Capitolul 2.Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului2.1.Analiza compartiva a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei optimeLa alegerea semifabricatului se iau in consideratie factorii constructivi, tehnologici si economici. Se urmareste apropierea cat mai mult a formei si dimensiunilor semifabricatului de forma si dimensiunile piesei finite. Prin aceasta se asigura scaderea costului si imbunatatirea calitatii pieselor.In cazuri obisnuite, costul prelucrarilor mecanice este mai mare decat cel al eventualelor modificari ce trebuiesc aduse proceselor tehnologice de executie a semifabricatelor in vederea reducerii adaosurilor de prelucrare.Totodata, din punct de vedere calitativ, prin prelucrari mecanice minime se asigura calitati fizico - mecanice ridicate ale pieselor finite (fibraj corect la piesele forjate).O mare importanta in alegerea tipului de semifabricat o are tipul productiei. Cu cat creste caracterul productiei cu atat devine mai rentabila folosirea unor metode de elaborare mai precise a semifabricatelor.Materialul din care se executa rotile dintate, dimensiunile acestora si caracterul fabricatiei determina procedeul de semifabricare care poate fi: turnare, prelucrarea prin aschiere, deformare plastica la cald.a) Turnarea este un procedeu incompatibil cu criteriile mentionate anterior tinand cont de faptul ca materialul ales pentru obtinerea pieseieste un otel aliat, de cementare, cu proprietati total nesatisfacatoare de turnare. De asemenea, prin turnarea otelului se pot obtine in interiorul piesei goluri si incluziuni care conduc in timpul folosirii la dislocari de material si chiar ruperea piesei. In plus, fibrajul obtinut la turnare este total nesatisfacator pentru solicitarile la care sunt supuse piesele.b) Prelucrarea prin aschiere ca metoda de obtinere a semifabricatului este o metoda nerentabila deoarece presupune o calificare inalta a muncitorilor, timpi noi de obtinere a semifabricatului, consum mare de energie si scule, deci un procedeu scump.c) Deformarea plastica la cald din bara laminata este metoda optima de obtinere a semifabricatului deoarece este in concordanta cu majoritatea criteriilor ce trebuie indeplinite.Conform lucrarii se alege procedul specific deformarii plastice la cald si anume cel al forjarii in matrita.2.2.Stabilirea pozitiei semifabricatului in matrita si a planului de separatePentru stabilirea pozitiei semifabricatului in matrita si a planului de separatie, trebuie sa se tina cont de anumite criterii. Cele mai importante sunt:o Planul de separatie sa faciliteze curgerea usoara a materialului; o Planul de separatie trebuie sa imparta piesa in parti egale si simetrice; o Planul de separatie sa fie astfel ales incat suprafetele ce vor fi ulterior supuse prelucrarilor mecanice prin aschiere sa fie perpendiculare pe directia matritarii si sa nu prezinte unghiuri laterale de inclinare. o Planul de separatie sa asigure fibraj continuu.Planul de separatie poate fi ales sub diferite forme. Cel mai simplu si totodata cel mai avantajos plan de separatie este cel drept. Este indicat pentru piesele avand forme simple deoarece permite alegerea unor blocuri de matrite mai simple si mai mici si permite prelucrarea mai usoara a formei cavitatii in care se matriteaza piesa. In consecinta se alege pentru piesa specificata in tema de proiect un plan de separatie drept - orizontal, schema matritei fiind prezentata in figura 2.1.

Figura 2.1-Schita semifabricatului in matrita"Notatiile figurii 2.1: 1 - semifabricat; 2 - semimatrita superioara; 3 - adaos de prelucrare; 4 - suprafata de separatie; 5 - semimatrita inferioara; 6 - dorn extractor.

2.3Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului semifabricatuluiPrecizia semifabricatelor matritate pe masini verticale de matritat este reglementata prin STAS 7670 - 80.Adaosurile de prelucrare si abaterile limita ale semifabricatului matritat destinat pieselor auto se incadreaza in clasele I - II de precizie atunci cand este vorba de piese simple ca in cazul rotilor dintate.Adaosul se adopta numai in cazul pieselor matritate ale caror suprafete se prelucreaza prin aschiere. In functie de caracteristicile de prelucrare de 1,25 mm la care se adauga 0,5 mm pentru obtinerea rugozitatii prescrise in cadrul capitolului 1.

Nr. Crt.Operatii si faze de semifabricareMasini, utilaje, instalatii si SDV-uriMateriale auxiliareParametrii tehnologici

1Debitarea materialuluiFierastrau mecanic-Viteza si avansul panzei

2Incalzire materialCuptor electric-Temperatura si durata de incalzire

3PreforjareCavitate de ebosareNicovala si ciocan pneumaticForta de apasare

4Forjare primareMatrita deschisa Presa verticala-Forta de apasare Cursa presei Timp

5Extractia semifabricatuluiExtractoare--

6DebavurareStanta-Forta de apasare cursa

7Forjare secundara de redresareMatrita de redresare Forta de apasare cursa

8Sablare cu aliceMasina de sablat-viteza de impact

Bibliografie Capitolul 2:1. Indrumar de proiect N.Bejan;2. Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere D.Marincas, D.Abaitancei;3.D. Abaitancei, C. Hasegan, I. Stoica Motoare pentru automobile si tractoare, vol1 Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti4.Grunwald, B. Teoria, constructia si calculul motoarelor pentru autovhicule rutiere, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980