ianaf Crigana qirrbinecuvAntareadoarei- -EA.a2-a,Edoarei 2018

- TY; azi in Muzeult;ei (iud. Hunedoara)

Lupqa (jud. Alba) -

trifla (iud. Bistrifa-do4 azi fur MuzeulftridinCluj-Napoca.

bal(prd-Maramureg)

PR. PROF. DR. MIRCEA PACURARIU

IS TOR IA BI SERI CII ROTI,TANE FTI DINTRANSILUANIA, BAN,^T, CRISANA tI

MARAMURES

Edifia a doua, revizuti 9i intregiti

Volurn tipirit cu binecuv6ntareaPreasfinf itului Pirinte

t Gurie,Episcopul Devei gi al Hunedoarei

Editura Episcopiei Deveisi Hunedoarei

2018

Cuprins

CuvAnt de binecuvAntare ................... 5PREFATA .........................7ABREVIERI ................. ......................... 9TNTRODUCERE ............ 11

PERIOADA 1NTAIADACO-ROMANA (SECOLELE tr-VI) ................2s

Geto-dacii si romanii - strdmogii romilnilor ..... 23Vestirea Ersangheliei la geto-daci si daco-romani .,..........,......................... 27Mdrturii lingaistice pentru aechimea creqtinismului daco-roman .......... 32Mdrturii arheologice paleocregtine .....,..,........ ,.......,..,.......... 34Organizareabisericeascd daco-romand ................. ,.............. 39

lurisdicliabisericeascd asupraprooinciilor din ,,romanitatea dundreand" ...,,. s0

PERIOADA A DOUATRANSTLVANTA ft\ PERTOADA MTGRATtrLOR (SECOLELE W-XD ..... s5

Primele popula[ii migratoare ........ 56Slaaii, bulgarii si tncrestinarea lor ................,.. 58Mdrturii arheologicc despre uiala creqtini dupd ,,retragerea aurelinnd', .,.,,,..... 68

Romdniiin insoarele literare-istorice ........,.,... ..................... 6gViala gi organizarea bisericeascd a romfrnilor tn secolele Wl-lX ..,........, g0

PERIOADA A TREIATRANSILVANIA iN PERIOADA VOIEVODATULUI (SECOLUL XI -

iNcnpurut, sECoLULUT xvD ...................... 89Situa[iapolitico-sociald aTransilaaniei, Colonizdrile ,,,....... gg

Romfrnii?n izaoarele documentare medieaale ........,.,........,... 97Politica religioasd a regilor lJngariei fald de romknii transiladneni ......... L01

$tiri despre aialabisericeascd aromfrnilor ...... LLLMdndstiri gibiserici ortodoxe ...... L1"4

Organizareabisericeascd a romfrnilor transiktdneni ....,........,.........,....... L27

587

Cuprins

CuvAnt de binecuvAntare ...................5PREFATA .........................7ABREVIERI ................. ......................... eINTRODUCERE ............ 11

PERIOADA 1NTANDACO-ROMANA (SECOLELE n-VI) ................23

Geto-dacii gi romanii - strdmogii romknilor .....23Vestirea Euangheliei la geto-daci gi daco-romani ...................................... 27Mdrturii lingaistice pentru aechimea cregtinismului daco-roman .......... 32Mdrturii arheologice paleocrestine ................. ...................... 34Organizareabisericeascd dsco-romand ................. ....,.......... 39

lurisdicliabisericenscd asupraprozsinciilor din ,,romanitatea dundremrd" ...... s0

PERIOADA A DOUATRANSTLVAUa lN pUTOADA MTGRATTTLOR (SECOLELE VII_)fl) ..... 55

Primelepopulaliimigratoare ........ 56Slaaii, bulgarii qi increqtinarea lor ................... Sg

Mdrturii arheologice despre aiala cregtind dupd ,,retragerea aurerinnd" ..,........ 63

Romdniitn izaoarele literare-istorice ......,....... .,................... 6gViala gi organizarea bisericeascd a romdnilor tn secolele VIII-IX .,,......... g0

PERIOADA A TREIATRANSILVANIA iN PERIOADA VOIEVODATULU (SECOLUL XI -

iNcEpurul sECoLULu xvr) ...................... 89Situaliapolitico-sociald a Transilaaniei. Colonizdrile .........,..................., gg

Romilniitn izaoarele documentare medieuale ,,..................... 97Politica religioasd a regilor ungariei fald de romanii transiladneni ....,,.,. 101

$tiri despre aia[abisericeascd a romLnilor ....,. 111Mdndstiri gibiserici ortodoxe ....., 114Organizareabisericeascd a romAnilor transiladneni ....................,......,... j.27

--

587

PR. PROF. DR. MIRCEAPACURARIU

Ierarhi ortodocsi romLni din Transilaaniatn secolele Xlll-XM ............ 130

Mitropolia Transilaaniei in secolul aI XV-lea gi prima jumdtate a secolului

al XVI-lea ............ 134

Mitropolia Transilaaniei cu sediul la Feleac ...................... 135

Culturabisericeascd ...............,... 142

PERIOADA A PATRATRANSILVANIA lN PERIOADA PRINCIPATULUI AUTONOM

(154r-1688) ............... ...................14e

Transiksaniatn a doua jumdtate a secolului al XVI-leq ..... L49

Reformain Transilaania .............. ................... 153

Prozelitismul caluinmagliar ......156Mitropolia Transilaanieitn a doua jumdtate a secolului al XVI-lea ....... 159

Transferarea sediului Mitropoliei la Bdlgrad (Alba lulia). MitropoliliiEftimie, Hristofor Il, Ghenadie I gi loan III ............... ...... 162

EpiscopiaVadului ...169

Culturabisericeascd ...........,..,.,... 1.74

Noi ctitoriiromdneqti ..................181

TRANSILVANIA iN SECOLUL AL XVII-LEA ................... 185

MitropoliaTransilaanieiinsecolulalXVII-lea ..................188

EpiscopiaVaduluitn secolul alXVil-lea ........209

Preo[i siprotopopi ........,..............211

Eparhiile din Banat .....................215

Episcopia de lneu - Lipoaa .......... 218

Vialabisericeascd a romLnilor din Bihor ........ 221

Viatabisericeascd a romilnilor din Maramureg .............. .... 223

Culturabisericeascd .................... 229

Biserici gimdndstiriromLneqti ....235

PERIOADA A CINCEAPERTOADA DOMTNATTET HABSBURGTCE (1 688-1918) ...................... 241

Viatabisericeascdtn secolul al XVill-lea ........241

Dezbinarea Bisericii romdnegti tn 1698-170L ................. ... 243

588

PR. pRoF. DR. MrRCEApAcunenru

Ierarhi ortodocqi romani din Transilaaniain secolele xrll-xM ............ 130Mitropolia Transilaaniei tn secolul aI XV-lea gi prima jumdtate a secolului

aIXVI-lea .......,,...134Mitropolia Transilvaniei cu sediul la Feleac ...................... 7BgCulturabisericeascd ................... 142

PERIOADA A PATRATRANSILVANIA iN PERIOADA PRINCIPATULUI AUTONOM

(1541-1688)....... .. . .... ...................14sTransiloaniatn a doua jumdtate a secolului al XVI-lea ...., l4gReformatn Transilaania .............. ................... 153Prozelitismul calain maghiar ...... 156MitropoliaTransilaanieiln a doua jumdtate a secolului aI xvl-lea ....... LsgTransferarea sediului Mitropoliei la Bdlgrad (AIba lulia). Mitropolilii

Eftimie, Hristofor lI, Ghenadie I gi loan IIL.............. ...... L62EpiscopiaVadului ...169Culturabisericeascd .................... 174Noi ctitorii romhneqti .................. 181

TRANSILVANIA iN SECOLUL AL XV[-LEA ............... .... 185MitropoliaTransilaanieitnsecolulalXVil-Iea ..................1g8EpiscopiaVaduluitn secolul aI XW-tea ........20gPreo[i giprotopopi .........,.............211Eparhiile dinBanat .....................2L5Episcopia de Ineu - Lipoua ..........21gVialabisericeascd a romilnilor din Bihor ........ 221Vialabisericeascd a romdnilor din Maramureg .............. .... 223Culturabisericeascd ...............,.... 22gBiserici gi mdndstiri romhneqti ..., 235

PERIOADA A CINCEAPERTOADA DOMTNATTET HABSBURGTCE (1 688-191 8) ...................... 241

Viala bisericeascd tn secolul al XVlll-lea ........ 241Dezbinarea Bisericii romilnesti tn 169g-1701_ .........,....... ... 243

s88

ARIIIrsroRrA BrsERrcr nouAwzsn otu TMNSILVANw, BANAT cRrgANA gr MAMMURE$

BisericaunitddupdAtanasieAnghel............... ....25gMigcdri populare pentru apdrarea Ortodoxiei ............,....,... 266Episcopia ortodoxd aTransilaanieitntre anii L761_1gj.1. ...,................... 277Biserica unitd dupd 1764 . ..... 2g7vialabisericeascd a romanilor din Banat, ?n secolul at xwl-tea .......,... 2g0Vialabisericeascdaromhnilorarddeniqibihoreni ..............303Vialabisericeascdtn Maramureg ............,....... 31_3

Preolimea de mir ..... 3LgLiteratura teologicd ,....,............... 328Mdndstirigibisericidemir.Artabisericeascd.,........ .........351

VIATA BISERICEASCA lN SECOLUL AL XIX-LEA 9I 1NCEPUTLSECOLULUIAL XX-LEA ............341

situalia politicd, demograficd, sociald gi economicd a Transilaaniei tn primajumdtate a secolului alXlX-lea .....,....,,....,.. 341

Biserica ortodoxd din Transilaaniain prima jumdtate a secolului al XIX-tea.EpiscopulVasile Moga ......,...., J4S

Episcopia Araduluiinprima jumdtate a secolului aIXIX_lea ................. JS2Episcopiile Timigoarei giVdrqelului ...,....,......, BSgEpiscopiile unite ... ... 36ASitualia politicd a Transiluaniei tn a doua jumdtate a secolului al XIX-lea gi

tnceputul celui de aI XX-lea .... 365Episcopul, apoi mitropolitul Andrei $aguna .,...... 371Urmagiilui $aguna ..,,. J86Eparhiile sufragane ...,......,..... ..,.....,,. 3g3Bisericaunitd dinTransilaania ....,...3ggLiteratura teologicdtn secolul al xlX-lea gitncEutul celui de al xx-Iea ... 412inadldmhntul teologic gi gcolile Bisericii .........426Artabisericeascd .......... ....,.....,..., 442Preolimea romaneascd tn secolul aI xlx-Iea si primele doud decenii ale

secolului aI XX-lea ............,.,... 44gBiserica ortodoxd din Transilaania qi Banat in perioada interbelicd .... 422

BISERICA DIN TRANSILVANIA 9I BANAT SUB REGIMULCOMUNIST .............. ............... 501

l

l589

PR. PRoF. DR. MIRCEApAcunenru

B rsE Rr cA oRTOD OXA nOU,A.N,A. OUpA 1s8e ........................... 51s

iN roc DE coNCLUZT ................. s2sLISTELE CRONOLOGICE ALE IERARHILOR BISERICII ORTODOXENO\4ANu DIN TRANSILVANIA, BANAT, CRI9ANA $IMARAMURE$ .......... .................. 531

INDICI DE NUME ........563

TNDICI DE roceurArl ............... .....................s77

590

:a, Radu Tascovici laBraqov, Pavel \y'esa qi. Onicov gi Veaceslav

ih Daniel au apdrutihismului romhnesc (3re al artabisericeascd

isericegti, degi foarted istoria bisericeascimureg. Deqi s-a scrisr completd a vie{ii dersacrate unor eparhiiqa se explici aparifiaAnegti ortodoxe - iaric intracarpatic de la

:le vie{ii bisericegti:ierarhi, dezvoltarearegtine gi in spefd alerpafi, viafa preofilora de sintezd fur treiole sunt preluate cuei aferente la subsol.>ordonate majore aleitoriile intracarpatice,romAnilor, ir pofidarrie 1918.

PERIOADE II\TAN

DACO-ROMANA(SECOLELE II-VI)

Geto-dacii gi romanii - strdmogiircmdnilor

in urmd cu patru milenii, intreg spaliul ca4rato-danubiano-balcanis de la Marea Egee pAni in mlagtinile Pripetului gi din PodigulBoemiei pAni la Bug, era locuit de marea ramur5 indeeuropeand a

tracilor. Ramura nordicd gi cea mai importantd a acestora o constituiaugeto-dacii, strdmogii direcli ai poporului romAru despre care marele istorical antichitdlii, Herodot, scria inlstoriile sale (IV 93) cd sunt ,,cei mai vitejigi cei mai drepli dintre trac7". Dupi opinia celor mai autorizafl istorici giarheologi - rom6ni gi str[ini - geto-dacii erau atestali in regiunile noastreincd de la inceputurile epocii bronzului (c.2000-1800 i.Hr.). Ei ocupauun teritoriu irtins, din Munlii Slovaciei gi de la Dundrea mijlocie, panila Munfii Haemus (Balcani), iar in spre rdsdrit, pAnd dincolo de Nistru.Geograful Ptolomeu, ca gi alte izvoare antice, indicd mai multe triburisau seminlii dacice: carpii, apulii, tiragelii, napeii, crobizTi, costobociig.a., care stdpAneau un anumit teritoriu av6nd ca centru o agezare maimare, intirit[, al cdrei nume cuprindea de multe ori terminalia dava(Argedava, pe Argeg, Arcidava in Banat, Buridava-Ocnifa in jud. VAlceaSucidava-Celei ir Corabia, Piroboridava pe Siref Tamasidava in jud.Baciu, Petrodava-Piatra Neam,t, Ziridavain jud. Arad), la care se adaugigi altele:Apu1um, Napoca, Drobeta, Sarmizegetusa etc.

Izvoarele antice menfioneazd faptul cd geto-dacii formau un singurpopor gi vorbeau aceeagi limbd, scriitorii greci prefer6nd denumirea de

ge!i, iar cei latini pe cea de daci. Un num[r insemnat de cuvinte din limbadacilor (dupd unii lingvigtr1'.60, dupd alfii mai multe)/ s-au pdstrat pAndaziinlimba romAn5. S-au pdstrat, de asemenea, o serie de nume de rAuri:Donaris (DunHre), Maris (Mureg), Crisia (Crig), Samus (Someg), Tibiscus(Timiq), Aluta (Olt), Argessos (Argeg), Pyretus (Prut) Q.ar ca dovadd a

continuitdfii rom6nilor pe aceste meleaguri. Mulli litgqti gi arheologiau ajuns la constatarea cd limba vorbit[ de geto-daci avea un caracterpreromanic-latin. Aga s-ar explica faptul ci la integrala lentd a geto-dacilor

23

l;iiii::r:ji!,rlrli

*ittl.r::'

PR. PROF. DR.. MIRCEA PACUR.ARIU

- dupd anul 106 -in rnarea organizalie poiiticd a Imperiului l{omary ?n carede fapt se vorbea iatina vulgard, *.*.u-o., ii it dificuitdfi de comunicare. Dealtfel, s-a dovedit cd geto-dacii folosear,r alfabetul latininainte de oc,pareaDaciei si transformarea ei in provincie romani.

Geto-dacii au creat o rernarcabila cii-ilizatie, rucru dovecrit decercetdrile arheologice, care au dus la clescoperirea a numeroasetezaure, cu obiecte de podoabd, arrnuri, ceramicdLtc. Aveau cunostinte,inaintate pentr, acel timp, de n'ledicind, astronomie, firosofie qi muzicd.o.componentd importantd a spirituaritdtii geio-dace a fost religia, carea implesionat profund pe to{i scriitorii lumii r.echi care au cunoscut_o,incepand cu Herodot (sec. v i.Hr) si incheind c'IulianApostatul (sec. trvd.Hr.). Geto-dacii recunosteau ca zeu suprem pe Zamolxis sa* Zalmoxis;aveau credinla in nemurire, care ?i fdcea sa i.frunte cu bdrbdfie toateincercdrile gi sd lupte cu un eroisrn deosebit in rdzboaie, apdrandu-giindependenf a pdmAntului strdmogesc.

$tirile istorice despre geto-daci incep din a'ui 514 i.Hr., cand potrivitrelatdlilor lui Herodo! au opus rezistenld regelr-* Darius I al perqilor.F "j.l

HI u intreprins o scurtd expedilie imiotrir.a g"gil.r dirr norduxDundrii Alexandru cel Mare. inainte de anul 30tr, i' cAirpia muntearei seformeazd o uniurLe de seminfii geto-dace sub concl,Lrc"r"u tr.ri Drornihetes,care a avut lupte victorioase cu Lisirnah, urma5i-rl 1r_'Aiexandru cel Marein Tracia (292i.TJr.).

viafa politicd a geto-dacilor si-a atins insd apogeur sub regeleBurebista (82-44 i.Hr.), unul din cei mai de seamd iniucdtori de"ogtidin antichitate, sub care ei se reunesc pentru prima oard intr-un singurstat, avand atunci cea mai mare ?ntindere teritoriaid, irt decursutr istorieil3r, i1 limiteie geografice mentioieate mai sus, capitala fiind se pare, laArgedava, pe Argeq.

Dupd asasinarea lui tsurebista (44i.Hr,), statul sdu s-a menfinut interitoriile intracarpatice, sub conducerea rnaretrui preot Deceneu, apoia lui Comosicus, Coryrus (scorilo), Duras-Diurpu^"*u gi Decebar. {^nteritoriile extracarpatice gi in Dobrogea, desprinie din fostul stat al truiBurebista, s-au constituit o serie de formafiuni potitice locaie, tot subconducerea unor regi.

Tirnp de 1b0 de ani dupd rnoartea iui Burebista, dacii a' truptatnecontenit impotriva prirnejdiei f,ornane tot rnai amenintdtoare, pentruf_Ttt:I"" independentei pdrnantutrui strdrnogesc. rntr-adevhr, in secolereII-I i.Hr" romanii ?ncep cucerirea treptatx a unor regi*ni sud-dunxrene

24

iului Roman, in care

! de comunicare. Deinainte de ocuparea

, lucru dovedit derirea a numeroase: Aveau cunogtinfe,, filosofie gi muzicd.: a fost religia carecare au cunoscut-onApostatul (sec.IVplxis sau Zalmoxis;e cu birbdfie toateboaie apdrAndu-gi

li.Fk., c6ndpotrivit)arius I al pergilor.r geflor din nordulimpia munteand serea lui Dromihetes,{lexandru cel Mare

.pogeul sub regelennducitori de ogtioard intr-un singurin decursul istorieitla fiind se pare, la

6u s-a men,tinut ineot Deceneu, apoizus gi Decebal. inin fostul stat al luitice locale, tot sub

ta, dacii au luptatninfitoare, pentru'adevdr, in secoleleluni sud-dundrene

ISTORIA BISENCII RoMANE;TI DIN TRANSILVANU, BANAT CN$ANA $I MARAMUHE$

situate in vecindtatea Daciei. Astfel, h 218 i.Hr. au cucerit PeninsulaIstria, in 181 regiunile invecinate, iar in L68 Macedonia, transformatdin 148 in provincie romand; in 155 au ocupat teritoriile de pe lirmurileMiriiAdriatice, locuite de dalmafi. in 146i.I-Ir. qi-a pierdut independenfaGrecia, anexati curAnd la provincia Macedonia.

in anul 59 i.Hr. toate teritoriile din vestul Serbiei de azi au fostorganizate intr-o provincie romand, sub numele lllyricum. Hotareleacesteia s-au extins mereu incAt in anii 12-10 i.F{r. au ajuns pAnd laDundre. Din anul9 d.Hr. s-a constituit provincia Pannoniacare cuprindeateritorii din estul Austriei, Ungaria gi nordul Serbiei de azi.intre anii 102

qi107 d.Hr., sub impiratul Traian, provincia a fostimpdr,titd inPannoniaSuperior,la vest qi Pannonia Inferior spre est. in anul 15 d.Hr. s-a creatnoua provincie romand. Moesia, ire sudul Dunirii, cu teritorii din Serbia gi

Bulgaria de azi. in anul46, desfiin{Andu-se regatul clierrtelar al tracilor,romanii infiin{eazi provincia Tracia, care se intindea de La Marea Egee

pAnd in MunSi Haemus (Balcani), Moesia rdmdn6nd numai cu teritoriiledintre Flaemus gi Dunire. ln anul 86 d.Hr., impdratul Domitian a impdr,titaceastd ultimi provincie in Moesia Superior sau Pfimn (cuprindea Serbiardsdriteand gi o fAgie din Bulgaria nord-vestici de azi) gr Moesia Inferiorsau Secunda (Bulgaria dintre Dundre qi Balcani), prccu-rr gi teritoriuldintre Dunire gi Marea Neagri - Dobrogea de an - anexat ImperiuluiRomanincd din anul46 d.Hr.

Spre sfArqitul secolului I al erei cregtine, in fafa ameninldrii romanetot mai mari, se reface treptat unitatea stahrlui geto'dac, fiind desivArgitdsub regele Decebal (87-106), in timpul ciruia statul dac se intindea de laTisa la Nistru gi din Carpafii nordici pAnd la Dundre. Talentat conducdtorde ogti gi iscusit diplomat, Decebal poarti lupte grele cu impdratulDomifian (81-96) gi apoi cu Traian (98-117). Cu cel din urmi a avut douirdzboaie, primul in 101-102, incheiat cu victoria romanilor la Tapae

(Porfile de Fier, in Banat) gi al doilea ilr 105-106, incheiat cu ocupareagi distrugerea cetdfilor dacice din Mun$i Orhqtiei, inclusiv capitala deatunci, Sarmizegetusa, cu sinuciderea lui Decebal gi cu desfiinlareastatului dac. O parte din teritoriul Daciei (Transilvania propriu zisd,Banatul, pAnd la Tisa, Oltenia gi o fAgie din Muntenia in stAnga Oltului)a devenit provincie romand. Jinuturi ca Maramureguf Crigan4 Moldovagi CAmpia munteand n-au fost ocupate de romani, ci au continuat sd fielocuite de dacii liberi (dacii mari, costobocii, carpii g.a.).

Dacia a fost organizatd ca proaincie imperiald, subordonatd direct

25

PR. pRoF. DR. MIRCEApAcuRanru

impdratului, care o conducea printr-un guvemator, cu titru ,,legafus Augustipropraetore". Capitara era tn noul oras, creat prin 10g-110, colonia drpiaTraianaAugusta Dacic4 numitd mai tarziu gi sarmizegetusa. sub Hadrian(117-138), Dacia a fost impdrlitd in doud provincii: 6acia rnferior gi Dacias,uperior, apoi, tot sub el (prin anul 124), s-afdcut a doua reorg anizare,desprinzand din cea dirr urmi o noud provincie, Dacia pororissensis(dupi numele localitdfii Porolissum). A treia organizare administrativds-a fdcut sub impdratul Marcus Aurerius (161:1g0), ror-aod.r-se treiprovincii: Dacia Apulensis, Dacia porolissensis qi Da'cia Malaensis, dupdnumele oraqelor lor principale.

_ Localitxlile mai importante din noua provincie erau: Diern a (aziorgova), Ad Mediam (probabil Mehadia), drobeta (azi Drobeta Tumus^9ve{n) Romula (azi Regca, jud. olt), sucidava (azi ielei-corabia in jud.Olt), Tibiscum (|upa lAngt Caransebeg), Apulum (AIba Iulia), Ampelum(Zlatna), Patavissa sau potaissa (Turda), Nupo.u lazi

-tu;-Napoca),Porolissum (Moigrad) si fireste, noua capitai cotonia Ulpia rraianaAugusta Dacica Sarmizegetusa etc.

Trebuie subliniat faptul ci toate acestea sunt vechile denumirid.acice ale localitdfilor, pe care 9i le-au insugit gi cuceritorii (tot dacice suntgi numirile de rauri pe care re-am menfionat mai sus), deci toponimia gihidronimia constituie dovezi certe ale continuitdtii populafiei dacice peteritoriile locuite de ei. Existau apoi doud catego# de localitili ruraie,pagi, comune mai mari gi aici, sateLe propriu iise; cele mai de seamderau: Alburnus Maior (Rogia Montand _ pa. ema;, Micia (Vefel _ j.rd.Hunedoara), Germisara (Geoagiu-Bei - jud. Huneioara), Aquae (Cdran- jud. Hunedoara).

In noua provincie au fost aduse numeroase trupe (30-40.000 deoameni, deci aproximativ o zecime din totarul armatei ,omarre;. intreacestea trebuie menfionate: Legiunea XIII Gemin4 adusd incd din 106

! Apulum, Legiunea v Macedonica, adus[ pnn167-16g de ra Troesmisllglifa din Dobrogea) la potaissa, ca gi numeroase trupe auxiliare(cohorte, ale, numeri), pentru mentinerea ordinii interne.

in afard de miliiari, au fosi adugi in Dacia numerogi colonigti(mullimi nesfargite de oameni, dupd cuvAntul istoricului Eutropiusdin secolul IV): funcrionari, negustoii, agricultori, meseriagi, din toateregiunile intinsului Imperiu Roman (,,ex toto orbe romano,,, dupdexpresia aceluiagi istoric), dar mai ales din provinciile romane sud_dundrene invecinate gi din orienfuI Apropiat. Colonizarea avea caracterur

26

r titlu,,legafus AugustiB11O Colonia Ulpiaegetusa. Sub HadrianDacia lnferior qi Daciaa doua reorganizate,e, Dacia Porolissensisrizare administrativi0), formAndu-se treiacia Maluensis, dupd

ie erau: Dierna (azir (azi Drobeta TurnuCelei-Corabiain jud.dba Iulia), Ampelumt (azi Cluj-Napoca),rlonia Ulpia Traiana

nt vechile denumiriitorii (tot dacice sunts), deci toponimia gipopulaliei dacice pei de localitdli rurale:r cele mai de seamdr, Micia (Vefel - jrd.oara), Aquae (Cnlan

trupe (30-40.000 denatei romane). intreadusd ircd din 106

t-168 de la Troesmisase trupe auxiliareeme.numerogi colonigti

rtoricului Eutropiusmeseriagi, din toate'be romano", dupd,nciile romane sud-r;rrea avea caracterul

ISTzNA BTSEruICII nouANzyrt ow TRANSILVANIA, BANAT, cN$ANA gI MARAMURE;

unei politici de stat, mai pronun{at ca in oricare altd provincie romand" invederea consolidirii elementului roman in Dacia. Cei mai mul1i colonigtiproveneau din provinciile romanizate sau aflate intr-o fazi avansatd de

romanizare: Dalmali4 Moesia, Noricum, Pannonia, dar qi din provinciimai indepdrtate. Indiferent de originea lor, insd, colonigtii erau purtitoriicivilizafiei romane si mai ales vorbitori ai limbii latine. Caracterulorganizatgi masiv al colonizdrii a fdcut ca populafia autohtonH geto-dacd

si fie expusd Ia o puternicd influenfi roman5.. Aga se explicd faptul cd

intr-un timp relativ scur! geto-dacii s-au romanizat, insugindu-gi limba,culfura, obiceiurile qi unele credinle religioase ale cuceritorilor. Acestproces de romanizare a fost favorizat mai ales prin cisdtoriile mixte care

i-au efectuat dupd anul 106. tn felul acesta a apdrut in istorie un Popornou, care poate fi numit,,daco-roman". in anii271,1275, cAnd a avut loc

retragerea armati:i gi administrafiei romane din Dacia in sudul Dundrii,aproape toate teritoriile care aparfinuserd altddatd Daciei erau locuiteacum de o populafie romanizatd sau daco-roman5.1.

Am prezentat aceste scurte date istorice pentru a putea fi infeles

mai bine procesul de incregtinare a Populafiei dace gi apoi daco-romane

din nordul Dundrii.

Vestirea Eoangheliei la geto'daci 9i daco-tomani

Dupd pogorArea Duhului SfAnt gi intemeierea Bisericii cregtine

la Ierusalim, in ziua Cincizecimii, sfit tii Apostoli qi apoi ucenicii lorau inceput sd predice noua invilHtur4 potrivit poruncii date de irsuqiMAntuitorul inainte de inillarea Sa la cer (Mt. 28, 19). O prezentare

succinti a modului in care s-a predicat invifdtura cea noud in cAteva

regiuni invecinate cu teritoriile nord-dundrene, ne va ajuta sd inlelegemqi mai bine cum a fost posibild rispAndirea acesteia gi in Dacia. InPeninsula Balcanicd, deci in teritorii irrvecinate cu cele locuite de geto-

daci, a propovdduit irsugi SfAntul Apostol Pavel. Astfel, in a doua gi a

treia cildtorie misionari (prin anii 50-52 gi 55-58) a predicat, impreundcu ucenicul sdu Timotei, in provincia romand Macedonia, la Filippi 9ila Tesalonic (cf. FA, 1'6-17 qi 20); in Epistola cdtre Romanf din anul 58,

scria cd ,,a implinit propovdduirea Evangheliei lui Hristos" pAnd int Amdnunte la Constantin Daicovicitl La Transylz.tanie dans I'antiquiti, Btrcarest, 1945, 269 p.;

Hadrian Daicoviciu, Dacii, Bua:reqt:', 1965, 249 p.

27

PR. pRoF. DR. MrRCEApAcuReRtu

Iliria (Rom ' rs, 1g)' in toamna anului 66, il informa pe Timotei cd un;],,t;i"H::l** ty_"q."1TTl rui Dumne,u., i,, our*a{ia (2 rim.4, 10). Dupi tradilie, Biserica din sirmiu m (aziMit or-C'ffift:,?de granifa romano-sarbd) a fost intemeiatd de Epenet gi Andronic, ceiamintili de SfAntul Ap:rpl p1ve.l ir Episrola cdtre Roma i ge , 5 qi Z).

^ ul.numdr apreciab' de istorici gi teorogi considerd cd sfanturApostol Andrei a fost primur propovdduitor ar Evangheriei la geto-daci,in teritoriul dintre Dundre qitutur"u wuagrd cunosir,, t .a din epocaelenisticd sub numele de xrcu$h2. Teritoiiul ,esp".tir, fururu stdpanitde geto-daci, peste care s-au aqezat coloniqti grec,, care au intemeiatcunoscutele cetdfi

3" o" f11mul_apusean al Fontului Euxin (Tomis,Callatis, Histria etc.); spre sfargitul Ju.ot,rtrri ar rV-rea i.Hr. s-au infiltrataici triburi scitice, pop.ttuli" nomadd de origine ,*"rj, asimilatd cutimpul de autohtoni,'d,ar care au dat teritoriului respectiv numele de,,sci!il". Acelaqi teritoriu a fdcut parte din statul turburerista, dar inanul 28 i.Hr. cetd.tile grecegti ae ui"i au acceptat protectoratul romar;iar in anul46 d.Hr. intieg teritoriur dintre Dundre gi Mare a fost cuceritde romani gi anexat ra pivincia Moesia Inferior; in anul 2g7, intimpul

iilffi::*ti Dioclefian, a devenit p.o.rir,"i" aparte, sub numele Srythia

Integrarea acesfui teritoriu - incrusiv a cetdfilor grecegti menfionatemai sus - in cultura si formele de via{d greceqti gi "p"J;;L""e, a oferitcondi,tii propice pentru predica srantutui apostor AnJrei. Traditiaprivitoare la aceasth predicd,,apostolicd,, in SciFa o intalnim? ffi;L.;Despre apostori a lui Hipolit Romanul (Migne, ir""w;;;;arca, t.10. col.951), mortin cursul persecufiei lui Decius (249-zs7),iarin secolul al IV_reaapare in Historia ,cirrsiastica (IIL 1) u

"fir"opur.t Eusebiu din CezareeaPalestinei, care a preluat-o dintr-o irr.rir" a lui orige n (r 2s4, Comentariila Genezd, cartea a treia)3.

--fjP$nul evangh elizdriiacestui teritoriu de cdtre sfantul Andrei2 sub acest nume a'are in Istoria rui Herodot (Iv, gg), in Tistere gi ponticerelui ovidiu,

- exilat aici, la Tomis, in Geografialui StiuLo]" ''3 Fontes ad historiam Dacorom-aniae pertinenti -IzooareprioindistoriaRomaniei,r,Bucuregtt,1964,p'7r7;EusebiudinCezareea, siriiri.pirirt ta-.rc*rioui)ilr*cdgiMartiriidinPatestina. Traducere, studiq note!i;il#; ag.1 rya"f"","ii"."riE,i re87, p. ee(vol' 13 din colecfia -1;rinii 9i r.iiirJiir"ri.uqu"l. grirea despre predica sfanruluiApostol Andrei in scvthia i.r.trp."i""t i'ii'sinororium Eccresiie Cinstantinoporitanae(editia H. Delehave. Bruxetes, bii,

"J.zl:266), decdrugdrur Epifanie ?n secorulll"Yllll:t!Y'fl"' P c- t rzo, rit.'i6i)1."i"ie bizantinur wicniror Catristittrstoriabtserrceascd (p. G., t. I45, col. g60 CD). ' i- -

lra pe Timotei ci unru in Dalmafia (2 Tim.titrovi!4 i:r apropierercnet gi Andronic, ceiRomani (16,5 qi7).considerd cd SfAntulnngheliei la geto-daci,f,scut, incd din epocarcctiv fusese stdpAnitci" care au intemeiatrtuIui Euxin (Tomis,lea i.Hr. s-au infiltratraniand, asimilati curespectiv numele delui Burebista, dar inprotectoraful romarysi Mare a fost cuceritn anul 297,in timpul, zub numele Scythia

r grecegti menfionatelpoi romane, a oferittol Andrei. Tradi{iar intAl:rim in lucrareatogia graeca, t. 10. col.arin secolul al lV-leausebiu din Cezareeaen (f 254, Comentarii

citre Sf6ntul Andreile sj Ponticele lui Ovidiu,

ria Rominiei, I, Bucuresti,bi*riceascd gi Martirii dine, Bucuresfi, 7987, p.99tespre predica Sf6ntuluisiae Constantinop olitanaeaml Epifanie in secoluliidrifor Callist in lstoria

ISTONA BISENCII ROMANE$TI DIN TRANSILI/ANU, BANAT CN$ANA SI MARAMURE$

mai pot fi aduse gi cAteva mdrturii ,,indirecte". De pild5, unele colindegi crealii folclorice dobrogene gi din st6nga Prutului fac amintire de

,,PArAiagul SfAntului Andrei", ,,Apa Sfantului" sau ,,Peqtera SfAntuluiAndrei" (se vede gi azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropiere degranila rom6no-bulgard). Apoi, din Epistola SfAntuluiApostol Pavel cdtreColoseni (3, \1), reiese ci gi,,scifii" au pufut auzi cuvAntul lui Dumnezeu.

Fdrd iredoiald cd Sfantul Apostol Andrei nu s-a limitat numai lapredicarea Evangheliei gi la botezul celor pe care i-a adus la Hristosdintre grecii gi geto-dacii din linuturile amintite, ci el va fi hirotonit peunii dintre ei ca episcopi gi preofi, aga cum a fdcut qi Sf6ntul ApostolPavel in cdlitoriile sale misionare. Numai aga se poate explica faptul cd

cea mai veche episcopie cunoscutd pe teritoriul !6rii noastre este cea de

la Tomis (Constanfa de azi). De altfel, tradilia orald, fixatd apoi ir scris

de aqa numitul Sinaxar al Bisericii Constantinopolitane, aduce qtirea ciApostolul Andrei a hirotonit ca episcop de Odyssos sau Odessos (aziVama, in Bulgaria, in apropierea granilei cu RomAnia), Pe ucenicul siuAmpliat, pe care Biserica Ortodoxd il serbeazi la 31" octombrie (probabileste identic cu Ampliat, cel amintit in Epistola cdtre Romani, 16, 8).

Episcopul (sau episcopii) peste care ,,gi-a pus mAinile" Apostolul Andreiau hirotonit la rAndul lor alli episcopi, preofi sau diaconi pentru teritoriuldintre Dunire-Mare qi cele din stAnga Dundrii, pentru ca si asigure

,,succesiunea" neintrerupti a preoliei gi care au devenit propovdduitoriai noii credinle - prin predicd gi botez - printre autohtonii geto-daci, iarmai tArziu daco-romani. Agadar, se poate afirma cd invdldtura cregtini a

fost propoviduitd pe o parte din teritoriul RomAniei chiar de un ApostolaI MAntuitorului, de Andrei ,,cel intAi chemat", incAt pe bund dreptate

cregtinismul romAnesc poate fi considerat ,,de origine apostolicd"a.

Av6nd in vedere caracterul misionar al cregtinismului in primeleveacuri, se poate admite cd unii dintre cei incregtinali de Sfentul ApostolPavel gi ucenicii sdi din Peninsula Balcanici, dar gi de cei incregtinafi de

a Amdnunte la Ioan Rdmureanu, Noi consideralii priaind pdtrunderea uegtinismului la

traco-geto-daci, in O an. XX\n, 1974, nr. 1, p. 164-178; Episcop Epifanie Norocel, Sfhntul

Apostol Andrei tn tradilia romilnilor - mdrturie a oechimii gi a continuitdlii noastre pe aceste

meleaguri, in GB, an. XXXVIL 1979, nr.17-12, p. 1157-1174 (gi in vol. Pagini din istotiaaeche a cregtinismului Ia romfrni, Buzdu, 1986, p. 19'46); Ioan Rimureanu, Predicarea

Sfintei Eaanghelii la poporul romLn, in vol. Sfinli romhni 9i apdrdtori ai legii strdmogegti,

Bucuregti, 1987, p. 102-132 (despre Sf6ntul Apostol Andrei la p. 102-112); Sabin Yerzan,PropoodduireaEr:angheliei?n SciliaMicd (Dobrogea). Argumente gi temeiurinou-testamentare,

in ST, an. XLVIL 199t nr. 4-6, p.79-118 (gi in extras).

29

PR." PROF. DR, MIRCEA PACUR,{RIU

sfantul Apostol Andrei in regiunea danubiano-ponticH au dus ,,vesteacea bund" despre listes Hristos si ir-l teritoriile ntrd-dunhrene, adicd inDacia' sunt cunoscute legxturile economico-coinerciale pe care le aveaucetSlile grecesti de tra por-lh-rl Euxin cu dacii din stanga Dun6rii" Ardtarnmai sus cd dupd anul 106, ?n urma celui de-a.i coilea-r,zboi al iui rraiancu dacii, s-a creat provincia romanh Dacia, cr-r toate caracteristicilemodului de viatd roman. Este vorba de ieritorrile care rnai tarziu vorfi cunoscute sub nurnele de Transilvania, Banat, oltenia gi o parte dirrL4untenia. fn urina aeestor sctrrimbdri de ordin p"riii"-tlrlroriar, s-aucreat condi{ii pentrra propagarea noii invfifdturi ,s1 in nordul Dundrii, maicu seamd in cadrul provinciei ronlane Daeia. Te'itoriile nord_elundrenecare intrelineau legdturi eu l*rnea greco-rornana inca din secolul l i.F{r.,nu puteau rdmane strxine de marele curent rerieios care s-a rdspanditsporadic in tot Imperiul Rornan de atunci, in pofiita perseculiitror la carea fost expus chiar din prirneXe ziXe ale existentei sale

se poate vorbi de anerrniti,,rnisio*ari neohciar piin care s-a pututrdspAndi noua ?nvdtdturh cregtinx in Dacia si arr_,nre. prin unii colonistiad'gi din irtreg {mperiul Roman, muili dir-r ei or.:ginari din Asia M;.t';;din Peninsr-rla Baicanic6, deci din teritorii in care -cl.edrcase lr.rr,rql SfailiApostol Favel, dar gi din atrte xocuri ?n care credjnta :restind era cunoscutdfurch din ,,veacul apostolic"'; prin soldsti din armata r.,mani ad'gi in Dacia(tregiunitre v l,rlacedonica la Fotaissa, azi r*rda sr \lll Gernina la Apulum,azi -Alba Iulia, ca gi axte unitdfi militare); prin sr/.; ,. iLr-or farnitrii insthrite,provenili din toat5 lumea greco-rornand; prin tic.:iistorii veniti in Daciain afaceri cornerciales. Notdm cd Noul Testome,-,1 r-re oferi date despreincrestinalea tuturor acestor categorii sociale in r_rr*a predicii sfinqiiorApostoli: cetd{eni romani, rnilitari, sclavi sr i-regr-ist&i. Rdspandireacrestinismului s-a fdcut intAi in rnediul urban, r,:,nr-an sau rornanizat, qiabia mai tarziu in mediul rural, dacic, mai tradrtionaiist (c'vantul latinPaga.nus designa initial pe locuitorul de la sai, Ld-inir-un pagrxs, iar mait?*ztu a primit gi un ?nfetres n-rou, crestin, i^dicAnd pe ux-l nemdrturisitor alcredinfei crestine, un pbgAn).

In afarh de acegti ,,rnisionari" xaici, pe ia mijtrocul secolurui altrIl-lea, in urrna incursir,enilor go{ilor stabilig pe c parte din teritoriulDaciei, in provinciile rornane Moesia trnferior, Thracia si lrlyricum, darqi in provincii mai ?netrepdrtate din Asia lVhca - Gaiatia si cappadocia-.----.- .-- ---

'Gh;Y:tt-rg:u, $t' Lupga 9i AI. Filipagcu, Istorin Bisericii Ronfine,vor. x, Bucure gti, r9E7,p.40-42; Mircea Pdcurariu, trstoria Bisericii Rontirte, r.ol" T, ed. a IIx-a, ia'si, 2004, p" 5g_64.

Dnticd au dus ,,vestearddundrene, adicd inrciale pe care le aveauinga Dunirii. Aritamea rdzboi al lui Traiantoate caracteristicile

e care mai tArziu vorfltenia gi o parte dinpolitic-teritoriaf s-aunnordulDundrii, maihrriile nord-dunirenerci din secolul I i.Hr.,os care s-a rispAndita persecufiilor la caretr

li" prin care s-a pututne: prin unii colonigtiinari din Asia Micd giedicase insugi SfAntulres,tinn era cunoscutdomani adugiin DaciaI Gemina la Apulum,unor familii ir:rstdrite,storii venlli in Daciane oferd date desprern predicii Sfinlilor;ustori. RdspAndireaan sau romanizat, ginalist (cuv6ntul latintr-un pagus, iar mai,unnemirturisitor aI

nijlocul secolului alparte din teritoriul

rcia qi lllyricum, darilatia gi Cappadocia

v, vol. \ Bucuregti, 1957,Itr-a Iapi, 2004, p. E8-64.

ISToRIA BISERICII RIMANESTI DIN TRANSILVANU, BANAT CRI$ANA $I MAMMURE;

- au luat de acolo numerosi prizonieri, intre care gi mulli cregtini, chiarclerici, pe care i-au adus in nordul Dunirii. Istoricul Filostorgiu (lstoriabisericeascd,If 5 pdstratd fragmentar in opera patriarhului Fotie), relateazdci intre acegti prizonieri se numdrau 9i strimogii cunoscutului episcop gi

misionar printre gofi Ulfila; adugi in nordul Dunfuii, ,,trdind impreundcu barbarii, au convertit la adevdrata credinfi pe mu\i dintre ei"6.

in sprijinul incregtindrii timpurii a dacilor gi apoi a daco-romanilor,sunt invocate adeseori gi trei mdrturii ale unor scriitori cregtini din primeleveacuri. Astfel, SfAntul Iustin Martirul gi FilosofuI (+ 165), fur lucrarea sa

Dialogul cu iudeul Trifon, scria cd ,,nu exist[ niciun neam... fie din cei ce

triiesc ira cirule qi corfuri gi crescAnd vite, la care si nu se facd rugiciuniin numele lui Hristos cel rdstignit". Apologetul Tertulian din Cartagina(+ 240), in lucrarea impotriva iudeilor (VII), scria cd numele lui Hristosera cunoscrlt nu numai galilor, britanilor, ci gi,,in $nufurile sarmafilor,dacilor, germanilor qi scililor" . Firegte ci din aceste cuvinte nu se poateajunge la concluzia cd toli ,,dacii" gi ,,scifii" credeau in Flristos, ci doarcd numele Lui era cunoscut unora dintre ei. Acelagi lucru se desprinde gi

din cele scrise de Origen (in Comentariul la Ez;anghelia ile h Mntei,24,9) cd'

,,foarte mulli (plurimi) dintre britani, germani, dacl sarmaf gi sci$" n-auauzit cuvAnful Evangheliei, ceea ce inseamnd ci unii, puSni, totugi l-auauzitT.

Trebuie s[ refinem iesi, cd in perioada stdp6nirii romane in Dacia(1.06-271,1275), propagarea noiiinvdldturi se desfdgura destul de greu, cdci

ire Imperiul Roman cregtinismul a avut statutul de ,,religio illicita" pAnd

in anul 313, cAnd impdratul Constantin cel Mare (306-337) i-a acordatlibertate prin cunoscutul,,Edict de la Mediolanum". El se putea rispAndifdrd teama unor mdsuri restrictive doar in teritoriile dacice neincorporatein provincia romani ,,Dacia Traiana". Dupd retragerea administralieigi a legiunilor romane din provincia Daci4 in anii 271'1275 - intratd instdpAnirea golilor - s-au creat condilii propice pentru propagarea noiiinvildturi creqtine, in sensul cd pentru masele de agricultori gi p[storiromanizali rimagi pe loc, a incetat obligaFa respectirii legilor de statromane, dar gi a religiilor oficiale pigAne dupd cum a incetat gi interdiclia6 Cf. Emilian PopesqL Cregtinismulpe teritoriul Romhnieipdndtn secolul alVll-Ieatnlumina

noilor cercetdri, in MB, an. X)(XVII, 1987, nr.4, p.37-38.7 Vasile PArvaru Contribulii epigrafce la istoria uegtinismului daco-roman, Bucuregti, 1911,

p. 75; Niculae $erbinescu, Creqtinarea romhnilor, in ,,Almanahul parohiei ortodoxeromAne din Baden-Baden pe anul 1975" , p. 64-65; Emilian Popescu, op. cit., p. 36-37;Ioan Rdmureanu, Predicarea Sfintelor Eaanghelii, p. t1,4.

31

PR, PROF. DR, MIRCEA PACUR.ARII]

de a se mdrturisi cregtini. in afard de aceasta, dup6 2711225 rdspandireainvS!5turii creptine printre claco-romanii nord-dundreni a fost facilitatd side contactele permanente - mai ales de naturx econornicd -;;;;;;*.rfuron"rane sud-dunSrene, in care invdiilura creptinS era de mult cunoscuta,- de schimbul neincetat de poputulr" a" p"

"-u"r" lerl"l, are Dundrii.CAfiva scriitori romani lpaui c?osiu, Sah-ian din Gariia q.a.) mentio neazdchiar faptul cd anurnifi locuitori din sr-rd'l Dr_rndrii - i"rig.r, unii fiindcre,stini - se refugiau in nordur ei, ra ,,barbari". De altfel, este gti't cd, inpofida faptului cd unele teritorii nord dunarene au intrat in stdpanireagofilor, se constatd, totugl, a continuitnfe a populatiei autohtone; pe dealtd parte, teritorii intinse din st6nga D*niiri, pe tot cursur ei, aflate inimediata vecinitate a Imperiului Roman de Rasirit a* rdmas --in secoleleIV-VI - sub dependenla trupelor gi a administratiei imperiale, alcituind,]Tgreu$ cu provinciile iud-dundrene, o cornunitate romanicd delimb5, de neam qi de civilizatie, cunoscuti sub denumirea de romanitatecarpato-baicanici sau carpato-dun6reand8.

Dupd infrangerea gofilor ctre fiur lui constantrn cei Mare, ConstanliuII,|n332, CAmpia munteanh pAnd ta ,,brazd.alLri No'ae,, a ajuns din nousub stipanire roman6, pentru patru decenii. prin tratahrl depace incheiatatunci' li s-a impus golilor sd acorde libertate petftrtt creqtini, fapt pentrucare socrateintrstoriabisericefiscd(I, 1B) considerd aceasir datd cainclputulunei opere misionare libere in nordul Dundrii. cAtir.a ani mai tarziu ins5,gofii au inceput sd persecute pe cregtinii din Dacia, considerand ci acestiaar reprezenta un pericol pentru ei, date fiind legafurile pe care strirnosiinogtri Ie aveau cu cregtinii din Imperiul Roman de Resiritn.

Mdrturii lingai stice p entru a e chime acr e gtini smului d s c a - r o tn atx

-. _ ir rprif inui vechimii cregtinismului daco-roman si apoi romanesc potfi aduse qi alte argumente. o probd evidentd, in acest sen s, ne furnizeazd

terminologia bisericeascd latind, adicx o serie de cuvinte cu sens rerigiosintrate in fondul principal rexical ar limbii romane, incd din secotrur alrct*'i"" Ttte"' iR omnnita.tea tirzie qi strdraminii in Docin Traiand sud-cnrpnticd (sec. Iil-XI),Craiov4 1976;D.Tsdar, Oltenia romand,Bucuregti, 197g, p. 416-466.

. r'e Emilian Popescu, op. cit., p" 43. ' -i

JZ