control

5/17/2018 Control - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/control-55b07d8d58460 1/100

Tema nr. 54Cromatografia in controlul medicamentelor BIBLIOGRAFIE:

6. Analiza si controlul medicamentelor – MariusBojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu

Oprean – Ed.Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT

SIMPLU

F1254001. Activarea plăcilor cromatografice de silicagel constă în:

A. tratarea lor cu acid sulfuric concentratB. tratarea lor cu acid sulfuric diluatC. menţinerea lor la 180 grade Celsius timpde 30 minD. eliberarea centrilor adsorbanţi ai

silicageluluiE. umectarea lor cu piridina(pag. 176)

F1254002. Metoda cromatografică îngeneral este:

A. o metodă fizică de analiză care sebazează pe migrarea particulelor încărcateelectricB. o proprietate a lichidelor de a opunerezistenţă la alunecarea în timpul curgeriiC. o metodă electrochimică de analizăD. o metodă fizico-chimică de separare aunor substanţe dintr-un amestecE. o proprietate a substanţelor optic active(pag. 17;1043)F1254003. Valoarea Rf a unei substanţe,Rf = a/b:reprezintă raportul dintre lungimea plăciicromatografice şi distanţa parcursă desubstanţă de la punctul deaplicare până la frontul developantului

A.B. poate fi utilizată numai pentru stabilireapurităţii unei substanţe medicamentoaseC. este o constantă a tuturor substanţelor medicamentoaseD. serveşte pentru identificarea unei

substanţe prin compararea cu Rf-ulsubstanţei etalonE. nu poate fi utilizată pentru identificareasubstanţelor medicamentoase(pag. 1045-1046)

F1354004. Alegeti informatiile incorectedespre fenomenul Donan:

A. consta in patrunderea unor moleculeincarcate electric in interiorul reteleischimbatorului de ioni

B. consta in patrunderea unor moleculeneincarcate electric in interiorul reteleischimbatorului de ioniC. are loc un schimb ionicD. nu are loc schimb ionicE. indepartarea moleculelor din retea se face

usor, printr-o spalare simpla(pag. 163)

F1354005. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate, referitor laraportul de retentie:

A. are o valoare subunitaraeste egal cu raportul dintre viteza medie dedeplasare a analitului (vA) si viteza medie dedeplasare a fazeimobile (vM)B.C. este egal cu raportul dintre timpul mort tMsi timpul de retentie tRD. este egal cu raportul dintre timpul de

retentie tR si timpul mort tMeste egal cu distanta parcursa de volumulmort de faza mobila si distanta pana lamaximul picului analitului

AE.(pag. 41)

F1354006. De care dintre urmatoriiparametri, viteza liniara medie vm nudepinde:

A. temperaturaB. presiunea impusa fazei mobileC. presiunea impusa fazei stationare

D. natura coloaneiE. natura fazei stationare(pag. 31)

F1354007. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prinurmatoarele procedee, cu oexceptie:

A. examinarea placii cromatografice in UVB. expunerea placii cromatografice la vaporide iodC. masurarea picurilor de pe cromatogramaD. pulverizarea de solutii causticeE. utilizarea de solutii etalon(pag. 179-180)

F1354008. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stauurmatoarele procesefundamentale, cu o exceptie:

A. adsorbtia pe suporturi solideB. repartitia intre faza stationara si aceeamobilaC. adsorbtia pe suporturi lichideD. schimbul ionic



E. excluderea – difuzia(pag. 18)

F1454009. Alegeţi faza staţionară potrivităşi faza mobilă corespunzătoare pentrusepararea a doicompuşi nepolari prin cromatografielichidă.

A. răşină schimbătoare de cationi (cationit)drept fază staţionară şi metanol drept fazămobilă ;răşină schimbătoare de anioni (anionit) dreptfază staţionară şi amestec acetonitril –metanol drept fazămobilă ;B.C. silicagel drept fază staţionară polară şiapă acidulată drept fază mobilă ;D. silicagel silanizat drept fază staţionarănepolară şi amestec metanol – acetonitril –apă drept fază mobilă ;

E. silicagel silanizat drept fază staţionarănepolară şi soluţie apoasă alcalină (NaOH)drept fază mobilă.(pag. 468, [6] vol. I)

F1454010. Forma nesimetrică (diferită deforma gaussiană) a unui pic cromatograficse poate datora . . .

A. caracterului prea polar al fazei staţionare ;B. caracterului prea polar al fazei mobile ;C. vitezei prea mari a fazei mobile în coloanăcromatografică ;D. neliniaritătii izotermei de distribuţie acomponentei în cauză între faza staţionară şi

faza mobilă ;temperaturii prea ridicate la care se executăanaliza cromatografică, având în vederefaptul că coeficientulde difuzie creşte odată cu temperatura.E.(pag. 51-52, [6] vol. II)

F1454011. Indicaţi criteriul după care sesepară componentele într-o coloanăcromatografică deexcludere sterică (filtrare pe gel), umplutăcu un gel inert din punct de vederechimic.

A. Componentele sunt separate dupăpolaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai repede din coloanăB. Componentele sunt separate dupăpolaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai lent din coloană.Componentele sunt separate după volumulmoleculelor, cele cu volum mare eluându-semai repede dincoloană.

C.Componentele sunt separate după volumulmoleculelor, cele cu volum mic eluându-semai repede dincoloană.D.

E. Componentele sunt separate dupăcapacitatea moleculelor de a forma legăturide hidrogen.(pag. 139-140, [6] vol. II)

F1454012. La analiza cromatograficăHPLC a unei probe, componenta deinteres are timpul de retenţieegal cu 5,1 minute (măsurat de lamomentul introducerii probei la capătulde intrare al coloanei deseparare). O componentă care nu estereţinută de faza staţionară părăseştecoloana, în aceleaşicondiţii de lucru, după 1,5 minute de laintroducerea probei în coloană. Cevaloare are factorul decapacitate (k’) pentru componenta deinteres ?

A. 1,8 ;B. 2,4 ;C. 2,8 ;D. 3,2 ;E. 3,6(pag. 484, [6] vol. I ; 43, vol. II)

F1454013. La analiza cromatograficăHPLC a unei probe, două componente deinteres (A şi B) prezintă

următoarele valori ale timpului deretenţie : t(A) = 5,1 minute şi t(B) = 5,7minute. O componentă carenu este reţinută de faza staţionarăpărăseşte coloana, în aceleaşi condiţii delucru, după 1,5 minute dela introducerea probei în coloană. Cevaloari au factorii de capacitate pentrucele două substante deinteres (k’(A) şi k’(B)) şi factorul deseparare (alfa(AB)) pentru aceastăpereche de compuşi ?

A. k’(A) = 1,80 ; k’(B) = 2,22 ; alfa(AB) =

1,133 ;B. k’(A) = 2,00 ; k’(B) = 2,24 ; alfa(AB) =1,120 ;C. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,80 ; alfa(AB) =1,167 ;D. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,60 ; alfa(AB) =1,083 ;E. k’(A) = 2,60 ; k’(B) = 3,25 ; alfa(AB) =1,250 ;(pag. 485, [6] vol. I ; 43, vol. II)



F1454014. La ce se referă termenul de"eluţie izocratică", utilizat încromatografia cu faza mobilălichidă (HPLC) şi ce exprimă ?Termenul se referă la ordinea eluţieicomponentelor din coloana cromatografică şi

exprimă faptul căcoloana are aceeaşi rezoluţie în raport cutoate componentele separate.

A.Termenul se referă la ordinea eluţieicomponentelor din coloana cromatografică şiexprimă faptul că"picurile" tuturor componentelor separate auaceeaşi lăţime.B.Termenul se referă la separabilitateacomponentelor în condiţiile concrete de lucruşi exprimă faptul că încondiţiile respective două sau mai multecomponente eluează împreună, deci nu sepot separa.C.Termenul se referă la compoziţia eluentului şiexprimă faptul că în timpul separăriicromatograficecompoziţia eluentului este nemodificată.D.Termenul se referă la numărul talerelor teoretice şi exprimă faptul că coloana areacelaşi număr de talereteoretice pentru toate componenteleseparate.

E.(pag. 73, [6] vol. II)

F1454015. La separarea componentelor prin cromatografie de excludere sterică(filtrare pe gel), ocomponentă se eluează din coloană la unvolum de eluent mai mare decât volumultotal al coloanei (VT ). Alegeţi cauza posibilă a acestuifenomen.

A. Componenta respectivă are molecule preamici care încap neselectiv în toţi porii gelului ;B. Componenta respectivă are molecule prea

mari care nu încap în niciuna din poriigelului ;C. Gelul îşi modifică proprietăţile în timpulseparării datorită unei reacţii chimice ;D. Pe lângă excludere sterică, componentarespectivă este parţial adsorbită pe gel ;E. Componenta disociază în timpul separăriiformând molecule mai mici.(pag. 150, [6] vol. II)

F1454016. La separarea princromatografie lichidă a componentelor slab acide ale unei probe, utilizândmetoda formării perechilor de ioni, seadaugă fazei mobilă – drept formator deperechi de ioni – una

din substanţele menţionate mai jos.Identificaţi substanţa încauză. A. amidon solubil ;B. clorură de terţ-butil ;C. hidroxid de tetrabutilamoniu ;D. acid hexansulfonic ;E. dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu.(pag. 469, [6] vol. I)

F1454017. O componentă chimică a unuiamestec migrează în timpul analizeicromatografice în stratsubţire parcurgând distanţa H1= 4,5 cm întimp ce frontul eluentului a parcurgedistanţa H2 = 18,0 cm.Identificaţi valorile corecte aleparametrilor Rf şi RM dintre cele de mai jos. (Se cunoaşte : log 1,50 =0,176 şi log 2 = 0,301)

A. Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ;B. Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ;C. Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ;D. Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ;E. Rf = 0,25 ; RM = 0,301(pag. 177 ; 179, [6] vol. II)

F1454018. Pe o placă cromatografică cufază staţionară inversă se separăsubstanţele A , B şi C iar

parametrii Rf ai acestora sunt : (Rf)A =0,42 ; (Rf)B = 0,25 şi (Rf)C = 0,58. Careeste ordinea crescătoarea polarităţii celor trei substanţe ?

A. A , B , C ;B. C , A , B ;C. A ,C , B ;D. B , C , A ;E. B , A , C(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1454019. Un amestec conţine douăcomponente chimice : componenta A(polară) şi componenta B

(mai puţin polară), având masemoleculare egale. Care din afirmaţiile demai jos, referitoare laparametrul Rf , utilizat în cromatografia înstrat subţire, este adevărată ?

A. la cromatografia cu fază normală (Rf)A <(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă(Rf)A = (Rf)B ;



B. la cromatografia cu fază normală (Rf)A =(Rf)B iar la cromatografia cu faza inversă(Rf)A > (Rf)B ;C. la cromatografia cu fază normală (Rf)A <(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă(Rf)A > (Rf)B ;

D. la cromatografia cu fază normală (Rf)A >(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă(Rf)A < (Rf)B ;E. la cromatografia cu fază normală (Rf)A >(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă(Rf)A = (Rf)B .(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1554020. Acidul aspartic se determinăprin titrare cu:

A. acid clorhidric 0,1 M;B. acid sulfuric 0,1 M;C. hidroxid de sodiu 0,1 M;D. complexon III 0,1 M;E. azotat de argint 0,1 M.(pag. 69)F1554021. Agar-agarul, numit şi gelozăeste un polizaharid care se obţine prinextracţie din:

A. cartofi;B. grâu;C. alge;D. lemn;E. sfeclă de zahăr.(pag. 145)

F1554022. Agaroza este un polizaharidlinear de:

A. D-glucoză de 3,6-anhidro-D-glucoză;

B. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-galactoză;C. D-galactoză de 3,6-anhidro-D-galactoză;D. D-glucoză de 3,6-anhidro-L-galactoză;E. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-glucoză.(pag. 145)

F1554023. Gelurile de poliacrilamidă seobţin prin polimerizarea acrilamidei cu unagent de reticularecum ar fi:

A. clorura de vinil;B. clorura de etil;C. benzen;D. N,Nprim -metilen-bis-acrilamida;E. etenă.(pag. 145)

F1554024. În cromatografia clasică derepartiţie pe coloană faza staţionară estede regulă:

A. polietilena;B. oxiproprionitrilul;C. apa;D. etilenglicolul;E. dioxanul.

(pag. 71)

F1554025. În HPLC faza mobilă poate fi: A. apa;B. polietilena;C. dioxan;D. etilenglicolul;E. oxiproprionitrilul.(pag. 71)

F1554026. Pentru cromatografia derepartiţie, faza mobilă trebuie să îndeplinească o următoarelecerinţe:

A. să interacţioneze chimic cu analiţii;B. să fie incompatibliă cu sistemul de dedetecţie;C. să dizolve faza staţionară;D. să interacţioneze chimic cu fazastaţionară;E. să dizolve analiţii dar să nu interacţionezechimic cu aceştia.(pag. 71)F1654027. Ce reprezinta factorul deretentie k in cazul cromatografiei pecoloana:

A. Concentratia substantei in faza mobilaB. Raportul cantitativ in care analitul serepartizeaza intre faza mobila si fazastationaraC. Capacitatea coloanei de a separa douasubstante din amestecul trecut de-a lungul eiD. Raportul intre volumele fazei stationare sia celei mobileE. Produsul dintre timpul de retentie total si

viteza eluantului(pag. 42)

F1654028. Daca izoterma de adsorbtie incazul separarilor cromatografice estelineara, coeficientul dedistributie depinde de:

A. Concentratia fazei mobileB. Concentratia fazei stationareC. Debitul fazei mobileD. Este constant, independent deconcentratieE. Natura chimica a fazei stationare(pag. 50-53)

F1654029. Derivatizarea substantelor deanalizat in cazul cercetarii lor princromatografie de gaze areca scop:

A. Modificarea polaritatii substantelor cupolaritate mare care intarzie prea mult incoloanaB. SolubilizareaC. Reducerea stabilitatii compusilor latemperaturi ridicate



D. Cresterea punctelor de fierbereE. Crestere punctelor de topire(pag. 210-211)

F1654030. Gradul de separare a douasubstante intr-o cromatograma sedefineste prin notiunea derezolutie R. Ce valoare va avea aceastadaca varfurile a doua picuri dintr-ocromatograma suntseparate cu 12,5 cm iar latimile celor douapicuri masurate la baza sunt 3 cm,respectiv, 2,8 cm?

A. 8,6B. 4,3C. 1,12D. 1,20E. 2,32(pag. 56)

F1654031. In cromatografia in strat subtirese pot realiza migrari ale analitilor:

A. Numai ascendenteB. Numai descendenteC. Numai orizontaleD. Numai radialeE. Ascendente, descendente, orizontale,radiale(pag. 176)

F1654032. In determinarile gel-cromatografice, care din proprietatilemoleculelor enumerate mai jos auun rol decisiv:

A. Polaritatea moleculeiB. Marimea moleculei

C. Structura chimicaD. Configuratia sterica a moleculelor E. Bazicitatea moleculelor (pag. 139)

F1654033. Marimea notata K(D), incromatografie exprima:

A. Factorul de selectivitateB. Factorul de capacitateC. Factorul de rezistentaD. Coeficientul dinamic de distributieE. Coeficient de distributie(pag. 33-34)

F2154034. Ecuatia lui van Demeter este: A. N = L / HB. H = A + B / Vm + C * VmC. Kd = (Ve - Vm) * VpD. Rf = H1 / H2E. R = 1,18 * (trb - tra) * (b * 0,5a + b * 0,5a)(pag. 46)

F2154035. Conditii pe care trebuie sa leindeplineasca un adsorbant utilizat cafaza stationara (inHPLC):

A. sa fie solubil in solventii utilizati ca fazamobilaB. sa aiba granulatie mareC. sa catalizeze reactiile secundareD. sa reactioneze cu substantele pe care laadsoarbe

E. sa aiba granulatie fina(pag. 1048)

F2154036. Cromatografia de lichide deinalta performanta (HPLC) este o metodafizico - chimica deseparare cromatografica:

A. in care faza stationara este un solid cugranulatie mare pe care sunt grefate grupariorganiceB. in care faza stationara este un lichidC. in care faza mobila este un lichidintrodusin coloana sub presiuneD. depasita, nu se mai folosesteE. in care proba se introducesub presiune in

stare gazoasa(pag. 1048)

F2154037. Cunoscand distantaparcursade analit, de la start pana la mijloculspotului (H1) si distantaparcursa de faza mobila (H2) de la start lafront, se poate calcula valoarea Rf:

A. Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1B. Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1C. Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1D. Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1E. Rf = H2 / H1, mai mare decat 1(pag. 177)

F2154038. Intr - o coloana cromatograficaHPLC se executa separarea a 3 substante,a, b si c, utilizandfaze inverse. Timpii de retentie (tR) aicelor3 substante au valorile: tRa = 3,5minute; tRb = 6 minute;tRc = 8,2 minute. Care este ordineadescrescatoare a polaritatii celor treisubstante ?

A. b, a, cB. a, b, cC. b, c, aD. c, a, b

E. a, c, b(pag. 67)

F2254039. Selectati enuntul incorectreferitor la fazele stationare chirale:

A. se obtin prin grefarea unei grupari 3-aminopropil-silil, urmata de imobilizareaselectorului chiralB. discriminarea chirala se face de catreciclodextrine



C. se obtin prin grefarea unor grupari C8 sauC18D. sunt polimerice formate din polizaharideE. sunt obtinute prin imobilizarea pe silicagela proteinelor (pag. 107)

F2254040. Selectati enuntul incorectreferitor la cromatografia cu fluidesupercritice (SFC):

A. a fost conceputa pentru separareasubstantelor termostabileB. a fost conceputa pentru separareacompusilor nevolatiliC. a fost conceputa pentru separareamacromoleculelor D. fazele mobile sunt fluide supercriticeE. este o metoda complementara acromatografiei in faza gazoasa si in fazalichida(pag. 127)

F2254041. Referitor la fenomenul Donaneste incorect enuntul:

A. este caracteristic cromatografiei de schimbionicconsta in patrunderea unor moleculeincarcate sau neicarcate electric in interiorulretelei shimbatorului deioniB.C. indepartarea moleculelor din retea se faceprin spalare simplaD. intre moleculele neincarcate electric sischimbatorul de ioni nu are loc un schimb

ionicE. intre moleculele incarcate electric sischimbatorul de ioni are loc un schimb ionic(pag. 163-164)

F2254042. In functie de procesele carestau la baza separarilor cromatograficeexista:

A. cromatografie de adsorbtie, fazastationara este o pelicula de lichid fixata peun suport solidB. cromatografie de repartitie, faza stationarafiind un suport solid care are proprietatiadsorbante

C. cromatografie de repartitie, in care fazastationara lichida este miscibila cu fazamobilaD. cromatografie de repartitie, in care fazastationara lichida este nemiscibila cu fazamobilacromatografia de excludere sterica, in carefaza stationara poseda un numar mare degrupari functionaleacide sau bazice

E.(pag. 21)

F2254043. Care dintre enunturilereferitoare la marimea KD este incorect?

A. este coeficientul de distributie al uneisubstante intre cele doua fazeB. se numeste coeficient termodinamic dedistributieC. nu este o caracteristica a unui analit dat inconditii experimentale bine determinateD. in cromatografia gaz-lichid nu se utilizeazaKD ci coeficientul de repartitieE. KD se poate exprima in functie de"entalpia libera standard de distributie"(pag. 33 - 34)

F2254044. Selectati enuntul incorectreferitor la cromatografia de gaze:

A. se aplica la separarea substantelor volatilesi usor volatilizabileB. temperaturile de lucru sunt cuprinse intre

800-1000 grade CelsiusC. in cromatografia gaz-lichid faza stationaraeste lichida si faza mobila gazoasaD. in cromatografia gaz-solid faza stationaraeste solida si faza mobila gazoasaE. prin aceasta tehnica se pot separamolecule in stare gazoasa(pag. 198)

F2254045. Selectati enuntul incorectreferitor la cuplajul LC-GC:

A. se utilizeaza mai ales pentru determinareaunui compus dintr-o matrice complexaB. cea mai mare problema la asocierea celor

doua metode este diferenta dintre volumelede probaC. se aplica la analiza sterolilor din uleiurivegetaleD. cele mai multe metode LC-GC se aplicape faze inverseE. o problema majora este aceea de a gasiun eluent LC potrivit/compatibil cu GC(pag. 234 - 235)

F2254046. Selectati enuntul incorectreferitor la fluidele supercritice:pentru o anumita substanta, in conditii datede temperatura si presiune nu exista oseparare intre fazelelichida si gazoasa, cele doua faze alcatuindfluidul supercrititic

A.B. au avantajele solventilor lichizi dar si acelor gazosiC. sunt caracterizate printr-o vascozitatefoarte mareD. cel mai uitilizat fluid supercritic estedioxidul de carbon



E. puterea unui fluid supercritic de a dizolvadiferiti analiti este influentata de presiune sitemperatura(pag. 129 - 131)

F2254047. Selectati enuntul incorectreferitor la cromatografia in strat subtire:

A. migrarea analitilor pe placa se face prinantrenarea lor de catre faza mobilaB. poate fi mono sau bidimensionalaC. valoarea Rf reprezinta principalulparametru de evaluare a separariiD. pentru analiza CSS se prepara solutii cu oconcentratie de aproximativ 1%E. intotdeauna valoarea Rf trebuie sa fie maimare ca 1(pag. 177)

F2254048. Dupa separarea analitilor prinCSS acestia nu pot fi identificati prin:

A. expunerea placii la vapori de iodB. expunerea la lumina naturala in cazul

spoturilor substantelor incoloreC. utilizarea de substante etalonD. examinarea placii cromatografice in UVE. pulverizarea de solutii caustice(pag. 179 -180)

F2254049. Evaluarea densitometrica acromatogramelor CSS nu se poate faceprin:

A. reflexieB. transmisieC. dicroism circular D. emisie de fluorescentaE. prin stingerea fluorescentei

(pag. 188-189)F2254050. FR X prevede ca principalaaplicatie a CH:

A. separarea unor substante din amestecurivegetaleB. identificarea unor compusi cu structurasulfamidicaC. determinarea puritatii radiochimiceD. controlul de puritate al unor substantemedicamentoaseE. dozarea componentelor unor suspensii(pag. 1043-1044)

F2254051. Selectati enunturile corectereferitoare la reactivarea placilor cromatografice in CSS:

A. prin acoperire cu cearaB. prin pulverizare cu amidonC. prin incalzire la 110°C timp de 30 minuteD. prin mentinerea placilor cromatografice inexicator timp de 6hE. prin tratarea lor cu acid sulfuric conc.(pag. 176)

F2254052. Selectati enuntul incorectreferitor la sursele de lumina dincomponenta unui densimetru:

A. lampa cu halogen asigura domeniul vizibilB. lampa cu deuteriu acopera domeniulultraviolet

C. lampa de sodiu asigura lumina galbenaD. lampa de wolfram asigura domeniul vizibilE. lampa cu mercur sau xenon asiguramasuratorile de fluorescenta(pag. 190)

F2254053. Selectati enuntul incorectreferitor la identificarea substantelor incromatografia pe stratsubtire:se compara pe aceeasi cromatogramavaloarea Rf si culoarea sau fluorescentapetei obtinute cu solutiaproba cu valoarea Rf , culoarea saufluorescenta petei obtinute cu solutia etalon

A.B. se utilizeaza valoarea Rf a unei substante,care este Rf=a/bC. (a) este distanta de la start la centrul peteiD. (b) este distanta de la start la frontE. valoarea Rf pentru o substanta poate fiutilizata pentru identificare daca este maimare decat 1(pag. 1045-1046)

F2354054. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stauurmatoarele procesefundamentale, cu o exceptie:

A. adsorbtia pe suporturi solideB. repartitia intre faza stationara si aceeamobilaC. adsorbtia pe suporturi lichideD. schimbul ionicE. excluderea – difuzia(pag. 18)

F2354055. De care dintre urmatoriiparametri, viteza liniara medie vm nudepinde:

A. temperaturaB. presiunea impusa fazei mobileC. presiunea impusa fazei stationare

D. natura coloaneiE. natura fazei stationare(pag. 31)

F2354056. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate, referitor laraportul de retentie:

A. are o valoare subunitaraB. este egal cu raportul dintre viteza mediede deplasare a analitului (vA) si viteza mediede deplasare a fazei



mobile (vM)C. este egal cu raportul dintre timpul mort tMsi timpul de retentie tRD. este egal cu raportul dintre timpul deretentie tR si timpul mort tME. este egal cu distanta parcursa de volumul

mort de faza mobila si distanta pana lamaximul picului analitului A(pag. 41)

F2354057. Alegeti informatiile incorectedespre fenomenul Donan:

A. consta in patrunderea unor moleculeincarcate electric in interiorul reteleischimbatorului de ioniB. consta in patrunderea unor moleculeneincarcate electric in interiorul reteleischimbatorului de ioniC. are loc un schimb ionicD. nu are loc schimb ionic

E. indepartarea moleculelor din retea se faceusor, printr-o spalare simpla(pag. 163)

F2354058. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prinurmatoarele procedee, cu oexceptie:

A. examinarea placii cromatografice in UVB. expunerea placii cromatografice la vaporide iodC. masurarea picurilor de pe cromatogramaD. pulverizarea de solutii causticeE. utilizarea de solutii etalon

(pag. 179-180)F2554059. Schimbatorii de ioni: A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica sichimicaB. pot contine grupari dietilaminoetil sigrupari aminodiacetatC. sunt solubili in apaD. au micropori uniformi, cu diametrul deordinul centrimetrilor E. silicea are rezistenta mecanica slaba(pag. 198)

F2554060. In cromatografia de lichide deinalta performanta:

A. faza stationara este apaB. faza mobila este formata din solventiorganici mai putin polariC. faza stationara este un lichid polar vascosD. faza mobila este formata din solventipolariE. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu potfi faza mobila(pag. 161)

F2554061. Eficacitatea si inaltimeaplatoului teroretic este influentata de:

A. forma picurilor B. difuzia turbulenta si difuzia longitudinala BC. simetria picurilor D. temperatura

E. coeficientul de distributie(pag. 84)

F2554062. Cromatografia HPLC derepartitie se foloseste la separarea sidozarea urmatoarelor substante medicamentoase:

A. acizi si baze tariB. aditiviC. combustibiliD. sedativeE. derivati polihalogenati(pag. 98)

F2554063. Calitatea sorbentilor estedeterminata de:

A. faza stationaraB. calitatea separariiC. polaritateD. stabilitatea mecanicaE. mecanism unic de retentie(pag. 74)

F2554064. Cromatografia chiralapreparativa:

A. este metoda cea mai utilizata pentruobtinerea compusilor enantiomerici, in starepuraB. nu se realizeaza separari analitice chiralecu faza stationara Chiralpak AD

C. nu are utilitate in industria farmaceuticaD. nu se folosesc faze mobile normale cecontin metil-tert-butileter E. retentia pe coloane chirale este numaichirala(pag. 147)

F2554065. Cromatografia de excluderesterica:

A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimilemoleculelor B. tehnicile cromatografice de excluderesterica se folosesc la separarea proteinelor sipolipeptidelor C. nu se poate aplica pentru volume mici deprobeD. face parte din cromatografia planaraE. faza mobila este un gel(pag. 154)

F2554066. Sephadex-ul: A. moleculele de Sephadex sunt solubile inapaB. este gel de dextranC. Sephadex G200 are pori foarte mici



D. isi mentine integritatea moleculara in HCl0.1 NE. exista numai Sephadex G200(pag. 119)

F2554067. Identificati raspunsul corectreferitor la specificitate:

A. este o caracteristica a analitilor B. este o caracteristica tuturor detectorilor C. este specifica numai detectorilor ce dauun raspuns discriminantD. specificitatea presupune ca detectorul damai multe raspunsuri pentru un singur analitE. nu este o caracteristica a detectorilor (pag. 121)

F2554068. Cromatografia de gaze: A. Se aplica la temperaturi mai mici de200oCB. Se poate folosi pentru separareasubstantelor organice si medicamentoaseC. Nu se aplica pentru separarea

substantelor volatileD. Nu impune o anumita temperaturacorespunzatoare mentinerii moleculelor instare de gazE. Fazele stationare sunt particule solide,inerte fizic si chimic(pag. 117)

F2554069. Cuplajul LC-CG: A. nu se foloseste in analiza si controlulmedicamentelor B. nu este o metoda de analiza foarte bunaC. se utilizeaza pentru determinarea unuicompus din matricea complexa

D. este imposibila cuplarea LC cu CGE. analiza sterolii prin aceasta metoda nueste posibila(pag. 156)

F2554070. Faza stationara: A. gruparile chimice C8 si C18 nu se potgrefa sau adsorbi pe particulele solideB. este formata din particule fine lichideC. omogenitatea marimii particulelor din fazastationara nu este o caractesiticaD. diametrul particulelor de SiO2 in LC este6-10mmE. este formata din particule fine solide,sferice(pag. 138)

F2654071. Ce rol au hidrocarburile înformularea unguentelor?

A. umectantB. vehicul neapos miscibil cu apaC. vehicul hidrofobD. agent de creºtere a vâscozităţiiE. emulgator A/U(pag. 529-530)

F2654072. Emulgator ulei/apă folosit laformularea unguentelor:

A. gumă arabicăB. tiomersalC. palmitat de izopropilD. tristearat de gliceril

E. esteri de polioxietilen sorbitan(pag. 529-531)

F2654073. Unguentul simplu este: A. o bază grasă hidrofobăB. o bază de absorbţie anhidruC. o bază de absorbţie hidratatăD. o bază lavabilăE. o bază hidrosolubilă(pag. 532)

F2654074. Cremele sunt: A. unguente-emulsii în care faza apoasădepăºeºte 25%B. unguente-emulsii în care faza apoasădepăºeºte 10%

C. unguente-suspensii în care faza apoasădepăºeºte 25%D. unguente-suspensii în care faza apoasădepăºeºte 10%E. unguente polifazice(pag. 951)

F2654075. Unguente farmaceuticeoficinale în F.R.X.:

A. Unguent cu fenilbutazonă 2%B. Unguent oftalmic cu clorhidrat depilocarpină 2%C. Unguent cu acetat de hidrocortizonă 2%D. Unguent cu clotrimazol 2%

E. Unguent cu oxid de zinc 2%(pag. 953-961)

F2654076. Factori fiziologici careinfluenţează absorbţia percutanată:

A. natura chimică a substanţei activeB. solubilitatea substanţei medicamentoase

în vehiculC. tipul excipientului folositD. gradul de umectare a stratului cornosE. polaritatea moleculei de substanţă activă(pag. 524)

F2654077. Faza staţionară încromatografia HPLC de repartiţie cu fazăinversă este:

A. apaB. nepolarăC. răşină schimbătoare de ioniD. compus macromolecular E. polară(pag. 67 vol.2)

F2654078. Cromatografia, poate fi definită în general ca: A. o metodă electrochimică de analiză



B. o proprietate a substanţelor medicamentoase optic activeC. o proprietate a lichidelor de a opunerezistenţă la alunecare în timpul curgeriiD. o metodă fizică de analiză care sebazează pe migrarea particulelor încărcate

electricE. o metodă fizico-chimică de separare aunor substanţe dintr-un amestec(pag. 17 vol.2, 1043)

F2654079. În separările prin cromatografiede excludere sterică, un rol decisiv îl are:

A. mărimea moleculeiB. structura chimicăC. polaritatea moleculeiD. configuraţia stericăE. bazicitatea moleculei(pag. 139 vol.2)

F2654080. Alegeţi răspunsurile corecte cuprivire la cromatografia pe hârtie:

A. pentru obţinerea unei faze staţionarehidrofile se acilează hârtia cromatograficăB. hârtia cromatografică este formată dinlanţuri celulozice de α-glucozăC. cromatografia pe hârtie are la bază unmecanism de repartiţie solid-lichidD. hârtia cromatografică este formată dinlanţuri celulozice de ß-glucoză cu M< 100000u.a.m.E. hârtia cromatografică este formată dinlanţuri celulozice de ß-glucoză cu M> 100000u.a.m.(pag. 173,174 vol.2)

F2654081. Rezoluţia R reprezintă: A. o masură a capacităţii efective deseparare a două picuri vecineB. o caracteristică a unui solut pentru ocoloană datăC. o mărime de retenţie ce caracterizeazăcromatogramaD. o măsură a numărului de platouri teoreticeE. o măsură a timpului necesar fazei mobilesă parcurgă coloana cromatografică(pag. 56-57 vol.2)

F2654082. Într-o cromatografieconsiderată lineară, coeficientul dedistribuţie κ(D) depinde de:

A. natura fazei mobileB. structura chimică a fazei staţionareC. concentraţia substanţelor în fazastaţionarăD. concentraţia substanţelor în faza mobilăE. este constant, independent deconcentraţie(pag. 50-53 vol.2)

F2654083. În cromatografia de lichide de înaltă performanţă, gradientul de fazămobilă se referă la:

A. compoziţie (concentraţie)B. granulaţieC. pH

D. activitate chimicăE. forţa ionică(pag. 73 vol.2)

F2654084. Valoarea coeficientului deselectivitate α (S) calculat pentru doicompuşi A şi B a căror coeficienţi de distribuţie sunt κ(D)A= 0,75şi κ(D)B= 1,54 va fi:

A. 2,05B. 0,48C. 2,29D. 0,79E. 1,155(pag. 42, 57 vol.2)

F2654085. La separarea unei substanţemedicamentoase X prin cromatografie delichide de înaltăperformanţă cu detecţie UV s-a folosit ocoloană cromatografică cu lungimea (L)de 250 mm. Încromatograma înregistrată picul principal,cu o lăţime la bază de 0,5 minute, estesituat la timpul deretenţie 5,0 minute. Numărul de platouriteoretice şi înălţimea unui platou teoreticvor fi:

A. N = 1600, H = 0,156

B. N = 400, H = 0,156C. N = 800, H = 6,4D. N = 1600, H = 64E. N = 800, H = 64(pag. 45 vol.2)


MULTIPLU

F1254086. Care din următorii detectori potfi utilizaţi în HPLC?

A. detectorul de ionizare in flacărăB. refractometricC. catarometrulD. detectorul UV-VIS

E. detectorul de fluorescenţă(pag. 73-74)

F1254087. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la metoda CSS suntcorecte?

A. identitatea substanţelor separate prin CSSse poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. metoda CSS se poate utiliza pentru astabili puritatea unei substanţe



C. detecţia substanţelor separate prin CSSnu se poate realiza folosind substanţe etalondetecţia substanţelor separate prin CSS sebazează pe derivatizarea analiţilor pentru aobţine spoturicolorate sau fluorescente

D.E. detecţia substanţelor separate prin CSSse poate realiza prin spectrometrie defluorescenţă(pag. 181-182)

F1254088. Care dintre următorii parametricaracterizează retenţia în HPLC?

A. parametrul Rf B. timpul de retenţie tRC. volumul de retenţie VRD. eficacitateaE. factorul de capacitate k(pag. 40)

F1254089. Cromatografia în fază gazoasă

este o variantă a cromatografiei pecoloană în care separareacomponentelor unui amestec complex serealizează datorită unor procese derepartiţie sau absorbţie între: A. faza mobilă lichidă si faza staţionarălichidăB. faza mobilă gazoasă şi faza staţionarălichidăC. faza mobilă lichidă şi faza staţionarăsolidăD. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară

solidăE. faza mobilă gazoasă şi faza staţionarăgazoasă(pag. 198; 1046)

F1254090. Cromatografia în fază gazoasăpermite separarea:

A. tuturor substanţelor medicamentoaseB. substanţelor volatile stabile la temperaturalor de volatilizareC. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. substanţelor uşor volatilizabile latemperaturi mai mici de 400°CE. toate variantele sunt adevărate(pag. 198)

F1254091. Dozarea substanţelor medicamentoase separate princromatografie pe strat subţire seefectuează:

A. prin introducerea în calcul a timpilor deretenţie ai componentelor din proba deanalizat

B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor depe adsorbant şi determinarea cantitativă prinalte metodeC. FR X nu face referiri în acest sensD. prin spectrofotometrie "in situ"E. direct pe placă prin fotodensitometrie(pag. 1046)

F1254092. Gradul de separare a douăsubstanţe într-o cromatogramă sedefineşte prin noţiunea derezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoareleafirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:

A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului detalere teoretice NB. rezoluţia creşte cu creşterea factorului deseparabilitateC. rezoluţia este o mărime dependentă defactorul de capacitateD. o rezoluţie bună pentru două picuriadiacente presupune diferenţe foarte mici

între tR a componentelor E. rezoluţia scade cu creşterea numărului detalere teoretice N(pag. 55-61)

F1254093. În componenţa unuicromatograf de gaze se găsesc:

A. rezervorul de gazB. coloana cromatograficăC. injectorul-evaporatorulD. detectorulE. detector refractometric(pag. 198)

F1254094. În cromatografia cu fază

inversă, faza staţionară este: A. polarăB. nepolarăC. răşină schimbătoare de ioniD. compus macromolecular E. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate(pag. 67)

F1254095. În gaz-cromatografie pot fiutilizaţi următorii detectori:

A. detector refractometric diferenţialB. detector UV-VISC. detectorul de conductibilitate termică (CT)D. detectorul de ionizare în flacără (DIF)E. spectrometrul de masă (SM)(pag. 213-233)

F1254096. În HPLC se pot utiliza ca fazestaţionare:

A. solide polareB. solide nepolareC. schimbători de ioniD. lichide impregnate pe un solid inertE. gaze impregnate pe un suport polar (pag. 65-71)



F1254097. Metodele utilizate pentrudeteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt:

A. metoda conţinutului aparentB. metoda concentrat-diluatC. metoda standardului intern-curbă de

etalonareD. metoda standardului extern-curbă deetalonareE. metoda normării ariilor (pag. 223-224)

F1354098. Caracteristici comunemetodelor cromatografice:

A. analitii din amestec se repartizeaza intrefaza stationara si faza mobilaB. cele doua faze sunt nemiscibileC. intre cantitatile de analiti repartizati intrecele doua faze nu exista un echilibruD. migrarea analitilor de-a lungul fazeistationare se realizeaza cu aceeasi viteza

E. separarea consta in eluarea continua aanalitilor ce parasesc succesiv coloana(pag. 26)

F1354099. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate, privind rasinileschimbatoare de ioni, dacase considera reactia de schimb dintre 2ioni A si B:daca rasina are o afinitate mai mare pentruionul B decat pentru ionul A, PB>PA,valoarea constantei deechilibru este mai mare decat unitateaKA/B>1

A.daca rasina are o afinitate mai mare pentruionul B decat pentru ionul A, PB>PA,valoarea constantei deechilibru este mai mica decat unitateaKA/B<1B.valoarea constantei de echilibru este maimare cu cat diferenta dintre afinitatile pentruionii A si B este maimareC.valoarea constantei de echilibru este mai

mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentruionii A si B este maimicaD.valoarea constantei de echilibru este maimica cu cat diferenta dintre afinitatile pentruionii A si B este maimareE.(pag. 161)

F1354100. Coeficientul de difuzie D este omarime caracteristica a unei substante siprezintaurmatoarele caracteristici:

A. este legat de marimea ei in conditii datede temperatura

B. depinde de vascozitatea mediuluiC. se exprima in m/sD. nu depinde de vascozitatea mediuluiE. se exprima in m2/s.(pag. 35)

F1354101. Cromatografia chirala deadsorbtie sau repartitie prezintaurmatoarele caracteristici:

A. se caracterizeaza prin structura chirala afazei stationareB. se caracterizeaza prin structura chirala afazei mobileC. exploateaza caracteristicile functionale aleanalitilor

D. permite separarea selectiva aenantimerilor E. este o tehnica hibrida, ce imbinacromatografia cu electroforeza(pag. 25)

F1354102. Fazele stationare de tip I dinHPLC:se obtin prin grefarea pe silicagel a uneigrupari de 3-aminopropilsilil, urmata deimobilizarea selectoruluichiral

A.B. sunt utilizate pentru separarea

enantiomerilor hidroxilatiC. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificateD. sunt faze stationare chirale polimericeE. selectorul chiral poate fi fenilalanina(pag. 107)

F1354103. Gelurile utilizate ca suporturi incromatografia de excludere sterica trebuiesa indeplineascaanumite proprietati:

A. diametrul porilor B. forma si marimea particulelor C. sa aiba o afinitate crescuta fata de

substantele dizolvate in solutiile de analizatD. sa nu reactioneze cu solventiiE. sa aiba consistenta spumoasa, semirigidasau rigida(pag. 142)

F1354104. Hartia cromatografica: A. este formata din lanturi celulozice de beta-glucozaB. are M < 100000 u.a.m.



C. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucozaD. are M > 100000 u.a.m.E. are caracter hidrofob(pag. 173)

F1354105. In care din urmatoarele metodecromatografice faza mobila este lichida,iar faza stationaraeste solida:

A. cromatografia de afinitateB. cromatografia de repartitieC. cromatografia de schimb ionicD. cromatografia de contracurentE. cromatografia de repartitie cu faza legatanormal sau inversa.(pag. 21)

F1354106. Masurarea densitometrica aanalitilor separati prin CSS se poate faceprin:

A. reflexie

B. refractieC. transmisieD. emisie fluorescentaE. stingerea fluorescentei(pag. 188)

F1354107. Pentru determinareaconcentratiei componentilor separati prinGC se pot utiliza urmatoareleprocedee:

A. metoda normarii ariilor B. metoda standardului internC. metoda curbei de calibrareD. metoda examinarii in UV

E. metoda adaosului de standard(pag. 223)

F1454108. Care din fazele staţionare demai jos se pot utiliza pentru separareaenantiomerilor unuicompus chiral ?

A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;B. beta-ciclodextrină ;C. eteri coroană ;D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;E. carbon poros grafitat(pag. 77, [6] vol. II ; 106-108)

F1454109. Cu ce fază mobilă funcţioneazăsatisfăcător răşinile schimbătoare de ionica faze staţionarecromatografice ?

A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazulanioniţilor slabi ;B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazulcationiţilor slabi ;C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazulanioniţilor slabi ;

D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazulcationiţilor slabi ;E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabicât si la anioniţi slabi.(pag. 166, [6] vol. II)

F1454110. Molecula cloramfenicoluluiconţine doi atomi de carbon asimetrici(notate în continuare cu"1" şi "2") ; fiecare din ei poate fi înconfiguraţia "R" (rectus) sau "S"(sinister). Care este perechea deizomeri ai cloramfenicolului care nu sepot separa între ei – în principiu –utilizând coloanăcromatografică cu faza staţionarănechirală de tipul C18 ?

A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;B. izomerii (1R,2R) şi (1S,2S) ;C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;D. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;

E. izomerii (1S,2R) şi (1S,2S)(pag. 104-106, [6] vol. II)

F1454111. Molecula efedrinei conţine doiatomi de carbon asimetrici (notate încontinuare cu "1" şi "2"); fiecare din ei poate fi în configuraţia "R"(rectus) sau "S" (sinister). Care esteperechea de izomeri aiefedrinei care se pot separa între ei – înprincipiu – utilizând coloanăcromatografică cu faza staţionarănechirală de tipul C18 ?

A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;

B. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;D. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;E. izomerii (1S,2S) şi (1R,2R) ;(pag. 104-106, [6] vol. II)

F1454112. Termenul de "cromatografie cufază inversă", utilizat în controlul analitical medicamentelor se referă la faptul că . . .

A. faza mobilă este polară ;B. faza mobilă este nepolară ;C. faza staţionară este polară ;D. faza staţionară este nepolară ;

factorii de capacitate ai componentelor chimice separate sunt invers proporţionale cumobilitateacromatografică a lor.E.(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1554113. Eficacitatea coloaneicromatografice exprimă capacitatea ei:

A. de a da picuri cât mai simetrice;B. de a da picuri cât mai asimetrice;



C. de a da picuri cât mai largi;D. de a da picuri cât mai sstrâmte;E. de a da picuri cu baze cât mai mici.(pag. 45)

F1554114. Fazele staţionare pe bază deciclodextrine cu caracter hidrofob seutilizează pentrusepararea:

A. alcanilor;B. alcoolilor;C. poliolilor;D. acizilor carboxilici;E. cicloalcanilor.(pag. 110)

F1554115. În cromatografia clasică derepartiţie pe coloană faza mobilă poate fi:

A. apa;B. n-butanolul;C. alcoolul benzilic;D. cloroformul;

E. toluenul.(pag. 71)

F1554116. În cromatografie, timpul deretenţie maxim al unui analit se defineşteca fiind:

A. timpul care se scurge de la injecţia probeide analit în coloană şi ieşirea picurilor analitului în detector;timpul care se scurge de la injecţia probei deanalit în coloană şi parcurgerea unei porţiunide coloană de 1cm;B.

C. raportul între lungimea coloaneicromatografice şi viteza liniară medie dedeplasare a analitului în coloană;D. raportul între lungimea coloaneicromatografice şi diametrul coloanei;E. raportul între viteza liniară medie dedeplasare a analitului în coloană şi lungimeacoloanei cromatografice.(pag. 29)

F1554117. În HPLC faza mobilă poate fi: A. oxiproprionitrilul;B. pentan;C. ciclohexan;D. hexanul;E. heptanul.(pag. 71)

F1554118. În HPLC faza staţionară este deregulă:

A. polietilena;B. oxiproprionitrilul;C. apa;D. etilenglicolul;E. nitrometanul.

(pag. 71)

F1554119. Numărul platourilor teoretice(N) caracterizează eficacitatea coloaneicromatografice şi estedependent de:

A. lungimea coloanei;B. înălţimea platoului teoretic;C. dinamica fazei mobile;D. laţimea platoului teoretic;E. diametrul coloanei.(pag. 58)

F1554120. Pentru cromatografia derepartiţie, faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. să aibă o mare putere de dizolvare dar sănu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;B. să fie incompatibilă cu sistemul dedetecţie;C. să nu dizolve faza staţionară şi să nuinteracţioneze chimic cu aceasta;

D. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;E. să dizolve faza staţionară şi săinteracţioneze chimic cu aceasta.(pag. 71)

F1554121. Pentru separarea GC astereoizomerilor se pot utiliza fazestaţionare pe bază de:

A. aminoacizi;B. ciclohexan;C. benzen;D. alcani;E. ciclodextrine.(pag. 110)

F1654122. Alegeti raspunsurile corecte cuprivire la cromatografia de hartie: A. Are la baza un mecanism de repartitiesolid-lichidB. Hartia cromatografica constituie suportulde faza stationaraC. Hartia cromatografica are un caracter hidrofobD. Hartia cromatografica are un caracter hidrofilE. Apa este singurul solvent utilizat pentruobtinerea unei faze stationare hidrofile(pag. 173, 174)

F1654123. Care din afirmatiile de mai jossunt corecte:

A. Identitatea substantelor separate prin CSSse poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. Identitatea substantelor separate prin CSSnu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. CSS se poate utiliza pentru stabilireapuritatii unei substante daca se respectaanumite conditii



D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilireapuritatii unei substanteE. In CSS este posibila derivatizareaanalitilor pentru a obtine pete coloratefluorescente(pag. 181-182)

F1654124. Care din afirmatiile de mai jossunt corecte?Rasinile cu grupari sulfonice prezinta ocrestere a afinitatii pentru ionii cu aceeasisarcina, odata cucresterea numarului atomic Z

A.Rasinile cu grupari sulfonice prezinta ocrestere a afinitatii pentru ioni cu aceeasisarcina, odata cuscaderea numarului atomic ZB.C. Rasinile anionice cu grupari aminosecundare si tertiare au o afinitate mare

pentru ionii hidroxilD. Rasinile anionice cu grupari aminosecundare si tertiare au o afinitate micapentru ionii hidroxil

Afinitatea schimbatorilor anionici cu grupe deamoniu cuaternar fata de anioni scade odatacu sarcinaionilor, in generalE.(pag. 163)

F1654125. Evaluarea densitometrica acromatogramelor obtinute prin CSS sepoate realiza prin

urmatoarele procedee: A. ReflexieB. TransmisieC. DifuzieD. Emisie fluorescentaE. Stingerea fluorescentei(pag. 188-189)

F1654126. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitatetermica se utilizeazadrept gaz vector:

A. Neon sau argonB. Un gaz cu conductibilitate termica mare

C. AzotD. HeliuE. Un gaz cu conductibilitate termica mica(pag. 215)

F1654127. In cromatografia de lichide deinalta performanta cu gradienti:

A. Se modifica granulatia fazei stationareB. Se modifica impregnatia fazei stationareC. Se modifica compozitia fazei mobile

D. Elutia programata cu gradienti are rostulde a imbunatati eficacitatea separariicromatograficeE. Se modifica polaritatea fazei mobile prinfolosirea amestecurilor de solventi(pag. 73)

F1654128. Optimizarea proceselor deseparare cromatografica se realizeazaactionand asupraurmatorilor parametri:

A. Numarul de platouri teoreticeB. Factorul de selectivitateC. Factorul de rezistenta la transferul demasaD. PresiuneE. Factorul de capacitate(pag. 58)

F1654129. Printre detectorii folositi incromatografia de lichide de inaltaperformanta se numara:

A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)B. Detectorul de fluorescentaC. Detectorul de vascozitateD. Detectorul refractometricE. Detectorul electrochimic(pag. 73-74)

F2154130. In cromatografia de gaze (GC): A. rezolutia se calculeaza conform formulei:R = 5,54 * (tr / b * 0,5) * 2B. rezolutia se calculeazaconform formulei: R= 2 * (tRb - tRa) / (ya + yb)C. rezolutia se calculeaza conform formulei:R = 1,18 * (tRb - tRa) / (b * 0,5 * a + b * 0,5 *

a)D. rezolutia sa fie mai mare decat 1 pentru carezultatul determinarii sa fie valabilE. rezolutia sa fie mai mica decat 1 pentru carezultatul determinarii sa fie valabil(pag. 1048)

F2154131. In cromatografia de gaze sefolosc urmatoarele gaze purtatoare:

A. argon, azotB. heliu, argonC. metan, azotD. hidrogen, heliuE. oxigen, dioxid de carbon(pag. 201)

F2154132. Care din urmatoarele afirmatiisunt adevarate in cazul cromatografiei degaze:

A. faza stationara este un gazB. faza stationara este un solidC. faza mobila este un lichidD. faza mobila este un gazE. faza stationara este un lichid cu care esteimpregnat un suport solid inert



(pag. 198,201,1046)

F2154133. In cromatografia de gaze (CG): A. faza mobila poate fi gazoasaB. faza mobila poate fi solidaC. faza mobila poate fi lichidaD. faza stationara poate fi lichidaE. faza stationara poate fi solida(pag. 198,199,200,201)

F2154134. Care din urmatoarele afirmatiisunt adevarate pentru cromatografia derepartitie:

A. faza stationara este o pelicula de lichidfixata pe un suport solidB. faza stationara lichida nu este miscibila cufaza mobilaC. faza stationara este un compusmolecular reticulatD. faza stationara este un suport solid cuproprietati adsorbanteE. faza stationara solida este miscibila cu

faza mobila(pag. 21)

F2154135. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se potfolosi urmatoarelesisteme de solventi:

A. izopropanol - amoniac - apaB. formamida - benzenC. n-butanol - acid acetic - apaD. apa - fenolE. ulei de parafina - DMF - metanol - apa(pag. 174)

F2154136. Pentru realizarea de separari

cromatografice bune si eficiente inmajoritatea cazurilor estenecesar ca:

A. polaritatea fazei stationare sa fie diferitade polaritatea analituluiB. polaritatea fazei mobile sa fie identica cupolaritatea analituluiC. nu conteaza polaritatea ci puritateaabsoluta a analituluiD. polaritatea fazei stationare sa fieasemanatoare cu polaritatea analituluiE. polaritatea fazei mobile sa fie diferita depolaritatea analitului(pag. 70)

F2154137. In HPLC de repartitie nu suntcorecte afirmatiile:

A. in cromatografia pe faza stationaranormala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polaraB. in cromatografia pe faza stationaranormala, faza stationara este polara iar fazamobila este nepolara

C. in cromatografia pe faza inversa, fazastationara este nepolara iar faza mobila estepolaraD. in cromatografia pe faza inversa, fazastationara este polara iar faza mobila estenepolara

E. in cromatografia pe faza inversa este eluatmai intai analitul cel mai nepolar (pag. 67)

F2154138. Pentru separareaenantiomerilor prin tehnici cromatograficese folosesc:

A. metode cromatografice in faza lichidaB. nu se pot folosi metode in faza gazoasaC. metode directe pe faze stationare chiralesau pe faze obisnuite dar aducand in fazamobila un aditiv chiralD. metode indirecte pe faze stationareobisnuite dupa derivatizarea lor printr - oreactie chimica specifica

E. enantiomerii nu se pot separa prin metodecromatografice(pag. 105)

F2154139. Cromatografia de gaze (CG) incontrolul medicamentelor:

A. se poate folosi pentru identificareaspeciilor chimicese poate folosi pentru identificareacompusilor dintr - o serie omoloaga (alcani,compusi organofosforici,uleiuri vegetale)B.C. se poate folosi pentru determinarea

concentratiei compusilor separati prin CGD. nu se poate folosi pentru identificareaspeciilor chimiceE. nu se poate folosi pentru determinareaconcentratiei componentelor separate prinGC(pag. 221,222,223,224)

F2254140. Selectati enunturile corectereferitoare la cromatografia HPLC deadsorbtie:

A. faza stationara este de silicagelB. faza stationara este de aluminaC. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa

D. se aplica la separarea unor substantesolubile in apaE. se aplica la separarea unor substanterelativ nepolare(pag. 66 - 67)

F2254141. Selectati enunturile corectereferitoare la cromatografia de lichide subpresiune:



A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichidfaza stationara lichida se fixeaza prinadsorbtie fizicaB. faza stationara poate fi aluminaC. faza stationara poate fi silicagel silanizatD. poate fi cromatografie pe "faza stationara

normala"E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"(pag. 67 - 68)

F2254142. Selectati enunturile corectereferitoare la metoda cromatografica:

A. este o metoda fizico-chimica de separarea unor substante dintr-un amestecB. separarea are loc intr-un sistem constituitdin doua faze stationareC. se bazeaza pe un proces de migrarediferentiata a substantelor dintr-un amestecD. este o metoda fizica de analiza bazata pemigrarea particulelor incarcate electriceste o metoda de analiza care se bazeaza pe

proprietatea unui substante de a absorbiselectiv radiatiileelectromagneticeE.(pag. 1043)

F2254143. Selectati metodelecromatografice oficinale in FR.X:

A. cromatografia pe strat subireB. cromatografia cu fluide supercriticeC. cromatografia de gazeD. cromatografia de schimb ionicE. cromatografia de lichide sub presiune(pag. 1043 - 1049)


A. este o metoda fizica de separareB. faza stationara este un solid cu granulatiefina sau un solid impregnat cu un lichidC. faza stationara nu poate fi un solid pe caresunt grefate grupari organiceD. faza stationara este depusa in strat subtirepe un suport de sticlaE. faza mobila este un lichid(pag. 1048)

F2254145. Sistemul de detectare folosit incromatografia de lichide sub presiune sebazeaza pe:

A. spectrofotometrie de absorbtieB. termogravimetrieC. refractometrie diferentialaD. fluorimetrieE. metode volumetrice(pag. 1048)

F2254146. In cromatografia de gaze:

A. faza mobila este un lichid care se aduce instare gazoasa inaintea determinariiB. faza mobila este numita gaz-purtator C. faza stationara este un solid sau un lichidimpregnat pe un suport solid inertD. probele de analizat dizolvate int-un solvent

sunt introduse in camera de evaporaretermostata la 10°CE. rezultatele se prezinta sub forma unuigrafic semnal-timp(pag. 1046)

F2254147. Separarea enantiomerilor sepoate face prin:

A. metode cromatografice in faza lichidaB. metode cromatografice in faza gazoasaC. direct pe faze stationare si cu faza mobilaobisnuitaD. indirect, dupa derivatizare chimicaprecoloanaE. cromatografie de lichide in faza

supercritica(pag. 105)

F2254148. Selectati avantajelecromatografiei cu fluide supercritice(SFC) comparativ cu metoda HPLC:

A. viteza de executie mai micaB. cuplarea usoara cu spectrometrul de masaC. consum mai mic de solventi organiciD. rezolutie mai mica pe unitatea de timpE. timpi de echilibrare mai scurti, decidevelopare mai rapida(pag. 133)

F2254149. Selectati enunturile corecte

referitoare la cromatografia de excluderesterica: A. se bazeaza pe diferentele dintre marimilemoleculelor B. poate fi utilizata pentru separareapolipeptidelor C. nu poate fi utilizata pentru separareaproteinelor D. fazele de stationare sunt geluri de diversetipuriE. prima faza de acest gen a fost pe baza dedextran polireticulat(pag. 139)

F2254150. Referitor la cromatografia deschimb ionic sunt corecte enunturile:

A. este o tehnica lichid electrocromatograficaB. este o tehnica lichid cromatografica (LC)C. pe faza stationara polimerica sunt grefategrupari ionizabileD. fazele stationare schimbatoare de ioni semai numesc si "faze inverse"E. fazele stationare schimbatoare de ionisunt capabile sa fixeze exclusiv cationi



(pag. 155)

F2254151. Proprietatile fizico-chimice aleschimbatorilor de ioni sunt:

A. instabilitate chimicaB. stabilitate termicaC. capacitatea de schimb ionicD. ionizarea gruparilor shimbatoare esteindependenta de natura chimica a acestoraE. porozitatea(pag. 159 - 160)

F2254152. Referitor la faza mobila incromatografia de schimb ionic, selectatienunturile corecte:

A. este formata din solventi organiciin mod exceptional se poate adauga in fazamobila o cantitate mica de apa, pentru afacilita dizolvareaanalitilor B.C. favorizeaza ionizarea analitilor din solutii

D. are o constanta dielectrica micaE. favorizeaza ionizarea gruparilor functionale ale rasinilor schimbatoare de ioni(pag. 166)

F2254153. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stauurmatoarele procesefundamentale:

A. adsorbtia pe suporturi inerteB. repartitia intre faza stationara si fazamobilaC. adsorbtia pe suporturi solideD. excluderea-difuzia

E. schimbul ionic(pag. 18)

F2254154. Indiferent de tehnica aleasa,metodele cromatografice au catevaaspecte comune:

A. analitii din amestec se repartizeaza intrefaza mobila si faza stationara, care suntnemiscibileanalitii din amestec se repartizeaza intre fazamobila si faza stationara, care pot fi foarteputin solubile unain altaB.intre cantitatile de analiti repartizati in celedoua faze nu exista un echilibru dependentde insusirile fiecaruianalitC.D. separarea consta in eluarea continua aanalitilor care migrand cu aceeasi vitezaparasesc simultan coloana

E. sub actiunea fazei mobile, migrareaanalitilor de-a lungul fazei stationare are loccu viteze diferite(pag. 26)

F2254155. In legatura cu faza stationarasunt corecte urmatoarele:

A. este formata din particule fine solidesferice sau aproape sfericeeste formata din particule fine solide, pe carese fixeaza faza stationara lichida ca incromatografia deadsorbtieB.C. gruparile chimice C8 sau C18 ale fazeistationare nu participa la proceselecromatograficeD. interactiunile cu analitii au loc la suprafatafazei stationareE. in cromatografia de repartitie fazastationara este un lichid fixat pe un suport

solid inert(pag. 29)

F2254156. Selectati marimile carecaracterizeaza retinerea analitilor incoloana cromatografica,respectiv pe faza stationara:

A. volumul de retentie VRB. coeficientul de rezistenta la transferul demasa CC. factorul de capacitate k`D. numarul de platouri teoretice NE. timpul de retentie tR(pag. 40 - 41)

F2254157. Referitor la fazele suportutilizate in cromatografia de gaze selectatienunturile corecte:

A. fazele suport sunt formate din particulesolide foarte reactive chimic dar inerte fizicB. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari siuniformiC. fazele suport pot fi neporoase, formate dinsfere din sticlaD. fazele stationare pot fi lichideE. fazele stationare lichide trebuie sa aiba ovascozitate foarte mica(pag. 202 - 203)

F2254158. Selectati compusii care pot fiutilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:

A. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. siliconiiC. silicagelulD. sitele moleculareE. hidrocarburi saturate(pag. 203 - 206)



F2254159. Selectati procedeele dederivatizare a substantelor de analizat,cele mai frecvent utilizate ingaz-cromatografie:

A. esterificareaB. alchilarea

C. sililareaD. complexarea cu ioni metaliciE. bromurarea(pag. 211 - 212)

F2254160. In cromatografia de gaze pot fiutilizati ca detectori:

A. detectorul refractometricB. catarometrulC. detectorul de fluorescentaD. detectorul cu ionizare in flacaraE. spectrometrul de masa (MS)(pag. 213 - 220)

F2254161. Selectati metodele dedeterminare a concentratiei

componentilor separati prin gazcromatografie (GC):

A. metoda curbei de calibrareB. metoda masurarii timpului de retentieC. metoda standardului internD. metoda masurarii volumului de retentieE. metoda standardului extern(pag. 223 - 224)

F2254162. Selectati enunturile corectereferitoare la cuplajul HPLC-HRGC:

A. are o repetabilitate inferioara tehnicilor cromatografice simpleB. a fost utilizat la analiza uleiurilor volatile de

mandarineC. prepararea (pregatirea) probei este simplaD. permite o separare eficienta o viteza marede executieE. nu poate fi aplicat probelor cu matricecomplexa(pag. 237 - 239)

F2254163. Cromatografia de afinitate: A. nu poate fi utilizata in analizele de interesbiomedical datorita complexitatii probelor B. permite scurtarea multor operatiunipreliminare de purificareC. se aplica in special in analiza materiilor prime farmaceuticeD. are o mare specificitateE. poate fi utilizata la separarea peroxidazeidintr-un amestec de proteine(pag. 153)

F2254164. Selectati detectorii utilizati inHPLC:

A. detectorul de conductibilitate termicaB. spectrometrul de masaC. detectorul de ionizare in flacara

D. detectorul electrochimicE. detectorul refractometric(pag. 73)

F2254165. Selectati enunturile corectereferitoare la cromatografia pe fazainversa:

A. faza mobila este nepolaraB. faza stationara este nepolaraC. in cromatografia pe faza inversa este eluatmai intai analitul cel mai nepolar D. de regula pentru fazele stationare inverse,gruparile alchil legate sunt radicali octil C8sau octadecil C18E. gruparile C8 si C18 confera un caracter polar (pag. 68 - 71)


A. faza mobila lichida circula prin coloana

sub actiunea fortei gravitationaleB. faza mobila lichida circula prin coloana cuun debit variabilin cazul in care compozitia fazei mobile sementine constanta pe toata duratadeterminarii aceasta poartanumele de elutie izocraticaC.in cazul in care compozitia fazei mobile semodifica pe durata determinarii aceastapoarta numele de elutienormalaD.

E. sistemul de detectare trebuie sa permitadeterminarea cantitativa a componentelor eluate(pag. 1048)

F2254167. Selectati enuturile corectereferitoare la cromatografia pe stratsubtire:

A. pot fi separati ioni anorganiciB. faza stationara este introdusa intr-ocoloana de sticlaC. pot fi separati complecsi organo-metaliciD. cele mai utilizate faze stationare sunt celede silicagel

E. pot fi separati compusi organici(pag. 174-175)

F2254168. Selectati enunturile corectereferitoare la CSS:

A. identitatea substantelor separate prin CSSnu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. in CSS pentru a obtine pete colorate saufluorescente pe placa analitii nu pot fiderivatizati



C. se poate utiliza pentru stabilirea puritatiiunei substanteD. toate substantele farmaceutice cunoscutesunt cel mai bine separate pe o placa cusilicagel nemodificatE. valoarea Rf a unei substante trebuie sa fie

constanta pentru experiente efectuate inaceleasi conditii(pag. 181 - 182)

F2254169. Cele mai importantecomponente ale unui densitometru sunt:

A. sursa de luminaB. capilara umpluta cu o solutie de electrolitiC. selectorul de lungimi de undaD. compartimentul cu suportul pentru cuveE. detectoare (fotodiode sifotomultiplicatoare)(pag. 190)

F2254170. Aparatura utilizata in cazulmetodei cromatografice pe hartie

cuprinde: A. vase din sticla cu inchidere etansaB. benzi de hartie cromatograficaC. placi din material plastic acoperite cuhartie cromatograficaD. coloane de sticla prevazute cu dispozitivede fixareE. micropipete(pag. 1043)

F2254171. Selectati enunturile corectereferitoare la tehnica de cromatografierepe hartie (CH):

A. poate fi ascendenta

B. saturarea vasului cromatografic nu esteobligatorie in tehnica CHC. poate fi descendentaD. componentele fazei mobile (developant)se introduc in camera cromatografica, perand la interval de o oraE. cromatografierea se efectueaza la otemperatura cuprinsa intre 20°C si 25°C(pag. 1043)

F2254172. Aparatura necesara pentrurealizarea unei cromatograme princromatografie pe strat subtire(CSS) cuprinde:

A. coloane cromatografice deschise din sticlaumplute cu silicagelB. vase cromatografice din sticla cuposibilitate de inchidere etansaC. placi cromatografice din sticla si altematerialeD. benzi de hartie cromatograficaE. micropipete si microseringi pentruaplicarea probelor (pag. 1044)

F2254173. Selectati enunturile corectereferitoare la prepararea placilor cromatografice utilizate incromatografia pe strat subtire:

A. se prepara o suspensie omogena dinadsorbant si alcool etilic diluat

B. suspensia se aplica in strat subtire peplaci cu ajutorul unui dispozitivC. placile se usuca initial la aer un timp diferitdependent de natura stratului adsorbantD. placile cu silicagel G se usuca apoi ineuva la 105-110°C timp de 1hE. placile obtinute pot fi utilizate timp de1luna fara a fi reactivate(pag. 1044)

F2254174. Selectati enunturile incorectereferitoare la tehnica cromatografica pestrat subtire:daca nu se prevede altfel, inainteadeterminarii vasul cromatografic se satureaza

cu vaporii developantuluitimp de 30minute

A.B. determinarea cromatografica seefectueaza la o temperatura cuprinsa intre40-50°Cpunerea in evidenta a petelor de pecromatograma se efectueaza prinexaminarea acestora ca atare saudupa tratare cu reactivi potrivitiC.D. petele de pe linia de start trebuie sa atingaobligatoriu suprafata stratului de developant

E. placa cromatografica se introduce in vasulcromatografic pe cat posibil in pozitieverticala(pag. 1045)

F2354175. In care din urmatoarele metodecromatografice faza mobila este lichida,iar faza stationaraeste solida:

A. cromatografia de afinitateB. cromatografia de repartitieC. cromatografia de schimb ionicD. cromatografia in contracurentE. cromatografia de repartitie cu faza legata

normal sau inversa.(pag. 20)

F2354176. Cromatografia chirala deadsorbtie sau repartitie prezintaurmatoarele caracteristici:

A. se caracterizeaza prin structura chirala afazei stationareB. se caracterizeaza prin structura chirala afazei mobile



C. exploateaza caracteristicile functionale aleanalitilor D. permite separarea selectiva aenantiomerilor E. este o tehnica hibrida, ce imbinacromatografia cu electroforeza(pag. 25)

F2354177. Caracteristici comunemetodelor cromatografice:

A. analitii din amestec se repartizeaza intrefaza stationara si faza mobilaB. cele doua faze sunt nemiscibileC. intre cantitatile de analiti repartizati intrecele doua faze nu exista un echilibruD. migrarea analitilor de-a lungul fazeistationare se realizeaza cu aceeasi vitezaE. separarea consta in eluarea continua aanalitilor ce parasesc succesiv coloana(pag. 26)

F2354178. Coeficientul de difuzie D este o

marime caracteristica a unei substante siprezintaurmatoarele caracteristici:

A. este legat de marimea ei in conditii datede temperaturaB. depinde de vascozitatea mediuluiC. se exprima in m/sD. nu depinde de vascozitatea mediuluiE. se exprima in m2/s.(pag. 35)

F2354179. Fazele stationare de tip I dinHPLC:se obtin prin grefarea pe silicagel a unei

grupari de 3-aminopropilsilil, urmata deimobilizarea selectoruluichiral

A.B. sunt utilizate pentru separareaenantiomerilor hidroxilatiC. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificateD. sunt faze stationare chirale polimericeE. selectorul chiral poate fi fenilalanina(pag. 107)

F2354180. Gelurile utilizate ca suporturi incromatografia de excludere sterica trebuiesa indeplineascaanumite proprietati:

A. diametrul porilor B. forma si marimea particulelor C. sa aiba o afinitate crescuta fata desubstantele dizolvate in solutiile de analizatD. sa nu reactioneze cu solventiiE. sa aiba consistenta spumoasa, semirigidasau rigida(pag. 142)

F2354181. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate, privind rasinileschimbatoare de ioni, dacase considera reactia de schimb dintre 2ioni A si B:daca rasina are o afinitate mai mare pentru

ionul B decat pentru ionul A, PB>PA,valoarea constantei deechilibru este mai mare decat unitateaKA/B>1

A.daca rasina are o afinitate mai mare pentruionul B decat pentru ionul A, PB>PA,valoarea constantei deechilibru este mai mica decat unitateaKA/B<1B.valoarea constantei de echilibru este maimare cu cat diferenta dintre afinitatile pentruionii A si B este maimareC.valoarea constantei de echilibru este maimare cu cat diferenta dintre afinitatile pentruionii A si B este maimicaD.valoarea constantei de echilibru este maimica cu cat diferenta dintre afinitatile pentruionii A si B este maimareE.(pag. 161)

F2354182. Hartia cromatografica: A. este formata din lanturi celulozice de beta-glucozaB. are M < 100000 u.a.m.C. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucozaD. are M > 100000 u.a.m.E. are caracter hidrofob(pag. 173)

F2354183. Masurarea densitometrica aanalitilor separati prin CSS se poate faceprin:

A. reflexie

B. refractieC. transmisieD. emisie fluorescentaE. stingerea fluorescentei(pag. 188)

F2354184. Pentru determinareaconcentratiei componentilor separati prinGC se pot utiliza urmatoareleprocedee:

A. metoda normarii ariilor



B. metoda standardului internC. metoda curbei de calibrareD. metoda examinarii in UVE. metoda adaosului de standard(pag. 223)

F2354185. In care din urmatoarele metodecromatografice cele 2 faze, mobila sistationara nu suntlichide:

A. Cromatografia de repartitie cu faza legatanormal sau inversaB. Cromatografia de repartitie lichid volatilaC. Cromatografia de repartitie cu fazaadsobita normal sau inversaD. Cromatografia de excludere prin separarinepolareE. Cromatografia de schimb ionic cu rasinichelatante(pag. 20)

F2354186. Detectorul cu captura de

electroni: A. se bazeaza pe interactia dintre moleculelede analiti aduse spre detector cu electroni deenergie mareB. se bazeaza pe interactia dintre moleculelede analiti aduse spre detector cu electroni deenergie micaC. in urma impactului se formeaza ioninegativi si electroniD. in urma impactului se formeaza ionipozitivi si electroniE. intensitatea curentului de baza format nudepinde de numarul de ioni

(pag. 218)F2354187. In cromatografia de gaze,cresterea temperaturii determina:

A. iesirea substantelor separate mai lent dincoloanaB. iesirea substantelor separate mai repededin coloanaC. largirea picului in functie de volumul deretentieD. micsorarea volumului de retentieE. ingustarea picurilor in functie de volumulde retentie(pag. 209)

F2354188. Care dintre urmatoareleenunturi nu sunt adevarate cu privire laelutia selectiva in analizeleion cromatografice:

A. sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unuieluent judicios alesB. se utilizeza cand coeficientii de repartitieau valori apropiateC. se utilizeza un gradient de concentratie aleluentului prin modificarea compozitiei sale

D. se elueaza un singur ion din cei retinuti cuajutorul unui eluent judicios alesE. coeficientii de repartitie trebuie sa fiefoarte diferiti(pag. 171)

F2354189. Care dintre urmatoareleenunturi sunt adevarate cu privire la fazastationara dincromatografie:este formata din particule fine solide, sferice,pe suprafata carora se produc interactiile cuanalitii -cromatografia de repartie

A.este formata din particule fine solide caresunt suportul pe care se fixeaza fazastationara lichida -cromatografia de repartitieB.in coloanele capilare din cromatografia de

gaze, faza stationara este fixata in stareneomogena, sub formaunui film pe peretii interioriC.D. particulele de faza stationara secaracterizeaza prin diametrul mediuE. particulele de faza stationara secaracterizeaza prin suprafata specifica(pag. 29)

F2554190. Precizati raspunsurile corectereferitoare la gelurile de agaroza si agar-agar:

A. gelurile de agaroza se pot folosi la

separarea moleculelor cu M = 10000-150000000B. agaroza este un polizaharid de D-galactozaC. nu sunt sensibile fata de solventii organiciD. agar-agarul se obtine prin extractie dinalgeE. se mai numesc sefadexuri(pag. 118)

F2554191. La determinarea concentratieicomponentilor separati prin GC se potfolosi:

A. largimea picului la baza

B. factorul dependent de detector C. concentratia analituluiD. metoda normarii ariilor E. metoda curbei de calibrare(pag. 157)

F2554192. Radiatiile molecularesupersonice (SMB):

A. au viteza mica de curgere pana laseparareB. reduc energia termica vibrationala



C. nu se folosesc asociate cuplajului GC-MSD. au viteza mare de curgere pana laseparareE. la folosirea SMB nu se obtine vitezauniforma(pag. 152)

F2554193. Avantajele cromatografieiplanare:

A. ofera posibilitatea separarii compusilor coloratiB. ofera posibilitatea efectuarii de separariparalele, unele bidimensionaleC. nu se pot folosi decat dispozitive clasicede aplicare a probelor D. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000secE. optimizarea vitezei de curgere a fazeimobile nu imbunatateste separarilecromatografice prin CSS(pag. 143)

F2554194. Despre fluidele supercriticesunt adevarate:

A. au vascozitate mareB. au o geometrie variabilaC. au masa volumica diferita de aceea agazelor D. sunt solventi foarte buniE. nu trebuie controlata temperatura sipresiunea fluidelor supercritice(pag. 217)

F2554195. In cromatografia de lichide cufaze inversate, faza stationară poate fi:

A. rasina schimbatoare de ioni

B. nepolaraC. polaraD. silicagel grefat cu lanturi hidrocarbonateE. compus macromolecular (pag. 219)

F2554196. Fazele stationare incromatografia de gaze:

A. sunt suporturi poroaseB. sunt lichide formate din compusi cuvolatilitate mareC. nu prezinta stabilitate termicaD. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatilE. Chromosorb 80-100 este faza stationara(pag. 89)

F2554197. Precizati afirmatiile incorectedespre cromatografia de excluderesterica:

A. se mai numeste cromatografie deexcludere-difuzieB. faza stationara este o pelicula de lichidfixata pe un suport solidC. faza stationara este un gel

D. faza stationara este un compusmacromolecular reticulatE. toate raspunsurile sunt corecte(pag. 122)

F2554198. Gelurile de poliacrilamida: A. se folosesc in cromatografia de excluderestericaB. se folosesc in cromatografia cu fluidesupercriticeC. sunt foarte solubile in apaD. servesc la separarea compusilor cuM=200-400000E. sunt substante puternic polare(pag. 126)

F2554199. Agaroza: A. face parte din clasa xerogelurilor B. face parte din clasa aerogelurilor C. gelurile de agaroza sunt sensibile latemperaturi de peste 30oCD. se obtine prin extractie din alge

E. este o substanta neionica(pag. 149)

F2554200. Selectati raspunsurile corectereferitoare la reflectanta:

A. este o metoda de evaluare densitometricaa CSSB. dispersia luminii este dependenta degrosimea stratului de sorbentC. forma si dimensiunile spotului analituluiinfluenteaza exactitatea si preciziarezultatelor D. dispersia luminii este independenta degrosimea stratului de sorbent

E. se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa(pag. 111)

F2554201. Cei mai utilizati detectori inHPLC sunt:

A. detectorul UVB. detectorul de conductivitateC. detectorul amperometricD. detectorul refractometricE. detectorul electrochimic(pag. 126)

F2554202. Cu ajutorul cuplajul CEC-MS sepot analiza substante medicamentoaseca:

A. sulfonamideB. urinaC. fluticazona propionatD. plasmaE. benzodiazepine(pag. 152)

F2554203. Care dintre avantajelecromatografiei SFC cu coloane umplutesunt adevarate?



A. developare rapida si timpi de echilibrarelungiB. developare rapida si timpi de echilibrarescurtiC. consum mic de solventi organiciD. imposibilitatea analizarilor polimerilor

E. cuplarea usoara cu un spectrometru demasa(pag. 85)

F2554204. Etapele analizei cromatograficesunt:

A. identificarea analitilor separatiB. inregistrarea cromatogramelor C. nu se pregateste faza stationaraD. calcularea ariilor picurilor si a altor parametriiE. deplasarea selectiva(pag. 77)

F2554205. Largirea picurilor cromatografice:

A. se exprima prin determinarea variantei σ2B. se face concomitent cu micsorareainaltimii saleC. depinde de eficacitatea coloaneiD. este influnetata de natura analituluiE. nu este influentata de natura fazeistationare(pag. 43)

F2554206. Caracteristici ale “carbonuluiporos grafitat” in HPLC:

A. are suprafata specifica de 110m2/gB. are stabilitate mecanica mica la presiuneasolventilor

C. prezinta un mecanism unic de retentieD. este stabil la pH foarte acid sau foartebazicE. are selectivitate mare fata de compusi custructura inrudita(pag. 157)

F2554207. Stereoizomerii din amestecuriracemice volatile:

A. se pot separa numai prin cromatografie infaza supercriticaB. separarea stereoizomerilor se bazeaza peinteractiuni dipol-dipolC. pentru separarea GC se utilizeaza fazestationare pe baza de aminoaciziD. pentru separarea GC se utilizeaza fazestationare pe baza de ciclodextrineE. fazele stationare pe baza de ciclodextrinefolosite la separarea stereoizomerilor sunt de3 tipuri.(pag. 45)

F2654208. Antioxidanţi folosiţi laprepararea unguentelor:

A. acid sorbic

B. acid citricC. fenolD. galat de propilE. butil hidroxi anisol(pag. 529-530)

F2654209. Bazele de unguente pot fi: A. baze de tip soluţieB. baze de unguent lavabileC. baze de tip suspensieD. baze grase hidrofobeE. baze hidrosolubile(pag. 532)

F2654210. În funcţie de gradul dedispersie al substanţelor active,unguentele pot fi:

A. unguente-soluţiiB. unguente cu mai multe fazeC. unguente hidrosolubileD. unguente-suspensiiE. unguente-emulsii(pag. 951)F2654211. Prevederile FRX la conservareaunguentelor oftalmice:

A. în recipiente bine închiseB. în recipiente sterileC. în recipiente închise etanºD. la o temperetură de cel mult 25°CE. la loc răcoros(pag. 953)

F2654212. Criterii de calitate în formulareaunguentelor:

A. stabilitatea fizoco-chimică a substanţelor medicamentoase încorporate

B. puritateaC. inocuitateaD. eficienţaE. cantitatea fazei apoase din compoziţie(pag. 533)

F2654213. Unguentul emulgator: A. este oficinal în FR IXB. este oficinal în FR XC. este o bază de unguent lavabilD. este o bază anhidră de tip ulei/apăE. eset o bază hidratată de tip ulei/apă(pag. 532)

F2654214. Epidermul conţine: A. dermul

B. stratul bazalC. stratul cornosD. stratul granulosE. hipodermul(pag. 514-515)

F2654215. Zone terapeutice la nivelul pieliifolosite în medicaţia dermatologică:

A. suprafaţa externă a pieliiB. glandele pieliiC. stratul cornos



D. sistemul circulator al pieliiE. hipodermul(pag. 518)

F2654216. În cromatografia pe stratsubţire, dozarea substanţelor medicamentoase separate, serealizează prin:

A. densitometrie, direct pe placăB. spectrofotometrie aplicată după răzuirea şieluarea substanţelor de pe adsorbantC. FR X nu face referiri la modul de dozareD. introducerea în calcul a timpilor de retenţiea componentelor separateE. metoda standardului intern(pag. 1046 FR X)

F2654217. Stereoizomerii se pot separaprin cromatografia de gaze utilizând cafaze staţionaresubstanţe pe bază de:

A. polietilenă

B. ciclohexanC. acrilamidăD. ciclodextrineE. aminoacizi(pag. 110 vol.2)

F2654218. Optimizarea rezoluţiei unuiproces cromatografic se poate realizaprin:

A. micşorarea numărului de talere teoreticeB. creşterea numărului de talere teoreticeC. creşterea selectivităţii procesuluiD. modificarea diametrului coloaneiE. creşterea presiunii

(pag. 58-59 vol.2)F2654219. Factorul de selectivitate α(S)pentru doi compuşi A şi B este prindefiniţie:

A. raportul timpilor de retenţieB. raportul concentraţiilor în faza mobilă şistaţionarăC. raportul distanţelor de retenţieD. raportul între timpul de retenţie şi volumulde retenţieE. raportul volumelor corectate(pag. 56-57 vol.2)

F2654220. Care din afirmaţiile de mai joscu privire la cromatografia prin schimbionic sunt corecte:

A. răşinile puternic bazice reţin prin schimbionic numai acizii tariB. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionicacizii slabiC. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionicacizii slabi şi acizii tariD. răşinile puternic bazice reţin prin schimbionic acizii slabi şi acizii tari

E. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionicnumai acizii tari(pag. 155,156 vol.2)

F2654221. În vederea optimizării uneiseparări gazcromatografice se poateacţiona asupra următorilor factori:

A. debitul fazei mobileB. detector C. temperaturăD. înregistrator E. natura coloanei(pag. 209-210 vol.2)



Tema nr. 55

Metode volumetrice in controlul medicamentelor BIBLIOGRAFIE:




SIMPLU

F1255001. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x7H2O se dizolvă in 100 mL apă şi seadaugă 5 mL tamponamoniacal cu pH = 10, indicator eriocromTşi se titrează cu 20 mL Complexon (III)0,05 mol/l până lacoloraţie albastră ( F=1 ).1 mL EDTA-Na2

0,05 M corespunde la 0,01232 gMgSO4x7H2O.Puritateasulfatului de magneziu este:

A. 99%B. 98,5%C. 93%D. 101%E. 100%(pag. 608)

F1255002. Pentru dozarea aciduluiacetilsalicilic din comprimatele deaspirină de 0,500g acidacetilsalicilic pe comprimat, s-au cântărit0.500g pulbere de comprimate, s-au

adaugat 20 ml alcoolneutralizat, s-a încălzit pentru dizolvareaprincipiului activ, s-a adaugatfenolftaleină şi s-a titrat cu 20ml NaOH 0,1N cu F=1.00000, până lavirajul indicatorului. Calculaţi conţinutul în aspirină alcomprimatelor şi precizaţi dacă elecorespund sau nu cu prevederile FR X. Secunoaşte masamoleculară a acidului acetilsalicilic M=180 şi că masa medie a unui comprimateste de 0.800g.

Referitor la conţinutul declarat însubstanţă activă, FR X prevede o abaterede ±5%.

A. 0.499 g/cp, nu corespundB. 506 mg/cp, corespundC. 576 mg/cp, nu corespundD. 500 mg/cp, corespundE. 475 mg/cp, nu corespund(pag. 286)

F1255003. Se cantaresc cu exactitate într-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere decomprimate deCiclobarbital 200 mg/cp, se agită 15 min.Cu 30 ml dimetilformamidă (R) în prealabilneutralizată la

albastru de timol şi se titrează cu 10 mlmetoxid de sodiu 0.1N cu F=1.0000 pânăla coloraţie albastră.Să se precizeze care din variantele de mai jos redă corect concentraţiacomprimatelor luate în lucru şidacă ele corespund sau nu prevederilor FR X, ştiind că: masa medie acomprimatelor este 0.340 g,masa moleculară a ciclobarbitalului esteM=236, iar abaterea admisă de FR X faţăde conţinutuldeclarat în substanţă activă este de ±5%.

A. 0.205 g/cp, corespundeB. 189 mg/cp, nu corespundeC. 226 mg/cp, nu corespundeD. 200 mg/cp, nu corespundeE. 0.213 g/cp, nu corespunde(pag. 292)

F1355004. Care din urmatoarele afirmatiinu sunt adevarate referitor la clorhidratulde papaverina:

A. dozarea clorhidratului de papaverina serealizeaza prin titrare directa cu acid percloricB. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazicC. dozarea clorhidratului de papaverina are

loc in mediu neaposD. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- estetrecut in clorura mercuricaE. titrarea cu acid percloric se face dupatratare cu acetat mercuric(pag. 726)

F1355005. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate, referitor lacodeina:

A. are caracter slab bazicB. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l indioxanC. se dizolva in acid acetic anhidru

D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/lE. se utilizeaza ca indicator cristal violet inacid acetic anhidru(pag. 223, 271)

F1355006. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate:

A. aminoacizii se pot titra ca baze in acidacetic anhidruB. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestecapa-piridina



C. sulfanilamida se poate titra ca acid indimetilformamidaD. sulfanilamida se poate titra ca baza slabain acid acetic anhidruE. aminoacizii se pot titra ca acizi in acidacetic anhidru(pag. 229)

F1355007. Conform F.R.X factorul demolaritate al solutiei de acid percloric0.1mol/l in dioxan sestabileste utilizand:

A. hidrogenoftalat de potasiuB. hidrogenoftalat de potasiu uscat inprealabilC. hidroxid de sodiuD. acid oxalicE. acid benzoic(pag. 1180)

F1355008. Conform F.R.X factorul demolaritate al solutiei de metoxid de sodiu

0.1 mol/l se stabilestefolosind ca substanta de referinta:

A. acid salicilicB. benzoat de sodiuC. salicilat de sodiuD. hidrogenoftalat de potasiuE. acid benzoic(pag. 1184)

F1355009. Conform F.R.X., factorul demolaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1mol/l se stabilestefolosind ca substanta de referinta:

A. cromat de potasiu

B. clorura de sodiuC. tiocianat de amoniuD. alaun de fer si amoniuE. clorura de calciu(pag. 1184)

F1355010. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu seaplica titrareadirecta in mediu neapos cu acid percloric0.1 mol/l:

A. propionatiB. clorhidratiC. maleatiD. benzoatiE. salicilati(pag. 221)

F1355011. Urmatoarele afirmatii suntcorecte, cu o exceptie, referitor la dozareacodeinei fosforice:

A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice dinmoleculaB. functia bazica este exaltata cu solventiprotogenici

C. functia bazica este exaltata cu solventiprotofiliciD. se titreaza in mediu neaposE. se titreaza cu acid percloric in dioxan(pag. 269)

F1455012. Alegeţi definiţia corectă anoţiunii de "indice de aciditate" (conformFR. X). Indicele deaciditate este . . .numărul de miligrame de hidroxid de sodiunecesar pentru neutralizarea acizilor graşiliberi din masa de100 mg probă ;

A.numărul de miligrame de hidroxid de potasiunecesar pentru neutralizarea acizilor graşiliberi din masa de100 mg. probă ;B.volumul (exprimat în ml) de soluţie de

hidroxid de potasiu 1 normală, necesar pentru neutralizarea maseide 1 g probă analizată ;C.masa de hidroxid de potasiu (exprimată înmg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi liberi dintr-ungram de probă ;D.masa de hidroxid de potasiu (exprimată înmg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi dinsaponificarea unui gram de grăsime

E.(pag. 991, [9])

F1455013. Alegeţi definiţia corectă anoţiunii de "indice de ester" (conformFarmacopeei Romane editiaX). Indicele de ester este . . .masa de hidroxid de sodiu (exprimată în mg)necesară pentru neutralizarea acizilor graşirezultaţi dinsaponificarea masei de 100 g probăanalizată ;

A.masa de hidroxid de potasiu (exprimată în

mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi dinsaponificarea masei de 1 g probă analizată ;B.masa de hidroxid de potasiu (exprimată îngrame) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi dinsaponificarea masei de 100 g probăanalizată ;C.



numărul de moli de bază tare, monoacidă,necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi dinsaponificarea a100 grame probă analizată ;D.numărul de moli de bază tare, monoacidă,

necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi dinsaponificareaunui gram de substanţă analizată.E.(pag. 991, [9])

F1455014. Alegeţi definiţia corectă anoţiunii de "indice de peroxid" (dupaFarmacopeea Romana editiaX). Indicele de peroxid este . . .numărul de moli de tiosulfat de sodiu oxidatde iodul eliberat din acidul iodhidric prinacţiunea peroxizilor din 1 gram probă analizată ;

A.

numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat desodiu 0,1 molară, oxidat de iodul eliberat dinacidul iodhidricprin acţiunea peroxizilor din 1 gram probăanalizată ;B.numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat desodiu 0,05 molară, oxidat de iodul eliberat dinacidul iodhidricprin acţiunea peroxizilor din 100 grame probăanalizată ;C.numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de

sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat dinacidul iodhidricprin acţiunea peroxizilor din 100 mg probăanalizată ;D.numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat desodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat dinacidul iodhidricprin acţiunea peroxizilor dintr-un gram probăanalizată.E.(pag. 994, [9])

F1455015. Alegeţi metoda recomandată în

Farmacopeea Română, ediţia X, pentrudozarea grupelor metoxi în medicamente.

A. oxidare cu permanganat de potasiu şiretitrarea permanganatului neconsumat, cuacid oxalic ;B. oxidarea cu brom a iodurii de metil,obţinută prin acţiunea la cald a aciduluiiodhidric, urmată de titrareaiodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;

scindarea nucleofilă a grupei metoxi cu acidiodhidric, transformarea acidului iodhidricneconsumat în iodelementar şi titrarea iodului cu tiosulfat alcalin;C.

oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinutăprin acţiunea la cald a acidului iodhidric,urmată de titrarea cusoluţia de azotat de argint a anionuluibromură rezultat ;D.titrare cu soluţie de dicromat de potasiu înmediu acid până la dispariţia coloraţieiportocalii a ionuluidicromat si apariţia culorii verde a ionuluicrom (III) rezultat.E.(pag. 1021, [9])

F1455016. Alegeţi setul de reactivinecesar pentru prepararea soluţiei detitrare în vederea determinăriiumidităţii unui medicament prin metodaKarl Fischer.

A. piridină, acid oxalic, iodură de potasiu,metanol absolut, tiosulfat de sodiu ;B. hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru,metanol absolut, iodură de potasiu şi bioxidde sulf ;C. piridină, iod, metanol absolut şi bioxid desulf ;D. hidroxid de sodiu, iod, cloroform şi sulfurăde amoniu ;

E. hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroformşi iod.(pag. 598-601, [6] vol. II ; 1017, [9])

F1455017. Determinarea titrimetrică avitaminei C din preparate farmaceutice,conform FarmacopeeiRomane (editia X), se bazează pe . . .

A. reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat desodiu ;B. titrare cu soluţie de iodat de potasiu înmediu de acid clorhidric ;C. reducerea acidului ascorbic cu apăoxigenată în mediu alcalin ;

D. oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu apăoxigenată în mediu acid ;E. precipitarea acidului ascorbic în forma desare de argint, greu solubilă.(pag. 68, [9])

F1455018. Indicaţi mediul (solventul) şireactivul de titrare potrivit pentrudeterminarea cantitativătitrimetrică a unui alcaloid (substanţă cucaracter slab bazic).



A. titrarea se execută în mediu apos cupiridină drept reactiv de titrare ;B. titrarea se execută în mediu apos cu acidacetic drept reactiv de titrare ;C. titrarea se execută în mediu de piridină cuacid acetic drept reactiv de titrare ;

D. titrarea se execută în mediu de acid aceticcu acid percloric drept reactiv de titrare ;E. titrarea se execută în mediu de dioxan cuhidroxid de potasiu drept reactiv de titare.(pag. 221, [6] vol. I)

F1455019. La determinarea titrimetrică afenobarbitalului (masă moleculară 232,2g/mol) FarmacopeeaRomână (ediţia X) prevede utilizareadimetilformamidei drept solvent şi soluţie0,1 M de metoxid desodiu drept agent de titrare. În acestecondiţii fenobarbitalul se titrează ca unacid monobazic. Învederea analizei unei soluţii injectabile defenobarbital în propilenglicol(concentraţia declarată : 100mg/ml) se titrează, conform descrierii demai sus, un volum de 5 ml soluţieinjectabilă, în prezenţaindicatorului de albastru de timol,consumând 20,15 ml soluţie de titrare. Câtla sută din concentraţiadeclarată este concentraţiafenobarbitalului în proba analizată ?

A. 93,58 % ;B. 95,25 % ;

C. 98,77 % ;D. 102, 33 % ;E. 105,88 %(pag. 549 ; 745-747, [9])

F1455020. La titrarea clorhidratului demetadonă cu acid percloric, executat înmediu de acid acetic, seadaugă în vasul de titrare acetat demercur(II). Rolul acestuia este . . .

A. de a modifica favorabil constantadielectrică a mediului ;B. de a accelera prin efect catalitic reactiacare stă la baza titrări ;

C. de a indica sfârşitul titrării (atingereapunctului de echivalenţă) ;D. de a stabiliza reactivul de titrare în timpuloperaţiei ;E. de a lega bloca anionul clorură într-oformă greu disociabilă (HgCl2).(pag. 224-226, [6] vol. I ;631, [9])

F1455021. Se execută, în conformitate cuFarmacopeea Română ediţia X,determinarea umidităţii unui

medicament cu metoda Karl Fischer,utilizând o soluţie de titrare cu titrul T =8,846 mg/ml.Determinarea se execută pe o probă cumasa m = 0,4570 g. După dizolvare înetanol anhidru proba se

titrează cu reactivul Karl Fischer consumând, până la atingerea punctuluide echivalenţă, volumul V(1)= 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probemartor consumul de reactiv este V(2) = 0,2ml. Umezealaprobei, exprimată în procente de apă(m/m), este . . .

A. 6,6 % ;B. 12,0 % ;C. 18,5 % ;D. 24,0 % ;E. 28,2 %(pag. 598-601, [6] vol. II ;1017, [9])

F1555022. Glicerofosfatul de calciu secdetermină, conform FR X, prin titrare cu:

A. acid percloric;B. acid sulfuric;C. complexon III;D. azotat de argint;E. hidroxid de sodiu.(pag. 186)

F1555023. Camforul se determină,conform FR X:

A. prin titrare acido-bazică;B. prin titrare redox;C. prin titrare complexonometrică;

D. prin titrare argentometrică;E. gravimetric.(pag. 192)

F1555024. Cefotaxima sodică sedetermină prin titrare:

A. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;B. cu acid percloric 0,1 M;C. cu amoniac 0,1 M;D. cu complexon III 0,1 M;E. cu azotat de argint 0,1 M.(pag. 219)

F1555025. Cloramina B se determinăconform FR X:

A. gravimetric;B. prin titrare acido-bazică;C. prin titrare redox;D. prin titrare complexonometrică;E. prin titrare argentometrică.(pag. 233)

F1655026. Acidul ascorbic din solutiainjectabila de acid ascorbic se dozeazaconform FRX prinmetoda:



A. IodometricaB. IodatometricaC. PolarimetricaD. ComplexonometricaE. Nitritometrica(pag. 514)

F1655027. Care din indicatoriimetalocromici enumerati se pot folosi ladeterminareacomplexonometrica a ionului de bismut(III):

A. Murexid la pH acidB. Xilenolorange la pH acidC. Negru de eriocrom T la pH bazicD. Violet de pirocatehina la pH acidE. Albastru de metiltimol la pH neutru - slabbazic(pag. 164, [FR X])

F1655028. Care din substanteleenumerate mai jos pot fi dozate conform

FRX prin metodabromatometrica:

A. RezorcinolB. FenilhidrazinaC. Medicamente cu sulf in moleculaD. RiboflavinaE. Pentoxifilina(pag. 820, [FR X])

F1655029. Ce contine reactivul KarlFischer, folosit pentru determinareacantitativa a apei?

A. Dioxid de sulf, iod si piridina in etanolabsolut

B. Dioxid de sulf, formaldehida si piridina inmetanolC. Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanolD. Dioxid de sulf, iod si piridina in metanolabsolutE. Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iod(pag. 1185, [FR X])

F1655030. Conform FRX, metronidazoluldin supozitoare se determina cantitativprin:

A. Dozare nitritometrica directa dupaextragere cu apaDozare in mediu neapos cu acid percloric indioxan in prezenta de rosu de metil incloroform dupaextragere cu cloroformB.C. Dozare spectrofotometrica in UV dupaextragere cu acid sulfuric 0,1 ND. Dozare cerimetrica dupa extragere la caldcu acid azotic 0,1 NE. Dozare acido-bazica in mediu apos(pag. 892, [FR X])

F1655031. FRX prevede pentrudeterminarea cantitativa a clorhidratuluide efedrina:

A. Dozare in mediu neapos cu acid percloricin dioxan, in prezenta de galben de metanilca indicator

B. Dozare nitritometricaC. Dozare spectrofotometricaD. Dozare pe baza reactiei Chen-KaoE. Titrarea aciditatii cu solutie de hidroxid desodiu 0,1 N(pag. 389, [FR X])

F1655032. FRX recomanda dozareahidrogenmaleatului de prometazina astfel:

A. Spectrofotometric in UVPrin titrare in mediu neapos, cu acid percloricin dioxan, dupa dizolvare in cloroformutilizand ca indicator galben de metanil in dioxanB.

C. RedoxometricTitrare in mediu neapos, cu metoxid desodiu, dupa dizolvare in dimetilformamidautilizand ca indicator galben de metanil in dioxanD.E. Spectrofotometric in vizibil(pag. 796, [FR X])

F1655033. In ce conditii pot fi titratesarurile de Ca(II) complexonometric?

A. pH 9 in prezenta murexiduluiB. pH 6 in prezenta eriocrom TC. pH 10 in prezenta eriocrom T si a

edetatului de magneziuD. pH 5 - 6 in prezenta xilenoloranjuluiE. pH 2 in prezenta murexidului(pag. 178, [FR X])

F1655034. Metoda iodometrica poate fiutilizata pentru studii de stabilitate lapreparatele cu peniciline?

A. Da, fiindca numai molecula intacta poate fioxidata cu iodB. Da, pentru ca produsii de degradare pot fideterminati selectivDa, pentru ca din proba martor se potdetermina penicilinele descompuse iar din

proba de analizatpenicilinele totale dupa o prealabila hidrolizaC.D. Metoda se utilizeaza numai pentrudeterminarea produsilor de degradareE. Penicilinele nu pot fi determinate cantitativiodometric(pag. 127, [FR X])



F1655035. Principiul activ din solutiainjectabila de sulfat de magneziu sedetermina complexonometricin urmatoarele conditii:

A. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator xilenolorange

B. pH = 10 in prezenta de indicator negru deeriocrom TC. pH = 12 in prezenta de rosu de metilD. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negrude eriocrom TE. pH = 10 in prezenta indicatoruluixilenolorange(pag. 533, [FR X])

F1655036. Rivanolul (etacridini lactas) sedozeaza dupa FRX:

A. Prin titrare acido-bazica in mediu neaposB. Prin spectrofotometrie in vizibil, in urmaunei reactii de diazotarePrin titrare in mediu neapos cu acid percloric,

dupa dizolvare in metanol folosind albastrude timol inmetanol ca indicator C.D. Prin titrare in mediu neapos cu metoxid desodiu dupa o prealabila dizolvare in cloroformE. Prin titrare cerimetrica(pag. 409, [FR X])

F2155037. Clorhidratii bazelor medicamentoase se dozeaza

A. cu acid percloric in acid aceticcu acid percloric in acid acetic, dupa tratareaprealabilacu acetat de mercur (II) pentru a

bloca anioniicloruraB.C. cu acid percloric in acid acetic, dupatratarea prealabila cu azotat de argint pentrua bloca anionii cloruraD. argentometricE. cu acid sulfuric(pag. 221,226)

F2255038. Selectati enuntul corectreferitor la dozarea volumetrica afenobarbitalului acid din"Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in

FRX: A. se face printr-o metoda acido-bazica inmediu aposB. solutia titrata utilizata este metoxidul desodiu 0.1NC. se face printr-o metoda acido-bazica inmediu neaposD. solventul de diluare este dimetilfomamidaE. indicatorul utilizat este metiloranj(pag. 549)

F2255039. Selectati enuntul incorectreferitor la dozarea volumetrica acomponentelor din solutia"Solutio iodi spirituosa", conform FR X:

A. se dozeaza atat iodul cat si iodura depotasiu

B. iodul se dozeaza printr-o metoda redox cusolutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1NC. decolorarea solutiei indica sfarsitul titrariiD. iodura de potasiu se dozeaza printr-ometoda redox cu solutie titrata de tiosulfat desodiu 0.1NE. iodura de potasiu se dozeaza printr-ometoda argentometrica cu solutie titrata de

AgNO3 0.1N(pag. 867)

F2255040. Selectati enuntul incorectreferitor la dozarea volumetrica aboratului de fenilmercur dinsolutia "Solutio phenylhydrargyri boratis0.2.%", conform FRX:

A. este o dozare in mediu aposB. are loc la un pH neutru, solventul dediluare fiind apa distilataC. solutia titrata este tiocianatul de amoniu0.1ND. indicatorul utilizat la dozare este sulfatulde amoniu-fer(III)E. titrarea este incheiata cand coloratiasolutiei este galben-rosiatic persistent(pag. 871)

F2255041. Selectati enuntul incorectreferitor la dozarea volumetrica a

fenobarbitalului sodic conformFR X: A. este o metoda de dozare acido-bazicaB. solventul utlizat este metanolulC. solutia titrata utilizata este acidul percloric0.1ND. dozarea are loc in mediu neaposE. solutia titrata utilizata este metoxid desodiu 0.1N(pag. 748)

F2255042. Selectati enuntul incorectreferitoare la substantele chimice dereferinta:

A. au un inalt grad de puritateB. se utilizeaza la prepararea solutiilor volumetrice de molaritate exactaC. reactioneaza cu alte substante chimicedupa ecuatii complexeD. au o compozitie chimica bine definitaE. se utilizeaza pentru stabilirea factorului demolaritate al unei solutii volumetrice(pag. 1177)



F2255043. Petru determinarea cantitativaa metamizolului sodic din "Compressimetamizoli natrici"500mg, conform FR X s-a cantarit ocantitate de 0.8166g pulbere decomprimate. Pulberea cantarita se

agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutietitrata de iod 0.05mol/l(F=1.0000) in prezenta de amidon (I) panala albastru persistent. Sa se calculezecantitatea demetamizol sodic dintr-un comprimat sidaca acestea corespund FR X stiind caabaterea admisa este de±5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masamedie a comprimatelor este 0.800g.

A. 0.480g/cpB. 0.525g/cpC. 0.475g/cpD. 0.499g/cpE. 0.490g/cp(pag. 303)

F2255044. Selectati enuntul incorectconform FR X, referitor la solutiavolumetrica de edetat disodic:

A. solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa aedetatului disodic ( R)B. se numeste si acidetilendiaminotetraacetic

C. se numeste si complexona IIID. factorul de molaritate se stabileste cu zincgranule ( R)E. indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I)(pag. 1181 - 1182)

F2355045. Conform F.R.X., factorul demolaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1mol/l se stabilestefolosind ca substanta de referinta:

A. cromat de potasiuB. clorura de sodiuC. tiocianat de amoniuD. alaun de fer si amoniu

E. clorura de calciu(pag. 1184)

F2355046. Care din urmatoarele afirmatiinu sunt adevarate referitor la clorhidratulde papaverina:

A. dozarea clorhidratului de papaverina serealizeaza nitritometricB. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic

C. dozarea clorhidratului de papaverina areloc in mediu neaposD. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- estetrecut in clorura mercuricaE. titrarea cu acid percloric se face dupatratare cu acetat mercuric(pag. 726)

F2355047. Urmatoarele afirmatii suntcorecte, cu o exceptie, referitor la dozareacodeinei fosforice:

A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice dinmoleculaB. functia bazica este exaltata cu solventiprotogeniciC. functia bazica este exaltata cu solventiprotofiliciD. se titreaza in mediu neaposE. se titreaza cu acid percloric in dioxan(pag. 269)

F2355048. Care dintre urmatoarele

afirmatii nu sunt adevarate, referitor lacodeina:

A. are caracter slab bazicB. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l indioxanC. se dizolva in acid acetic anhidruD. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/lE. se utilizeaza ca indicator cristal violet inacid acetic anhidru(pag. 223, 271)


A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid

acetic anhidruB. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestecapa-piridinaC. sulfanilamida se poate titra ca acid indimetilformamidaD. sulfanilamida se poate titra ca baza slabain acid acetic anhidruE. aminoacizii se pot titra ca acizi in acidacetic anhidru(pag. 229)

F2355050. Conform F.R.X factorul demolaritate al solutiei de acid percloric0.1mol/l in dioxan sestabileste utilizand:

A. hidrogenoftalat de potasiuB. hidrogenoftalat de potasiu uscat inprealabilC. hidroxid de sodiuD. acid oxalicE. acid benzoic(pag. 1180)



F2355051. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu seaplica titrareadirecta in mediu neapos cu acid percloric0.1 mol/l:

A. propionati

B. clorhidratiC. maleatiD. benzoatiE. salicilati(pag. 221)

F2355052. Conform F.R.X factorul demolaritate al solutiei de metoxid de sodiu0.1 mol/l se stabilestefolosind ca substanta de referinta:

A. acid salicilicB. benzoat de sodiuC. salicilat de sodiuD. hidrogenoftalat de potasiuE. acid benzoic(pag. 1184)F2555053. Pentru aplicarea probelor înstare lichidă, in spectrometria IR, acestease pregătesc prin :

A. dizolvare într-un solvent adecvatB. realizarea uneipastile de KIC. realizarea unei soluţii concentrateD. realizarea unei pastile de KClE. realizarea unei pastile de KBr cu diametrulde 13 mm(pag. 362)

F2555054. Care din următorii indicatori NUsunt oficoalizaţi e FR X:

A. albastru de bromfenolB. fenolftaleinaC. tropeolina 00D. cristal violetE. tiosulfat de sodiu(pag. 1188-1193)

F2555055. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x7H2O se dizolva in 100 mL apa si seadauga 5 mL tamponamoniacal cu pH = 10, indicator eriocromTsi se titreaza cu 20 mL Complexon (III)0,05 mol/l pana lacoloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N0,05 M corespunde la 0,01232 gMgSO4x7H2O.Puritateasulfatului de magneziu este:

A. 99%B. 98,5%C. 93%D. 101%E. 100%(pag. 608)

F2555056. Pentru dozarea aciduluiacetilsalicilic din comprimatele deaspirina de 0,500g acidacetilsalicilic pe comprimat, s-au cântarit0.500g pulbere de comprimate, s-auadaugat 20 ml alcool

neutralizat, s-a încalzit pentru dizolvareaprincipiului activ, s-a adaugatfenolftaleina si s-a titrat cu 20ml NaOH 0,1 N cu F=1.00000, pâna lavirajul indicatorului. Calculati continutulin aspirina alcomprimatelor si precizati daca elecorespund sau nu cu prevederile FR X. Secunoaste masamoleculara a acidului acetilsalicilic M=180si ca masa medie a unui comprimat estede 0,800g. Referitor la continuti declarat în substanta activa,FR X prevede o abatere de ±5%.

A. 0.499 g/cp, nu corespundB. 506 mg/cp, corespundC. 576 mg/cp, nu corespundD. 500 mg/cp, corespundE. 475 mg/cp, nu corespund(pag. 286)

F2555057. Se cantaresc cu exactitate intr-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere decomprimate deCiclobarbital 200 mg/cp, se lasă 15 min.Cu 30 ml dimetilformamida (R) in prealabilneutralizata laalbastru de timol si se titreaza cu 10 ml

metoxid de sodiu 0.1 N cu F=1.0000 pdnala coloratie albastra.Sa se precizeze care din variantele de mai jos reda corect concentratiacomprimatelor luate in lucru sidaca ele corespund sau nu prevederilor FR X, stiind ca: masa medie acomprimatelor este 0.340 g,masa moleculara a ciclobarbitalului esteM=236, iar abaterea admisa de FR X fatade continutuldeclarat tn substanta activa este de ±5%.

A. 0.205 g/cp, corespunde

B. 189 mg/cp, nu corespundeC. 226 mg/cp, nu corespundeD. 200 mg/cp, nu corespundeE. 0.213 g/cp, nu corespunde(pag. 292)


A. minoacizii se pot titra ca baze in acidacetic anhidru



B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestecapa-piridinaC. sulfanilamida se poate titra ca acid indimetilformamidaD. sulfanilamida se poate titra ca baza slabain acid acetic anhidru

E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acidacetic anhidru(pag. 223,271)

F2555059. Conform F.R.X factorul demolaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan sestabileste utilizand:

A. acid salicilicB. benzoat de sodiuC. salicilat de sodiuD. hidrogenoftalat de potasiuE. acid benzoic(pag. 1180)

F2555060. Conform F.R.X., factorul de

molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1mol/l se stabilestefolosind ca substanta de referinta

A. cromat de potasiuB. clorura de sodiuC. tiocianat de amoniuD. alaun de fer si amoniuE. clorura de calciu(pag. 1184)

F2555061. Urmatoarele afirmatii suntcorecte, cu o exceptie, referitor la dozareacodeine! fosforice:

A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din

moleculaB. functia bazica este exaltata cu solventiprotogeniciC. functia bazica este exaltata cu solventiprotofiliciD. se titreaza in mediu neaposE. se titreaza cu acid percloric in dioxan(pag. 269)

F2555062. Alegeti definitia corecta anotiunii de "indice de ester" (conformFarmacopeei Romane editiaX). Indicele de ester este …masa de hidroxid de sodiu (exprimata în mg)necesara pentru neutralizarea acizilor grasirezultati dinsaponificarea masei de 1 00 g probaanalizata ;

A.masa de hidroxid de potasiu (exprimata înmg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati dinsaponificarea masei de 1 g proba analizata ;B.

masa de hidroxid de potasiu (exprimata îngrame) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati dinsaponificarea masei de 100 g proba analizata;C.

numarul de moli de baza tare, monoacida,necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati dinsaponificarea a100 grame probă analizata ;D.numarul de moli de baza tare, monoacida,necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati dinsaponificareaunui gram de substanta analizata.E.(pag. 991)

F2555063. Diclorhidratul de histamina sedetermina, conform FR X:

A. printr-o reactie de complexare;

B. printr-o reactie de precipitare;C. printr-o reactie acido-bazica;D. prin titrare cu complexon III;E. prin titrare cu azotat de argint.(pag. 470)

F2555064. Glicerofosfatul de calciu sedetermina, conform FR X, prin titrare cu:

A. acid percloric;B. acid sulfuric;C. complexon III;D. azotat de argint;E. hidroxid de sodiu.(pag. 186)

F2655065. Paracetamolul dincomprimatele de paracetamol se dozeazăconform FR X:

A. spectrofotometric în vizibilB. printr-o metodă titrimetrică selectivăC. spectrofotometric în ultravioletD. cu sulfat de ceriu, după dizolvare în acidsulfuricE. cu acid percloric în acid acetic anhidrufolosind ca indicator roşu de Sudan G.(pag. 316 FR X)

F2655066. Determinarea cantitativă aacidului ascorbic din soluţia injectabilă deacid ascorbic serealizează după FR X printr-o metodă:

A. iodometricăB. iodatometricăC. potenţiometricăD. complexonometricăE. polarimetrică, se determină unghiul derotaţie α a planului luminii polarizate(pag. 515 FR X)



F2655067. Titrarea papaverineihidroclorice şi în general a clorhidraţilor de alcaloizi se poate realiza cubune rezultate dacă:

A. se utilizează HClO4 în acid acetic şianhidridă acetică

B. se utilizează HClO4 în dioxan şi acetat demercur în acid acetic anhidruC. se utilizează acid acetic şi dioxanD. se utilizează acid acetic şi cloroformE. se utilizează acid propionic şi acid aceticanhidru(pag. 727 FR X)

F2655068. În ce condiţii (pH şi indicator)pot fi titrate sărurile de calciu,complexonometric:

A. pH= 6, în prezenţa murexidului caindicator B. pH= 10, în prezenţa indicatorului EriocromT

C. pH= 8, în prezenţa xilenolorangeuluiD. pH= 12, în prezenţa albastrului demetiltimolE. pH= 10, în prezenţă de violet depirocatechină(pag. 187 FR X)

F2655069. Dintre substanţele enumeratepot fi titrate ca acizi în mediu neapos:

A. clorfeniramina (maleat)B. codeinaC. ciclamat de sodiuD. chininaE. morfina (sulfat)

(pag. 222-228 vol.1)F2655070. Adăugarea acetatului demercur la titrarea clorhidratului depapaverină cu acid percloric înmediu de acid acetic anhidru are rolul:

A. de a mări viteza reacţiei chimiceB. de a micşora viteza reacţiei chimiceC. de a lega anionul de clorură în sare demercur greu solubilăD. de a modifica pH-ul mediului de reacţieE. de a exalta funcţia bazică a clorhidratuluide papaverină(pag. 224-226 vol.1)

F2655071. Pentru determinarea cantitativăa metamizolului sodic din comprimatelede ALGOCALMINde 0,500 g metamizol sodic pe comprimats-a cântărit o cantitate de pulbere decomprimatecorespunzătoare la 0,25 g metamizolsodic, s-a dizolvat în apă şi acid clorhidric0,02 mol/l şi s-a titrat

imediat cu iod 0,05 mol/l în prezenţă deamidon soluţie (I) până la coloraţiealbastră persistentă celpuţin două minute. Ştiind că volumul desoluţie de iod 0,05 mol/l cu factorulF=1,000 consumat este 7,5

ml, 1 ml soluţie de iod 0,05 mol/lcorespunde la 0,01757 g metamizol sodic,iar masa medie a unuicomprimat este de 0,800 g, precizaţi dacăcantitatea de metamizol sodic se înscrie în limitele prevăzutede FR X de ± 5% faţă de cantitateadeclarată:

A. 0,421 g/comprimat, corespundeB. 520 mg/comprimat, corespundeC. 485 mg/comprimat, corespundeD. 421,68 mg/comprimat, nu corespundeE. 421,68 mg/comprimat, corespunde(pag. 303 FR X)

F2655072. Determinarea cantitativă aacidului acetilsalicilic din comprimatelede acid acetilsalicilic seface după FR X:

A. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie deacid percloricB. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie demetoxid de sodiuC. titrimetric, cu hidroxid de sodiu, dupădizolvare în alcool (R) neutralizat lafenolftaleină - soluţieD. titrimetric, cu o soluţie de iodat de potasiuE. spectrofotometric în UV

(pag. 286 FR X)F2655073. După FR X, supozitoarelerectale preparate din baze liposolubiletrebuie să se topească încel mult:

A. 60 de minuteB. 15 minuteC. 30 de minuteD. 45 de minuteE. 5 minute(pag. 9, pag. 890)

F2655074. După FR X, supozitoarelerectale preparate din baze hidrosolubile

trebuie să se dizolve încel mult: A. 30 de minuteB. 1 orăC. 45 de minuteD. 5 minuteE. 2 ore(pag. 9, pag. 890)



F2655075. Care dintre următoarelesubstante ajutătoare, folosite laprepararea supozitoarelor rectale,au rolul de conservanti antimicrobieni ?

A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic10 %

B. Arlacel 165, Arlacel 186C. Miristatul de propilenglicolD. Acidul sorbic, nipaesteriiE. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil(pag. 7, pag. 544-545)

F2655076. Care dintre următoarelesubstante ajutătoare, folosite leprepararea supozitoarelor rectale,au rolul de antioxidanti ?

A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic10 %B. Arlacel 165, Arlacel 186C. Miristatul de propilenglicolD. Acidul sorbic, nipaesterii

E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil(pag. 7, pag. 544-545)

F2655077. Care dintre următoarelesubstante ajutătoare, folosite laprepararea supozitoarelor rectale,au rolul de sechestranti ?

A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolulB. Tweenul 80C. Acidul ascorbic, EDTAD. HialuronidazaE. Sărurile acizilor biliari(pag. 7, pag. 544-545)


MULTIPLUF1255078. Care din afirmaţiile de mai jossunt corecte?

A. soluţia volumetrică diluată, obţinută dinsoluţia volumetrică mai concentrată, areacelaşi factor de molaritateB. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N,factorul de molaritate nu se verifică periodicC. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul demolaritate se stabileşte înainte de folosireD. substanţele volumetrice se păstrează înrecipiente bine închiseE. factorul de molaritate al soluţiilor

volumetrice se verifică din 7 în 7 zile(pag. 1179)

F1255079. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la dozareafenobarbitalului conform FR X suntcorecte?

A. se realizează o dozare în mediu aposB. soluţie titrată: complexon IIIC. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/lD. solvent: dimetilformamidă (R)

E. solvent: acetona(pag. 57-58)

F1255080. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la soluţiile volumetricesunt corecte?

A. se numesc şi soluţii titrateB. FR X exprimă concentraţia lor în g%C. sunt soluţii care se folosesc în analizacromatograficăD. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fide molaritate exactă sau molaritateaproximativăE. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită(pag. 1177)

F1255081. Dintre indicatorii oficializaţi deFR X fac parte:

A. cristal violetB. tropeolina 00C. fenolftaleinăD. tiosulfat de sodiu

E. albastru de bromfenol(pag. 1188-1193)

F1255082. Dozarea acidului acetil salicilicconform FR X:

A. dozarea se face prin titrare cu o soluţie deKMnO4 0,1NB. dozarea se face prin titrare cu o soluţie deNaOH 0,1Ndatorită prezenţei în molecula sa a funcţieicarboxil liberă, aspirina poate fi titrată directcu o soluţie deNaOH 0,1NC.

D. dozarea se face prin titrare cu o soluţie deHCl 0,1NE. FR X recomandă dizolvarea aspirinei înalcool neutralizat(pag. 61-62)

F1255083. Factorul de molaritate:arată de câte ori o soluţie volumetrică demolaritate aproximativă este mai concentratăsau mai diluatădecât soluţia corespunzătoare de molaritateexactă

A.B. nu are ca indice molaritatea la care sereferăserveşte pentru conversiunea volumuluisoluţiei de molaritate aproximativă in volumulcorespunzător alsoluţiei de molaritate exactăC.D. factorul de molaritate al soluţiilor preparatecu substanţe chimice de referinţa este 2,00



E. factorul de molaritate al soluţiilor preparatecu substanţe chimice de referinţă esteapropiat de 1,00000(pag. 1177-1179)

F1255084. FR X menţionează la capitolulREACTIVI următoarele:pentru reactivii-substanţă cu structură binedefinită este specificată formula şi masamoleculară relativăsau masa atomică relativă

A.B. pentru substanţele lichide nu suntprevăzuţi parametri fizico-chimiciC. pentru reactivii-soluţie, în titlu estespecificat solventul, când acesta este diferitde apăD. concentraţia soluţiilor de reactivi esteexprimată în conformitate cu SistemulInternaţional (SI)E. concentraţia soluţiilor de reactivi se

exprimă în g%(pag. 1193)

F1255085. FR X prevede la monografiaBISMUTHI SUBNITRAS următoarele:

A. se realizează o dozare nitritometricăB. indicator: violet de pirocatehină-soluţieC. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/lD. solvent: acid nitric (R) şi apă distilatăE. se realizează o dozare potenţiometrică(pag. 163-164)

F1255086. FR X prevede pentru dozareaiodului din "Solutio iodi spirituosa"următoarele condiţii:

A. soluţia titrată este tiosulfat de sodiu 0.1mol/lB. dozare redoxC. dozare în mediu neaposD. indicatorul este amidonuldozarea iodurii de potasiu se realizează prinmetoda Mohr utilizând ca soluţie titrată azotatde argint0.1mol/l şi ca indicator cromatul de potasiuE.(pag. 867)

F1255087. FRX prevede următoarelecondiţii pentru dozarea codeinei bază:

A. solventul este acid acetic anhidru (R)B. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/lC. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/lD. solvent: piridina (R)E. dozarea se face în mediu neapos(pag. 270-272)

F1255088. Soluţiile titrate pot conţineurmătoarele substanţe de referinţă:

A. acidul clorhidricB. soluţia de clorura de sodiu

C. soluţia de iodD. soluţia de nitrat de argintE. soluţia de rivanol(pag. 1179-1184)

F1255089. Substanţele chimice dereferinţă trebuie să îndeplineascăurmătoarele condiţii:

A. să aibă o compoziţie bine definităB. să fie stabileC. să prezinte un înalt grad de puritateD. să fie solubile în solventul alesE. să reacţioneze cu alte substanţe conformunor ecuaţii cât mai complexe(pag. 1177)

F1355090. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate, referitor lafenobarbital :

A. se dozeaza in mediu aposB. se dozeaza in mediu anhidruC. are caracter slab acid

D. are caracter slab bazicE. la dozare se foloseste solutie titrata demetoxid de sodiu(pag. 228, 745)

F1355091. Care dintre următoarelesubstante se dozează in mediu neapos?

A. acid lacticB. barbitalC. codeină fosforicăD. acid acetil salicilicE. salicilat de sodiu(pag. 146, 267, 682)

F1355092. Conform F.R.X nu se pot doza

complexonometric urmatoarelesubstante: A. carbonat bazic de magneziuB. sulfat de aluminiuC. bromura de sodiuD. benzoat de sodiuE. gluconat de calciu(pag. 183, 606, 607)

F1355093. Determinarile volumetrice inmediu neapos utilizeaza:

A. apaB. solventi inerti (CHCl3, CCl4)C. acid acetic anhidruD. acetat de mercur E. acid percloric(pag. 221)

F1355094. Efedrina A. are caracter slab acidB. se dozeaza prin titrare cu hidroxid desodiuC. are caracter slab bazicD. se dozeaza in mediu neaposE. se dozeaza prin titrare cu acid percloric(pag. 223, 390)



F1355095. Titrarea directa in mediuneapos, in acid acetic anhidru, cu solutieacid percloric 0.1mol/l seaplica pentru dozarea:

A. aminelor alifaticeB. aminelor aromatice si heterociclice

C. unor oxime, imine, hidrazineD. imidelor E. enolilor (pag. 221)

F1355096. Titrosubstantele folosite pentruprepararea solutiilor volumetrice trebuiesa indeplineascaurmatoarele conditii:

A. sa fie stabileB. sa aiba o compozitie bine definitaC. sa fie insolubile in solventul alesD. sa fie solubile in solventul alesE. sa contina impuritati pirogene(pag. 1177)

F1455097. Alegeţi definiţiile echivalentecu cea din FR-X a noţiunii de "indice deiod". Indicele de iodeste . . .

A. volumul soluţiei 0,05 molară de iod(exprimată în ml) consumat de 1 gram probăanalizată ;B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prinreacţie chimică de 0,1 grame probă analizată;C. masa de iod (exprimată în grame) fixatăprin reacţie chimică de 1 gram substanţăanalizată ;

D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prinreacţie chimică de 1 gram substanţăanalizată ;E. masa de iod (exprimată în grame) fixatăprin reacţie chimică de 100 grame probăanalizată.(pag. 993, [9])

F1455098. Definiţia indicelui desaponificare din FR-X este echivalentăcu . . .numărul de miligrame de hidroxid de potasiunecesar pentru neutralizarea acizilor liberi şia acizilor

rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă deanalizat ; A.numărul de miligrame de hidroxid de potasiunecesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultaţi dinsaponificarea a 1 gram probă de analizat,fără a neutraliza acizii liberi din probă ;B.

numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxidde potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentruneutralizarea acizilor liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a1 gram probă de analizat ;C.

numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxidde potasiu 0,1 % (m/v) necesar pentruneutralizarea acizilor liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a1 gram probă de analizat ;D.numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxidde potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentruneutralizarea numai aacizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gramprobă de analizat, fără a neutraliza aciziiliberi din probă.E.(pag. 995, [9])

F1555099. Diclorhidratul de histamină sedetermină, conform FR X:

A. printr-o reacţie de comkplexare;B. printr-o reacţie de precipitare;C. printr-o reacţie acido-bazică;D. prin titrare cu complexon III;E. prin titrare cu azotat de argint.(pag. 470)

F1555100. FR X prevede pentrudeterminarea Clonidinei:

A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu

apos;D. determinarea argentometrică a clorului;E. titrare complexonometrică;(pag. 259)

F1555101. Glibenclamida se determinăconform FR X:

A. prin titrare în mediu apos;B. prin titrare în mediu anhidru;C. complexometric;D. acido-bazic;E. prin titrare cu metoxid de sodiu;(pag. 441)

F1555102. Oxidul de zinc se determină,conform FR X, utilizând:

A. azotat de argint;B. edetat sodic;C. hidroxid de sodiu;D. complexon III;E. sulfat de bariu.(pag. 602)

F1555103. Prin titrare cu hidroxid de sodiuse pot determina:

A. clorhidratul de amitriptilină;



B. acidul acetic;C. Amobarbital sodic;D. acidul benzoic;E. acidul aspartic.(pag. 68-71)

F1555104. Se pot determina prin titrare cuacid percloric 0,1 M în mediu anhidru:

A. clorhidratul de clomipramină;B. clorhidrat de cloropiramină;C. cefotaximă sodică;D. acid citric;E. acid benzoic.(pag. 80-263)

F1555105. Acidul aspartic se determinăprin titrare:

A. în mediu apos;B. în mediu anhidru;C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;D. cu acid clorhidric 0,1 M;E. acido-bazică.(pag. 69)F1555106. Cefotaxima sodică sedetermină prin titrare:

A. în mediu apos;B. în mediu neapos;C. cu acid percloric 0,1 M;D. în mediu conţimând acid acetic anhidru,dioxan, alcool absolut;E. în mediu conţinând apă şi alcool.(pag. 219)

F1555107. Cloramina B se determină,conform FR X:

A. prin titrare redox;

B. prin titrare acido-bazicăC. utilizând soluţia de siosulfat de sodiu;D. iodometric;E. iodatometric.(pag. 233)

F1555108. Cloxacilina sodică se detrmină,conform FR X:

A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos;B. prin titrare acido-bazică în mediu apos;C. prin determinarea clorului prin titrareargentometrică;D. gravimetric;E. spectrometric.(pag. 263)

F1655109. Alegeti afirmatiile corecteprivind solutiile volumetrice:

A. La prepararea solutiilor volumetrice sefoloseste apa proaspat fiarta si racitaB. Factorul de molaritate, odata stabilit, estevalabil 6 luni de la prepararea solutieiC. Factorul de molaritate se verifica periodic

D. Solutiile volumetrice nestabile necesitastabilirea factorului de molaritate inainte defiecare folosireE. Pastrarea solutiilor volumetrice se face inrecipiente bine inchise, ferit de lumina(pag. 1179, [FR X])

F1655110. Factorul de molaritate (F) sestabileste:

A. Pe o substanta chimica de referintaB. Cu o solutie volumetrica cu factor demolaritate cunoscutC. Cu o solutie volumetrica cu factor demolaritate necunoscutD. Pe o substanta cu caracter bazicE. Cu o solutie proba(pag. 1178-1179, [FR X])

F1655111. Molaritatea solutiilor volumetrice poate fi:

A. Exacta, cantarirea substantei de referintafacandu-se pana la ultima zecimala a

balanteiB. Exacta, cantarirea substantei de referintafacandu-se pana la ultima zecimalaprevazuta in text

Aproximativa si se determina experimental cuajutorul unei substante chimice de referinta,stabilindu-se inacelasi timp si factorul de molaritateC.D. Aproximativa, cantarirea substantei dereferinta facandu-se pana la prima zecimalaprevazuta in text

Aproximativa si se refera la solutiile

volumetrice preparate din substante care nuindeplinesc conditiilesubstantelor chimice de referinta.E.(pag. 1177, [FR X])

F1655112. Substantele chimice dereferinta (titrosubstantele) trebuie saindeplineasca urmatoarelecerinte:

A. Sa aiba compozitia bine definitaB. Sa fie insolubile in solventul alesC. Sa aiba un grad inalt de puritateD. Sa fie inerte chimic

E. Sa fie solubile in solventul ales(pag. 1176, [FR X])

F2155113. Se pot doza prin titrare cu acidpercloric in acid acetic:

A. oximeB. derivati barbituriciC. alcaloizi saruri de acid clorhidricD. sulfonamideE. clorhidratul de etilmorfina(pag. 221,222,223,224,225,226,227,228,229)



F2155114. La titrarea in mediu neapos afunctiilor acide, se folosesc:

A. solventi protogeniciB. solventi protofiliciC. dimetilformamidaD. acid acetic

E. piridina(pag. 221,226)

F2155115. La titrarile in mediu neapos afunctiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul deechivalenta se determina:

A. chimic, cu indicatorul albastru de timolB. chimic, cu indicatorul timolftaleinaC. chimic, cu indicatorul galben de alizarinaD. chimic, cu indicatorul violet depirocatechinaE. potentiometric(pag. 226,227,228)

F2155116. Titrarea acidului salicilic cu

metoxid de sodiu: A. se neutralizeaza doar functia carboxilB. se neutralizeaza doar functia fenolicaC. se neutralizeaza atat functia fenolica cat sicea carboxilD. curba de titrare prezinta un punct deinflexiuneE. curba de titrare prezinta doua puncte deinflexiune(pag. 226,227)

F2155117. Urmatoarele afirmatiireferitoare la derivatii barbiturici suntcorecte:

A. au functie slab acidaB. au functie slab bazicaC. se dozeaza in mediu aposD. se dozeaza in solventi protogeniciE. se dozeaza in solventi protofilici(pag. 221,226,227)

F2155118. Dozarea barbitalului (veronal,acid 5,5 dietilbarbituric):

A. se face in mediu de dimetilformamidaneutralizataB. se face in mediu de acid acetic neutralizatC. se face cu solutie titrata de metoxid desodiu in acid aceticD. se face cu solutie titrata de metoxid desodiu in dimetilformamidaE. se foloseste ca indicator albastru de timol(pag. 227)

F2155119. Urmatoarele substantemedicamentoase se pot doza in mediuneapos cu metoxid de sodiu,deoarece au caracter acid:

A. clorhidrat de dioninaB. barbital

C. acid nalidixicD. sulfafurazolE. fenobarbital(pag. 227,228)

F2155120. Substantele medicamentoasecu caracter amfoter se pot doza:

A. in solventi protogeniciB. in solventi protofiliciC. cu acid percloric in acid aceticD. cu acid etilendiaminotetraacetic in acidaceticE. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida(pag. 229,230)

F2155121. Aminoacizii se pot doza: A. ca baza, in solvent acid acetic anhidruB. ca acid, in solvent acid acetic anhidruC. ca baza, in amestec de solventi apa -piridinaD. ca acid, in amestec de solventi apa -piridina

E. complexonometric direct(pag. 229)

F2155122. Sulfonamida se poate titra: A. argentometric, prin Metoda FajansB. ca acid in solvent acid acetic anhidruC. ca acid in solvent dimetilformamidaD. ca baza in solvent acid acetic anhidruE. ca baza in solvent dimetilformamida(pag. 229)

F2155123. Functia slab bazica a uneisubstante medicamentoase:

A. se exprima prin pKbB. se manifesta prin cedare de protoni

C. se manifesta prin acceptare de protoniD. este exaltata de solventi protogeniciE. este exaltata de solventi protofilici(pag. 220,221)

F2155124. Functia slab acida a uneisubstante medicamentoase:

A. se manifesta prin acceptare de protoniB. se manifesta prin cedare de protoniC. se exprima prin pKaD. este exaltata de solventi protofiliciE. este exaltata de solventi protogenici(pag. 220,221)

F2155125. Titrarea protometrica in mediuneapos a functiilor bazice ale substantelor

medicamentoasese face:

A. in mediu de acid acetic anhidruB. cu solutie titrata de acid clorhidricC. cu solutie titrata de acid percloric in acidaceticD. in mediu de dimetilformamidaE. cu solutie titrata de metoxid de sodiu indimetilformamida(pag. 221)



F2155126. In titrarile protometrice inmediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazicepunctul de echivalenta se determina:

A. potentiometricB. chimic, cu indicatorul cristal violet

C. chimic, cu indicatorul metiloranjD. chimic, cu indicatorul murexidE. chimic, cu indicatorul tropeolin 00(pag. 221,222,223,224,225)

F2255127. Selectati enunturile corectereferitoare la dozarea volumetrica aacidului acetilsalicilicconform FRX:

A. se face cu solutie titrata de metoxid desodiu 0.1NB. se face dupa dizolvarea substantei in apadistilataC. solventul utilizat pentru solubilizare esteneutralizat in prelabil la fenolftaleina

D. se face cu solutie titrata de hidroxid desodiu 0.1NE. determinarea are loc la temperatura de 8 -10°C(pag. 61 - 62)

F2255128. Selectati conditiile prevazutede FR X pentru dozarea volumetrica acodeinei baza:

A. este o dozare volumetrica in mediu aposB. substanta se dizolva in acid acetic anhidruneutralizat in prealabilC. solutia titrata este HCl 0.1ND. indicatorul utilizat este cristal violetul

E. solutia titrata este HClO4 0.1N(pag. 271- 272)

F2255129. Selectati enuntul incorectreferitor la dozarea volumetrica adiazepamului:

A. este o metoda de dozare in mediu neaposB. diazepamul are un caracter slab acidC. se solubilizeaza in acid acetic anhidruD. se titreaza cu HClO4 0.1 mol/l in acidacetic anhidruE. indicatorul utilizat este cristal violetul(pag. 356)

F2255130. Selectati enunturile corectereferitoare la dozarea volumetricaconform FR X a histamineidiclorhidrat:

A. metoda de dozare este acido-bazica inmediu aposB. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III)C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1ND. indicatorul utilizat este fenolftaleinaE. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N

(pag. 470)

F2255131. Selectati enunturile corectereferitoare la dozarea volumetrica aprocainei din solutia"Iniectabile procaini hydrochloridi",conform FRX:

A. este o dozare nitritometricaB. se realizeaza dupa o extractie prealabila aprocainei in cloroform si prelucrareareziduului dupa evaporareC. este o dozare in mediu neaposD. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1NE. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N(pag. 551 - 552)

F2255132. Selectati enunturile incorectereferitoare la dozarea volumetrica acalciului din solutia"Solutio calcii chloridi 50%", conformFRX:

A. metoda de dozare este

complexonometricaB. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cutampon amoniacalC. solutia titrata utilizata este edetat disodic0.05mol/lD. indicatorul utilizat pentru dozare estealaunul feriamoniacalE. indicatorul utilizat pentru dozare estenegru eriocrom T(pag. 854)

F2255133. FR X prevede la dozareavolumetrica a iodului din "Solutio iodispirituosa" urmatoarele

conditii: A. solventul de diluarea este etanolulB. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu0.1mol/lC. titrarea este incheiata atunci cand solutiase decoloreazaD. indicatorul utilizat la dozare este albastrulde timolE. titrarea este incheiata atunci cand solutiase coloreaza in albastru(pag. 867)

F2255134. Selectati enunturile corectereferitoare la dozarea volumetrica afenobarbitalului acid,conform FR X:

A. este o metoda de dozare acido-bazicaB. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1NC. solventul utilizat este dimetilformamida inprealabil neutralizataD. solventul utilizat este etanolul in prealabilneutralizatE. solutia titrata utilizata este metoxidul desodiu 0.1N



(pag. 747)

F2255135. Care dintre urmatoareleenunturi referitoare la solutiilevolumetrice sunt corecte ?

A. concentratia este exprimata in numarul demoli de substanta continuta intr-un militru desolutieB. factorul de molaritate se noteaza cu F siare ca indice molaritatea la care se referaC. se numesc si solutii titrateD. o solutie volumetrica poate fi utilizataexperimental doar daca are F=1.00000E. au o concentratie bine stabilita(pag. 1177 - 1179)

F2255136. Care dintre urmatoareleenunturi referitoare la factorul demolaritate sunt corecte?

A. factorul de molaritate al solutiilor volumetrice preparate cu substante chimicede referinta este 1.0000

factorul de molaritate odata stabilit nu trebuieverificat periodic, fiind o constantacaracteristica solutieirespectiveB.arata de cate ori o solutie volumetricaaproximativa este mai concentrata sau maidiluata decat una demolaritate exactaC.o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prindiluarea unei solutii 1M conform FR X are unfactor de molaritate

de 10 ori mai mic decat al solutiei din care afost preparataD.serveste pentru conversiunea volumuluisolutiei de molaritate aproximativa in volumulcorespunzator alsolutiei de molaritate exactaE.(pag. 1177 - 1179)

F2255137. Selectati enunturile corectereferitoare la solutiile volumetrice:

A. factorul de molaritate al unei solutiivolumetrice poate fi stabilit cu o substanta

chimica de referintaB. conform FR X, la prepararea tuturor solutiilor volumetrice se foloseste apadistilata sterila si apirogenafactorul de molaritate al unei solutiivolumetrice poate fi stabilit cu o solutievolumetrica cu factor demolaritate cunoscutC.

D. la solutiile volumetrice instabile factorul demolaritate se stabileste o data la 3 lunifactorul de molaritate stabilit este mediaaritmetica a rezultatelor obtinute pe treideterminari, care nutrebuie sa difere intre ale cu mai mult de

0.1%E.(pag. 1177 - 1179)

F2255138. Selectati solutiile volumetricecu molaritate exacta oficinale in FR X:

A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/lB. dicromat de potasiu 0.0167mol/lC. hidroxid de potasiu 0.1mol/lD. iodat de potasiu 0.05mol/lE. metoxid de sodiu 0.1mol/l(pag. 1179 - 1183)

F2255139. Calculati cantitateaMgSO4*7H2O dintr-o proba de materieprima farmaceutica si puritatea

acesteia stiind ca a fost cantarita labalanta analitica o cantitate de 0.1877gmaterie prima farmaceuticasi dizolvata in 100ml apa. La solutia astfelobtinuta se adauga 5ml tampon amoniacalcu pH=10,indicator negru eriocrom T si se titreazacu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic0.05mol/l (F=0.9500)pana la coloratie albastra. La 1ml edetatdisodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232gMgSO4*7H2O.

A. 0.1849g

B. 103.7%C. 98.5%D. 0.1946gE. 101.5%(pag. 608)

F2255140. Dozarea acidului ascorbic dincomprimatele oficinale in FR X,"Compressi acidi ascorbici"200mg/cp, se realizeaza astfel: secantareste la balanta analitica o cantitatede 0.3612g pulbere decomprimate, se agita timp de 2min cu10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R),

se adauga 2ml amidonsolutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat depotasiu 0.0167mol/l pana la coloratiealbastru persistent. Sa secalculeze cantitatea de vitamina C dintr-un comprimat si sa se precizeze dacaacestea corespund FRX, stiind ca abaterea admisa este de ±5%.La 1ml iodat de potasiu 0.0167mol/lcorespunde 0.008806g



acid ascorbic, iar masa medie acomprimatelor este 0.400g.

A. corespundeB. 195mg/cpC. 210mg/cpD. nu corespunde

E. 159mg/cp(pag. 286)

F2255141. Selectati enunturile corecteconform FR X, referitoare la solutiavolumetrica de HCl:

A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l seprepara prin diluare cu apa din acid clorhidric( R)B. factorul de molaritate se stabileste cuhidrogencarbonat de potasiu (s.r)C. indicatorul utilizat pentru stabilireafactorului de molaritate este fenolftaleina (I)D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l seprepara prin diluare cu apa din solutia de

acid clorhidric 1mol/lE. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l seprepara prin diluare cu apa din solutia deacid clorhidric 0.1mol/l(pag. 1179 - 1180)

F2255142. Selectati enunturile corecteconform FR X, referitoare la solutiavolumetrica de acidpercloric:

A. este o solutie volumetrica de molaritateexactaB. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fipreparata in acid acetic anhidru

C. indicatorul utilizat este cristal violet (I)D. factorul de molaritate se stabileste cuhidrogenftalat de potasiu (s.r.)E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fipreparata in dioxan(pag. 1180)

F2255143. Selectati enunturile corecteconform FR X, referitoare la solutiavolumetrica de hidroxid desodiu:

A. se pastreaza in recipiente bine inchiseprevazute cu dop de cauciucB. indicatorul utilizat la titrare este

metiloranjulsolutiile de hidroxid de sodiu 1mol/l si0.5mol/l se prepara prin dizolvarea in apaproaspat fiarta si racita ahidroxidului de sodiu ( R)C.D. este o solutie de molaritate exactaE. factorul de molaritate se stabileste cu acidoxalic (s.r.)(pag. 1182 - 1183)

F2255144. Selectati enunturile corecteconform FR X, referitoare la solutiavolumetrica de metoxid desodiu:

A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si0.05mol/l

B. solventul utilizat la stabilirea factorului demolaritate este dimetilformamidaC. factorul de molaritate se stabileste cu acidbenzoic (s.r.)D. factorul de molaritate nu se verificafrecvent, pentru ca solutia are o stabilitatemareE. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R)intr-un amestec de metanol si benzen(pag. 1184)

F2255145. Conform FR X, la parametruldozare din monografia "Solutioeffervescens" se prevede:

A. determinarea cantitativa a

hidrogencarbonatului de sodiuB. metoda de dozare a hidrogencarbonatuluide sodiu este acido-bazica in mediu aposC. determinarea cantitativa a siropului simpluD. determinarea cantitativa a acidului citricmetoda de dozare a acidului citric este acido-bazica in mediu neapos, cu o solutie titratade CH3ONa0.1mol/lE.(pag. 859)

F2255146. Conform FR X, dozareavolumetrica a metronidazolului din

"Suppositoria metronidazoli" serealizeaza: A. dupa solubilizarea masei de supozitor si asubstantei active in apaB. printr-o metoda acido-bazica in mediuaposC. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/lD. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l indioxanE. proba de analizat se obtine din amesteculomogen a mai multor supozitoare(pag. 892)

F2255147. Conform FR X, la monografia

"Oculoguttae resorcinoli 1%", laparametrul dozare se prevede: A. solutia volumetrica utilizata la titrare estetiosulfatul de sodiu 0.1mol/lB. determinarea cantitativa a acidului boricC. determinarea cantitativa a rezorcinoluluiD. determinarea cantitativa a boratului defenilmercur E. indicatorul utilizat pentru evidentiereapunctului de echivalenta este amidonul



(pag. 713)

F2255148. Conform FR X, la monografia"Unguentum zinci oxydi 10%" laparametrul dozare se prevede:

A. determinarea cantitativa a bazei deunguent dupa solubilizarea ei intr-un solventorganicB. solutia titrata utilizata la determinareaprincipiului activ din unguent este edetatdisodic 0.05mol/lC. solubilizarea principiului activ prin topire sifiltrareD. dozarea are loc la pH=10 asigurat detampon amoniacalE. indicatorul utilizat este negru erio T(pag. 958)

F2255149. Conform FR X, la monografia"Solutio hydrogenii peroxydi concentrata"la parametruldozare se prevede:

A. metoda redoxB. metoda complexonometricaC. metoda acido-bazica in mediu aposD. solutia titrata este permanganat de potasiu0.02mol/lE. solutia titrata este edetat disodic 0.05mol/l(pag. 866)

F2355150. Care dintre urmatoarelesubstante nu se pot titra cu acid percloric:

A. codeinaB. efedrinaC. fenobarbitalD. teofilina

E. prometazina(pag. 222)

F2355151. Care dintre urmatoareleenunturi sunt adevarate referitor la reactiade diazotare-cuplare(Griess):

A. se aplica aminelor secundare aromaticeB. se poate utiliza la dozarea procaineiC. se poate utiliza la identificarea derivatilor nitrozati ai unor alcooli sau tioliD. decurge in 2 etapeE. se foloseste reactivul Lieberman(pag. 232)

F2355152. Care dintre urmatoarelesubstante au caracter amfoter in mediuneapos:

A. teobrominaB. hidrazida izonicotinicaC. sulfamideD. acidul sulfonicE. cafeina(pag. 230)

F2355153. Conform FR X, factorul demolaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l sestabileste utilizand:

A. titrosubstanta - hidrogenocarbonat depotasiuB. titrosubstanta - clorura de sodiu

C. indicator metil oranjD. indicator galben de metanil in dioxanE. indicator fenolftaleina(pag. 1179)

F2355154. Conform FR X, factorul demolaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu0.05 mol/l se stabilesteutilizand:

A. titrosubstanta - acid oxalicB. indicator - galben de metanilC. titrosubstanta - dicromat de potasiuD. indicator - amidonE. indicator - fenolftaleina(pag. 1187)


A. apaB. solventi inerti (CHCl3, CCl4)C. acid acetic anhidruD. acetat de mercur E. acid percloric(pag. 221)

F2355156. Care dintre următoarelesubstante se dozează in mediu neapos?

A. acid lacticB. barbitalC. codeină fosforică

D. acid acetil salicilicE. salicilat de sodiu(pag. 146, 267, 682)

F2355157. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate, referitor lafenobarbital:

A. se dozeaza in mediu aposB. se dozeaza in mediu anhidruC. are caracter slab acidD. are caracter slab bazicE. la dozare se foloseste solutie titrata demetoxid de sodiu(pag. 228, 745)

F2355158. Conform F.R.X nu se pot dozacomplexonometric urmatoarelesubstante:

A. carbonat bazic de magneziuB. sulfat de aluminiuC. bromura de sodiuD. benzoat de sodiuE. gluconat de calciu(pag. 110, 183, 606, 664, 666)

F2355159. Efedrina



A. are caracter slab acidB. se dozeaza prin titrare cu hidroxid desodiuC. are caracter slab bazicD. se dozeaza in mediu neaposE. se dozeaza prin titrare cu acid percloric(pag. 223, 390)

F2355160. Titrarea directa in mediuneapos, in acid acetic anhidru, cu solutieacid percloric 0.1mol/l seaplica pentru dozarea:

A. aminelor alifaticeB. aminelor aromatice si heterocicliceC. unor oxime, imine, hidrazineD. imidelor E. enolilor (pag. 221)

F2355161. Titrosubstantele folosite pentruprepararea solutiilor volumetrice trebuiesa indeplineasca

urmatoarele conditii: A. sa fie stabileB. sa aiba o compozitie bine definitaC. sa fie insolubile in solventul alesD. sa fie solubile in solventul alesE. sa contina impuritati pirogene(pag. 1177)

F2555162. Care din afirmaţiile următoaresunt adevărate referitor la codeină:

A. se titrază cu NaOH 0,1mol/lB. se utilizează ca indicator cristal violet înacid acetic glacialC. se dizolvă în acid acetic anhidru

D. se dozează cu acid percloric 0,1 mol/l îndioxanE. are un caracter slab bazic(pag. 223,271)

F2555163. Care din afirmatiite de mai jossunt corecte?

A. solutia volumetrica diluata, obtinuta dinsolutia volumetrica mai concentrata, areacelasi factor de molaritateB. În cazul solutiei de azotit de sodiu 0,1N,factorul de molaritate nu se verifica periodicC. la solutia volumetrica nestabila, factorul demolaritate se stabileste Inainte de folosireD. substantele volumetrice se pastreaza înrecipiente bine închiseE. factorul de molaritate al solutiilor volumetrice se verifica din 7 în 7 zile(pag. 1179)

F2555164. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la dozareafenobarbitalului conform FR X suntcorecte?

A. se realizeaza o dozare în mediu apos

B. solutie titrata: complexon IIIC. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/lD. solvent: dimetilformamida ®E. solvent: acetona(pag. 57-58)

F2555165. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la solutiile volumetricesunt corecte?

A. se numesc si solutii titrateB. FR X exprimă concentraţia lor în g%C. sunt soluţii care se folosesc în analizacromatograficăD. concentratiile solutiilor volumetrice pot fide molaritate exacta sau molaritateaproximativaE. sunt solutii cu o concentrate bine stabilita(pag. 1117)

F2555166. Dintre indicatorii oficializati deFR X fac parte:

A. cristal violet

B. tropeolina 00C. fenolftaleinaD. tiosulfat de sodiuE. albastru de bromfenol(pag. 1188-1193)

F2555167. Dozarea acidului acetil salicilicconform FR X:

A. dozarea se face prin titrare cu o solutie deKMnO4 0,1 NB. dozarea se face prin titrare cu o solutie deNaOH 0,1Ndatorita prezentei în molecula sa a functieicarboxil libera, aspirina poate fi titrata direct

cu o solutie deNaOH 0,1 NC.D. dozarea se face prin titrare cu o solutie deHCI 0,1 NE. FR X recomanda dizolvarea aspirinei înalcool neutralizat(pag. 61-62)

F2555168. Factorul de molaritate:arata de cate ori o solutie volumetrica demolaritate aproximativa este mai concentratasau mai diluatadecat solutia corespunzatoare de molaritateexacta

A.B. nu are ca indice molaritatea la care sereferaserveste pentru conversiunea volumuluisolutiei de molaritate aproximativa in volumulcorespunzator alsolutiei de molaritate exactaC.



D. factorul de molaritate al solutiilor preparatecu substante chimice de referinta este 2,00E. factorul de molaritate al solutiilor preparatecu substante chimice de referinta esteapropiat de 1, 00000(pag. 1177-1179)

F2555169. FR X mentioneaza la capitolulREACTIVI urmatoarele:pentru reactivii-substanta cu structure binedefinita este specificata formula si masamoleculara relativasau masa atomică ralativă

A.B. pentru substantele lichide nu suntprevazuti parametri fizico-chimiciC. pentru reactivii-solutie, în titlu estespecificat solventul, cand acesta este diferitde apaD. concentratia solutiilor de reactivi esteexprimata în conformitate cu Sistemul

International (SI)E. concentratia solutiilor de reactivi seexprima în g%(pag. 1193)

F2555170. FR X prevede la monografiaBISMUtI SUBNITRAS urmatoarele:

A. se realizeaza o dozare nitritometricaB. indicator: violet de pirocatehina-solutieC. solutie titrata: edetat sodic 0.05 mol/lD. solvent: acid nitric (R) si apa distilataE. se realizeaza o dozare potentiometric(pag. 163-164)

F2555171. FR X prevede pentru dozarea

iodului din "Solutio iodi spirituosa"urmatoarele conditii: A. solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1mol/lB. dozare redoxC. dozare in mediu neaposD. indicatorul este amidonuldozarea iodurii de potasiu se realizeaza prinmetoda Mohr utilizand ca solutre titrataazotat de argint0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiuE.(pag. 867)

F2555172. FRX prevede urmatoarelecondttii pentru dozarea codeine! baza:

A. solventul este acid acetic anhidru ®B. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/lC. solutie titrata: acid percloric 0.1 mol/lD. solvent: piridina ®E. dozarea se face în mediu neapos(pag. 270-272)

F2555173. Solutiile titrate pot contineurmatoarele substante de referinta:

A. acidul clorhidricB. solutia de clorura de sodiuC. solutia de iodD. solutia de nitrat de argintE. solutia de rivanol(pag. 1179-1184)

F2555174. Substantele chimice dereferinta trebuie sa fndeplineascaurmatoarele conditii:

A. sa aiba o compozitie bine definitaB. sa fie stabileC. sa prezinte un înalt grad de puritateD. sa fie solubile In solventul alesE. sa reactioneze cu alte substante conformunor ecuatii cat mai comptexe(pag. 1177)

F2555175. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate, referitor lafenobarbital

A. se dozeaza in mediu apos

B. se dozeaza in mediu anhidruC. are caracter slab acidD. are caracter slab bazicE. a dozare se foloseste solutie titrata demetoxid de sodiu(pag. 228,745)

F2555176. Conform F.R.X nu se pot dozacomplexonometric urmatoarelesubstante:

A. carbonat bazic de magneziuB. sulfat de aluminiuC. bromura de sodiuD. benzoat de sodiu

E. gluconat de calciu(pag. 183,606,607)


A. apaB. solventi inerti (CHCI3, CCI4)C. acid acetic anhidruD. acetat de mercur E. acid percloric(pag. 221)

F2555178. Efedrina A. are caracter slab acidB. se dozeaza prin titrare cu hidroxid desodiuC. are caracter slab bazicD. se dozeaza in mediu neaposE. se dozeaza prin titrare cu acid percloric(pag. 223,390)

F2555179. FR X prevede pentrudeterminarea Clonidinei:

A. titrarea cu acid percloric in mediu anhidru;B. titrarea cu acid clorhidric In mediu apos;



C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediuapos;D. determinarea argentometrica a clorului;E. titrare complexonometrica(pag. 259)

F2655180. Alegeţi răspunsurile corecteprivind determinarea cantitativă după FRX a nitratului bazic debismut (BISMUţI SUBNITRAS):

A. se realizează o dozare iodatometricăB. dozarea nitratului bazic de bismut se facepotenţiometricC. solventul utilizat este acid nitric (R) şi apăD. indicatorul utilizat la dozare este violet depirocatechinăE. indicatorul utilizat la dozare estexilenolorange(pag. 163-164 FR X)

F2655181. Substanţele chimice dereferinţă - s.r. - se caracterizează prin:

A. punct de topire ridicatB. stabilitateC. compoziţie chimică bine definităD. grad avansat de puritateE. inerţie chimică(pag. 1177 FR X)

F2655182. Dozarea apei din formelefarmaceutice se realizează după FR X:

A. prin antrenare cu vapori de solvenţiorganiciB. prin metoda KARL-FISHERC. utilizând balanţa de umiditateD. prin cromatografie de gaze

E. prin cromatografie de lichide de înaltăperformanţă(pag. 1017 FR X)

F2655183. Dintre substanţelemedicamentoase enumerate, pot fi titrateca baze, cu acid percloric:

A. amobarbitalB. fenobarbitalC. teobrominaD. efedrinaE. eritromicina(pag. 222-228 vol.1)

F2655184. Alegeţi clasele de substanţemedicamentoase care se pot titra ca acizi în mediu anhidru: A. fenotiazineB. alcaloizi tropaniciC. sulfonamideD. barbituriceE. anestezice locale(pag. 226 vol.1)

F2655185. Au caracter amfoter în mediuneapos urmatoarele substanţemedicamentoase:

A. hidrazida izonicotinică (HIN)B. clorotiazidaC. clorpromazina

D. metadonaE. acidul sulfonic(pag. 230 vol.1)

F2655186. Conform FR X care dinafirmaţiile de mai jos sunt corecte:

A. Factorul de molaritate are ca indice,molaritatea la care se referăFactorul de molaritate al soluţiei de metoxidde sodiu se stabileşte folosind ca substanţăde referinţă acidulbenzoicB.C. Reactivul KARL FISCHER conţine încompoziţia lui iod, metanol şi piridină

Factorul de molaritate al soluţiei de iod 0,05mol/l se stabileşte folosind ca substanţă dereferinţă trioxidulde arsenD.Factorul de molaritate al soluţiei de nitrat deargint 0,1 mol/l se stabileşte folosind casubstanţă de referinţătiocianatul de amoniuE.(pag. 1176-1184 FR X)

F2655187. După FR X, supozitoarele sunt: A. forme farmaceutice solide care contin

multidoze de substante activeB. forme farmaceutice care contin dozeunitare din una sau mai multe substanteactiveC. sunt destinate administrării numai pe calerectalăD. sunt destinate administrării pe calerectală, vaginală sau uretralăE. sunt forme farmaceutice solidehidrosolubile(pag. 9, pag. 889)

F2655188. După FR X, supozitoarele auurmătoarele forme si dimensiuni:

A. sferică sau ovoidalăB. masa de 5-12 g, diametrul de 1,5 cmC. lungimea de 4-5 cm pentru adulti, 3-4 cmpentru copiiD. cilindro-conică sau de torpilă cu diametrulbazei de 8-10 mmE. lungimea de 20-30 mm si masa de 2-3 gpentru adulti respectiv de 1-2 g pentru copii(pag. 9, pag. 889)



F2655189. Care dintre procedeele depreparare a supozitoarelor rectale suntoficinalizate în FR X ?

A. Procedeul MunzelB. Modelarea manualăC. Topirea si turnarea masei în forme

D. Metoda presării maseiE. Procedeul König(pag. 9, pag. 889)

F2655190. Care dintre următoareleprocedee se utilizează în tehnologia depreparare industrială asupozitoarelor ?

A. Procedeul prin presareB. Procedeul manual în două etapeC. Procedeul automatizat în două etapeD. Procedeul automatizat într-o singurăetapă, cu turnarea materialului topit direct înambalajE. Procedeul Münzel(pag. 7, pag 548)F2655191. Absorbtia substantelor activedin supozitoare, la nivelul rectului, serealizează prin sidatorită:

A. vascularizatiei abundente a regiuniisubmucoase cu vase sanguine si limfaticeB. prin venele hemoroidale superioare careconduc spre circulatia portalăC. prin venele hemoroidale inferioare careconduc direct în circulatia portalăD. prin venele hemoroidale inferioare simijlocii care conduc în circulatia generală prin

vena iliacăE. prin venele hemoroidale inferioare simijlocii care conduc în circulatia hepatică prinvena porta(pag. 7, pag. 538)

F2655192. Untul de cacao are următoareleproprietăti:

A. suferă schimbări polimorfe la încălzire sitopire peste 30 °CB. suferă schimbări polimorfe la încălzire sitopire peste 40 °CC. revine la forma stabilă beta în decurs decca 4 zile de la supratopire

D. revine la forma stabilă beta după câtevaore de la supratopireE. formarea polimorfilor instabili se evită printopire incompletă la cca 36 °C(pag. 7, pag. 543)

F2655193. Ce fel de supozitoare sunt siprin ce metodă se prepară supozitoarelede glicerină oficinale în FR X ? A. Modelare manuală

B. PresareC. Topire, turnare în formeD. Supozitoare rectaleE. Supozitoare vaginale(pag. 9, 891-892)

F2655194. Supozitoarele cu metronidazoloficinale în FR X, contin pe supozitor sisunt:

A. 1,5 g metronidazolB. 500 mg sau 1 g metronidazolC. supozitoare rectaleD. supozitoare vaginaleE. supozitoare uretrale(pag. 9, pag. 892)

F2655195. Conform FR X, cele douăsupozitoare rectale oficinale se conservă în următoarele conditii: A. ferite de lumină si umiditateB. la cel mult 25 °CC. supozitoarele de glicerină ferite de

umiditateD. supozitoarele cu metronidazol ferite deumiditateE. supozitoarele cu metronidazol ferite delumină(pag. 9, pag. 890-892)



Tema nr. 56

Metode spectrofotometrice deabsorbtie in ultraviolet si vizibil incontrolul medicamentelor BIBLIOGRAFIE:

6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius

Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, RaduOprean – Ed.Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.Medicala, Bucuresti, 1993


SIMPLU

F1256001. Cantitatea de 0,100 g prednisons-a dizolvat în 50 ml alcool absolut (R) şis-a completat la100 ml cu acelaşi solvent. 1 ml dinaceastă soluţie s-a diluat cu alcoolabsolut (R) la 50 ml într-un

balon cotat şi s-a citit absorbanţa A =0,620 la lungimea de undă de 240 nm.Ştiind că absorbanţaspecifică la 240 nm este 310, puritateaprednisonului este:

A. 100%;B. 80,234%C. 90,11%D. 85%E. 94,6%(pag. 782-784)

F1256002. Cantitatea de 0,1000 g pulberede comprimate ( Paracetamol comprimate500 mg/cp) s-aagitat cu 50 ml acid sulfuric 0,05M timp de30 minute,completându-se apoi cu acelaşisolvent la 100 mlin balon cotat. Se filtrează, îndepărtândprimii 20 ml de filtrat.1 ml soluţie filtratăse diluează cu acidsulfuric 0,05M la 100 ml într-un baloncotat şi se determină absorbanţa A =0,3225 la lungimea de undăde 243 nm.Să se calculeze conţinutul înparacetamol pe comprimat ştiind căgreutatea medie a unuicomprimat este de 0,8000 g şi absorbanţa

specifică la 243 nm este 645. A. 500 mg/comprimat;B. 450 mg/comprimatC. 400 mg/comprimatD. 480 mg/comprimatE. 520 mg/comprimat(pag. 316)

F1256003. Următorii solvenţi se utilizează în spectrofotometria UV-VIS, cu excepţia: A. metanol

B. cloroformC. anhidrida aceticăD. benzenE. acetonă(pag. 319)

F1356004. Absorbanta nu estedependenta de urmatorii parametri;

A. absorbtivitateB. concentratieC. grosimea stratuluiD. coeficient molar de extinctieE. pH(pag. 308)

F1356005. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt corecte desprespectrometria derivata:

A. se aplica cand spectrele compusilor dinamestec nu sunt suficient de diferentiateB. are aplicatii in analiza si controlulmedicamentelor, in analiza biochimica si de

laborator clinicC. este importanta cand absorbanta estedenaturataD. este importanta in cazul in care in solutiade analit apare un fenomen de reflexie aluminiiE. este importanta cand spectrul de ordinul 0al solutiei de analizat prezinta un decalaj spremaxim(pag. 327 - 329)

F1356006. Din punct de vederea alparticiparii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula,

la tranzitii electronice, se distingurmatoarele tipuri de electroni, cu oexceptie:

A. electroni de tip σB. invelis de electroni inchis, in care electroniisunt implicati in legaturi chimiceC. electroni de tip nD. electroni de tip πelectroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomiusoriE.(pag. 302)

F1356007. Domeniul spectral UV apropiateste cuprins intre:

A. 400-600 nmB. 185 – 600 nmC. 185 – 400 nmD. 400 – 1100 nmE. 700 – 1100 nm(pag. 296)

F1356008. Efectul hipsocromic:



A. consta in deplasarea benzilor de absorbtiespre lungimi de unda mai mariB. consta in cresterea intensitatii benzilor C. consta in aparitia carbocationilor D. consta in deplasarea benzilor de absorbtiespre lungimi de unda mai mici

E. se intalneste la caroteni(pag. 304)

F1356009. Erorile datorate aparatelor inUV-VIS prezinta urmatoarele cauze,exceptand:

A. zgomotul de fond al sursei luminoaseB. zgomotul de fond al fotomultiplicatoruluiC. procesele de refractieD. procesele de difuzieE. procesele de reflexie(pag. 311)

F1356010. Urmatoarele afirmatiireferitoare la coeficientul de corelatie Rnu sunt corecte:

A. este un parametru fara dimensiuniB. leaga variabilele xi (cantitatea desubstanta analizata) si yi (inaltimea picului)C. erorile ce insotesc variabila y se supunlegii de distributie normala alui GaussD. o valoare de +1 si de –1 indica o legaturafoarte slaba intre variabilele xi, yiE. are formula de calcul(pag. 313)

F1356011. Urmatoarele afirmatii suntadevarate, cu o exceptie:

A. tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternicaB. tranzitia n-σ* este o tranzitie slaba

C. tranzitia π-π* este o tranzitie slabaD. tranzitia n-σ* are o intensitate medieE. tranzitia n-π* are o intensitate mica(pag. 300)

F1456012. Absorbanţa specifică ahemisuccinatului de hidrocortizonă, la 240nm, este 435 dl/(g.cm)conform FR. X. O soluţie dehidrocortizonă are absorbanţa A = 0,670,măsurată la 240 nm, într-o cuvăcu grosimea de 2 cm. Ce concentraţie(exprimată în mg/litru) are hidrocortizona în soluţia studiată ? A. 3,20 ;B. 4,45 ;C. 7,70 ;D. 8,05 ;E. 10,5(pag. 309, [6] vol. II)

F1456013. Absorbanţa specifică aprednisolonei în soluţie de alcool absolut,măsurată la 240 nm, este

415 dl/(g.cm). Masa moleculară aprednisolonei este 360,4 g/mol. Calculaţiconcentraţia prednisolonei într-o soluţie şi exprimaţi rezultatul înmmol/l, dacă absorbanţa măsurată într-ocuvă cu grosimea de

strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatuleste: A. 0,100 ;B. 0,200 ;C. 0,300 ;D. 0,400 ;E. 0,500(pag. 309, [6] vol. II)

F1456014. În vederea determinăriicantitative a rifampicinei din capsule(cantitate declarată: 150mg/capsulă) se dizolvă conţinutul uneicapsule în metanol, iar după dizolvare secompletează soluţiala volumul final de 100 ml. Soluţiaobţinută se filtrează. Volumul de 1 mlfiltrat se diluează cu soluţie detampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de100 ml. Soluţia finală prezintă, la lungimeade undă de 475nm, într-o cuvă cu grosimea de 2 cm,absorbanţa A = 0,426. În ce sens şi cu câtla sută din valoareadeclarată se abate conţinutul derifampicină a unei capsule de la valoareadeclarată ? Absorbanţaspecifica a rifampicinei la 475 nm, în

tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/(g.cm). Cantitatea derifampicina dintr-o capsulă este . . .

A. mai mare cu 2,5 % decât cea declarată ;B. mai mare cu 1,4 % decât cea declarată ;C. mai mică cu 1,5 % decât cea declarată ;D. mai mică cu 2,5 % decât cea declarată ;E. mai mică cu 3,2 % decât cea declarată.(pag. 308, [6] vol. II; 1037, [9])

F1456015. Noţiunea de "punct izosbestic"semnifică . . .valoarea de pH la care se egaleazăconcentraţiile de echilibru ale două specii

moleculare, ambeleimplicate într-un echilibru chimic ; A.B. lungimea de undă la care spectrul deabsorbţie al sistemului prezintă un maxim ;punctul din spectrul de absorbţie al sistemuluila care absorbanţele molare sunt egalepentru două speciicare se pot transforma una în cealaltă printr-un proces chimic reversibil ;



C.valoarea de pH la care concentraţia deechilibru a ionilor pozitivi din sistem esteegală cu concentraţiaionilor negativi ;D.

E. valoarea de pH la care gradul de disociereal unei specii moleculare este maxim.(pag. 320, [6] vol. II)

F1456016. Termenul de "efectbatocromic" utilizat în spectrofotometriede absorbţie, se referă laacţiunea unui factor care determină . . .

A. deplasarea poziţiei benzii de absorbţiespre lungime de undă mai mare ;B. deplasarea poziţiei benzii de absorbţiespre lungime de undă mai mică ;C. creşterea intensităţii unei benzi deabsorbţie ;D. micşorarea intensităţii unei benzi de

absorbţie ;E. dedublarea unei benzi de absorbţie.(pag. 304, [6] vol. II)

F1556017. Care dintre următoareleafirmaţii este corectă?

A. efectul batocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mari;B. efectul batocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mici;C. efectul hipercromic constă în scădereaintensităţii benzilor;

D. efectul hipsocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mari;E. efectul hipercromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mari.(pag. 304)

F1556018. De care dintre următoarelemărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS nu depinde directproporţional?

A. grosimea stratului de soluţie;B. concentraţia analitului determinat;

C. absorbanţa molară;D. volumul soluţiei;E. masa molară a analitului.(pag. 308)

F1556019. În spectrometria UV-VISabsorbanţa molară depinde directproporţional de:

A. masa molară a analitilui;B. concentraţia analitului;C. volumul soluţiei;

D. grosimea stratului de soluţie;E. absorbitivitatea.(pag. 308)

F1556020. În spectrometria UV-VIStransmitanţa este egală cu:

A. produsul dintre intensitatea luminiitransmise şi intensitatea luminii incidente;B. raportul dintre intensitatea luminiitransmise şi intensitatea luminii incidente;C. suma dintre intensitatea luminii transmiseşi intensitatea luminii incidente;D. diferenţa dintre intensitatea luminiitransmise şi intensitatea luminii incidente;E. media dintre intensitatea luminii transmiseşi intensitatea luminii incidente;(pag. 309)

F1556021. In spectrometria UV-VIS, atuncicând se urmăreşte un proces detransformare a unuicompus A în compus B, la punctul

izobestic: A. absorbanţa molară a compusului A estedublă faţă de absorbanţa molară acompusului B;B. absorbanţa molară a compusului A esteegală cu absorbanţa molară a compusului B;C. concentraţia molară compusului A estedublă faţă de concentraţia molarăcompusului B;D. concentraţia molară compusului A esteegală cu concentraţia molară compusului B;E. tot compusul A a fost transformat încompus B.

(pag. 320)F1556022. Modificarea poziţiei sauintensităţii benzilor datorateinteracţiunilor analit-solvent sedumeşte:

A. efect hisocromic;B. efect batocromic;C. solvatocromie;D. efect hipercromic;E. absorbanţă specifică.(pag. 303)

F1556023. Pentru a fi determinată prinspectrometrie UV-VIS o substanţămedicamentoasă careabsoarbe în acest domeniu trebuie sărespecte Legea:

A. Kircoff;B. acţiunii maselor;C. Lambert-Beer;D. conservării energiei;E. conservării impulsului.(pag. 308)



F1656024. Absorbtia luminii in UV si VISproduce:

A. Trecerea electronilor de pe un nivel deenergie superior pe unul inferior B. Trecerea electronilor de pe un nivel deenergie inferior pe unul superior

C. Trecerea moleculei de pe nivele devibratie superioare pe nivele vibrationaleinferioareD. Trecerea moleculei de pe nivele de rotatiesuperioare pe nivele rotationale inferioareTrecerea electronilor de pe un nivel deenergie superior pe unul inferior, precum sitrecerea de pe nivelesuperioare de vibratie si rotatie pe uneleinferioareE.(pag. 298-308)

F1656025. Alegeti afirmatia corecta: A. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre

electronice vibratorii-rotatoriiB. Spectrele in UV sunt spectre de rotatiepuraC. Spectrele in IR sunt spectre de rotatiepuraD. Spectrele in IR indepartat sunt spectreelectroniceE. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre derotatie pura(pag. 298-300)

F1656026. Care este valoarea absorbanteispecifice A(1%, 1cm) a unei substantemedicamentoase (la

240 nm) daca o solutie a acesteia in alcoolabsolut cu concentratia 1,50 mg% areabsorbanta A = 0,645,masurata in cuva de 1 cm?

A. 860B. 430C. 215D. 465E. 480(pag. 1037, [FR X])

F1656027. In spectrofotometrie epsilonreprezinta?

A. Absorbanta molara

B. AbsorbtivitateaC. Absorbanta specificaD. Densitatea opticaE. Extinctia(pag. 308-309)

F1656028. Spectrofotometria de absorbtiein VIS se poate aplica:

A. Solutiilor incoloreB. Solutiilor incolore si colorate

C. Solutiilor colorate pe domeniul de pH incare culoarea este stabilaOricaror solutii colorate sau incolore a caror concentratie se afla in domeniul in care legeaLambert - Beer variaza liniar cu aceasta

D.E. Solutiilor incolore foarte diluate(pag. 314-315)

F2156029. Tranzitiile (in UV - VIS) ce seproduc cel mai usor sunt cele:

A. pi - sigma*B. sigma - sigma*C. n - pi* si pi - pi*D. numai n - pi*E. numai pi - pi*(pag. 300,301)

F2156030. Cunoscand valoareaabsorbantei specifice se poate calculaconcentratia in substanta de

analizat, conform formulei: A. c = An1 / An2B. c = An2 - An1C. c = A / A(1%,1cm)D. c = A(1%,1cm) / AE. c = Ap / AE * cE / cP(pag. 1037)

F2156031. Cum se numeste procesul incare pozitia, intensitatea si chiar formabenzilor de absorbtieale compusilor sunt influentate de naturasolventului ?

A. solvoliza

B. solvatocromieC. halocromieD. hipsocromieE. batocromie(pag. 303)

F2156032. Spectrele de absorbtie sufera odeplasare spre lungimi de unda mai mariconcomitent cu un:

A. efect batocromicB. efect hipsocromicC. efect hipercromicD. efect hipocromE. efect halocromic(pag. 304)

F2156033. In spectrele in ultraviolet alesubstantelor se reprezinta pe ordonata:

A. concentratiaB. lungimea de undaC. absorbantaD. timpulE. temperatura(pag. 311)



F2156034. Referitor la Legea Lambert -Beer sunt corecte afirmatiile:

A. este valabila pentru solutii de orice naturaB. este valabila pentru solutii diluateC. este valabila pentru solutii diluate siconcentrate

D. se poate exprima prin ecuatia: I = I° * 10 *ebcE. literatura de specialitate prevede expresabsenta abaterilor chimice de la lege(pag. 309,310)

F2256035. Selectati enuntul incorect: A. spectrometria derivata se aplica mai alesla analiza amestecurile de substanteB. picurile spectrelor derivate sunt maiaccentuate decat a spectrelor initialeC. spectrul initial al unei substante poartanumele de spectru de ordin 1D. obtinerea spectrelor derivate nu este maidificila decat obtinerea spectrelor in

absorbantaE. si in cazul spectrometriei derivate estenecesara stabilirea unei curbe de etalonare(pag. 327 -328)

F2256036. Selectati enuntul incorectreferitor la determinarilespectrofotometrice in domeniulultraviolet si vizibil:

A. se bazeaza pe masurarea luminiiabsorbite atunci cand este respectata legeaBouguer-Lambert-Beer B. cantitatea de lumina absorbita depinde degrosimea stratului absorbant

C. cantitatea de lumina absorbita estedependenta de structura chimica a substanteiD. cantitatea de lumina absorbita depinde deconcentratia solutieiE. cantitatea de lumina absorbita esteindependenta de lungimea de unda la carese face citirea(pag. 1036)

F2256037. FRX prevede dozareagriseofulvinei din "Compressigriseofulvini" 125mg/cp printr-ometoda spectrofotometrica UV astfel: secantareste cu exactitate o cantitate de

0,080g pulberecomprimate intr-un balon cotat de 250ml,si se prelucreaza conform tehnicii delucru. Se completeazala cota cu cloroform si se filtreaza. 5ml dinsolutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la100ml, intr-unbalon cotat. Se determina absorbanta la291 nm. Stiind ca absorbanta specificaA1cm,1% la 291nm

este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686,masa medie a comprimatelor este deM=0,200g si abatereaadmisa este de ±5%, se se calculezeconcentratia comprimatelor si sa seprecizeze daca ele corespund

prevederilor FRX. A. 125mg/cp, nu corespundeB. 0,031g/cp, nu corespundeC. 0,125g/cp, corespundeD. 250mg/cp, corespundeE. 31,0mg/cp, nu corespunde(pag. 299)

F2256038. FRX prevede dozarea acetatuluide hidroxiprogesterona din "Compressihydroxiprogesteroni acetatis" 25mg/cpprintr-o metoda spectrofotometrica UVastfel: se cantareste cuexactitate o cantitate de 0,0250g pulberecomprimate intr-un balon cotat de 50ml, sise prelucreazaconform tehnicii de lucru. Se completeazala cota cu cloroform si se filtreaza. 1ml dinsolutia filtrata sedilueaza cu alcool ( R) la 50ml, intr-unbalon cotat. Se determina absorbantala240 nm. Stiind caabsorbanta specifica A1cm,1% la 240nmeste 450, ca absorbanta citita Ap=0,450,masa medie acomprimatelor este de M=0,030g siabaterea admisa este de ±7,5%, se secalculeze concentratia

comprimatelor si sa se precizeze daca elecorespund prevederilor FRX. A. 0,030g/cp, corespundeB. 25mg/cp, corespundeC. 30mg/cp, nu corespundeD. 0,025g/cp, corespundeE. 31,2mg/cp, nu corespunde(pag. 300)

F2356039. Conform FR X domeniul Viseste cuprins intre:

A. 185 - 400 nmB. 400 - 900 nmC. 400 - 800 nm

D. 700 - 1100 nmE. 400 - 1100 nm(pag. 1035)

F2356040. Domeniul spectral UV apropiateste cuprins intre:

A. 400-600 nmB. 185 – 600 nmC. 185 – 400 nmD. 400 – 1100 nmE. 700 – 1100 nm



(pag. 296)

F2356041. Erorile datorate aparatelor inUV-VIS prezinta urmatoarele cauze,exceptand:

A. zgomotul de fond al sursei luminoaseB. zgomotul de fond al fotomultiplicatoruluiC. procesele de refractieD. procesele de difuzieE. procesele de reflexie(pag. 311)

F2356042. Urmatoarele afirmatii suntadevarate, cu o exceptie:

A. tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternicaB. tranzitia n-σ* este o tranzitie slabaC. tranzitia π-π* este o tranzitie slabaD. tranzitia n-σ* are o intensitate medieE. tranzitia n-π* are o intensitate mica(pag. 300)

F2356043. Efectul hipsocromic: A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie

spre lungimi de unda mai mariB. consta in cresterea intensitatii benzilor C. consta in aparitia carbocationilor D. consta in deplasarea benzilor de absorbtiespre lungimi de unda mai miciE. se intalneste la caroteni(pag. 304)

F2356044. Din punct de vederea alparticiparii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula,la tranzitii electronice, se distingurmatoarele tipuri de electroni, cu oexceptie:

A. electroni de tip σB. invelis de electroni inchis, in care electroniisunt implicati in legaturi chimiceC. electroni de tip nD. electroni de tip πelectroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomiusoriE.(pag. 302)

F2356045. Urmatoarele afirmatiireferitoare la coeficientul de corelatie Rnu sunt corecte:

A. este un parametru fara dimensiuniB. leaga variabilele xi (cantitatea desubstanta analizata) si yi (inaltimea picului)C. erorile ce insotesc variabila y se supunlegii de distributie normala alui GaussD. o valoare de +1 si de –1 indica o legaturafoarte slaba intre variabilele xi, yiE. are formula de calcul(pag. 313)

F2356046. Absorbanta nu estedependenta de urmatorii parametri;

A. absorbtivitateB. concentratieC. grosimea stratuluiD. coeficient molar de extinctie

E. pH(pag. 308)

F2356047. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt corecte desprespectrometria derivata:

A. se aplica cand spectrele compusilor dinamestec nu sunt suficient de diferentiateB. are aplicatii in analiza si controlulmedicamentelor, in analiza biochimica si delaborator clinicC. este importanta cand absorbanta estedenaturataD. este importanta in cazul in care in solutiade analit apare un fenomen de reflexie a

luminiiE. este importanta cand spectrul de ordinul 0al solutiei de analizat prezinta un decalaj spremaxim(pag. 327 - 329)

F2556048. Spectrometria în UV-VIS seaplică în domeniul spectral

A. 0 - 180 nmB. 180 - 1100 nmC. 1100 - 2100nmD. 2100 - 3000 nmE. 1100 - 1500 nm(pag. 296)

F2556049. Legăturile sigma din structurasubstanţelor organice au o stabilitate A. mareB. micaC. medieD. mijlocieE. foarte mare(pag. 298)

F2556050. Tranziţia n - π* constă în saltulunui electron de pe un orbital molecular de nelegătură n peun orbital molecular de antilegătură π* şieste o tranziţie de intensitate

A. mareB. micăC. medieD. extram de micăE. extrem de mare(pag. 299-300)

F2556051. Reacţia în care se formeazăcarbocationi a căror sarcină pozitivăatrage electronii vecini,



determinând deplasearea ambelor legăturise numeşte

A. reacţie de hipsocromismB. reacţie de batocromismC. reacţie de halocromieD. reacţie dublă

E. reacţie de monocromism(pag. 304)

F2556052. Legea lui Lambert - Beer estevalabiă numai

A. pentru soluţii concentrateB. pentru soluţii diluateC. pentru soluţii de concentraţie medieD. numai pentru soluţii colorateE. numai pentru soluţii incolore(pag. 309-310)

F2556053. Care din următorii cromoforisunt specifici pentru oxime

A. -NH2B. -NOH

C. -ONOD. -N=OE. -ONO2(pag. 302)

F2656054. Deplasarea maximului deabsorbţie la lungimi de undă mai mici(energii de excitaţie maimari) poartă denumirea de:

A. efect batocromB. deplasare hipsocromăC. efect hipercromD. efect hipocromE. solvatocromie

(pag. 304 vol.2)F2656055. Simbolul A (1%,1cm) semnifică în spectrofotometria UV-VIS: A. absorbanţaB. absorbtivitateaC. absorbanţa molarăD. absorbanţa specificăE. transmitanţa(pag. 309 vol.2)

F2656056. La impactul unei radiaţii cu omoleculă, se produce modificareaenergiei totale a acesteiadatorită modificării:

A. numai a energiei de rotaţieB. numai a energiei de vibraţieC. numai a energiei electroniceD. numai a energiei de rotaţie şi vibraţieE. energiei de rotaţie, vibraţie, electronice(pag. 298 vol.2)

F2656057. Tranziţiile de tip π-π* suntcaracteristice:

A. sistemelor nesaturate care conţin unheteroatom cu dublet de electronineparticipanţiB. compuşilor anorganici care implicăelectronii din orbitalii moleculari dC. sistemelor nesaturate care conţin o dublă

legătură etilenică izolatăD. cicloalcanilor E. halogenilor (pag. 301 vol.2)

F2656058. O soluţie a unei substanţemedicamentoase X ce conţine 0,1200g/lde substanţă activă areabsorbanţa 0,126 la 257 nm în cuva de 1cm. Absorbanţa specifică A (1%,1cm) vafi:

A. 1,05B. 10,5C. 100,5D. 0,95

E. 9,5(pag. 309 vol.2)

F2656059. Concentraţia în μg/ml a uneisoluţii de triptofan (M=204,2) în acidclorhidric 0,1M, a careiabsorbanţă la λmax=277 nm este 0,613 încuva de 4 cm iar absobanţa molară ε la277 nm este 5432l/cm·mol va fi:

A. 576 μg/mlB. 5,76 μg/mlC. 5760 μg/mlD. 288 μg/ml

E. 2,88 μg/ml(pag. 308,309 vol.2)

F2656060. Care dintre următoarelesubstante ajutătoare folosite la preparareasupozitoarelor vaginale,au rolul de antioxidanti ?

A. Miristatul de propilenglicolB. Acidul sorbic, nipaesteriiC. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propilD. HialuronidazaE. Uleiul de ricin(pag. 7, pag. 544-545)

F2656061. Care dintre următoarelesubstante ajutătoare folosite la preparareasupozitoarelor vaginaleau rolul de sechestranti ?

A. PropilenglicolulB. Acidul ascorbic, EDTAC. Tweenurile si spanurileD. PolietilenglicoliiE. Sărurile acizilor biliari(pag. 7, pag. 544-545)



F2656062. Dintre bazele de supozitoarevaginale, sunt hidrosolubile următoarele:

A. Massa WecobeeB. Massa SuppocireC. Massa ValsupD. Massa tripla

E. Massa Valmen(pag. 7, pag. 543-544)

F2656063. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasă folosită cabază are următoareaformulă:

A. gelatină 10 g, glicerină 2 g, apă distilată 6gB. gelatină 2 g, glicerină 5 g, apă distilată 10gC. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 4gD. gelatină 5 g, glicerină 5 g, apă distilată 10g

E. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 5g(pag. 9, pag. 890)

F2656064. După FR X supozitoarelevaginale preparate din baze liposolubiletrebuie să se topească încel mult:

A. 45 de minuteB. 25 de minuteC. 60 de minuteD. 30 de minuteE. 5 minute(pag. 9, pag. 890)

F2656065. După FR X supozitoarelevaginale preparate din baze hidrosolubiletrebuie să se dizolve încel mult:

A. 2 oreB. 45 de minuteC. 1 orăD. 5 minuteE. 30 de minute(pag. 9, pag. 890)

F2656066. Care dintre următoarelesubstante ajutătoare folosite la preparareasupozitoarelor vaginaleau rolul de conservanti antimicrobieni ?

A. Arlacelul 186B. Alcoolul cetilic 5 %C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propilD. Tween-ul 80E. Acidul sorbic, nipaesterii(pag. 7, pag. 544-545)


MULTIPLU

F1256067. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la determinărilespectrofotometrice UV-VIS suntcorecte?

A. concentraţiile soluţiilor se aleg astfel încâtvalorile absorbanţelor să fie cuprinse între

0.30 şi 0.70B. pentru determinările spectrofotometrice sefolosec minimum patru cuve identiceC. abaterea admisă faţă de lungimea deundă prevăzută în monografia respectivăeste de ±6 nmdacă nu se prevede lichidul de compensare,determinarea se efectuează folosind ca lichidde compensaresolventul de la prepararea soluţiei-probăD.E. determinările se efectuează la 30 ±10 °C(pag. 1036-1038)

F1256068. Care dintre următoarelesubstanţe medicamentoase prezintămaxime de absorbţie îndomeniul spectral VIS?

A. ciancobalaminaB. furosemidC. riboflavinăD. etinilestradiolE. rifampicina(pag. 327-328;411-412;700-702;907-908)

F1256069. Care dintre următoarelesubstanţe se dozează prin metodaspectrofotometrică în UV?

A. vitamina D3

B. prednisonulC. apa distilatăD. ciancobalaminaE. acidul clorhidric(pag. 312-314;783, 328)

F1256070. Determinarea cantitativă a uneisubstanţe medicamentoase prin metodaspectrofotometricăUV-VIS se poate realiza utilizând:

A. absorbanţa molarăB. un etalon al aceleaşi substanţe cu oconcentraţie cunoscută CeC. indicele de refracţie

D. curbă de calibrareE. absorbanţa specifică(pag. 309-312;1036-1037)

F1256071. Determinarea cantitativă prinmetoda spectrofotometrică se poaterealiza:

A. folosind indicele de refracţieB. folosind absorbanţa specificăC. folosind unghiul de rotaţie al planuluiluminii polarizate



D. utilizând o curbă de calibrareE. folosind un etalon de concentraţiecunoscută(pag. 309-313;1037)

F1256072. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face:

A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei înfuncţie de lungimea de undăB. prin reprezentarea grafică a transmitanţei

în funcţie de lungimea de undăC. prin reprezentarea grafică a absorbanţeimolare în funcţie de concentraţieD. prin reprezentarea grafică a concentraţiei

în funcţie de lungimea de undăE. prin reprezentarea grafică a absorbanţei înfuncţie de concentraţie(pag. 318)

F1256073. Lungimea de undă se poateexprima în:

A. centimetri (cm)

B. angstromi (Å)C. cm-1D. nanometri (nm)E. micrometri (mm)(pag. 290)

F1256074. Solvenţii utilizaţi la pregătireaprobelor pentru citirea în UV-VIS trebuiesa îndeplineascăurmătoarele condiţii:

A. să interacţioneze cu substanţa de analizatB. să nu absoarbă în aceeaşi regiunespectrală cu substanţa de analizatC. să nu interacţioneze cu substanţa de

analizatD. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşilungime de undă cu substanţa de analizatE. pot fi utilizaţi orice solvenţi(pag. 318-319)

F1256075. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarelecomponente:

A. sursa de radiaţiiB. coloana cromatograficăC. detectorulD. amplificator E. înregistrator (pag. 1037)

F1256076. Tranziţiile electronice care auloc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS secaracterizează prin:

A. lungimea de undăB. absorbanţăC. absorbanţa molarăD. transmitanţăE. numărul de undă(pag. 300)

F1256077. Un spectru UV-VIS poatefurniza informaţii despre:

A. identitatea unei substanţemedicamentoaseB. puritatea unei substanţe medicamentoaseC. punctul de topire al unei substanţe

medicamentoaseD. punctul de solidificare al unei substanţemedicamentoaseE. cantitatea de substanţă activă(pag. 309-312;1037)

F1256078. Următoarele substanţemedicamentoase pot fi dozate în UV,cuexcepţia:

A. simvastatinaB. permanganat de potasiuC. tiamfenicolD. tenoxicamE. clozapina(pag. 314-325)

F1356079. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:

A. abscisa – lungimea de unda, ordonata –absorbantaB. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimeade undaC. abscisa – transmitanta, ordonata -lungimea de undaD. abscisa – lungimea de unda, ordonata -transmitantaE. abscisa – numarul de unda, ordonata –absorbanta(pag. 318)

F1356080. Legea Lambert-Beer: A. este legea fundamentala a absorbtieiB. este valabila numai pentru solutiiconcentratestabileste relatia dintre lumina absorbita,structura si concentratia in substanta deanalizat a solutiei sigrosimea stratului absorbantC.D. este valabila numai pentru solutii diluateE. include temperatura mediului(pag. 308, 1036)

F1356081. Pentru determinarea pKa alunui acid slab, se inregistreaza spectrelesolutiei la:

A. pH = 2, cand predomina forma molecularapura, acidul nefiind ionizatB. pH = 2, cand predomina forma ionizatapura, acidul fiind ionizatC. pH = 8, cand predomina forma molecularapura, acidul fiind ionizatD. pH = 8, cand predomina forma ionizatpura, acidul fiind ionizat



E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele2 forme(pag. 321)

F1356082. Spectrele derivate dinspectrometria de absorbtie prezintaurmatoarele caracteristici:

A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrulinitialB. rezolutia creste odata cu ordinul derivateiC. rezolutia scade odata cu crestereaordinului derivateiD. amplitudinea picurilor derivate creste cuordinul derivateiE. cresterea rezolutiei nu este limitata(pag. 331)

F1356083. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu fir de wolframB. este o lampa de hidrogenC. este o lampa cu deuteriuD. furnizeaza un fascicul cu radiatii in

domeniul 160 – 380 nmE. furnizeaza un fascicul cu radiatii indomeniul 320-2500 nm(pag. 297)

F1356084. Tranzitia n-π*:consta in saltul unui electron de pe un orbitalmolecular de nelegatura n pe un orbitalmolecular deantilegatura π*:

A.B. este o tranzitie de intensitate mareC. se intalneste la sisteme nesaturate, cu odubla legatura etilenica

D. este o tranzitie de intensitate micaE. apare in UV indepartat (sub 200 nm)(pag. 301)

F1356085. Tranzitiile de tip d-d*: A. sunt specifice compusilor anorganici careimplica electronii din orbitalii moleculari dB. sunt insotiti de o absorbtivitate micaC. se produc in domeniul UVD. sunt specifice compusilor organici careimplica electronii din orbitalii moleculari dE. se produc in domeniul VIS(pag. 301)

F1456086. Care din substanţele activefarmaceutice pot produce benzi deabsorbţie de tipul pi – pi* ?

A. fenilbutazon ;B. mentol ;C. metenamină ;D. nifedipin ;E. sorbitol.(pag. 301, [6] vol. II ; 620 ; 631 ; 695 ; 751, [9])

F1456087. Care din tipurile de tranziţiielectronice se pot realiza în moleculaurotropinei ?

A. tranziţii de tipul sigma – sigma* ;B. tranziţii de tipul sigma – pi* ;C. tranziţii de tipul n – sigma* ;

D. tranziţii de tipul pi – pi* ;E. tranziţii de tipul n – pi* ;(pag. 300-302, [6] vol. II ; 631, [9])

F1456088. Care din următoarele grupărifuncţionale pot determina tranziţiielectronice de tipul pi – pi* ?

A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );C. gruparea nitril ( -CN ) ;D. gruparea carboxilică ( -COOH ) ;E. gruparea carbonilică ( >C=O ).(pag. 301, [6] vol. II)

F1456089. Care dintre tipurile de tranziţii,capabile să determine apariţia benzilor de

absorbţie înspectrofotometria în ultraviolet şi vizibil,prezintă importanţă analitică in controlulmedicamentelor ?

A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;B. tranziţiile de tipul sigma – pi* ;C. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;D. tranziţiile de tipul pi – pi* ;E. tranziţiile de tipul n – pi*(pag. 300-302, [6] vol. II)

F1456090. Care dintre următoarelesubstanţe poate fi determinată cantitativin solutie, direct prin

metoda spectrofotometrică în domeniulvizibil (400 – 800 nm) ? A. papaverina ;B. vitamina B12 ;C. hidrocortizona ;D. rifampicina ;E. fenobarbital(pag. 327 ; 828 ; 830, [9])

F1456091. Termenul de "solvatocromie",utilizat în spectrofotometrie analitică,poate însemna . . .

îmbunătăţirea rezolutiei unei metode analiticespectrofotometrice prin prelucrareamatematică adecvată adatelor de măsurare a absorbanţei ;

A.B. modificarea batocromă a unei benzi deabsorbţie determinată de un solvent;C. modificarea hipsocromă a unei benzi deabsorbţie determinată de un solvent ;D. modificarea hipercromă a unei benzi deabsorbţie determinată de un solvent;



modificarea poziţiei în spectru a unei benzi înfuncţie de concentraţia speciei chimicerăspunzătoare deabsorbţie optică.E.(pag. 303, [6] vol. II)

F1556092. Care dintre următoareleafirmaţii este corectă?

A. efectul hipsocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mari;B. efectul hipsocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mici;C. efectul batocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mari;D. efectul batocromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mici;

E. efectul hipercromic constă în deplasareabenzilor de absorbţie spre lungimi de undămai mari.(pag. 304)

F1556093. Care dintre următoarele lungimide undă aparţin domeniului spectrat UV?

A. 200 nm;B. 340 nm;C. 450 nm;D. 650 nm;E. 1000 nm.(pag. 296)

F1556094. Care dintre următoarele lungimi

de undă aparţin domeniului vizibil? A. 200 nm;B. 300 nm;C. 500 nm;D. 600 nm;E. 650 nm;(pag. 296)

F1556095. De care dintre următoarelemărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde directproporţional?

A. absorbtivitatea;B. concentraţia molară a analitului;C. volumul soluţiei;D. densitatea soluţiei;E. masa molară a analitului.(pag. 308)

F1556096. Din punct de vedere alparticipării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă, latranzacţii electronice se distingurmătoarele tipuri de electroni:

A. înveliş electronic închis;

B. electroni sigma;C. electroni p;D. electroni pi;E. electroni n.(pag. 302)

F1556097. În spectrometria UV-VIScauzele erorilor datorate aparaturii pot fi:

A. preparării defectuoase a soluţiilor;B. manevrelor greşite din timpul analizei;C. zgomotului de fond al sursei luminoase;D. zgomotului de fond al multiplicatorului;E. procelor de reflexie şi difuziune apărute peparcursul optic al spectrometrului.(pag. 311)

F1556098. Orice spectrofotometru UV-VISare în constituţie următoarele părţi maiimportante:

A. sursa de radiaţii;B. coloana de separare;C. sistem dispersiv combinat cu

monocromator;D. agitator magnetic;E. detector.(pag. 306)

F1556099. Tranziţiile electronice suntlegate de următoarele forme de energie:

A. energie de vibraţie;B. energie de rotaţie;C. energie calorică;D. energie electrică;E. energie magnetică.(pag. 298)

F1656100. Alegeti afirmatiile corecte cu

privire la spectrometria derivata:In spectrometria derivata sunt importantelungimea de unda si ordinul derivatei la carese calculeazaderivata

A.B. Spectrele derivate prezinta o rezolutie maibuna decat spectrele initialeC. Spectrele derivate prezinta o rezolutie maislaba decat spectrele initialeD. In practica analitica se utilizeaza cel maifrecvent spectrele derivate de ordinul 3E. In practica analitica se utilizeaza cel maifrecvent spectrele derivate de ordinul 1 si 2(pag. 327-332)

F1656101. Alegeti afirmatiile corecte:Toate modificarile ce duc la deplasareabenzii de absorbtie catre lungimi de unda maimari se vor numiefect batocrom

A.



In cazul in care trecerea moleculei din starefundamentala in stare excitata se face cuabsorbtie mai marede energie determinand o deplasare a benziide absorbtie spre lungimi de unda mai mici,efectul se

numeste hipsocromB.C. Deplasarea benzilor de absorbtie sprelungimi de unda mai mici se numeste efectbatocromD. Deplasarea benzilor de absorbtie sprelungimi de unda mai mari se numeste efecthipsocromEfectul produs de o modificare structurala ceare ca rezultat intensificarea culorii senumeste efecthipercromE.(pag. 302-306)

F1656102. Care afirmatie este corecta? A. Tranzitiile care au loc cu o energie mareprezinta absorbtii maxime in domeniullungimilor de unda miciB. Tranzitiile care au loc cu energie micaprezinta absorbtii maxime in domeniullungimilor de unda miciC. Tranzitiile care au loc cu energie micaprezinta absorbtii maxime in domeniullungimilor de unda mariD. Maximul de absorbtie este lungimea deunda la care absorbtia este minima iar transmitanta maxima

E. Maximul de absorbtie este lungimea deunda la care absorbanta este maxima sitransmitanta minima(pag. 291)

F1656103. Care din afirmatiile cu privire lalegea Lambert - Beer sunt corecte:

A. Legea este valabila pentru solutii cuconcentratii mai mari de 0,01 MB. Legea este valabila pentru solutii cuconcentratii mai mici de 0,01 MC. Legea se respecta numai daca selucreaza cu radiatii policromaticeD. Legea se respecta numai daca se

lucreaza cu radiatii monocromaticeE. Literatura de specialitate prevede siabateri chimice de la legea Lambert - Beer (pag. 309-312)

F1656104. Ce modificari se pot produce laabsorbtia energiei luminoase din UV-VISde catre uncompus organic?

A. Tranzitii electronice sigma - sigma*B. Tranzitii electronice sigma - pi

C. Tranzitii electronice pi - pi*D. Tranzitii electronice n - sigma*E. Tranzitii electronice n - pi*(pag. 300-301)

F1656105. Ce reprezinta lambda max aunei substante:

A. Pozitia maximului de absorbtieB. Lungimea de unda a radiatiei ce produce otranzitie electronicaC. Lungimea de unda corespunzatoareenergiei starii fundamentale a moleculelor substanteiLungimea de unda corespunzatoare radiatieice produce trecerea dintr-o stare electronicainferioara in unasuperioaraD.Lungimea de unda corespunzatoare radiatieice produce trecerea dintr-o stare de rotatiesuperioara in una

inferioaraE.(pag. 298, 308-313)

F1656106. FRX prevede in cazuldeterminarilor spectrofotometrice in UV-VIS:

A. Efectuarea determinarilor la temperaturade 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm, daca nu seprevede altfelB. Concentratiile solutiilor sunt specificate inmonografia respectivaC. Scala absorbantelor se verifica si seetaloneaza cu o solutie de permanganat de

potasiu (s.r.)D. Natura solventului nu influenteazadeterminarileE. pH-ul nu influenteaza determinarilespectrofotometrice in sisteme acido-bazice(pag. 321-324; 1036-1037 [FR X])

F1656107. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS,monografiile din FRX prevad:

A. Lungimea de unda la care se facedeterminareaB. Concentratia solutiilor C. Natura solventului

D. Conditiile de pH cand e necesar E. Absorbtivitatea molara(pag. 1037, [FR X])

F1656108. La ce se refera expresia A = log(Io/I)?

A. La absorbantaB. Este o masura calitativa a efectului produsla trecerea fasciculului luminos printr-osubstanta



O masura cantitativa a scaderii intensitatiiradiatiei luminoase ce trece printr-osubstanta datorita reflexiei,difuziei si absorbtiei radiatieiC.O masura cantitativa a scaderii intensitatii

radiatiei la trecerea printr-o substanta datoritafenomenului deabsorbtie a radiatieiD.E. O marime ce creste direct proportional cuconcentratia(pag. 308-310)

F1656109. Spectroscopia in UV se poateaplica la:

A. Analiza structurala bazata perecunoasterea unor grupari cromoforeB. Studiul unor procese chimice in solutieC. Determinarea valorii pKaD. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-

pamantoase din forme farmaceuticeE. Identificarea formelor polimorfe(pag. 315-326)

F2156110. Inregistrarea spectrelor in UV -VIS:

A. este o problema de mare importanta indeterminarea substantelor medicamentoaseB. nu are nici o relevanta in determinareasubstantelor medicamentoaseC. este foarte importanta pentru dozareasubstantelor medicamentoaseD. se poate face prin reprezentarea grafica aabsorbantei in functie de lungimea de unda

E. se poate face prin reprezentarea grafica aabsorbantei in functie de derivatatransmitantei(pag. 318)

F2156111. Inregistrarea spectrelor in UV -VIS:

A. se face in solutiile analitilor in apa purapentru analiza indiferent de substantaB. alegerea solventului pentru solutiasubstantei de analizat nu este de oimportanta covarsitoareC. alegerea solventului este dificila deoarecesolventul nu trebuie sa absoarba semnificativ

D. apa absoarbe la 200 nmE. apa absoarbe la 700 nm deoarece este unsolvent special(pag. 318,319)

F2156112. O aplicatie importanta aspectrofotometriei UV este cea care serefera la tetraciclina:

A. tetraciclina in solutie acida sufera o reactiereversibila de epimerizare la epitetraciclina

B. tetraciclina in solutie acida sufera o reactieireversibila de epimerizare la epitetraciclinaC. tetraciclina in solutie bazica sufera oreactie ireversibila de epimerizare laepitetraciclinaD. determinarea raportului tetraciclina /

epitetraciclina se poate face prinspectrofotometrie UVintre spectrele UV ale tetraciclinei siepitetraciclinei nu sunt deosebiri importantesi e nevoie de testesuplimentareE.(pag. 315,316)

F2156113. Spectrofotometria in UV - VISse aplica in domeniul spectral:

A. 185 - 400 nmB. 0,75 - 2,5 micrometriC. 400 - 700 nmD. 2,5 - 5,0 microni

E. 700 - 1100 nm(pag. 296)

F2156114. Care sunt afirmatiile corecte: A. efectul hipsocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mariB. efectul batocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mariC. efectul hipsocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai miciD. efectul batocromic consta in deplasarea

benzilor de absorbtie spre lungimi de undamai miciE. efectul hipercromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mari(pag. 304)

F2156115. Care din afirmatiile de mai jossunt corecte:

A. in practica analitica, domeniul spectral UVutilizat este domeniul UV - apropiat, cuprinsintre 200 si 380 nmB. in practica analitica domeniul spectral VISutilizat este cuprins intre 380 si 780 nm

C. spectrofotometria UV - VIS este utilizatamai ales pentru identificareD. in practica analitica domeniul spectral UV -VIS este cuprins intre 700 si 1100 nmE. spectrofotometrele ofera spectreleelectronice ale substantelor analizate(pag. 296,297)

F2156116. La baza tranzitiilor electronice(in spectrofotometria UV-VIS) staugruparile cromofore



A. -COOH pentru aminoB. -NO2 pentru nitroC. -NH2 pentru aminoD. -NOH pentru oximaE. -NO pentru oxima(pag. 302)

F2156117. Sunt adevarate afirmatiile: A. efectul hipsocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai miciB. efectul hipsocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mariC. efectul batocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai miciD. efectul batocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mariE. efectul hipercromic consta in deplasarea

benzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mari(pag. 304)

F2156118. Pentru determinarile cantitativein spectrofotometria UV - VIS:

A. este recomandabil sa se stabileasca ocurba de calibrareB. se verifica prin metoda celor mai micipatrateC. se verifica prin metoda celor mai maripatrateD. se verifica prin metoda regresiei liniaresimple

E. se verifica prin metoda regresiei neliniaresimple(pag. 312)

F2256119. Domeniul spectral UV-VIS estealcatuit din:

A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nmB. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nmC. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre100 -185nmD. vizibil, cuprins intre 400-700E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm(pag. 296)

F2256120. Selectati enunturile corecte: A. efectul hipsocromic consta in crestereaintensitatii benzilor de absorbtieB. regula Woodward-Feiser stabileste ocorelatie intre strucutura chimica si pozitiabenzilor de absorbtieC. efectul batocromic consta in deplasareabenzilor de absorbtie spre lungimi de undamai mari

D. regula Woodward-Feiser nu poate fiaplicata in cazul steroizilor E. reactia de halocromie consta in aparitiacarbocationilor, a caror sarcina pozitivaatrage electronii vecini(pag. 304 - 305)

F2256121. Selectati enunturile corecte: A. legea Lambert-Beer este valabila numaipentru solutii cu concentratii mai mari de0,01MB. la aceste concentratii de 0,01M solutiile auin general o forta ionica scazutaC. in cazul in care analitii pot interactiona cusolventii exista abateri de la legea Lambert-Beer D. pentru a se respecta legea Lambert-Beer se lucreaza numai cu radiatii monocromaticeuzual se utilizeaza surse de radiatiipolicromatice, din care se selecteaza oradiatie aproximativ

monocromaticaE.(pag. 310 - 311)

F2256122. Selectati enunturile corectereferitoare la solventii potriviti pentrurealizarea spectrelor UVVIS:

A. pentru determinarile spectrofotometrice inUV solventul este intotdeauna apaB. daca substatele de analizat sunt insolubilein apa, nu se pot analiza in UV-VISC. solventul nu trebuie sa absoarbasemnificativ in regiunea spectrala aleasaD. interactiunile dintre analiti si solventi

poarta numele de solvatocromiaE. fenomenul de solvatocromie nu producemodificari in spectrul UV al unei substante(pag. 318 319)

F2256123. Selectati enunturile corectereferitoare la determinarea valorii pKa aunei substante prinmasuratori spectrofotometrice:

A. pentru determinari cat mai precise sealege intotdeauna lungimea de unda de220nmB. se inregistreaza spectrele solutiei la un pHla care predomina forma moleculara pura,

neionizataC. se inregistreaza spectrele solutiei la un pHla care predomina forma ionizatase inregistreaza spectrele solutiei la un pHintermediar, pentru care exista un echilibruintre cele douaformeD.E. valoarea pKa este o caracteristica asubstantelor neionizabile



(pag. 321 - 322)

F2256124. Selectati enunturile corectereferitoare la spectrometria derivata:

A. punctelor de inflexiune din spectrul deordinul zero le corespund pe curba derivatamaxime si minimeB. spectrele derivate au o rezolutie netinferioara spectrelor in absobantaC. este un procedeu potivit de amplificare siprecizare a particularitatilor spectrelor D. spectrele sunt cu atat mai simple cu catcreste ordinul derivateiE. cele mai utilizate in practica analitica suntderivatele cu ordin mai mare de patru(pag. 328 -330)

F2256125. Spectrele derivate prezintaurmatoarele avantaje:

A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrulinitialB. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul

initialC. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrulinitialD. amplitudinea picurilor derivate scade cuordinul derivateiE. amplitudinea picurilor derivate creste cuordinul derivatei(pag. 331 - 332)

F2256126. Selectati marimilecaracteristice spectrofotometriei inultraviolet si vizibil:

A. absorbanta specificaB. numarul de unda

C. absorbantaD. absorbtivitateaE. coeficientul molar de extinctie(pag. 1036 - 1037)

F2256127. Selectati enunturile corectereferitoare la absorbanta specifica:

A. pentru o substanta data are aceeasivaloare independent de lungimea de undaB. reprezinta absorbanta unui strat cugrosimea de 1cm si concentratia de 1g%C. este o constanta caracteristica fiecareisubstante la o anumita lungime de undaD. reprezinta absorbanta unei solutii cu oconcentratie de 10% citita in cuva de 1cmE. reprezinta absorbanta unei solutii cu oconcentratie de 1mol/litru citita in cuva de1cm(pag. 1037)

F2256128. Selectati enunturile corectereferitoare la spectrofotometria UV-VIS:

A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mainumeste si densitate optica

B. coeficientul molar de extinctie se mainumeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a)C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm1%)D. cunoscand absorbanta specifica se poatecalcula concentratia procentuala in substanta

de analizatE. absorbanta specifica mai poarta numelede transmisie(pag. 1036 -1037)

F2256129. Selectati enunturile corectereferitoare la absorbtivitatea molara:

A. este o masura a absorbtiei luminii la oanumita lungime de unda pentru o substantadataB. grasimea stratului de solutie a substanteide analizat este de 1mC. concentratia solutiei este de 1mol/litruD. valoarea absorbtivitatii molare nu variazaodata cu lungimea de unda

E. poarta si numele de coeficient molar deexctinctie(pag. 1036)

F2256130. Selectati enuntul incorectreferitor la spectrofotometria UV-VIS:

A. stabilirea puritatii unei substante se poateface pe baza raportului absorbantelor la doualungimi de undastabilirea puritatii unei substante se poateface pe baza mediei aritmetice aabsorbantelor la doua lungimide undaB.

C. spectrele se obtin prin reprezentareagrafica a absorbantei in functie de lungimeade undaD. spectrele se obtin prin reprezentareagrafica a transmitantei in functie de lungimeade undaE. stabilirea puritatii unei substante se poateface pe baza diferentei absorbantelor la doualungimi de unda(pag. 1037)

F2256131. Spectrofotometrul de absorbtiein ultraviolet si vizibil are:

A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram

pentru domeniul vizibilB. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogenpentru domeniul vizibilC. monocromator si cuve din sticla pentrudomeniul ultravioletD. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriupentru domeniul ultravioletE. detector, amplificator si inregistrator (pag. 1037)



F2256132. Selectati enunturile corectereferitoare la determinarilespectrofotometrice:

A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incatabsorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea

de unda este de ±5nmC. determinarile se efectueaza latemperatura de 20±0.5°C, daca nu seprevede altfelD. se utilizeaza doua cuve identiceE. daca in monografia substantei nu esteprevazut lichidul de compensare, acesta esteintotdeauna apadistilata(pag. 1037)

F2256133. Selectati enunturile corectereferitoare la etalonareaspectrofotometrului UV-VIS:

A. scara absorbantelor se etaloneaza

folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.)B. scara absorbantelor se etaloneazafolosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.)C. scara absorbantelor se etaloneazafolosind o solutie de permanganat de potasiu(s.r.)D. solutia de etalonare este preparata in apadistilataE. solutia de etalonare este preparata in acidsulfuric 0.005mol/l(pag. 1038)

F2256134. In cazul in care o substantapoate fi determinata prin

spectrofotometrie UV-VIS, inmonografia respectiva din FRX suntprevazute:

A. denumirea comerciala aspectrofotometrului cu care trebuie efectuatadeterminareaB. materialul din care sunt confectionatecuvele cu care se efectueaza determinareaC. concentratia solutiilor D. daca este necesar, conditiile de pH in carese efectueaza determinarileE. natura solventului(pag. 1037)

F2256135. Selectati enunturile incorectereferitoare la absorbanta unei solutii: A. este logaritmul zecimal al transmitantei TB. este logaritmul zecimal al raportului dintreintensitatea luminii incidente si intensitatealuminii transmiseC. este invers proportionala cu concentratiain substanta de analizatD. este proportionala cu grosimea stratuluiabsorbant

E. se mai numeste si exctinctie specifica(pag. 1036 - 1037)

F2256136. Selectati enunturile corectereferitoare la spectrofotometria UV-VIS:

A. transmitanta este raportul dintreintensitatea luminii incidente si intensitatealuminii transmiseB. absorbtivitatea se noteaza (a)absorbtivitatea este raportul dintre absobantasolutiei de analizat si produsul dintreconcentratia substanteide analizat si grosimea stratului absorbantC.D. in cazul calculului absorbtivitatii,concentratia solutiei se exprima in mol/litruE. in cazul calculului absorbtivitatii, grosimeastratului absorbant se exprima in cm(pag. 1036)

F2256137. FRX prevede dozareabromhexinului din "Compressi

bromhexini hydrochloridi" 8mg/cpprintr-o metoda spectrofotometrica UVastfel: se cantareste cu exactitate ocantitate de 0,029g pulberecomprimate intr-un balon cotat de 100ml,si se prelucreaza conform tehnicii delucru. Se completeazala cota cu HCl 0,1mol/litru si seomogenizeaza. Se filtreaza indepartand20ml din filtrat si se determinaabsorbanta la 317nm. Stiind caabsorbanta specifica A1cm,1% la 317nmeste 86, ca absorbanta citita

Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor este de M=0,038g si abaterea admisa estede ±10%, se secalculeze concentratia comprimatelor sisa se precizeze daca ele corespundprevederilor FRX.

A. 168,2mg/cpB. corespundeC. nu corespundeD. 7,6mg/cpE. 190mg/cp(pag. 289)

F2256138. FRX prevede dozarea

etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati"130mg/ml printr-o metodaspectrofotometrica UV astfel: se masoaracu exactitate 5ml solutie injectabila si sedilueaza cu apaproaspat fiarta si racita intr-un balon cotatde 250ml. Se aduce la cota cu acelasisolvent, se



omogenizeaza si 5ml din solutie sedilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Sedetermina absorbantasolutiei la 301nm. Stiind ca absorbantaspecifica A1cm,1% la 301nm este 148,8,ca absorbanta citita

Ap=0,3720 abaterea admisa este de ±5%,se se calculeze concentratia solutieiinjectabile analizate si sase precizeze daca ea corespundeprevederilor FRX.

A. nu corespundeB. 125mg/mlC. 130mg/mlD. corespundeE. 128,5mg/ml(pag. 527)

F2256139. Conform FR X, spectrul inultraviolet al solutiei de la dozareaetamsilatului din "IniectabileEtamsylati" prezinta doua maxime la221nm si 301nm. Absorbantele citite la221nm si 301nm, au fostAp=0,740, respectiv Ap=0,500. Sa seprecizeze daca solutia injectabilacorespunde din punct de vedereal puritatii stiind ca raportul absorbantelor determinate la 221nm si 301nm trebuie safie cuprins intre1,44 si 1,50.

A. nu corespundeB. 0,675C. 1,480

D. 0,240E. corespunde(pag. 527)

F2356140. Tranzitia n - sigma deantilegatura

A. consta in saltul unui electron dintr-undublet n al atomilor O, N, S, X pe un nivelsigma de antilegaturaB. se produce la limita regiunii UV indepartatC. are o intensitate micaD. se intalneste in sisteme nesaturateE. are o intensitate medie(pag. 301)

F2356141. Efectul hipercromic: A. consta in deplasarea benzilor de absorbtiespre lungimi de unda mai miciB. consta in cresterea intensitatii benzilor C. se intalneste la beta-caroten, forma transD. se intalneste la beta caroten, forma cisE. consta in deplasarea benzilor de absorbtiespre lungimi de unda mai mari(pag. 304)

F2356142. Legea Lamber-Beer estevalabila numai pentru solutii diluatedeoarece:

A. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile auo forta ionica ridicataB. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au

o forta ionica scazutaC. la concentratii mai mici de 0.01 solutiile auo forta ionica ridicataD. interactiunile electrostatice dintrecomponentii solutiei sunt mai intenseE. interactiunile electrostatice dintrecomponentii solutiei sunt mai slabe(pag. 310)

F2356143. In spectrometria derivata,spectrul derivat de ordinul 3 prezintaurmatoarele caracteristici:

A. prezinta 2 maxime, unul mai mic, al doileamai mareB. prezinta 2 minime, din care una mai

importantaC. prezinta 2 maxime ce corespund celor 2puncte de inflexiune ale primei derivateD. tine seama de maximele si minimelespectrului derivatei de ordin imediat inferior E. picul cel mai important este situat laaceeasi lungime ca si maximul picului deordinul zero(pag. 331)

F2356144. Tranzitia n-π*:consta in saltul unui electron de pe un orbitalmolecular de nelegatura n pe un orbitalmolecular de

antilegatura π*: A.B. este o tranzitie de intensitate mareC. se intalneste la sisteme nesaturate, cu odubla legatura etilenicaD. este o tranzitie de intensitate micaE. apare in UV indepartat (sub 200 nm)(pag. 301)

F2356145. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:

A. abscisa – lungimea de unda, ordonata –absorbantaB. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea

de undaC. abscisa – transmitanta, ordonata -lungimea de undaD. abscisa – lungimea de unda, ordonata -transmitantaE. abscisa – numarul de unda, ordonata –absorbanta(pag. 318)



F2356146. Pentru determinarea pKa alunui acid slab, se inregistreaza spectrelesolutiei la:

A. pH = 2, cand predomina forma molecularapura, acidul nefiind ionizatB. pH = 2, cand predomina forma ionizata

pura, acidul fiind ionizatC. pH = 8, cand predomina forma molecularapura, acidul fiind ionizatD. pH = 8, cand predomina forma ionizatpura, acidul fiind ionizatE. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele2 forme(pag. 321)

F2356147. Spectrele derivate dinspectrometria de absorbtie prezintaurmatoarele caracteristici:

A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrulinitialB. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei

C. rezolutia scade odata cu crestereaordinului derivateiD. amplitudinea picurilor derivate creste cuordinul derivateiE. cresterea rezolutiei nu este limitata(pag. 331)

F2356148. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu fir de wolframB. este o lampa de hidrogenC. este o lampa cu deuteriuD. furnizeaza un fascicul cu radiatii indomeniul 160 – 380 nmE. furnizeaza un fascicul cu radiatii in

domeniul 320-2500 nm(pag. 297)

F2356149. Tranzitiile de tip d-d*: A. sunt specifice compusilor anorganici careimplica electronii din orbitalii moleculari dB. sunt insotiti de o absorbtivitate micaC. se produc in domeniul UVD. sunt specifice compusilor organici careimplica electronii din orbitalii moleculari dE. se produc in domeniul VIS(pag. 301)

F2356150. Legea Lambert-Beer: A. este legea fundamentala a absorbtieiB. este valabila numai pentru solutiiconcentratestabileste relatia dintre lumina absorbita,structura si concentratia in substanta deanalizat a solutiei sigrosimea stratului absorbantC.D. este valabila numai pentru solutii diluateE. include temperatura mediului(pag. 308, 1036)

F2556151. Absorbţia specifică, termen des întâlnit în controlul medicamentului sedefineşte ca

A. absorbanţa unui strat desoluţie cugrosimea de 1 mm care conţine 1 mg desubstanţă la 100 ml soluţie

B. absorbanţa unui strat desoluţie cugrosimea de 1 cm care conţine 1 mg desubstanţă la 100 ml soluţieC. absorbanţa unui ml de soluţieD. absorbanţa unui gram substanţă / mlE. absorbanţa unei soluţii 1‰(pag. 308-309)

F2556152. În spectrofotometria UV-VISpentru determinări cantitative trebuie săse ţină seama de curbade calibrare a cărei liniaritate se verificăprin

A. metoda celor mai mici pătrateB. metoda regresiei liniare simple

C. metoda curbei GaussD. metoda standardului internE. metoda normării ariilor (pag. 312-313)

F2556153. În cazul unui amestec detetraciclină şi epitetraciclină al căruispectru în UV este cunoscut,pe baza acestuia se pot calcula

A. concentraţia molară a tetraciclineiB. concentraţia procentuală a tetraciclineiC. concentraţia molară a epitetraciclineiD. concentraţia procentuală a epitetraciclineiE. concentraţia procentuală în amestec

(pag. 316)F2556154. Înregistrarea spectrlor UV-VISse poate reliza prin reprezentarea graficăa

A. absorbanţei în funcţie de lungimea deundăB. transmitanţei în funcţie de lungimea deundăC. intensităţii radiaţiei incidente în funcţie detimpD. intensităţii radiaţiei absorbite în funcţie degrosimea stratului absorbitE. concentraţiei(pag. 318)

F2556155. Care din solvenţii următori seutilizează în spectrofotometria UV-VIS

A. glicerinăB. dioxanC. acetonitrilD. metanolE. eter (pag. 319)



F2556156. Din punct de vedere alparticipării sau neparticipării electronilioexistenţi într-o moleculă, latranziţii electronice se disting următoareletipuri de electroni

A. înveliş de electroni închis

B. electroni de tip δC. electroni de tip nD. electroni de tip πE. electroni de tip π*(pag. 303)

F2556157. În legea lui Lambert - Beer, єreprezintă

A. absorbanţa molarăB. є=a*MC. o mărime independentă de concentraţieD. o mărime dependentă de concentraţieE. o mărime numită absorbtivitate(pag. 308)

F2556158. Cauzele cele mai importante ale

erorilor datorate aparatelor înspectrofotometria UV-VIS sunt

A. zgomotul de fond al sursei luminoaseB. zgomotul de fond al fotomultiplicatoruluiC. procesele de reflexie şi difuziuneD. procesele de absorbţieE. procesele de repartiţie(pag. 311)

F2656159. Care dintre substanţeleenumerate mai jos pot fi utilizate casolvenţi în spectrofotometriaUV-VIS:

A. apă

B. hidroxid de sodiuC. metanolD. dioxanE. benzen(pag. 319 vol.2)

F2656160. Legea Lambert-Beer, legeafundamentală a absorbţiei se verificănumai atunci când:

A. radiaţia incidentă este monocromaticăB. absorbţia are loc într-un mediu omogenC. centrele absorbante (molecule sau ioni) nuinteracţionează (la diluţii mari)D. radiaţia incidentă traversează un mediuneomogenE. determinările se fac în soluţii concentrate(pag. 308-309 vol.2)

F2656161. Un spectru UV-VIS poatefurniza informaţii referitoare la:

A. indicele de refracţie al substanţelor medicamentoaseB. unghiul de rotaţie al planului luminiipolarizate

C. identitatea unei substanţemedicamentoaseD. puritatea unei substanţe medicamentoaseE. polimorfismul substanţelor studiate(pag. 309-312 vol.2;1037 FR X)

F2656162. Indicaţi substanţelemedicamentoase care pot fi dozate prinspectrofotometrie în UV:

A. clorhidrat de bromhexinB. permanganatul de potasiuC. simvastatinaD. griseofulvinaE. soluţia alcoolică de iod iodurat(pag. 325 vol.2 ;289,299,866 FR X)

F2656163. Alegeţi afirmaţiile corecte cuprivire la utilizarea spectrofotometriei UV-VIS în controlulmedicamentelor:pentru stabilirea purităţii unei substanţe sepoate efectua raportul absorbanţelor sau

diferenţa acestora ladouă lungimi de undă

A. în monografiile substanţelor de determinat seprevede concentraţia soluţiei şi temperaturala care se facedeterminarea fără a se preciza naturasolventuluiB.spectrele de absorbţie în ultraviolet şi vizibilse obţin prin reprezentarea grafică aconcentraţiei în funcţie deabsorbanţă sau transmitanţă

C.D. temperatura la care se efectueazădeterminările spectrofotometrice în UV-VISeste 20 ±0,5 °CE. concenraţiile soluţiilor se aleg astfel încâtvalorile absorbanţelor să fie cuprinse între0,50-0,90(pag. 1037 FR X)

F2656164. Care dintre următoareleafirmaţii este incorectă:

A. transmitanţa este raportul dintreintensitatea luminii transmise şi intensitatealuminii incidente

absortivitatea molară ε variază cuconcentraţia în substanţa de analizat asoluţiei şi nu depinde delungimea de undăB.absorbanţa unei soluţii este logaritmulzecimal al raportului dintre intensitatea luminiitransmise şiintensitatea luminii incidenteC.



abaterea admisă faţă de lungimea de undăprevăzută în monografia respectivă ladeterminarilespectrofotometrice în UV-VIS este de ± 5 nmD.E. absorbanţa se întâlneşte în literatura de

specialitate şi sub denumirea de extincţie saudensitate optică(pag. 1036-1037 FR X)

F2656165. Prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral corespunzător vizibilului următoarelesubstanţe medicamentoase:

A. prednisolonăB. riboflavinaC. indometacinD. clorhidratul de tetraciclinăE. cianocobalamina(pag. 327-328,491,779-780,825-826,905-906 FR

X)

F2656166. Alegeţi afirmaţiile corecte cuprivire la spectrometria derivată:

A. în spectrometria derivată picurilespectrelor sunt mai accentuate şi mai binediferenţiateB. spectrometria derivată îmbunătăţeşteprecizia determinărilor C. în practica analitică se utilizează cel maides spectrele derivate de ordinul 1 şi 3D. în practica analitică se utilizează cel maides spectrele derivate de ordinul 1, 2, 4E. spectrul derivat de ordinul 2 conţine unmaxim şi un minim

(pag. 327-332 vol.2)F2656167. Absorbanţa unei substanţe înUV-VIS variază direct proporţional cu:

A. densitatea soluţiei de analizatB. grosimea stratului de soluţie străbătutC. volumul soluţieiD. masa moleculară a substanţei de analizatE. pH-ul soluţiei de analizat(pag. 308 vol.2)

F2656168. În FR X sunt oficinalizateurmătoarele procedee de preparare asupozitoarelor vaginale:

A. procedeul KönigB. procedeul MünzelC. procedeul prin aspiratieD. modelare manualăE. topire si turnare în forme(pag. 7, pag. 547-548)

F2656169. Valoarea normală a pH-ului întransudatul seros al mucoasei vaginaleeste asigurată deurmătorul bacil si este:

A. Lactobacillus bulgaricus

B. Streptococcus lactusC. Bacilul DöderleinD. pH 4,0 - 4,5E. pH 5,0 -6,0(pag. 7, pag. 551)

F2656170. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizează cu următoareleforme farmaceutice:

A. preparate injectabileB. aerosoliC. comprimateD. ovuleE. granule efervescente(pag. 7, pag. 551)

F2656171. Ovulele pot continemedicamente cu următoarele actiuniterapeutice, urmărindu-se efecte:

A. sistemiceB. localeC. medicamente antiseptice, antiinflamatoare

D. medicamente troficeE. anticonceptionale(pag. 7, pag. 551)

F2656172. Supozitoarele uretrale potcontine medicamente cu următoareleactiuni, urmărindu-seefecte:

A. sistemiceB. localeC. medicamente antiseptice, antiinflamatoareD. medicamente astringenteE. medicamente anestezice(pag. 7, pag. 551)

F2656173. După FR X supozitoarelevaginale si uretrale mai au următoareledenumiri (sinonime):

A. vagitoriaB. ovuleC. cilindri vaginaliD. cereoliE. bujiuri(pag. 9, pag. 889)

F2656174. Conform FR X; metodele depreparare a supozitoarelor uretrale sunt:

A. metoda KönigB. metoda MünzelC. modelare cu mânaD. prin presare si divizareE. topire si turnare în forme(pag. 9, pag. 889)

F2656175. După FR X supozitoarelevaginale au următoarele forme sidimensiuni:

A. cilindro-conicăB. sferică sau ovoidală, cu masa de 2-4 gpentru ovulele preparate cu unt de cacao



C. formă cilindrică, ascutite la ambele capete,diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 gD. sferică sau ovoidală, cu masa de 5-12 gpentru ovulele preparate cu masăgelatinoasăE. elipsoidală, plate, cu lungimea de 4-5

centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri simasa de 5-10 g(pag. 9, pag. 889)

F2656176. După FR X, supozitoareleuretrale au următoarele forme sidimensiuni:

A. au formă de cilindru ascutit la un capătB. au formă de cilindru ascutit la ambelecapeteC. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7mm si masa de 2-3 gD. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mmpentru bărbatiE. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm

pentru femei(pag. 9, pag. 889)



Tema nr. 57

Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganiceBIBLIOGRAFIE:




SIMPLU

F1257001. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la controlul limitei dearsen este corectă?

A. reactivul hipofosforos nu se foloseşte lacontrolul arsenului din substanţe organiceB. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile

As(III) şi As(V) în mediu de NaOH, la arsen

metalicC. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(V) în mediu de HCl, la cald în combinaţiiale As(III)D. reactivul hipofosforos se adaugă în acelaşitimp în soluţia de analizat şi în soluţia etalonE. proba este corespunzătoare dacă nu dăreacţia cu reactivul Bougault(pag. 251)

F1257002. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la controlul limitelor de impurităţi anorganiceeste corectă?FR X prevede că toate eprubetele folosite la

controlul limitei impurităţilor anorganice săaibă diametrul de1,50

A.B. FR X prevede că toate eprubetele folositela controlul limitei impurităţilor anorganice săfie bruneC. reactivii se adaugă în mod identic atât înproba de analizat cât şi în soluţia etalonD. dacă în timpul controlului se deceleazăaltă impuritate nu este obligatoriu să sesemnalezedacă în timpul controlului se decelează o altă

impuritate care nu e prevazută în monografie,sesemnalează numai dacă depăşeşte oanumită concentraţieE.(pag. 249-250; 1006-1007)

F1257003. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la procedeul decalcinare cu acid sulfuric esteincorectă:

A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice din substanţe organiceB. se efectuează prin dizolvarea probei deanalizat în acid sulfuricC. amestecul se colorează datorităcarbonizării impurităţilor

D. necesită prezenţa unui etalon de culoareE. nu necesită prezenţa soluţiei etalon(pag. 261; 1015)

F1357004. Alegeti enuntul incorectreferitor la determinarea limitei de cloruri:

A. limita de cloruri se determina prin reactiacu azotat de argintB. clorura de argint este un precipitat albcazeosC. clorura de argint este usor solubila in acidazoticD. clorura de argint este solubila in amoniacE. clorura de argint este greu solubila in apa(pag. 258, 1011)

F1357005. Care din urmatoarele afirmatiinu sunt adevarate referitor ladeterminarea arsenului cudietilcarbamat de argint:

A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsinaB. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl laarsinaC. hidrogenul arseniat se capteaza in solutiereactiva de dietilditiocarbamat de argintD. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl lahidrogen arseniatE. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cuhidrogenul arseniat un compus colorat in

rosu(pag. 253)

F1357006. Care din urmatoarele afirmatiinu sunt corecte referitor la identificareaionului de amoniu:

A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul(II) de potasiuB. reactia decurge in mediu acidC. sensibilitatea limita a reactiei (limita dedetectie) este de 0.0003 mg NH4+/mlD. la concentratii foarte mici se formeaza ocoloratie galbenaE. la concentratii mai mari se formeaza un

precipitat galben - brun(pag. 250)

F1357007. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate?ionul fosfat formeaza cu molibdatul deamoniu, in mediu de acid azotic, un precipitatgalben defosfomolibdat de amoniu

A.



B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariuun precipitat alb de sulfat de bariu, solubil inacid clorhidricC. determinarea ionului fer in substanteorganice se face dupa calcinarea acestora cuacid sulfuric

ionul carbonat formeaza cu hidroxidul debariu un precipitat alb de carbonat de bariusolubil in acidclorhidricD.E. ionul calciu formeaza cu oxalatul deamoniu un precipitat alb de oxalat de calciu,solubil in acid clorhidric(pag. 1010, 1014, 1012)

F1357008. Determinarea limitei de calciuse bazeaza pe reactia cu:

A. hexacianoferat (II) de potasiuB. oxalat de potasiuC. oxalat de amoniu

D. fosfomolibdat de amoniuE. clorura de argint(pag. 1010)

F1457009. Care din metodele de mai josstă la baza controlului limitei de arsen înmedicamente,conform FR. X.?

A. reducerea arsenului din probă la arsenelementar cu hipofosfit de sodiu şi acidclorhidric ;B. precipitarea arsenului cu hidrogensulfurat ;C. titrarea iodometrică a arsenului trivalent ;

reducerea arsenului din probă la arsină(AsH3) urmată de determinarea acesteia princromatografiegazoasă ;D.E. transformarea arsenului din probă în oxidde fenilarsină şi titrarea acestuia cu soluţiede iod.(pag. 251-252, [6] vol. I ; 1008-1010, [9])

F1457010. Controlul limitei de calciu înmedicamente, conform FR. X., se bazeazăpe . . .

A. colorarea în roşu a flăcării unui arzător cu

gaz ;B. precipitarea calciului în forma de carbonatgreu solubil ;C. precipitarea calciului în forma de oxalatgreu solubil ;D. reacţia de culoare cu ditizonă în mediu decloroform ;E. titrarea ionului Ca(2+) cu acidetilendiamino-eteraacetic (EDTA) în mediuamoniacal.

(pag. 256-257, [6] vol. I ;1010, [9])

F1457011. Controlul limitei de fier seexecută, conform FR. X., prin . . .

A. precipitare în mediu neutru în formă desulfură de fier, sare greu solubilă de culoareneagră ;B. reacţie de culoare cu o-fenantrolină, cuformarea unui complex roşu ;C. reacţie de culoare cu sulfocianură deamoniu, cu formarea unui produs de reacţieroşu ;D. reacţie de culoare cu hexacianoferat(II) depotasiu cu formarea unui pigment albastru ;E. reacţie de culoare cu acid salicilic.(pag. 256, [6] vol. I ;1011, [9])

F1457012. Controlul limitei de fosfaţi înmedicamente se realizează cu . . .

A. soluţie de clorură de fier(III), cu careformează un precipitat alb-gălbui ;B. soluţie de clorură de bariu, cu care

formează un precipitat alb ;C. soluţie de azotat de argint în mediuneutru, cu care se formează un precipitatgalben ;D. molibdat de amoniu în mediu de acidazotic, cu care formează un precipitatgalben ;soluţie de clorură de magneziu în mediuamoniacal, cu care formează un precipitat albcristalin de fosfatde magneziu şi amoniu.E.(pag. 259, [6] vol. I ;1012, [9])

F1457013. Controlul limitei de nitraţi înmedicamente se execută, conform FR. X.,prin . . .reducere la anion azotit şi punerea înevidenţă a acestuia prin reacţia de culoareGriess (formarea unuicolorant azoic) ;

A.B. reacţie de culoare cu acid cromotropic înacid sulfuric concentrat ;C. reacţie de culoare cu acid sulfosalicilic ;D. reacţie de culoare cu brucină în mediu deacid sulfuric concentrat ;

E. reducerea nitraţilor la amoniac urmată deidentificarea acestuia cu reactivul Nessler.(pag. 260, [6] vol. I ;1013, [9])

F1457014. Controlul limitei de zinc serealizează, conform FR-X, cu . . .

A. hexacianoferatul(II) de potasiu, cu careformează un precipitat alb insolubil în acizidiluaţi ;B. carbonat de sodiu, cu care formează unprecipitat alb de compoziţie variabilă ;



carbonat de amoniu, cu care formează unprecipitat alb ce se dizolvă în exces dereactiv prin formare decomplex solubil ;C.tetratiocianatomercuriat de amoniu şi sulfat

de cupru, reactivi cu care formează unprecipitat cristalin violet închis ;D.E. cu sulfură de amoniu, cu care formează unprecipitat alb gelatinos.(pag. 257, [6] vol. I ;1014-1015, [9])

F1457015. Farmacopeea Romana editia Xprevede pentru controlul limitei deamoniu . . .

A. titrare cu acid percloric în mediu neapos(dioxan) ;B. efectuarea reacţiei de culoare cutetraiodomercuratul(II) de potasiu în mediu

alcalin ;C. efectuarea reacţiei de culoare cu o sarede fier bivalent ;D. efectuarea reacţiei de condensare dintreamoniac şi un compus carbonilic (cu formarede imine) ;E. efectuarea reacţiei dintre ionul amoniu şiun azotit alcalin, proces în care se degajăazot elementar.(pag. 250-251, [6] vol. I ; 1007, [9])

F1457016. Limita de carbonaţi înmedicamente se controleză cu . . .

A. soluţie de azotat de argint, cu care

formează un precipitat alb ce se închide cutimpul la culoare ;B. soluţie de hidroxid de bariu, cu careformează un precipitat alb cristalin ;C. un acid mineral cu care prezintăefervescenţă datorită formării de dioxid decarbon ;D. clorură de fier(III), cu care generează unprecipitat brun ;E. soluţie de acetat de plumb, cu careformează un precipitat alb de carbonat bazicde plumb.(pag. 258, [6] vol. I ;1010, [9])

F1457017. Pentru controlul limitei decloruri în medicamente, FR-X recomandă .. .oxidarea clorurilor la clor elementar cupermanganat de potasiu, decolorareaexcesului de permanganat depotasiu cu acid oxalic şi titrarea cloruluielementar cu soluţie de metilorange până laculoarea persistentă acolorantului metilorange ;

A.oxidarea clorurilor la clor elementar cu bioxidde mangan si acid sulfuric, urmată de titrareacloruluielementar cu soluţie de roşu de metil până laculoarea persistentă a colorantului roşu de

metil ;B.precipitarea anionului clorură cu soluţie deacetat de plumb, proces în care se formează,la rece, unprecipitat alb care se dizolvă la cald ;C.D. precipitarea anionului clorură cu solutie deazotat de argint ;

încălzirea probei cu soluţie de bicromat depotasiu şi acid sulfuric, proces în care sedegajă vapori bruni declorură de cromil.E.(pag. 258, [6] vol. I ; 1011, [9])F1457018. Pentru controlul limitei demetale grele FR-X recomandă . . .

A. complexarea ionilor acestora cu ditizonă şiextracţia în cloroform a complexului ;B. precipitarea cu carbonat alcalin acarbonaţilor metalelor grele ;C. precipitarea cu oxalat de amoniu aoxalaţilor greu solubili ai metalelor grele ;D. precipitarea în mediu acid în forma desulfuri greu solubile ;E. precipitarea lor în forma elementară(număr de oxidare zero) cu ajutorul clorurii

stanoase.(pag. 255, [6] vol. I ;1012-1013, [9])

F1557019. Controlul limitei de azotaţi seface cu:

A. acid propionic;B. acid sulfosalicilic;C. aldehidă butirică;D. acetat de orgint;E. ciclohexanol.(pag. 260)

F1557020. Controlul limitei de calciu seface cu anion:

A. clorură;

B. azotat;C. oxalat;D. sulfat;E. sulfură.(pag. 256)

F1557021. Controlul limitei de fier serealizează cu hexacianoferat (II) depotasiu, reacţie în urma căreiase obţine:

A. un precipitat alb;



B. un precipitat albastru;C. un precipitat brun;D. o coloraţie galbenă;E. un gaz brun-roşcat.(pag. 256)

F1557022. Controlul limitei de fier serealizează cu:

A. hexanitrocobaltiat de potasiu;B. tetraiodomercurat (II) de potasiu;C. tetraiodobismutat de potasiu;D. hexacianoferat (II) de potasiu;E. acid clorhidric concentrat.(pag. 256)

F1557023. Determinarea oxigenului îngazele medicinale se realizează cuajutorul unui analizor:

A. optic;B. paramagnetic;C. gravimetric;D. volumetric;

E. mecanic.(pag. 266)

F1557024. Hârtia indicator pentru arsen seprepară prin impregnarea acesteia cu osoluţie alcoolică de:

A. azotat de calciu;B. clorură mercuroasă;C. clorură mercurică;D. ditizonă;E. hexacianoferat (II) de potasiu.(pag. 252)

F1557025. Prezenţa impurităţilor conţinând arsen, cu ajutorul hipofosfitului

de sodiu, se face prinapariţia: A. unui precipitat galben;B. unei coloraţii galbene;C. unui precipitat albastru;D. unei coloraţii roşii;E. unui precipitat brun.(pag. 252)

F1657026. Controlul limitei de calciu sebazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul deamoniu cand seformeaza:

A. Un precipitat alb-galbui amorf B. O tulbureala sau un precipitat albmicrocristalin in functie de concentratiaionului de calciuC. Un precipitat alb cazeosD. Un precipitat albastruE. O tulbureala albastra(pag. 1010, [FR X])

F1657027. Determinarea impuritatilor desubstante organice carbonizabile prinprocedeul cu acid

sulfuric se aplica: A. Substantelor minerale colorateB. Substantelor organiceC. Substantelor minerale incoloreD. Atat substantelor minerale cat si celor organice

E. Substantelor minerale incolore si colorate(pag. 261)

F1657028. Determinarea impuritatilor desubstante organice carbonizabile prinprocedeul princalcinare se aplica:

A. Substantelor minerale colorateB. Substantelor organiceC. Substantelor minerale incoloreD. Atat substantelor minerale cat si celor organiceE. Substantelor minerale incolore si colorate(pag. 261)

F1657029. Determinarea limitei de fosfati

se face pe baza reactiei ionului fosfat cumolibdatul deamoniu in mediu de:

A. Acid sulfuricB. Hidroxid de amoniuC. Acid azoticD. Acid clorhidricE. Acid acetic(pag. 259)

F1657030. Determinarea zincului caimpuritate se bazeaza pe reactia acestuiion cu:

A. Hexacianoferatul (II) de potasiu

B. Hexacianoferatul (III) de potasiuC. Fosfomolibdatul de amoniuD. PiridinaE. Dimetilglioxima(pag. 257)

F1657031. Pentru detectia ionului deamoniu se foloseste ca reactivtetraiodomercuratul (II) de potasiucand se formeaza:

A. Un precipitat albastruB. Un precipitat galbenC. O coloratie albastraD. O coloratie galbena sau un precipitatgalben brun in functie de concentratia ionuluiE. Un precipitat alb-galbui(pag. 250)

F2157032. Daca se evidentiaza prezentaunei "impuritati neprevazute" inmonografie:

A. nu se raporteazaB. se raporteaza Ministerului SanatatiiC. se raporteaza producatorului



D. se raporteaza Agentiei Nationale aMedicamentuluiE. se raporteaza importatorului(pag. 250)

F2257033. Care dintre urmatoareleenunturi referitoare la controlul limitei dearsen (prin procedeul I)este corect?

A. in functie de concentratie apare otulbureala sau un precipitat albB. hipofosfitul de sodiu reduce compusiiarsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, inarsen metalicC. hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile

As(V) in mediu acid si prin fierbere, incombinatii ale As(III)D. impuritati ca telurul, seleniul si antimoniulnu interfera reactiaE. proba este corespunzatoare daca nu dareactia cu reactivul Bougault(pag. 251-252; 1008)F2257034. Care dintre urmatoareleafirmatii este corecta referitor la controlullimitei de metale grele caimpuritati?

A. se vor decela numai ionii metalelor grelecare precipita sub forma de tiosulfati in mediualcalinB. nu se utilizeaza o solutie etalonC. reactia de baza este cea a ionului deplumb cu acetatul de sodiuD. reactia nu este interferata de prezentaionilor de fier, indiferent de concentratia

acestoraE. in urma reactiei se va forma o coloratiebruna sau un precipitat negru(pag. 255; 1012-1013)

F2257035. Care dintre enunturilereferitoare la controlul limitei pentrusubstante organice usor carbonizabile este incorect?

A. in cazul procedeului cu acid sulfuric sefolosesc solutii-etalon de culoareB. in cazul procedeului prin calcinare probase calcineaza in flacara timp de 10 minuteC. in cazul procedeului cu acid sulfuric

amestecul se coloreaza datorita carbonizariiimpuritatilor D. se bazeaza pe o reactie de culoare cuacid clorhidric ( R).E. se poate realiza prin doua procedee(pag. 261; 1015-1016)

F2257036. Selectati enuntul incorectreferitor la determinarea limitelor pentruimpuritati anorganice:

A. eprubetele in care se efectueaza reactiiletrebuie sa fie identiceB. tulbureala si opalescenta se apreciazaprivind straturile de lichid orizontal, pe unfond negruC. coloratia se apreciaza privind straturile de

lichid de sus in jos, pe un fond albD. reactivii se adauga in solutia de analizat inordine strict inversa fata de solutia etalondaca se deceleaza prezenta unei impuritatipe care monografia respectiva nu o prevede,aceasta trebuiesemnalataE.(pag. 1006)

F2257037. Selectati enuntul incorectreferitor la controlul limitei pentrusubstante organice usor carbonizabile:

A. procedeul se control se alege in functie de

natura substantei la care se efectueazacontrolulB. se poate realiza prin procedeul princalcinareprocedeul prin calcinare se aplica pentrudecelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substanteorganiceC.D. se poate realiza prin procedeul cu acidsulfuricin cazul procedeului cu acid sulfuric, limiteleadmise pentru impuritati se apreciaza prin

comparare solutiietalon de culoareE.(pag. 1015 - 1016)

F2357038. FR X prevede decelarea feruluiin salicilat de sodiu cu:

A. tetraiodomercuriat de potasiuB. fericianura de potasiuC. tiocianat de amoniuD. ferocianura de potasiuE. hexacianoferat (II) de potasiu(pag. 683)

F2357039. Care din urmatoarele afirmatii

nu sunt corecte referitor la identificareaionului de amoniu: A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul(II) de potasiuB. reactia decurge in mediu acidC. sensibilitatea limita a reactiei (limita dedetectie) este de 0.0003 mg NH4+/mlD. la concentratii foarte mici se formeaza ocoloratie galbena



E. la concentratii mai mari se formeaza unprecipitat galben - brun(pag. 250)

F2357040. Care din urmatoarele afirmatiinu sunt adevarate referitor ladeterminarea arsenului cudietilcarbamat de argint:

A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsinaB. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl laarsinaC. hidrogenul arseniat se capteaza in solutiereactiva de dietilditiocarbamat de argintD. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl lahidrogen arseniatE. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cuhidrogenul arseniat un compus colorat inrosu(pag. 253)

F2357041. Determinarea limitei de calciuse bazeaza pe reactia cu:

A. hexacianoferat (II) de potasiuB. oxalat de potasiuC. oxalat de amoniuD. fosfomolibdat de amoniuE. clorura de argint(pag. 1010)

F2357042. Alegeti enuntul incorectreferitor la determinarea limitei de cloruri:

A. limita de cloruri se determina prin reactiacu azotat de argintB. clorura de argint este un precipitat albcazeosC. clorura de argint este usor solubila in acid

azoticD. clorura de argint este solubila in amoniacE. clorura de argint este greu solubila in apa(pag. 258, 1011)

F2357043. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate?ionul fosfat formeaza cu molibdatul deamoniu, in mediu de acid azotic, un precipitatgalben defosfomolibdat de amoniu

A.B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariuun precipitat alb de sulfat de bariu, solubil inacid clorhidricC. determinarea ionului fer in substanteorganice se face dupa calcinarea acestora cuacid sulfuricionul carbonat formeaza cu hidroxidul debariu un precipitat alb de carbonat de bariusolubil in acidclorhidricD.

E. ionul calciu formeaza cu oxalatul deamoniu un precipitat alb de oxalat de calciu,solubil in acid clorhidric(pag. 1010, 1014, 1012)

F2557044. Controlul limitei de sulfati: A. sensibilitatea limita a reactiei este de0.0001 mg/mlB. nu este prevazut controlul limitei de sulfati,in FRXC. precipitatul de sulfat de bariu are culoareneagraD. sensibilitatea limita a reactiei este de0.001 mg/mlE. solutia-etalon se prepara la nevoie sicontine 0.01 mg ion sulfat/ml(pag. 1114)

F2557045. Care afirmatii sunt incorecte? A. FRX prevede controlul limitelor pentruimpuritati anorganiceB. Trebuie efectuat controlul limitei de fer in

substante organiceC. Nu este obligatoriu controlul limitei denitratiD. FRX prevede pentru controlul limitei dearsen 2 procedeeIn cazul controlului limitei de carbonati,tehnica de lucru prevede ca determinarea sase faca in eprubeteprevazute cu dop rodatE.(pag. 1123)

F2557046. Procedeul cu acid sulfuric: A. se foloseste pentru controlul limitelor

pentru impuritati anorganiceB. determinarea se efectueaza in eprubetespalate in prealabil cu acid sulfuricC. in cazul in care la dizolvarea substanteiare loc degajare de gaze, amestecul nu seagitaD. peste acidul sulfuric se adauga substantapulverizataE. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baiade apa(pag. 1154)

F2557047. Controlul limitei de Ca: A. in controlul limitei de Ca nu se folosestesolutie etalonB. oxalatul de calciu este un precipitatmicrocristalin, galbui, insolubil in amoniacC. sensibilitatea limita a reactiei este de0.0035 mg/mlD. solutia de analizat si proba-etalon secompara peste 24 hE. FRX nu recomanda controlul limitei de Ca(pag. 1168)

F2557048. Impuritatile anorganice:



A. limitele admise pentru impuritatianorganice se exprima in μgB. pot proveni din procesul de fabricatie si dinmateriile primeC. conservarea necorespunzatoare nu ducela impurificarea subtatelor

D. FRX nu prevede determinarea impuritatilor anorganiceE. Se determina prin calcinare(pag. 1187)

F2557049. Controlul limitei de arsen: A. “nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cuhipofosfit de sodiu in acid clorhidric”B. arsenura de hidrogen coloreaza in violethartia indicator C. “trebuie sa dea reactia pentru arsen cuhipofosfit de sodiu in acid clorhidric”D. se realizeaza numai printr-un singur procedeuE. arsenul da reacţie de culoare cu acid

cromotropic în acid sulfuric concentrat;(pag. 1123)

F2557050. Controlul limitei de fer,conform FRX, se executa:

A. prin reactie de culoare cu nitratul de argintB. prin reactie de culoare cu hipofosfit desodiu in HClC. prin reacţie de culoare cu hexacianoferat(II) de potasiu cu formarea unui precipitatalbastruD. prin reactie de culoare cu molibdatul deamoniuE. nu se executa in substante organice

(pag. 1154)F2557051. Conform FRX, substanteleorganice usor carbonizabile:

A. se determina prin calcinare in flacara 10minuteB. se determina prin reactie de culoare cusarurile de bariuC. se determina prin reactie de culoare cuacidul sulfosalicilicD. se determina numai prin procedeul cu acidsulfuricE. se determina prin titrare redox cu soluţiede permanganat de potasiu în mediu acid(pag. 1165)

F2557052. Care din metodele de mai josstă la baza controlului limitei de fosfati înmedicamente,conform FR. X.?

A. precipitarea cu nitrat de argintB. titrarea redox cu soluţie de permanganatde potasiu în mediu acidC. calcinarea in flacara 10 minute

D. reactia de culoare cu molibdatul deamoniu in mediu de hidroxid de sodiuE. reactia de culoare cu molibdatul deamoniu in mediu de acid nitric(pag. 1178)

F2557053. Care dintre afirmaţiilereferitoare la controlul limitei pentrudecelarea impuritatilor organiceusor carbonizabile prin calcinare suntincorecte:

A. se folosesc solutii etalonB. se efectueaza prin calcinare in flacara 10minuteC. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţeminerale incoloreD. nu se folosesc solutii etalonE. aceasta metoda este prevazuta in FRX(pag. 1173)

F2557054. Conform FRX, controlul limitei

de zinc se executa: A. prin titrare redox cu soluţie depermanganat de potasiu în mediu acidB. prin reactie de culoare cu acidulsulfosalicilicC. prin reactie de culoare cu hexacianoferatul(II) de potasiuD. la 15oC si in prezenta HCl concentratE. prin calcinare in flacara 10 minute(pag. 1198)

F2557055. Precizati afirmatiile corectereferitoare la controlul limitei de cloruri,conform FRX:

A. în soluţia de analizat nu trebuie să apară otulbureală sau un precipitat alb;B. se determina numai prin procedeul cu acidsulfuricC. determinarea se efectueaza in eprubetespalate in prealabil cu acid sulfuricD. se determina prin reactie cu nitratul deargintE. FR. X nu prevede compararea soluţiei deanalizat cu o soluţie etalon(pag. 1162)

F2657056. Reactivul NESSLER(tetraiodomercuratul II de potasiu) seutilizează conform FR X pentrucontrolul limitelor următoarelor impurităţi:

A. calciuB. arsenC. impurităţi organiceD. ionul de amoniuE. fosfaţi(pag. 250; 1007 FR X)



F2657057. Decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile prinprocedeul prin calcinare se aplică:

A. substanţelor organice volatileB. substanţelor minerale colorateC. substanţelor minerale incolore

D. atât substanţelor minerale cât şi celor organiceE. substanţelor minerale incolore şi colorate(pag. 259; 1015 FR X)

F2657058. Limita de metale grele conformFR X se referă la metalele grele careprecipită sub formă de:

A. halogenuri, în mediu acidB. sulfuri, în mediu acidC. sulfuri, în mediu bazicD. sulfaţiE. molibdaţi(pag. 1012-1013 FR X)

F2657059. Cu privire la controlul limitei de

calciu, sunt adevărate conform FR Xurmătoarele afirmaţii:

A. calciul se precipită sub formă de carbonatde calciu greu solubilB. calciul este decelat prin reacţia de culoarecu ditizona în mediu anhidruC. calciul formează cu oxalatul de amoniu unprecipitat alb de oxalat de calciu insolubil înacid clorhidriccalciul formează cu oxalatul de amoniu unprecipitat alb de oxalat de calciu insolubil înacid acetic şiamoniac, solubil în acid clorhidric

D.E. calciul formează cu acidul etilendiamino-tetraacetic (EDTA)un complex colorat îngalben(pag. 1010 FR X)

F2657060. Controlul limitei de azotaţiconform FR X se face utilizând ca reactiv:

A. acidul cromotropic în acid sulfuricconcentratB. acid sulfosalicilicC. reactivul Nessler D. acidul propionicE. dimetilglioxima(pag. 1013 FR X)

F2657061. Impurităţile de fosfaţi formeazăcu molibdatul de amoniu în mediu acid înfuncţie deconcentraţie:

A. o coloraţie roşie brunăB. o coloraţie albastrăC. un precipitat albD. o coloraţie roşieE. un precipitat galben

(pag. 1012 FR X)

F2657062. Concasorul cu fălci pentrupulverizare, are două plăci masive dinotel, canelate, dispuse înforma:

A. literei TB. literei XC. literei LD. literei VE. literei W(pag. 7, pag. 211)

F2657063. Concasorul cu cilindri sauvalturi este alcătuit din:

A. trei cilindri care se rotesc în acelasi sensB. trei cilindri care se rotesc în sens diferitC. doi cilindri care se rotesc în sens opusD. doi cilindri care se rotesc în acelasi sensE. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii(pag. 7, pag. 212)

F2657064. Concasorul cu nucă provoacă

măruntirea particulelor prin zdrobireamaterialului în felulurmător:

A. între mai multe piese metalice canelateB. între 5 piese metalice canelateC. între două piese mobileD. între o piesă fixă stator si una mobilă rotor E. între nenumărate valturi(pag. 7, pag. 212)

F2657065. Moara cu cutie reduce mărimeaparticulelor după cum urmează:

A. de la cca 10 cm la 2 cmB. de la cca 3cm la 0,5 cm

C. de la 1 mm la 0,1 mmD. de la cca 1 cm la cca 1 mE. sub 0,1 mm(pag. 7, pag. 212-213)

F2657066. Gradul de finete al pulberiiDover oficinalizată în FR X, corespundeurmătoarei site:

A. sita VB. sita VIIIC. sita VID. sita IXE. sita VII(pag. 9, pag. 810)

F2657067. Pentru pulberea Dover oficinală

în FR X se prevede următorul continut deprindipii active:

A. 0,5 % morfină hidrocloricăB. 1,5 % morfină bazăC. cel mult 1 % morfină anhidrăD. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfinăanhidrăE. cel putin 1 % morfină andidră(pag. 9, pag. 810)




MULTIPLU

F1257068. Care dintre următoareleafirmaţii referitoare la controlul limitei deamoniu sunt corecte?

A. metalele alcalino-pământoase nu interferă

metodaB. prezenţa metalelor grele in proba deanalizat nu interferă metodaC. prezenţa fierului peste 0,03% în proba deanalizat, deranjează controlul limitei deamoniuD. prezenţa fierului, indiferent deconcentraţie, deranjează controlul limitei deamoniuE. la sărurile de metale alcalino-pământoaseşi la cele de metale grele, controlul limitei deamoniu se modifică(pag. 251; 1007-1008)

F1257069. Controlul limitei de calciu: A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şiacidul oxalicB. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalatde amoniuC. se face comparativ cu o soluţie etalon deconcentraţie 0,1 mg Ca2+/ mlD. se face comparativ cu o soluţie etalon deconcentraţie 0,07 mg Ca2+/ mlE. se face comparativ cu o soluţie etalon deoxalat de amoniu(pag. 256-257; 1010)

F1257070. FR X prevede că: A. ionul clorură nu este considerat o

impuritateB. sensibilitatea limită a reacţiei folosite lacontrolul ionului clorură este mai mare de0,001 mg / mlC. sensibilitatea limită a reacţiei limită folositela controlul ionului clorură este de 0,0005mg / mlD. ionul clorură are metoda de control alimitei similară cu cea folosită pentru bromurişi ioduriE. soluţia etalon nu se obţine din soluţia debază(pag. 258-259; 1011)

F1257071. FR X prevede la controlullimitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdatde amoniu:

A. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sauprecipitat albB. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sauprecipitat galbenC. apariţia unui precipitat insolubil în amoniacD. apariţia unui precipitat solubil în amoniac

E. apariţia unui precipitat solubil în acidazotic(pag. 259; 1012)

F1257072. Impurităţile anorganice inproba de analizat pot proveni (conform FRX):

A. din procesul de fabricaţieB. din materiile prime utilizate la preparareareactivilor C. din soluţiile etalon utilizateD. dintr-o conservare necorespunzătoareE. dintr-o purificare incompletă(pag. 249-250; 1006)

F1257073. În cazul substanţelor organice,controlul limitei de fier se realizează:

A. conform monografiei "Controlul limitei defer"B. conform monografiei "Controlul limitei defer în substanţe organice"C. prelucrând diferit proba dar reacţia de

bază este aceeaşi cu reacţia din monografia"Controlul limitei de fer"D. reacţia de bază este diferită de cea dinmonografia "Controlul limitei de fer"E. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) depotasiu(pag. 256; 1011-1012)

F1257074. Ionul de amoniu se pune inevidenţă:

A. prin reacţia cu reactivul Nessler B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) depotasiu, în mediu acidC. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de

potasiu în mediu alcalinD. prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferentde pHE. prin formarea unui complex galben,galben-brun cu acid sulfuric(pag. 250)

F1257075. La controlul limitei de calciu: A. proba este corespunzătoare dacă reacţiapentru Ca2+ este negativăproba este corespunzătoare dacă tulburealasau precipitatul apărut sunt mai puţin intensedecât celeapărute în proba etalonB.C. FR X prevede altă metodă de identificare,dacă proba conţine ioni de fier D. ionii de fier nu deranjează analizaE. FR X nu prevede compararea cu o soluţieetalon(pag. 256-257; 1010)

F1257076. La controlul limitei decarbonaţi:



A. pentru prepararea soluţiei de bază sefoloseşte carbonat de sodiu anhidruB. pentru prepararea soluţiei de bază sefoloseşte carbonatul de calciuC. pentru prepararea soluţiei de bază sefoloseşte carbonatul de calciu cristalizat

D. pentru prepararea soluţiei de bază sefoloseşte carbonat de amoniuE. soluţia etalon se obţine prin diluareasoluţiei de bază(pag. 258; 1010-1011)

F1257077. Procedeul prin calcinare: A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţeminerale colorateB. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţeminerale incoloreC. prevede folosirea soluţiilor etalonD. nu prevede folosirea soluţiilor etalon

E. soluţiile etalon în acest caz se obţin dinsoluţia de bază(pag. 261; 1015)

F1257078. Referitor la controlul limitei dehalogenuri sunt corecte afirmaţiile:

A. controlul limitei de cloruri se face cu nitratde argint în mediu neutruB. controlul limitei de ioduri nu se poate facecu nitrat de argintC. halogenurile sunt impurităţi anorganiceD. clorura de argint este insolubilă înamoniac (R)E. anionul bromură nu se poate decela în

concentraţie mai mică de 10g%(pag. 258-259; 1011)

F1257079. Soluţia etalon de arsen utilizatăla controlul limitei de arsen prin procedeulII (FRX):

A. se prepară din soluţia de bazăB. se prepară la nevoieC. se tratează în mod identic cu soluţia probăD. conţine ioni As(III) şi As (V)E. conţine ioni As(V)(pag. 1009-1010)

F1357080. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate?

A. ionul nitrat formeaza cu acidulsulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, unnitroderivat colorat in galbenprecipitatul alb de carbonat de bariu format inurma reactiei dintre ionul carbonat sihidroxidul de bariu esteinsolubil in acid clorhidricB.

precipitatul alb de sulfat de bariu, format inurma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, esteinsolubil in acidclorhidricC.D. ionul de zinc formează cu

hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitatgalbencontrolul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacarasau prin dizolvare in acidsulfuric concentrat.E.(pag. 260, 1010, 1013-1015)

F1357081. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate?

A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu un precipitat galbenionul fosfat formeaza cu molibdatul deamoniu in mediu de hidroxid de sodiu un

precipitat galben defosfomolibdat de amoniuB.C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu un precipitat albD. ionul fosfat formeaza cu molibdatul deamoniu in prezenta de acid azotic, albastrude molibdenE. ionul clorura formeaza cu nitratul de argintun precipitat alb de clorura de argint solubil inamoniac(pag. 1011, 1012, 1014)

F1357082. Conform FRX, pentru care

dintre urmatoarele impuritati, concentratiasolutiei etalon este de0.001mg/ml

A. cloruriB. zincC. arsenD. nitratiE. metale grele(pag. 1008, 1011-1014)

F1357083. Controlul limitei pentrusubstantele organice usor carbonizabilese determina conformF.R.X prin:

A. metode volumetriceB. metode spectrometriceC. procedeul prin calcinareD. procedeul cu acid sulfuricE. metode gravimetrice(pag. 1015)

F1357084. Impuritatile anorganice isi auoriginea in:

A. materia primaB. reactivi, solventi



C. procedeul de fabricatieD. metoda de determinareE. conservare necorespunzatoare(pag. 249, 1006)

F1357085. Pentru care dintre urmatoareleimpuritati, solutia etalon se prepara directdin substanta?

A. calciuB. azotatiC. carbonatiD. fosfatiE. sulfati(pag. 1012-1013)

F1357086. Pentru care impuritate F. R. X.foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiuin acid clorhidric:

A. As+5B. NO3-C. As+3D. Zn+2

E. Al+3(pag. 1008)

F1357087. Pentru care impuritate FR Xfoloseste ca reactiv hexacianoferatul (II)de potasiu?

A. zincB. amoniuC. fer D. metale greleE. arsen(pag. 1011, 1014)

F1357088. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:

A. 1 mg ioni/mlB. 0,01 mg ioni/mlC. 10 mg ioni/mlD. 0,1 mg ioni/mlE. 0,001 mg ioni/ml(pag. 1007-1015)

F1357089. Pentru determinarea limitei dearsen se folosesc urmatoarele procedee:

A. procedeul cu hipofosfit de sodiuB. prodedeul cu hidroxid de bariuC. procedeul cu hartie indicator pentru arsenD. procedeul prin calcinare cu acid sulfuricE. procedeul cu dietilcarbamat de argint(pag. 251 - 253)

F1557090. Controlul limitei de arsen sepoate face cu hipofosfit de sodiu poate fiinterferat de prezenţaimpurităţlor conţinând:

A. telur;B. calciu;C. bariu;D. selen;E. stibiu.(pag. 251)

F1557091. Controlul limitei de fosfaţi areca rezultat obţinerea:

A. fosfomolibdatului de amoniu;B. fosfatului de amoniu;C. unui produs galben;D. unui produs albastru;

E. unui precipitat alb.(pag. 259)

F1557092. Determinarea nonoxidului decarbon se poate face cu:

A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;B. anhidridă acetică şi acid clorhidric;C. ajutorul analizorului de radiaţii IR;D. hidroxid de bariu;E. acid sulfuric.(pag. 284)

F1557093. Hexacianoferatul (II) de potasiueste utilizat pentru controlul limitelor de:

A. fier;B. sodiu;

C. arsen;D. zinc;E. amoniu.(pag. 256)

F1557094. Impurităţile de ioni de amoniupot da cu reactivul Nessler, în funcţie deconcentraţieurmătorii produşi:

A. coloraţie galbenă;B. coloraţie roşie;C. coloraţie albastră;D. precipitat galben-brun;E. precipitat alb.

(pag. 250)F1557095. Pentru controlul limitei deamoniu se utilizează ca reactiv principal:

A. hipofosfit de sodiu;B. acidul oxalic;C. reactivul Nessler;D. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) depotasiu;E. complexonul III.(pag. 250)

F1557096. Pentru controlul limitei desulfaţi:

A. se utilizează clorura de calciu;B. clorura de bariu;C. se obţine o coloraţie galbenă;D. se obţin eun precipitat galben;E. se obţine un precipitat alb.(pag. 261)

F1557097. Pentru determinareaconţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cupentaoxidul de fosfor şi formează:

A. acid fosforos;



B. acid fosforic;C. hidrogen fosforat;D. un acid tribazic;E. un acid bibazic.(pag. 287)

F1657098. Alegeti afirmatiile corecte:Controlul limitei pentru ionul amoniu sebazeaza pe formarea unui complex cutetraiodomercuratul (II) depotasiu

A.B. Controlul limitei de azotati se realizeazaprin reactia cu acidul salicilicC. Controlul limitei pentru ionii clorura sibromura se bazeaza pe reactia cu azotat deargintD. Controlul limitei de metale grele insubstantele organice se realizeaza direct farao prealabila calcinareE. Controlul limitei de metale grele in

substante organice se face dupa calcinareaacestora cu acid sulfuric(pag. 1007-1013, [FR X])

F1657099. Alegeti raspunsul corect cuprivire la limita de metale grele insubstante organice:

A. Substanta organica in acest caz semineralizeaza cu acid azotic (R)B. Substanta organica in acest caz semineralizeaza cu acid sulfuric (R)C. Substanta organica in acest caz semineralizeaza cu acid clorhidric (R)D. FRX prevede si determinarea ionului Ni(II)

din polioli prin spectrometrie de absorbtieatomicaFarmacopeea Europeana prevede sideterminarea ionului Ni(II) din polioli prinspectrometrie de absorbtieatomicaE.(pag. 255)

F1657100. Care din afirmatiile de mai joscu privire la controlul limitei de fier suntcorecte:

A. Ionul fier trivalent se determina pe bazareactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu

B. Fierul trivalent formeaza cuhexacianoferatul (II) de potasiu un precipitatalb cazeosC. Fierul trivalent formeaza cuhexacianoferatul (II) de potasiu o coloratiegalbenaFierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu o tulbureala sau un precipitatalbastru infunctie de concentratie

D.E. Fierul trivalent formeaza cuhexacianoferatul (II) de potasiu un precipitatgalben(pag. 1011, [FR X])

F1657101. Care din afirmatiile de mai joscu privire la controlul limitelor deimpuritati chimice suntcorecte:

A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul deamoniuB. Ionul fier (III) se determina pe bazareactiei cu piridinaC. Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidulde de bariuD. Ionul plumb (II) se determina cu sulfura desodiuE. FRX, Suplimente prevad pentru decelareaimpuritatilor solutii etalon(pag. 1009-1013, [FR X])

F1657102. Conform FRX, cu privire lalimita de metale grele sunt corecteafirmatiile:

A. Aceasta limita se refera la metale grelecare precipita sub forma de sulfuri, greusolubile in mediu acidB. Limita de metale grele se refera la ioniibivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut,staniuC. Limita de metale grele se refera la ioniibivalenti de fier, calciu, cobaltD. Limita admisa de metale grele seapreciaza prin comparare cu o solutie etalon

de plumbE. Limita admisa de metale grele seapreciaza prin comparare cu o solutie etalonde cupru(pag. 255)

F1657103. FRX prevede pentru controlullimitei de arsen doua procedee:Procedeul I se aplica atunci cand arsenul dinproba de analizat este peste limita desensibilitate a reactieicu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric

A.Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din

proba de analizat este sub limita desensibilitate a reactiei cuhipofosfit de sodiu in acid clorhidricB.C. Procedeul II se bazeaza pe reducereacompusilor arsenului la arsenura de hidrogenD. Procedeul II se bazeaza pe oxidareaarsenului trivalent la arsen pentavalentE. Procedeul II se aplica la controlularsenului in substante organice



(pag. 1008, [FR X])

F1657104. Impuritatile anorganice inproba de analizat pot proveni din:

A. Materiile primeB. Procesul de fabricatieC. Purificare incompletaD. Conservare necorespunzatoareE. In probele de analizat nu pot sa aparadecat impuritati organice.(pag. 1006, [FR X])

F1657105. In functie de naturasubstantelor la care se efectueazacontrolul, impuritatile organice usor carbonizabile se determina prinurmatoarele procedee:

A. Procedeul prin calcinareB. Procedeul cu acid sulfuricC. Procedeul prin uscareD. Metoda Karl-Fischer E. Antrenarea cu vapori de solventi organici(pag. 1015, [FR X])F1657106. Indicati afirmatiile corecte:

A. Impuritati = totalitatea substantelor strainedintr-o substanta medicamentoasa saumedicamentIntroducerea reactivilor in eprubeta test cusolutia de analizat si cea etalon in cazuldeterminariiimpuritatilor se face aleatoriuB.Introducerea reactivilor in eprubeta test cusolutia de analizat si cea etalon in cazuldeterminarii

impuritatilor se face in ordinea prevazuta inmonografiiC.D. Decelarea unei "impuritati neprevazute" inmonografie se semnaleaza institutiilor indrept (ANM)E. Pentru aprecierea limitelor de impuritatiexprimate in grame (% m/m) se utilizeazasolutii etalon(pag. 249-250)

F2157107. Se utilizeaza solutia etalonpentru aprecierea limitelor de impuritatiexprimate in:

A. grameB. procente de masaC. % (procent) m/mD. mililitruE. procente de volum(pag. 250)

F2157108. Pentru detectia impuritatilor,coloratiile se observa:

A. privind solutia de sus in josB. in toata grosimea stratului de solutie

C. pe fond albD. pe fond negruE. orizontal(pag. 250)

F2157109. Impuritatile sunt reprezentatede:

A. o substanta straina dintr-o substantamedicamentoasaB. totalitatea substantelor straine dintr-osubstanta medicamentoasaC. totalitatea altor substante decatsubstantamedicamentoasa farmacologicactivaorice substanta chimica particula fizica sauentitate biologica prezenta in medicament inafara desubstanta activaD.E. totalitatea substantelor straine dintr-unmedicament(pag. 249)F2157110. Eprubetele utilizate laefectuarea reactiilor de detectie aimpuritatilor, trebuie:

A. sa fie colorateB. sa aibe acelasi volumC. sa aibe volum de 20 mLD. sa fie incoloreE. sa nu fie identice(pag. 249)

F2157111. Pentru detectia limitei deamoniu se utilizeaza:

A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu

B. tetraiodobismutatul (III) de potasiuC. tetraiodomercuratul (I) de potasiuD. reactivul Nessler in mediu alcalinE. reactivul Nessler in mediu acid(pag. 250)

F2157112. Pentru determinareaimpuritatilor de arsen, FR X prevede:

A. trei procedee de detectieB. procedeul cu hipofosfit de sodiuC. procedeul cu reactiv BougaultD. procedeul cu hartie indicator pentru arsenE. procedeul cu dietilcarbamat de argint(pag. 251,252,253)

F2157113. La determinarea limitei demetale grele:

A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mLB. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mLC. se foloseste acid acetic 300 g/L,formaldehida si solutie de sulfura de sodiuD. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L,formaldehida si solutie de sulfura de sodiuE. se obtine o coloratie bruna(pag. 255)



F2157114. Limita de fier se determina pebaza reactiei:

A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) depotasiuB. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) depotasiu

C. din care rezulta hexacianoferatul (II) defier (III)D. din care rezulta hexacianoferatul (III) defier (II)E. din care rezulta albastru de Prusia(pag. 256)

F2157115. Urmatoarele afirmatiireferitoare la controlul limitei de calciusunt adevarate:

A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul deamoniuB. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiuC. rezulta o tulbureala alba sau un precipitatmicrocristalin

D. precipitatul microcristalinrezultat estesolubil in amoniac si acid aceticE. precipitatul rezultat este solubil in acidclorhidric si acid acetic(pag. 256)

F2157116. Determinarea limitei de zinc arela baza reactia:

A. cu hexacianoferatul (III) de potasiuB. cu hexacianoferatul (II) de potasiuC. de obtinere a hexacianoferatului (II) dezincD. de obtinere a hexacianoferatului (III)dezinc

E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin(pag. 257)

F2157117. Urmatoarele afirmatiireferitoare la controlul limitei de carbonatisunt adevarate:

A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariuB. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciuC. se obtine o tulbureala sau un precipitat albD. precipitatul obtinut este solubil in acidazotic si acid clorhidricE. precipitatul obtinut este solubil in acidsulfuric(pag. 258)

F2157118. Urmatoarele afirmatiireferitoare la determinarea limitei decloruri nu sunt corecte:

A. are la baza reactia cu azotatul de argintB. proba se aciduleaza cu acid clorhidricC. se obtine un precipitat solubil in acidazoticD. se obtine un precipitat solubil in amoniac

E. solutia de analizat trebuie sa aibe oopalescenta mai intensa decat a probeietalon(pag. 258,259)

F2157119. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul deamoniuB. are loc in mediu de acid azoticC. are loc in mediu amoniacalD. se obtine o coloratie sau o tulburealagalbenaE. fosfomolibdatul de amoniu obtinut estesolubil in acid azotic(pag. 259)

F2157120. determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a aciduluisulfosalicilicB. se obtine o coloratie violetC. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mLD. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL

E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL(pag. 260)

F2157121. Determinarea limitei de sulfaticonform FR X:

A. are la baza reactia cu ionul de bariuB. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciuC. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mLD. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mLE. precipitatul obtinut este solubil in acidclorhidric(pag. 260,261)

F2157122. Limita de impuritati organicecarbonizabile:

A. se determina prin trei procedeeB. pentru substantele minerale incolore seaplica procedeul prin calcinareC. compararea la procedeul cu acid sulfuricse face cu etalon de culoarela procedeul cu acid sulfuric, solutia deanalizat nu trebuie sa aibe o coloratie maiintensa decat acidulsulfuricD.E. determinarea se face la 15 grade Celsius(pag. 261)

F2257123. Care pot fi sursele de impuritatianorganice in proba de analizat?

A. materiile prime utilizate in procesul defabricatieB. materiile prime utilizate la preparareareactivilor C. solutiile etalon utilizateD. conservarea necorespunzatoareE. purificarea incompleta(pag. 249, 1006)



F2257124. Care dintre urmatoareleenunturi reprezinta conditii generale caretrebuiesc respectate ladeterminarea limitelor pentru impuritatianorganice?

A. toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba

diametrul de 1,50 cmB. eprubetele in care se efectueaza reactiiletrebuie sa fie identiceC. reactivii se adauga in acelasi timp si involume egale atat in solutia de analizat cat siin solutia etalonnu este obligatorie semnalarea prezenteiunei impuritati neprevazuta de monografiarespectiva si careapare in timpul controluluiD.este obligatorie semnalarea prezentei uneiimpuritati neprevazuta de monografiarespectiva numai dacaaceasta depaseste o anumita concentratieE.(pag. 249-250; 1006-1007)

F2257125. Controlul limitei de amoniu sepoate realiza:

A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) depotasiu, in mediu acidC. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) depotasiu, in solutie alcalinaD. printr-o reactie cu formare de complexE. prin formarea unui precipitat galben-bruncu acid sulfuric

(pag. 250-251; 1006)F2257126. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la controlul limitei deamoniu sunt corecte?

A. metoda nu este interferata de metalelealcalino-pamantoaseB. determinarea se efectueaza in acelasi felindiferent de prezenta sau absenta metalelor greleC. prezenta fierului ca impuritate peste0,03% in proba de analizat deranjeazacontrolul limitei de amoniuD. prezenta fierului, indiferent de

concentratie,deranjeaza controlul limitei deamoniuE. determinarea se realizeaza utilizand osolutie-etalon de ion amoniu(pag. 251; 1007-1008)

F2257127. Care dintre enunturilereferitoare la controlul arsenului insubstante organice (procedeul II)sunt corecte?

A. metoda se bazeaza pe reducereacompusilor arsenului la arsenura de hidrogenB. arsenura de hidrogen coloreaza inalbastru hartia indicator pentru arsenC. se utilizeaza o solutie-etalon de arsencare contine ioni As(III)

D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsencare contine ioni As(V)E. solutia-etalon de arsen se trateaza in modidentic cu solutia proba(pag. 252; 1008-1009)

F2257128. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ siacidul oxalicB. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ sioxalatul de amoniuC. are la baza reactia de obtinere a unuiprecipitat alb de oxalat de calciuD. se face comparativ cu o solutie etalon deconcentratie 0,1 mg Ca2+ / ml

E. se face comparativ cu o solutie-etalon deoxalat de amoniu(pag. 256-257; 1010)

F2257129. La controlul limitei de calciu: A. proba este corespunzatoare numai dacareactia pentru Ca2+ este negativaproba este corespunzatoare numai dacasolutia-proba prezinta o tulbureala mai putinintensa decattulbureala solutiei -etalonB.C. metoda se modifica in cazul prezenteiionilor de fier

D. prezenta ionilor de fier nu influenteazaanalizaE. nu se utilizeaza solutie-etalon pentrucomparatie(pag. 256-257; 1010)

F2257130. Care dintre afirmatiilereferitoare la controlul limitei de carbonatisunt corecte?

A. la prepararea solutiei de baza se folosestecarbonat de sodiu anhidruB. la prepararea solutiei de baza se folosestecarbonat de bariuC. solutia etalon se obtine prin diluarea

solutiei de bazaD. se bazeaza pe reactia dintre ionulcarbonat si ionul de calciuE. se bazeaza pe formarea unui precipitat albde carbonat de bariu(pag. 258; 1010-1011)

F2257131. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la controlul limitei decloruri sunt corecte?



A. controlul limitei de cloruri se face cu nitratde argintB. clorura de argint obtinuta este solubila inapaC. in urma reactiei se formeaza un precipitatalb-galbui de clorura de argint

D. clorurile nu pot fi considerate ca fiindimpuritati anorganiceE. in urma reactiei se formeaza un precipitatalb, cazeos, de clorura de argint(pag. 258-259; 1011)

F2257132. Controlul limitei de fier insubstante organice se realizeaza:

A. prin reactia cu hexacianoferatul (II) depotasiuB. conform monografiei FR X "Controlullimitei de metale grele"C. conform monografiei FR X "Controlullimitei de fer in substante organice"prelucrand diferit proba dar utilizand aceeasi

reactie de baza ca si cea din monografia FRX "Controlullimitei de fer"D.E. printr-o reactie cu formarea unei coloratiisau a unui precipitat de culoare verde(pag. 256; 1011-1012)

F2257133. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la controlul limitei defosfati sunt corecte?

A. in urma reactiei se formeaza o coloratiealbastraB. in urma reactiei se formeaza o

opalescenta, tulbureala sau precipitat galbenC. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfatsi molibdatul de amoniuD. solutia de analizat trebuie sa prezinte oopalescenta mai intensa decat solutia etalonE. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfatsi hexacianoferatul (II) de potasiu(pag. 259; 1012)

F2257134. Care dintre urmatoareleafirmatii, referitoare la controlul limitei demetale grele suntincorecte?

A. FR X prevede o singura metoda de control

a metalelor grele indiferent de tipul de probaB. prezenta sarurilor de fier nu interferadeterminareaC. solutia etalon se compara cu solutia probaprivind straturile de lichid de sus in jos pe unfond negruD. se utilizeaza o solutie etalon de ioni deplumbE. se bazeaza pe reactia dintre metalelegrele si sulfura de sodiu in mediu acid

(pag. 255; 1012-1013)

F2257135. La controlul limitei de nitrati caimpuritati:

A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidulsulfosalicilicB. ionul nitrat nu este considerat caimpuritate in materiile prime farmaceutice, cidoar in industria alimentaraC. in urma reactiei se formeaza unnitroderivat colorat in rosuD. se compara solutia de analizat ca sicoloratie cu o solutie-etalon de ioni nitratE. solutia de analizat nu trebuie sa secoloreze in galben mai intens decat proba-etalon(pag. 260; 1013-1014)

F2257136. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la controlul limitei desulfati sunt corecte?

A. reactia de baza este cea dintre ionul sulfat

si sarurile de cadmiuB. in urma reactiei se obtine o tulbureala sauun precipitat alb de sulfat de bariuC. limita de detectie a reactiei este de 0,003mg/mlD. solutia de baza se prepara din sulfat deamoniu anhidruE. precipitatul alb care se formeaza estesolubil in apa(pag. 260-261; 1014)

F2257137. Hexacianoferatul (II) de potasiuse foloseste ca si reactiv in reactiile decontrol a limitelor de:

A. fosfatiB. fier C. calciuD. nitratiE. zinc(pag. 256-260; 1010-1015)

F2257138. Care dintre urmatoareleenunturi referitoare la controlul limitei dezinc sunt corecte?

A. se foloseste reactia cu hexacianoferatul(II) de fier (III)B. solutia-etalon folosita contine 0,01 mgZn2+/mlC. prezenta fierului ca impuritate nu interferareactiaD. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu o tulbureala sau un precipitatalbE. precipitatul format in urma reactiei estepractic solubil in apa(pag. 257; 1014-1015)



F2257139. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la "Procedeul princalcinare" sunt corecte?

A. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substanteminerale colorate

B. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substanteminerale incoloreC. in prezenta impuritatilor organice usor carbonizabile proba se coloreaza in cenusiusau in negruD. se folosesc solutii etalon de culoareE. solutia etalon se prepara din acid sulfuricconc.(pag. 261; 1015)

F2257140. Selectati ionii pentru caresolutia etalon preparata conform FRX areo concentratie de0,1mg/ml:

A. ionul de amoniuB. ionul de arsenC. ionul de calciuD. ionul de fosfatE. ionul de carbonat(pag. 1007 - 1012)

F2257141. Selectati ionii pentru caresolutia etalon preparata conform FRX,pentru controlul limitelor de impuritati anorganice, are oconcentratie de 0,01mg/ml:

A. ion fer (III)B. ion plumb (II)

C. ionul amoniuD. ionul cloruraE. ion carbonat(pag. 1007 - 1012)

F2257142. Selectati enunturile corectereferitoare la procedeul cu acid sulfuric:

A. se efectueaza prin dizolvarea probei inacid sulfuric 50%B. eprubetele in care se efectueazadeterminarea se spala in prealabil cu acidsulfuric ( R)C. determinarea se efectueaza la 15°C dacanu se prevede altfel

substanta analizata nu contine impuritatidaca solutia proba are o coloratie mai intensadecat coloratiasolutiei etalonD.E. in toate cazurile acidul sulfuric se racestela 10°C si se adauga peste substantapulverizata(pag. 1015 - 1016)

F2357143. Conform FR X solutia etaloncontine 0.01 mg ion/ml pentru:

A. amoniuB. calciuC. cloruriD. fer

E. fosfati(pag. 1007, 1009, 1010, 1012)

F2357144. Din reactia ionului de calciu cuoxalat de amoniu rezulta un precipitat albde oxalat de calciu:

A. insolubil in acid aceticB. solubil in amoniacC. solubil in acid clorhidricD. solubil in acid nitricE. insolubil in amoniac(pag. 1010)

F2357145. Ionul clorura formeaza cunitratul de argint un compus ce prezintaurmatoarele

caracteristici, cu exceptia: A. precipitat galben cazeos de clorura deargintB. precipitat insolubil in acid nitricC. precipitat insolubil in amoniacD. precipitat solubil in amoniacE. precipitat solubil in acid nitric(pag. 1011)

F2357146. Care dintre urmatoarelesubstante prevazute de FR X pot continearsen intr-o anumita limita:

A. nitrit de sodiuB. glucoza

C. acid acetil salicilicD. sulfat de sodiuE. lactoza(pag. 61, 441, 681, 684, 836)

F2357147. Pentru determinarea limitei dearsen se folosesc urmatoarele procedee:

A. procedeul cu hipofosfit de sodiuB. prodedeul cu hidroxid de bariuC. procedeul cu hartie indicator pentru arsenD. procedeul prin calcinare cu acid sulfuricE. procedeul cu dietilcarbamat de argint(pag. 251 - 253)

F2357148. Controlul limitei pentrusubstantele organice usor carbonizabilese determina conformF.R.X prin:

A. metode volumetriceB. metode spectrometriceC. procedeul prin calcinareD. procedeul cu acid sulfuricE. metode gravimetrice(pag. 1015)



F2357149. Impuritatile anorganice isi auoriginea in:

A. materia primaB. reactivi, solventiC. procedeul de fabricatieD. metoda de determinare

E. conservare necorespunzatoare(pag. 249, 1006)

F2357150. Pentru care impuritate F. R. X.foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiuin acid clorhidric:

A. As+5B. NO3-C. As+3D. Zn+2E. Al+3(pag. 1008)

F2357151. Pentru care impuritate FR Xfoloseste ca reactiv hexacianoferatul (II)de potasiu?

A. zincB. amoniuC. fer D. metale greleE. arsen(pag. 1011, 1014)

F2357152. Care dintre urmatoareleafirmatii nu sunt adevarate?

A. ionul nitrat formeaza cu acidulsulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, unnitroderivat colorat in galbenprecipitatul alb de carbonat de bariu format inurma reactiei dintre ionul carbonat si

hidroxidul de bariu esteinsolubil in acid clorhidricB.precipitatul alb de sulfat de bariu, format inurma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, esteinsolubil in acidclorhidricC.D. ionul de zinc formează cuhexacianoferatul (II) de potasiu un precipitatgalbencontrolul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara

sau prin dizolvare in acidsulfuric concentrat.E.(pag. 260, 1010, 1013-1015)

F2357153. Conform FRX, pentru caredintre urmatoarele impuritati, concentratiasolutiei etalon este de0.001mg/ml

A. cloruriB. zinc

C. arsenD. nitratiE. metale grele(pag. 1008, 1011-1014)

F2357154. Pentru care dintre urmatoareleimpuritati, solutia etalon se prepara directdin substanta?

A. calciuB. azotatiC. carbonatiD. fosfatiE. sulfati(pag. 1012-1013)

F2357155. Care dintre urmatoareleafirmatii sunt adevarate?

A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu un precipitat galbenionul fosfat formeaza cu molibdatul deamoniu in mediu de hidroxid de sodiu unprecipitat galben de

fosfomolibdat de amoniuB.C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu un precipitat albD. ionul fosfat formeaza cu molibdatul deamoniu in prezenta de acid azotic, albastrude molibdenE. ionul clorura formeaza cu nitratul de argintun precipitat alb de clorura de argint solubil inamoniac(pag. 1011, 1012, 1014)

F2357156. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:

A. 1 mg ioni/mlB. 0,01 mg ioni/mlC. 10 mg ioni/mlD. 0,1 mg ioni/mlE. 0,001 mg ioni/ml(pag. 1007-1015)

F2557157. Selectati raspunsurile incorectedespre controlul limitei de carbonati:

A. FR. X nu prevede compararea soluţiei deanalizat cu o soluţie etalonB. se determina prin incalzire in flacaraC. nu se foloseste solutie etalon de ioncarbonatD. se executa reactia de culoare cuhidroxidul de bariuE. FR. X prevede compararea soluţiei deanalizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min(pag. 1127)

F2557158. Care din metodele de mai josstă la baza controlului limitei de amoniu înmedicamente,conform FR. X.?

A. calcinarea in flacara timp de 10 min



B. titrarea redox cu soluţie de permanganatde potasiu în mediu acidC. reactia de culoare cu tetraiodomercuratul(II) de potasiu in solutie alcalinaD. solutia-etalon de ion amoniu se prepara lanevoie

E. reactia de culoare cu oxalatul de amoniu(pag. 1065)

F2557159. Conform FRX, controlul limiteide nitrati:

A. se executa prin reactia de culoare cusarurile de bariuB. prin procedeul cu acid sulfuricC. se determina prin reactia de culoare cunitratul de argintD. se executa reactia de culoare cu acidulsulfosalicilicE. solutia de analizat nu trebuie sa secoloreze in galben mai intens decat proba-etalon(pag. 1112)F2557160. Substantele organice usor carbonizabile se determina, conform FRX,astfel:

A. se determina numai prin procedeul cu acidsulfuricB. se determina prin reactia de culoare cunitratul de argintC. se determina prin calcinareD. se determina prin procedeul cu acidsulfuricE. prin titrare redox cu soluţie depermanganat de potasiu în mediu acid

(pag. 1139)F2557161. Referitor la procedeul cu acidsulfuric sunt false raspunsurile:

A. decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile se efectueaza prin calcinareB. eprubetele in care se efectueazadeterminarea trebuie spalate in prealabil cuacid sulfuricC. acidul sulfuric se incalzeste inainte de a fiadaugat peste substanta pulverizataD. acidul sulfuric se raceste la aproximativ10oCE. determinarea se efectueaza la

temperatura de 15oC(pag. 1167)

F2557162. Alegeti raspunsul corect cuprivire la limita de metale grele insubstante organice:

A. substanta organica se mineralizeaza cuacid azotic ®B. substanta organica se mineralizeaza cuacid sulfuric ®

C. substanta organica se mineralizeaza cuacid clorhidric ®D. FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer in reziduul de la calcinare nu interfereazaE. se determina prin reactia de culoare cunitratul de argint(pag. 1057)

F2557163. Controlul limitei de calciu sebazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul deamoniu cand seformeaza:

A. un precipitat alb-galbui amorf B. o tulbureala sau un precipitat albmicrocristalinC. un precipitat alb cazeosD. un precipitat de oxalat de calciu insolubilin acid acetic si amoniacE. o tulbureala albastra(pag. 1164)

F2557164. Care din afirmatiile de mai jos

cu privire la controlul limitelor deimpuritati chimice suntcorecte:

A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul deamoniuB. ionul fier (III) se determina pe baza reactieicu piridinaC. ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidulde de bariuD. ionul clorura se determina cu nitratul deargintE. FRX nu prevede pentru decelareaimpuritatilor solutii etalon

(pag. 1028)F2557165. Care dintre afirmaţiilereferitoare la controlul limitei pentrudecelarea impuritatilor organiceusor carbonizabile prin calcinare suntcorecte:

A. se folosesc solutii etalonB. se efectueaza prin calcinare in flacara timpde 10 minuteC. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţeminerale incoloreD. nu se folosesc solutii etalon

E. aceasta metoda nu este prevazuta in FRX(pag. 1161)

F2557166. Care din afirmatiile de mai joscu privire la controlul limitei de fier suntcorecte:

A. ionul fier trivalent se determina pe bazareactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiuB. fierul trivalent formeaza cuhexacianoferatul (II) de potasiu un precipitatalb cazeos



C. fierul trivalent formeaza cuhexacianoferatul (II) de potasiu o coloratieverdefierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul(II) de potasiu o tulbureala sau un precipitatalbastru in functie

de concentratieD.E. solutia-etalon de ion fer se prepara lanevoie(pag. 1167)

F2557167. Determinarea impuritatilor desubstante organice carbonizabile prinprocedeul cu acidsulfuric

A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10oCB. se aplica substantelor organiceC. se efectueaza la temperatura de 10oCD. se aplica atat substantelor minerale cat sicelor organice

E. se efectueaza la temperatura de 15oC(pag. 1143)

F2557168. FRX prevede pentru controlullimitei de arsen:procedeul I se aplica atunci cand arsenul dinproba de analizat este peste limita desensibilitate a reactieicu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric

A.procedeul I se aplica atunci cand arsenul dinproba de analizat este sub limita desensibilitate a reactiei cuhipofosfit de sodiu in acid clorhidric

B.C. procedeul II se bazeaza pe reducereacompusilor arsenului la arsenura de hidrogenD. nu exista 2 procedee pentru controlullimitei de arsenE. procedeul II se aplica la controlul arsenuluiin substante organice(pag. 1136)

F2557169. Selectati raspunsurile corectedespre controlul limitei de carbonati,conform FRX:

A. FR. X prevede compararea soluţiei deanalizat cu o soluţie etalon

B. se determina prin incalzire in flacaraC. se foloseste solutie etalon de ion carbonatD. se executa reactia de culoare cuhidroxidul de bariuE. FR. X nu prevede compararea soluţiei deanalizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min(pag. 1156)

F2557170. Precizati raspunsurile incorectepentru controlul limitei pentru impuritatileorganice usor

carbonizabile: A. se determina prin metoda refractometricaB. se determina prin procedeul prin calcinareC. se determina prin metode cromatograficeD. se determina prin determinarea punctuluide solidificare

E. se determina prin procedeul cu acidsulfuric(pag. 1149)

F2657171. Alegeţi afirmaţiile corecte cuprivire la controlul limitelor de impurităţianorganice:ionul clorură formează cu nitratul de argint, înfuncţie de concentraţie o opalescenţă, otulbureală sau unprecipitat alb cazeos

A.B. FR X prevede pentru controlul limitei dearsen două procedeeC. fierul trivalent se determină prin reacţia cu

molibdatul de amoniuD. impurităţile anorganice provin numai dinmateriile primeE. limitele admise în proba de analizat seexprimă în miligrame (% V/V)(pag. 1006-1012 FR X)

F2657172. FR X prevede pentru controlullimitei de arsen două procedee:

A. procedeul I se aplică la controlul arsenului în substanţele organiceB. procedeul I constă în reducereacompuşilor arsenului la arsenură de hidrogensub acţiunea hipofosfitului

de sodiu în acid clorhidricprocedeul II se aplică la controlul arsenului însubstanţele organice şi constă în reducereacompuşilor arsenului la arsenC.procedeul I se aplică atunci când arsenul dinproba de analizat este sub limita desensibilitate a reacţiei cuhipofosfit de sodiu, în acid clorhidric (R)D.procedeul II se aplică la controlul arsenului însubstanţe organice şi se bazează pe

reducerea compuşilor arsenului la arsenură de hidrogenE.(pag. 1007-1009 FR X)

F2657173. Determinarea zincului caimpuritate se face pe baza reacţieiacestuia cu hexacianoferatul (II)de potasiu când rezultă (în funcţie deconcentraţie):

A. un precipitat alb cazeos



B. o tulburealăC. o opalescenţăD. un precipitat alb cristalin insolubil în acizidiluaţiE. o coloraţie albastră(pag. 257; 1014-1015 FR X)

F2657174. Procedeul cu acid sulfuricutilizat pentru controlul limitei desubstanţe organice uşor carbonizabile...:

A. se aplică pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţeorganiceB. determinarea se efectuează latemperatura de 15 °CC. eprubetele în care se efectueazădeterminarea se spală în prealabil cu acidsulfuric (R)D. se aplică la decelarea impurităţilor organice în substanţele minerale incolore

E. se aplică la decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţeleminerale colorate(pag. 1015 FR X)

F2657175. Hexacianoferatul (II) de potasiuse foloseşte ca reactiv pentrudeterminarea limiteiurmătorilor ioni ca impurităţi:

A. ionul de fier trivalentB. ionul de fier bivalentC. ionul de zincD. ionul de calciuE. ionul de aluminiu

(pag. 1009-1011 FR X)F2657176. Care dintre următoarele condiţiitrebuie respectate la determinarealimitelor pentruimpurităţi anorganice:

A. reacţiile se efectuează în eprubeteidenticeB. temperatura la care se efectuează reacţiileeste 25 ± 5 °CC. tulbureala sau opalescenţa se stabileşteprivind straturile de lichid de sus în jos pe unfond negruD. coloraţia se stabileşte privind straturile de

lichid de sus în jos pe un fond albE. reactivii se adaugă în ordinea prevăzută înmonografie(pag. 1006-1007 FR X)

F2657177. Care dintre ionii enumeraţi mai jos pot interfera în procesul de decelare aimpurităţii dearsen prin procedeul I prevăzut de FR X:

A. seleniuB. plumb

C. telur D. cadmiuE. antimoniu(pag. 1008 FR X)

F2657178. Impurităţile organice uşor carbonizabile, în funcţie de naturasubstanţelor la care seefectuează controlul, se determină prinurmătoarele procedee:

A. antrenare cu vapori de solvenţi organiciB. combustie în oxigenC. procedeul prin calcinareD. combustie în bombăE. procedeul cu acid sulfuric(pag. 1015 FR X)

F2657179. Indicaţi care din afirmaţiileenumerate sunt corecte:impurităţile anorganice în proba de analizatpot proveni din materiile prime, procesul defabricare, o

purificare incompletă, conservarenecorespunzătoare

A.B. pentru aprecierea limitelor de impurităţiexprimate în grame (% m/m)se utilizeazăsoluţii etalonC. ordinea introducerii reactivilor în eprubetacu soluţia de analizat şi cea etalon estealeatorieD. pentru aprecierea limitelor de impurităţiexprimate în miligrame (% V/V)se utilizeazăsoluţii etaloncontrolul limitelor pentru impurităţi organice

uşor carbonizabile se efectuează prinprocedeul prin calcinareşi procedeul cu acid sulfuric dacă nu seprevede altfel în monografia respectivăE.(pag. 1006-1007, 1015 FR X)

F2657180. La ce grad de finete corespundurmătoarele site, după FR X ?

A. Sita II pentru fragmente miciB. Sita V pentru pulbere semifinăC. Sita IV pentru pulbere groscioarăD. Sita I pentru fragmente mijlociiE. Sita VII pentru pulbere fină(pag. 9, pag. 805)

F2657181. După FR X, compozitia, gradulde finete al componentelor si sinonimulpreparatului oficinal"Pulvis efervescens laxans" sunturmătoarele:

A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natriihydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum(VI) 6,5 g



B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natriihydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidumtartaricum (V) 5 gC. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g;Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II:

Acidum tartaricum (V) 6 g

D. Sare de VichyE. Pulvis aerophorus laxans(pag. 9, pag 809)

F2657182. După FR X, compozitia, gradulde finete al componentelor si sinonimulpreparatului oficinal"Pulvis alcalinum" sunt următoarele:

A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natriihydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natriihydrogenocarbonas (VI) 5,5 gB. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatriihydrogeniphosphas (V) 4 g; Natriihydrogenocarbonas (V) 6 gC. Pulvis aerophorus laxans

D. Pulbere SeidlitzE. Pulbere alcalină pentru solutia Bourget(pag. 9, pag. 807-808)

F2657183. După FR X, compozitia,sinonimul si actiunea farmacologică apreparatului oficinal "PulvisOpii et Ipecacuanhae" sunt următoarele:

A. Extractum opii siccum (VI) 20 g;Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharumlactis 75 gB. Opium pulveratum (VII) 10 g;Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharumlactis 80 g

C. actiune antitusivă, expectorantăD. LaudanumE. Pulbere Dover (pag. 9, pag 810)

F2657184. Din ce este constituit si cumfunctionează "Amestecătorul de pulbericu spiră verticalăplanetară" ?

A. Este constituit dintr-un vas cilindricB. Este constituit dintr-un vas paralelipipedicC. Este constituit dintr-un vas conicD. Transportă pulberea de la bază spre vârf cu ajutorul unei spire interioare rotative

E. Transportă pulberea de la vârf spre bază în jurul unui ax fix(pag. 7, pag. 163)

F2657185. Ce formă au paletele, cum suntdispuse si cum functionează"Amestecătorul de pulberiLödige" ?

A. Palete lamelare simpleB. Palete cu formă de sapă dispuse în jurulunui ax orizontal

C. Palete cu formă de sapă dispuse în jurulunui ax verticalD. Depărtează mereu materialul din centruE. Aduce mereu materialul spre centru(pag. 7, 163-164)

F2657186. Prin ce se caracterizeazăamestecătorul de pulberi "Moritz Turbo" ?

A. Are turbina într-un vas simplu conicB. Are discuri verticale de amestecareC. Are turbina într-un vas dublu conicD. Are discuri orizontale de amestecareE. Viteza de amestecare este superioară fatăde amestecătorul Roto-P. Zauchetta(pag. 7, pag. 164)

F2657187. După FR X finetea pulberilor sedetermină astfel:

A. pe 20 g pulbere prin agitare în sitaprevăzută cu capac, 20 de minuteB. pe 25 g pulbere prin agitare în sitaprevăzută cu capac, 30 de minute

reziduul obtinut cu sita specificată nu trebuiesă fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 %cu sita superioarădacă nu se prevede altfelC.D. reziduul obtinut cu sita specificată să nufie mai mare de 2 %E. reziduul obtinut să nu fie mai mic de 75 %cu sita superioară(pag. 9, pag. 804-805)

F2657188. Pentru determinarea graduluide finete al pulberilor, FR X prevede sitestandard, numerotate

conventional în modul următor: A. cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie deforma ochiurilor cu cifre romane în ordinea I-IX în functie dedimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor,de numărul deochiuri corespunzător pe centimetru pătrat side diametrul sârmeiB.C. gradul de finete al pulberii cernute creste

în functie de cresterea ordinului denumerotare al siteiD. gradul de finete al pulberii cernute

descreste în functie de descresterea ordinuluide numerotare al siteiE. gradul de finete al site IV corespundepentru pulbere semifină(pag. 9, pag. 805)



Tema nr. 54INTREBARI TIP

COMPLEMENT SIMPLU

F1254001. DF1254002. DF1254003. D

F1354004. CF1354005. DF1354006. CF1354007. CF1354008. CF1454009. DF1454010. DF1454011. CF1454012. BF1454013. CF1454014. DF1454015. DF1454016. CF1454017. DF1454018. EF1454019. CF1554020. CF1554021. CF1554022. BF1554023. DF1554024. CF1554025. CF1554026. EF1654027. BF1654028. DF1654029. AF1654030. B

F1654031. EF1654032. BF1654033. DF2154034. BF2154035. EF2154036. CF2154037. AF2154038. BF2254039. CF2254040. AF2254041. EF2254042. DF2254043. C

F2254044. BF2254045. DF2254046. CF2254047. EF2254048. BF2254049. CF2254050. CF2254051. CF2254052. CF2254053. E

F2354054. CF2354055. CF2354056. DF2354057. CF2354058. CF2554059. B

F2554060. CF2554061. BF2554062. DF2554063. CF2554064. AF2554065. BF2554066. BF2554067. CF2554068. BF2554069. CF2554070. EF2654071. CF2654072. EF2654073. BF2654074. BF2654075. BF2654076. DF2654077. BF2654078. EF2654079. AF2654080. EF2654081. AF2654082. EF2654083. AF2654084. AF2654085. AINTREBARI TIP

COMPLEMENTMULTIPLU

F1254086. B,D,EF1254087. B,D,EF1254088. A,B,C,EF1254089. B,DF1254090. B,DF1254091. B,D,EF1254092. A,B,CF1254093. A,B,C,DF1254094. B,EF1254095. C,D,EF1254096. A,B,C,D

F1254097. C,D,EF1354098. A,B,EF1354099. A,CF1354100. A,B,EF1354101. A,B,DF1354102. A,B,EF1354103. A,B,D,EF1354104. A,DF1354105. A,CF1354106. A,C,D,E



F1354107. A,B,C,EF1454108. A,B,CF1454109. A,DF1454110. B,DF1454111. A,C,DF1454112. A,D

F1554113. A,D,EF1554114. B,C,DF1554115. B,C,D,EF1554116. A,CF1554117. B,C,D,EF1554118. A,B,DF1554119. A,B,CF1554120. A,C,DF1554121. A,EF1654122. B,DF1654123. B,C,EF1654124. A,CF1654125. A,B,D,EF1654126. B,DF1654127. C,D,EF1654128. A,B,EF1654129. A,B,D,EF2154130. B,DF2154131. A,B,DF2154132. B,D,EF2154133. A,D,EF2154134. A,BF2154135. A,C,DF2154136. D,EF2154137. A,D,EF2154138. A,C,DF2154139. A,B,C

F2254140. A,B,EF2254141. A,C,D,EF2254142. A,CF2254143. A,C,EF2254144. B,EF2254145. A,C,DF2254146. B,C,EF2254147. A,B,D,EF2254148. B,C,EF2254149. A,B,D,EF2254150. B,CF2254151. B,C,EF2254152. C,E

F2254153. B,C,D,EF2254154. A,B,EF2254155. A,D,EF2254156. A,C,EF2254157. B,C,DF2254158. A,B,EF2254159. B,CF2254160. B,D,EF2254161. A,C,EF2254162. B,C,D

F2254163. B,D,EF2254164. B,D,EF2254165. B,DF2254166. C,EF2254167. A,C,D,EF2254168. A,C,E

F2254169. A,C,EF2254170. A,B,EF2254171. A,C,EF2254172. B,C,EF2254173. B,C,DF2254174. B,DF2354175. A,CF2354176. A,B,DF2354177. A,B,EF2354178. A,B,EF2354179. A,B,EF2354180. A,B,D,EF2354181. A,CF2354182. A,DF2354183. A,C,D,EF2354184. A,B,C,EF2354185. B,D,EF2354186. A,DF2354187. B,D,EF2354188. A,B,CF2354189. B,D,EF2554190. A,DF2554191. D,EF2554192. B,DF2554193. A,BF2554194. B,DF2554195. B,D

F2554196. B,DF2554197. B,DF2554198. A,D,EF2554199. A,C,EF2554200. A,C,DF2554201. A,C,EF2554202. A,C,EF2554203. B,C,EF2554204. A,B,D,EF2554205. A,B,C,DF2554206. A,C,D,EF2554207. B,C,D,EF2654208. D,E

F2654209. B,D,EF2654210. A,B,D,EF2654211. B,C,DF2654212. A,B,C,DF2654213. B,C,DF2654214. B,C,DF2654215. A,B,CF2654216. A,BF2654217. D,EF2654218. B,C



F2654219. A,C,EF2654220. D,EF2654221. A,C,E




COMPLEMENT SIMPLU

F1255001. EF1255002. CF1255003. C

F1355004. AF1355005. DF1355006. EF1355007. BF1355008. EF1355009. BF1355010. BF1355011. CF1455012. DF1455013. BF1455014. EF1455015. BF1455016. CF1455017. BF1455018. DF1455019. EF1455020. EF1455021. DF1555022. CF1555023. EF1555024. BF1555025. CF1655026. CF1655027. DF1655028. AF1655029. DF1655030. B

F1655031. AF1655032. BF1655033. CF1655034. CF1655035. BF1655036. CF2155037. BF2255038. AF2255039. DF2255040. BF2255041. EF2255042. CF2255043. A

F2255044. BF2355045. BF2355046. AF2355047. CF2355048. DF2355049. EF2355050. BF2355051. BF2355052. EF2555053. E

F2555054. EF2555055. EF2555056. CF2555057. CF2555058. EF2555059. B

F2555060. EF2555061. CF2555062. BF2555063. EF2555064. CF2655065. CF2655066. EF2655067. BF2655068. BF2655069. EF2655070. CF2655071. DF2655072. CF2655073. CF2655074. BF2655075. DF2655076. EF2655077. CINTREBARI TIP

COMPLEMENT

MULTIPLU

F1255078. B,DF1255079. C,DF1255080. A,D,EF1255081. A,B,C,EF1255082. B,C,EF1255083. A,C,E

F1255084. A,C,DF1255085. B,C,DF1255086. A,BF1255087. A,C,EF1255088. A,C,DF1255089. A,B,C,DF1355090. B,C,EF1355091. B,C,EF1355092. C,DF1355093. B,C,D,EF1355094. C,D,EF1355095. A,B,CF1355096. A,B,D

F1455097. B,EF1455098. A,DF1555099. B,EF1555100. A,DF1555101. B,D,EF1555102. B,DF1555103. B,D,EF1555104. A,B,CF1555105. A,C,EF1555106. B,C,D



F1555107. A,C,DF1555108. B,CF1655109. A,C,D,EF1655110. A,BF1655111. B,C,EF1655112. A,C,E

F2155113. A,C,EF2155114. B,C,EF2155115. A,B,C,EF2155116. A,DF2155117. A,EF2155118. A,D,EF2155119. B,C,D,EF2155120. A,B,C,EF2155121. A,DF2155122. C,DF2155123. A,C,DF2155124. B,C,DF2155125. A,CF2155126. A,B,C,EF2255127. C,D,EF2255128. B,D,EF2255129. A,C,D,EF2255130. B,C,EF2255131. A,B,DF2255132. B,DF2255133. B,CF2255134. A,C,EF2255135. B,C,EF2255136. A,C,EF2255137. A,C,EF2255138. A,B,DF2255139. A,C

F2255140. A,BF2255141. A,B,EF2255142. B,D,EF2255143. A,C,EF2255144. B,C,EF2255145. A,B,DF2255146. D,EF2255147. A,C,EF2255148. B,D,EF2255149. A,DF2355150. C,DF2355151. B,C,DF2355152. A,B,C,D

F2355153. A,CF2355154. C,DF2355155. B,C,D,EF2355156. B,C,EF2355157. B,C,EF2355158. C,DF2355159. C,D,EF2355160. A,B,CF2355161. A,B,DF2555162. B,C,D,E

F2555163. B,DF2555164. C,DF2555165. A,D,EF2555166. A,B,D,EF2555167. B,C,EF2555168. A,C,E

F2555169. A,C,DF2555170. B,CF2555171. A,BF2555172. A,C,EF2555173. A,C,DF2555174. A,B,C,DF2555175. B,C,EF2555176. C,DF2555177. B,C,D,EF2555178. C,D,EF2555179. A,DF2655180. C,DF2655181. B,C,DF2655182. A,BF2655183. D,EF2655184. C,DF2655185. A,EF2655186. A,B,DF2655187. B,DF2655188. D,EF2655189. B,C,DF2655190. B,C,DF2655191. A,B,DF2655192. B,C,EF2655193. C,DF2655194. B,CF2655195. C,E




COMPLEMENT SIMPLU

F1256001. AF1256002. CF1256003. C

F1356004. EF1356005. DF1356006. BF1356007. CF1356008. DF1356009. CF1356010. DF1356011. CF1456012. CF1456013. AF1456014. BF1456015. CF1456016. AF1556017. AF1556018. DF1556019. AF1556020. BF1556021. BF1556022. CF1556023. CF1656024. BF1656025. AF1656026. BF1656027. AF1656028. CF2156029. CF2156030. C

F2156031. BF2156032. CF2156033. CF2156034. BF2256035. CF2256036. EF2256037. CF2256038. CF2356039. CF2356040. CF2356041. CF2356042. CF2356043. D

F2356044. BF2356045. DF2356046. EF2356047. DF2556048. BF2556049. AF2556050. BF2556051. CF2556052. BF2556053. B

F2656054. BF2656055. DF2656056. EF2656057. CF2656058. BF2656059. B

F2656060. CF2656061. BF2656062. DF2656063. CF2656064. DF2656065. CF2656066. EINTREBARI TIP

COMPLEMENT

MULTIPLU

F1256067. A,DF1256068. A,C,EF1256069. A,B,DF1256070. A,B,D,E

F1256071. B,D,EF1256072. A,BF1256073. A,B,D,EF1256074. B,CF1256075. A,C,D,EF1256076. A,CF1256077. A,B,EF1256078. A,C,D,EF1356079. A,DF1356080. A,C,DF1356081. A,D,EF1356082. A,B,DF1356083. A,E

F1356084. A,DF1356085. A,B,EF1456086. A,DF1456087. A,CF1456088. C,D,EF1456089. D,EF1456090. B,DF1456091. B,C,DF1556092. B,CF1556093. A,BF1556094. C,D,EF1556095. A,B,EF1556096. A,B,D,E

F1556097. C,D,EF1556098. A,C,EF1556099. A,BF1656100. A,B,EF1656101. A,B,EF1656102. A,C,EF1656103. B,D,EF1656104. A,C,D,EF1656105. A,B,DF1656106. A,B



F1656107. A,B,C,DF1656108. A,D,EF1656109. A,B,CF2156110. A,C,DF2156111. C,DF2156112. A,D

F2156113. A,C,EF2156114. B,CF2156115. A,B,EF2156116. B,C,DF2156117. A,DF2156118. A,B,DF2256119. B,DF2256120. B,C,EF2256121. C,D,EF2256122. C,DF2256123. B,C,DF2256124. A,CF2256125. A,EF2256126. A,C,D,EF2256127. B,CF2256128. A,C,DF2256129. A,C,EF2256130. A,C,D,EF2256131. A,D,EF2256132. A,C,DF2256133. A,EF2256134. C,D,EF2256135. A,C,EF2256136. B,C,EF2256137. B,DF2256138. B,DF2256139. C,E

F2356140. A,EF2356141. B,CF2356142. A,DF2356143. A,B,DF2356144. A,DF2356145. A,DF2356146. A,D,EF2356147. A,B,DF2356148. A,EF2356149. A,B,EF2356150. A,C,DF2556151. A,B,D,EF2556152. A,B

F2556153. A,CF2556154. A,BF2556155. A,B,C,DF2556156. A,B,C,DF2556157. A,B,CF2556158. A,B,CF2656159. A,C,D,EF2656160. A,B,CF2656161. C,DF2656162. A,C,D

F2656163. A,DF2656164. B,C,DF2656165. B,D,EF2656166. A,B,DF2656167. B,DF2656168. D,E

F2656169. C,DF2656170. B,C,DF2656171. B,C,D,EF2656172. B,C,D,EF2656173. B,EF2656174. C,D,EF2656175. B,DF2656176. A,C




COMPLEMENT SIMPLU

F1257001. EF1257002. CF1257003. E

F1357004. CF1357005. BF1357006. BF1357007. BF1357008. CF1457009. AF1457010. CF1457011. DF1457012. DF1457013. CF1457014. AF1457015. BF1457016. BF1457017. DF1457018. DF1557019. BF1557020. CF1557021. BF1557022. DF1557023. BF1557024. CF1557025. EF1657026. BF1657027. BF1657028. CF1657029. CF1657030. A

F1657031. DF2157032. DF2257033. EF2257034. EF2257035. DF2257036. DF2257037. CF2357038. CF2357039. BF2357040. BF2357041. CF2357042. CF2357043. B

F2557044. EF2557045. CF2557046. BF2557047. CF2557048. BF2557049. AF2557050. CF2557051. AF2557052. EF2557053. A

F2557054. CF2557055. DF2657056. DF2657057. CF2657058. BF2657059. D

F2657060. BF2657061. EF2657062. DF2657063. CF2657064. DF2657065. CF2657066. EF2657067. DINTREBARI TIP

COMPLEMENT

MULTIPLU

F1257068. C,EF1257069. B,CF1257070. B,C,D

F1257071. B,DF1257072. A,D,EF1257073. B,C,EF1257074. A,CF1257075. B,DF1257076. A,EF1257077. B,DF1257078. A,CF1257079. A,B,CF1357080. B,DF1357081. C,EF1357082. C,EF1357083. C,D

F1357084. A,B,C,EF1357085. B,DF1357086. A,CF1357087. A,CF1357088. B,D,EF1357089. A,C,EF1557090. A,D,EF1557091. A,CF1557092. A,CF1557093. A,DF1557094. A,DF1557095. C,DF1557096. B,E

F1557097. B,DF1657098. A,C,EF1657099. B,EF1657100. A,DF1657101. A,D,EF1657102. A,B,DF1657103. B,C,EF1657104. A,B,C,DF1657105. A,BF1657106. A,C,D,E



F2157107. A,B,CF2157108. A,B,CF2157109. B,EF2157110. B,DF2157111. A,DF2157112. B,C,D

F2157113. A,C,EF2157114. A,C,EF2157115. A,C,EF2157116. B,C,EF2157117. A,C,DF2157118. B,C,EF2157119. A,B,DF2157120. A,CF2157121. A,CF2157122. B,C,EF2257123. A,D,EF2257124. B,CF2257125. A,C,DF2257126. C,EF2257127. A,C,EF2257128. B,DF2257129. B,DF2257130. A,C,EF2257131. A,EF2257132. A,C,DF2257133. B,CF2257134. D,EF2257135. A,D,EF2257136. B,CF2257137. B,EF2257138. B,D,EF2257139. B,C

F2257140. C,D,EF2257141. A,C,DF2257142. B,C,EF2357143. A,C,DF2357144. A,C,D,EF2357145. A,C,EF2357146. B,C,EF2357147. A,C,EF2357148. C,DF2357149. A,B,C,EF2357150. A,CF2357151. A,CF2357152. B,D

F2357153. C,EF2357154. B,DF2357155. C,EF2357156. B,D,EF2557157. A,BF2557158. C,DF2557159. D,EF2557160. C,DF2557161. A,CF2557162. B,D

F2557163. B,DF2557164. A,DF2557165. B,C,DF2557166. D,EF2557167. A,B,EF2557168. B,C,E

F2557169. A,C,DF2557170. A,C,DF2657171. A,BF2657172. D,EF2657173. B,DF2657174. A,B,CF2657175. A,CF2657176. A,D,EF2657177. A,C,EF2657178. C,EF2657179. A,B,EF2657180. C,EF2657181. C,EF2657182. B,EF2657183. B,C,EF2657184. C,DF2657185. B,EF2657186. C,DF2657187. A,CF2657188. B,C,D

control

Documents