contribuţiuni la flora dobrogei nouă adică a judeţelor caliacra Şi durostor

ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII STIINTIFICESERIAIJI TOMULIII MEM. 3

CONTRIBUTIUNILA

FLORA DOBROGEI NOUAADICA

A JUDETELOR CALIACRA SI DUROSTORDE

ZACH. C. PANTUCONSERVATOR AL COLECTIUNILORINSTITUTULUI BOTANIC DIN BUCURESTI

CVLTVRA NATION ALABUCURESTI

1925www.digibuc.ro

CONTRIBULIUNILA

FLORA DOBROGEI NOUADICit

A JUDETELOR CALIACRA SI DUROSTORDE

ZACH. C. PANTUCONSERVATOR AL COLECTIUNILORINSTITUTULUI BOTANIC DIN BUCURE$T1

AFedinta din 6 Fevruarie 1925

Dobrogea-Nou, adic judetul Caliacra si Durostor, este constituitdin teritoriul de forma unui cadrilater, cuprins intre vechea frontierla Dcbrogei, pe Dunre dela Silistra spre Sud-Vest pn dincolo desatul Turcsmil, o distant cam de 68 km., adic cu 15 km. mai in susde orasul Turtucaia ; iar la mare dela satul ilanlc pn la Sud de satulEcrene, o distant cam de vreo 95 km. Intre Turcsmil i Ecrene, nouanoastr frontier nu este o frontiet% natural; ci ca si mai inainte estetot numai o frontier conventional, care de astdat merge aproapein linie dreapta vreo 16o km. peste dealuri si vi, paralel cu creasta De-liormanului. Noua Dobroge este asadar o micl i ingust fsie de Iar,cam de vreo 7780 km. ptrati, adicl vreo 780.000 hectare de pmnt,varit intre vechea frontier a Dobrogei noastre i regatul vecin al Bul-gariei, de care s'a deslipit, prin impingerea mai spre Sud-Vest a graniIeinoastre. Ea este splat la un cal:at de apele Durarii; iar la cellalt estecontinuu scgldat i btut de valurile spumoase ale Mrii-Negre. Acl astzi cea mai sudic latitudine, ce se poate socoti pe parnntul Ro-mniei este de 430 si 151, aceeas latitudine ca si a mndrelor orase dinSudul Frantei Nisa i Marsilia.

*

Dupa cercetrile geologilor bulgari i dupa studille mai noul ale geo-logilor nostri, se poate spune cl structura geologic a Dobrogei-Nou

r A. R. Memoriile SiCijUfljj .RU111.1:flee. Stria III. Tom. III. Mem. 3.

www.digibuc.ro

2 ZACH. C. PANTU

este format dintr'un fundament de calcare cretacice, dintre care unelemoi ca creta, cari constituesc dealurile prebalcanice, afundandu-seaproape de Dunare si se ascund aici apoi sub gramada de straturi tertiareale marginei campiei romane (Braganului). Peste acest fundamentcalcaros numai pe unele locuri, in apropiere de Varna i pe la granitacea veche a Dobrogei,se gasesc gresii cu Numulii, insotite de nisipuricolorate i argile caolinice. Rocele acestea sunt ins putin vizibile, ccipeste ele i peste calcare vine o patura de calcare, marne i gresii sar-matice, cari sunt putin undulate. Ele se pot vedea in Valle din Estul

dar mai cu seam in rapa alba i frumoasa a mrii, in parteaDobrogei Sudice a Balcicului, unde constituesc, ceeace geologii nosteinumesc Coasta-de-Argint.

Gramada aceasta de straturi se lasa pe de o parte sub mare, pe dealta parte sub cam*, fiind astfel intalnit in Brgan pe la 170 m.adancime. Pe marginea de Nord dela Oltina pang la Vest de Turtucaia,cat tine malul romanesc, peste calcarele cretacice sau sarmatice, vinnisipuri galbene cu Cardii (dacice) si marne de ape dulci (levantine),de sigur prelungirea stratelor de sub campia romana, cari au fost odi-nioar stapanite de apele Dunrii.

Patura de loes (de prnnt galben) este mai groas in apropiere deDunre si merge subtiindu-se spre Deliorman i marginea Dobrogeisudice. Dela Curt-Bunar spre Bazargic i pe tarniurile mrii dela ablaspre Sud, loesul nu mai exista ; iar roca calcaroas iese la ivial peste totin santuri, vai i gropi. Frumosul mal al marii din aceasta regiune, numitcu drept cuvant i Coasta-de-Argint este sapat In aceste calcare i marnesarmatice, acoperite pe ici-colea cu putin pamant rosu (terra rossa),nscut in parte pe seama calcarului inteo epoca mai indeprtat. Iarpe coastele vailor repezi apele au splat patura de pmant galben, pu-nand la iveal rocele calcaroase, cu pereti prapastiosi adese gauriti,ormand uneori chiar 'pesteri.

* *

Regiunea Dobrogei-Nou este o continuare a podisului bulgar, carese intinde dela Vest spre Est, dealungul Dunrii din valea Timocului'Ana la Marea-Neagra. Acest podis, putin inclinat spre Dunre, estestrabatut dela Sud spre Nord de numeroase vai stancoase, cu multepesteri in genere fr ap, cari se deschid spre marele fluviu, formanddealuri, ce se ridica incetul 'cu incetul, incepand dela Dunare, unde

www.digibuc.ro

53 CONTRIBUTIUN1 LA FLORA DORROGEI NOUk 3.

sunt cam de 120 m. sau cel mult 130 m. in jurul Silistrei, putnd ajungepn la 6 inltime cam de 450 m. pe culmea Deliormanului, linia de se-paratiune a apelor, care ar fi fost pentru noi o naturall 0 bunfrontierl.

Mai putin brzdat de vili este terenul spre Est pra la mare, undeplmntul castaniu este acoperit cu o vegetatie ierboas de step 0 undepldurile lipsesc cu totul, fiind inlocuite pe ici colea cu mici tuf4urisau mrcin4uri. Aceast parte este stepa adevrat sau cum o numesclocalnicii Dobrogea propriu zis, care trece peste vechea frontier,continundu-se pn la Nord de depresiunea Cerna-Vodb."--Constanta.Spre Sud se termin aceast regiune la Capul-Caliacra, unde se potveda 0 azi ruinele falnicei i vechii cetti a lui Dobrotici. In aceastregiune se adun din Est cteva mici vlcele spre a formA Valea Ca-laidji cu lacul Cartal qi Valea-*ablei cu doul mici ghioluri Salmu0 0

a.bla. In partea cea mai de Sud-Est a Dobrogei-Nou avem Valea Ba-tovei, cea. fr de iarn, din cauza climei sale dulci in timpul iernei,care ca i mica vale Ecrene, trece prin n4te terenuri bltoase inaintede a se vrsh in mare. Intre aceste dou vi, chiar pe malul mrii esteo micI pdure, care ne atrage o deosebit atentiune, att din cauzaplantelor caracteristice, ce intlnim aici ct 0 din cauza pozitiunisale lng. mare. La marginea acestei pduri pe toat intindereasa, coastamrii este nisipoas 0 formeazA aici, in apropiere de satul de frontierEcrene, o intins foarte frumoag plaje.

Trmul romnesc al Marii-Negre dela Capul-Midiaurmeaz spre Sud olinie aproape dreapt pn la Capul-Caliacra, de unde se arcuiwe bruscspre Vest pn la Balcic.; apoi se cotqte iar sprd Sud pn dincolo deEcrene la frontier. Dela Capul-abla spre Sud trmul se ridicA totmui mult, ca 0 pod4ul 0 este fliat adese abrupt in straturile de calcarsur, cu straturi ro0i de terra rossa. Malul sudic cretos albicios oferochiului o privel4te admirabill fatA de suprafata frumos albastr amrii, 0 din cauza acestui splendid contrast s'a i numit credem aceastparte Coasta-de-Argint. Dealungul acestei coaste nu avem golfuri pro-priu zise, ci numai bi putin arcuite ca la Cavarna, Balcic 0 Ecrene.Capurile din Dobrogea-Nou sunt: Capul-$abla i Capul-Caliacra; iarmai la Sud in Bulgaria se vede Capul-Euxinograd, de unde incepe sco-bitura golfului Varna.

Date le geologice 0 geografice din aceast lucrare sunt luatedup scrierea Tara Noub- de prof. G. MURGOCI 0 dupa Geo-I. www.digibuc.ro

4 ZACH. C. PANTU 54

grafia Romniei de G. MURGOCI i POPA-BURCA, editia V-a Bucu-resti 1920.

* *

Flora Dobrogei-NouI este relativ foarte putin cunoscutl i putinelecercetAri, ce s'au fIcut pnI acum, se datoresc in mare parte vestituluibotanist VICTOR DE JANKA, fostul Conservator al muzeului botanic dinBudapesta i fost membru corespondent al Academiei Romne-, apoibotanistilor bulgari SKORPIL, STRIBNY i infine invItatului profesor delaPraga J. VELENOVSKY, care reuneste apoi toate aceste cercetri in meri-toasa sa lucrare Flora Bulgarica, apIrutI la Praga in 1891 in Sup-plementum I, apIrut 7 ani mai in urml, adecl In anul 1898. VELENOVSKYciteazI in Flora Bulgarica peste 2634 de specii, dintre cari abih 4 speciidin Dobrogea-Noul si anume din judetul Caliacra ; iar in SupplementumI citeazI din Dobrogea-Nou, tot numai din judetul Caliacra, abih 92de specii. Prin anul 1900, IVAN KIROW URUMOW, profesor la gimnaziulreal din Sofia in Vtori prinos lam bIlgarskata Flora. A doua contri-butiune la Flora bulgarI publica intre altele vreo 6 specii de plante,culese de DR. PETCOV la Balcic. Trei ani mai trziu, prin anul 1903, prof.URUMOV mai publica in Ceteri prinos kAm bIlgarskata Flora Apatra contributiune la Flora bulgarI printre altele i cteva speciide plante, adunate in excursiunile sale din imprejurimile orasului Si-listra. Mai trziu BOJIMIR DAVIDOV in lucrarea sa Opit za prouci-vane sredizemnata flora na predbalkanskite strani IncercIri pentrustudiul Florei mediteraniane din trile Nordbalcanice Varna 1905.Extras din Darea de searnI a liceului de blieti din Varna pe anul1904-1905), publica printre altele i vreo 30 specii de plante, culesein cele doua judete ale Dobrogei-NouI, Ne folosim de aceastI ocaziunespre a aduce viile noastre multumiri d-lui CHRISTU GRIGOROFF, studentla Facultatea de Farmacie din Bucuresti, care stiind bulgIreste, a avutamabila bunIvointl, sI ne dea lImuririle necesare din scrierile auto-rilor bulgari mai sus citati, referitoare la Flora Dobrogei-NouI.

Dintre speciile de plante culese si enumerate de cercetItorii striniin Dobrogea-NouI, n'am putut vedei in colectiunile Institutului nostrubotanic dect numai foarte putine plante. Cu toate acestea in lucrareanoastrI vom luh in considerare i publicatiunile strIine i vom enumermai cu seaml speciile, cari nu le-am intilnit in excursiunile noastredin acestI regiune, indicnd la fiecare numele colectorului precum

www.digibuc.ro

55 CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOUA

localitatea, as cum o gsim in literatura mai sus amintit, singura cu-noscut noul Ong acum.

Dui:A ce Dobrogea-NouI s'a alipit la vechea Dobroge, constituindimpreun Romnia transdanubiank format din cele 4 judete: Duro-stor, Caliacra, Constants si Tulcea, au inceput i naturalistii romnia face cercetri tiinifice, chiar din anul 1913 si in acest nou teritoriual %Aril noastre.

Astfel d-1P. ENCULESCU, in a III-a Contributiune la Flora Dobrogei,(Extras din Buletinul Socieatii Romne de stiinte, An. XXII, No. 6,Bucuresti 1914) citeaz1 la pag. 424-425 pe Ruscus Hypoglossum L.din locurile umede i umbroase din pdurea de pe coasta malului Du-nrii, mai jos de deschiderea vii Cadichioi din judetul Durostor. D-saa avut amabilitatea s ne ofere un frumos exemplar de Ruscus Hypog-lossum L., adunat din mai sus amintita localitate, pentru care si cuaceast ocaziune Ii aducem multumirile noastre.

In anul 1915 d-1 I. BORCEA, profesor la Universitatea din Iasi, in lu--crarea sa intitulati Nouvelle contributio'n a l'tude de Zooccidiesde Roumanie, publicat in Annales scientifiques de l'Universit deJassy. Tom. VIII, Fasc. IV-me, Ian. 1915, citeaz din judetul Caliacra9 specii de plante cu zoocecidii.

D-1 C. PETRESCU, ef de lucrri la catedra de botania sistematicadela Universitatea din Iasi, a mentionat in lucarile sale: 1Plantes nou-velles pour la flore de Dobrogea i in Contribution pour la flore deDobrogea, publicate in Bulletin de la section scientifique de l'Aca-dmie Roumaine, IV-me Anne No. 7 si No. 8 (1916), intre altele, vreo24 specii de plante din Dobrogea-Noug.

Plantele citate din Dobrogea-Nou de d-1 profesor I. Borcea i d-1C. Petrescu, in mai sus amintitele d-lor lucrri, desi nu le-am vIzut,le vom mention totu in enumeratia noastr, dar numai pe cele cenu le-am intilnit in excursiunile noastre.

Infine, d-1. 1. C. CONSTANTINEANU, profesor la Universitatea din Iasi,mentioneaz din Dobrogea-Noul intre altele vreo 12 specii de plante,cari nu le-am intlnit in excursiunile noastre i cari le vom cit i inlucrarea de fat, deoarece au fost vazute de noi si au fost publicate ded-1 CONSTANTINEANU ca plante ospitaliere (matrices) ale ciupercilor Ure-dineae din tuctarea d-sale: Urdines de Roumanie, Extrait desAnnales scientifiques de l'Universit de Jassy, T. X, fasc. 3-4(192o).

www.digibuc.ro

6 ZACFI. C. PANTCP 56

Interesante excursiuni botanice am fcut i noi in Dobrogea Nouine din anul 1914 si le-am continuat si In anul urmtor 1915, spre a leintrerupe apoi, din cauza marelui nostru rsboiu pentru unitatea natio-nall. Tocmai prin anul 1920, cu sprijinul Academiei Romne, am pututs mai facem excursiuni botanice in Dobrogea-Nou i cu aceast oca-ziune tinem de a noastr datorie, s aducezn multumirile noastre d:luidr. GR. ANTIPA, membru activ al Academiei Romne, care apreciindimportanta cercedirilor stiintifice, a binevoit, s intervie, spre a ni sepune la dispozitie un fond pentru excursiuni, fr de care in Impre-jurrile grele de azi, n'am mai fi putut continu cercetrile noastre inCadrilater.

Prima noastr excursiune botanicA in Dobrogea-Nou am fcut-oin zilele de 8, 9 si io Mai st. n. (adicl 25, 26 si 27 Aprilie st. v.) 1914.Plecnd cu trsura din Constanta prin Mangalia i Ilanlc, am intratIn judetul Caliacra si am trecut prin: Durancolac, Calaidjidere, Gior-man, prin orselul Cavama, unde am cercetat padurea de lng orassi apoi a doua zi pitorescul Balcic, ambele situate pe malul A/116i Negre;ne-am intors apoi pe acelas drum la Constanta.

In zilele de 28, 29 si 30 Maiu st. n. (adicI 15, 16 si 17 Mai st. v.) 1914am fcut a doua noastr excursiune in Dobrogea-Nota la Silistra pela vii i pe dealul Aledgidia-Tabia. Am plecat apoi a doua zi cu trsuradin Silistra prin Tatarita, Srebrna, Jali-Ceatalgea, Arabagilar. Sari-ghiol, Staroselo pn la Turtucaia orselul nostru de frontier de pemalul Dunrii ; ne-am intors apoi pe acelas drum la Silistra.

A treia noastr excursiune botanicl In Dobrogea-Nou am flcut-oin zilele de 4, 5, 6 si 7 Iulie st. n. (adicA 21, 22, 23 0 24 Iunie st. v.)1914. Am plecat cu trsura din Constanta prin Cara-Omer, am intratin judetul Caliacra si am trecut prin Ciufut-Cuiusu, Harman-Cuiusu,Pirifachi, iar seara am ajuns la Bazargic. A doua zi des de dimineatam trecut pe la monumentul rusesc spre Balcic prin Cajirlighiol, ne-amabtut pe la Teke, sat asezat inteo 17rumoas vale, unde se afl pe coastao veche si vestit mnstire turceasck care are un ecou admirabil. Dupprinz am trecut la Ecrene prin locurile mlstinoase ale vii Batovapra la malul mrii, ne-am. inapoiat iar pe la Teke, de unde plecndam coborit apoi in orasul Balcic, care are o splendidi pozitie pe malulMrii-Negre, intinzndu-se pe coastele pietroase i este bine adApostitinteun mic sin de mare, care contrasteaz1 admirabil cu stncile al-bicioase. Ne-am instalat inteun hotel si a doua zi des de dimineatii

www.digibuc.ro

57 CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOUA 7

am Plecat la Cavarna, am trecut printre coastele pietroase, pe drumulce duce in port si aici la mare am vazut un puternic i admirabil izvorcu ap rece ca ghiata i limpede ca lacrima, care tasni chiar din stncade pe malul mArii, aruncndu-se apoi cu sgomot in mare dela o inal-time de ctiva metri, ca o mica cascada. Dupa obiceiul turcesc al lo-cului, ne-am splat pe ochi i pe Eta i apoi ne-am potolit setea, bandcu nesat din aceasta excelenta apa rece. Ni s'a spus, ca. din acest izvorsa cara mai inainte zilnic, cu un mic vaporas, ap pentru palatul devar dela Euxinograd al regelui Bulgariei. Ne-am continuat apoi drumulpe la Giorman, Celaidjidere si Durance lac, iesind astfel din Dobrogea-Noui, am intrat in vechea noastra Dobroge pe la satul Ilan lac i ne-amurmat apoi drumul prin Mangalia la Constanta.

La 12 si 13 Iunie st. n. (adica 30 si 31 Maiu st. v.) 1915 am facut a patranoastra excursiune botanica din Dobrogea-Noul in judetul Durostorla vechiul i istoricul eras Silistra, unde ne-am suit pe dealul Med-gidia-Tabia, care domina orasul cu imprejurimile sale, precum i in-tinsa campie a brganului nostru ; iar a doua zi cu trsura am fost laCalipetrovo.

In zilele de 4, 5 si 6 Septemvrie st. n. (adica 22, 23 i 24 August st.v.) 1915, am fcut a cincea excursiune botanica in judetul Caliacra. Amplecat dimineata din Constanta cu trenul la Bazargic, de unde a douazi am pornit cu trsura la Balcic. Dimineata ne-am continuat drumulcu trasura la Cavarna i prin satul Ghiaursuiugiuc am ajuns la Capul-Caliacra. De pe acest frumos colt de stalled, inconjurat de trei parti deapa, ni se inftiseaz1 o grandioasa priveliste. In apropiere se vede Ca-varna, legata de acest colt printr'un puternic perete de stnci calcarestrabatut de numeroase mici depresiuni (vai) stancoase, acoperite defrumosul verde al tufisurilor de Smochini (Ficus Carica L.), adape-stite aici de crivtul de ghiat; mai incolo se vede Balcicul cu satulEcrene si in zare vedem albind vechiul port al Varnei. Dupa ce am cer-cetat cu deamanuntul acest abrupt masiv stances, coborindu-ne princrpaturile stancilor am vizitat i pestera, unde se spune ci ar fi fosto bisericuta i locuinta unui pustnic. Ne-am inters apoi la Cavarna,iar seara am ajuns la Balcic. Dimineata am plecat cu o caruta turceascape drumul stances de pe malul marii spre Ecrene, unde dupa Ce amcercetat nisipurile marii, marginea padurii i baltile dela gura Batoveine-am inters pe la pranz la Balcic, de unde am_ plecat imediat cu tea-sura la Bazargic si apoi cu trenul la Constanta.

www.digibuc.ro

8 ZACFI. C. PANTU 58

La x i, 12 i 13 August 1920 st. n. am fcut a psea excursiune bo-tania in judetul Caliacra din Dobrogea-Nou. Am pleact dimineatadin Constanta cu trenul la Bazargic, de unde am pornit a doua zi cutrsura prin imprejurimi la Opancea, in pldurea Bogdanova 0 la Ca-dievo, ne-am intors apoi prin ArnIut-Cuiusu la Bazargic, de unde adoua zi cu trenul la Constanta.

In primvara anului 1923 in zilele de 28 0 29 Martie st. n., am fleutimpreunl eu profesorul DR. TH. SOLACOLU o scurt, dar interesanti ex-cursiune botanichl in judetul Durostor prin imprejurimile oravlui Si-listra. Am trecut prin comuna Caraorman 0 prin satul Brcima-Ie-nichioi 0 am cercetat pdurea qefcan, unde impreun cu DR. SOLACOLUam descoperit o plantl nou, o finmoas Primulaceae, numit de noiCyclamen durostoricumPANTu et soLACOLu in amintirea numelui istorical judetului, comunicat Academiei Romne la 24 Februarie 1924 0publicad in Bulletin dela section scientifique de l'AcadrnieRoumaine,IX-me Anne, No. 1-2, Bucarest, 1924.

In anul trecut am flcut impreun cu doctorul TH. SOLACOLU o excur-siune de doul zile in judetul Caliacra. La 5 Iunie 1924 am plecat dinConstanta prin Mangalia 0 Ilanlc, am trecut prin Durancolac la Ca-laidjidere, la Capul-Sabla 0 prin satul Ghiaursuiugiuc la Capul-Ca-liacra, apoi prin Cavarna la Balcic; de unde a doua zi la 6 Iunie amplecat prin Teke la Ecrene pe malul mrii,.unde am cercetat nisipurilemaritime 0 pdurea dela gura Batovei.

In aceste opt excursiuni, ce am ilcut in judetele Caliacra 0 Durostorin cursul anilor 1914-1915, 1920 0 1923-1924 am adunat 0 preparatcu ingrijire plantele intlnite, am notat cu preciziune toate datele 0observatiunile, flcute la fata locului 0 am constituit astfel un frumoserbariu al acestor doul judete. Iar, dup ce arn studiat acest interesant0 bogat material, rezultatul cercetrilor noastre 11 publicAm in lucrareade fat intitulata 4Contributiuni la Flora Dobrogei Noul, adia a jude-telor Caliacra 0 Durostor. Plantele din aceast lucrare sunt dispusein ordinea clasificatiunii lui ENGLER.

Acest erbariu special al Dobrogei-Nou, flcut in cursul a 5 ani, seafl la Institutul botanic din Bucurqti 0 face parte din Erbarul ZACH.C. PANTU in care colectiune va fi intercalat definitiv dupa ce se va publich.

Devi am acut attea excursiuni prin judetele Caliacra 0 Durostor,au mai limas totu0 ilia multe localitti necercetate, cum este de pildaregiunea plduroas dintre Silistra-Curt-Bunar 0 Bazargic, etc., cari

www.digibuc.ro


vor trebui vizitate, spre a putei complecta studiile noastre asupra Floreivegetatiunei Dobrogei-Nou. Ba chiar regiunile vazute n'au putut

fi destul de bine cercetate, cad din cauza greutatilor de tot felul pre-cum : cheltuielile mari, greutatile de transport la cari se mai adaugiapoi i nesiguranta caltoriilor din aceast parte a trii, au flout ca ex-cursiunile noastre s fie totdeauna cat se poate de scurte i pripite.

Printre cele vreo 800 de specii, cuprinse in aceast lucrare, sunt multeplante foarte interesante i caracteristice, dintre cari mentionam inprimul rand elementele mediteraniane, cari cresc i in Sud-Vestul riinoastre prin Banat i in judetul Mehedinti precum : Acanthus longi-folius HOST., Moenchia mantica BARTL Ruscus Hypoglossum L., Coro-nilla emeroides BOISS. et SPRUN., Scutellaria albida L. Aegilops ovataL. /3. triaristata COSS. et DUR. Astragalus depressus L., Cyperus longusL., Ficus Carica L Colutea arborescens L., Carpi= orientalis MILL. Paeoniatenuifolia L., Cotinus Coggygria SCOP., Fraxinus Ornus L., etc. Dintre aces.-tea cele 8 specii dintai nu erau cunoscute din vechea Dobroge, a c prinele se face inca i mai strans legltura, ce exista intre Flora Dobrogeii Flora regiuni Sudvestice a Romaniei. In randul al doilea mentionmplantele cunoscute i in Dobrogea veche, cari sunt prin urmare comunecu Dobrogea-Nou: Silene pontica BRANDZA., Gypsophila glomerata PALL.,Dianthus Wiens SIBTH et sm., Dianthus pseudarmeria M. BIEL, Mi-nuartia tenuifolia HIERN., Minuartia glomerata DEGEN., Ranunculus oxi-spermus WILLD., Coronilla scorpioides KOCH., Astragalus Spruneri BOISS.,Linum tauricum WILLD., Linum tenuifolium L., Euphorbia Myrsinites L.,Allium moschatum L., Plumbago europaea L., Jasminum fruticans L.,Tournefortia Arguzia ROEM. et SCHULT., Papaver hybridum L., Alys-sum hirsutum M. BIEB., Erodium ciconium AIT. Althaea hirsuta L., Peri-ploca graeca L., Samolus Valerandi L., Hypericum elegans STEPH., Rutasuaveolens DC., Poliurus aculeatus LAM., Astragalus hamosus L., Tri-folium purpureum LOIS., Polygonum maritimum L., Thymelaea PasserinaCOSS. et GERM., Euphorbia Peplis L., Asparagus verticillatus L., As-phodeline lutea RCHB., Allium guttatum STEV., Ecballium Elaterium RICH.Eryngium maritimum L., Centaurea napuhfera ROCH., Mulgedium tata-ricum DC., Symphytum tauricum WILLD., Satureja coerulea JANKA., Ajugasalicifolia SCHREB. etc. etc. Numrul destul de considerabil al speciilormai sus citate dovedesc marea asemanare a Florei Dobrogei Nou cuFlora vechei Dobroge. Infine vorn mentiona aici cateva din plantelecunoscute numai din Dobrogea-Noul i din Bulgaria, cari n'au fost

www.digibuc.ro


PETRESCU, C. Contribution pour la flore de Dobrogea (Quatrime Note) in sBul-letin de la section scientifique de l'Acadmie Roumaine IV-me Ann& No. 8.Bucarest 1916, pag. 318-322.

PETRESCU, C. Plantes nouvelles pour la flore de Dobrogea (Troisime Note), inBulletin de la section scientifique de l'Acadmie Roumaine, IV-me Anne, No. 7.Bucarest 19t6, pag. 286-296.

PRODAN IULIU. Flora pentru determinarea i descrierea plantelor, se cresc in Ro-mfinia. Vol. I ai II, Cluj 1923.

SCHNEIDER, CAMILLO KARL. Illustriertes Handbuch der Laubholzkunde. Band I.Jena 1906 i Band.- II, Jena 1912.

URUMOV, IVAN KIROW. Vtori prinos Lim billgarscata Flora, (i9o1).UROMOV, IVAN KIROW. Ceteri prinos kAm bAlgarscata Flora, (1904).VELENOVSKY, j. Flora Bulgarica, descripto et enumeratio systematica plantarum

vascufarium in principatu Bulgariae sponte nascentium, Pragae 1891.VELENOVSKY, j. Flora Bulgarica, etc.... Supplementum I. Pragae 1898.

Inainte de a face enumerarea speciilor cuprinse in aceasti lucrare,aducem viile noastre multumiri Ministerului Instructiunii publice iin special d-lui Secretar general IULIU VALAORI i d-lui Adminis-trator al Casei Scoalelor 0 al Culturii poporului T. ALESSIANU, cariapreciind valoarea lucrrilor tiintifice, ne-au inlesnit excursiunile attde necesare cercetrilor noastre.

Dupa ce am dat toate lmuririle, ce le-am crezut necesare, sl trecemacum la enumerarea sisternatia a speciilor.

Bueureti, INSTITUTUL BOTANIC, 28 Ianuarie 1925.

www.digibuc.ro

10 ZACH. C. PANTU bo

insa constatate pina acum in Dobrogea-veche anume: Smilax excelsaL., Allium pulchellum DON., Ranunculus falcatus L., Geranium tuberosumL., Ziziphora capitata L., Psoralea bituminosa L., Echinospermum barbatumLEHM., Echinospermum Skorpili VEL., Salvia grandiflora ETTLING., Arte-misia taurica M. BIEB., Chaerophyllum byzantinum soiss., Nepeta euxinaVEL., Thymus Callieri BORB., Echinops albidus BOISS. et SPRUN., Centaureamonacantha BOISS., Galium tricorne WITH., Gladiolus segetum KER. GAWL.,Crithmum maritimum L., Centaurea sterilis STEV. etc. etc. Iar urmtoa-rele plante, constatate de noi in judetul Caliacra, sunt specii cu totulnou pentru Flora Romniei si le publidm in acest lucrare: Hype-coum procumbens L., /3. glaucescens MORIS., Ranunculus neapolitanus TEN.,Camelina rumelica VEL., Cytisus Jankae VEL., Colutea melanocalyx BOISS.,Rhus Coriaria L., Seseli rhodopeum VEL., Cynoglossum pictum AIT., An-chusa Thessala BOISS., et SPRUN., Stachys orientalis v Alm., Salvia ringensSIBTH. et sm., Cichorium divaricatum SCHOUSB., Lapsana grandifloraM. BIEB Si Cyclamen durostoricum PANTU et SOLACOLU desccperit injudetul Durostor.

Din cele ce preced reiese destul de clar a Flora Dobrogei-Nou se asea-mn foartemult cu Flora Dobrogei-Vechi i prin aceasta se leaga strnscu Flora Rornniei. Plantele mai sus amintite nu sunt dect elementemai Sudice sau Sudestice, cari er natural s le intlnim in DobrogeaNouk din cauza pozitiunii sale geografice mai spre Sud-Est.

Dobrogea-Nouk fiind o ingust si mica fsie de pmnt, mult preamid pentru a form numai pentru sine o unitate floristid bine mr-ginit ; asa c pentru studiul Florei acestui restrns teritoriu, trebuieneaprat s. tinem socoteal si de Flora vechei Dobroge, cu care im-preunk din. cauza pozitiunei, a climei si a structurii sale geologice,constituie o unitate geografid; prin urmare este natural s constituiein acela timp i o unitate floristicl. CAci precum din punct de vederegeografic, Dobrogea Nola nu este dect o natural continuare spreSud-Est a Dobrogei-Vechi, tot astfel si din punct de vedere floristicsi al formatiunilor de vegetatie, Dobrogea-Nou nu este cleat o directcontinuare mai spre Sud-Est a florei i formatiunilor de vegetatie, acmpiilor fertile si a colinelor aride, adic a stepei din vechea Do-broge, inavutit natural cu numeroase elemente mediteraniane mai Su-dice si Sud-estice, dintre cari cele mai multe cresc in rile vecinein special in Bulgaria. Din aceast cauz, in lucrarea de fatk nu vomface Flora Dobrogei-Nouk ci ne vom multumi deocamdat cu C teva

www.digibuc.ro

6/ CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOUA 1 1

consideratiuni floristice 0 cu o sumara schit de vegetatie din acestrestrans teritoriu, ramnnd ca mai pe urma s se faca o Flora corn-plecta a Dobrogei intregi.

Dobrogea-Noua are o Flor cu caracter de stepl, in care se intlnescelement 3 centrale europene cu element e. din Sudul Rusiei; precum 0numeroase elemente mediteraniane, dintre cari unele din Crimea 0 dinAsia-Mica. Astfel c in formatiunile de vegetatie din Dobrogea-Nouintra numeroase elemente de stepa din Sudul Rusiei inteo directa con-tinuare spre Sud prin Dobrogea-Veche.

Din punct de vedere floristic 0 geografic, Dobrogea-Noul s'ar puteimparti in urrntoarele dou regiuni: Regiunea danubial 0 regiunearnaritim, ambele legate intre ele prin stepa 0 pdure.

Regiunea danubiala ar cuprinde baltile i mlwinile de apa dulce dinlungul Dunarii, impreun cu stepa i padurile; iar regiunea maritimilar cuprinde ghiolurile 0 lacurile cu ap salmastr precum 0 litoralulstancos 0 cel nisipos; adic dunele de pe malul marii, impreuna custepa i padurile, cari fac legatura intre aceste dou regiuni, inlocuin-du-se uneori una pe alta.

Nu ne ocupam deloc in aceast lucrare de flora 0 vegetatiunea bal-tilor 0 mlwinilor de apa dulce de pe malul Dunarii, nici de flora ghio-lurilor 0 a lacurilor dela mare, deoarece trebuie sa. admitem, ca ea estefoarte asemanatoare, daca nu chiar la fel, cu a restului malului dobro-gean al Dunrii 0 Marii-Negre.

Ma trecem primavara pe la sfar0tul lunii Aprilie pe cmpiile dintreDurancolac, Calaidjidere 0 Giorman ni se inftieaza mai toata cmpiainteo coloare de un galben-auriu, provenita dela florile imensului numarde Senecio vernalis, intrerupt nurnai pe ici colea de mici insuLe pietroaseacoperite. cu Centaurea napulifera o mica Composeae cu florile albe-glbui, sau cu sporadice tufe de Adonis vernalis cu florile mari galbene-aurii i cu numeroase grupe de Iris pumila, micul stnjin cu florile marialbastre; pe langa maracinipri intalnim adesea sporadice tufe de Paeo-nia tenuifolia un bujor cu foile delicate 0 cu florile de un frumos rouintunecat. Ceva mai trziu, pe la inceputul lui Iunie observant prinsemanaturi 0 pe marginea lor intinse covoare de un rou-violaceu dincauza numeroaselor flori ale nenumaratelor exemplare de Delphiniumorientale, alternand uneori cu o nuanta de un rou infocat, provenitdela marea multime a florilor de Papaver Rhoeas, macul-rop. Tot prinsernanaturi i pe marginea lor observm numeroase tufe izolate rotunjite,

www.digibuc.ro

12 ZACH. C. PANTU

de forma unui semiglob de un galben-deschis, din cauza florilorde Rapistrum perenne, o Crucifer cu frunzele aspre i florile deschisgalbene, numit Cior la n-a 1 b ; alternand uneori cu alte tufe tot denserotunde, aproape semiglobuloase ins cu florile de un albastru deschisale plantei Vicia stenoplzylla un fel de MAzIric he cu foile deli-cate inguste. Mai trziu prin luna Iulie aceleai cmpii sunt acoperitepe mari intinderi de Salvia Aethiopis, o frumoas Labiatd alb-pisloascu florile albe, printre care se observ alte tufe izolate de Salvia au-striaca cu florile glbui.; apoi numeroase Centauree cu florile roiiprecum: Centaurea stenolepis i mica dar frecventa Centaurea diffusacu tulpinele globulos-resfirat -ramificate, numeroase exemplare de Ono-por don tauricum, Scaiul-mAggresc o Composeae inalt, vigu-roas i spinoas cu florile roii, dispuse in mari capitule (cIpItini)globuloase. Aceast planta este un fel de scaiu verde, care fiind foarteabundentl, constituie adevrate tuf4e spinoase, in care intr adeseape lngl Centaurea Calcitrapa, Centaurea iberica ambele cu florile rozee

Centaurea solstitialis cu florile galbene, toate plante tepoase ; apoiXanthium spinosum, Holera sau Scaiul-muscIlesc cu deo-sebire pe marginea drumurilor i in apropierea satelor.

Pldurile din Dobrogea noua se intind dela Sud-Est de Turtucaiapn la Vest de Balcic-Bazargic i dela Sud-Est de Silistra prin Curt-Bunar spre Vest ping. In creasta Deliormanului. Aceste paduri suntformate mai cu seam din speciile de Quercus, numite in general S t e-jari, cari predomin in aceste pduri, i din care cauzI se mai numescpdurile de stejar sau zona stejarului. In compozitia acestor pdurica i in pdurile din restul rii noastre i mai cu seaml din Munteniaintr in prima linie: Quercus Robur L. (G orunu 1), Q. sessiliflor aSm.(Stejarul), Q. conferta Kit.(Garnita.), Q. Cerris L.(Cerul)i Q. lanuginosa LAM. (T u f a, T u f a-r io as 1). Pe lingl speciilede Quercus mentionate se mai asociazI i o multime de alti arbori inaltipentru a constitui impreun aceste pduri mari, astfel sunt: CarpinusBetulus L., (Carpinul), Ulmus campestris L. (Ulmul), Ulmuslaevis PALL. (V njul sau Tilia tomentosa MOENCH.(Teiul), Acer platanoides L. (Artar), Acer campestre L.(Jugastru),Fraxinus excelsior L. (Frasin), Pirus torminalis EHRH. (Sorbul)Pirus communis L. (Pai-slbatic), Pirus Malus L. (Marul-paduret), etc. etc. PIdurea aceasta de stejar ave odinioar o intin-dere foarte mare 9i formh renumitul Deliorman* (padure rea, sau

www.digibuc.ro


pdure nebunI). Astzi aceastA imensl pAdure este imbuckAtit, fiind inmare parte ru tiat i pscutl, pe unele locuri chiar desfiintatI, inumai pe ici colea s'au mai pstrat i. suprafete mai mari de pAdure ;iar innprejurul satelor i acestea sunt recluse numai la tufiuri i mrA-ciniuri. PAclurea Dobrogei Nouk adicI Deliormanul, care se intindespre Est dealungul Dunkii, venind pare cI anume la marele fluviusI facI lttura intre pdurile din Carpati, cari s scoboarl prin jude-tele Ilfov i. Vlaca p Ara' la Dunke, cu pAdurile balcanice, cari sco-boat% dinspre Sud in Deliorman. In constitutiunea p'durilor DobrogeiNola ca i. in pAdurile Dobrogei vechi intrA i Carpinus orientalis MILL(Sf in eacul sau Gr lb ar u 1), care impreunl cu Fraxinus coria-riaefolia SCHEELE, un frasincu frunzele pArol.se,i cu Pirus elaeagrtfoliusPALL, un Prcu foile lungrete alburiu pkoase, dau o infliare oarecumdeosebit acestor piduri.

Chiar pe malul mIrii, lngI gura Batovei in apropiere de satul Ecreneeste o interesant pAclure, care are o infAtiare de pdure de lunck atitdin cauza esentelor, ce o formeazI, ct i din eau* cI este situatI peIocurile umede mlAtinoase de pe marginea Batovei i. a pArAului Ecrene,cari cnd plouk din cauza dealurilor mari din apropiere, se umfl. re-pede i inundeazA intreaga regiune transformatI astfel mai totdeaunain nite intinse terenuri bIltoase. Marea majoritate din arborii cariformeazA aceastA pIdure sunt: Alnus glutinosa GAERTN. (A r i n sauAnin), Ulmus campestris L. (Ulm), Acer campestre L.(Jugastru),Pirits Malus L. 13. dassyphylla BORKH. (MIr-sAlbatic),. Fraxinuscoriariaefolia Scheele, care mai crete la noi i in Delta Dunkii etc.etc. Ceea ce face insk cI aceast pdure s fie cu totul deosebitl de ce-lelalte pAcluri este faptul ca pe arborii inalti cresc aici in abundentImai multe plante agAtkoare, dintre cari unele volubile precum: Ca-lystegia silvatica Griseb. (V o lb ur 1-d e-p I d u r e), Humulus LupulusL. (Ha meiu), Clematis Vitalba L. (Cu r p en-d e-p I d ur e),ifrumoa-sa planta mediteranianI Periploca graeca L., cu florile sale frumoase canite mici stele catifelate brun-roietice, iar altele scandente ca HederaHelix L. (IederA), Vitis vintfera L. (Vita-de-vie, Aguridar,Al ng a r), precum i Smilax excelsa L., o interesant plantA medi-teraniank care are tulpina cu tepi incovoiate puternice, cu frunzelecordiforme, coriacee de un verde lucitor, iar florile mici galbene-verzuii cu fructele frumos roii. Plantele acestea adeseh urcat: p Ira in virfularborilor formeazA impreunl adevArate impletituri, prin cari nu se

www.digibuc.ro

14 ZACH. C. PANTU 64

poate strbate, amintindu-ne astfel intructva lianele din pdurile tro-picale. Pe marginea acestei pduri cresc mici arbori i arbuti prccumPrunus spinosa, Viburnum Cpulus L. (C 5. 1 i n), Cornus sanguinea, Mes-pans monogyna, si micul arbust Rhus Coriaria L., planta mediteranian,care este nota pentru Flora Romniei.

Afarl de pdurile mari, cu arbori inalti, iar pe margine 0 la interiorcu numeroase tide ob4nuite, ca i n pdurile din restul Ora, avernin Dobrogea Nou un fel de pduri mai mrunte, in constitutiuneadrora, afar de ctiva arbori, putin inalti precum: Carpinus orientalis,Quercus lanuginosa si Fraxinus Ornus intr mai cu seam arbi.Wi rra-runti. Astfel de pduri am observat cu deosebire pe dealurile pietroasedela Teke, pe coastele pietroase deasupra viilor la Balcic, prin Wilestncoase, cari coboar spre mare si in valea stncoas dela Calaidjidere.Dintre toate aceste mici pduri, cari fac un fel de trecere dela pdurilemari la tttf4uri, tipul cel mai caracteristic, adic cel mai complect nise pare cl este pduricea dela Balcic, de care ne vom ocup5 in special.

La Balcic pe coastele pietroase, sus deasupra viilor este o mic pdure,nu prea inalt 0 care din cauza elementelor sale constitutive ni se parefoarte interesanta. Ea este format in mare parte din urrratorii arboriiarbi.qti: Carpinus orientalis mILL.(Sfineacul sau GrAbarul);

Quercus lanuginosa LAM. (Tuf, Tuf5.-rioas1), Fraxinus Or-nus L. (M o j drean), apoi Viburnum Lantana L. (D rmoz), Co-lutea arborescens L. (Beicoas5.),mai rar Coluteamelanocalyx BOISS.,Coronilla emeroides BOISS. et SPRUN., Cotinus Coggygria SCOP. (S c u m-p i e), Evonymus europaeus L. 13. bulgaricus VEL., Mespilus monogynaALL. (135.ducel), Berberis vulgaris L. (Dracil), Jasminum fruti-cans L. Cytisus nigricans L. (D r o b.) i Paliurus aculeatus LAM.In aceast mic padure am aflat printre altele i frumoasa plantSalvia ringens SIBTIL et sm. din familia Labiatae, cu florile marialbastre violacee 0 cu frunzele compuse, plant nou pentru FloraRomniei ; in societate cu aceast plant am aflat pe Orchis purpureaHUDS. (P or oini c).; iar pe marginea acestei pdurici am intlnit 0pe Orchis tridentata SCOP. i frumoasa Orchidaceae: Anacamptis py-ramidalis RICH, planta inalt cu florile inchis-rosii, grmdite la vrfultulpinei, precum i graminea Calamagrostis Epigeios; iar in fnetelepietroase de pe marginea pduricei am intlnit Vicia peregrina L., Linumtauricum \VILLD., frumoasa Polygala major Jacq. cu florile mari ro0irozee, Erodium dconium Ait., Alyssum tortuosum w

. et KIT., Alyssum

www.digibuc.ro

65 CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOUA I 5

hirsutum M. BIEB., Papaver hybridum L., Astragalus chlorocarpus GRISEB.Astragalus Spruneri BOISS. Mai trziu intlnim aici in mare cantitateDianthus pseuctarmerta M. BIEB. frumoas Car yophyllaceae cu florilerozee, plIcut mirositoare si strns ingrmdite la vxful ramurilor, apoiSilene densiflora D'URV., Gypsophila glomerata PALL., Phleum BoehmeriWIBEL., Dactylis glornerata L., Andropogon Ischaenzon L. Stipa Lessin-giana TRIN. et RUPR. 1 Stipa capillata L. impreun cu Allium moscha-tum L., cu florile delicate frumos rozee; in mare abundent si impreuncu acestea intlnim frumoasa Composeae alb-proas Linosyris villosaDC. cu florile galbene in mici capitule, grupate in umbelk apoi AsterAmellus L., Inula germanica L., Inula ensifolia L., Inula Oculus ChristiL., plant alburie cu florile galbine-aurii dispuse in capitule la vrfulramurilor, apoi delicata Achillea setacea w. et KIT., Artemisia Santo-nicum L., Echinops ruthenicus M. BIEB., Carthamus lanatus L., Leon-todon asper RCHB. Campanula bononiensis L., Campanula sibirka L.,Phyteuma anthericoides NYM., Scabiosa ucranica L., Scutellaria orien-tails L. 13 pinnatifida RCHB., etc. etc. Iar pe marginea drumului pietrosdela Balcic spre Ecrene de pe malul mrii, intlnim in abundenta fru-moasa plant Plumbago europaea L., precum si numeroase tufe de Jas-minum fruticans L. pe stncile sfrmicioase observm curioasa plantaalburie yurinea stoecliadifolia DC.

Prin tufisurile, sau mai bine zis mr'cinisurile, de pe marginea dru-mului dintre Ecrene si Teke, formate mai cu seam din planta spinoasatit de caracteristica Paliurus aculeatus LAM. creste Psoralea bitumi-nosa L. o frumoas plant*/ mediteranian din familia Leguminosae cu unmiros penetrant si cu florile de un frumos albastru violaceu, grm-dite in capitule rotunde la vrful ramurilor.

La Capul-Caliacra prin depresiunile stncoase cu directiune Sud-Vestica, cresc in abundenI si aproape exclusiv intinse tufisuri de FicusCarica L. (S moc hi n), care aici constituesc adevrate formatiuni petot malul stncos al mrii 'Aril la Cavarna, vzindu-se dela mare in-depirtare din cauza verdelui frumos, care contrasteaz1 admirabil custncile cenusii. In aceste tufisuri de Smochin i intlnim pe icicolea interesanta plant Plumbago europaea L. cu florile frumos rosii.Aceasta plantk dupa prerea lui Pax, ar fi un relict tropical al floreimediteraniane. Prin rrisurile acestor tufisuri observm si frumoasaLiliaceae Asphodeline lutea RCHB. cu florile deschis galbine, care dauun farmec deosebit acestei regiuni pietroase prin nenumratele lor

www.digibuc.ro

z 6 ZACH. C. PANTU (6

inflorescente,ridicate drept in sus ca niste lumAnAri. Tot aici la Capul-Caliacra cresc in abundentl i tufisurile de Viburnum Lantana L. (D A r-mo zu 1) impreung. cu Mespilus monogyna ALL. (P duc elu I), iarmai rar i izolat creste aici i Jasminum fruticans L., frumosul arbustdin familia Oleaceae cu florile galbine-aurii i plAcut mirositoare ; totprin tufisurile acestea am observat i planta Solanum Dulcamara L. cuflorile frumos albastre. Iar pe locurile mai putin pietroase observAmimpreunA cu Agropyrum cristatum P. BEAUV., Bromus squarosus L. 13.villosus KOCH. i curioasa Gramineae Aegilops ovata L. (3. triaristatacoss. et DUR. impreura cu Pyrethrum millefoliatum WILLD. Composeaealburiu-lAnoas cu florile galbene, dispuse in mici capitule ingrAmAditein corimbe la vArful tulpinelor ; apoi Cerinthe minor L., Alyssum hir-sutum M. BIEB., Beta trigyna W. et KIT., Dianthus pallens SIBTH. et sm.,Ajuga Chamaepitys SCHREB. etc.

Acum dup ce ne-am ocupat in general de stepA, de padurile i tu-fisurile din Dobrogea Noug precum 0 de litoralul stAncos, credemnecesar s amintim cev i despre flora si vegetatiunea nisipurilor depe malul mArii. In Dobrogea Nota malul mArii este in general abrupt

adesea stAncos ; numai pe Mug*/ Capul-abla si intre Balcic si Ecreneavem malul nisipos, ba aici la Ecrene nisipurile ocupA o mare suprafatAash a formeaz1 o intinsA i foarte bung plaje, care mai c5. ar puteitrivaliz cu frumoasa plaje dela Mamaia. Dintre plantele, ce am intAlnitin excursiunile noastre pe nisipurile maritime mentionAm pe cele maicaracteristice si mai comune precum: Elymus sabulosus M., BIBB. 0 vi-guroasA graminee cu tulpina i frunzele rigide de un verde alburiu-brumatA, cu spicul lung la vArful tulpinei. Medicago marina L., micAplana dens-alb-proas cuflorile galbene-aurii, cu fructele globuloaseasucite in spiralA, in grupe sporadice cu ramurile i frunzele intinsepe nisip; alAturea de Stachys maritima L., micA plantA de un verde-gAlbui, proas i cu florile deschis-galbene; aceastA LabiatA creste inmici tufe sporadice impreun cu Euphorbia Peplis L., micA planta anualA,delicatA, verde-rosieticA, tulpina impreun cu frunzele putin cIrnoaseintinse pe nisip. Astragalus varius GMEL. planta alburiu-mItIsos-pA-roas, tulpina bAtoas destul de inaltA, florile albAstrui-rosietice, ase-zate in spice lungi, impreunA cu var, albiflorus BRANDZA, cu florile curatalbe. Centaurea arenaria M. BIEB., planta din familia Composeae, cutulpina alb-pAroasA, resfirat-ramificatA, florile rosietice la vArful ramu -rilor. Silene pontica BRAND Z A, o Caryophyllaceae, cenusiu-pubescent

www.digibuc.ro

67 CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOLA 17

cam suculent cu florile albe galbui, este o plant tipica de nisipuri ma-ritime ale Dobrogei. Eryngium maritimum L. plant viguroas, glabra,alburiu-verzuie i brumarie din familia Umbelliferelor cu frunzele spi-noase pe margine i cu florile albe, grmdite In capitule globuloasela varful ramurilor. Tournefortia Arguzia ROEM. et SCHOULT. 0 micaplant paroas din familia Borraginaceae cu florile albe aezate in nume-roase spice, reunite in corimb terminal. Mulgedium tataricum DC% 0mica plant glabra din familia Compositae cu florile frumos albastre,dispuse in capitule la varful ramurilor. Cakile maritima SCOP., planeddin familia Cruciferae cu frunzele crnoase, divizate, florile roi-rozeesau violete, mai rar albe, fructele lungarete tari. Tot pe nisipurile ma-ritime intalnim i planta Polygonum maritimum L., cu aspect argintiu,tulpina i frunzele suriu-verzuie. In anul trecut am gsit impreunl cuDr. TH. SOLACOLU tot aici la Ecrene in nisipurile de pe malul mrii, inapropiere de pichetul granicerilor notri pe Hypecoum procumbens L. .glaucescens, plant de un verde brumariu (glaucescent) din familia Papa-veracee care este nou, cci n'a mai fost pana" acum mentionat in FloraRomniei. Afar de plantele, caracteristice dunelor maritime, mai inalnimla Ecrene. foarte adesea pe nisipuri i urmatoarele plante, cari crescin alte regiuni nu numai pe malul marii precum : Spergularia marginataKITTEL, b micA plant cu frunzele crnoase semicilindrice, cu florilerozee i cu semintele lat-alb -aripate din familia Caryophyllaceae; larpe nisipurile umede dela gura. Batovei, crete in abundent SamolusValerandi L., o delicat planta din familia Primulaceae cu florile micialbe, dispuse in raceme prelungite ; impreuna cu Erythraea spicataPEAS. mic, plant delicat cu florile rozee, laterale, alungit-spicate,adesea cu Erythraea Palchella FRIES. eu tulpina ascutit-patrunghiu-lar, de obiceiu foarte ramificat, cu florile roii, axilare pedicelate,ambele plante din familia Gentianaceae. Cynanchum acutum L., plantcu tulpina volubil din familia Asclepiadaceae, cu frunzele profund-cordiforme ascutite, iar florile deschis-rozee.

In lucrarea noastr de fat, intitulata Contributiuni la Flora Do-brogei Nouk adica a judetelor Caliacra i Durostor, am inceput saarltam mai intaiu limitele teritoriului studiat, ne-am ocupat apoi deconstitutiunea geologica 0 de consideratiunile geografice ale DobrogeiNou. Am fcut istoricul explorrilor botanice, ocup ndu-ne mai intaiude botanitii straini 0 de rezultatele obtinute de ei, am trecut apoi lacercetarile naturalitilor notrii ; iar la urma am amintit cercetrile noastre,

2 A. R. Memoiriile Sectiunti Seria III. Tom. III. Mem. 3.

www.digibuc.ro

18 ZACH. C. PANTO 68

artnd i rezultatele la care am ajuns. Bazat apoi pe aceste cerce-ari i pe observatiunile, acute de noi la fata locului, am incercat sschitAm distribulia plantelor i asociatiunile lor in diversele regiuni,ne-am ocupat adia de Flora 0 vegetatiunea Dobrogei Nou, dandcteva tipuri interesante i caracteristice de vegetalie din aceast regiune.

Pentru studiul plantelor, cuprinse in aceast lucrare ne-am folositpe lngl cunoscutele opere fundamentale referitoare la Flora Rom5.-niei : BRANDZA, Prodromul Florei romne, GRECESCU, Conspectul FloreiRomniei,impreunlcu Suplementul 0 de operileclasice : WALD S TEIN et KI-TAIBEL, Descriptiones et icones plantarum rariorum Hungariae. D E C AN-DOLLE, Prodromus systematis naturalis regni vegetabilis. REICHENBACH,Icones florae germanicae et helveticae. LEDEBOUR, Flora rossica. KOCH, Sy-nopsis florae germanicae et helveticae. ed .2.BOISSIER, Floraorientalis.Afarlde operile mai sus citate ne-am mai folosit 0 de urmtoarele lucrAri :ASCHERSON, DR. PAUL und Dr. PAUL GRAEBNER Synopsis der Mitteleurop A-

ischen Flora. Band. I, II, i i 2. III, IV, V, I gi 2. VI, I gi 2. VII.BRANDZA, DR. D. Flora Dobrogei, Bucuregti z898.CONSTANTINEANU DR. I. C. Urdines de Roumanie. (Extrait des Annales

scientifiques de l'Universit de Jassy, T. X, fasc. 3-4. pag. 314-460), 1920.DANTIDOV,B0jImm.Opit za proucivane sredizemnata flora na predbalcanschite strani.

(Extras din iDarea de seami a liceului de brtieti din Varna pe anul 1904-19055.Varna x905).

ENGLER, DR. ADOLF et DR. ERNST GILG, Syllabus der Pflanzenfamilien. Berlin i919.ENCULESCU, P. III. Contributiune la Flora Dobrogei, in Buletinul Societtii

Romne de stiinte. Anul XXII, No. 6. (i9i4), pag. 415-426 i Planga I, 2 si 3.ENCULESCU, P. Zonele de vegetatie lemnoasii din Romania in raport cu conditiu-

nile oro-hidrografice, climaterice de sol i subsol. Bucuregti 1924.PANTU, ZACH. C. Contributiuni la Flora Bucuregtilor gi a imprejurimilor. Partea

I, II, III gi IV. Bucuregti 1908-1912.PANTU, ZACH. C. Orchidaceele din RomftniaStudiu monografic cu so tabele

Bucuregti 1915.PANTu, ZACH. C. Plantele cunoscute de Poporul Romin. Bucuregti 1906.PANTU, ZACH. C. Plante vasculare din Dobrogea. Extras din sPublicatiunile So-

ciettii Naturaligtilor din Rominia* No. 3. Bucuresci 1902.PANTU, ZACH. C. Speciile de Geranium care cresc spontaneu in vechiul Regat al

Romftniei gi in Basarabia Extras din Publicatiunile Societritii Naturaligtilordin Romfinia" No. 4., Bucuregti 1920.

PANTU, ZACH. C. Sur Silene pontica Brandza Extrait. Bulletin de la sectionscientifique de l'Acadmie Roumaine IX-me, Anne No. I-2. Bucuresti 1924.

PANTU, ZACH. C. et DR. TH. SOLACOLU. Deux plantes nouvelles dcouvertes enRoumanie. Extrait. Bulletin de la section scientifique de l'Academie RoumaineIX-me, Ann& No. 1-2. Bucarest 1924.

www.digibuc.ro

LOCALITATILE DE UNDE SUNT INDICATE PLANTELE.

ACADINLAR, judetul Durostor.ALFATAR, judetul Durostor.ARABAGILAR,. judetul Durostor.ARNAUT-CUIUSU, judetul Caliacra.BALCIC, judetul Caliacra.B AZAR GIC, judetul Caliacra.BO GDANOVA, judetul Caliacra.BRACIMA-IENICHIM, judetul Durostor.CADICHAM, judetul Durostor.CADIEVO, judetul Caliacra.CAJIRLIGHIOL, judetul Caliacra.CALAIDJIDERE, judetul Caliacra.CALIPETROVO, judetul Durostor.CARAORMAN, judetul Durostor.CARAPELIT, judetul Durostor.CAVARNA, judetul Caliacra.CIUFUT-CUIUSU, judetul Caliacra.CUR T-BUNAR, judetul Durostor.DOBRICI, SAU BAZAR GIC, judetul Caliacra.DURANCOLAC, judetul Caliacra.ECRENE, judetul Caliacra.GHIAURSUIUGIUC, judetul Caliacra.GHIULERCHIOI, judetul Durostor.GIO RMAN, judetul Caliacra.HARMAN-CUIUSU, judetul Caliacra.JALI-CEATALGEA, judetul Durostor.OPANCEA, judetul Caliacra.PIRIFACHI, judetul Caliacra.SARIGHIOL, judetul Durostor.SARSINLAR, judetul Durostor.SILISTRA, judetul Durostor.

www.digibuc.ro


SREBRNA, judetul Durostor.STAROSELO, judetul Durostor.SUNGURLAR, judetul Durostor.SABLA, judetul Caliacra.TATARITA, judqul Durostor.TEKE, judetul Caliacra.TURTUCAIA, judetul Durostor.UZULCHIOI, judetul Durostor.

www.digibuc.ro

EMBRYOPHYTA ASIPHONOGAMA[ ARCHEGONIATAE J

P T ERI D OP H YTAI. FILICALES

POLYPODIACEAEAspidium Filix mas sw., Polypodium Filix mas L., Polystkhum Filix,

mas ROTH Nephrodium Filix mas RICH. Ferig, Spata-dra-c ulu i. 24- . Prin pduri i tufipri umbroase. Brcima-Ienichioicomuna Caraorman in pdurea *efcan.

II. EQUISETALESEQUISETACEAE

Equisetum ramosissimum DESF., E. ramosum DC., E. elongatumWILLD. 4. Pe locuri nisipoase sau putin umede. Ecrene, pe nisipurilede pe marginea mrii, frecvent.

EMBRYOPHYTA SIPHONOGAMA[PHANEROGANIAE

GYMNOSPERMAEI. GNETALES

GNETACEAEEphedra distaehya L. Sp. pl. ed. 1. (1753). 1040. VELEN. Fl. Bulg.

Suppl. I. 257. aid Kavarna pulchre florente in invenit am. STRIBNYI;et BOJIMIR DAVIDOV, Opit. 8. Balcie.

ANGIOSPERMAEI. MONOCOTYLEDONEAE

POTAMOGETONACEAE

Zostera marina L. Iarb5.-de-mare, Iarba-mrii 24--Pe fundul nisipos al mrii. Cavama in port 0 la Ecrene, aruncati devaluri pe malul mArii.

www.digibuc.ro


Zostera nana ROTH. Iarbl-de-mare Iarba-mrii.Pe fundul nisipos al mArii, uneori impreunl cu specia precedent laEcrene.

Potamogeton fluitans ROTH. 24. Ape limpezi stagnaylte i curgItoare.Ecrene in blltile dela gura Batovei, lng mare, abundent. Planta noa-str se refer la 13. stagnalis KOCH. cnf. Aschers. et Graebn. Syn. d.Mitteleurop. Fl. ed. 2. (1913). I. 466.

Potamogeton crispus L. 21. In ape limpezi stagnante sau lin curg-toare. Ecrene in bltile dela gura Batovei; Sarsnlar intr'o balt dinmarginea satului, abundent.

BUTOMACEAE

Butomus umbellatus L. Roitea, Crin-de-balt, F -nul -clmilei, Micuinea-de-balt, Micqu neaua-apei, Papuric5.. Prin; bli, locuri ml4tinoase, pe malullacurilor 0 al rurilor lin curgItoare, comunl. Ecrene pe malul mIriiin blltile dela gura Batovei.

HYDROCHARITACEAE

Hydrocharis Morsus ranae L. Iarba-broae i, Iarba-broatelo r, Limba-broaei, Mucatul-broate-lor 21- . Prin apele stagnante i lin curgAtoare, comunl. Ecrene inbaltile dela gura Batovei, lnga mare, abundent.

GRAMINEAE

Andropogon Ischaemum L. Barb oas I, e, S a -dinA 24-. Pe locuri nisipoase uscate, pe dealuri aride i calcare, pelanga drumuri, comunA. Balcic la vii pe coaste, adesea.

Andropogon Gryllus L., Chrysopogon Gryllus TRIN., Pollinia GryllusSPR., Holcus Gryllus R. BR. - Sadin 5. 24- . Dealuri aride, fneteuscate prin poieni i margini de pIduri, planta caracteristica prin cm-piile noastre seculare (baragane, stepa), unde formeazI masa prepon-derant a vegetatiunii. Calipetrovo langa Silistra, in amp pe margineaplantatiei, abundent; Harman-Cuiusu, pe mar ginea

Tragus racemosus DESF., Cenchrus racemosus L., Lappago racemosaSCHREB. Iarb-sclioas--0.13e cmpuri i locuri nisipoase

uscate, pe linga drumuri. Ecrene, in nisip pe marginea marii, fre-cvent.

www.digibuc.ro

24 ZACH. C. PAINTU 74

Panicum sanguinale L. Digitaria sanguinalis SCOP. Meio r,Mohor-ro u O. Pe locuri cultivate nisipoase, pe lnga dru-muri; specie comun. Ecrene in nisip, pe marginea mrii, adesea.

Setaria viridis P. BEAUV., Panicum viride L. MohorO. Pelocuri cultivate, pe cmpuri i prin vii; plant comunl. VELEN. Fl. Bulg.Suppl. I. z88. Cavarna (SK).

Anthoxanthum odoratum L. Iarb -mirosit oar e, Pl-cian, Prangin, ViIelar, 24.. Prin fnete i puni inpoieni i pe marginea pdurilor, adesea. Srebrna, pe marginea pduriisPapra.

Stipa Lessingiana TRIN. et RUPR. 24.. - Prin livezi, fnete in locuriuscate pe esuri i dealuri, sporadica. VELEN. Fl. Bulg. 6o5. In desertisad Pontum inter Balcic et Cavarna. (SK. jun.).

Stipacapillata L. Ngar, Iarba-curllei,Pnuit--21. . Prin fnetele nisipoase i pe dealurile aride calcaroase. Calaidjidere,pe amp frecvent; Balcic la vii pe coaste, abundent.

Phleum pratense L. Iarba-lui-Timofti, SimofticATimo f t ic 1 24- . Prin anete i p4uni, planta comun. Cajirli-ghiol, prin poienile i rr4uri1e din pdurea de lngA psea.

Phleum paniculatum HUD S., Ph. asperum JACQ., Chilochloa a.speraRCHB., Phalaris aspera RETZ. o . Pe locuri pietroase nisipoase expuse soare-lui, prin vii, pe cmpuri i pe coastele dealurilor. Silistra pe coastele dealu-lui Megidia-Tabia, frecvent; Teke pe coaste la marginea pduricei.

Phleum Boehmeri WIBEL., Ph. phalaroides KOEL., Phalaris phleoides L.,Phleum phleoides SIMK., 24. Pe coline expuse soarelui, pe coaste uscatepietroase. Srebrna prin poieni i rripri i pe marginea pdurii Papra;Balcic la vii pe coaste.

Calamagrostis Epigeios RO TH., Arundo Epigeos L. Tr est ie-decmpuri, Trestie-de-e imp, Trestie-mic, Stuh,Stuh -de -c im p. . Prin fnete nisipoase, prin rr4urimargini de pduri i pe malurile rurilor. Silistra pe coasfele dealuluiMegidia-Tabia i la Calipetrovo, pe marginea plantatiei, frecvent;Balcic la vii pe coaste, lngl pdurice 0 la Teke pe marginea oseliispre Balcic.

Apera Spica Tend P. BEAUv Agrostis spica venti L. Iarb a -17. in -tului O. Printre semnlturi, prin fnete, locuri necultivate nisi-poase i pietroase, pe malul apelor. Balcic la intrarea in ora, pe locurilepietroase de pe marginea

www.digibuc.ro

75 CONTRIBUTIUNI LA FLORA DORROGEI NOUA 25

PliragIT lites COIIIIMMis TRIN., Arunda Phragmites L. Arundo vulgarisLAM. Stuf, Stuh, Stuh-de-balt, Trestie, Tre-stie -de -b alt -- 21- . Prin mlastini, pe marginea apelor stag-nante sau lin curgtoare, pe malurile rurilor, plant comuncare formeag adesea stufrii Intinse. Ecrene prin bltile dela vr-sarea Batovei in mare, abundent formnd chiar stufrii (stuhrii) lamalul mrii.

Eragrostis minor HOST., Eragrostis poaeoides P. BEAUV., Poa Era-grostis L., Eragrostis poaeformis LINK. o . Pe locuri nisipoase, pe dru-muri si prin tarine plant comun. Opancea linga postul de jan-darmi.

Koeleria gracilis PERS., K. flexilis JANKA., K. cristata PERS. P. gracilisRICHTER. Pl. Eur. I. 74. 21- . Pe coline aride, fnete uscate. Silistra la viipe co.aste si la Calipetrovo, pe marginea soselei spre Silistra.

Melica ciliata L. 4. Pe coline pietroase in locuri cu iarb, pe langpduri in rrisuri si prin tufisuri. Silistra, pe coastele dealului Medgidia-Tabia* si la Calipetrovo pe marginea plantatiei, adesea ; Calaidjidere,pe valea stncoas de pe marginea drumului in cmp ; Ghiaursuiugiucla (Capul-Caliacra in locuri pietroase si la Ecrene prin tufisurile de pemarginea drumului spre Teke.

Brizamedia L. TremurItoare, Flfetoare, Iarba-i epur elu i, P ar a s in 4. Prin fnete, psuni in rrisuri,poieni si pe marginea pdurilor in tufisuri, comun. Srebrna, inrrisuri, poieni si pe marginea padurii vPapra, frecvent.

Daetylis glomerata L., Bromus glomeratus SCOP., Festuca glomerataALL.Golomt, Golomot, Noduroas1-21.Prin fnete,prin rrisuri, poieni si pe marginea pdurilor in tufisuri, comun. Silistrain fnetele de pe coastele dealului Medgidia-Tabia, frecvent ; Srebrnaprin frisurile si pe marginea pdurii d'apra, adesea ; Balcic la viipe coaste in fnete.

Sderochloa dura P. BEAUV., Cynosurus durus L., Poa dura SCOP. o .Pe lng drumuri bltute, psuni, locuri aride.Conf.PETRascu, Contrib.pour la Fiore de Dobrogea in Bul. de la Sect. Scient. de L'AcadmieRoum. IV. No. 8, pag. 321, intre Acadinlar si Uzul-Kioi.

PoatrivialisL.Firut, Fin, Fn-de-livezi, $uvar-de-munte. 21. Prin fnete si psuni, in poieni, rrisuri si pe margineapdurilor in locuri umede, specie comun. Calipetrovo lng Silistrain plantatie, adesea.

www.digibuc.ro


Festuea elatior L., Festuca pratensis HUDS., Bromus elatior KOEL.,Schenodorus pratensis ROEM., et SCHULT.24- . Prin livezi, locuri cu iarbAcomunA. Calipetrovo prin rAriprile din plantatie.

Festnea palustris MENUS., Poa festucaeformis HOST. Glyceria festucae-formis HEYNHOLD., Atropis festucaeformis (Host.) RICHTER. Pl. Eur. I. 91.VELEN. Fl. Bulg . S uppl. I, 298. 24.. du humidis arenosis ad Balciao . (Str.).

Bromus inermis LEYSS., Festuca inermis DC., Festuca Leysseri MOENCH.,Schenodorus inermis P. BEAUV. 21.. Pa coline uscate, pa marginea pdu-rilor 0 tarinelor 0 pe lng drumuri, in livezi frecvent. Silistrape coa-stele dealului 4Medgidia-Tabia, adesea.

var. divaricatus ROHLENA. Panicula-piramidal-triangularl, spiculemici cu 2 pAn la 5 flori, peduncule lungi flexuoase, indepArtat-patente(divaricate), unele chiar rIsfrnte canoscutA pra acum numai dinBohemia. Cnf. ASCHERS et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. II. 1. p.59o. Calipetrovo lngl Silistra, pe marginea plantatiei.

Bromus sterilis L., Bromus distichus MOENCH., Bromus jubatus TEN.,Schedonorus sterilis FR. Obsig A, Obsiga, Iarba-vntului,Iarb a - ovIzului 0 0 O. Pe lng garduri, in tuf4uri,pe locuri cultivate 0 necultivate, prin drmAturi 0 drumuri. Silistra pecoastele dealului uMedgidia-Tabia, frecvent 0 la Calipetrovo prin rA-risuri in plantatie; Calaidjidere, in tufiple de pe coastele vIistncoase.

&OMB tectorum L., Schedonorus tectorum FRIES., o i 0 . Pe tariniuscate, pe marginea drumurilor 0 a pldurilor, pe coline 0 pe langlziduri, specie cornuni. Silistra pe coastele dealului eMedgidia-Tabia0 la Calipetrovo, pe marginea plantatiei; sabla la tCapul-Sabla, penisipurile de pe malul mArii 0 la Ecrene in nisipurile maritime.Plantele noastre se refeti la var. longipilus BORBAS. Foile cu deosebirela deschizAtura vginei 0 glumele Ca peri lungi i moi. Cnf.ASCHEaset GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. II. 2. 293.

Bromus arvensis L. o sau 0 mai rar 4. . Locuri cultivat3, grAdini,cmpuri 0 dealuri, pa marginea drumurilor, de preferintA in terenurinisipoase argiloase. Cnf. tiutrmov Ceteri prinos kim blgarscata Florapag. 50. Ocolo Silistra.

Bromus hordeaceus L. Sp. pl. ed. I. (1753). 77 . Bromus mollis L.Sp. pl. ed. z. (1762). In. Serrafalcus mollis PARL. 0 i 0 . Livezi, cm-puri, pa marginea drumurilor, pe lng garduri 0 in tufipri. Calaidji-dere in depresiunea stncoas de pe marginea drumului prin tufipri;

www.digibuc.ro


Ghiaursuiugiuc la uCapul-Caliacra, lang drum si la Cavarna in portpe malul marii.

&COMM japonicus THUNB., Bromus patulus MERT et KOCH., Serrafalcuspatulus PARL. 0 sau O . Pa tarine, p e marginea drumurilor, pe colineexpuse soarelui, in locuri cu iarba. Ciufut-Cuiusu, pe marginea soseliispre Bazargic. Planta noastra, avand spiculele (glumele si glumelele)acoperite cu peri moi, se refera la /3. velutinus KOCH. Syn. ed. 2. 948.spiculis molliter pilosis. Cnf. ASCHERS et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop.Fl. IL 2. 619.

Bromus squarrosus L. Sp. pl. ed. i . (1753). 76. Serrafalcus squarrosusBAB. o 0 O . Pe locuri uscate, in vii, pe coastele dealurilor, pe campuriadesea. Silistra, pe coastele dealului iMedgidia-Tabia, frecvent si 11.Calipetrovo pe marginea plantatiei; Ciufut-Cuiusu, pe marginea so-selii spre Bazargic; Ghiaursuiugiuc la Capul-Caliacra pe lang drumsi la Ecrene, pe coastele dealului spre frontierk langa pichetul grani-cerilor nostri. Printre plantele din aceste localitati am observat si formacu spiculele (glumele si glumelele) dens-proase, adica 13. villosusKOCH. Syn. ed. 2. 948. spiculis molliter pilosis impreun cu formatipica. Cnf. ASCHERS e GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop.F1. II. 2. pag. 621.

Cynodon Daetylon PERS., Panicum Dactylon L., Dactylon officinalevILL.Pir-gros, Curcubeu, Iarba-canelui 24.. Pelocuri nisipoase inculte, pe lang rocuinte, strade si drumuri, plantacomuna. Ecrene in nisipurile de pe marginea marii, frecvent.

Lolium perenne L. Lolium vulgare HOST. Zizanie, Iarba-en-glezeasca, Obsiga, Odos, Salbatie. 21Prinlivezinscate,in fanete si pe marginea drumurilor, uneori cultivata prin parcuri sigradini pentru verdeata si ca nutret pentru animale. Silistra, pe coasteledealului Medgidia-Tabia*; Bazargic, pe marginea soselii .adesea.

Agropyrum repens P. BEAUV., Triticum repens L. Pir, Chir,Alb e i, Ragalie 24.. Locuri cultivate nisipoase, livezi, gradini,campuri, fanete, pe marginea drumurilor, planta comuna. Silistra pe coa-stele dealului Aledgidia-Tabiaa-si la Calipetrovo, pe marginea plantatiei.

Agropyrum intermedium P. BEAUV., Tritkum intermedium HOST.,Triticum glaucum DESF., Agropyrum glaucum ROEM. et SCHULT. 24.. Pemarginea drumurilor pietroase, pe coaste, campuri uscate. Silistra pecoastele dealului Medgidia-Tabia si la Calipetrovo, pe margineaplantatiei; Calaidjidere in camp pe coastele vaii stancoase si la Ecrene,pe locurile pietroase de pe marginea drumului spre Balcic pe main!

www.digibuc.ro


mArii, observIm impreura cu forma tipica i 16. trichophorum LINK.glumele i glumelele pAroase.

Agropyrum junceum P.. BEAUV., Triticum juncemn L. Ecrene in nisi-purile de pe marginea mArii, destul de frecvent.

Planta noastr avnd spicele foarte elongate cu spiciqoarele foarte in-depdrtate (nu dup cum sunt figurate in RCHB. Icon, fl. germ, et helv.I. tab. CXX. fig. 267) ; iar spicele putin fragile, o considerm ca #.varnense VELEN. pro specie. Cnf. vELEN. Fl. Bulg. Suppl. I. pag 302.

Agropyrum cristatum P. BEAUV., Trkkum cristatum SCHREB., Bromuscristatus L. 4. Pe locuri expuse soarelui, pe teren nisipos, pe coastepietroase i la marginea drumurilot. Calaidjidere, pe coastele vii stn-coase de pe cmp, frecvent; Ghiaursuiugiuc la Capul-Caliacran, peMarginea drumului i la Ecrene pe langa drumul de pe marginea mgriispre Balcic i pe sub coastele dealului dela frontier lngl pchetiilgrnicerilor. Planta noastr variaz, uneori chiar in aceea localitate;cu spicuparele glabre a. glabrum LINDEM. sau calvum SCHUR. .1 cuspicuparele pcfroase 16. imbriatum M. BIEB. sau puberulum BOIss.

Triticum villosum M. BIEB., Secale villosum L. Hordeum ciliatumLAM, Agropyrum villosum LINK., Haynaldia villosa SCHUR. Q. Pecmpuri la marginea drumurilor, pe coaste uscate, pietriuri cuiarbl, pe livezi uscate, pe coline mai cu seam in terenuri calcaroase.Calipetrovo lng Silistra, pe marginea plantatiei frecvent.

Aegilops ovata L., Triticum ovatum GREN. GODR. apud. ASCHERS. etGRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. II. 2. pag. 704. 0.#. triaristata COSS.et DUR., Aegilops triaristatavvILLD. Aeg. neglecta REQUIEN., Triticumtriaristatum GREN., et GODR. Fl. Franc. III. 6oz. Triticum ovatum B. I,triaristatum ASCHERS et GRAEI3N. 1. C. pag. 705. Pe locuri aride,cu iarbscurt. Ghiaursuiugiuc, la 1Capul-Caliacra, pe locuri pietroase lngadrum , frecvent.

Aegilops cylindrica HOST., Aeg. caidata TEN., Triticum cylindricurnCES. ca subspecie dela Triticum caudatum GREN. GODR. apud ASCHERS.et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. IL 2. pag. 710. 0. Pe locuri uscatein teren nisipos i pietros. Calipetrovo lnga Stilistra pe marginea o-selii, adesea, i la Ecrene pe sub coasta dealului dela frontierl, aproapede pichetul grnicerilor, nu tocmai frecvent.

Hordeum bulbosum L., Hordeum strictum DESF., Zeoctiton strictumP. BEAUV. 4. Prin pluni, pe coastele cu iarb, pe locuri uscate, pemarginea smnturilor. Cavarna langa pduricea dela marginea ora-

www.digibuc.ro


Cnf. I. C. coNsTANTINEANn, Urdines de Roumanie pag. 373.fasc. 3-4. Extrait des Anales sc. de l'Universit de Iassy, T. X.

Hordeum murinum L., H. ciliatum GIL1B., Zeocriton murinum P.BEAUV.-0 r zu-oar ecilo r. 0 0 O. Pe langa drumuri, ziduri,locuinte, prin dArm/turi i iocuri umblate necultivate, plant/ comunl.Silistra pe coastele dealului Medgidia-Tabia; Bazargic, pe marginea

WTI orai, abundent; Balcic, pe stncile de pe marginea oseliila intrarea in ora; Cavama la cipleaua de langa ora. i p coastelede pe marginea oselii spre mare.

Hordeum leporinum LINK., H. pseudomurinum Tappeiner in KOCH.Syn. ed. 2. pag. 955. H. murinum 13 major GREN. GODR. Fl. FranceIII 595. H. wirinum L. fl. leporinum LINK, ca subspecie cnf.ASCHERSON et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. IL 2. pag. 739 0.Pe locuri nisipoase, pe Lang/ drumuri. Turtucaia, indicat de BOJIMIRDAVIDOV, Opit za proucivane sredizemnata Flora predbalcanschitestrani pag. 18. (1905).

Elymus sabulosus M. BIEB Fl. Taur. Cauc. I. (x8o8). 81. E. are-narius PALL., E. giganteus WILLD., E. racemosus LAD& E. macrostachysSPRENGEL., Hordeum arenarium B. sabulosum ASCHERS. et GRAEBN., Syn.d. Mitteleurop. Fl. II. 1. pag. 747. 24.. In locuri nisipoase prin dunelemaritime. abla, la Capul-abla in nisipurile de pe malul mArii, fre-event.

CYPERACEAE

Cyperus fuscus L., C. ferrugineus FORSK., C. diandrus BIV. C a -p ri r, C'Aprior-oache 0. Pe locuri umede 0 inun-date, prin mlatini, pe Brig/ praie i pe malurile apelor. Ecrene, pelocuri umede Fang/. gura Batovei la mare, frecvent.

Cyperus longus L. sens. strict., C. eu-longus ASCHERS, et GRAEBN.Syn. d. Mitteleurop. Fl. II. 2. 283., C. fastigiatuswILLD. Herb, Chlo-rocyperus kngusPALLA. 24 Pe marginea rurilor i lacurilor in terenurinisipoase umede. Silistra, pe locurile baltoase de pe marginea Dunriispre Ostrov. Legit I. C. CONSTANTINEANU

Cyperus longus L. este o plant/ rara la noi, caci pan/ acum nu ex./cunoscuta dect numai din Banat 0 din judetul Mehedinti dela Hinovape la poalele Strminei.

Scirpus setaceus L. Mariscus setaceus MOENCH., Isolepis setacea R.BR. O i 21. Pe locuri nisipoase umede, pe lo ;urile inundate de pe mar-

www.digibuc.ro

30 ZACH. C. PANTU 8o

ginea apelor. Ocolul Silistra, indicat de URUMOV., Ceteri prinos kilnbllgarscata Flora, pag. 48.

Carex divisa HUDS., C. austriaca SCHKUHR. 4 . Pe livezi, in locuriumede sau putin uscate. Ad Balcic (Str.). indicat de VELENOVSKY Fl.Bulg. Suppl. I. pag. 283.

Care% praecox SCHREB., Carex Schreberi SCHRANK., C. curvula LAM.non ALL. 4. Pe livezi, poieni, rripri 0 pe marginea pdurilor, pe co-line expuse soarelui. Srebrna pe marginea pldurii Papra, frecvent.

Carex muricata L., C. spicata HUDS., C. contigua HOPPE 4 . Prinlivezi pe locuri umede, pe marginea pOdurilor. Calipetrovo in plantatieprin rlrisuri adesea.

Carex lasiocarpa EHRH., C. filiformis L. 4, Prin mocirle, in locuribltoase, ape stagnante. Cavarna, in locurile umede bOltoase de pemarginea pdurii de lngi ora, frecvent.

Carex hirta L. Pir -roc u, Rogoji sau Rogoz. 4 . Prinfnete nisipoase umede 0 uscate, canturi gropi pe locuri umede. Silistra,indicat de URUMOV, Ceteri prinos klm blgarscata Flora pag. 48.

LEMNACEAE

Spirodela polyrrhiza SCHLEID., Lemna polyrrhiza L. Lentkula polyrrhizaLAM. Lintit, Lintea-bltilor, Lintea-broastei,Linte-de-balt, Lintit5.-de-ap, Sdreat, Sdrete.4 . Pluteve la suprafata apelor stagnante sau lin curgItoare prin MO,lacuri 0 gropi, mai adesea impreurl cu Lemna minor L. Ecrene, plu-teve in bltile dela gura Batovei, pe malul narii.

Lemna trisulca L., Lenticula trisuka SCOP., Lenticula ramosa LAM.Lintit A, Lintea-bltilor, Lintea-broactei, etc. 4

-

Plutecte la suprafata apelor stagnante, in lacuri si gropi numai intimpul infloritii scufundat in apl, foarte comunl, formnd adeseaimpreun cu congenerele sale colonii mai mult sau mai putin intinse.Sarsnlar in balta din marginea satului, abundent impreun cu speciaurmAtoare.

Lemna minor L., Lenticula minor scoP., Lenticula vulgarly LAM.Lintit A, etc. 4. Pluteste la suprafata apelor stagnante, lacuri, de-0euri, gropi cu ap; foarte comun. Sarsnlar in balta din margineasatului, adesea impreun6 cu congenera sa Lemna t? isulca L.

Lemna gibba L., Lenticula gibbaMOENCH., Telmatophace gibba SCHLEID.Lintit 1, etc., acelea0 ca la speciile precedente. 4 . Plute0e la su-

www.digibuc.ro

8i CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOUA 31

prafata apelor stagnante sau lin curgtoare, prin lacuri, blti; mai rardeck speciile precedente, uneori impreuna cu ele. Ecrene in blIiledela gura Batovei, impreun cu Spirodela polyrrhiza SCHLEID., Msmult mai abundent.

JUNCACEAEJuncus lampoearpus EHRH. sau J. lamprocarpus EHRH., J. articulatus L.

pro parte, J. aquaticus ALL., J. ariscendens HOST. J. affinis GAUD. 24.-Pe locuri umede, prin livezi 0 pvni umede, gropi, balti, m1a0ini.Ecrene, pe nisipurile umede dela gura Batovei, pe malul mArii, adesea.,

LILIACEAEAsphodeline lutea RCHB., Asphoddus luteus L. 24. Pe locuri stncoase

printre pietrii in tufiwri. Ghiaursuiugiuc la 1Capu1-Caliacrah, printufiprile din locurile stncoase, frecvent mai cu seaml in vi adapostite0 in depresiuni pietroase impreun. cu Ficus Carica L.

Antherieum ramosum L., Ornithogalum ramosum LAM., Phalangiumramosum POIR. - Liliutl, PIinginel 24.. Pe colme expusesoarelui, in pIduri uscate, prin livezi in poieni, rariluri 0 pe margineapldurilor. Teke, in tufiqurile de pe coastele pietroase, nu tocmai frec-vent. - Planta noastr este aproape neramificat, simpl, din carecaug o consideam ca 13. simplex KLINGGR.

Gages pratensis ROEM. et SCHULT., Ornithogalum pratense PERS.,Ornith. luteum WILLD., Gagea stenopetala RCHB. - Ceapa-cioarei,Scnteiut- 21.. Pe cmp, prin smnAturi, prin rAr4uri de pg.-dure, pe colMe si pe marginea drumurilor. Brcima-Ienichioiu, pe coaste,la marginea tufiFlor.

Gages arvensis DUMORT., Ornithogalum arvense PERS., Orbith. mini-mum WILLD., Ornith. villosum M. BIEB - Scnteut- 2-1. . Pe lo-curi cultivate in vii, pe cmpuri, pe colMe, pe marginea drumurilor.Silistra, indicata de URUMOV, Ceteri prinos lam blgarscata Flora,pag. 44.

Allium SCOTedoprasum L., Porrum Scorodoprasum RCHB. - Aill 1-qer p elu i, Prazul-iepurelui, Pur. 24- . In livezi, pe mar-ginea pdurilor in tufiluri si prin fnete. Tatarita, lng Silistra, intuf4urile de pe coaste. - Planta noastr neavnd in inflorescent nici ofloare desvoltat, ci numai bulbili se refera la 13. ananthum BECK Fl. v.Nieder-Oster. 166. Cnf. ASCHERS. et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl.III. pag. mi.

www.digibuc.ro

32 ZACH. C. PANT U 82

lium rotundum L., Porrum rotundum RCHB. A i u, P u r 24.Pe campuri, prin samanaturi, prin vii, in fan* uscate, pe dealuriaride i pietroase, Iii cranguri. Silistra, la vii, pe coaste in tufisuri i pecoastele dealului. Medgidia-Tabia prin tufisuri, frecvent.

Allium atroviolaceum BOISS., A. Ampeloprasum 13. utroviolaceumREGEL. 4 . Pe locuri cultivate, prin vii i pe camp. Ecrene, printresamanturi, adesea.

Allium sphaerocephalum L., Porrum sphaerocephalum RCHB., Alliumapproximatum GREN. GODR. 24. Pe campuri argiloase, pe coline pietroase,prin vii, in livezi. Calaidjidere, pe camp in locurile pietroase de pemarginea drurnului; Ghiaursuiugiuc la (iCapul-Caliacra, in locuri pie-troase; Balcic la vii, pe coaste in sus spre padurice, adesea. Plantele,noastre avand foliolele perigonului rosii-rozee, devenind dupa infloriremai palide, cu carena verucos-aspr apartin formei . bosnia-cum KUMM. Cnf. ASCHERS. et GRAEBN. Syn d. Mitteleurop. Fl. III.peg. 112.

Allium guttatum STEV. 4 . Pe locuri stancoase, prin fanete nisipoasepe coaste pietroase. Ad Cavama (SK.) indicata de VELENOVSKY, Fl.Bulg. Suppl. I. pag. 278.

Allium moschatum L., Allium tenuissimum HABL., Allium capillareCAV., Allium setaceum W. et KIT. 24.. Pe scanci calcaroase, pe colinepietroase, in livezi uscate, pe campuri nisipoase. Balcic, pe coastelepietroase, deasupra viilor, foarte abundent.

Allium flavum L., Cepa flava MOENCH., Codonoprasum flavum RumH a j rn a-pasareasca Stanci, pe locuri pietroase, pe co-line uscate, cu deosebire pe calcar. Balcic, pe coaste pietrose deasupraviilor in locuri uscate, adesea.

Allium pulchellum DON., Allium flavum /3. purpurascens MERT. etKOCH., A. carinatum 13. capsuliferum KOCH. A. flavum y. pukhellumREGEL. Cnf. ASCHERS. et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. III. pag. 145.24 Prin crapaturile stancilor, printre pietre, pe coaste pietrose. Calaid-jidere, pe coastele pietroase din depresiunea stancoas de pe ;amp,langI marginea drumului, abundent.

Allium flavum x pulchellum VELENOVSKY Fl. Bulg. Suppl. I. (1898).277. Ad. Cavarna inter parentes (BK.) Planta curiosa, parentibusintermedia, color florum luteo-rubellus L .

Allium atropurpureum W. et Kit. Allium robustum KAREL et KIRIL,Enum. pl. Altai in Bull. Soc. Imp. Nat. XIV. 853. (1841). Cnf. Ledeb.

www.digibuc.ro

83 CONTRIBUTION! LA FLORA DOBROGEI NOUA 33

Fl. ros. IV. 187. Allium atripurpureum w. et. KIT. apud ASCHERS. etGRAEBNER, Syn. d. Mitteleurop. Fl. III. pag. 164. . Pe cmpuri, dea-luri, pe locuri fertile, printre grne, pe marginea drumurilor, i printufiuri. Balcic in prima depresiune (vale stncoas) de pe oseaua spreTeke, in tufiquri la margine, destul de frecvent.

Sella biolia L., Anthericum bifolium SCOP., Stellaris bifolia MOENCH.,Adenoscilla bifolia GREN. GODR. --Viorele, Ghiorele, Zam-bil-de-c imp 24.. Prin plduri i poeni, pe coaste cu iarbpin sus in regiunea alpinA. Brcima-Ienichioi, comuna Caraormanin pdurea efcan 0 in tufiurile de pe coaste, abundent. Impreun cuforma tipia am aflat aici 0 forma alba BECK Fl.. v. Nieder Coster.170, cu florile albe Cnf. PANTU, Contrib. Fl. Bucuretilor j. p.

Ornithogalum refractum KIT. 21.. Tufiqe ogoare in locuri aride, prinvii, pe coaste. Cavarna pe coastele de pe marginea oselii, ce duce spremare in port, adesea.

Ornithogalum pyramidale L. 24- . ASCHERS. et GRAEBN. Syn. d. Mittel-europ. Fl. III. pag. 255. Cnf. PANTU Contrib. Flora Bucurevilor I.74. Pe cmpuri, pe marginea drumurilor, prin livezi uscate, prin sm-nturi i pe marginea pdurilor. Calipetrovo lng Silistra, in plantatieprin rriquri, adesea. Bazargic pe marginea oselii, destul de frecvent0 la Cajirli-ghiol, pe marginea pdurii lng5. osea.

Maseari racemosum MILL., Hyacinthus racetnosus L. BotryanthusodorusKUNTH.--Porumbei,Ceapa-cioarei,Cocoei, Po-rumbu -cucului 24.. Pe cmpuri prin vii, livezi, prin cringuri0 1%416, pe coaste adesea. Balcic, pe marginea oselii spre Teke i lavii, pe coaste; Teke pe coaste la marginea tufiurilor, abundent.

Muscari eomosum MILL., Hyacinthus comosus L. Muscari longissimumMEDIC., Bellevalia comosa KUNTH. Ceapa-cioarei,Floarea-viorelei, Za'mbilea, Zambul 24.. Prin vii, fnete in poieni

pe marginea pdurilor, pe cmpuri pe coaste in tufiuri adesea. Ba-zargic, prin tufisurile de pe marginea oselii spre Balcic; Calipetrovolngl Silistra, pe marginea plantatiei.

Asparagus vertieillatus L., A. verticillaris LAM., A. scandens GOLDST.,A. trkarinatus DC. 24.. Prin tufiurile din stepe i pe marginea pAdurilor,pe coastele colinelor stncoase prin mrciniuri, adesea. Calaidjidere,pe coastele stncoase din depresiunea de pe marginea drumului printufiuri, frecvent 0 la Ecrene pe marginea drumului spre Balcic, printufiurile de pe malul

3 A. R. Memoritie Sedition Stildifice. Seria III. Tom. III. Mom. 3.

www.digibuc.ro

34 ZACH. C. PANTO 84

Asparagus tenuifolins LAM., Asparagus officinalis f3. L., Asparagussilvaticus W. et. KIT. .Umbra-iepurelui, Sparanghel-sAlbatic 21 . Prin. plduri in locuri umbroase i in tufiurile depe colinele aride. Calipetrovo lngl Silistra, in padure adesea.

Asparagus officinalis L., Asparagus hortensis MILL., Asparagus altilisA8CHERS. Sparanghel, Spargl, Sparangi, Sparan-ghel-bu n, Umbra-cucului 24. Prin pduri, finete, livezi,tufiquri, pe coline aride, pe marginea drumurilor, este specia, care secultivi ca planta alimentarl. Silistra (ocolo) indicat de URUMOV, Ceteriprinos km bllgarscata Flora pag. 43.

Rums Ilypoglossum L., Ruscus Hypophyllum L. var.. HypoglossumBAKER. apud ASCHERS, et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. III. pag. 301.b. In tufiuri pe coastele dealurilor, in paduri, rar. Cadichioi in pdureade pe malul Dunkii mai jos de deschiderea vii Cadichioi, indicat deP. ENCULESCU, Contributiuni la Flora Dobrogei, fn Bul. Soc. Romnede qtiinte, An. XXII. No. 6. Bucureti, 1914 la pag. 425.

Polygonatum latifolium DESF., Convallaria latifolia JACQ., Cony.hirta msc., Polyganatum hirtum PURSH. Coada-cocoutlui,Cerceluqi, Pecetia-lui-Solomon-24..Prin pduri um-broase, plant comuna. Sarsnlar, in pdure prin tufipri, adesea.

Polygonatum multiflorum ALL., Convallaria multiflora L. C e r -celuqi, Clopotele, Coada-cocopi1ui,Pecetia-lui-Solomon-24.. Prin pduri umbroase, specie vulgar. Silistra indi-cat de URUMOV, Ceteri prirtos km blgarscata Flora pag. 44.

Convallaria majalis L. Polygonatum majale ALL., Convallaria LinnaeiGAERTN. LIcrmioar e, Georgite, Mrgritrel, Su-fletel e 21.. Prin pdurile umbrnase, adesea. Sarsnlar, pe mar-ginea pklurii in tufiquri, frecvent.

Smilax excelsa L. Sp. pl. ed. 1. (1753). 1029 et L. Sp. pl. ed. 2.(1763). 1458. b. Glabra alte scandens caulibus ramisque aculeatisangulatis, fads cordato-ovatis rotundatis mucronatis, subseptemnerviisinermibus, cirrhis supra basin petioli insertis, umbellae 4to-floraepedunCulo petiolo sublongiore, bacca rubra. Cnf. BOISS. fl. or. V.342 et LEDEB. fl. ros. IV. 12o. Ecrene, agAtat pe arborii de pe mar-ginea pkiurii de lngl mare la gura Batovei. Aceast plant formeazI Im-preun cu : Vitis vinifera L. PeripThca graeca L., Humulus Lupulus L., etc.desipri aproape impenetrabile, amintindu-ne lianele din Wile tro-picale.

www.digibuc.ro


AMARYLL1DACEAE

Galanthus gracilis CELAK., Galanthus bulgaricus VELEN. Fl. Bulg.Bulg. pag. 539. Silistra indicat de URUMOV, Ceteri prinos km balgar-scata Flora pag. 43.

Galanthus nivalis L. Ghiocei, Coconei 21-.Prin pduri0 fanete umede pana sus in regitinea subalpina. Bracima-Ienichioi,comuna Caraorman, in padurea Sefcan, abundent.

DIOSCOREACEAETamus communis L. Flueratoar e, Vita -neagra, Napi

porceti-de-padure 21- . Prin paduri si tufipri umbroase.Sarsanlar, pe marginea padurii, in tufipri umbroase, adesea.

. cretica Borss. Fl. orient. V. 344. Folia cordato-triloba, lobislateralibus rotundatis, terminali plus minus elongato acuminato. Ta-mus cretica L. Sp. pl. ed. t. (1753). Io28.,foliis trilobis T. com-munis L. var. triloba SIMONKAI Enum. Fl. Trans. 520. foliis sinuatotrilobis. la Balcic, in tufiurile din depresiunea de pe marginea pseliispre Teke, frecvent.

IRIDACEAE

Crocus aureus SIBTH. et SM., Crocus sulphureus KER-GAWL., Crocusmoesiacus KER.-GAWL. apud ASCHERS. et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop.Fl. III.pag.457.Brandua, Br andu0-g4lbena, o -fr an-galb en 21- . Prin poeni, rariwri 0 pe marginea padurilor,pe coaste in tufipri, adesea. Bracima-Ienichioi, comuna Caraorman,pe coaste la marginea tufiprilor, de langa padurea (iSefcan, abundent.

Iris pumila L. Ratioar e, St anjine 1-21-Pe coaste pie-troase, coline sterile, pe marginea drumurilor in locuri expuse soalreui.Indicata de VELENOVSKY, Fl. Bulg. Suppl. I. 262 ad Cavama (Slq*.

Iris suaveolens BOISS et Reut. Diagn. plant. orient. novar. No. 13(1853) pag. 15-16. 24- ,' Ghiaursuiugiuc, langa Cavarna, judetul Caliacra,la oCapul-Caliacra, pe locuri uscate, pietroase, expuse soarelui, abun-dent. Aceasta mica planta, cu florile frumoase 0 placut mirositoare, de'un galbin-deschis btand in verde, am adus-o vie la grdina noastrabotanica, unde este gultivata 0 infloreste primvara in luna Aprilie.Publicam aid descrierea acestei plante in romaneste pentru ca A fie laindemana tuturor.

Planta mica (pitica) cu tulpina uniflor mai scurta cleat foile. Foileensiforme glauCescente, aproape in forma de secera (subfalcate). Bractee

3 www.digibuc.ro


c Ate 2 aproape umflate, subegale, cu putin mai scurte deck tubul perigonu-lui sau egale cu el; cea externa de 2 ori mai lat dect cea intern, toaderbacee, su marginea abi mernbranoas, pe partea dorsall subaripat-cari-nat ; cea intern este la yid membranaceu-scarioas. Perigonul cu untub cilindric obscur trisulcat, o treime mai lung deck limbul si este de ocoloare livid-verzuie; foliolele (diviziunile) perigonului verzui-galbenela baz pe dinafara verzui, cele externe cuneat-oblorige la vrf rotunziteusor emarginate i prevAzute in mijlocul limbului reflect cu o pata ovallivid-ceruliu-violacee, cu perii (barba) de aceeas coloare (concolori);cele interne cu pulin mai late, oblonge la vrf obtuz emarginate, pemargine undulat incretite, jar la baza subit ingustate unghicul;stigmatele oblong7spatulate cu cristele semiovale la vrf acuminate,pe laturea exterioarl denticulate. Florile foarte plcut mirositoare (amin-tind mirosul florilor uscate de Asperula odorata), totdeauna galbene9i mai mici deck la Iris pumila.

Iris variegata L. Stnjeni-pestriti, Stnjeni-de-pclure, S t nji n, S t nj in el 21_ Pe coaste ierboase, printufisuri, in pduri, adesea pe locuri pietroase sau stncoase. Jali-Cia-talgia spre Arabagilar, pe marginea pdurii in tufisuri; frecvent.

Iris Psendacorus L. Iris lutea LAM., Iris palustris MOENCH. S t n-j en i - gal b en i, Stinjeni-de-balt, Lilie-galbenI21.. In mlastini, bii, pe marginea apelor, foarte comunl. Ecrene, inbltile dela marginea pdurii de pe malul mrii, la gura Batovei, frecvent.

Iris Sintenisii JANKA., Iris graminea Griseb. Spic.F1. Rum. Bith. II.(1844). no. non L., Iris graminea L. c. Sintenisii JANKA. apud RICHTER,Pl. Eur. I. (1890). 256. Caracterizat prin foile mai inguste, iar tubulperigonului foarte lung, mai adesea de 2 ori mai lung deck ovarulscurt-stipitat, adec ovarul este aproape egal cu pedicelul su Prinpoieni i rarisuri, pe marginea p5durilor in tufisuri. Sarsnlar, in tufi-lurile de pe marginea drumului, abundent i la Turtucaia spre Staroselola marginea pldurii.

Gladiolus septum KER. GAWL., Gladiolus italicus GAUD., G. dubiusGUSS. 24.. Prin smnkuri, pe colMe pietroase i prin livezi uscate.Dobrici (Bazargic) indicat de BOJIMIR DAVIDOV, Opit za proucivanesredizemnata Flora na predbalcanschite strani, pag. 16.

ORCHIDACEAEOrchis Norio L. Bujorei, Gemlnarit, Gonitoare,

Poranici, Untisor, Untu-vacii 24 . Prin livezi cu

www.digibuc.ro

CONTRIBUTIUNI LA FLORA DOBROGEI NOUA 37

iarba scurt, prin rarisuri, poieni si pe marginea padurilor, pe coasteuscate, in tufisuri,adesea social, rar izolat. Silistra indicati de URUMOV,Ceteri prinos lam balgarscata Flora pas. 42 si la Alfatar in padureaCaracuz* indicat de C. PETRESCU, Contrib. pour la Flore de Dobrogeain Bulletin de la Section scientifique de L'Acadernie roumaine, IV-meAnn& (1916) No. 8, peg. 319. Cnf.PANTu, Orchidaceele din Romania(1915), pag. 33. Tab. VI.

Orchis tridentata scop. 24 . Balcic, deasupra viilor, pe marginea pa-duricii, prin iarba de pe coastele expuse soarelui, destul de frecvent.Planta noastra, fiind viguroas si rigida; florile cu casca (galea) ascutitsau acuminata; iar labelul cu lobul median bilobat, care intre ambiisli lobi denticulati are un mic dinte, o indentificam cu var. variegataRCHB.; adeca Orchis variegata ALL. 'in sens strict. Cnf. PANTU, Orchida-ceele din Romania (1915). pag. 49. .

Orchis Simia LAM., 0 . tephrosanthos VILL. O. italica LAM., 0 . macraLINDL.Prib olnic 4. Pe locurile cu iarba. de pt coastele ex-puse soarelui, prin taisuri in poieni, rarisuri si pe marginea pdurilor,mai cu seam in terenuri calcaroase, solitar sau in mici grupe sporadice.Teke, prin tufisurile de pe coaste, in iarbi destul de freevent. Cnf.PANTU, Orhidaceele din Romania (1915), pag. 52. Tab. XI.

Orchis purpurea HUDS., O. fuscata PALL., O. fusca JACQ., 0 . militarisI@ . purpurea BUDS., 0 . maxima K. KOCH. Bujori, Gemanarita,Poranici, Poroinic, Poroinical 21-. Prin paduri umedesi umbroase, prin tufisuri, lstare si margini de pdure, mai rar in livezi,de preferint in terenuri calcaroase. Turtucaia spre Staroselo, pe mar-ginea padurii, nu tocmai freevent si la Balcic in padurice pe coaste dea-supra viilor, frecvent. Cnf. PANTU, Orchidaceele din Romania (1915),pag. 58. Tab. XIII.

Himantoglossum hircinum SPRENG., Satyrium hircinum L., Orchishircina CRANTZ., Loroglossum hircinum RICH., Aceras hircina LINDL.Ou ale -pop ii 21-. Prin tufisuri, poieni, rarisuri si pe margineapadurilor, prin vii, mai adesea in terenuri ealcaroase. Arabagilar spreJali-Ciatalgea, in pIdure la margine, lariga soseaua ce duce la Silistrarat' ; Teke, pe coaste in teren ealcaros prin tufisuri la marginea padurieiiaproape de soseaua spre Balcic, rar. Cnf. PANTU., Orchidaceele din Ro-mania, pag. 93. Tab. XXII.

Anacamptis pyramidalis Tam., Orchis pyramidalis L., O. bicornisGILIB., 0 . condensata DESP., Aceras pyramidalis RCHB. Bujor 4 .

www.digibuc.ro


Prin livezi, in pAduri prin rIriuri i poieni, in fnete i tufiuri pe mar-ginea pgdurilor, pe coastele expuse soarelui, de preferint in terenuri cal-caroase. Balcic pe coastele calcaroase deasupra viilor, in marginea IA-duricii, rar. Cnf. PANTU, Orchidaceele din Romania pag. 97. Tab. XXIII.

Cephalanthera alba SIMK., Serapias grandiflora SCOP., Cephalantherapallens RICH., Cephalanthera grandtflora BAB. 21- . Prin pAduri in lumini-uri, mai rar in pcluri umbroase i in tufiuri, pe marginea pdurilor.Calipetrovo lngl Silistra, in pdurea de stejari de langa plantatie, ici-colea. Cnf. PANTU, Orchidaceele din Romnia, pag. r4.1. Tab. XXXIII.

Epipactis latifolia ALL., Cymbidium latifolium sw., Serapias latifoliaWILD., Epipactis viridans BECK. 21.. Prin plduri i tufiquri, in poieni,ririuri i pe marginea pdurilor, adesea. Turtucaia spre Staroselo,prin Odure la margine, nu tocmai frecvent. Cnf. PANTU, Orchidaceeledin Romnia (1915). pag. 154. Tab. XXXVII.

II. DICOTYLEDONEAEI. ARCHICHLAMYDEAE

SALICACEAE

Populus canescens SMITH., Populus hybrida M. BIEB., Populus alba Xtremula ASCHERS. et GRAEBN. Syn. d. Mitteleurop. Fl. IV. pag. 29. Po-pulus tremula x alba C. K. SCHNEIDER, Handb. Laubholzk. I. (1904).23.Plop, Plop-alb cenuqiu, Plut 5. Prin lunci0 ZAvoiuri. Ecrene, pe marginea pdurii, spre malul mArii, aproapede gura Batovei.

Salix fragilis L., S. persicifolia SCHLEICH. RAchit I, Sale eiSalci e, Sal ci e - fr aged 5. 5. Pe malurile riurilor i pe locurileumede, pe mirgineadrumurilor, frecvent. Silistra, indicat de URUMOV,Ceteri prinos kiln bAlgarscata Flora pag. 42.

Salix alba L. RAchit-alb, Rchit-mare, Salc 5.,Salci e, Salcie -alburie 5. Pe malurile rurilor i in locuriumede prin lunci, specie comun. Ecrene, pe marginea pIdurii de pemalul mrii.

BETULACEAE

Carpinus orientalis MILL., (1768). LAM.. (1783). apud ASCHER& etGRAEBN Syn. d. Mitteleurop. Fl. IV. 375. C. K. SCHNEIDER Ill. Handb.Laubholzk, I. 14o. Carpinus duinensis SCOP., (1772). CA rp enit 5,Grlb a r, Sfin ea c 5.- 5. Pe colinele expuse soarelui, in tufiuri,

www.digibuc.ro

89 CONTRIBUTIDNI LA FLORA DOBROGEI NOLJAI 39

prin plc:lure, mai adesea pe calcar. Calaidjidere, pe coastele depresiuniistincoase, impreun cu Viburnum Lantana L., Ligustrum vulgare L.,Rhus Coggygria SCOP., etc. formeaz1 tufisuri; Balcic la vii pe coasteabundent si la Teke pe coastele expuse soarelui in pldurice frecvent.

Cory lus Avellana L. A I u n, Tuf I fructele comestibile numiteAl u n e b. (b). In plduri si tufisuri, comun. Tatarita in pduricepe coaste; Brcima-Ienichioi, comuna Caraorman in pIdurea efcan,abundent. Aceast plant/ comunl, constitue adesea aproape exclusivintinse tufisuri numite alunis.

Alnus glutinosa GAERTN., Betula Alnus a. glutinosa L. Sp. pl. ed. i.(1753). 983., Betula glutinosa L. Syst. Veg. ed. Io. (1759). Alnus rotun-difolia MILL ., Betula Alnus SCOP., Alnus vulgaris PERs . Anin, Arin,Anin-negru, Arin-negru b. b. Ecrene judetul Ca-liacra, pe locurile umede la marginea pdurii,spre malul mrii lngigura Batovei, abundent.

FAGACEAEFagus silvatica L. F a g; fructul numit J i r. b. In pdurile de

pe dealurile dintre granit si valea Batovei din judetul Caliacra, de undeeste citat de P. ENCULESCU in a III-a Contributiune la Flora Dobrogeidin Buletinul Societtii rom. de stiinte An. XXII, No. 6. (194), pag.423 si in lucrarea sa; Zonele de vegetatie lemnoas din Romnia, Bu-curesti, 1924, pag. to8.

Quercus Ceres L., Q. crinita LAM., Q. echinata SALISB. --, Cer,Ceroi;fructul numit g hind I. b. Formea2, adesea impreun cu alti arbori,pduri intinse in regiunea sesurilor si a dealurilor, uneori cultivat. Ca-lipetrovo 11110 Silistra, in pdure adesea; Sarsnlar in pdure frecvent;Staroselo spre Turtucaia in pdure adesea; Bogdanova lingl Bazargicprin pldure, frecvent.

Quercus conferta KIT., Q. Farnetto TEN., Q. Esculus AUCT. non L.,Q. Esculus var. velutina GRISEB. et SCHENK. G irnit 1; fructul numitg hin d 1. b. mai rar b. G 'it- nita formeaz pduri sau dumbravemai cu seaml in regiunea snurilor. Cadievo, in pdure adesea.

Quercus lanuginosa LAM., Q. Robur e I. lanuginosa LAM., Q. pubescensWILLD. .TufA, Tuf-albl, Tufi-rioas, Tufanfructul numit ghin d 1. b sau mic b. Pe coline uscate expuse soa-relui, pe coaste la marginea pdurilor in tUfisuri,adesea, de preferintpe calcar. Srebrna in pdurea uPapra pe coaste, frecvent; Sarighiol lamarginea pdurii, adesea; Cavarna in pAduricea de Bugg oras; Balcic,

www.digibuc.ro


pe coastele pietroase d

contribuţiuni la flora dobrogei nouă adică a judeţelor caliacra Şi durostor

Documents