri de apa, pesteri ce au luat nastere in peretii

salbatici ai stancilor si chei create de cursurile sinuoase ale apelor. Printre cele mai mari

pesteri din aceasta vale se numara Pestera Corbasca, Pestera Magura, Pestera Coliboaia,

sau Pestera Dealul Secaturii. De asemenea, in partea superioara a Vaii Sighistelului, au

luat nastere Cheile Sighistelului, ce se intind pe o lungime ce masoara aproximativ 350 –

400 de metri.

2. Piatra Galbenei   este un versant situat in partea de sud a Gropii de la Barsa, ce masoara

in jur de 1243 metri altitudine si are un aspect incantator, in special datorita unui abrupt

calcaros de aproximativ 200 metri, ce se gaseste pe suprafata sa. In aceata zona se poate

ajunge foarte usor, existand un traseu turistic marcat, de-a lungul caruia pot fi vazute

cateva dintre frumusetile acestei pitoresti regiuni: Circuitul Groapa de la Barsa. La

poalele Pietrei Galbenei se gaseste Poiana Florilor, strajuita de paduri dese de fagi, dupa

care se ascunde frumoasa Vale a Galbenei, in care cursul de apa de aici si-a croit un

traseu printre stancile masive si salbatice. In departare, se poate observa si Groapa

Ruginoasa, una dintre cele mai incantatoare  rezervatii naturale din intreaga zona

a Parcului Natural Apuseni. Piatra Galbena constituie cel mai cunoscut punct de

belvedere asupra Muntilor Apuseni, putand fi admirate de la inaltimea sa peisaje

incantatoare, dominate de masive domoale, bine impadurite. Unul dintre traseele marcate

prin care se poate ajunge in acest punct al Apusenilor porneste de la Cabana Cetatile

Ponorului, continuandu-se spre Pestera Focul Viu. De asemenea, din Poiana Florilor, de

la poalele Pietrei Galbene se poate continua traseul spre Cheile Galbenei si Izbucul

Galbenei, alte doua atractii naturale incantatoare ale zonei.

3. Cetatile Radesei  reprezinta o atractie naturala cunoscuta din zona carstica a Platoului

Padis, una dintre cele mai pitoresti regiuni din zona Muntilor Bihor. Acestea se gasesc in

punctul in care incepe sa se formeze albia Somesului Cald, intr-un cadru natural deosebit

de pitoresc, dominat de prezenta unor stanci masive si a abrupturilor inalte. Cetatile

Radesei, denumite astfel dupa deschizatura enorma in stanca, de peste 15 metri inaltime,

2

asemanatoare unui portal ce adaposteste o cetate, ascund o pestera, Pestera Radesei, ale

carei galerii interioare masora in jur de 200 metri. Salile pesterii ating inaltimi

considerabile, prezentand pe alocuri goluri in tavan, asemanatoare unor ferestre, prin care

patrund raze de lumina in interior. Interiorul pesterii poate fi vizitat de catre turisti,

beneficiind de mici amenajari, precum micile scari sau poduri de lemn. La iesirea din

imensa grota se gaseste Poiana Radesei, strajuita de stanci masive, acoperite de o

vegetatie bogata si de numeroase abrupturi, ce confera o nota salbatica intregului peisaj.

In acest loc se formeaza albia Somesului Cald, prin confluenta Raului Radeasa cu Raul

Feredeu. Mai departe, s-au format si Cheile Somesului Cald, o alta cunoscuta atractie

naturala a regiunii.

4. Cascada Bulbuci  este cea mai mare din Valea Bulbuci, Muntii Bihor, isi are izvorul intr-

un izbuc si este presarata cu numeroase repezisuri. Inalta de cca 40 m cascada are trei

trepte peste care suvoiul de apa se prabuseste imprastiindu-se si mentinand o permanenta

umiditate a locului. Ultima treapta este cea mai frumoasa si cea mai vizitata, fiindca se

poate intra in spatele perdelei de apa.

5. Cascada Saritoarea Bohodei  este cea mai mare cadere naturala de apa din Romania.

Este accesibila din Stana de Vale, triunghi albastru, distanta 15 Km si durata 8-9 ore,

traseul cu dificultate ridicata. Plecarea se face din Stana de Vale. Se trece pe langa

Izvorul Minunilor, de unde se urca spre Saua Poienii trecind prin Baia Popii. Sus exista

un punct Belvedere asupra Stanii, iar pe traseu se gasesc si alte Belvederi superbe spre

Valea Bohodei. De aici porneste o coborare destul de abrupta catre cascada prin Abruptul

Serpilor. Accesul pe langa cascada se face pe panta abrupta pe care sunt montate lanturi.

6. Pestera Coliboaia  a surprins turistii prin descoperirile recente facute de cercetatori in

interiorul acesteia. In judetul Bihor, pe teritoriul Parcului Natural Apuseni se

gaseste Pestera Coliboaia, unde s-au descoperit recent cele mai vechi picturi rupestre din

lume. Pestera Coliboaia se afla pe Valea Sighistelului, la 5 km in amonte de Satul

Sighistelului, la altitudinea de 560 de metri si la 120 de metri amonte de Pestera Magura.

Aceasta nu poate fi parcursa cu usurinta datorita raului subteran care o strabate, formand

mai multe sifoane. Celebrele picturi rupestre recent descoperite se afla intr-o galerie mai

inalta, protejate de apa care se infiltreaza. Exista posibilitatea ca alte picturi sa fi fost

distruse de apa.

3

III. Potential turistic antropic

Un potential turistic istoric-cultural sunt muzeele: in Oradea se gasesc muzee precum:

Muzeul Tarii Crisurilor, Muzeul Militar National, Muzeul Memorial "Iosif Vulcan", Muzeul

Memorial "Ady Endre" iar in Arad se gasesc: Complexul Muzeal Arad si Muzeul Memorial

"Vasile Goldiș",

1. Muzeul Tarii Crisurilor- Anul 1872 a însemnat începutul activității Societății de

Arheologie și Istorie a Comitatului Bihor, care și-a propus inclusiv crearea unui muzeu al

Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către autoritățile orădene și nu numai a avut drept

consecință inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu în Oradea, adăpostit într-o

clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul

Rimanóczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției de bază, s-au etalat

obiecte de arheologie, istorie și etnografie. Totodată, acest cadru instituționalizat a făcut

posibilă dezvoltarea colecțiilor, precum și impunerea unor măsuri de conservare și

depozitare a obiectelor de arheologie, de artă și de etnografie.

2. Muzeul Militar National- Muzeul Militar Național joacă un rol important în cunoașterea

tradițiilor istorice ale Oștirii române. Înființat în 1923 printr-un decret semnat de Regele

Ferdinand I al României, această instituție s-a bucurat de-a lungul timpului atât de atenția

binevoitoare a Casei Regale, care a făcut numeroase donații Muzeul Militar Național

joacă un rol important în cunoașterea tradițiilor istorice ale Oștirii române. Înființat în

1923 printr-un decret semnat de Regele Ferdinand I al României, această instituție s-a

bucurat de-a lungul timpului atât de atenția binevoitoare a Casei Regale, care a făcut

numeroase donații. Muzeul Militar Național din Oradea se află într-o clădire în stilul

secesiunii vieneze de pe strada Armatei Române. Edificiul a fost construit în 1895 pentru

armata ungară. Patrimoniul muzeului este alcătuit din documentele și obiecte donate de

veterani ai Diviziei 11 Infanterie și de familiile acestora, precum și din exponate aduse de

la Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I" din București.

3. Muzeul Memorial "Iosif Vulcan" - Iosif Vulcan a fost un publicist și scriitor român,

animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale "Familia".

4

El este considerat a fi "nașul literar" al poetului național Mihai Eminescu. Muzeul

Memorial dedicat cărturarului bihorean este înființat în anul 1965, cu prilejul organizării

festivităților de aniversare a unui secol de la apariția revistei "Familia" în Oradea. Muzeul

este situat în centrul orașului, pe strada "Iosif Vulcan", foarte aproape de parcul în care se

află și statuia acestuia. A fost construită pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost sediul

revistei culturale. Arhitectonic nu prezintă elemente deosebite, fiind una cum au fost

multe ale protipendadei orădene din perioada ce a premers primului război mondial.

4. Complexul Muzeal Arad- Muzeul din Arad a fost deschis în 1893 ca expoziție de

relicve al revoluției pașoptiste, etalată în holul de la etajul II al Teatrului de Stat. Două

decenii mai târziu, muzeul a fost mutat în noul construitul Palat Cultural (1913), alături

de filarmonica și biblioteca orașului. Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 săli de

expoziție, situate la primul și al doilea etaj al Palatului Cultural. Cele peste 2000 de

exponate ilustrează evoluția zonei arădene, în contextul istoriei României, de la primele

urme ale prezenței umane și până la instalarea regimului comunist. Cele mai

semnificative piese ale colecției de arheologie sunt etalate în primele șapte săli.

Majoritatea provin din cercetările arheologice efectuate de specialiștii și colaboratorii

instituției pe parcursul ultimului secol.

Obictivele cultural religioase in zona Crisanei sunt urmatoarele manastiri si biserici care

dateaza inca din Evul Mediu. Cele mai importante sunt: Sinagoga Ortodoxa, Biserică Greco-

Catolică Sf. Ierarh Nicolae, Biserica cu Lună, Biserica Romano-Catolica Olosig din Oradea

si Manastirea Arad-Gai, Manastirea Hodos-Bodrog, Mănăstirea Feredeu, Biserica sârbească

"Sf. Petru și Pavel", Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul".

1. Sinagoga Ortodoxa- Sinagoga Ortodoxă Hevra Sas din Oradea este un lăcaș de cult

evreiesc din municipiul Oradea, ea a fost construită în anul 1890 în stil eclectic.

2. Biserica cu Lună- Biserica cu Lună, cunoscută și sub denumirea Catedrala Adormirea

Maicii Domnului, este o biserică creștin-ortodoxă aflată în Oradea, construită între anii

1784-1790. A fost denumită astfel datorită unui mecanism unic în Europa, aflat pe turla

bisericii, care are menirea de a pune în mișcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma

lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Această sferă se deplasează după

mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului și arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.

5

3. Manastirea Hodos-Bodrog- este una din cele mai vechi asezaminte monahale din tara

noastra. Se afla la 15 km distanta de orasul Arad, pe cursul inferior al Muresului. Prima

atestare documentara despre existenta manastirii o avem din anul 1177, iar informatiile

unor istorici locali vorbesc despre existenta unor "calugari greci" la Hodos-Bodrog, inca

din sec. al XI-lea.

4. Manastirea Freredeu- este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Șiria,

județul Arad. Mănăstirea Feredeu este așezată pe un deal, la altitudinea de 427 m. și este

înconjurată de o pădure foarte deasă. Lăcașul de cult a fost ridicat în imediata apropriere

a izvorului care a dat și numele mănăstirii, cu referire la existența unui feredeu renumit

din zona Munților Zarandului până în podgoria Aradului.

5. Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel"- Biserica Sârbească, cu hramul sfinții Petru și

Pavel, este un lăcaș de cult din municipiul Arad. A fost ridicat între anii 1698-1702. Față

de forma sa inițială, biserica a suferit transformări mai ales în perioada 1790-1822, când a

primit notele actualului stil baroc] pe care îl reprezintă. Posedă o serie de cărți și

documente legate de prezența sârbească în zona Aradului.

Atractiile istorice sunt numeroase. Cele mai importante sunt:

1. Cetatea Oradea- Cetatea Oradea reprezintă un monument arhitectonic din

România, una dintre puținele cetăți utilizate și în prezent. Se spune despre cetate

că nu putea fi cucerită din cauza vastelor rețele subterane de legături cu exteriorul.

Șanțul cu apă al cetății era umplut în caz de asediu cu apă termală din râul Peța.

2. Cetatea Şiria- Cetatea, aflata pe un deal de aproximativ 900 m, in depresiunea

golf din Vestul Romaniei, a fost ridicata in secolul XIII si amplificata in secolul

XV, din piatra adusa din cariera Galsa, caramizi romane, var stins direct pe piatra,

avand un stil romanic. Grosimea unui zid era de 130 cm, inaltimea de 3,5 m.

Rolul cetatii era unul economic si strategic. Cetatea s-a mentinut aproape intacta

pana in anul 1784, an in care a fost distrusa de trupele habsburgice, astazi

ramanand doar ruine. In apropierea cetatii, se afla un releu de televiziune si o

statie meteo, cetatea aflandu-se pe un varf de deal, iar releul pe altul.

6

VI. Amenajari turistice

1. Amenajari turistice cu rol de cazare

P ensiunile rurale: Vaţa de Jos, Şiria, Cladova, Miniş, Juliţa, Hălmagiu, Brusturi, Galşa,

Păuliş, Buteni, Cladova. Majoritatea dispun de 4-10 locuri de cazare cu excepţia celei din

Juliţa care are o capacitate de 30 locuri. Majoritatea au servicii de masă atât cu mâncăruri

tradiţionale cât şi din bucătăria actuală, modernă.

Hoteluri si pensiuni: Oradea-> Qiu Hotel Rooms, Sky Hotel, Continental Forum Oradea

Arad-> Continental Forum Arad, Hotel Phoenix, Hotel Xe-Mar

Lipova-> Pensiunea Faleza, Pensiunea Favorit

Beius-> Pensiunea Mario Beiuş, Pensiunea Europa Beiuş

Salonta-> Hotel Slavia

2. Amenajari turistice cu rol de tratament si agrement

Apele minerale sunt un dar al naturii care sunt pretuite inca din vremuri stravechi, oferind

şi în prezent posibilităţi de ameliorare a sănătăţii ca şi de recreere, atât generaţiilor tinere cât şi

mai vârstnice.

O staţiunea emblemă a judeţului Arad rămâne Staţiunea balneo-climaterică Moneasa,

supranumită ”Perla Apusenilor” care a intrat în circuitul turistic de peste un veac.

Alte statiuni sunt:

Staţiunea Geoagiu – Băi este o staţiune balneoclimaterică cu o temperatura medie

anuală de 9,80C. Factorii naturali de cură constau în ape minerale alcaline, uşor

sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, mezotermale şi termale (29 – 320C); nămol de turbă,

feruginos, climat sedativ.

Staţiunea Lipova - Băi este situată într-o zonă colinară în imediata vecinătate a oraşului

Lipova. Apele minerale sunt feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene şi se recomandă

pentru boli cardiovasculare, hepatobiliare, căi urinare, tulburări endocrine şi afecţiuni ale

aparatului circulator şi locomotor.

7

Baile Felix este o statiune cu un climat continental moderat de ses, cu ierni blande si veri

temperate cu influenta mediteraniana, ideala pentru turismul balnear. Efectele benefice ale apelor

termale din sunt folosite pentru afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni reumatismale

degenerative, afectiuni reumatismale abarticulare, afectiuni post-traumatice, afectiuni

neurologice periferice, afectiuni neurologice centrale, afectiuni ginecologice si afectiuni asociate.

Statiunea Baile Tinca este o statiune balneoclimaterica si se afla intr-o zona cu clima

blanda, temperatura medie inregistrata aici fiind de aproximativ 21 de grade in luna iulie si -1

grad in perioada lunii ianuarie. Zacamantul Tinca a fost descoperit in jurul anului 1884, cand s-

au aflat si proprietatile detinute de apa. Exista trei izvoare cu ape minerale si termominerale,

sodice, magneziene, carbogazoase si alcaline.

V. Potențialul de comunicație și acces in zonăCaile de comunicație din zona și legaturile cu principalele artere europene și aeroporturi

sunt:

1. Valea Sighistelului: Accesul catre aceasta zona se poate realiza fie dinspre drumul national DN75, care se ramifica in punctul Localitatii Campeni intr-un drum pietruit, ce merge spre Satul Sighistel, fie pe traseul turistic marcat cu punct rosu ce coboara de la Pestera Ursilor, prin Culmea Magura.

2. Piatra Galbenei: Unul dintre traseele marcate prin care se poate ajunge in acest punct al Apusenilor porneste de la Cabana Cetatile Ponorului, continuandu-se spre Pestera Focul Viu. De asemenea, din Poiana Florilor, de la poalele Pietrei Galbene se poate continua traseul spre Cheile Galbenei si Izbucul Galbenei, alte doua atractii naturale incantatoare ale zonei.

3. Cetatile Radesei: Traseul ce ajunge la Cetatile Radesei porneste de la Cabana Padis, fiind marcat cu banda rosie. 

4. Statiunea Baile Tinca: Cei care doresc sa acceseze statiunea pot ajunge cu trenul pe linia Holod – Tinca – Ciumegiu sau pe linia Timisoara – Oradea, trecand prin Salonta, dar si pe drumul DN 79 de la Oradea, cu 18 km abatere din Salonta.

Cu ajutorul drumurilor de mai jos se pot atinge singurele aeroporturi din zona Crisanei: Aeroportul Internațional Arad si Aeroportul Oradea.

8

Drumuri europene:

E60: (Franța, Elveția, Austria, Ungaria) – Borș – Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Târgu-Mureș – Brașov – Ploiești –București – Urziceni – Slobozia – Constanța

E671: Timișoara – Arad – Oradea – Satu Mare - Livada

E79: (Ungaria) – Borș – Oradea – Beiuș – Deva – Petroșani – Târgu Jiu – Filiași – Craiova – Calafat – (Bulgaria,Grecia)

Drumuri nationale:DN7: Bucureşti - Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Deva - Arad - Nădlac - Graniţă HUDN7b: Arad-Graniţă HUDN76: Oradea - Beiuş - Deva (DN7)DN79: Oradea - Arad

Lucrare realizata de:

Catinean Patricia

Oprea Bianca

9

10