conventia europeana anu 4

7/21/2019 Conventia Europeana Anu 4

http://slidepdf.com/reader/full/conventia-europeana-anu-4 1/21

Conventia europeana

Cursul 1

- A fost adoptata la Roma in 1950 si a intrat in vigoare in 1953

- A fost ratificata in Romania prin legea 30/1994 .

Aceasta conventie a fost adoptata in cadrul comisiei Europei . Sistemul de protectie European- e

cel mai performant sstem al protectiei dreptului omului comparative cu celelante sisteme

African si American . !ractic doua sunt conventiile regionale care negocia"a protectia

#urisdictional a dreptului omului si a li$ertatiilor fundamentale pe care le consacra in sensul ca

prevad un organism #urisdictional care se poate pronunta printr-o %otarare care $eneficia"a deautoritate de lucru #udecatoreasca intr-o cau"a privind o violare a dreptului omului. Este vor$a de

conventia europeana si conventia inter-americana a dreptului omului .

I. Privitor la conventia europeana a dreptului omului protocoalelor 11 si 14 si a

protocoalelor 15 si 16 .

!rotocolul 15 reducand perioada in care un cetatean al statelor mem$ere al consiliului Europei se poate

adresa &E'( prin reducerea perioadei de la ) la 4 luni . !ana la intrarea in vigoare a protocolului 11 la

conventia europeana respectiv 1 noiem$rie 199* conform fostul art 19 din conventia europeana

respectarea dreptului omului de catre statele contractante era asigurata de doua organisme si anume +

1, &onventia europeana a dreptului omului

, &urtea europeana a dreptului omului &E'( .

outatea pe care o repre"inta protocolul 11 consta in sta$ilirea unei #urisdictii unice si o$ligatorii

repre"entat numai de curtea europeana a dreptului omului &E'(. !rin acest protocol comisia europeana a

dreptului omului a fost eliminata comitetul ministrilor numai este organ de deci"ie singurul organ care

poate interveni pentru a #udeca o incalcare a conventiei fiind doar &E'(.

Sistemul de protectie existent pana la 1 noiembrie 1998

Comisia europeana e dreptului omului

Avea un numar de mem$ri egali cu cei ai statelor contractante dar nu mai mult de unul pentru fiecare stat

potrivit fostului art 0 paragraf 1 din conventia europeana .&onform regulamentului din conventie si in

cadrul acestei structuri sesi"area nu se putea face decat dupa epui"area intr-un termen de ) luni de la

ramanerea definitiva a %otarari pronuntate de instituti internen .

Activitatea acestei comisii nu era ceea de a #udeca pentru ca nici nu eistau mi#loace de constrangere

directa pe care ar fi putut sa le aplice .&onclu"ia este ca aceasta comisie nu era o instanta de #udecata.



&omisia putea cerceta anali"a si in situatia in care constata incalcarii ale dreptului omului regulament in

conventia europeana putea sesi"a printr-un raport comitetul ministrilor din consiliul Europei singurul

organism care putea decide luarea masurilor decurgand din normele convetionale .

Curtea europeana a dreptului omului ( CEDO 1959 ) :

- Aceasta curte se compune dintr-un numar de #udecatori egal cu cel al mem$rilor consiliului

europei neputand cuprinde mai mult de un cetatean al aceleasi stat 2 fostul art 3* din convetie,.

- n fata &E'( erau repre"entati statele contractante comisia europeana a drepturilor omului

precum si persoana fi"ica organi"atiile neguvernamentale si grupul de particulari .

- !rivitor de procedura propriu "isa inaintea &E'( dupa definirea unei cau"e eaminarea spetei se

face in $a"a raportului comisiei europene a dreptului omului ca si a mi#loacelor de pro$a scrise

sau de alta natura care aveau relevanta #uridica .

- udecata se desfasura in sedinta pu$lica in cadrul careia delegatul avocatii guvernului interesat

ca si cei ai reclamantului isi spuneau punctele de vedere si raspundeau in fata #udecatorilor . 'upa

de"$aterii #udecatorii deli$erau in secret pronuntandu-se prin vot asupra eistentei sauineistentei unei incalcari a conventiei .

- &urtea de la Stras$ourg se pronunta pe votul ma#oritar cu preci"area ca opiniile separate puteau

insotii constant %otararile instantei europene a dreptului omului .

- otararile erau definitive si fara drept de apel si permanent erau motivate . 6a randul lor statele

contractante se anga#au sa se conforme"e %otararilor &E'( in care erau parti .

Sistemul de protectie creat prin protocolul 11 ( 11 mai 1994 – a fost adoptat si a intrat in vioare la 1

noiembrie 1998 !

Acest protocol sa constituit in prima reforma de amploare a intregului mecanism de protectie a

dreptului omului instituit printr-o conventie la nivel regional European . udecatori &E'( isi eercita

mandatul cu titlul individual nefiind repre"entati partilor contractante . A avut marea importanta ca a

desfintat comisia dreptului omului. &urtea functionea"a permanent .

Protocolul 14 ( additional la conventie !

- 'esc%is spre semnare in 004 si a intrat in vigoare in 010

- Aduce o serie de inovatii precum instituirea unor noi reguli privind formarea completului &E'(

- nfintarea #udecatorului unic si modul competentelor completului de 3 #udecatori

- ntarirea proceduri de eecutare a %otararii curti de la Stras$ourg

- nstituirea unui nou criteriu de admisi$ilitate- &reearea conditiilor necesare pentru participarea comisarului pentru drepturile omului in

procedura in fata &E'(

- ntarirea procedurilor de anc%eta a &E'( ca si in privinta regulilor pe cale amia$ila

- &rearea de posi$ilitati aderarii 7E la conventia europeana

- 8odificarea completului de 3 #udecatori

- ntarirea procedurilor de eecutare ale &E'(

- nstituirea unui nou criteriu de admisi$ilitate



- &rearea conditiilor necesare pentru participarea comisarului pentru drepturile omului in procedura

in fata &E'(

Conventia Europeana

CURSUL 2

&onventia pentru apararea dreptului omului si a li$ertatilor fundamentale este intr-

un acord cu declaratia universala a drepturilor omului proclamata de adunarea

generala (7 la 10 dec 194* .

Art 1. din conventie impune o$ligatia respectarii dreptului omului de catre naltele

parti contractante intelegand statele care au semnat si ratificat conventia .

itlul 1 al conventiei face referire la drepturile omului si li$ertatiile fundamentale

ale omului .

Art . Reglementea"a dreptul la viata .

Art 3. Reglementea"a inter"icerea toruturii .

ermenul de tortura este definit de conventia (7 impotriva torturii si a altor

pedpse ori tratamente cu cru"ime inumane sau degradante . !otrivit acestei

conventii tortura desemnea"a orice act prin care se provoaca unei persoane cu

intentie o durere sau suferinte puternice fi"ice sau psi%ice mai ales cu scopul de

a retine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri

de a pedepsi ptr un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis de a o

intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane sau pentru orice alt motiv

$a"at pe o forma de discriminare oricare ar fi ea atunci cand o asemenea durere

sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un agent al autoritatii pu$lice sau de

orice alta persoana care actionea"a cu titilul oficial sau la instigarea sau ori cu

consimtamantul epress au tacit al unor asemenea persoane : .

Art 4. nter"icerea sclaviei si a muncii fortate



Art 5. 'reptul la li$ertate si la siguranta

Art ). 'reptul la un proces ec%ita$il

Art ;. ici o pedeapsa fara lege

Art *. Reglemetea"a dreptul la respectarea vietii private si de familie

Art 9. 6i$ertatea de gandire de constiinta si de religie

Art 10. 'reptul la li$ertatea de eprimare

Art 11. 6i$ertatea de intrunire si de asociere

Art 1. 'reptul la casatorie

Art 13. 'reptul la un recurs efectiv

Art 14. nter"icerea discriminarii

Art 15. 'erogarea in stare de urgent .

Primul protocol additional la conventie 11 mai 1994 la Strasbour

Acest protocol vine sa reglemente"e 3 drepuri si anume +- Art 1. !rotectia proprietatii

- Art . Reglementea"a dreptul la instruire

- Art 3. 'reptul la alegerii li$ere .

Protocolul 4

Art 1. nter"icerea privarii de li$ertate pentru datorii

Art . 6i$ertatea de circulatie

Art 3. nter"icerea epul"arii propriilor cetatenii

Art 4. nter"icerea epul"arilor colective de straini .

Protocolul 6 abolirea pedepsei cu moartea



Art 1. !edeapsa cu moartea este a$olita

Art . !edeapsa cu moartea pet imp de ra"$oi .

Protocolul 1" care a a$olit pedeapsa cu moartea atat pet imp de pace cat sip e timp

de ra"$oi .

#$%S$& "

Protocolul ' . Adoptat in 19*4 prevede urmatoarele drepturi si li$ertati

fundamentale ale omului +

- Art1 sunt garantate garantiile procedurale in ca"ul epul"arilor de straini

- Art este reglementat dreptul la doua grade de #urisdictie in materie penala

- Art 3 prevede dreptul la despagu$iri in ca" de eroare #udiciara

- Art4 reglementea"a dreptul de a nu fi #udecat sau pedepsit de doua ori

- Art5 reglemetea"a egalitatea intre soti .

Protocolul 1. Regelemtea"a in art 1 inter"icerea generala a discriminarii .

Aceasta interdictie are un carcater foarte general .

Protocolul 15. Adoptat la 1) mai 013 2 nu a intrat in vigoare,

Protocolul 16 . Adoptat la octom$rie 013 2 nu a intrat in vigoare ,

)I)I&$& II . #$%)*+ *$%,P*+-+ + %*P)$%I&,% ,/$&$I



Instituirea curtii

Art 19 se arata ca pentru respecatrea anga#amentelor ce decurg pentru inaltele parti

contractante din conventie ca si din protocoalele sale se infintea"a ocurte

europeana a drepturilor omului . &urtea functionea"a in mod permanent . &urtease constituie dintr-un numar de #udecatori egal cu cel al inaltelor parti contractante.

udecatori sunt alesi pe o perioada de 9 ani si nu vor putea fi realesi . 7n #udecator

va putea fi revocat din functie doar daca ceilalti #udecatori decid cu o ma#oritate de

treimi ca nu mai corespunde ceintelor cerute . &urtea dispune de o grefa ale carei

sarcini si organi"are sunt sta$ilite prin regulamenul curtii .

Atunci cand se pronunta in complet de #udecator unic curtea este asistata aparatori

care isi eercita functiile su$ autoritatea presedintelui curtii si facand parte din

grefa curtii .

&urtea reunita in adunarea plenara +

- Alege pentru o durata de 3 ani pe presedintele sau si unul sau doi

vicepresedinti 2 pot fi realesi ,

- &onstituie camere pentru o perioada determinate

- Alege presedintii camerelor curtii care po fi realesi

- Alege regulametul curtii

- Alege grefierul si unul sau mai multi grefieri ad#unctii .

Cursul 4

Articolul 26 :

Art ) fostul art ; deoarece prin protocoalele 14 a fost modificat prin acest

protocol . Acest art ) isi propune sa reglemete"e completele de #udecatori

unici camera si marea camera .

Aln 21, < pentru eaminarea cau"elor pre"entate curtea isi desfasoara activitatea

in complete de udecator 7nic comitete formate din 3 #udecatori &amera de ;



#udecatori si 8area &amera formata din 1; #udecatori . &amerele curti

constituie comitete pentru o perioada determinata .

Aln 2, < la cererea adunarii generale a curtii comitetul ministrilor poate sa

reduca la 3 numarul #udecatorilor camerelor prin deci"ie unanima si pentru o perioada determinate .

Aln 23, < #udecatorul unic nu va putea eamina nici o cerere introdusa

impotriva naltei !arti contractante in numele caruia a fost ales .

Aln 24, < #udecatorul ales in numele unui stat parte la litigiu este mem$ru de

drept al &amerei si al 8arii &amere in a$senta sa ori in ca"ul in care nu poate

participa va participa in calitate de #udecator o persoana aleasa de presedintele

&urtii de pe o lista pre"entata in protocolul preala$il de catre nalta !arte

&ontractanta .

Aln 25, < de asemenea fac parte din 8area &amera presedintele &urtii vice

presedintii presedintii &amerelor dar si alti #udecatori desemnati in

conformitate cu regula &urtii .

&and cau"a este transmisa 8arii &amere in temeiul art 43 nici un #udecator al

camerei care a pronuntat deci"ia nu poate sa faca parte din 8area &amera cu

eceptia !resedintelui &amerei si a #udecatorului care a participat in numele

naltei !arti &ontractante interesate .

Articoul 27:

- Reglementea"a competent #udecatorilor unici .

Aln 21, < #udecatorul 7nic poate declara inadmisi$ila o cau"a in temeiul art 34 sau

poate decide radierea ei de pe rol atunci cand o asemenea deci"ie poate fi luata

fara o eaminare suplimentara .

Aln 2, < deci"ia este definitiva .

Aln 23, < daca udecatorul 7nic nu declara inadmisi$ila o cau"a sau nu o radia"a

de pe rol o va trasmite unui comitet sau unei &amere pentru o eaminare

suplimentara .



Articolul 28 Competenta Comitetelor +

Aln 21, < un comitet sesi"at cu o cerere individuala formulata in $a"a art 34 cu

unanimitate de voturi.

a, < sa o declare ca fiind inadmisi$ila sau sa o radie"e de pe rol atunci

cand o asemenea deci"ie poate fi luata fara o eaminare suplimentara .

$, < sa o declare admisi$ila sis a pronunte simultan o %otarare pe fond

atunci cand pro$lema referitoare la interpretarea sau aplicarea conventiei

ori a !rotocoalelor sale sunt la originea cau"ei face o$iectul unei

#urisprudente constant a curtii .

Aln 2, < deci"iile si %otararile luate sunt definitive .

Aln 23, < daca #udecatorul ales in numele naltei !arti &ontractante partea incau"a nu este in mem$ru al comitetului aceasta din urma poate in orice fa"a a

procedurii s ail invite sa participe in ca"ul unuia dintre mem$rii tinand seama de

toti factorii pertinentii preva"uta la paragraful 1$ .

Articolul 29 : Deciii ale camerelor asupra a!misi"ilitatii si #on!ului

Aln 21, < daca nu a fost luata nici o deci"ie in temeiul art ; sau art * si nici nu a

fost pronuntata o %otarare potrivit art * camera se pronunta asupra admisi$ilitatii

si a fondului cererilor individuale formulate in $a"a art 34 . 'eci"ia asupraadmisi$ilitatii poate fi luata separat .

Aln 2, < o camera se pronunta asupra admisi$ilitatii si a fondului cererilor

introduse de state potrivit art 33 . &u eceptia ca"urilor in care curtea decide altfel

in ca"uri eceptionale deci"ia asupra admisi$ilitatii se poate lua separat .

Articolul $% : Desesiarea in #oavoarea &arii Camere

n ca"ul in care cau"a adusa inaintea unei camere ridica o pro$lema grava

privitoare la interpretarea unei conventii ori a protocoalelor sale sau dacasolutionarea unei pro$leme poate duce lao contradictie cu o %otarare pronuntata

anterior de curte camera poate atat timp cat nu a fost pronuntata %otararea sa se

desesi"e"e in favoarea 8arii &amere in afara ca"ului in care una dintre parti se

opune la aceasta .



Articolul $1 : Atri"utiile ale &arii Camere

8area &amera +

a, Se pronunta asupra cererilor introduse in virtutea art 33 sau art 34 atunci

cand cau"a i-a fost diferita de camera in virtutea art 30 sau cand cau"a a

fost diferita in virtutea art 43 .

$, Se pronunta asupra aspectelor cu privire la care curtea este sesi"ata de catre

comitetul ministrilor in temeiul art 4) .

c, Eaminea"a cererile de avi" consultativ introduse in virtutea art 4; prin care

curtea la cererea comitetului ministrilor da avi"e consultative asupra

pro$lemelor #uridice privind interpretarea conventiei si protocoalelor sale .

Articolul $2 : competenta curtii

Art 21, < competenta curtii acopera toate pro$lemele privind interpretarea si

aplicarea conventiei si a protocoalelor sale care ii sunt supuse in conditiile

preva"ute in articolele + 33 34 4) si 4; .

Art 2, < in ca" de contestare a competentelor sale curtea %otareste .

Cursul '

Continuare



Eista insa reglementari de drept institutii pu$lice universale pe care le regasim

atat in carta (7 dar si in pactele interne privind drepturile omului din 19)) care

au intrat in vigoare la 10 ani dupa adoptare 19;) protocolul privind drepturile

civile si politice dar si protocolul privind drepturile economice sociale si

culturale.

&au"ele interstatale sunt reglementate de conventie in art $$ potrivit caruia

(rice inalta parte contractanta poate sesi"a curtea asupra oricarei pretinse incalcari

a prevederilor conventiei si ale protocoalelor sale de catre o alta inalta parte

contractanta : .

Art $4 re(lementeaa regimul cererilor individuale potrivit acestui art &urtea

poate fi sesi"ata printr-o cere de catre +

- (rice persoana fi"ica

- (rice organi"atie neguvernamentala

- (rice grup de particulari .

&are se pretinde victima a unei incalcari de catre una dintre inaltele parti

contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalelor sale .

naltele parti contractante se anga#ea"a sa nu impiedice prin nici o masura eercitiu

eficace al acestui drept .

Art $' re(lementeaa conditiile de admisi$ilitate a cererilor individuale . !otrivitaln 1 al acestui art &urtea nu poate fi sesi"ata decat dupa epui"area cailor de

recurs interne asa cum se intelege din principiile de drept intern general

recunoscute si intr-un termen de ) luni incepand cu data de deci"ie interne

definitive : .

!otrivit art 4 !in protocolul 1'

- la art 35 paragraful 21, sintagma intr-un termen de ) luni : va fi inlocuita

cu sintagma intr-un termen de 4 luni : .- paragraful 2, &urtea nu retine nici o cerere individuala introdusa in

aplicarea art 34 daca +

a, este anonima

$, este in mod esential aceeasi cu o cerere eaminata anterior de catre curte sau

de#a supusa unei altei instante interne de anc%eta sau de reglemntare si daca

ea nu contine fapte noi .



- paragraful 23, curtea declara inamisi$ila orice cerere individuala introdusa in

temeiul art 34 atunci cand aprecia"a ca +

a, cererea este incompati$ila cu prevederile conventiei sau ale protocoalelor

sale este in mod vadit ne intemeiata

$, reclamantul nu a suferit nici un pre#udiciu important cu eceptia ca"ului incare respectarea drepturilor omului garantate prin conventie si prin

protocoalele sale impune eaminarea pe fond a cereri si cu conditia de a nu

respinge pentru acest motiv nici o cau"a care nu a fost eaminata

corespun"ator de o instant notionala .

Acest paragraf 23, art 35 este reprodus asa cum a fost modificat prin art 1 din

protocolul 14 .

)otrivit art ' !in protocolul 1'

6a art 35 litera 2$, din conventie sintagma Si cu conditia de a nu respinge pentru

acest motiv nici o cau"a care nu a fost eaminata corespun"ator de o instant

nationala : va fi eliminate .

!aragraful 24, curtea respinge orice cerere pe care o considera inamisi$ila in

aplicarea pre"entului art . Ea poate proceda astfel in orice stadiu al proceduri .

)otrivit !ispoitiilor tranitorii ale art 2% !in protocolul 1'

oul criteriu de admisi$ilitate introdus prin acest protocol la art 35 paragraf 23,

2$, din conventie nu se va aplica cererilor declarate admisi$ile inainte de intrarea in

vigoare a protocolului .

Conventia re(lementeaa in art $6

- intentia tertiilor in cadrul paragrafului 21, se arata ca + in orice cau"a aflata in

fata unei camere sau a mari camere o inalta parte contractanta al carei

cetatean este reclamantul are dreptul de a pre"enta o$servatii scrise si de a

lua parte la audierii .

- paragraful 2, in interesul $unei $unei administrari a #ustitiei presedintele

curti poate invita orice inalta parte contractanta care nu este parte in cau"a

sau orice persoana interesanta alta decat reclamantul sa pre"inte o$servatii

scrise sau sa ia parte la audieri .



- paragraful 23, in orice cau"a aflata pe rolul unei camera sau a marii camera

comisarul pentru drepturile omului al consiliul europei poate pre"enta

o$servatii scrise sau participa la audierii .

Acest paragraf 23, al art 3) a fost introdus prin art 13 din protocolul 14 .

Art $7 !in convetie este re(lementata scoaterea !e pe rol

- paragraful 21, in orice stadiu al proceduri curtea poate %otara scoaterea de pe

rol a unei cereri atunci cand circumstantele permit sa se traga conclu"ia ca+

a, solicitantul nu doreste sa o mai mentina

$, litigiul a fost re"olvat

c, pentru orice alt motiv constatat de curte continuarea eaminarii cereri nu

se mai #ustifica .

otusi curtea continua eaminarea cereri daca respectarea drepturilor omului

garantate prin conventie si prin protocoalele sale o cere .

- paragraful 2, curtea poate %otara repunerea pe rol a unei cereri atunci cand

ea considera ca impre#urarile o #ustifica .

Art $8 !in conventie e*aminarea cauei se #ace in contra!ictoriu +

&urtea eaminea"a cau"a in conditii de contradictorialitate cu repre"entati partilor

si daca este ca"ul procedea"a la o anc%eta pentru a carei $una desfasurare inaltele parti contractante implicate vor pune la dispo"itie toate facilitatiile necesare . Art

3* a fost modificat prin art 14 din protocolul 14 .

Cursul 6

E*ista con#orm art $9 posi"ilitatea solutionarii unei caue pe cale amia"ila +



- potrivit aln 1 in orice etapa a proceduri curtea se poate pune la dispo"itia

partilor in vederea solutionari pe cale amia$ila a cau"ei care sa reflecta

respectarea drepturilor omului asa cum sunt recunoscute acestea in convetie

si in protocoalele sale .

- n conformitate cu aln aceasta procedura de solutionare pe cale amia$ilaeste confidentiala .

- !otrivit aln 3 in situatia in care se a#unge la inc%eierea unei conventii de

re"olvare amia$ila &E'( scoate cau"a de pe rol printr-o deci"ie care se

limitea"a la o pre"entare sumara a situatiei de fapt si a solutiei adoptate .

Aceasta %otarare c%iar daca solutia a fost o$tinuta pe cale amia$ila ea este

transmisa comitetului ministrilor care supraveg%ea"a eecutarea clau"elor din

conventia de solutionare pe cale amia$ila potrivit deci"iei si conform aln 4 at 39

din conventie .

Art $9 !in conventie a fost modificat prin art 15 din protocolul 14 .

Con#orm art 4% din conventie audierea este pu$lica in afara ca"ului cand curtea

decide astfel motivat de circumstante eceptionale . Acelasi art reglementea"a si

accesul la documente in sensul ca documentele depuse la grefa sunt accesi$ile

pu$licului cu eceptia situatiei cand presedintele &E'( decide astfel .

)otrivit art 41 din conventie in situatia in care curtea declara ca a avut loc o

incalcare a conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti

contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei

incalcarii curtea acorda partilor le"ate daca este ca"ul o reparatie ec%ita$ila .

otararile camerelor devin definitive potrivit art 44 aln in care se preci"ea"a

%otararea unei camere devine definitiva +

a, Atunci cand partile declara ca nu vor cere retrimiterea cau"ei in fata mari

camera

$, 6a 3 luni de la data %otarari daca retrimiterea cau"ei in fata mari camere nu a

fost ceruta

c, Atunci cand colegiul mari camere respinge cererea de retrimitere .

n conformitate cu art 4$ care priveste retrimiterea in fata mari camere se arata in

aln 1 ca intr-un termen de 3 luni de la data %otarari unei camere orice parte in



cau"a poate in ca"uri eceptionale sa ceara retrimiterea cau"ei in fata marii camere.

'in aceasta formula in ca"uri eceptionale ne indoielnice in situatia retrimiteri in

fata mari camere solutiile sunt de respingere a cereri de retrimitere . !otrivit aln

un colegiu de 5 #udecatori ai mari camere accepta cererea in ca"ul in care cau"a

ridica o pro$lema grava la interpretarea sau la aplicarea conventiei ori a protocoalelor sale sau o alta pro$lema grava cu caracter general . n ca"ul in care

colegiul accepta cererea marea camera se pronunta asupra cau"ei printr-o %otarare

prin intermediul careia admite sau respinge cererea de retrimitere . ntotdeauna

%otararea mari camere este definitiva .

)otrivit art 4' !in convetie %otararile precum si deci"iile care declara cererile

admisi$ile sau inadmisi$ile sunt motivate . n situatia in care %otararea nu eprima

in totalitate sau in parte opinia unanima a #udecatorilor orice #udecator are dreptul

sa aduge acesteia epunerea opiniei sale separate .

Art 46 , #orta o"li(atorie si e*ecutarea -otararilor

naltele !arti contractante au o$ligatia sa se conforme %otararilor definitive ale

curtii pronuntate in cau"ele in care sunt parti . otararea definitiva a curti se

transmite comitetului ministrilor care supraveg%ea"a eecutarea acesteia . n ca"ul

in care comitetul ministrilor considera ca supraveg%erea eecutarii unei %otararii

definitive este impiedicata de o dificultate de interpretare a acestei %otararii .

Sesi"ea"a curtea pentru a se pronunta asupra pro$lemei de interpretare 'eci"ia cu

privire la sesi"area curti se ia prin vot cu ma#oritate de doua treimi din numarul

repre"entantiilor cu drept de a participa la lucrarile comitetului ministrilor . n

ca"ul in care comitetul ministrilor considera ca o alta parte contractanta refu"a sa

se conforme"e unei %otarari definitive pronuntate intr-un litigiu in care este parte

acesta poate dupa ce a apus in intar"iere inalta parte contractanta sa se sesi"e"e

curtea cu privire la pro$lema respectari de catre aceasta a o$ligatiei conforme la

%otararea pronuntata printr-o deci"ie luata cu votul ma#oritatii de /3 din numarul

repre"entantilor cu drept de a participa la lucrarile comitetului ministrilor .

'aca curtea constata o incalcare a fortei o$ligatorii a %otararii definitive trimite

cau"a comitetului ministrilor ptr ca aceasta sa eamine"e masurile care se impun .

'aca curtea constata ca nu s-a produs o incalcare in conformitate cu %otararea



definitiva va transmite cau"a comitetului ministrilor care va decide incetarea

supraveg%eri eecutarii .

Art 47 posi$ilitatea &E'( ca la cererea comitetului ministrilor sa dea avi"e

consultative asupra pro$lemelor #uridice privind interpretarea comunitati si a protocoalelor sale . Aceste avi"e nu se pot referi la pro$lemele legate de continutul

sau de intinderea drepturilor si li$ertatiilor de la titlul 1 a conventiei nici asupra

altor pro$leme de care curtea sau comitetul ministrilor ar putea sa ia cunostinta ca

urmare a introduceri unui recurs preva"ut in conventie .

'eci"ia comtetului ministrilor de a cere un avi" curti este luata prin votul

ma#oritatii repre"entantilor care au dreptul de a face parte prin aceasta . &urtea este

cea care decide daca cererea de avi" consultative pre"entata comitetului ministrilor

este de competent sa avi"ul curti tre$uie motivat . 'aca avi"ul nu eprima in totsau in parte opinia unanima a #udecatorilor orice #udecator are dreptul sa alture

acestui avi" epunerea opiniei sale separate avi"ul curti este transmis comitetului

ministrilor .

Cursul 7

Continuare



n material de c%eltuieli de functionare a curtii revine in sarcina consiliului

europei .

)otrivit art '1 din conventie #udecatorii se $a"ea"a pe timpul eercitarii

functiilor lor de privilegi si imunitatile reglementate de art 40 din statele consiliuluieuropei ca si de acordurile inc%eiate in virtutea acestui articol .

)rotocolul 11 a a!us o serie !e mo!i#icari in titilul $ !in conventie incepan! cu

art '2 . care preve!e + orice inalta parte contractanta va furni"a la solicitarea

secretarului general al consiliului europei eplicatiile cerute asupra felului in care

dreptul sau intern asigura aplicarea efectiva a tuturor dispo"itiilor acestei

conventii=.

/n art '$ se preci"ea"a ca nici o dispo"itie din pre"enta conventie nu va fi

interpretata ca limitand sau aducand atingere dreptului omului si li$eralitatile

fundamentale care ar putea f i recunoscute conform legilor oricarei parti

contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte .

Art '6 reglemetat de aplicarea teritoriala si preci"ea"a in paragraful 1 ca orice stat

in momentul aplicari sau in orice alt moment ulterior sa declare prin notificarea

adresata secretarului general al consiliului europei ca pre"enta conventie se va

aplica tuturor sau unuia dintre teritoriile ale caror legi international el le asigura.

!otrivit paragraful 3 in respectivele teritorii dispo"itiile conventiei vor fi aplicate

tinand seama de necesitatile locale .

!otrivit paragraful 4 orice stat care a facut o declaratie potrivit primului paragraf

din acest articol poate ulterior in orice moment sa declare relativ la una sau mai

multe teritorii vi"ate in aceasta declaratie ca accepta competenta curtii de a lua

cunostinta de cererile persoanelor fi"ice organi"atiilor neguvernamentale sau ale

grupurilor de persoane particulare conform art 34 din conventie referitoare la

plangerile individuale .

Art '7 reglementea"a posi$ile formularii de re"erve in sensul ca +

- )ara(ra#ul 1 < orice stat poate in momentul semnarii sau al depunerii

instrumentului de ratificare sa formule"e o re"erva inlegatura cu o dispo"itie



anume a conventiei in masura in care o lege atunci cand intra in vigoare pe

teritoriul sau nu este conforma cu aceasta dispo"itie . Re"ervele cu caracter

general nu sunt autori"ate in termenii pre"entului articol .

- )ara(ra#ul 2 < orice re"erva emisa conform pre"entului art necesita o

scurta epunere privind legea in cau"a .

!otrivit regulamentului marea camera se compune din + 1; #udecatori sic el putin

3 #udecatori supliment .

'in compunerea mari camere fac parte presedintele si vicepresedintii curtii

precum si presedintii de sectii . n conditiile in care un vicepresedinte al curtii sau

un presedinte de sectie nu poate face parte din marea camera acesta este inlocuit

de catre vicepresedintele aceleasi sectii .

&olegiul de 5 #udecatori al mari camere competent sa eamine"a o cerere de

retrimitere conform art 43 din conventie se compune din +

- !resedintele curtii daca el este indisponi$il este inlocuit de

vicepresedintele cu rang mai inalt

- !resedintii a doua sectii desemnate prin rotatie daca este indisponi$il se

introduce vicepresedintele sectii

- #udecatori desemnati prin cotatie dintre #udecatori din randul celorlante

sectii care nu au presedintii in colegiul in perioada respectiva .

Cursul 8

&onventia repre"inta dreptul material precum si unele dispo"itii . Regulamentul

&E'( este dreptul procesual . Art 5 din regulamentul de organi"are si

functionare a &E'( se refera la constituirea sectiilor .



n paragraful 1 este de retinut camerele preva"ute de art ) litera $ din conventie si

sunt constituite de plenul curti la propunerea presedintelui ptr o perioada de 3 ani.

Se constituie cel putin 4 sectii . ncepand din 4 iulie 005 plenara #udecatori curti a

decis constituirea unei a -5-a sectie care a devenit operationala incepand cu 1

aprilie 00). >iecare #udecator este mem$ru a unei sectii compunerea sectiilortre$uie sa fie ec%ita$ila atat din punct de vedere geografic cat si din punct de

vedere a repre"entarii seelor dar si tinand seama de diferitele sisteme #uridice

eistente in statele contractante . Atunci cand un #udecator incetea"a a mai face

parte din curte inainte de sfarsitul perioadei pentru care sectia a fost constituita

succesorul sau il inlocuieste ca mem$ru al acelei curti .

n mod cu totul eceptional presedintele curti poate face modificari in alcatuirea

sectiilor daca circumstantele o impun .

Comitetele

Avand in vedere prevederile conventiei art ; paragraful 1 se constituie comitete

de 3 #udecatori apartinand aceleasi sectii . &omitetele sunt constituite pe o perioada

de 1 luni prin rotatie dintre mem$ri sectiei alti decat presedintele ei. 8em$ri

sectiei care nu sunt mem$ri ai unui comitet pot fi desemnati sa inlocuiasca pe acei

mem$ri ai comitetului care sunt indisponi$ili .

!otrivit art * din regulament sunt reglementate indisponi$ilitatea a$tinerea saurefu"area. (rice #udecator ce nupoate participa la sedintele pentru care este

convocat instiintea"a despre aceasta in cel mai scurt timp pe presedintele camerei.

ici un #udecator nu poate participa la eaminarea unei cereri daca +

a, Are un interes personal in aceea cerere re"ultat de eemplu dintr-un raport

patrimonial sau de familie sau dintr-o alta legatura de rudenie apropriata

dintr-o stansa legatura personala sau profesionala ori dintr-un raport de

su$ordonare cu oricare din parti .

$, A intervenit anterior in cau"a fie ca agent avocat sau cosilier al unei parti

sau a unei persoane ce are un interes in cau"a fie la un nivel national sau

international ca mem$ru al unei alte #urisdictii sau a unei comisi de anc%eta

fie in orice alta calitate .

c, 'esfasurarea in timp ca #udecator ad-%oc sau fost #udecator ales care

continua a participa la eaminarea cau"ei pe temeiul art ) paragraful 3 din



regulament o activitate politica sau administrativa sau profesionala

incompati$ila cu indepedenta sa.

d, A eprimat in pu$lic prin media in scris prin actiuni pu$lice sau pe orice alta

cale opinii in mod o$iectiv sunt de natura sa afecte"e inpartialitatea sa.

e, !tr orice alt motiv ce pune in discutie in mod legitim indepedenta sauinpartialitatea sa.

0u!ecatori A!oc

'aca un #udecator ales pentru un stat aflat in cau"a este indisponi$il se a$tine sau

este refu"at sau in lipsa unui asemenea #udecator presedintele camerei invita acel

stat sa-i comunice intr-un termen de 30 "ile daca intentionea"a sa desemne"e

pentru a participa la #udecarea cau"ei fie un alt #udecator ales fie in #udecator ad-

%oc si in ca" afirmativ sa- indice in acelasi timp numele persoanei desemnate .

!otrivit reglementarilor din regulament #udecatorul ad-%oc prestea"a #uramant

oca"ie cu care se intocmeste un proces ver$al . udecatori ad-%oc tre$uie sa fie la

dispo"itia curti urmand sa asiste la sedintele camerei.

n privinta regulamentului art $% a suferit unele modificari in 003 reglemetea"a

comunitatea de interese . 'aca sau mai multe state contractante reclamante sau

parate au un interes comun presedintele camerei poate sa le invite sa le desemne"ein calitate de #udecator a comunitatii de interese pe unul din #udecatori alesi pentru

care va participa de drept la eaminarea cau"ei .

n lipsa unui acord el vat rage la sort pe cel care va participa la #udecarea cau"ei

dintre #udecatori propusi de statele interesate . n ca" de contestatie cu privire la

eistenta comunitatii de interesele sau cu privire la orice alta pro$lema conea

camera va decide daca este ca"ul dupa ce va primi o$servatiile partilor contractante

interesente .

Art $4 din regulament face preci"area ca lim$iile oficiale ale curti sunt france"a si

engle"a . Atunci cand o cerere este introdusa pe temeiul art 34 din conventie toate

comunicarile cu reclamantul sau cu repre"entantul sau si toate o$servatiile orale

sau scrise depuse de reclamant sau de repre"entantul sau daca nu au fost facute sau

redactate intr-una din lim$iile oficiale ale curtii tre$uie sa se faca sau sa fie



redactate in una din lim$iile oficiale ale partiilor contractante cata vreme cererea

nu a fost comunicata unei parti contractante potrivit regulamentului .

'aca o parte contractanta este informata cu privire la introducerea unei cereri sau

aceasta se comunica in virtutea dispo"itiilor regulamentului cererea si aneelesale tre$uie comunicate in lim$a in care reclamantul lea depus la grefa .

Repreentarea partilor contractante

Sunt repre"entate de agenti care pot fi asitati de avocati si consilieri .

Cursul 9

/n art 47 !in re(ulamentul conventiei se precieaa continutul cereri

in!ivi!uale si la aln 1 para(ra#ul 1 se precieaa + orice cerere introdusa in

temeiul art 34 din conventie este preva"uta pe formularul pus la dispo"itie de grefa

in afara daca presedintele sectiei decide altfel .

>ormularul indica+

a, umele data nasteri nationalitatea seul profesia si adresa

reclamantului $, 'aca este ca"ul numele profesia si adresa repre"entantului sau

c, !artea sau partile contractante in potriva carora este indreptata cererea

d, ( epunere succinta a faptelor

e, ( epunere succinta a incalcari sau incalcarilor preva"ute de conventie si

argumentele pertinente

f, ( epunere succinta privitoare la respectarea de catre reclamant a criteriilor

de admisi$ilitate preva"ute in art 35 paragraf 1 din conventie si in principal

respectarea termenului de ) luni si epui"area

g, ($iectul cereri cererea va fi intocmita de % copii de pe toate documentele

pertinente si in special de pe deci"iile #udiciare sau de alta natura privitoare

la o$iectul cereri .

)ara(ra#ul 2 in plus reclamantul tre"uie :



a, Sa pre"inte toate elemtele in special doc si deci"iile care permit sa se

sta$ileasca intrunirea conditiilor de admisi$ilitate si in special epui"area

recursurilor interne dar si respectarea termenului de ) luni .

$, Sa mentione"e daca a supus plangerea sa unei alte instante internationale de

anc%eta sau de reglementare a diferendelor .

)ara(ra#ul $ + Reclamantul care nu de"valuieste identitatea tre$uie sa preci"e"e

asta si sa pre"inta o epunere a motivelor care #ustifica o derogare de la regula

normala a pu$licitatii proceduri in fata curtii . !resedintele curtii poate autori"a

anonimatul sau poate sa decida din oficiu .

)ara(ra#ul 4+ n ca" de nerespectarea o$ligatiilor enumerate cererea poate sa nu

die eaminata de curte . Reclamantul tre$uie sa informe"e curtea cu privire la orice

sc%im$are a adresei sale precum si despre orice fapt pertinent privitor laeaminarea cereri .

Art 17 !in conventie la intericerea a"uului !e !rept

ici o dispo"itie din pre"enta conventie nu poate fi interpretata ca implicand

pentru un stat un grup sau un individ un drept oarecare de a desfasura o

activitate sau de a indeplini un act ce urmareste distrugerea drepturilor sau a

li$ertatiilor recunoscute de pre"enta conventie sau de a aduce limitari mai ample

acestor drepturi decat aceleasi preva"ute de aceasta conventie .

conventia europeana anu 4

Documents