subiecti examen criminologie

7/25/2019 subiecti examen criminologie

1/53

46.Notiunea si trasaturile criminalitatiiCriminalitatea este un fenomen negativ socio-juridic si istorico-evolutiv ce reprezinta in sine

un sistem de infractiuni savirsite intr-o anumita perioada de timp (an, luna, saptamina) pe unanumit teritoriu (stat, regiune, oras). Caracterul negativ al criminalitatii, la prima vedere pare a unul evident in sine, insa exista si alte pareri. Astfel, sociologul francez Emil Dur!eim era deparere ca criminalitatea pina la un anumit nivel poate "eneca pentru societate. Aceasta idee

se argumenteaza prin faptul ca societatea se uneste contra inamicului intern, la fel ca si intimpurile raz"oiului, ea se uneste contra unui inamic extern. Exemple concrete de efect "enecal criminalitatii pot urmatoarele#

$. %porirea cererii pe piata produselor legate de securitatea personala (sisteme desemnalizare, use metalice, gratii etc.)&

'. Crearea unor noi locuri de munca atit in organele de drept si justitie cit si in cadrulserviciilor private de paza si securitate.

ai mult ca atit, societatea va solicita inventii si te!nologii noi in domeniul protejariimem"rilor sai contra riscurilor criminale. Dur!eim nu precizeaza acest nivel accepta"il decriminalitate, su"liniind ca el depinde de la o societate la alta.

eiesind din ideea normalitatii criminalitatii se propune numai de a o controla ca aceasta sanu depaseasca un anumit nivel.%coala sovietica si postsovietica reiese din ideea nu a controlarii, ci a com"aterii

criminalitatii.Criminalitatea este un fenomen social# ea se produce in societate, infractiunile sunt comise

de catre si contra mem"rilor societatii. Daunele aduse prin comiterea infractiunilordezorganizeaza existenta si dezvoltarea societatii, "loc!eaza functionarea institutiilor sociale.este un fenomen strict juridic. Ea este formata numai din faptele care la momentul dat suntincluse in partea speciala a Codului *enal al in vigoare. Aspectul istorico-evolutiv consta inaceea ca criminalitatea nu este ceva constant. Ea evolueaza in timp, sc!im"indu-si continutul.+arofalo vor"ea despre doua tipuri de infractiuni#

$. nfractiunile mala in se (rele in sine, practic nu se sc!im"a) orice stat in oriceperioada istorica a sa condamna astfel de fapte (infractiuni universale), cum ar # omorul,violul, furtul, til!aria.

'. nfractiunile mala pro!i"ita.

%pre deose"ire de prima categorie, cea de a doua este inuentata in mare masura deconjunctura politica, economica, sociala, de exemplu raspunderea penala pentru prostitutie,calomnie, incalcarea diferitor reguli sanitaro-epidemologice.n Egiptul Antic, pasirea pe um"rafaraonului se pedepsea cu pedeapsa capitala.*ractic orice cod penal al oricarei tari europenecontinea in evul mediu un capitol separat ce prevedea raspundere penala pentru infractiunile

contra religiei si credintei.*artea speciala a codului penal al /ederatiei use contine cu $00componente de infractiuni mai mult.Criminalitatea nu este o totalitate !aotica, ea prezinta insine un sistem care interactioneaza cu alte sisteme sociale, de exemplu# statul, economia, altesisteme sociale. Criminalitatea are legaturi complicate sistemice si in interiorul sau. nuentindasupra unui element al acestui sistem putem o"tine rezultate in vederea unui alt element, deexemplu in criminologie este "ine cunoscuta legatura intre criminalitatea minorilor si cea arecidivistilor. Daca statul efectiv se lupta cu criminalitatea minorilor acest fapt numaidecit vaduce ulterior si la scaderea criminalitatii recidivistilor. Aceasta regula lucreaza si in situatiainversa.

Alt exemplu in acest sens ar asa zisele norme cu preventie du"la. %pecicul acestor

norme consta in faptul ca ele concomitent servesc la prevenirea a doua infractiuni, de exempluraspunderea penala pentru purtarea, fa"ricarea armelor de foc concomitent joaca un rolpreventiv pentru faptele infractionale legate de aplicarea acestor arme. n codul penal exista


2/53

raspunderea pentru amenintarea judecatorului. 1u este exclus ca amenintarile date ar pututsa e realizate.

47.Caracteristica criminologiei-criminalitatea in RM%tarea criminalitatii reprezinta in sine un numar concret de infractiuni savirsite intr-o

anumita perioada de timp pe un anumit teritoriu. Conform datelor A in anul '0$2 s-auinregistrat 2$300 infractiuni ce constituie o crestere cu 4.56 in comparatie cu anul precedent.

n comparatie cu anul '0$0 infractionalitatea inregistrata in a crescut cu $.76. n afara decriminalitatea inregistrata exista si cea neinregistrata, respectiv cifra criminalitatii realeconstituie o suma a criminalitatii inregistrate si a criminalitatii neinregistrate. Conformestimarilor celor mai optimiste coraportul intre infractiunile inregistrate si neinregistrate estecel putin $ la 2-5, adica unei crime inregistrate ii revin 2-5 crime neinregistrate. Alti specialistisustin ca coraportul asta este mult mai agrant, constituind cifra $ la $0. Criminalitateaneinregistrata, cele mai dese ori se numeste latenta. %e mai folosesc termeni de criminalitateascunsa, tainuita. %coala americana se foloseste de notiunea cifra neagra a criminalitatii. Acesttermen este raspindit si in omania.

8ipurile criminalitatii#

$. nfractiunile inregistrate&'. nfractiunile descoperite&7. nfractiunile deferite justitiei (dosarele trimise in judecata)&2. nfractiunile judecate&Campioni dupa latenta#. $9$0 viol (una din $0 infractiuni se inregistreaza)&. $9500-$000 evaziune scala&$9$0000 coruptia.:upta cu coruptia#$. %alariu decent& '. aspunderea&

7. 8ransparenta.

:atenta poate de doua feluri#

$. ;"iectiva&'. %u"iectiva.

:atenta o"iectiva informatia despre infractiunea comisa nici nu ajunge pina la organelecompetente.

otive#$. :ipsa increderii in organele de drept&

'. /rica fata de infractor&7. usine din partea victimei (viol, acte de escroc!erie)&2. 1edorinta de a pierde timpul&5. nterese corporative.

:atenta su"iectiva informatia despre infractiunile comise desi ajunge pina la organele dedrept, insa faptele, din diferite motive nu se inregistreaza.

Cauzele principale#Calicarea sla"a a cola"oratorilor organelor de drept, care calica incorect fapta comisa

incurcind-o cu delicte civile sau contraventii&nteresele corporative in cadrul organelor de drept.1ivelul criminalitatii este un indice cantitativ care reprezinta in sine un coecient de

infractiuni raportat la o careva cifra. Cele mai dese ori se foloseste coecientul nivelului deinfractiuni raportat la $00000, $0000, $000, $00 locuitori. 1ivelul criminalitatii ne ajuta sacomparam criminalitatea in diferite orase, localitati sau diferite tari ale lumii.


3/53

%pre deose"ire de starea criminalitatii, nivelul este un indice relativ si poate prezentainclusiv si coeciente mai putine de o unitate.

%tructura criminalitatii presupune repartizarea infractiunilor in dependenta de criterii penalesau criminologice.

Cele mai dese ori in dreptul penal este folosita clasicarea in dependenta de gradulprejudicia"il al faptei# usoare, mai putin grave, grave, deose"it de grave, exceptional de grave.

Cele mai multe infractiuni din aceasta clasicare sunt mai putin grave si dupa aia, inordinea de scadenta usoare, grave, deose"it de grave, exceptional de grave.n dependenta de forma de vinovatie# din intentie si din imprudenta. Coraportul acestor

categorii este $ la $0.


4/53

fenomenului ntr-o anumit? unitate de timp Bi spa@iu. Dac? starea criminalit?@ii reprezint?caracteristicile cantitative, atunci structura - pe cele calitative. Criminalitatea este sumacaracteristicilor cantitative Bi calitative.5%tructura este constitu@ia Bi forma interioar? de organizare, care reclam? o unitate aconcluden@ei ntre elementele constitutive. CunoaBterea criminalit?@ii ca fenomen social

tre"uies? cuprind? cunoaBterea structurii ei, a p?r@ilor componente, a categoriilor de crime. :a

primavedere, criminalitatea este format? dintr-o mare diversitate de fapte s?vrBite, deose"ite

ntre ele prin natura Bi gravitatea lor, cum sunt# omoruri, delapid?ri, violuri etc. :a o cercetaremai atent?,ns?, se poate o"serva c? aceast? diversitate de fapte se repartizeaz? n anumitegrupe, categorii,dup? anumite criterii o"iective Bi su"iective, ajungndu-se la un anumit sistemde crime unitar Bi coerent. Deci, acest indicator reect? con@inutul interior, calitativ, alcriminalit?@ii& coraportul dintre grupuri sau categorii particulare de infrac@iuni evaluatetotalmente ntr-o perioad? de timp pe un anumit teritoriu, eviden@iate prin anumite calit?@i degrup.

Descrierea structurii criminalit?@i nseamn?#

$) elevarea elementelor constitutive ale acesteia n "aza unor particularit?@i&') sta"ilirea greut?@ii specice a ec?rui element n criminalitate&7) sta"ilirea leg?turii ntre elemente&2) sta"ilirea leg?turii ntre ecare element particular cu sistemul criminalit?@ii n general.n analiza sistemului infrac@ional este necesar s? se eviden@ieze indicatorii ce ocaracterizeaz?#a) %tructura general? a criminalit?@ii&") structura unor grupuri de infrac@iuni (violente etc.)&c) structura unor tipuri de infrac@iuni (omoruri, jafuri etc.).Destul de des structura criminalit?@ii este determinat? cu ajutorul grup?rilor tipologice Bivaria@ionale.+ruparea tipologic? mparte totalitatea analizat? n grupuri similare conformparticularit?@ilor calitative esen@iale.+ruparea varia@ional? mparte totalitatea analizat? n grupuri similare conformparticularit?@ilor cantitative esen@iale.$Aspectele juridice ale crimelor Bi manifest?rilor antisociale nu se limiteaz? numai ladenirea, identicarea Bi explicare no@iunii Bi structurii acestora, extinzndu-se Bi asupra

g?siriiunor criterii certe prin care totalitatea crimelor pot grupate Bi clasicate, n scopul

sta"iliriicaracteristicilor lor generale Bi specice.

49.INAMICA criminalitatiiDinamica criminalit?@ii reprezint? modic?rile cantitative Bi calitative intervenite nstructura acestui fenomen, prin compara@ie cu intervale de timp Bi spa@iu succesive,

reectndcursul general al criminalit?@ii Bi tendin@ele sale.n asemenea mod, dinamica criminalit?@ii permite a ela"ora att ipotezele realiste privindcauzele care genereaz? criminalitatea, ct Bi prognoze pentru desf?Burarea ei pro"a"il?,preconizndu-se, totodat?, mijloace de prolaxie mai eciente.CunoaBterea criminalit?@ii n dimensiunea timp arat? gradul sau ritmul de miBcare sauintensitate al fenomenului, ceea ce prezint? importan@?.


5/53

anumite zile ale s?pt?mnii, infrac@iunile sunt mai frecvente. ABa, n zilele de sfrBit des?pt?mn?, duminici, n zilele de s?r"?toare, infrac@iunile sunt mai frecvente, ndeose"iinfrac@iunile contra persoanei(v?t?m?ri ale integrit?@ii corporale etc.). De asemenea, s-aconstatat c? n zilele de plat? a salariului n mediul industrial, comercial etc., infrac@iunile suntmai frecvente. De regul?, dup? ncasarea salariului are loc consumul de alcool Bi su" inuen@aacestuia, se trece mai uBor la comiterea de infrac@iuni.

In!rac"ionalitatea lunar#, adic? cea cuprins? n limitele unei luni calendaristice,manifest?

Bi ea unele caracteristici. Astfel, ea este mai ridicat? la mijlocul Bi la sfrBitul lunii. De regul?,mijlocul Bi sfrBitul lunii coincid cu plata salariului ori cu alte evenimente Bi ceremonii

familialeori personale (nun@i, cum?trii etc.), care favorizeaz? att ocazii de contacte sociale, ct Bi

conictesociale. De asemenea, zilele de trg ("azar) sunt Bi prilejuri de [email protected] sezonier& adic? infrac@ionalitatea dup? anotimpuri, a fost printre

primeleforme studiate.

%-a constatat c? n anotimpurile calde (vara) se comit mai multe infrac@iunicontra persoanei (loviri, infrac@iuni sexuale etc.), iar n anotimpurile reci (iarna) se comit

maimulte infrac@iuni contra patrimoniului (furturi etc.). %-a constatat c? factorul zic (clima) ar

acela care determin? o asemenea miBcare a infrac@iunilor# C!iar Bi unele mici sc!im"?riatmosferice au importan@?# ctevagrade de altitudine pot sc!im"a temperamentul

persoanei&creBterea temperaturii poate duce la o explozie de violen@a

'(.Criminalitatea )inalte tari si ten)intele acesteiancepind cu anul $4>5, su" egida ;1< se desfasoara congrese internationale de prevenire a

criminalitatii si tratamentul delincventilor.


6/53

statului.


7/53

dect mama, ceea ce se explic? prin criminalitatea mai mic? a femeilor.:a fel, s-a constatat, c? printre p?rin@ii criminalilor, sunt mai mul@i aliena@i, epileptici,alcoolici, dect printre acei ai oamenilor normali& ereditatea paternal? este mult superioar?

celeimaternale. Ereditatea nseamn? transmiterea nsuBirilor sau caracterelor zice, psi!ice de la

p?rin@i la copii prin mijlocirea plasmei germinative. *urt?torii eredit?@ii sunt cromozomii Bi

genele, care prin fecundare dau naBtere Bi se dezvolt? o nou? in@?, c?reia i se transmitcaracterele [email protected] caractere transmise de la p?rin@i la copii constituie zestrea ereditar?.Ceea ce este ereditar nu este totuna cu ceea ce este congenital (nn?scut). Ereditar este

numai ceea ce se transmite prin ovulul fecundat. %e poate ntmpla ca n timpul vie@iiultrauterine s? se adauge alte caractere ovulului,*entru cercetarea rolului eredit?@ii asupracriminalit?@ii se utilizeaz? dou? metode mai importante, Bi anume#

metoda genealogic? Bi- metoda gemenalogic? (gemelar?)etoda genealogic? n criminologie const? n cercetarea familiilor de criminali, pornindusede la constatarea c? n multe familii de criminali se constat? c? Bi p?rin@ii au fost criminali,

ceea ce ar o dovad? c? nclina@ia spre crim? se moBteneBte (am ar?tat mai sus ctevaexemplede familii criminale). Aceast? metod?, n esen@a ei este util?, deoarece prin folosirea ei s-aul?murit multe aspecte privind cauzele crimei Bi s-a cunoscut mai "ine rolul familiei Bi al

eredit?@iin etiologia crimei. %untem conBtien@i de existen@a unor dicult?@i Bi neajunsuri n folosireametodei genealogice, Bi anume#a) %impla existen@? de criminali la p?rin@i Bi la copii nu este o dovad? cert? de ereditate lacrim?, indc? s-ar putea ca drept cauze s? e cele de mediu social att la un criminal, ct Bi

lacel?lalt&

") este greu de deose"it Bi de precizat cazurile n care att ereditatea ct Bi mediul aucontri"uit la crim?, indc? nu se poate preciza exact contri"u@ia eredit?@ii Bi contri"u@iamediului

social (n unele cazuri ereditatea ar putea avea o mare contri"u@ie, dar este greu deprecizat n

care verig? a lan@ului cauzal ereditatea a fost mai puternic?)etoda gemenalogic? sau metoda cercet?rii gemenilor n materie de ereditate la criminalis-a aplicat mult n ultimii ani, mai cu seam? la gemenii monozigo@i Bi a condus la cercet?riample, su" toate aspectele, ajungndu-se la constat?ri Bi concluzii sigure n cunoaBterea

eredit?@ii n acest domeniu. Aceast? metod? este prin ea ns?Bi un Fexperiment al naturii.+emenii sunt fra@i care s-au n?scut n acelaBi timp Bi sunt foarte asem?n?tori.


8/53

criminalitatea lor specic?, ntruct s?racii comit mai ales crime contra propriet?@ii, iar"oga@ii

contra "unelor moravuri Bi a personalit?@ii. n nal, :om"roso conc!ide c?, factoruleconomic

are o mare inuen@? asupra criminalit?@ii, iar mizeria Bi s?r?cia nu sunt cauze principale alefenomenului, c?ci Bi "og?@ia, mai ales cea o"@inut? rapid, d? o larg? contri"u@ie

[email protected]@iile economice inuen@eaz? criminalitatea n mod direct Bi n mod indirect. nuen@aindirect? se produce prin intermediul celorlal@i factori, care n mod diferit sunt inuen@a@i decondi@iile economice. Diferi@i factori criminogeni (antropologici, sociali, economici, zici etc.)se inuen@eaz? reciproc, rotindu-se ntr-un singur cerc. ntre aceBtia exist? o rela@ie deinterdependen@?.:a rndul lor, condi@iile economice sunt clasicate n#- condi@ii economice "une, favora"ile&- condi@ii economice rele, nefavora"ile.Condi@iile economice "une vor putea sl?"i, calma, micBora inuen@a nefast? a condi@iilororganice nefavora"ile. Defectele zice, anomaliile organice, dispozi@iile ereditare rele vor

putea nl?turate sau ameliorate, sau vor putea f?cute inofensive n cazul condi@iilor favora"ile. %i invers, condi@iile economice rele, n tendin@a manifest?rii lor nefavora"ile, vor

mpiedicate,re@inute sau micBorate de inuen@a "un? a unor condi@ii organice favora"ile. ndividul

s?n?toszic Bi psi!ic, narmat cu o disciplin? moral? Bi oarecare cultur?, va rezista mai uBor

tenta@iilorrele provocate de condi@iile economice nefaste. Acest individ va nfrunta mai uBor lipsurile,mizeria, dect individul cu condi@ii organice nefavora"ile sau cu o educa@ie rea.


9/53

omaulnuen@a Bomajului este evident?, constnd n sc?derea "rusc? Bi excesiv? a nivelului de traiBi producnd grave efecte asupra psi!icului uman. Momajul provoac? o insta"ilitate

emo@ional?,atacnd ec!ili"rul interior al individului, punndu-l n imposi"ilitatea de a-Bi mai putea

realiza,

prin mijloace legale, aspira@iile sale. El prejudiciaz? "aza structurii familiale. Autoritateap?rintelui Bomer se diminueaz? considera"il. nversarea rolurilor familiale poate producest?ri

de confuzie, de dezec!ili"ru interior, alcoolism, dorin@a de revanB? mpotriva [email protected] acest fenomen a fost puternic lovit? Bi epu"lica oldova, unde peste 750 mii demuncitori calica@i, func@ionari, specialiBti, pedagogi, ingineri au fost nl?tura@i de la locurile

demunc? Bi transforma@i n Bomeri,lund drumul pri"ejiilor n c?utarea unei surse de existen@?.Cri/ele economice 0i ni1elul )e trai%c?derea nivelului de trai al p?turilor sociale defavorizate se accentueaz? n timpul crizeloreconomice care afecteaz? popula@ia, produc@ia, nivelul salariilor Bi rata Bomajului. %tudiileeNectuate au constatat o corela@ie evident? ntre crizele economice Bi criminalitate. ABa, nepu"lica oldova la ora actual?, pre@urile m?rfurilor alimentare au crescut n compara@ie

cuanul $440 de $' ori, al m?rfurilor industriale de '5 ori, al serviciilor sociale de 25 ori, iar

putereade cump?rare a salariului mediu a sc?zut de '0 de ori, a pensiilor de 70 ori. 8oate

depunerile"?neBti ale popula@iei din cteva genera@ii n "?ncile de economii, au fost conscate

nelegitim dec?tre structurile puterii, iar privatizarea cu "onurile nefaste au adus la iluzionarea celor

peste 7 milioane de actionari. n aceste condi@ii de strangulare, de frustra@ie a oamenilor s-a

ajuns ladiferen@ierea ngrozitoare a popula@iei# 30 la sut? s?raci, $0 la sut? specialiBti Bi func@ionaripu@in

asigura@i Bi doar $0 la sut? "oga@i. Aceasta este actuala structur? social? a epu"liciioldova

'2.Cau/alitatea si alte !orme ale )eterminarii*ro"lema cauzalitatii este una c!eie si cea mai importanta pentru criminologie.

Deseori, cauzalitatea este confundata cu determinarea, insa aceste notiuni nu suntidentice. 1otiunea de determinare este una mai larga, cuprinzind in afara de cauzalitatesi alte legaturi intre fenomene si procese. Determinarea reprezinta in sine totalitatealegaturilor intre fenomene si procese care pot exista. Ea include in sine in afara decauzalitate si alte legaturi, cum ar #

Legatura corelati1a, care presupune sc!im"area unui fenomen9proces independenta de sc!im"area altui fenomen9proces. ; forma a acestei legaturi care maides se foloseste in criminologie este legatura statistica, care presupune sc!im"areavalorilor medii ale unui fenomen9proces in dependenta de sc!im"area valorilor mediiale altui fenomen9proces. :egatura statistica se masoara pe o scara de la 0 pina la $,unde 0 este a"senta oricarei legaturi, iar $ este legatura strinsa necesara care nu lasaloc pentru exceptii. n societate, majoritatea legaturilor statistice, c!iar si cele mai

strinse nu ajung la un coecient mai mare de 0,=-0,3 (legaturi strinse). :egaturile sla"ese incadreaza intre 0,$-0,'.


10/53

n afara de legaturi statistice directe, cind cresterea unui fenomen9proces determinacresterea altui fenomen9proces, mai exista si legaturi statistice inverse, cind crestereaunui fenomen determina descresterea altui fenomen, si invers. Aceste legaturi inversese marc!eaza cu F (de exemplu, -0,=-(-0,3).

n societate persista parerea precum ca introducerea pedepsei capitale ar diminua

rata criminalitatii in tara, insa studiile criminologice demonstreaza ca legatura intreaceste doua fenomene este una extrem de sla"a, aproape inexistenta. Adica,introducerea pedepsei capitale sau din contra, a"olirea acesteia, nicidecum nuinuenteaza asupra ratei criminalitatii in tara. Exista o legatura destul de puternicaintre, de exemplu, nivelul de trai in societate si rata infractiunilor savirsite pentrusatisfacerea nevoilor vitale. Aceasta legatura este destul de puternica, la nivel de 0,3.Alta legatura puternica cresterea numarului de autove!icule in societate va determinacresterea numarului rapirilor acestora. :egatura statistica inversa scaderea niveluluide trai va atrage dupa sine cresterea ratei criminalitatii cupidante (de prot).Caracteristic pentru legatura statistica este faptul ca in cadrul acesteia, spre deose"ire

de cea cauzala, numaidecit este lasat un spatiu, mai mic sau mai mare, pentru a"ateri.

Legatura starilor presupune sc!im"area unui fenomen in dependenta desc!im"area altui fenomen aat intr-un alt interval de timp. Citeodata intervalulrespectiv este considera"il, de exemplu plecarea parintilor la munca peste !otare estelegata de educatia insucienta a copiilor, care crescind fara grija parinteasca au sansemult mai mari de a nimeri pe "anca acuzatilor, decit acei copii care au fost educati infamilie. espectiv, putem prezice ca la momentul cind copiii ramasi fara supraveg!ereparinteasca vor atinge majoratul, in tara va avea loc o crestere "rusca a nivelului

criminalitatii peste o perioada de timp.

Legatura !unctionala, presupune legatura intre doua sau mai multefenomene9procese care se reecta in paralelism su" dinamica si coexistenta acestora.


11/53

cauzalitatii. %ocietatea este un sistem in dezvoltare permanenta caracterizata printr-unsir de contradictii interne#

$. %tarea de sta"ilitate si starea de sc!im"are&'. *roprietatile intregului si partilor componente.

De aceea, raporturile cauzale in societate sunt extrem de complicate, insta"ile,insotite de procese inverse.

n sensul nostru, criminalitatea ind un produs al societatii la fel o inuenteaza peaceasta, nu numai cauza inuenteaza efectul, ci si efectul cauza. n societate, incalitate de cauze si efecte nu sunt o"iecte materiale dar, de regula, anumite stari,procese, relatii dintre oameni.

%pre deose"ire de natura si te!nica unde de la cauza spre efect este transmisasu"stanta, energia sau informatia, in societate majoritatea raporturilor cauzale sunt

preponderent informationale. n societate, raporturile cauzale trec prin constiintaomului ind exprimate in motivele si scopurile lui. Cauzalitatea in mediul social este unlant complicat al interactiunii intre o"iectiv si su"iectiv si reprezinta totalitateamecanismelor directe si inverse care cuprind#

$. ndividul complet&'. +rupurile sociale&7. %ocietatea in intregime cu toate procesele sale economice, sociale, politice.

Cauzalitatea in societate se manifesta la trei niveluri#

$. %ocial-general (losoc)&'. De grup (sociologic)&7. ndividual (psi!ologic).

Aceste niveluri de cauzalitate se deose"esc intre ele dupa proprietatile lor sitotodata exista intre ele o legatura reciproca.

''.Cau/ele si con)itiile criminalitatiiCauzele si conditiile criminalitatii reprezinta un sistem de fenomene social-negative

pentru societatea respectiva, care determina criminalitatea ca efect al lor. Ca exemplude cauze ale criminalitatii pot mentionate urmatoarele fenomene social-psi!ologicenegative, care genereaza sau reproduc criminalitatea si infractiunile# deprinderilenegative, traditiile negative, moravurile, interesele negative. Cele mai frecvente cauzeale criminalitatii sunt# lacomia (cupiditatea), egoismul, agresivitatea.

Conditiile criminalitatii sunt fenomene sociale care nu genereaza criminalitatea siinfractiunea, ci contri"uie, favorizeaza, intensica aparitia si realizarea cauzei. Dacacauzele criminalitatii, dupa continutul lor au un caracter social-psi!ologic, atunciconditiile pot nu numai psi!ologice dar si juridice, economice, culturale.


12/53

Conditiile si cauzele criminalitatii se aa intr-o interactiune complicata# conditiile desine statator nu pot genera infractiunea. 8otodata, cauzele nu pot sa se realizeze inafara conditiilor necesare.

'6.Ni1elurile criminalitatii:a nivel losoc al cauzalitatii se discuta asupra ideii existentei unei cauze

generale. ajoritatea specialistilor din occident sunt de parere ca nu exista o cauzaunica universala a criminalitatii, insa criminologia sovietica si post-sovietica da unraspuns armativ la aceasta intre"are. n calitate de cauza generala a criminalitatii,academicianul rus Oudreavtev vede contradictiile sociale (intre cei "ogati si cei saraci,intre diferite nationalitati, culturi, rase, intre sat si oras, intre muncitori si intelectualietc.).

*ro"lema cauzalitatii este concretizata si detaliata la nivel sociologic. Aici in calitatede determinante criminogene sunt analizate structura sociala, procesele si fenomenele

politice, economice, culturale.

%tructura sociala constituita in rezultatul diferentierii oamenilor dupa formele sidimensiunile proprietatii, conditiile de viata, nivelul de cultura, genereaza deose"iriintre interese, necesitati si respectiv, in comportament.

Caracterul comportamentului utilizat de persoane pentru satisfacerea intereselor siscopurilor sale poate atit legal, cit si ilegal.

Caracterul comportamentului uman depinde de urmatorul fapt asigura oare

societatea conditiile necesare pentru realizarea necesitatilor prin mijloace legale, esteindiferenta sau c!iar impiedica acest proces. n acest sens, pentru criminologie prezintainteres deose"it teoria ela"orata de sociologul american o"ert Oing erton, care a fostdata pu"licitatii in articolul sau FAnomia si structura sociala. erton sustine ca practicin orice societate exista o diferenta intre scopurile propuse si mijloacele existentepentru atingerea acestor scopuri. erton mentioneaza cinci strategii de atitudineumana in societate fata de scopurile existente in societate si mijloacele propuse pentrusatisfacerea acestor scopuri.

%trategiile# scopuri mijloace

Conformism persoana adopta acest scop (P) prin mijloacele oferite (P)novationism accepta scopurile (P), insa nu accepta mijloacele (-) (poate comite

infractiuni)itualism persoana renunta la scopuri (-), insa adopta mijloacele oferite de

societate (P) (intelegind ca ele nu vor ajuta la atingerea scopurilor)etreatism persoana renunta si la scopuri (-) si la mijloace (-) (alcoolici,

"osc!etari)e"eliune persoana nu impartaseste scopurile (Q) si mijloacele (Q) si in general nu

impartaseste ideea societatii, doreste ca aceasta sa e sc!im"ata.


13/53

o"ilitatea verticala presupune urcarea persoanei in sus pe scara social-materialaprin mijloace admise in societate. Daca mo"ilitatea verticala este una larga, atunci maimultor cetateni statul le ofera posi"ilitatea de atingere a scopurilor sale. o"ilitateaverticala ingusta duce la aceea ca mai multe persoane adopta alte strategii de a-siatinge scopurile.

nsusi cuvintul Fanomia prezinta in sine o situatie cind in societate nu existanorme, moravuri, principii unanim acceptate si clare pentru majoritatea mem"rilor sai.*entru prima data termenul anomie a fost folosit de sociologul Emil Dur!eim, care aanalizat-o la nivel macro. erton, la rindul sau, a dezvoltat aceasta teorie analizindanomia la nivel individual. %ocietatea noastra, la etapa actuala este o societateanomica.

:a nivel individual al cauzalitatii este studiat mecanismul comportamentuluiinfractional, personalitatea infractorului si cauzele faptei infractionale savirsite.

Cauzalitatea la nivel individual se produce printr-un lant cauzal complicat careconstituie mecanismul comportamentului si anume, formarea denaturata apersonalitatii su" impactul negativ al mediului extern duce la deformarea necesitatilorsu"iectului, sferii lui valorice, reducerea autocontrolului si sc!im"area nefavora"ila ascarii valorice.

ecanismul de determinare a infractiunii concrete este triplu#

$. /ormarea denaturata a personalitatii&

'. /ormarea motivatiei criminogene&7. nteractiunea intre su"iect si situatie care determina sau usureaza alegerea decatre el a tipului de comportament infractional.

'7.Mecanismul com$ortamentului in!ractional a in!ractiunilorintentionate si im$ru)ente

'8.Mo)alitatile )e a5or)are a $ro5lemei cau/alitatii in

criminologie$)*osi"ilitateaa sta"ilirii legaturii cauzale a criminalitatii este negata, deoarece

specialistii cred ca procesele si fenomenele sociale au un caracter exterm decomplicat, practic e vor"a de o teorie a factorilor pe care EdKin %ut!erland onumeste F catalogul valorilor incompati"ile.')A"ordarea conditionala factoriala sua multifactorialaCauze ale infractiunilor si criminalitatii sunt considerate totalitatea circumstantelorcare determina efectul. Autorii nu diferentiaza factorii dupa gradul impactuluiprodus asupra fenomenului. 1u sunt utilizati termenii# cauza si conditie, in sc!im"se foloseste termenul de circumstiinte sau factori.


14/53

Acest impact poate atit de matura zica cit si psi!ica. odalitatea respectiva esteutilizataa la analiza cauzalitatii infractiunilor concrete sau categoriilorinfractionale.De regula aceasta modalitate nu e utilizata in stare pura dar impreuna cu ceamultifactoriala.De exemplu, instigarea minorilor din partea celor maturi, victimitatea persoanei,

etc.2)Ela"orarea traditionala dialectica.Cauza este aceea de genereaza nemijlocit un anumit efect. Aceasta a"ordare nuanalizeaza in intregime sistemul cauzal al infractiunii, totusi ea deose"esteelementele o"iective si su"iective, analizind impactul acestora sucesiv si unilateral.Astfel autorii considera ca conditiile materiale o"iective determina constiintasociala, care la rindul ei determina criminalitatea (a"ordarea marxista).ediul-persoana- infractiunea5)A"ordarea interactionista cauza interactiunii este actiunea intre persoane simediu.A"ordarea precedenta nu ea in consideratie ca in procesul savirsirii infractiuniiparticipa atit calitatile persoanei cit si conditiile mediului social. Asupra sarivsiriiinfractiunii ale mediului social care in trecut au inuentat asupra constiintei si si-aulasat amprente, dar si conditiile noi ale mediului care apar in situatia precriminala,si c!iar criminala.

'9. Notiunea si trasaturile caracteristice ale $ersonalitatiiin!ractorului

o $rim# no"iunea personalit?@ii ar aceea c?#*ersonalitatea este un sistem "iopsi!osociocultural, constituit fundamental n

condi@iileexisten@ei Bi activit?@ii sale, unde su"iectul uman este privit n trei ipostaze ale sale#a) Lomo /a"er, su"iect pragmatic al ac@iunii&") Lomo %apiens, su"iect epistemic al cunoaBterii&c) Lomo Zalens, su"iect axiologic, purt?tor Bi creator al valorilor.Aici, no@iunea de [personalitate[ nglo"eaz? esen@a omului ca su"iect (creator) Bi

o"iect(oper?) a procesului social-istoric, manifestndu-se su" forma unui sistem de

atri"ute"iopsi!osociale# de structuri psi!ice inedite care se exteriorizeaz? n activitatea de

cunoaBtere senzorial? Bi logic? a lumii& st?ri Bi nsuBiri, cu o structur? mai organizat? Bicaracterizate printr-o sta"ilitate relativ?& comportamente, su"ordonate manifest?rilorcaracterial-temperamentale etc.

8oate acestea sunt raportate la am"ian@a natural? Bi uman? Bi la criteriile normativ-valorice ale ei.

1o@iunea de personalitate implic? Bi caracteristicile persoanei, ale omului caentitate

concret? ntr-un cadru social denit, referindu-se doar la su"iec@ii umani. a )oua no"iune a personalit?@ii sus@ine c? [personalitatea este posi"ilitatea

omului de a-Bi organiza Bi controla conBtient comportamentele, de a-Bi dirija atitudinile

Bi conduitele, de a-Bi formula scopurile, de a-Bi planica activit?@ile[. n aceast?accep@iune modelul personalit?@ii include#- apartenen@a la specia uman?&


15/53

- psi!icul uman este singurul exponent al lumii vii dotat cu ra@iune Bi voin@?&- adaptarea Bi interdependen@a social?, ce se manifest? n tendin@a de identicare

cu unanumit grup social&- creativitatea Bi ac!izi@ia, adic? nv?@area, dezvoltarea Bi inuen@area sc!im"?rilor

pe

parcursul [email protected] treia no"iune a personalit?@ii arat? c? [personalitatea reprezint? m"inarea

unitar?nonrepetativ? a nsuBirilor psi!ologice care caracterizeaz? mai pregnant Bi cu un

mai mare grad de sta"ilitate omul concret Bi modalit?@ile sale de conduit?[.'*ornind de la no@iunea general? a personalit?@ii, criminologii contemporani denescpersonalitatea infractorului aproape n mod similar. ABa, .. %t?noiu conc!ide c?

prin[personalitatea infractorului se n@elege sinteza trs?s?turilor "io-psi!o-sociale cu un

nalt grad de sta"ilitate Bi care sunt denitorii pentru acel individ care cu vinov?@ie a

comis o fapt? ce prezint? pericol social Bi este prev?zut? de legea penal?[n raport de cele expuse anterior, putem conc!ide c? prin no@iunea de personalitate

ainfractorului n@elegem ansam"lul tr?s?turilor individuale "io-psi!o-socio-culturale,

precum Bi totalitatea calit?@ilor sociale ale omului, care n corela@ie cu alte condi@iiimpersonale determin? comiterea unei fapte, prev?zut? de legea penal?.

6(. Conce$te ale $ersonalitatii in!ractorului8r?s?tura principal? care caracterizeaz? personalitatea infractorului este aceea c? a

s?vrBitno crim?& nu este criminal cel care are numai inten@ia de a s?vrBi o crim?.%?vrBindu-se o crim?,persoana comite o fapt? grav? interzis? Bi oprit? de lege, pentrucare este judecat Bi condamnat, ceea ce nt?reBte, din punct de vedere social Bi juridic,statutul s?u de infractor.

:a sistematizarea modului de denire a conceptului indicat, tre"uie s? reieBim dinprincipalele orient?ri criminologice, Bi anume#

- orientarea "iologic?&- orientarea psi!ologic? Bi- orientarea sociologic?.n cadrul orient?rii "iologice (sau "ioantropologice), personalitatea infractorului estesinonim? cu individualitatea zic? Bi patologic?, adic? cu o sum? de stigmate care

congureaz? portretul-tip distinct al comportamentului uman.*rintre reprezentan@ii acestei orient?ri reamintim pe C. :om"roso, E. Oretsc!mer

(teoriaconstitu@iei predispozant delincven@iale), G. di 8ulio (teoria constitu@iei delincvente),n cadrul orient?rii psi!ologice, accentul n formarea personalit?@ii se pune pe

factoriiindividuali, su"iectivi. n aceast? ordine de idei aici se nscriu teoriile de orientare

psi!ologic? att clasice, ct Bi contemporane, Bi anume# %. /reud, care a ela"orat una dincele mai ingenioase teorii de n@elegere a personalit?@ii umane (freudismul, "azat pe

importan@a gndirii inconBtientului (id), a conBtientului (ego) Bi supraconBtientului(superego)&


16/53

n cele din urm?, n orientarea sociologic?, conceptul de personalitate a infractoruluieste "azat pe ideea c? persoana este rezultatul inuen@elor determinate de factoriisocio-culturali.

Conce$"ia criminalului antro$ologic/ondatorul antropologiei criminale, Cesare :om"roso, a f?cut ample cercet?ri deantropologie, antropometrie Bi psi!iatrie, concentrndu-Bi aten@ia asupra anatomiei

Bi tr?s?turilor morfologice ale criminalilor.


17/53

ABa, tipul picnic este desc!is, socia"il, exteriorizat& tipul atletic este zic "inedezvoltat, s?n?tos, adapta"il, tipul astenic este pu@in socia"il, timid& tipul displastic esteasocial, restras Bi dicil n rela@iile cu al@i oameni.

; corela@ie importan? ntlnim ntre constitu@ia "io-tipologic? Bi tipul de criminalitate.Conce$"ia $ersonalit#"ii $sio$aticeAceast? concep@e este extrem de discutat?, pentru c? mul@i cercet?tori sus@in c?

investiga@iile tre"uie s? se concentreze asupra criminalului normal, s?n?tos psi!ic Binu asupra criminalilor psi!opa@i, nevrotici, "olnavi mintali. Argumentul principal esteacela c? criminalii psi!opa@i sunt iresponsa"ili Bi, deci, nu r?spund penal. Am considerac? n cercetarea criminologic?, dimpotriv?, e necesar a include studiul acestei categoriide persoane. Aceast? categorie sau grup? o alc?tuiesc psi!opa@ii. n concep@ia luiann!eim aceast? categorie poate divizat? n dou? su"grupe#

- psi!opa@ii&- psi!onevroticii.*articiparea acestora la criminalitate este destul de mare. ABa, crime s?vrBesc# '6psi!otici, 26 psi!otici de margine, $6 alcoolici, '56 psi!opa@i cu tupl"ur?ri

sexuale, 56 de"ili mintali, $76 psi!opa@i cu tul"ur?ri psi!opatice.$:a rndul lor, criminalii psi!opatici pot clasica@i n#a) criminalul paranoid, cu o tendin@? psi!ic? puternic? de armare proprie. Ajuns? n

stare de dezvoltare exagerat?, conduce la tensiuni, conicte, orgoliu nelimitat,megalomanie, atitudini egoiste etc.&

") criminalul pervers, ce se caracterizeaz? prin indisciplin?, lipsa de afec@iunepentru

oameni, lipsa de mil?, prezen@a urii Bi a cruzimii&c) criminalul !iperemotiv, care n stare de dezvoltare exagerat? ajunge la o

sensi"ilitateexesiv?, conictnd cu al@i oameni.Criminalii psi!onevrotici sunt Bi ei de mai multe feluri#a) criminalul neurastenic, caracterizat prin aceea c? sufer? cronic de o"oseal?,

insomnie,surmenaj, dureri de cap etc. Aceste st?ri nu-i permit s? fac? fa@? exigen@elor vie@ii,

mpingndu-l la comiterea infrac@iunilor&") criminalul psi!astenic, ce sufer? de o"sesii, tensiune nervoas?, ndoieli etc.&c) criminalul isteroid, caracterizat prin st?ri de criz? nervoas?, care pot ajunge pn?

la leBin, convulsii, explozii [email protected]$"ia caracterologic#Aceast? concep@ie este nou?, avndu-i ca reprezentan@i pe LeJmans, \iersma, . :e

%enne Bi .esten. n lucr?rile lor "azate pe caracterologia criminal? ei scot n eviden@?rolul caracterului psi!ic n ac@iunile criminale. Anume n structura psi!ic? a omului, estecuprins caracterul, [soarta[ omului sau [destinul[.

Caracterul, n sensul caracterologiei criminale, este un concept complex, alc?tuit dinmai

multe p?r@i constitutive, Bi anume# emotivitate, activitatea psi!icului, reconstituireasau puterea de refacere a energiei psi!ice c!eltuite n timpul activit?@ii. ;mul tr?ieBteemo@ii pozitive Bi negative. Emo@iile fac parte din caracter, care se exprim? prin

activitatea desf?Burat? de individ. Aceste p?r@i se unesc Bi alc?tuiesc caracterul, carest? la "aza oric?rui comportament. Dup? esten deose"im urm?toarele tipuri decaractere#


18/53

- nervos&- sentimental&- coleric&- pasional&- sanguin&- egmatic&

- amorf&- apatic.area majoritate a infrac@iunilor, reieBind din datele statistice, se comit de# tipul

nervos(7$6), tipul coleric ($>6), tipul sanguin ($'6), tipul amorf ($>6), tipul apatic

(''6). Celelalte tipuri, ind mai emotivi, mai retraBi, cu pu@ine rela@ii sociale, comitmult mai pu@ine infrac@iuni sau c!iar deloc.

Concep@ia caracterologic? este o modalitate de investigare a unor noi aspecteprofunde cu privire la personalitatea infractorului. *rin aceasta ea face s? progresezecunoaBterea

criminalului.

6*. Ra$ortul )intre social si 5iologic in structura $ersonalitatiiin!ractorului

Componentul "iologic din structura intei uname este o premiza materiala indezvoltarea esentei ei sociale. Anume acest comportament serveste ca "aza cedetermina individualitatea personalitatii. Astfel structura psi!ologica a individuluinu poate inteleasa fara infrastructura "iologica pe care ea se cladeste si in afarasuprastructurii sociale in care ea se integreaza.ndividul "olnav psi!ic, iresponsa"il nu este capa"il de a percepe programul social

si deci nu poate considerat personalitate infractorului de aceea acesti indivizisavirsesc fapte social periculoase dar nu infractiuni.8rasaturile "iologice ale personalitatii infractorului nu sunt cauze alecomportamentului infractional. n calitate de cauze ale comportamentului respectivsunt insusirile si particularitatile moral negative a personalitatii ce au fost do"inditein procesul socializarii, persoana nu se naste ci devine infractor.8rasaturile "iologice ale intei umane sunt niste conditii care favorizeaza formareapersonalitatii, precum si inuenteaza asupra comportamentului infractionalinlesnind si stimulind orientarile criminogene ale societatii.De exemplu# impedica adoptarea favora"ila la conditiile externe ale mediuluisocial, servesc ca o"stacole in aparitia anumitor trasaturi social utile a personaei,reduc rezistenta individului in raport cu impactul situatie, favorizeaza savirsirea decatre individ a unor actiuni intimplatoare ce pot si ilicite.Actualmente orientarea "ilogica din criminologie explica interactiunea dintrecomponentul "iologic al persoanei si comportamentul infractional "azindu-se pedatele genetice, "ioc!imiei sistemului nervos, neurologiei, endocrinologiei.


19/53

criminalizeze.

6,. Rolul alienarii si !rustrarii in $rocesul !ormarii $ersonalitatiiin!ractorului

Cea mai tipic? form? de manifestare negativ? n planul comportamentului este

considerat fenomenul de nstr?inare (alienare).nstr?inarea (alienarea) are loc atunci cnd individul se ndep?rteaz? de modelulnormativ recunoscut Bi acceptat ca normal, datorit? dicult?@ilor de integrare n sferarela@iilor sociale.Aceast? form? de manifestare este o consecin@? a inuen@elor socialenegative care intervin pe parcursul procesului de socializare, prin convertirea persoaneispre criminalitate Bi se manifest? ca un factor general de pertur"are a factorului uman.nstr?inarea este principalacondi@ie Bi component? a conduitei antisociale. Ea este, nacelaBi timp, etapa de tranzi@ie de la comportamentul social normal la comportamentulantisocial.Conduita antisocial?, ca form? de exprimare a formei de nstr?inare (alienare)a individului, se caracterizeaz? prin aceea c? l ntoarce pe individ mpotriva societ?@ii Bia valorilor ocrotite prin sisteme normative, pe calea convingerii, deprinderii Bi op@iuniicontrare societ?@ii. Dicult?@ile de adaptare Bi integrare a oamenilor se reg?sesc nmuta@iile socio-culturale,mai cu seam? n migra@ia de la sat la oraB. Datorit? acestuiproces are loc creBterea marilor aglomera@ii ur"ane care genereaz? fenomenul denstr?inare Bi n care ac@iunea factorilor

tradi@ionali este pu@in ecient?. /ormarea unor mari comunit?@i sociale eterogeneduce la sl?"irea posi"ilit?@ilor de integrare Bi control social.

%tarea de nstr?inare se poate exprima pe trepte Bi etape# de la simple a"ateri Bicontest?ri nepermise de normele generale de convie@uire social?, pna la diverse

infrac@iuni cu diferite grade de periculozitate social?. Aceast? stare de antisocia"ilitatese caracterizeaz? prin aceea c? l fac pe individ s? se ntoarc? prin convingeri,deprinderi Bi op@iuni mpotriva societ?@ii ns?Bi Bi a valorilor ocrotite de sistemele salenormative. nstr?inarea sau alienarea nu duc ns? ntotdeauna la comiterea faptelorinfrac@ionale,

deoarece, n unele cazuri, poate s? se manifeste c!iar n mod creator n diferitedomenii#

literatur?, art?, picture.+rustrareaeste o reac@ie general? de nemul@umire a unor categorii de persoane.

%tarea de frustrare apare Bi se intensic? n condi@iile sc!im"?rilor sociale, avnd un

efect desta"ilizator Bi traumatizant Bi pot conduce la modicarea personalit?@iiindivizilor.

Cele mai frecvente cauze ale frustr?rii sunt# eBecul, dezam?girea, izolarea etc.,toate ca

urmare a fenomenelor de respingere, de marginalizare social?, profesional? Biindividual?. 8oate acestea reprezint? o reac@ie general? de nemul@umire.

DeBi frustrarea nu este identic? cu nstr?inarea (alienarea), ea este strns legat? deaceasta Bi poate exprima una din cauzele Bi componentele psi!ice ale nstr?in?rii. Dac?,ns?, nstr?inarea (alienarea) se poate constitui Bi n lipsa unor procese de frustrare,

atunci frustrarea nu se poate exprima dect printr-un fenomen de nstr?inare, ca unproces n lan@ de transform?ri succesive, de"utnd cu un eBec Bi naliznd printr-oripost? de tip conictual.


20/53

%pre deose"ire de nstr?inare, frustrarea are ca surs? important? de provenien@?,distri"uirea inegal? a Banselor de realizare individual? n cadrul ofertei sociale. 8o@i

analiBtii sunt de acord n aceast? privin@?, c? nu se poate pune semnul egalit?@ii ntrepozi@ia social? Bi structura opera@ional? existnd Bi al@i factori n afar? de ocupa@ie, caredetermin? locuri diferite pentru indivizi n cadrul grupului social din care fac parte#

vrsta, sexul, condi@iile de via@? Bi trai, gradul de educa@ie Bi de instruire Bcolar?,profesional? din aceste considerente, Bansa indivizilor ceapar@in unor pozi@ii diferite n structura social? de a o"@ine prin mijloace egale

ofertele sociale nu este identic?. %tudiile efectuate n majoritatea @?rilor relev? c?infractorii recidiviBti fac parte ntro propor@ie majoritar? p?turilor sociale defavorizate.

Dac? nstr?inarea (alienarea) reprezint? un proces dezadaptiv mai ndelungat, maipu@in

tensionat Bi agresiv depersonalizarea indivizilor neavnd la "az? proceseconictuale acute,frustrarea reprezint? un proces dezadaptiv tensionat, conictual,c!iar depersonalizarea individului parcurgnd procese de mare intensitate care l mping

la revanB? Bi ripost?, n condi@iile unei ndep?rt?ri deli"erate Bi adeseori "rutale de laregulile general admise.

62. Rolul ina)a$tarii si in1atarii in $rocesul !ormarii$ersoanlitatii in!ractorului

*ersonalitatea infractorului este produsul unei socializ?ri defectuoase sauinsuciente Bi

constituie doar o verig? n lan@ul cauzal. Aceast? personalitate, format? n condi@ii

defavora"ile, nu conduce n mod inevita"il la comiterea crimelor, ci numai asociat? cuanumite mprejur?ri concrete de via@? ar favoriza trecerea la act, n urma unui procespsi!ic de alegere conBtient? a individului. *otrivit acestor concep@ii, ceea ce deose"eBteinfractorul de noninfractor nu sunt nici particularit?@ile "iopsi!ice, nici ac@iunilentmpl?toare de scurt? durat?, ci ntregul drum pe care l parcurge individul.'

n raport de natura cauzelor care converteBte individul spre conduita antisocial? senscrie Bi inadaptarea la cerin@ele sociale impuse de formarea unei personalit?@inormale. ABa, n atitudinea fa@? de propria persoan? pe locurile de frunte se a?#demnitatea, dorin@a de perfec@ionare Bi autodep?Bire, curajul, spiritul autocritic etc./ormarea acestor tr?s?turi n structurile de personalitate ale individului, crearea

modelului de personalitate multilateral dezvoltat? nu se poate realiza dect treptat, ncadrul unui lung Bi anevoios proces de devenire Bi transformare a individului.

Dar, n cadrul unor insucien@e, inrmit?@i sau incapacit?@i de ordin individual aparecontradic@ia dintre om Bi propria sa natur?. Aceast? contradic@ie nu ne intereseaz?

din punct de vedere criminologic dect din ung!iul din care se raporteaz? la social.8otuBi, apreciem c? dicult?@ile de integrare ce pot ap?rea n leg?tur? cu aceast?contradic@ie pot pune n discu@ie numai dicult?@ile de ordin personal, existen@a uneist?ri generale de inadapta"ilitate a tuturor indivizilor la comportamentul social, indexclus? prin ns?Bi voca@ia omului spre modelul existen@ei sale sociale.

n acest sens se eviden@iaz? sociologia func@ionalist?, denumit? astfel ntructplaseaz?


21/53

indivizii Bi grupurile n structuri, roluri Bi rela@ii sociale, analiznd func@iile Bidisfunc@iile

existente ntr-o anumit? societate.Aceste teorii au o idee comun?, considernd criminalitatea ca un rezultat al st?rii defrustrare Bi inadaptare a indivizilor Bi grupurilor defavorizate social Bi economic,

incapa"ile s? o"@in?, prin mijloace legale, scopurile Bi o"iectivele propuse. Autorii

teoriilor n cauz? sus@in c? aceBti oameni mp?rt?Besc aceleaBi dorin@e Bi idealuri derealizare social? ca Bi mem"rii claselor favorizate, dar ei nu le pot o"@ine pe c?i licite.De aici ar rezulta o tensiune social?, o stare de frustrare Bi inadaptare care conduc lacomiterea faptelor penale.n criminologie aceste teorii mai sunt cunoscute Bi su"numele de teorii ale tensiunii sociale. *rintre acestea se nscrie Bi teoria inadapt?riisociale a lui ;. Oin"erg.autori disting inadaptarea a"solut? Bi inadaptarea relativ?,utiliznd Bi unele concept legate de fenomenul de inadaptare, ca cele de sla"?adaptare, adaptare dicil? sau inadapta"ilitate.

n1#"area comportamentului infrac@ional n cursul experien@ei de via@? a individului

constituie cea mai important? cale de formare a personalit?@ii infractorului.nv?@area comportamentului deviant poate avea loc n mod progresiv, su" inuen@anegativ? a unor factori sociali Bi educa@ionali care ac@ioneaz? e n cadrul

microgrupului, e prin a"aterea treptat? de la modelul social unanim acceptat, datorit?aceloraBi factori. Deci, are loc o determinare antisocial? a personalit?@ii printr-unfenomen de integrare (adaptare) negativ?.Cercet?rile criminologice au relevatnumeroase c?i Bi forme de nv?@are a

comportamentului infrac@ional , accentundu-se calitatea negativ? a vie@ii de familie,a mediului Bcolar Bi stradal, a grupului de anturaj, pe calitatea sla"? a locului de munc?,pe inuen@a negativ? a unor factori din mediul socio-cultural.

odalitatea nv?@?rii nu presupune nici incapacitatea de integrare social? Bi nici odezadaptare de la un model comportamental normal preexistent la unul antisocial.

8otuBi, modalitatea nv?@?rii vizeaz? sfera cea mai larg? Bi comun? de infractori care nuau ajuns la do"ndirea unui model de comportament antisocial din cauza incapacit?@ilorlor de adaptare, ci din cauza nv?@?rii altui model. Acest model duce la determinareaantisocial? a personalit?@ii printr-un fenomen de integrare (adaptare) negative

Dintre multiplele forme de nv?@are a comportamentului infrac@ional eviden@iem#$) familia&') Bcoala&7) locul de munc? (profesia)&

2) micromediul (mai ales grupul de anturaj)&5) macromediul (inuen@a mediului social la nivel glo"al).64. Rolul micro si macro me)iului in $rocesul !ormarii

$ersonalitatii in!ractoruluin criminologie s-au f?cut multiple cercet?ri viznd rela@iile sociale, via@a social? Bi

grupulsocial n care se g?seBte criminalul. Din aceste concepte rezult? c? socializarea este

unul din principalele mecanisme de formare a personalit?@ii.%ocializarea este un proces de nsuBire Bi interiorizare a normelor Bi valorilor sociale,

a


22/53

modelelor de comportament de c?tre individul uman, care devine mem"ru al uneicomunit?@i sau al unui grup social. Deci, socializarea este condi@ia primordial? nformarea Bi armarea personalit?@ii. ecanismele socializ?rii sunt#

- modelarea&- nv?@area&- controlul social.

odelarea social? se axeaz? pe necesitatea istoric? de aliere, manifestat? ndorin@a

individului de a face parte dintr-un grup, realiznd n cadrul lui aspira@ia deautoidenticare Bi autoarmare, asigurnd o stare de protejare. 1ecesitatea de alieresemenilor apare doar n condi@iile men@inerii raporturilor cu comunitatea uman?. ncazul lipsei acestor raporturi ia naBtere fenomenul numit privare social?, adic? lipsireade posi"ilitatea de comunicare cu semenii.

n situa@ia n care micromediul individului exercit? o inuen@? negativ? asupraacestuia,

posi"ilitatea apari@iei unei atare conduite sporeBte. ntr-adev?r, formareapersonalit?@ii individului Bi n special a caracterului s?u este rezultatul inuen@elorconjugate pe care existen@a social? o exercit? asupra particularit?@ilor ziologice,"iologice Bi psi!ice ale individului.em"rii anturajului, de multe ori, instigatori, complicisau t?inuitori ai infractorului neag? rela@iile cu su"iectul investigat, ind cointeresa@i s?r?mn? necunoscu@i pentru for@ele de ordine.

8otodat?, att anturajul cl?dit pe rela@ii pur personale Bi greu de identicat, ct Bimediul stradal, greu de coordonat pentru o investiga@ie riguroas?, nu ofer? Banse realepentru investiga@ii Bi cercet?ri majore. Aceasta cu att mai mult cu ct ecare infractorare propriul lui cerc de prieteni, iar ecare strad? sau cartier i ofer? o multitudine de

posi"ilit?@i de inuen@are, adeseor n sens negativ, care, practic, sunt imposi"il deidenticat.n concluzie, socializarea individului se construieBte pe fundalulcunoBtin@elor,

deprinderilor Bi motiva@iilor do"ndite n cursul socializ?rii primare, ulteriorintervenind multipli factori caracteriza@i pin structuri educa@ionale Bi mecanisme deinuen@? din ce n ce mai puternice. Ca rezultat al ntregului proces, conduiteleindivizilor se identic? cu cerin@ele rolurilor sociale, n aBa fel nct prescrip@iile socio-culturale ale mediului psi!osocial devin constante, transformndu-se n repere de "az?ale personalit?@ii.

Macrome)iul sau mediul social la nivel glo"al , n ansam"lul s?u, poate avea un rolsemnicativ n apari@ia conduitei antisociale, n formarea personalit?@ii infractorului.Astfel,procesul de socializare desf?Burat pe fondul unor contradic@ii aspre ntre individ Bisocietate, ntre aspira@iile legitime Bi mijloacele pe care societatea le ofer? pentrundeplinirea lor, duce uneori la apari@ia unor forme de inadaptare, de formare a unorpersonalit?@i antisociale. Apari@ia conduitei antisociale decurge din ns?Bi esen@asociet?@ii, din crizele economice care "ntuie n aceste societ?@i.

Desigur, att personalitatea noninfractorului, ca Bi cea a infractorului, este supus? Bila nivel macrosocial aceloraBi canale de inuen@?. Cu toate acestea, nici mediul social Binici natura informa@iilor, a c?ilor lor de difuzare nu este omogen?, felul de receptare

individual? a informa@iilor socio-culturale depinznd, n cele din urm?, n mare m?sur? ,de modul de receptarea ec?rui individ.


23/53

nuen@a mediului social la nivel glo"al se amplic? Bi datorit? integr?riiinterna@ionale, ce a luat amploare n ultimele decenii. ;rice stat cu frontierele desc!iseeste expus nu numai efectelor favora"ile ale culturii Bi civiliza@iei mondiale, ci BicreBterii criminalit?@ii organizate pe plan interna@ional. Acestea sunt inuen@ecriminogene interna@ionale. Este cert c?, crima organizat? are nevoie de noi pie@e de

desfacere, de noi liere necontrolate. n plus, ea are o vitez? de desf?Burare Bi ocapacitate de adaptare excep@ional?, dispunnd Bi de mijloacele "?neBti adecvatescopurilor propuse.

6'. Rolul $ersonalitatii in!ractorului in mecanismulcom$ortamentului in!ractional

*ersonalitatea infractorului este veriga principala a sistemului conditiile mediuluisocial personalitatea infractorului-infractiunea.Analiza interactiunii ditre personalitate si situatie concreta de viata,literatura despecialitate specica ' pozitii#

-de regula orientarile antisociale ale personalitatii sunt cauza infractiunii ,-indiferent de impactul produs de situatia asupra savirsirii infractiunii ia poate numai conditie,iar in calitate de cauza este gradul de intensitate al pericului social apersonalitatilor respective.( ORSTUVWXY, Costica Gulai,1istoreanu)Conform acestor autori, orice situatie ofera su"iectului posi"ilitatea de a deli"era sia opta intre mai multe variante de comportament, de aceea decizia de a comiteinfractiunea depinde de infractor, situatia concreta de viata avind in acest sens unrol secundar.66. Clasicari si ti$ologii ale in!ractorilorClasicarea Bi tipologia infractorilor este una din cele mai actuale pro- "leme

criminologice. Clasic?rile infractorilor difer? ntre ele n func@ie de scopul urm?rit#Astfel, clasicarea juridico-penal? a infractorilor are menirea de a contri"ui laindividualizarea corect? a r?spunderii Bi pedepsei penale. De aceea n dreptul penaleste utilizat? diferen@ierea infractorilor n func@ie de caracterul Bi gradul de pericolsocial al faptei s?vrBite Bi pericolul per-sonalit?@ii ns?Bi, determinat de aceast? fapt?.

Clasicarea infractorilor n dreptul penitenciar are menirea de a con-tri"ui laorganizarea ecient? a execut?rii pedepsei, corectarea Bi reeducarea cu succes acondamna@ilor. De aceea, paralel cu clasic?rile social-demo-grace ale infractorilor,este utilizat? clasicarea juridico-penal? completat? cu nsuBirile Bi calit?@ile moral-psi!ologice ale condamna@ilor.

Cea mai simpl? clasicare este clasicarea infractorilor dup? categoriileinfrac@iunilor s?vrBite. n conformitate cu ea, infractorii sunt diferen@ia@i n !o@i, jefuitori,escroci, Bper@ari, ucigaBi, def?im?tori, vi]olatori, !uligani etc.

n criminologia occidental? clasic?rile persoanelor delicvente se ca-racterizeaz?prin pragmatism, pozitivism Bi neopozitivism. /recvente sunt clasic?rile de tipul# $)persoanele cu depinderi (nclina@ii) criminale, adic? infractorii poten@iali& ') infractoriiprofesioniBti& 7) infractorii ocazionali.

Cele mai multe Bi serioase ncerc?ri de a clasica infractorii se ntre-prind nurm?toarele Bapte aspecte#

$) %u" aspect etiologic se analizeaz? Bi se studiaz? factorii endogeni Bi exogenide formare Bi dezvoltare a personalit?@ii infractorului.


24/53

') %u" aspect caracterologic se analizeaz? tipurile de su"iec@i cu caractersc!izotim Bi ciclotim conform clasic?rii propuse de Oretsc!mer.

7) %u" aspect clinic Bi n special psi!iatric criteriul principal de estimare apersonalit?@ii este - normal sau anormal. nfractorii sunt diferen@ia@i n# psi!ic s?n?toBi,psi!opa@i Bi aliena@i.

2) %u" aspect sociologic se acord? importan@? pozi@iei infractorului, atitudinilorlui Bi comportamentului n condi@iile mediului social. n-fractorii sunt deviza@i nprofesioniBti, ocazionali,

5) %u" aspectul de pronosticare, personalitatea infractorului este exami-nat? Biestimat? ind luate n considera@ie perspectivele pro"a"ile Bi presupuse ale comport?riiacesteia, precum condi@iile de corectare Bi posi"ilit?@ile de resocializare a ei.

>) %u" aspectul de m"inare a clasic?rii activit?@ii criminale Bi clasic?riipersonalit?@ii infractorilor.

=) Aspectul social-demograc include clasic?rile infractorilor dup? vrst?, sex,statut social

$. Caracterul antisocia"ilit?@ii Bi sistemului de valori denaturat alpersonalit?@ii, care poate exprimat prin#a) atitudinea negativ? dispre@uitoare fa@? de persoana uman? Bi valorile ei

principale - via@a, s?n?tatea, inviola"ilitatea corporal?, cinstea, demni-tatea, liniBteaetc.

") aviditatea&c) atitudinea individualist? fa@? de diferite dispozi@ii, ordine, legi, o"liga@ii proprii&d) atitudinea uBuratic?, iresponsa"il? fa@? de valorile sociale sta"ilite Bi

o"liga@iile sale n raport cu ele, ce se manifest? n diferite infrac@iuni s?vrBite dinimpruden@?.

'. +radul adic? profunzimea, sta"ilitatea, ostilitatea antisocia"ilit?@iiBi sistemului de valori denaturat al [email protected] 5a/a acestor )ou# criterii au !ost rele1ate urm#toarele ti$uri )e in-

!ractori care au s#1%r0it in!rac"iuni inten"ionate$.nfractor ocazional. *ersoana care a comis pentru prima dat? o infrac@iune ce

prezint? un pericol social redus, fapt? care este n con-tradic@ie cu caracterulpreponderent social-pozitiv al conduitei ante-rioare actului infrac@ional.

') nfractor situa@ional. *ersoana care a comis pentru prima dat? o infrac@iune,ns? grav? su" impactul defavora"il al situa@iei externe, fapt? care este n contradic@iecu caracterul preponderent social-pozitiv al conduitei anterioare actului infrac@ional.

7) nfractor insta"il. *ersoana care a s?vrBit pentru prima oar? o infrac-@iune, darcare n trecut a comis nc?lc?ri de lege Bi fapte amorale.2) nfractor nr?it. *ersoana care a comis n repetate rnduri infrac@iuni, inclusiv

condamnat? anterior.5) nfractor deose"it de periculos. *ersoana care n repetate rnduri a comis

infrac@iuni grave, anterior, condamnat?, inclusiv recunoscut? (de]clarat?) recidivistdeose"it de periculos

:o1alio1 A.;. $ro$une clasicarea social-$siologic#a infractori-lor n "azaurm?toarelor criterii# caracterul orient?rii morale& gradul de sta"ilitate al orient?riimorale& unele tr?s?turi psi!ologice ca temperamentul etc.

$) 8ipul glo"al, pentru care este caracteristic? [contaminarea criminal?complet?[ ("andi@ii, recidiviBtii deose"it de periculoBi, mem"rii grupu-rilor organizate Biorganiza@iilor criminale etc).


25/53

') 8ipul par@ial, pentru care este caracteristic? [contaminarea criminal? par@ial?[.*ersonalitatea acestor indivizi este parc? dedu"lat? (mp?r]@it? n dou?), n ea seacomodeaz? tr?s?turile tipului social normal Bi tr?]s?turile infractorului.

7) 8ipul precriminal include indivizii cu excita"ilitate emo@ional? spo-rit?,cump?tare insucient?, etc. n situa@iile de conict ei sunt capa-"ili a comite infrac@iuni

(!uliganism, omoruri din gelozieAle


26/53

situa@ii concrete# lipsa de pruden@?, nep?]sare, supercialitate, impulsivitate enorm?(excesiv?) etc. Acest tip de in]fractori ncalc? interdic@iile juridico-penalecaracterizndu-se n general po]zitiv. nfrac@iunea pentru ei nu este un stil al conduitei,nu este un rezultat inevita"il al interac@iunii criminogene dintre personalitate Bi situa@ie,ci constituie un episod regreta"il (deBi s?vrBit cu vinov?@ie), o urmare a concursului

nefavora"il de circumstan@e o"iective Bi su"iective. :a acest tip se raport? persoanele[sensi"ile[, [z?p?cite[, adic?, care se fsticesc, Bi pierd cump?tul n fa@a unei situa@iineaBteptate, [stresate[. Conform estima-@iei unor cercet?tori, la categoria analizat? serefer? 50->06 din infractorii ce au comis fapte penale din impruden@?24>

67. Coor)onate 5iologice ale $ersonalitatii in!ractorului

Dintre coordonatele "iologice ale personalit?@ii infractorului eviden@iem vrsta Bisexul

infractorului.Zrsta infractorului reprezint? o tr?s?tur? individual? a personalit?@ii care ne indic?

nivelul de dezvoltare "io-psi!o-social? a acestuia. Astfel, vrsta caracterizeaz? gradulde dezvoltare a aptitudinilor zice ale persoanei (for@a zic?, dezvoltarea instinctelor,inclusiv a celor sexuale etc.), nivelul dezvolt?rii psi!ice (intelectul, voin@a sauafectivitatea), nivelul dezvolt?rii sociale (gradul de Bcolarizare, profesia, starea civil?,experien@a de via@? etc.). 8oate aceste caracteristici ne pot da indica@ii referitoare laexplicarea comportamentului deviant n general.

Criminologia distinge cinci categorii de vrst?#$) copil?ria (de la 0-$' ani)&') adolescen@a ($'-'' ani, unde preadolescen@a cuprinde vrsta ntre $'-$5 ani&

adolescent propriu-zis? - $5-$3 ani& postadolescen@a $3-'' ani)&7) tinere@ea (de la ''-75 ani)&2) vrsta adult? (de la 75->09>5 ani)&5) vrsta a treia sau "?trne@ea (de la >09>5 ani).Zrsta prezint? interes n criminologie deoarece n raport cu ea se constat? att o

cur"?specic? de evolu@ie, numeric?, ct Bi tipologic? a infractorului.Astfel, de regul?, su" raport numeric, cur"a criminalit?@ii este ascendent? n

perioada

copil?riei Bi adolescen@ei, sta@ionar? n perioada vrstei tinere Bi adulte Bidescendent? n perioada "?trne@ii.

:a fel, statisticile relateaz? c? su" aspectul tipologiei infrac@iunilor s?vrBite#- pentru vrsta copil?riei Bi adolescen@ei ponderea o de@in infrac@iunile contra

persoanei,"azate pe aplicarea for@ei zice, temeritate, nes?"uin@? Bi violen@? (agresivitate)&- pentru vrsta adult?, ponderea o de@ine criminalitatea profesional? Bi criminalitateaorganizat?.- pentru vrsta "?trne@ii, ponderea o de@ine recidivarea unor fapte comise n

perioada

adult?, precum Bi infrac@iunile de parazitism social

%exul infractorului


27/53

%exul reprezint? ansam"lul tr?s?turilor morfologice Bi sociale prin care indiviziiumani se

mpart n "?r"a@i si femei.Diferen@ele dintre sexe se explic? prin factori de natur? "iologic?, psi!ic?, social? Bicultural?. Din acest punct de vedere, "?r"a@ii se deose"esc de femei n plan

anatomo-morfologic,ziologic, psi!ic Bi social, precum Bi prin manifest?rile

comportamentale.7Datorit? acestor deose"iri, n criminologie au ap?rut un Bir de teorii ale deose"irii

dintresexe. Desigur, diferen@a ntre caracterele anatomice, ziologice Bi psi!ologice ale

sexelor,precum Bi ntre condi@iile sociale, morale Bi economice ale acestora, esterelevant? Bi pentru criminalitate, c?ci aceasta nu este un fenomen impersonal, ci este oexpresie a in@elor umane.

Este indiscuta"il faptul c? ntre "?r"at Bi femeie sunt deose"iri esen@iale, dar estediscuta"il? originea, natura, propor@iile Bi efectele acestor deose"iri, Bi prin urmare

ale inegalit?@ilor dintre sexe.Deose"irile psi!ice ntre "?r"at Bi femeie ar mai esen@iale, dect cele zice. :a

femeieprevaleaz? capacit?@ile, nsuBirile, calit?@ile sueteBti, iar la "?r"at capacit?@ile,

facult?@ile intelectuale. :a femeie predomin? sentimentul, la "?r"at ra@iunea. /emeiaeste mai sensi"il?, mai impresiona"il?, mai sentimental?, mai capricioas?, maipasionat? dect "?r"atul. G?r"atul este volitiv, femeia este afectiv?.

G?r"atul are o capacitatea mai mare de reec@ie, de logic?, de crea@ie, dea"strac@ie, de

aprofundare. /emeia, pe de alt? parte, are o capacitate mai mare de intui@ie, deo"serva@ie, de recep@ie etc.:a diferen@ele anatomice, ziologice Bi psi!ologice dintre sexe se adaug? Bi

diferen@ele de secole ale tratamentului lor. G?r"atul Bi-a creat Bi men@inut o situa@iesuperioar?, de domina@ie asupra femeii, ultima ind oprimat?, umilit? Bi nedrept?@it? de"?r"at.

Datorit? acestor deose"iri, criminalitatea n rndurile femeilor se caracterizeaz? prinunele

particularit?@i de ordin#- cantitativ&

- calitativ.ABa, delincven@a feminin? prezint? ponderea cea mai redus?, ind raportat? la ceamasculin?. *rintre cauzele inferiorit?@ii criminalit?@ii feminine sunt# constitu@ia zic?

mai sla"?, rea timid? Bi impresiona"il?& spiritul altruist al femeii ca fru mpotrivacriminalit?@ii& gesta@ia Bi maternitatea ind piedici zice sau morale la comitereainfrac@iunilor etc.Deci, femeia are mai pu@in? dispozi@ie Bi capacitate pentru s?vrBireainfrac@iunilor.

68. Coor)onatele $siologice si $siiatrice ale $ersonalitatiiin!ractorului

%tructura psi!ologic? a individului nu poate n@eleas? f?r? infrastructura "iologic?pe

care ea se cl?deBte Bi n afara suprastructurii sociale n care ea se integreaz?.


28/53

*entru caracterizarea personalit?@ii se utilizeaz? particularit?@ile psi!ice centrale, Bianume#

- temperamentul&- caracterul&- aptitudinile&- inteligen@a

Tem$eramentul.


29/53

atroate de comunicare, egoist, lipsit de compasiune etc.&- tipul cu conicte interne nu poate armoniza raportul dintre social Bi personal, sesu"apreciaz?, afectat de nevroze sau c!iar de st?ri patologice grave etc.&- tipul inuen@a"il lipsit de opinii, principii, dependent de grup, uBor inuen@a"il,

f?r? de ini@iativ?.A$titu)inile reprezint? categoria nsuBirilor psi!ice care determin? capacitatea

omului de a realiza anumite performan@e n activitatea profesional?. Aptitudinile pot #- nn?scute&- do"ndite pe parcursul vie@ii.; alt? clasicare a aptitudinilor ar cea n#- aptitudini elementare, ce @in de formarea reprezent?rilor, ale gndirii, imagina@iei,

voin@ei,aten@iei etc.- aptitudini complexe reuniuni ale celor elementare# capacitatea de acumulare acunoBtin@elor, inteligen@a, spiritul de o"serva@ie. ABa, aptitudinile muzicale ntrunesc

capacitatea auditivA, inclusiv auzul muzical, armonic, intern, sim@ul ritmului, memoria Biimagina@ia muzical?.

:a rndul lor, aptitudinile complexe pot #- generale utile n toate domeniile, ind caracteristice majorit?@ii indivizilor&- speciale se manifest? doar la anumi@i indivizi umani n domenii restrnse de

activitate# scriitori, pictori, muzicieni etc. Acestea sunt aptitudini creative (talent),indivizii posednd viziuni noi, creative, neo"iBnuite. 8ot la aptitudinile speciale seatri"uie Bi genialitatea capacitatea viziunilor Bi realiz?rilor epocale.$

Este cert faptul c? realizarea individului depinde Bi de instincte, st?ri afective,pasiuni etc.n concep@ia unor autori instinctul este un sentiment periferic ce aparefoarte des mai pu@in ca o cauz? dect ca o ocazie. nstinctul Bi trage aceast?caracteristic? din tre"uin@a care i este instrumentul imediat.

Inteligen"a. gocentrismul&este o tr?s?tur? a persoanei, ce se caracterizeaz? prin tendin@a de a

raporta totul la propria persoan?. Astfel, criminalul Bi face o imagine pozitiv? despresine,considerndu-Bi propria persoan? ca centru al universului, punct de reper pentrutoate sentimentele, emo@iile sale. El se rupe de realitatea nconjur?toare Bi cade n


30/53

su"iectivism, dezvoltndu-Bi sentimentul exagerat de armare proprie, iar cnd acestanu reuBeBte, se dezvolt?mnia Bi invidia pentru cei din jur. ABa, se ajunge la sentimentede frustrare, disperare, orgoliu, vanitate care l mping la izolare sau la conicte cusemenii. n multe cazuri egocentrismul se

poate asocia cu egoismul, care nseamn? punerea intereselor proprii mai presus de

cele ale altor oameni Bi a societ?@ii, n general& lipsa sentimentului de simpatie Bi degenerozitate pentru al@i oameni.,? la5ilitatea@

structura la"il? poate privit? din mai multe ung!iuri de vedere#a) criminalul are o prevedere redus? Bi nesigur?&") posed? o inuien@a"ilitate Bi sugestivitate pronun@at?&c) poate lua !ot?rri pripite, ulterior a"andonate&d) rela@iile de tov?r?Bie Bi prietenie cu al@i oameni sunt sc!im"?toare Bi trec?toare&e) criminalul-la"il este ca un lic!id f?r? form? Bi care va lua forma vasului n care setoarn?.

2? agresi1itatea@

eieBind din situa@ia c? majoritatea infrac@iunilor se comit prin ac@iuni(jaf, tl!?rie, omor etc.), adic?, n mare parte prin acte agresive, rolul agresivit?@ii

infractorului joac? un rol important.Agresivitatea poate de mai multe feluri#- autoagresivitate (automutilare pentru a sc?pa de ncorporarea militar?)&- agresivitate ziologic? (are loc atunci cnd se aplic? for@a zic? a omului pentru

atingerea unor scopuri)&- agresivitate patologic? (se ntlneBte n cazul "olnavilor psi!opa@i Bi psi!otici)& - agresivitate ocazional? (este spontan?, ntlnindu-se n special n cazul unor

conicte interumane).

2) in)i!eren"a a!ecti1#@stare zico-psi!ic? ce const? n a"sen@a unor emo@ii Bi sentimentede prietenie, tov?r?Bie, simpatie fa@? de al@i oameni. %e su"n@eleg sentimentele Bi

emo@iile de participare la "ucuria Bi durerea altuia, dar mai ales o sensi"ilitate moral?,ce ar permite distingerea ntre ce este "ine sau r?u pentru altul. De regul?, la mul@icriminali persist? o r?utate Bi o cruzime real?, ei ind reci su" aspect afectiv fa@? desemenul s?u. ndiferen@a afectiv? este o tr?s?tur? a omului care se comport? f?r? aavea emo@ii Bi nclina@ii altruiste capa"ile de a-l re@ine de la crim?

'?in)i!eren"a moral#

ndiferen@a moral? sau insensi"ilitatea moral? este o pro"lem? discutat? din celemai vec!i timpuri. Anume, s-a discutat mult c? un criminal nu se poate opri de lacomiterea crimei de teama pedepsei prev?zute de lege.Criminalul, dac? ar prevedeac? pedeapsa implic? un r?u mai mare dect avantajul o"@inut din crim?, dac? ar acordaaten@ie evit?rii pedepsei care l aBteapt?, el s-ar opri, posi"il, de la crim?, dar acesteelemente sunt sla" dezvoltate la criminal.

ecien"e& tul5ur#ri 0i 5oli $siice ale in!ractorilor*si!icul uman este coordonatorul ntregii vie@i a individului Bi purt?torul principal al

capacit?@ii sale de adaptare la via@a social?, iar s?n?tatea psi!ic? a individuluireprezint? elementul denitoriu al personalit?@ii.

*rintre decien@ele Bi tul"ur?rile psi!ice ale infractorului se nscriu#


31/53

- $er1ersit#"ile@*erversit?@ile reprezint? anomalii ale unor instincte de "az? ale omului, cum ar instinctele# de conservare, de reproducere, de unire, de asociere. %au, anomalia

instinctului de conservare se manifest? prin autodistrugere su" forma alcoolismului,consumului de droguri avnd Bi o voca@ie criminogen? "ine cunoscut?. ABa, anomaliainstinctului de reproducere, ce se caracterizeaz? prin !iper-!ipo-sexualitate, preferin@epentru raporturi sexuale anormale, care duc la s?vrBirea infrac@iunilor privind via@asexual?# viol, incest, perversiuni sexuale

-mitomania&este o "oal? psi!ic?, caracterizat? prin tendin@a de a denatura adev?rul, de ainventa fapte care nu s-au petrecut n realitate.


32/53

- zic? sau constitu@ional? (se constat? la persoanele cu anumite decien@e denatur? zic? sau cu o anumit? congura@ie a temperamentului Bi inteligen@ei)&

- disfunc@ional?, determinat? de disfunc@iile endocrine sau decien@ele somatice (aleglandelor tiroid?, suprarenale, sexuale etc.)&- social?, determinat? de dicult?@ile de adaptare (crize legate de pierderea

persoanei

iu"ite, Bomaj, deten@ie etc.)&%ociopatia, se deose"eBte de apatia social? prin faptul c? are un spectru mai larg,

inddenumit? ca tul"ur?ri de personalitate acompaniate de lipsa de respect fa@? de

o"liga@iile sociale, raporturi tensionate cu al@i indivizi umani, agresivitate sporit?,manifestare puternic? a lipsei de interes. %e mai caracterizeaz? prin egocentrism, lips?de compasiune, sociopaticii avnd o atitudine conictual? cu o anumit? persoan?, cu ungrup sau c!iar cu comunitatea uman? n general. %unt nonconformiBti Bi nu accept?valorile socio-umane generale, acceptate de majoritatea oamenilor. n consecin@? pot

da dovad? de comportamente antisociale Bi criminale.:a rndul lor, "olile psi!ice ale infractorului se pot clasica n#$) nevroze&') psi!opatii&7) psi!oze.$) 1evrozele sunt tul"ur?ri sau reac@ii variate, cu caracter func@ional, relativ uBoare

Bireversi"ile, manifestate prin suferin@e Bi conicte intrapsi!ice despre care "olnavul

este conBtient.Deose"im nevroze#- astenic?&- o"sesivo fo"ic?&- isteric?&- mixt? sau motorie.n general, nevrozele nu constituie un factor criminogen, dar ind nso@ite de st?ri

deanxietate pot conduce la unele conduite sociale agresive. %pre exemplu,

!iperemotivitatea prinprisma nevrozei fricii, poate duce la fuga de la locul accidentului, v?t?m?ri a

integrit?@iicorporale sau c!iar omoruri f?r? necesitate n cazul jafurilor Bi tl!?riilor, legitima

ap?rare imaginar? etc. Cu toate c? nevrozele pot da naBtere la conduite agresive,nevroticii sunt considera@i, n majoritatea cazurilor, responsa"ili.

') *si!opatiile sunt decien@e de natur? psi!ic? ce constau n tul"ur?ri de adaptarefamilial? Bi socio-profesional?. *si!opa@ii Bi p?streaz? nntregime capacitatea decunoaBtere, nu sunt exonera@i de r?spunderea Bi pedeapsa penal?, dar prezint? o seriede atitudini structurate anormal, fapt ce i determin? la conduite antisociale.

Cele mai r?spndite forme ale psi!opatiilor sunt#- psi!opatie astenic?&- psi!opatie epileptoid?&- psi!opatie isteric?&- psi!opatie paranoid?*si!opatiile pot s? se manifeste prin impulsivitate, insta"ilitate, nc?p?@nare,

nclina@ie spre perversiune, toxicomanie. *si!opa@ii au un sim@ moral sl?"it, andu-se


33/53

ntr-u conict permanent cu cei din jur, incapa"ili de adapt?ri de lung? durat? n mediulfamilial Bi profesional.

n sfrBit, to@i psi!opa@ii au o sla"? adaptare la mediu, sunt pu@in ascult?tori lasfaturile, o"serva@iile Bi ndemnurile celor din jur, indu-le caracteristic? tendin@a sprerecidiv?.

7) *si!ozele reprezint? cele mai grave afec@iuni psi!ice cu caracter ireversi"il Biexclud

starea de responsa"ilitate a persoanei. /a@? de aceste persoane nu se aplic?pedeapsa penal?, ci m?suri de siguran@? precum ar nternarea ntr-o institu@iepsi!iatric?

(art. $00 C* al ).Golnavul Bi pierde conBtiin@a propriei existen@e, raportul cu sinele, cu cei din jur, cuntreaga lume real?. El se poate identica cu diverse personalit?@i, ca 1apoleon,

Cezar etc.*si!opaticii nu-Bi n@eleg starea n care se a?, nu pot aprecia real situa@iile zi-de-zi, nu pot sta"ilirela@ii cu cei din jur.

*rintre formele psi!ozei sunt#- psi!oze maniaco-depresive&- sc!izofrenia&- epilepsia&- psi!oze post-traumatice&- psi!oze acute (generate de intoxica@ii profesionale ori alcool)&- psi!oze infec@ioase&- paranoia.


34/53

numeBte criminalitatea recidiv?. Conform datelor statistice, mai "ine de ` din num?rultotal al infrac@iunilor s?vrBite de c?tre recidiviBti, sunt infac@iunile contra patrimoniului.:a fel, putem eviden@ia Bi s?vrBirea infrac@iunii de !uliganism.Divizarea criminalit?@iirecidive pe categorii de infrac@iuni, ne permite s? distingem urm?toarele#

ecidiviBtii speciali& ecidiviBtii generali.ecidivistul special prezint? de regul?, un pericol social mai sporit dect cel general,

deoarece are loc procesul cnd persoana devine profesionist n aceea ce face. *entrurecidiviBtii speciali, este caracteristic s?vrBirea infrac@iunilor contra patrimoniului.*entru aceBti criminali este caracteristic orientarea anti-social? foarte sta"il?, iarcomportamentul lor deviant este regula pe care o urmeaz? n via@?.

:a rndul lor, recidiviBtii generali, sunt recidiviBtii care comit infrac@iuni de!uliganism. AceBtia sunt persoanele care nu sunt antrenate n cmpul muncii, au opreg?tire Bcolar? Bi profesional? foarte joas?, care consum? a"uziv droguri Bi alcool.

*ersonalitatea acestor recidiviBti este deformat? de o"iceiurile Bi deprinderile lor de arezolva orice conict, pe calea violent?, n majoritatea cazurilor ei ind provocatori deconicte.

; alt? clasicare care o putem ntlni n criminologia rus?, divizeaz? recidiviBtii, ntrei mari categorii#

. ecidiviBtii anti-sociali, ei ind cei mai activi la s?vrBirea crimelor, avnd uncomportament sta"il. Anume din aceast? categorie fac parte recidiviBtii speciali(profesionali)&

. ecidiviBtii situativi. %e caracterizeaz? prin lipsa unor principii morale, suprema@iacalit?@ilor individuale, negative asupra celor pozitive. Caracterul crimelor s?vrBite de

aceste persoane depinde n mare m?sur? de situa@ia concret? n care a nimeritrecidivistul.

. ecidiviBtii asociali. %e caracterizeaz? prin degradarea complet? a [email protected] recidiviBti au un intelect limitat, sunt alcoolici, narcomani, avnd c!iar Bi unelenclin?ri psi!opatice.

nfractorul recidivist i sunt caracteristice unele particularit?@i specice, Bi anume#a) *ozi@ia social? a criminalilor recidiviBti, care se caracterizeaz? prin aceea c?

pentru aceBtia este caracteristic faptul c? ei Bi-au nceput foarte din timp activitatea lorde Fmunc?&

") :a criminalii recidiviBti, motiva@ia infrac@ional? este cu mult mai limitat? ncompara@ie cu al@i infractori&

c) ezisten@a la procesul de re-educare.*rintre alte tr?s?turi, caracteristice personalit?@ii recidivistului, sunt urm?toarele#$. EBecul Bcolar&'. *rovenien@a din familii cu tendin@e conictuale&7. Consum a"uziv de alcool Bi droguri&2. A"sen@a sentimentului dragostei&5. ;rientare spre su"-cultura criminal?.7(. Caracteristica criminologica a reci)i1istilorn sens criminologic, recidiviBtii sunt persoanele anterior condamnate, indiferent de

ridicarea sau stingerea antecedentului, precum Bi persoanele care au s?vrBitinfrac@iuni, dar

pentru care pedeapsa penal?, din diferite considerente, nu le-a fost aplicat?.


35/53

Concept# 8otalitatea crimelor, s?vrBite n cadrul unui teritoriu, ntr-o perioad? detimp

determinat? Bi n a c?ror s?vrBire sunt prezente semnele criminalit?@ii repetate senumeBte

criminalitate recidiv?.

nfractorului recidivist i sunt caracteristice unele particularit?@i specice $) %feramotiva@ional? a infrac@iunii. :a criminalii recidiviBti motiva@ia infrac@ional? est cumult mai limitat? Bi s?rac? comparativ cu motiva@ia social? a persoanelor care aus?vrBi infrac@iuni primare. Dominante sunt motivele materiale, emo@ionale, egoiste.:a majoritatea recidiviBtilor lipseBte necesitatea psi!ologic? de a munci sistematic.Astfel, la momentu condamn?rii $92 din num?rul total de recidiviBti ap@i de munc?nu se ocupau cu nici o activitat social util?. E Bi mai regreta"il faptul c? n '97 dincazuri acestea sunt persoane avnd cea ma frumoas? vrst? - '5-22 ani %tatisticarecidivismului arat? c? la momentul s?vrBirii unei noi infrac@iuni n cmpul muncii nu

erau antrena@i '>,$6 din num?rul total de recidiviBti. Dintre ei au lucrat n decursulunei luni pn? la s?vrBirea infrac@iunii 2$,$6& pn? la > luni - '>,$6& de la > luni pn?la un an -$>6& mai mult de un an - $5,$6.

%?vrBirea repetat? a infrac@iunilor este indisolu"il legat? de modul parazitar devia@? a recidiviBtilor. Dou? treimi din recidiviBtii neamplasa@i n cmpul muncii aveaudou? Bi mai multe condamn?ri anterioare

') ConBtiin@a juridico-social? reprezint? o alt? particularitate a personalit?@iiinfractorulul recidivist. Defectele conBtiin@ei sociale ale acestora se exprim?, n

primul rnd, prin individualismul Bi egocentrismul s?u, calit?@ile morale joase.Acestor criminali le este caracteristic egoismul, ura, r?z"unarea, cruzimea, invidia,l?comia etc. ecidivistul nu cunoaBte autocritica, avnd o motiva@ie individual?,proprie, a crimei s?vrBite& el crede n superioritatea sa fa@? de lege Bi fa@? desocietate. Despre procesul continuu de deformare a conBtiin@ei sociale arecidiviBtilor ne vor"eBte faptul c? '06 din num?rul lor au s?vrBit o nou? crim?andu-se n locurile de deten@ie. n ce priveBte conBtiin@a juridic? a criminalilorrecidiviBti, n mare parte nu cunosc normele de convie@uire social?, iar dac? Bi lecunosc - nu le respect?& nu se tem de pedeaps? Bi neglijeaz? legile.

7) *ozi@ia social? a criminalilor recidiviBti este o alt? particularitate specic? Bianume, pentru aceBtia este caracteristic faptul c? ei Bi-au nceput foarte de timpuriuactivitatea de munc?. ABa, 4$6 din recidiviBti au nceput a munci pn? la vrsta de$3 ani. ai "ine de 506 din ei la acel moment aveau $> ani sau c!iar Bi mai [email protected], acest element pozitiv al "iograei treptat dispare. :a nceput are loc sc!im"uldes al ocupa@iei, iar mai trziu - a"andonarea complet? a muncii

7*. Cau/ele si con)itiile criminalitatii reci)i1istilor

Criminalitatea recidiv? are aceleaBi cauze Bi condi@ii, caracteristice criminalit?@ii ngeneral.8otodat?, i sunt caracteristice Bi anumite particularit?@i.


36/53


37/53

7,. Masuri )e $re1enire si com5atere a criminalitatii

reci)i1istilor%tudiind cauzele criminalit?@ii recidive, sta"ilind starea, structura Bi dinamicaacesteia,

criminologia Bi propune s? evalueze m?surile impuse Bi s? ela"oreze programeconving?toare de prevenire a criminalit?@ii, de resocializare Bi reintegrare social? adelincven@ilor. espectiv, scopul general Bi const? n fundamentarea unei politici penaleeciente, n m?sur? s? produc? efecte dorite.

*rentmpinarea criminalit?@ii recidive urmeaz? a dus? n dou? direc@ii#) n sens larg (social), adic? implicarea tuturor organismelor statale Bi o"BteBti n lupta

cu fenomenele Bi procesele negative. Exist? opinia c?, sarcina prevenirii actelor ilicite

nu este numai a criminologiei, dar Bi a organelor administrative care, de asemenea, auo"liga@ia s? previn? orice ac@iune care ar putea s? tul"ure ordinea de drept& toatem?surile preventive, c!iar cele impuse de s?vrBirea unei infrac@iuni, sunt n esen@?m?suri cu caracter administrativ Bi excluse ca atare din pro"lematica specic? dreptuluipenal.

") n sens ngust#- perfec@ionarea reglement?rilor juridice ale luptei mpotriva recidivismului (penal?&procesual penal?& execu@ional penal? etc.)&- perfec@ionarea activit?@ilor de prentmpinare ale organelor de drept (A, H,*rocuratura)&

- atragerea organiza@iilor de stat Bi o"BteBti n lupta mpotriva criminalit?@ii recidive&- nl?turarea tendin@elor negative& spre exemplu, n ultimii ani, n leg?tur? cu

reformele economice, colectivele de munc? refuz? tot mai des angajarea persoaneloranterior condamnate,

att mai mult a recidiviBtilor. Astfel, eforturile organelor de drept n procesul deresocializare, de reintegrare postcondamnatorie devin insuciente. n multe societ?@i sencearc? @inerea delincven@ilor poten@iali, cu att mai mult a recidiviBtilor, ct maideparte de @intele lor, de victime sau de situa@ii criminogene. n acest scop sunt folositepaBapoartele, codurile cifrate etc., n com"ina@ie cu cazierul juridic al listelor negre Bialte mijloace similare pentru a mpiedica intrarea n @ar? a persoanelor nedorite.8otodat?, se procedeaz? sistematic la expulzarea conduc?torilor grupurilor criminaleorganizate, a teroriBtilor interna@ionali sau a delincven@ilor profesioniBti.


38/53

- destr?marea ierar!iilor criminale prin izolarea liderilor criminali&

- realizarea de ac@iuni menite s? formeze la condamna@i o imagine Bi o atitudinenegativ?

fa@? de o"iceiurile Bi tradi@iile mediului criminal&

- cointeresarea cola"oratorilor penitenciarelor n reducerea recidivei penitenciare&

- admiterea amnistiei individual fa@? de ecare condamnat Bi doar n cazurile deprognozare a unei conduite neprejudicia"ile&

- preg?tirea condamna@ilor pentru via@a n condi@ii de li"ertate Bi n medii reBti prinaplicarea unui regim privilegiat sau de semideten@ie n ultimele luni de nc!isoare.

72. Notiunea si starea actuala a criminalitatii minorilorDelincven@a juvenil? cap?t? la etapa actual? n epu"lica oldova propor@ii

ngrijor?toare.%pre exemplu, n $440 din totalul infrac@iunilor descoperite, $>,'6 au fost comise

de c?treminori sau cu participarea acestora. n epu"lica oldova criminalitatea minorilor a

crescut dela '.'02 de infrac@iuni n $44' pn? la '.>32 n '00$, adic? cu 230 de crime sau cu

''6.Zrsta delincven@ilor, re@inu@i pentru comiterea de infrac@iuni, este de la $2 la $= ani.

Esteperioada n care ei ar tre"ui s? e Bcolariza@i sau ncadra@i n cmpul muncii. Dar

numai 7$5 dindelincven@i nva@?, $.>$2 neind Bcolariza@i sau ncadra@i n cmpul muncii. *e

parcursul ultimului deceniu n epu"lica oldova s-au produs sc!im"?ri esen@iale nsfera economic?, politic? Bi social?, fapt care a inuen@at sim@itor starea criminogen? nrndul minorilor, cu apari@ia a noi aspecte Bi tendin@e

74. Cau/ele si con)itiile criminalitatii minorilor

De aici apar un Bir de cauze ce duc la delincven@?#- autoevaluarea neadecvat? su"evaluare sau supraevaluare -, ce duc e ladiminuarea

sentimentului de sine, la dorin@a de a dominat, e la sentimentul de superioritate,la tendin@a de

a domina&- indiferen@a fa@? de oameni, fa@? de interesele Bi tre"uin@ele lor&- aten@ia sporit? fa@? de propria persoan?&- comportament agresiv, violent, c!iar sadic&- atitudine sceptic? fa@? de munc?, nv?@?tur?, activit?@i legale&

- principii neadecvate n raport cu "un?starea material?, mo

subiecti examen criminologie

Documents