Criminologie Scoala pozitivista criminala

Reprezentantii de seama ai Scolii pozitiviste italiene au fost : Cesare Lombroso, Rafaele Garofalo si Enrico Ferri. Scoala pozitivista italiana a fost un curent filozofic care cerceta realitatea numai din prisma faptelor pozitive, bazandu se pe experienta directa si nu pe abstractizari si generalitari.Reprezentatul de seama al acestei scoli este Cesare Lombroso, considerat si fondatorul antropologiei criminale-aceea ramura a antropologiei generale care studiaza criminalitatea pornind de la premisa ca aceasta ar fi un fenomen de natura biologica . Pe langa explicatiile de natura biologica, in antropologia criminala intra si explicatiile de ordin psihiatric, criminalul fiind nu numai un anormal biologic ci si un bolnav psihic.

Cesare Lombroso 1835 1909

Cesare Lombroso a fost medic legist si psihiatru , profesor la Universitatea din Pavia si Torino. Din tinerete a efectuat observatii in inchisori , spitale de boli nervoase, practicand disectii si masuratori asupra cadavrelor ,in special ale infractorilor scriind un nr mare de lucrari. Printre aceste lucrari se numara Omul delicvent, Cauzele si remediile crimei , Femeia Delicventa, Omul alb si omul de culoare, Delicventul politic. Din Tezele de baza ale doctrinei lui Cesare Lombroso reies urmatoarele :1*Criminalitatea exista si in lumea plantelor si a animalelor, plantele insectivore sau carnivore : la cruzimea animalelor a considerat in mod gresit ca printre acestea ar exista acel scop ca in cazul crimelor savarsite.2*Crima este prezenta la salbatici , la oamenii primitivi si la copii. La salbatici era exemplificata ideea cu cazurile de canibalism juridic, prostitutie in onoarea oaspetilor , violul ca modalitate de casatorie. Lombroso nu putea face distinctie intre fenomenele din natura, respectiv incaierarile intre primitivi si copii, care nu au nici o semnificatie juridica ,pe de-o parte si faptele indivizilor care pot constitui infractiuni pe de alta parte. 3*Individul criminal se deosebeste de cel onest prin anumite anormalitati si inferioritati organice, el sustinea ca individul, datorita defectelor pe care le are este aproximativ egal d.p.d.v.organic si psihic animalului, salbaticului si copilului. Si aceasta sustinere a lui Lombroso este total lipsita de acoperire, nefiind confirmata in realitate.4*Teza sintagmelor este cea mai cunoscuta lucrare a sa, prin care sustine ca prezenta unor anomalii (stigmate) la criminali ar putea duce la recunoasterea acestora din mijlocul acestora din mijlocul celorlalti indivizi. Aceste anomalii ar putea fi:

a. anatomice : asimetria craniului si a fetei, anormalitatea creierului, defecte ale ochilor, dimensiuni excesive ale pometilor, nas stramb, buze carnoase, barbie proeminenta, urechile in forma de toarta, ochii mici,fruntea tesita

b. Fiziologice: tatuajul,mancinismul,stabismul,daltonismul, stangacia, tulburari ale reflexelor, forta dinamometrica a muschilor redusa

c. De constitutie: efeminarea, masculinitatea, infantilismul si senilitatea prematurad. Psihologice: lipsa milei, a iubirii, cruzimea, pasiunea pt jocuri de noroc, viata

destrabalata, inclinatia catre obscuritate.Cesare Lombroso a sustinut ca artistii sunt determinati de pasiune, motiv pt care sunt in nr mai mare criminali in raport cu oamenii de stiinta.

5.Teoria criminalului innascut: Teoria centrala a lombroscianismului, in jurul careia graviteaza toate celelalte teze ale sale, este aceea conform careia criminalul este innascut criminal.

6.Teoria tipului criminal : teorie care sustine ca infractorul constituie un tip criminal antropologic *distinct de omul normal*. 7.Teoria atavismului : conform acestei teorii comportamentul criminal se transmite ereditar prin atavism, criminalul asemanandu se cu animalul, cu omul preistoric, salbaticul si copilul. 8.Teoria identitatii dintre criminalul innascut si nebunul moral: Lombroso sustine o identitate intre criminali si individul lipsit de simtul moral.9.Teoria naturii epileptoide a crimei: epilepsia ar fi caracteristica infractorilor si ca intre infractorul innascut , nebunul moral si epileptic exista o identitate completa.Criticat fiind de adversii sai, Lombroso a adus corective doctrinei sale, iar in lucrarea „Omul delicvent” a renuntat la ideea caracterului exclusiv biologic , antropologic al fenomenului infractional admitand ca acesta poate fi influentat si de factori sociali si fizici , a admis ca numai o parte criminalilor sunt innascuti.(aproximativ 40%) si ca pe langa cauzele biologice care sunt predominante , pot avea influenta si factorii sociali( alcoolismul, mizeria) dar si factori fizici( clima, fenomenele geologice)In lucrarile sale , Lombroso s a preocupat de problema criminalitatii, a personalitatii infractorilor, in cele din urma rezulta ca tezele sale sunt false , fiind infirmate de realitate.

Enrico Ferri 1851 1934 Cel mai de seama adept, continuator si amendator al operei lui Cesare Lombroso, Enrico Ferri a fost profesor de drept penal la Universitatea din Pisa si apoi la cea din Roma.Jurist si om politic, este considerat intemeietorul criminologiei sociologice. Cea mai importanta lucrare a sa a fost „ Sociologia criminala” scrisa in 1892. Scoala lui Enrico Ferri apreciaza ca factori favorizanti ai criminalitatii cauzele sociale , determinarile sociale.Tezele lui Enrico Ferri:1.Crima si criminalitate

Crima este un fenomen de origine complexa, biologica si fizica. Criminalitatea este considerata de E.F. ca anomalie biologica denumita nevroza prin care intelege o predispozitie criminala determinata de constitutia biologica care variaza de la criminal la criminal. El nu ignora rolul mediului social, ci ii atribuie un rol secundar in determinarea comportamentului criminal.

2. Dinamica criminalitatii . Nu este caracterizata printr o repetare mecanica, de la an la an, ci printr-o oscilatie permanenta, respectiv prin cresteri si descresteri repetate determinate de cauze naturale ( ereditate, structura organica), de factori sociali si fizici, de impulsuri ocazionale. A sustinut ca dinamica criminalitatii este guvernata de asa-numita lege a saturatiei criminale, in functie de schimbarile care intervin in mediul social si fizic si de tendintele ereditare si de impulsurile ocazionale, criminalitatea poate creste in anumite perioade ajungand la limita maxima permisa de acesti factori.3.Varietatea infractiunilor si a infractorilor. Este determinata de varietatea factorilor care concura la producerea fenomenului criminal, aceasta varietate impunanad cu necesitate o mare varietate a pedepselor si individualizarea stricta a acestora. 4. Pedeapsa nu este o retributie a unei vini morale, asa cum sustin reprezentantii scolii clasice, ci o masura necesara de aparare sociala. 5.Teza substitutivelor penale:porneste de la ideea ca lupta impotriva criminalitatii trebuie dusa printr+o serie de masuri , numite substitutive penale:

economice: o politica rationala a impozitelor, constituirea de cai si mijloace de transport, conditii corespunzatoare de locuit politicelibertati cetatenesti, parlament democratic

stiintifice : fotografierea antropologica a delicventilor, telegraf, metode de identificare a otravurilor.

Legislative si administrative :justitie dreapta, legislatia testamentara oportuna, dreptul cercetarii paternitatii

Religioase:abolirea celibatului preotilor, admiterea divortuluiEducative :interyicerea spectacolelor indecente, perfectionarea metodelor de crestere si

educare a copiilor.C Ferri a ramas un adept al lui Cesare Lombroso.

Raffaele Garofalo (1851 1934)

Jurist si profesor universitar de drept penal la Neapole, autorul lucrarii *Criminologia* , aparuta la Torino in 1885. R. G. incearca sa defineasca criminologia ca pe o stiinta separata de drept penal. Raffaele Garofalo doreste sa creeze o teorie a criminalitatii naturale . Alaturi de Enrico Ferri , acesta a fost un continuator al operelor lui Cesare Lombroso orientandu se spre antropologie si psihologie.El a facut diferenta intre delictul natural, pe de o parte si cel juridic pe de alta parte, aceasta impartire a delictelor fiind una din tezele fundamentale ale intregii sale activitati.Raffaele Garofalo sustine ca delictul natural care ar fi considerat crima in orice societate si care va fi pedepsit ca atare este urmarea incalcarii de catre individ al simtului moral al unei comunitati introducand aici sentimentul de mila si cinste.

SCOALA SOCIOLOGICA FRANCEZA.Ideea centrala a acestei scoli o constituie teza conform careia factorul prim si determinant al fenomenului criminal il constituie mediul exterior, social, si cu deosebire, elementele de natura economica.Reprezentantii cei mai importanti ai scolii sociologice au fost medicul legist Alexandre Lacassagne, antropologul Leonce Manouvrier si juristul si filozoful Gabriel Tarde. Aceasta scoala a aparut in Franta , la Lion in ultimul deceniu al sec XIX lea ,avand opinii radical opuse cu cele ale reprezentantilor scolii pozitiviste italiene. ALEXANDER LACASSAGNE (1843-1924) – fondatorul scolii sociologice franceze sustine ca individul criminal este produsul mediului social in care traieste , in primul rand al conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale economice , nefiind deci un criminal innascut. Referindu-se la conditiile economice necorespunzatoare ,enumereaza conditiile proaste de locuit care duc la boli, ale graviditatii ,ale nasterii si ale copilariei duc la deformarile scheletului, la atacarea sistemului nervos. El vede necesitatea studierii raporturilor dintre infractionalitate , relatie economica, alcoolism, educatie, obiceiuri, s.a.m.d. A intocmit cu colaboratorii sai un calendar al crimelor in functie de factorii climatici, si meteorologici, si felul in care acestea sunt repartizate pe lunile anului. Sustinea ca nr. crimelor impotriva proprietatii cresc iarna si scad vara,iar impotriva persoanelor cresc odata ce temperaturile ajung la maxim in timpul verii.LEONCE MANOUVRIER- antropolog, adversar al teoriilor lui Cesare Lombroso sustine teza potrivit careia criminalul este un produs sociologic ,iar crima este materie sociologica . El contesta teoria criminalului innascut al lui C Lombroso , mentionand ca in realitate , anatomia si psihologia – antropologia- nu pot explica comportamentul individual criminal si nici pe al celui onest, intrucat acestia sunt, d.p.d.v antropologic, identici.

GABRIEL TARDE- s-a remarcat prin multitudinea operelor sale --Criminalitatea Comparata, Filosofia penala, Legile imitatiei, Transformarea dreptului , Legile imitatiei. El il combate pe Lombrosso, mentionand ca nu poate fi vorba de un criminal innascut , ci unul profesional sau social. Crima,sustine el, se invata in societate , ca oricare profesie .Potrivit lui ne comportam in mod corect sau criminal , avem relatii pasnice sau purtam razboaie prin imitatie.El ii combate pe A. Lacassagne spunand ca infractiunile sunt mai putin numeroase in partile nordice nu datorita temperaturii mai scazute, ci din cauza ca Nordul este mai civilizat.Sustinea ca la cauza criminalitatii gasim cauze preponderent sociale :mizeria, incultura ,influentele negative ale mediului inconjurator. Explicatiile de natura psihologica ale comportamentului uman in general si ale comportamentului infractional in special.

Explicatii de natura psihologica a comportamentului infractional

a.Istoricul dezvoltarii cunostintelor de psihologie; importanta acestora pentru criminologieIn dezvoltarea istorica a psihologiei s-au conturat mai multe teorii deosebite prin modurile de abordare ale psihicului uman in ansamblul sau , ale comportamentului uman printre care amintim-asociationismul, behaviorismul, gestaltismul, freudismul bAsociationismul- conceptie filosofica de orientare materialista-mecanicista, raspandita in Europa catre sec XVI- XIX, care incearca sa demonstreze si sa inteleaga viata psihica ,complexa a individului doar prin mecanismul asocierii , potrivit caruia fiecare proces psihic superior este rezultatul unui lant sau compozitii asociative, constituite in constiinta individului, indiferent de vointa sa .Insasi memoria si inteligenta sunt rezultatul unor procese de asociere.Reprezentantii acestor teorii au sustinut ca prin transmiterea pe cale verbala a unor idei asociative, si prin provocarea unor discutii pe baza acestor asocieri de idei se pot descoperii suspectii si se poate ajunge la recunoasterea unor fapte.Asociationismul ,denumit si atomism psihologic, a fost depasit de o serie de alte teorii si curente psihologice, cum sunt gestaltismul si chiar freudismul, care ofera, d.p.d.v teoretic , o viziune mai larga a fenomenelor si vietii psihice. c.Behaviorismul- (de la englezescul behaviour=comportament) sau teoria comportamentului este un curent american aparut la ceputul sec al XX-lea, ca o reactie la psihologia introspectionista.Behaviorismul studiaza psihicul uman, pornind exclusiv de la unele date obiective , respectiv de la reactiile glandulare, viscerale, musculare ale individului fata de stimulii externi. Aceasta conceptie considera ca pt intelegerea si prevederea comportamentului uman este suficienta studierea relatiei S-R(stimul-raspuns), fara a mai fi nevoie sa se faca apel la constiinta.Behaviorismul a aparut ca urmare a aplicarii la oameni a unor experimente aplicate pe animale , in special pe soareci.d.Gestaltismul- (de la germanul Gestalt=structura, configuratie, forma) –este o conceptie psihologice elaborata la inceputul sec XX, in psihologia occidentala. In conformitate cu conceptia gestaltista, aparuta ca o reactie fata de asociationism si behaviorism, orice proces psihic este o structura sau o configuratie integrala. Structurile si configuratiile psihice se caracterizeaza prin nesumabilitate, adica prin faptul ca nu pot fi considerate simple sume ale elementelor componente , prin tendinta spre intreg, ele pot fi recunoscute chiar daca elementele componente ale intregului se reduc ca nr , precum si prin transponibilitate.Conform adeptilor gestaltismului, fiinta umana, ca un tot, ca si subsistemele din care este alcatuita nu poate fi *descompusa*.e.Freudismul :Sigmund Freud (1856-1939) a fost un medic neurolog si psihiatru vienez de mare renume, creatorul unei doctrine originale care ii poarta numele (Freudismul).A scris un nr mare de lucrari dintre care amintim: Introducere in psihanaliza, Prelegeri de psihanaliza,

Psihopatologia vietii cotidiene, Interpretarea viselor. El a creat psihanaliza incercand sa explice mecanismele psihicului uman care il determina pe individ sa savarseasca infractiuni.Teoria lui Freud a fost elaborata in 2 etape. Prima etapa este cea in care inconstientul, preconstientul si constientul sunt concepute ca entitati autonome, in care impulsurile circula pe verticala ascendent si descendent. Inconstientul reprezinta partea ascunsa fiind cel mai puternic sector al mintii umane. Este distinct de preconstient, acesta reprezentand acea parte ce poate fi stimulata prin procesele gandirii si poate deveni constient.Inconstientul cuprinde impulsurile instinctive ale omului cat si memoria refulata din sfera constientului. Aceasta inseamna ca atat gandurile omului cat si emotiile ai actiunile sale sunt guvernate de forte ascuse in procesele memoriei si pot fi scoase la iveala printr-o tehnica speciala numita psihanaliza.A doua etapa:Viata psihica a individului uman cuprinde,dupa opinia sa,trei *niveluri* sau trei instante diferite aflate intr-o stransa legatura si interdependenta si anume : sinele ,eul si supraeul.Sinele este aceea dintre instantele psihicului uman (denumita si id, eu apersonal, gandirea inconstienta) care cuprinde instinctele, tendintele si inclinatiile primare refulate, care nu sunt traite in mod constient. Dintre acestea rolul cel mai important il are instinctul sexual la care se adauga si alte instincte de placere precum si cele agresive si destructive. Sinele este in conflict permanent cu instantele superioare ale psihicului, cu eul si supereul fiind cea mai ascunsa parte a vietii psihice. In anumite momente impulsurile, instinctele si tendintele refulate in sine se manifesta in afara, in vise, lapsusuri de gandire sau vorbire, complexe de diferite feluri.Eul (egoul , constiinta de sine, viata psihica constienta ) constituie nivelul central al personalitatii , incluzand ansamblul cunostintelor si al atitudinilor celui in cauza fata de sine si fata de diferitele interese sau valori individuale sau sociale.Supraeul este constiinta morala, este expresia vietii sociale a individului, rezultatul influentei permanente pe care o exercita asupra personalitatii acestuia , exigentele si imperativele mediului social. El este inregistratorul si purtatorul normelor de conduita sociala , constituind in viata individului achizitia cea mai recenta , dar totodata si cea mai fragila a personalitatii acestuia, reflectand particularitatile pozitive si negative ale mediului in care el traieste si se formeaza ca om.

Teorii psihanalitice post freudene....Fenomenologia criminalitatii ca obiect de studiu al criminologiei

Criminalitatea este un produs obiectiv al structurii sociale care s-a nascut odata cu acesta, fiind constituit din ansamblul infractiunilor ce se savarsesc intr-o anumita perioada de timp si intr-un loc bine determinat.In sens abstract este reprezentat de totalitatea infractiunilor cu referire la intreaga istorie a societatii si la intreaga suprafata a globului terestru. Interesul global nu poate fi utilizat datorita caracterului sau general si abstract.In sens particular, acceptiunea restransa a criminalitatii se refera la o subdiviziune sau alta a criminalitatii generale. Putem vorbi de o criminalitate in sens larg ce cuprinde totalitatea infractiunilor savarsite intr-o anumita epoca istorica sau oranduire sociala determinata. In acest sens putem vorbi de infractionalitate din sclavagism, capitalism sau oranduirea socialista.In sens restrans. Prin criminalitate concreta in sens restrans , intelegem fenomenul social care cuprinde totalitatea infractiunilor savarsite, in cadrul fiecarei oranduiri sociale, in limitele unei perioade de timp determinate (semestru, an, deceniu), intr-o arie geografica determinata(tara, continent), sau de catre anumite categorii determinate de indivizi(tineri , adulti).

D.p.d.v. tehnic putem vorbi de o criminalitate reala, o criminalitate descoperita si o criminalitate judecata.Prin *criminalitate reala* intelegem totalitatea infractiunilor savarsite efectiv , la un moment dat, pe un teritoriu determinat indiferent daca infractiunile sunt cunoscute si inregistrate.Criminalitatea reala se divide in criminalitate nedescoperita si criminalitate descoperita.Criminalitatea nedescoperita cuprinde totalitatea infraciunilor ascunse care din diferite motive nu au ajuns la cunostinta organelor de stat. Prin criminalitatea descoperita( criminalitate relevanta) se intelege totalitatea infractiunilor care prin sesizari, denunturi, plangeri au ajuns la cunostiinta organelor de stat competente sa le trateze d.pd.v legal, adica sa le inregistreze, sa le analizeze, sa le instrumenteze , sa-i urmareasca si sa-i judece pe cei vinovati..Criminalitatea judecata cuprinde totalitatea infractiunilor despre a caror savarsire au fost sesizate instantele de judecata si pt a caror savarsire , persoanele vinovate au fost condamnate prin hotarari penale definitive.

Prin criminalitate organizata intelegem un ansamblu de structuri dotate cu importante mijloace financiare care controleaza o vasta serie de activitati ilicite,de natura sa afecteze grav anumite sectoare economice sociale si politice, desfasurate prin diferite metode si mijloace, in mod, , planificat si conspirat cu structuri si mecanisme de autoaparare in scopul obtinerii de profituri ilicite si utilizand in aceste scopuri metode violente. Trasaturi ale criminalitatii organizate:-activitatile ilegale prezinta un grad sporit de periculozitate, afecteaza grav sectoarele economice, politice si sociale, activitatea infractionala este planificata , conspirata si are un caracter de continuitate-stabilirea unitatii infractionale-existenta liderului si ierarhia subordonarii-specializarea membrilor decurge din divizarea atributiilor avand ca scop obtinerea de mijloace financiare prin activitati ilicite si disimularea provenientei acesteia-existenta unor mecanisme de neutralizare a controlului social-forte de intimidare si chiar eliminare fizica , secretul absolut, legaturile personale si chiar de sange care trebuie sa existe, existenta unor ritualuri de admitere in organizatii criminaleCombaterea criminalitatii este reglementata prin legea 239/2003.

Grupul infractional organizat=grupul structurat format din una sau mai multe persoane care exista pt o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave pt a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.Nu constituie grup infractional organizat , grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pt membrii sai in cadrul grupului.

Infractiuni cu caracter transnational-sunt savarsite atat pe teritoriul unui stat cat si inafara teritorului acestuia-sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar pregatirea , planificarea, conducerea sau controlul sau are loc in totalitate sau in parte pe teritoriul altui stat-savarsirea pe teritoriul unui stat de un grup infractional organizat care desfasoara activitati infractionale in 2 sau mai multe state-este savarsit pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acestuia se produce in alt stat