conventia

12
Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Stras Statele membre ale Consiliului Europei şi celelalte state semnatar considerînd că scopul Consiliului Europei îl constituie realizarea membrii săi în vederea salvgardării şi promovării idealurilor şi principii reprezintă patrimoniul lor comun, considerînd unul dintre mijloacel constă în salvgardarea şi dezvoltarea drepturilor omului şi a libe dea curs Declaraţiei şefilor de stat şi de guvern ai statelor memb adoptată la iena la ! octombrie "!!#, fiind $otarîte ca pe terito e%istenţa minorităţilor naţionale, considerînd că bulversările ist minorităţilor naţionale este esenţiala pentru stabilitatea, securitatea democratică şipacea Continentului, considerînd că o societate pluralistă şi cu adevăra respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă minorităţi naţionale, dar şi, deopotrivă, să creeze condiţii cores e%prime, să păstreze şi să dezvolte aceasta identitate, considerîn toleranţă şi dialog este necesară pentru a permite diversităţii cu un factor, nu de divizare, ci de îmbogăţire a fiecărei societăţi, Europei tolerante şi prospere nu depinde numai de cooperarea dintr transfrontalieră între autorităţi locale şi regionale, cu r teritoriale a fiecărui stat, ţinînd seama de Convenţia pentru apărarea d libertăţilor fundamentale şi de protocoalele sale, ţinînd seama de angajamentele privin minorităţilor naţionale conţinute în convenţiile şi declaraţ documentele Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din (! iunie "!!), fiind $otarîte să definească principiile care decurg din acestea, pentru a asigura, în statele membre şi în cele prezentul instrument, protecţia efectivă a minorităţilor naţionale şi apartinînd acestora, în cadrul statului de drept, cu respectarea integrităţii teritoriale şia suveranităţii naţionale, fiind $otarîte să aplice principiile enun legislaţia naţională şi politici guvernamentale corespunzătoare, au convenit asupra cel urmează* ++ ' ./+0 " 1rotecţia minorităţilor naţionale şi a drepturilor şi libertăţilor parte integrantă din protecţia internaţională a drepturilor omului cooperare internaţională0 ./+0 ( Dispoziţiile prezentei convenţii-cadru vor fi aplicate cu bună-cre toleranţă şi cu respectarea principiilor bunei vecinătăţi, relaţii ./+0 #

Upload: victoriadercaci

Post on 04-Oct-2015

228 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

lege

TRANSCRIPT

Convenia-cadru pentru protecia minoritilor naionale, Strasbourg (din 1 februarie 1995)

Statele membre ale Consiliului Europei i celelalte state semnatare ale prezentei convenii-cadru, considernd c scopul Consiliului Europei l constituie realizarea unei uniti mai strnse ntre membrii si n vederea salvgardrii i promovrii idealurilor i principiilor care reprezint patrimoniul lor comun, considernd c unul dintre mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv const n salvgardarea i dezvoltarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, dorind s dea curs Declaraiei efilor de stat i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, adoptat la Viena la 9 octombrie 1993, fiind hotarte ca pe teritoriile lor respective s protejeze existena minoritilor naionale, considernd c bulversrile istoriei europene au artat c protecia minoritilor naionale este eseniala pentru stabilitatea, securitatea democratic i pacea Continentului, considernd c o societate pluralist i cu adevrat democratic trebuie nu numai s respecte identitatea etnic, cultural, lingvistic i religioas a fiecrei persoane aparinnd unei minoriti naionale, dar i, deopotriv, s creeze condiii corespunztoare care s le permit s-i exprime, s pstreze i s dezvolte aceasta identitate, considernd c realizarea unui climat de toleran i dialog este necesar pentru a permite diversitii culturale s reprezinte o surs, dar i un factor, nu de divizare, ci de mbogire a fiecrei societi, considernd c realizarea unei Europei tolerante i prospere nu depinde numai de cooperarea dintre state, ci necesit i cooperarea transfrontalier ntre autoriti locale i regionale, cu respectarea Constituiei i a integritii teritoriale a fiecrui stat, innd seama de Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale i de protocoalele sale, innd seama de angajamentele privind protecia minoritilor naionale coninute n conveniile i declaraiile Naiunilor Unite, precum i n documentele Conferinei pentru Securitate i Cooperare n Europa, n special cel de la Copenhaga din 29 iunie 1990, fiind hotarte s defineasc principiile care trebuie respectate i obligaiile care decurg din acestea, pentru a asigura, n statele membre i n celelalte state care pot deveni pri la prezentul instrument, protecia efectiv a minoritilor naionale i a drepturilor persoanelor apartinnd acestora, n cadrul statului de drept, cu respectarea integritii teritoriale i a suveranitii naionale, fiind hotarte s aplice principiile enunate n prezenta convenie-cadru prin legislaia naional i politici guvernamentale corespunztoare, au convenit asupra celor ce urmeaz:

TITLUL I

ART. 1

Protecia minoritilor naionale i a drepturilor i libertilor persoanelor apartinnd acestora face parte integrant din protecia internaional a drepturilor omului i, ca atare, constituie domeniu de cooperare internaional.

ART. 2

Dispoziiile prezentei convenii-cadru vor fi aplicate cu bun-credin, ntr-un spirit de nelegere, toleran i cu respectarea principiilor bunei vecinti, relaiilor prieteneti i cooperrii ntre state.

ART. 3

1. Orice persoan aparinnd unei minoriti naionale are dreptul s aleag liber dac s fie tratat sau nu ca atare i nici un dezavantaj nu poate rezulta dintr-o asemenea alegere ori din exerciiul drepturilor legate de aceasta.

2. Persoanele aparinnd minoritilor naionale pot exercita drepturile i libertile ce decurg din principiile enunate n prezenta convenie-cadru, individual sau n comun cu alii.

TITLUL II

ART. 4

1. Prile se angajeaz s garanteze fiecrei persoane aparinnd unei minoriti naionale dreptul la egalitate n faa legii i la egala protecie a legii. n aceasta privin, orice discriminare bazat pe apartenena la o minoritate naionala este interzis.

2. Prile se angajeaz sa adopte, daca este cazul, msuri adecvate pentru a promova, n toate domeniile vieii economice, sociale, politice i culturale, egalitatea deplin i efectiv ntre persoanele apartinnd unei minoriti naionale i cele apartinnd majoritii. Ele vor ine seama n mod corespunztor, n aceast privin, de condiiile specifice n care se afl persoanele apartinnd minoritilor naionale.

3. Msurile adoptate n conformitate cu paragraful 2 nu vor fi considerate acte de discriminare.

ART. 5

1. Prile se angajeaz sa promoveze condiiile de natura sa permit persoanelor aparinnd minoritilor naionale s-i menin i sa-i dezvolte cultura, precum i s-i pstreze elementele eseniale ale identitii lor, respectiv religia, limba, tradiiile i patrimoniul lor cultural.

2. Fr a se aduce atingere masurilor luate n cadrul politicii lor generale de integrare, prile se vor abine de la orice politic ori practic avnd drept scop asimilarea persoanelor aparinnd minoritilor naionale mpotriva voinei acestora i vor proteja aceste persoane mpotriva oricrei aciuni viznd o astfel de asimilare.

ART. 6

1. Prile vor ncuraja spiritul de toleran i dialogul intercultural i vor lua msuri efective pentru promovarea respectului reciproc, nelegerii i cooperrii dintre toate persoanele care triesc pe teritoriul lor, indiferent de identitatea etnic, cultural, lingvistic ori religioas a acestora, ndeosebi n domeniile educaiei, culturii i al mijloacelor de informare.

2. Prile se angajeaz s ia masuri corespunztoare pentru a proteja persoanele care ar putea fi victime ale ameninrilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violen, datorit identitii lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.

ART. 7

Prile vor asigura respectarea drepturilor fiecrei persoane aparinnd unei minoriti naionale la libertatea de ntrunire panic i la libertatea de asociere, la libertatea de expresie i la libertatea de gndire, contiin i religie.

ART. 8

Prile se angajeaz s recunoasc fiecrei persoane aparinnd unei minoriti naionale dreptul de a-i manifesta religia sau credina sa i dreptul de a infiina instituii, organizaii i asociaii religioase.

ART. 9

1. Prile se angajeaz s recunoasc faptul c dreptul la libertatea de expresie a fiecrei persoane aparinnd unei minoriti naionale include libertatea de opinie i libertatea de a primi i a comunica informaii sau idei n limba minoritar, fr ingerine ale autoritarilor publice i independent de frontiere. Prile vor veghea ca, n cadrul sistemelor lor legislative, persoanele aparinnd unei minoriti naionale s nu fie discriminate n accesul la mijloacele de informare.

2. Paragraful 1 nu mpiedic prile s utilizeze un regim de autorizare, nediscriminatoriu i fondat pe criterii obiective, pentru societile de radio sonor, televiziune i cinema.

3. Prile nu vor crea obstacole n calea nfiinrii i utilizrii mijloacelor de informare scris de ctre persoanele aparinnd minoritilor naionale. n cadrul legal organizat pentru radioul sonor i televiziune, ele vor veghea ca, n msura posibilului i innd seama de prevederile paragrafului 1, persoanelor aparinnd minoritilor naionale s le fie acordat posibilitatea de a-i crea i utiliza propriile mijloace de informare.

4. n cadrul sistemului legislaiei lor, prile vor adopta msuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor aparinnd minoritilor naionale la mijloacele de informare, pentru promovarea toleranei i pentru a permite pluralismul cultural.

ART. 10

1. Prile se angajeaz s recunoasc oricrei persoane aparinnd unei minoriti naionale dreptul de a folosi liber i fr ingerin limba sa minoritara, n privat i n public, oral i n scris.

2. n ariile locuite tradiional sau n numr substanial de persoane aparinnd minoritile naionale, dac aceste persoane solicit acest lucru i acolo unde aceasta cerere corespunde unei nevoi reale, prile se vor strdui s asigure, n msura posibilului, condiii care s permit folosirea limbii minoritare n raporturile dintre aceste persoane i autoritile administrative.

3. Prile se angajeaz s garanteze dreptul oricrei persoane aparinnd unei minoriti naionale de a fi informata cu promptitudine, ntr-o limba pe care o nelege, cu privire la motivele arestrii sale, la natura i la cauza acuzaiei aduse mpotriva sa, i s se apere n aceast limb, dac este necesar cu asistena gratuit a unui interpret.

ART. 11

1. Prile se angajeaz s recunoasc oricrei persoane aparinnd unei minoriti naionale dreptul de a folosi numele (patronimul) i prenumele su n limba minoritar, precum i dreptul la recunoaterea oficiala a acestora, n conformitate cu modalitile prevzute n sistemul lor legal.

2. Prile se angajeaz s recunoasc oricrei persoane aparinnd unei minoriti naionale dreptul de a expune n limba sa minoritar nsemne, inscripii i alte informaii cu caracter privat, vizibile pentru public.

3. n ariile locuite n mod tradiional de un numr substanial de persoane aparinnd unei minoriti naionale, prile vor depune eforturi, n cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci cnd este cazul, n cadrul acordurilor ncheiate cu alte state, i innd seama de condiiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale tradiionale, a denumirilor strzilor i a altor indicaii topografice destinate publicului, deopotriv n limba minoritar, acolo unde exist o cerere suficient pentru astfel de indicaii.

ART. 12

1. Prile, daca este necesar, vor lua masuri n domeniul educaiei i al cercetrii, pentru a ncuraja cunoaterea culturii, istoriei, limbii i religiei att ale minoritilor naionale, cat i ale majoritii.

2. n acest context, prile vor asigura, ntre altele, posibiliti corespunztoare pentru pregtirea profesorilor, accesul la manuale i vor facilita contactele dintre elevi i profesori ai diferitelor comuniti.

3. Prile se angajeaz s promoveze anse egale de acces la educaia de toate nivelurile pentru persoanele aparinnd minoritilor naionale.

ART. 13

1. n cadrul sistemului lor educaional, prile vor recunoate dreptul persoanelor aparinnd unei minoriti naionale de a nfiina i a administra propriile instituii private de educaie i formare.

2. Exerciiul acestui drept nu implic nici o obligaie financiar pentru pri.

ART. 14

1. Prile se angajeaz s recunoasc dreptul oricrei persoane aparinnd unei minoriti naionale de a nva limba sa minoritar.

2. n ariile locuite tradiional sau n numr substanial de persoane aparinnd minoritilor naionale, dac exist o cerere suficient, prile vor depune eforturi pentru a asigura, n msura posibilului i n cadrul sistemului lor educaional, ca persoanele aparinnd acestor minoriti s beneficieze de posibiliti corespunztoare de nvare a limbii lor minoritare ori de a primi o educaie n aceasta limb.

3. Paragraful 2 al acestui articol se va aplica fr a se aduce atingere nvrii limbii oficiale ori predrii n aceast limb.

ART. 15

Prile vor crea condiiile necesare pentru participarea efectiva a persoanelor aparinnd minoritilor naionale la viaa cultural, social i economic i la treburile publice, n special acelea care le privesc direct.

ART. 16

Prile se vor abine s ia masuri care, modificnd proporiile populaiei din arii locuite de persoane aparinnd minoritilor naionale, sunt ndreptate mpotriva drepturilor i libertilor decurgnd din principiile nscrise n prezenta convenie-cadru.

ART. 17

1. Prile se angajeaz s nu aduc atingere dreptului persoanelor aparinnd minoritilor naionale de a stabili i a menine contacte libere i panice peste frontiere cu persoane care se afla n mod legal n alte state, ndeosebi cu acelea cu care au n comun identitatea etnic, cultural, lingvistic sau religioas, ori patrimoniul cultural.

2. Prile se angajeaz s nu aduc atingere dreptului persoanelor aparinnd minoritilor naionale de a participa la activitile organizaiilor neguvernamentale, att la nivel naional, ct i internaional.

ART. 18

1. Prile vor depune eforturi pentru a ncheia, dac este necesar, acorduri bilaterale i multilaterale cu alte state, ndeosebi cu statele vecine, pentru a asigura protecia persoanelor aparinnd minoritilor naionale respective.

2. Daca este cazul, prile vor lua masuri pentru ncurajarea cooperrii transfrontaliere.

ART. 19

Prile se angajeaz s respecte i s aplice principiile nscrise n prezenta convenie-cadru, aducndu-le, dac este necesar, numai acele limitri, restricii i derogri prevzute n instrumentele juridice internaionale, n special n Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, n msura n care acestea sunt relevante pentru drepturile i libertile decurgnd din principiile menionate.

TITLUL III

ART. 20

n exercitarea drepturilor i libertilor decurgnd din principiile nscrise n prezenta convenie-cadru, orice persoana aparinnd unei minoriti naionale va respecta legislaia naionala i drepturile celorlali, n special ale persoanelor aparinnd majoritii sau altor minoriti naionale.

ART. 21

Nici o dispoziie din prezenta convenie-cadru nu va fi interpretat ca implicnd vreun drept de a ntreprinde vreo activitate ori vreun act contrar principiilor fundamentale ale dreptului internaional, n special celor ale egalitii suverane, integritii teritoriale i independenei politice a statelor.

ART. 22

Nici o dispoziie din prezenta convenie-cadru nu va fi interpretat ca limitnd sau aducnd atingere drepturilor omului i libertilor fundamentale care pot fi recunoscute n conformitate cu legile oricrei pri contractante sau cu orice alt convenie le care respectiva parte contractant este parte.

ART. 23

Drepturile i libertile decurgnd din principiile nscrise n prezenta convenie-cadru, n msura n care acestea fac obiectul unei prevederi corespondente din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale sau din protocoalele adiionale la aceasta, vor fi nelese n conformitate cu aceste din urm prevederi.

TITLUL IV

ART. 24

1. Comitetul Minitrilor al Consiliului Europei este nsrcinat s vegheze la aplicarea prezentei convenii-cadru de ctre prile contractante.

2. Prile care nu sunt membre ale Consiliului Europei vor participa la mecanismul de supraveghere a punerii n aplicare, potrivit unor modaliti care urmeaz a fi determinate.

ART. 25

1. ntr-un interval de un an de la data intrrii n vigoare a prezentei convenii-cadru cu privire la respectiva parte contractant, aceasta va transmite secretarului general al Consiliului Europei informaii complete asupra msurilor legislative i de alt natur, adoptate n aplicarea angajamentelor enunate n prezenta convenie-cadru.

2. Ulterior, fiecare parte contractant va transmite secretarului general, periodic i ori de cate ori Comitetul Minitrilor solicit, orice informaii suplimentare, relevante pentru aplicarea prezentei convenii-cadru.

3. Secretarul general va nainta Comitetului Minitrilor informaiile transmise n conformitate cu prevederile prezentului articol.

ART. 26

1. n evaluarea adecvrii masurilor adoptate de pri pentru punerea n aplicare a principiilor enunate n prezenta convenie-cadru, Comitetul Minitrilor va fi asistat de un comitet consultativ, ai crui membri vor avea experiena recunoscuta n domeniul proteciei minoritilor naionale.

2. Compunerea Comitetului consultativ i procedura acestuia vor fi fixate de ctre Comitetul Minitrilor ntr-un interval de un an de la data intrrii n vigoare a prezentei convenii-cadru.

TITLUL V

ART. 27

Prezenta convenie-cadru va fi deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Pn la data intrrii sale n vigoare, ea va fi, de asemenea, deschis spre semnare oricrui alt stat invitat n acest sens de ctre Comitetul Minitrilor. Ea va fi supus ratificrii, acceptrii sau aprobrii. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

ART. 28

1. Prezenta convenie-cadru va intra n vigoare n prima zi a lunii care urmeaz expirrii unei perioade de 3 luni de la data la care dousprezece state membre ale Consiliului Europei i vor fi exprimat consimmntul de a fi legate de convenia-cadru conform dispoziiilor art. 27.

2. Pentru oricare stat membru care i exprim ulterior consimmntul de a fi legat de convenia-cadru, aceasta va intra n vigoare n prima zi a lunii care urmeaz expirrii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

ART. 29

1. Dup intrarea n vigoare a prezentei convenii-cadru i dup consultarea statelor contractante, Comitetul Minitrilor al Consiliului Europei va putea invita s adere la convenie, printr-o decizie luat cu majoritatea prevzut n art. 20 d) din Statutul Consiliului Europei, oricare state care nu sunt membre ale Consiliului Europei care, fiind invitate s semneze conform dispoziiilor art. 27, nu au fcut-o nc, sau oricare alt stat care nu este membru.

2. Pentru oricare stat care ader, convenia-cadru va intra n vigoare n prima zi a lunii care urmeaz expirrii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.

ART. 30

1. Oricare stat poate, n momentul semnrii sau al depunerii instrumentului su de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, s specifice teritoriul (teritoriile) pentru care aceasta asigur relaiile internaionale, cruia (crora) i (li) se va aplica prezenta convenie-cadru.

2. Oricare stat poate, la orice dat ulterioar, printr-o declaraie adresat secretarului general al Consiliului Europei, s extind aplicarea prezentei convenii-cadru la oricare alt teritoriu specificat n declaraie. Cu privire la acest teritoriu, convenia-cadru va intra n vigoare n prima zi a lunii care urmeaz expirrii unei perioade de 3 luni de la data primirii declaraiei de ctre secretarul general.

3. Orice declaraie fcut n virtutea celor doua paragrafe precedente va putea fi retras, n ce privete oricare teritoriu specificat printr-o astfel de declaraie, prin notificare adresat secretarului general. Retragerea devine efectiv n prima zi a lunii care urmeaz expirrii unei perioade de 3 luni de la data primirii notificrii de ctre secretarul general.

ART. 31

1. Oricare parte poate, n orice moment, s denune prezenta convenie-cadru printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denunarea devine efectiv n prima zi a lunii care urmeaz expirrii unei perioade de 6 luni de la data primirii notificrii de ctre secretarul general.

ART. 32

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei, celorlalte state semnatare i oricrui stat care a aderat la prezenta convenie-cadru:

a) orice semnare;

b) depunerea oricrui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c) orice dat de intrare n vigoare a prezentei convenii-cadru, n conformitate cu art. 28, 29 i 30;

d) orice alt act, notificare sau comunicare legate de prezenta convenie-cadru.

Drept pentru care, subsemnaii, avnd depline puteri n acest sens, au semnat prezenta convenie-cadru.

ncheiat la Strasbourg la 1 februarie 1995, n limbile francez i englez, ambele texte fiind egal autentice, ntr-un singur exemplar care va fi depus n arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificat fiecruia dintre statele membre ale Consiliului Europei i fiecrui stat invitat s semneze sau s adere la prezenta convenie-cadru.

HOTRREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

cu privire la unele msuri de susinere a iganilor

din Republica Moldova

Nr.131 din 16.02.2001

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.19-20/170 din 22.02.2001 * * *

n scopul crerii condiiilor necesare pentru dezvoltarea

social-cultural a iganilor din Republica Moldova, Guvernul Republicii

Moldova HOTRTE:

1. Se aprob Direciile principale de susinere a iganilor din

Republica Moldova pe anii 2001-2010, conform anexei.

2. Ministerul Educaiei i tiinei, Ministerul Culturii, Ministerul

Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, Ministerul Sntii,

Departamentul Relaii Naionale i Funcionarea Limbilor, Academia de

tiine a Moldovei, precum i organele administraiei publice locale,

vor elabora, n decurs de 2 luni, planuri de aciuni pentru realizarea

Direciilor principale de susinere a iganilor din Republica Moldova pe

anii 2001-2010.

3. Se stabilete c aciunile prevzute pentru susinerea iganilor

din Republica Moldova vor fi finanate n limitele mijloacelor bugetare

alocate ministerelor i departamentelor implicate, Academiei de tiine

a Moldovei, organelor administraiei publice locale, precum i din

contul resurselor extrabugetare.

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHI

Contrasemnat:

Ministrul educaiei i tiinei Ilie Vancea

Ministrul culturii Ghenadie Ciobanu

Chiinu, 16 februarie 2001.

Nr. 131.

Anex

la Hotrrea Guvernului

Republicii Moldova nr.131

din 16 februarie 2001

Direciile principale de susinere a iganilor

din Republica Moldova pe anii 2001-2010

-----------------------------------------------------------------------

Denumirea aciunii | Responsabili

---------------------------------------|-------------------------------

1 | 2

-----------------------------------------------------------------------

Realizarea unui sondaj sociologic pri- Ministerul Muncii, Proteciei

vind situaia iganilor i elaborarea, Sociale i Familiei,Ministerul

n baza acestuia, a unor programe te- Educaiei i tiinei,Institu-

ritoriale de protecie social,angaja- tul de Cercetri Interetnice

re n cmpul muncii i dezvoltare a al Academiei de tiine a Mol-

culturii iganilor dovei, Departamentul Relaii

Naionale i Funcionarea Lim-

bilor, organele administraiei

publice locale

Efectuarea unui studiu al limbii i Institutul de Cercetri Inter-

culturii iganilor din Republica Mol- etnice al Academiei de tiine

dova a Moldovei,Ministerul Educai-

ei i tiinei, Departamentul

Relaii Naionale i Funcio-

narea Limbilor

ntreprinderea msurilor adecvate Ministerul Educaiei i tiin-

pentru antrenarea copiilor n nv- ei,Ministerul Muncii, Protec-

mntul primar i gimnazial iei Sociale i Familiei,orga-

nele administraiei publice

locale

Crearea de condiii pentru dezvolta- Ministerul Educaiei i tiin-

rea nclinaiilor artistice tradiio- ei, Ministerul Culturii

nale ale iganilor i pregtirea de

specialiti din rndurile lor n do-

meniul culturii i artei

Susinerea, n limita posibiliti- Departamentul Relaii Naiona-

lor, a activitii statutare a asoci- le i Funcionarea Limbilor,

aiilor obteti ale iganilor din organele administraiei publi-

Republica Moldova ce locale

Realizarea unor msuri necesare de Ministerul Sntii, organele

promovare a unui mod de via sn- administraiei publice locale

tos i profilaxie a bolilor n rn-

dul iganilor

Acordarea de ajutoare materiale fa- Ministerul Muncii, Proteciei

miliilor socialmente vulnerabile i Sociale i Familiei, organele

familiilor cu muli copii administraiei publice locale