controlul-motor perfectat

USMF,,N.TESTEMITANUReabilitare Medicala, Medicina Fizica si Terapie ManualaCONTROLUL MOTOR

USMF,,N.TESTEMITANUReabilitare Medicala, Medicina Fizica si Terapie Manuala

Controlul motorEste modalitatea in care se regleaza miscarea si se fac ajustarile dinamice posturale.Reprezinta de fapt controlul creerului asupra activitatii specifice musculare voluntare (constiente).Pentru formarea controlului motor sunt necesare 4 momente:

Motivatia Ideea ProgramareaExecutia (mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlata, abilitatea)

CONTROLUL MOTORControlul muscularCoordonareaEchilibrul

Project RO/04/B/P/PP 17 5006Controlul muscularAbilitatea de a activa un grup limitat de UM ale unui singur muschi fara a intra in actiune si alti muschi si fara a se produce o inhibitie a celorlalti muschi.Este act constient realizabil prin controlul motoneuronilor medulari de catre centrii superiori.

Forta de contractie Directia de miscareControlul muscular

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Controlul muscular-antrenareNecesita-concentrare -cooperare din partea pacientului -relaxare deplina a pacientului -adoptarea unei posturi de echilibru -absenta dureriiAntrenamentul se incepe de la unghiuri articulare mici.

Controlul muscular-antrenare METODELE FOLOSITE PENTRU ANTRENARE

*STRETCH ING-intindere rapida a tendonului, asociat cu electrostimulare.

STRETCH ING

STRETCHING

TEHNICI FNP-crearea unor supraimpulsuri pe o cale interneuronala cu scopul de a atinge pragul de stimulare*

*EXCITATIA CUTANTA(metoda Rood)- deasupra muschiului ce trebuie antrenat este o metoda de facilitare care intareste stretch reflexul promovind controlul muschiului paretic*Activarea imaginativa-concentrare asupra unui singur muschi fara a realiza miscarea.

*ANTRENAREA PERCEPTIEI CONTRACTIEIConstientizarea contractiei prin aplicarea rezistentei la miscare, rezistenta ce creste progresiv.*ELECTROSTIMULARE NEUROMUSCULARA-cuplarea stimularii electrice neuromusculare cu contractii voluntare. 3-5contractii/sedinta.

Controlul muscular-antrenare

COORDONAREAActivarea unor scheme de contractie ale unor muschi cu forte apropiate si scopuri apropiate insotite de inhibitia simultana a celorlalti muschi.

CoordonareaContractie agonistiRelaxare anatgonistiContractie stabilizatori a sinergistilor

Project RO/04/B/P/PP 17 5006COORDONAREAObtinerea coordonarii presupune inhibitia excitatiei, automat, realizata prin repetitii ca urmare a formarii unor engrame la nivel cortical, prin care se scot din activitate unitatile motorii care nu participa la actul motor comandat.Astfel in jurul fiecarei excitatii se produce o inhibitie, care se consolideaza ceea ce permite cresterea intensitatii excitatiei, adica o crestere a fortei si vitezei de executie.Tulburarile de coordonare sunt intalnite mai frecvent in leziunile de neuron motor central.


Project RO/04/B/P/PP 17 5006COORDONAREAPERTURBAREA COORODONARII-incoordonareFactorii care determina:*efortul muscular intens*activitatea motorie de baza asociata cu activitati secundare care ajung sa perturbe actul motor principal*incarcarea corpului*starile de stress, suprasolicitare, anxietate*durerea*oboseala*inactivitatea fizica


Project RO/04/B/P/PP 17 5006COORDONAREAASPECTELE CLINICEAtaxia-pierderea stabilitatii posturaleAdiadocokinezia-imposibilitatea realizarii miscarilor rapide alternante(ex: pronosupinatia rapida a minii )Dismetria (incapacitatea de a estima amplitudinea de miscare pentru o anumita actiune)Disinergia/Asinergia- decompunerea miscarilor prin ruperea miscarilor voluntare ale unei actiuni in componentele saleTremor;Tremuraturi- NistagmusDisartria- tulburari de vorbireMiscari coreiforme, atetoziceSpasmeBalism/hemibalism- miscari bruste ale membrelor , ample mai ales pe o parte a corpului(hemibalism)


Project RO/04/B/P/PP 17 5006COORDONAREAANTRENAREA SI REFACEREA COORDONARII*descompunerea actiunii=desintetizare!executia miscarii*cresterea numarului de repetitii 2-3-4repetitii cu pauze *executarea perfecta a miscarii urmata de cresterea vitezei de executieAntrenarea coordonarii se realizeaza cu ajutorul tehnicilor de facilitare neuroproprioceptiva-raspandirea excitatiei si angajarea mai multor neuroni motori.


Project RO/04/B/P/PP 17 5006COORDONAREAAlte metode de antrenament:

mobilizari articulare si poliarticulare-exercitii Frenkel - Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici i exercitii cu control vizual, aplicnd legea progresiunii performantei i preciziei. Este specific tratamentului pacientilor cu afectiuni ale cerebelului, respectiv ataxicilor. Jacob Frenkel a observat c propriceptia pierdut poate fi n mare msur nlocuit prin conectare vizual i feedback vizual. Legea progresiunii, n cadrul metodei, sufer dou abateri: pacientul execut mai nti micarea amplu i rapid, ceea ce este mai uor de efectuat, trecnd treptat la micri de amplitudine mai mic, mai precise, executate ntr-un ritm mai lent, coordonat. Pe parcursul recuperrii se trece la creterea treptat a complexittii i dificulttii, nu i n intensitate. Exercitiile se execut individual, n mod obligatoriu, de dou sau mai multe ori pe zi.


Exercitiilor arat astfel:Exercitii din decubit (cu capul mai ridicat, pe un sptar sau pern, astfel nct s poat urmri executia) pentru MI i MS. Exercitiile sunt asimetrice. Exercitiile din pozitia aezat se desfoar astfel:

la nceput, membrele superioare, sprijinite cu minile;dup aceea, fr sprijin;n final, executia se desfoar cu ochii legati;Exercitii n ortostatism. n aceast pozitie se execut reeducarea mersului care se realizeaz pe diagrame (ltime 22 cm, i este mprtit longitudinal, n pai de cte 68 cm). Fiecare pas este mprtit n mod vizibil n jumtti i sferturi, desenate pe podea sau o plan de lemn.

Reeducarea ncepe cu mersul lateral care este considerat mai uor (ontogenetic el apare mai repede), pacientul fiind ajutat de balansul corpului. Se ncepe cu jumtate de pas, micnd un picior apoi aducndu-l pe cellalt lng primul. Se trece la sferturi de pas i numai dup aceea la pasul ntreg. La fel se procedeaz i la educarea mersului nainte i napoi.

ntr-un stadiu mai avansat pacientul este nvtat s urce i s coboare scri i s execute ntoarceri. ntoarcerile se nvat tot dup o diagram n form de cerc desenat pe podea. Pacientul nvat s se ntoarc mutnd picior lng picior cte un sfert din rotatia ntreag, astfel nct el s poat executa o ntoarcere de 180 din doi pai.

*Legile F. Kottke pentru reeducarea coordonarii:*exercitii zilnice*evitarea contractiilor musculare suplimentare*intarirea perceptiei senzoriale*forta

Project RO/04/B/P/PP 17 5006ECHILIBRULAbilitatea de a mentine sau a mobiliza corpul fara a cadea, cu mentinerea liniei gravitationale a corpului in interiorul poligonului de sustinere.ECHILIBRUL DIFERIT DE STABILITATEStabilitatea-proprietatea de a recastiga echilibrul fara sa cada atunci cand acesta este perturbat.Stabilitatea se realizeaza atat timp cat sistemul musculoscheletal se poate acomoda cu perturbarile de echilibru si readuce corpul in pozitie de echilibru.


Project RO/04/B/P/PP 17 5006ECHILIBRULComponentele senzoriale ale echilibrului

Aferenta vizualaAferenta vestibularaAferenta somatosenzorial-proprioceptivaPerceptia centrala a informatiei senzitivo-senzoriale de la cele trei sisteme de receptie


Project RO/04/B/P/PP 17 5006ECHILIBRUL

Reflexele vestibulareRaspunsuri posturale automateRaspunsuri posturale anticipatoriiMiscari posturale volitionaleComponentele motorii ale echilibrului


Project RO/04/B/P/PP 17 50061.Reflexele vestibulare-au rol de orientare egocentric, geocentric, exocentric.2.Raspunsuri posturale automate-permit refacerea stabilitatii prin raspunsuri posturale declansate in conditiile existentei tendintei de iesire a centrului de greutate. In afara poligonului de sprijin.Cuprind:*strategia gleznelor*strategia soldurilor*strategia suspensiei*strategia pasilor

Componentele motorii ale echilibrului


3.Raspunsuri posturale anticipatorii-preced perturbarea echilibrului si constau in masuri de contracarare.

4.Miscari posturale volitionale-sunt miscari in care in mod voit de muta linia gravitationala a corpului spre limita stabilitatii .

Componentele motorii ale echilibrului

TESTAREA ECHILIBRULUIEchilibrul static-ortostatism static:*testul Romberg simplu-ochii inchisi 20-30secunde*testul branciului-Romberg+balans*testul unipodal-cronometrarea timpuluiSe urmaresc eventualele dezechilibre care duc la sprijin pe MI opus, MS de aceeasi parte, atingerea solului.

Echilibrul activ*evaluarea mersului*aprecierea pastrarii echilibrului la flexia trunchiului din ortostatism cu sprijin prin intermediul MS.

TESTAREA ECHILIBRULUI

Project RO/04/B/P/PP 17 5006BILANTURI FUNCTIONALE*Scala echilibrului Berg-14actiuni, cotate 0-4*Scala abilitatilor de miscare-10teste, cotate 0-2*Testul "ridica-te si mergi -la hemiplegici, cronometrare.*Scala evaluarii mersului-aprecierea MS*Testul de echilibru Tinetti si testul mersului Tinetti-analiza componentelor mersului (lungime pas, inaltime pas, continuitate),traseu, pozitia segmentelor MI.

TESTAREA ECHILIBRULUI


RUPEREA ECHILIBRULUIIn boli neurologice periferice sau centraleBoli ale aparatului locomotorTulburari senzorialeEvaluarea clinica in perturbarile echilibrului cuprinde pe langa testele mentionate, aprecierea mecanismului de producere a perturbarii, testarea functionala in scopul estimarii gravitatii.

RUPEREA ECHILIBRULUIPRINCIPIILE RECUPERARII ECHILIBRULUI*antrenarea unuia din sistemele care intervin in echilibru prin suprimarea celorlalte sisteme*antrenament pe suprafete stabile/instabile*utilizarea MS ca elemente de stabilizare*castigarea abilitatii functionale motorii

Project RO/04/B/P/PP 17 5006Recuperarea echilibrului

1.Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale*antrenarea informatiei somatosenzitive-prin suspendarea vazului*antrenarea informatiilor vizuale*antrenarea informatiilor vestibulare-pe suprafete instabile



2. Controlul centrului de greutateAre in vedere mentinerea pozitiei liniei de gravitatie a corpului, asigurarea rotatiei in jurul acestei linii, iesirea in afara acestei linii fara pierderea echilibrului.*echilibrul in pozitie sezand*echilibrul la transfer sezand-ortostatism*echilibrul in ortostatism*echilibrul in mers



Antrenarea echilibrului parcurge mai multe nivele:Nivelul 1-acorda atentie modului in care se produce contactul dintre bolta plantara si suprafata de spriji, formarea arcului plantar. Formarea unui arc plantar care sa permita stabilitate se face cu ajutorul degetelor care pot avea un contact mai important cu solul de genul apucarii suprafetei de sprijin.



Odata obtinut acest arc plantar pot incepe exercitiile de echilibru din pozitie sezand, apoi ortostatism, de la planseta stabila la planseta instabila.

!pastrarea arcului plantar in timpul exercitiilor



Formarea arcului plantar"Prehensiunea "degetelor


Project RO/04/B/P/PP 17 5006 Recuperarea echilibrului

Din aceasta pozitie se pot executa pasi inainte/inapoi 6-12repetitii odata pe zi.Nivelul 2-utilizarea plansetelor stabile ci incercari de plans in toate planurile, bi sau unipodal. Durata 5-30minute/zi.


Project RO/04/B/P/PP 17 5006Dezechilibre in planul sagital,Oblic, frontal,unipodal.



Nivelul 3- utilizarea unor plansete instabile de tipul unor sandale cu rotile sau plansete rotunde instabile

Sandale cu rotileAntrenarea pe plansete instabile parcurge urmatoarele etape.


Project RO/04/B/P/PP 17 5006 Recuperarea echilibrului

1.Sprijin unipodal,alternativ, ochii deschisi, alternativ. Daca este posibil apoi ochii inschisi. Daca nu este posibil atunci se incearca sprijin bipodal cu ochii inchisi.



MI departate, ochii deschisi, se poate incerca progresiv marirea distantei dintre MI cu inchiderea ochilor. Apoi sprijin unipodal cu ochii deschisi, cu ochii inchisi.



Utilizarea unei plansete cu instabilitate ridicata si efectuarea acelorasi exercitii.



Reguli:Durata unui exercitiu minim

1-2secunde mai putin de 10secunde. b.Atingerea pragului de 10secunde impune cresterea gradului de instabilitate a platformei.c.Se recomanda 3seturid. Se asociaza cu utilizarea sandalelor cu rotile 2-3minute; 30secunde de stretching triceps sural;


controlul-motor perfectat

Documents