arhiva dobrogei constantin moisil vol 2
DESCRIPTION
Istorie DobrogeaTRANSCRIPT
ARHIVAPENTRU DERCETARFA SI STUDIEREA
F'UBLICATIUNE TRIMESTRIALA
SUB D-LOR :
CONST. MOISIL C.PROFESOR IN BUCURE5TI CONSTANTA
MEMBRU CORESPONDENT AL CORESPONDENT ALACADEMIEI ROMANE ACADEMIEI ROMANE .
VOLUMUL IT1919
BUCURESTITIPOGRAFIA REGALE, F.
STRADA 19
1920.
www.dacoromanica.ro
este o publicatie specialä, destinatäcercetärilor privitoare la toate problemele
legAtuä Dobrogea.
Directiunea revistei läsând autorilor libertateapärerilor, nici o räspundere pentru cele cuprinse
studiile articolele ce publicä.
a apärut anul 1916 sub auspiciilenistratiei Casei $coalelor.
www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOBROGEIREVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI
NE
SUB DIRECTIUNEA
CONST. MOISIL C.PROFESOR IN
CORESPONDENTACADEMIEI ROMANE
IN CONSTANTACORESPONDENT AL
ACADEMIEI
VOLUMUL II1919
BUCURWICURTII REGALE, F.
19, STRADA REGALX, 19
1920.
www.dacoromanica.ro
«Arhiva Dobrogei» este o specialä,
studiilor privitoare toate problemeleDobrogea.
Directiunea revistei autorilor toatä libertateapgrerilor, o räspundere pentru cuprinse
studiile articolele ce leI a 1916 sub auspiciile Admi-
nistratiei Casei
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERH A VOLUMULUI H (1919).
CERCETIRI
(Al. P.), Contributiuni' la studiul Tätarilor TurcilorDobrogea 203
Nume vechi ale Dobrogei: Vlahia lui Asan ; Vlahia 18
Dobrogea la Lupta Varna 96(C.) (C.), periple ale Mari Negre . . . 261
privitor la istoria romneqti inDobrogea de anexare 72
azia din 1916-1918 inTulcea 182
(N.), losif Moesiodax, geograful din CernavodOdiseia unui sat Dobrogcan col mare 300
(Const.), Lupta pentru drepturilor romne§ti asupraDobrogei
pentru Bulgaria mare Dobrogea9
.Proprietatea ruralii din Dobrogea 47Dobrogei economia nationalä . 89
DÄRI SEAMÄ
statistici etnografice germane in . . 60sub in Dobrogea
FOLKLOR
(C.), Folklor dobrogean. Colinde din satulCântec din actual 310Folklor bulgärese dobrogean 77
CILÄTORII
Oialicoff (G. Din lui Evliia- 134
www.dacoromanica.ro
Pag.
Dr. L. in B ) 86(C. B.) 87
Le (C. M.) 88(C. 149
Dobroudja (C. M ) 150Die der Dobroudscha (C. M.) 311
CRONIC1
+ C.(C. B.) . . . 82
De sub ocupatiunea germanii, (G. N. I.) 83
Ce se despre Dobrogea la 1684, (C. B.) 85147
Podul dela (Col. 147
Noi informatiuni despre C. Petreseu, (N. )
Propaganda 312312
RTI
Harta, Negre
Cazarma din Tulcea, de 184185
Monumentul lui Mircea de 188» » ruinele lui dupu 189
Monumentul de 192
» lui rrizboi) 193
Ruinele din 196
bisericii din 197
www.dacoromanica.ro
DUPA RAZBOI
ne-am pornit toamna anului 1918mântul de al Moldovei
irmurile Negre, spre a ne regäsinoi de mai vom afla
pustiu frumoasa provincie dobrogeand. Darrealitatei a noastre.
ai de peste Borcea,de cumma dantelatd de otel, peste care alergau
câmpii ale spre valurileromânesc, märturisiau acolo, ca un simbol
reros. ruptura a de trupul patriei-Am trecut fluviul lacrimi amestecate cu ausufletul nostru. noastre nu mai erau ora-
insufletite de vietii de odinioard, cine priveau ca hârci uscate cu ochii scosi, din
ruinate, din ferestrele usile oarbe, dinde dogoarea focului,
peste ele. Satele noastre nu mai erau satelefremdtând de zilelor de lucru de
bucuria zilelor de ; ci multe din ele, cele maimulte, stau aproape pustii, ca niste invechite,
ele care erauminuri fericite de veterani, colonii de albine neobosite,puternice comune de vechi dobrogeni grairomanic. pe multi dintre aceia cari, prea de
au jugul unui dusmande de invidie de duhul dis-
i-am mai bucurându-se de luminaa dobrogean ; ci au blajini sub
www.dacoromanica.ro
2
de sporind pentru patrie.Am ogoatele de burueni cd-minurile spade, mii de.orfani pe drumuri,risipite frigul si triste ale
peste stepa printre ruine.Am atunci cd barbaria ce a peste
mai ne-aaproape de anul 1877 cd ni se cere o
spre a redode odinioard.
* *
Dar aceasta std rostul noastreDobrogea. Pe când jur neamurile vecine,
biciuite de ancestrale, se zbat patimilecare le spre ce degradeazd
noi, insuldfurtunoase, trebuie mostenirea ce ne-do
istoriaDobrogei din
perioade care civilizatia a pe acestecuri : epoca romandeste amurg sau Floarea culturii se
nenorocirile pe care leurma drum de invazie
al lzordelor din stepele Rusiei spre clisurile Balcanilorspre Constantinopole, limp de
secole, a ultimelor turanice, care ne-audislocat dela Negre, Dobrogea, aceastä
albe a evulai media si leaOn al po-porulai romn din de jos, seinturzericul barbariei. la ea se trezeste din
la civilizatiei care val decd o
Chemarea provincie esteDar. pentru a senini pe
a este cerenzspre a ne de
www.dacoromanica.ro
3
românescmargine a Restul va dela sine.
Ori seama cä România-Mare a zilelordc activitatea va intensificatd si
pe care l-a jucat Austro-Ungarie,revine acum României, cure si-a mai
din dispärutuluivom realizä dcest scop ?
Cultura noastrd este cerce-tdtorilor, care se de probleme speciale asupra
poporului este relativ mic,prin A ne grupa
intreg cuprinsul in unorreviste, pe specialitäti, este desigur o idee fericitä ainfdptuire o ; dar aceasta nu exclude,
specialistilor dintr'o provinciejurul unei nviste cu caracter mai ceeace este maiavantajos din multe puncte de vedere. In primal rând sevor stabili mai strânse reprezentantii
unei provincii, din apropiereaatmosferd culturald mai ridicatä ; va un
caracter enciclopedic, prin va sferade a unui numär mai mare de ;
din apropierea problemelor ce unaregiune, vor alte probleme, care vor cere fieaprofundate va fiterea mai a provinciei care se
interesul tuturor. Prin urmare provinciaspeciolitatea este aceea care ne va Dece mare va fi o asemenea ne-a
trecut, cad, pentru apararea cauzeinoastre, ne-a lipsit izior repede de infor-
care sä gäsim mtreg de care amavut Revista a ample aceastä
Drept nede a spirituld omenesc, cari
nu ne-au promis acelor 'aude spas, o de o
www.dacoromanica.ro
4
care de asupra Dobrogei saucu Dobrogea, a ni-o
nica acestei reviste, al scop, dupas'a mai sus, este cunoasterea
mai temeinicd a trans-dundrene.Geografie, Arheologie, Etno-
grafie, etc.,a
nesc, este de provincia vain paginele revistei noastre.
prin aceasta vom realiza o frumoasd,precum ne s'o convingerile
chemareaAm ca al sdde acum Constanp, dar din diferite motive
revista trebuie deocamdatd tot Bucuresti.Cu toate acestea - spuneam in
program publicat in volum - nostru esteca cercetarea studierea diferitelor regiuni alenoastre, acum intregite, porneascd mai ales delatelectualii locali se In cea mai mareparte concursul tor. nostru este, caintelectuale locale se
miscare similard si ca natural fie-regiuni o care studii
cercetdri asupra tuturor chestiunilor, cariinteres regiunei respective din toatepunctele de vedere.
Dobrogea un de poatein perioada an-
tic& Tomis se ridicase o asemenea strdlucire, in cudrept i-s-a zis Pontului Euxin» , totmenea in timpul Constanta este a
din cele mai mari frumoase orase aleDela la
liacrei nu e un mai potrivit desvoltareaport ; coasta hinter-
nu contribuie In chip mai lesnicios la crestereaunui port la care
www.dacoromanica.ro
5
de rival. singura fereasträ luminoasdprin care priveste ochi senini spreapelor pe care de
Constanta - careca un basme -
zi spatede ori mai ajunge scurtä vreme
dunärene, Bräik,rivalizeze Odesa. nu va fi mândrie mai
orice de poatä zice «me-a Negre».
armare, este economic.Dar paralel aceastä faimä care fatal sedreaptä, sä devie un centrutar& de trebuie sä se concentreze for-
intelectuale ale României trans-dunärene desä porneascd razele initiative culturale
dobrogene. Mântuirea prin tine, . Laprin manifestäri mai modeste, mai prin manifes-
de cinste centra
Cu asemenea päsim dindorim a-i aural mai
al sufletalui mai marea cinste aromânesc din
www.dacoromanica.ro
1051F
DIN
Acum câtiva ani, memoria presintat la Aca-demia Româna 0 a din1780 i geograf dobrogean",1) semnalam harta
care vestitul Rhigas, el VeIestinulTe-a adaugit-o la una din traducerile ale
«Calatoriilor tânarului Anacharsis», insemnarea facutaIn dreptul Cernavodei ca aceasta e patria lui losif Moe-siodax :
Am dat acolo o scurta biografie a acestuicleric, care a fost lui
dru-Vocla lpsilanti, a condus greceasca din Bu-cu anul 1765, deci de domnia
lui Ipsilanti, supt acel Grigore Ghica pecare, ca pe Ipsilanti, Domni «Dacia» - spune el- face ocrotitori ai sale, vestita pe vremuriTeoria Geografiei», aparuta la Paris 1781.
Se pare ca el e acela care a sfatuit pe al doileapatron al sau canalul dintrebovita, a carui linie e Insemnata pe Rhigasa elevul istetului am dovedit acolo caaceasta harta a lui Rhigas, nepotrivita cu cea mare, a
Academici Romme pe 1914 p. ur
www.dacoromanica.ro
7
Moldovei si partile vecine, corespunzdnd uneide lucruri vechi, e datorita de fapt lui
Intrebam atunci Mesiodac" nu maicurând decát Bulgar ca,fata Baraganului mocanesc, geograful nostru mai cu-
: «un interesant fapt nouce priveste elementul românesc de pe drept alDunarii valoarea lui culturala».
Astazi, putem .da o solutie definitiva.geografici Intrebuintati de losif sunt
dela marele dascal al grecimii la vea-cului XVII-lea, Alexandru Mavrocordat, care traiaideile si notele contemporane, publicate de
Papadopulos Kerameus in volumul XIII dinColectia Hurmuzaki, ale loan din carela 168$, timp, o minune Intâmplatafara-gomâneasca, se spune
cu tara Mesiei adeca Tara-La 1731, losif, fóst Mitropolit al
gariei, piângând pe Nicolae-Voda Mavrocordat, punealaturi ca bocitoare, pe pe Mesia",locuri untie el a ; autorul
a fost Bulgariei care se la Istru care'se este jos Mesia-de-sus» :
Un lLudator al lui Nicolae Mavrocordat, loan gra-Constantinopol spune chiar ca
acesta Ungrovlahia, dinla stapânirea Mesilor»
P.,p. Atanalie.. 275 In tr Wrzu
pp. .
www.dacoromanica.ro
8
cari ar fi aici Moldovenii, succesiunea Daninilorn'ar ca autorul prin Dacia Moldova.prin dunareana Mesie Tara-Roniâneasca. De '), nde vorba de navalirea Austriacilor acest principat sespune ca au trecut Mesilor».
Adaugim ca un recent al d-lui P.tescu semnaleaza presenta la Cernavoda a epocopNeofit, care traduce din greceste românestedrumul pe la 1770.
Mesiodacul este deci Ma s'aprivit losif, calitatea lui de nu mai poate fipusa la Indoiala. De a se trage din Hulgarinu putea fi pertru vremea aceasta nido cinste.
N.
p. 258, Neamul XIV, 58. vorbabilde cotnentatorul grecelti a luicilor din V. II, p. 1740. se lpiscop
episcop de Academici sectiaXXVIII, pp. 186-8). Alegerea lui e din 1765: se ptre
de Mitropolitut Proilavului, pon ede el deci adapost la Cernavoda.
www.dacoromanica.ro
PropagandaDobrogea bulgáreasce
De peste 30 de in Bulgaria se face o propaganda astdua,ptin scoli cazarme, prin didactice, prin intrunfripublice asociatiuni patriotice, in de a se pregatiratiunile la lupte la jertfe pentru ceeace se 'Bulgaria
Origina acestei gBulgarii sta in protocolul No. 1Conferintei ambasadorilor din Constantinopol (1876), la care sestie ca n'a fost consultatd.
Intr'adevar, pe contele Ignatieff amenintator,de alternativa autonomiilor balcanice., con-ferinta sä inläture un intre Rusi Turdsä o solutiune chestiuni a Orientului..
Ea s'a oprit, un moment, la ideiaautonome., sä din : occidentald cu ca-pitala Sofia, alta orientald, cu capitala din caresa parte sangiacul Dobrogea la
Dar de pe malurile Bosforului,poate anamite sugestiuni, a rezistat la toate amenintdrile ;
conferinta ambasadorilor n'a dat nid un rezultat; .spinoasa che-stiune n'a putut fi rezolvatá pe cale pacinica;razboiul a izbucnit in anului urmator, 1877.
Cum a urmat se nu vom stärui. Vom amhttinumai partea decisivä ce au la trupele române, acea ar-mata modestä a cooperare a refuzatá lacânci Rusia credea de victorie apoi telegrafic
ceva mai târziu, cândwww.dacoromanica.ro
Alexandru 11 pericol de a fi Dunares'a gasit amenintata.
In preliminarile dela San Stefano, la 3 Martie 1878,dupa aceea Congresul dela orientala»
a primit de asteptat, o solutinne unele privinte di-ferita de aceea la conferinta ambasadorilor,razboi.
Astfel, i s'a luat partea Basarabiei retrocedataprin tratatul 1856, nesocotindu-se ei in con-ventiunea din 16 Aprilie 1877 prin care Rusia chip
mal .integritatea teritoriala» 2) protestarea indignata aromani M. Kogalniceanu C. in
Congresului dela 19 lunie 1878, i s'a dat in schimb partea denord a Dobrogei-veche posesiune ea, arena a
lupte pustiitoare in trecut, transformata adevaratap de razboiul ce abia se terminh.
In ce priveste pe Bulgaria, se ea, sângelede asigurat ipdependenta, o cinci oriseculara ; dar prin chiar faptul ca o parte a aatribuita limitele care a fost constituita in principata.rtonom nu corespundeau in totul celor proectate la
nu cuprindeau pe toti Bulgarii in Peninsula,in pe din valea Vidinului din
Tatarii, Grecii,din Cadrilater.
Românii au suportat mutilarea nedreapta ce s'aEi durerea de a luându-li-se din nou partearetrocedata a frurnoasei provincii moldovenesti rapita Rusia
a crestinilor din Orient 66 de ani mai 'nainte,la 1812 ; impacându-se, cele din soarta ce li se,crease de Puterile europene, s'au aplicat destelenirea
civilizarea achizitiuni, veche stapânire a Mircea-a lui Stefan-eel-Mare.
Bulgarii, au nernultumiti independentaun teritoriu ce nu puteh fi socotit in in-
tregime strict In inintea facuse lacla conferinta ambasadorilor s'a avut
n drepturile ca prin urrnare la San-Stefano la Berlins'a facut o strigatoare nedreptate !
www.dacoromanica.ro
11
Putini oameni politici ei Stambuloftcu topoarele in mijlocul Sofiei de asasini inca nepedepsi
avut, dela simtul realitatii au ca n-ferinta ambasadorilor nu discutat drepturi bulgäregi, ci s'aurmarit, asigurarea pacii moment de relatiiruso-turcesti ; ca Ignatieff nu se fapt in fata nici uneialternative, pentru Rusia nimeni nu se gândiä seriosnici o autonomie ci numai la facerea unui passpre Constantinopol si Stantori, in unui projaurmat eu dela cel Mare si cadoua provincii ale Bulgariei autonome menite sa devinacurând doua ale vastului moscovit.
Majoritatea politicianilor bulgari comp!acut, din contra,politica irredenta, fara baza .ratiune, dedându-se a
opera de propaganda semnalatd mai sus, pentru a t
p por in multe privinte stare de eplicabilamitivitate.
Declatatiuni de a compromiteraporturi intre vecini, s'au facut de atunci necontenit,fära caracter pronuntat de sfidare, sub egida autoritatii
purtând pecetea oficialitatii.Astfel, profesorul universitar B. la
«Sbornic»,- organul Ministerului de Instructie bulgur,-un articol care spunea, negru pe alb, ce bulgarescare drept botare la miazd-noapte, Marea NeagraDunarea» (de Marea Adriatica pe atunci nu incavorba) «in aceste regiuni ale patriei bulgare, acwn
un popor aceiasi limbasa aspiratiunea ca aceste regiuni sa ajunga a fi
unitar, o viata de statatoare».Un alt profesor de mare autoritate, colonelul Kantargletf,
in de geografie predat la coala de din Sofia(publicat la 1905 in traducere vorbeste de tre-
ce simte Bulgaria de a Mare peo indreptata contra României, de«Bulgaria are numai dLcât nevoe asupra
de nu,-Mai binetArziu,-si mai ales dupa cele câteva succese
de surprindere dela 1912 incoace, r -www.dacoromanica.ro
Bulgarilor, au inceput In cele din urind,limitele .Bulgariei autonome. dela conferinta ambasadorilor
parut dela Sofia de tot, aproape meschine,pentru Bulgaria Mare.. Ceeace cereau ei, cele din
o care sa (pe langä Bulgaria balcanicd):toata Rumelia, toatä Macedonia, toata Dobrogea, la
valea Timocului (cu districtele sarbesti Craina, Cerna-Reca, Pirot), valea Moravei superioare Vardaruluimijlociu o de - un coridor de zece-douäzeci kilometri care sa-i dea acces la Adriatica),apoi Peninsula regiunile grecesti dintreCavala Salonic, Adrianopolul tot hinterland-ul,s'ar Constantinopolul, Constantinopulul derâvnit de tarli bulgar ! Cu alte cuvinte, o Bulgarie in-teadevär mare, care sa mai toatä Peninsula Balcanica,
sa se intinda dela Dunäre Marea delaMarea la Adriatica !...
Se lesne pe urrna asernenea propagande,care constitue hrana sufleteascd a poporului bulgar de pesta 30
ani, fatal bandele de «comitagii. ale luiurmasilor lui, Intretinute din fondurile publice sta-
bulgar nimeni nu se va dacä aceste bande numärginit sä terorizeze numai Macedonia cu cele mai odi-
oase crime de drept comun, pentru a eavointä altä veleitate de viatä nationalä, ci
de operatii regatul României, asasinánd, zivamiaza-mare, Bucurestilor, pe profesorul de
macedoneanä, Mihäileanu, organizând untentat la viata regelui Carol 1, atentat descoperit din latimp de justitia
Când opinia indignarefata acestor procedeuri st3lbatice, care putin a ne duca
un conflict diplomatic chiar la un räzboiu Bulgaria,peste Dunäre, in regatul lui Ferdinand de Coburg, se face,
oare-care satisfactie, conStatarea propaganda patiiotica adat in interior toate roadele se pe acea stare
fanatizare a multimei, care a fost scopul tinta ei continue.
www.dacoromanica.ro
13
Mai ceva de : mai se capaci-teze asupra legitimitatei pretentiunilor bulga-resti de dominatiune si de suprematie Balcani. un nou
de activitate, o grea la caresä se : oameni de stat,
de- cariera, profesori pniversitari, juristi, economistipublicisti genere.
De bunavointa si concursul Puterilor centrale batainostri vecini asigurati, din s'au dat departea lupta pentru triumful fortei asupra dreptului. Mai
sä se asigure concursul celorlalte Puteripene. dupa socotelile chibzuitilor diplomati bulgari, acesteputeri fie reduse a de porunciledela Berlin, totusi o convingere universala in constiinta lumii
despre drepturile in Balcani la gurile Dunarii,sä bine scopurilor astM
-Prusacii orientali», cum se intitulau cu fala maio propaganda din cele mai mai staruitoare
Mare> <Dobrogea bulgareasca» in toatetrek si in toate limbile europene.
Cam din epoca, 1917putul lui 1918, - de inregistrat o din manifestati-unile ei zgomotoase :
Primul-ministru Radoslavoff apel la totila toti Bulgarii cari a tine un in mâna, la tot ce
simte sa dezarmeze lupta u
sfintele drepturi nationale, acordând el interwiev-uriz:arului Neue Freie Presse» din Viena, pentru a ruina
sinuciderea României pe urma politicei sale nenorocitepentru a el, sub nici un nu-i vao palma din al Dobrogei ; - diplomatulD. Rizoff, omul de incredere al fostului Ferdinand,la Berlin, cu putin mortii, continânct 40
etnografice din diferite epoci de diferiti autori, ca safixeze pentru totdeauna istorice, etnograficepolitice ale rasei bulgare», (reusind cu multe ele samonstreze drepturile asupra Dobrogei !);listul Nicola Sacharoff in numele socialistilor bulgari,la congresul pus la cale - se cum de cine - la Stock-
www.dacoromanica.ro
ca r apacLi fara anexiuni despdgubiri, singura except e aDobrogei, care, bulgäreasc, urmeaza des-anexata dela la Bulgaria chiar in-teresul asigurarii unei paci durabile la se orga-
autoritatile bulgare un congres se unpentru a se sus tare unanima a
torilor dobrogeni de a fi trecuti sub parinteasca obladuiregareasca de a se cu armele eventuate
a dominatiunii pe main! drept ;
profesorii universitari L Miletici A. Isircoff publican, laViena, Lausanne Berna, «studii» (?) polemice, pentru a
tdrepturile» in Dobrogea, cu argumentecontrazicere propriile constatari din scrierile caracterobiectiv-stiintific publicate mai 'nainte Rornanskitarski puneau ei urnarul la opera patrioticd,dragoste de adevar cu mai multa patima ; - socie-
de subventionate Dobrogea Phoenixlui Katzeff (vre-un Katz oare-care, cu eff coadd),
Pacioft, Marcoff, Burlacoft, Cilinghiroff, Penacoft, Ognianoftoff ! câtor altor dii minorum gentium, nem-teste, in frantuzeste pentru a sprijini t t
de aargumente>, absurde, pur simpludicole, ale Bulgarilor Dobrogea aexpresiune urei nestapânite salbatice contra pop rulnicare värsat sângele, ca sa le asigure libertatea.
Neaparat, pretentiunile-Bulgarilor la d Dobrogeise pe drepturi, pe t t dedrepturi. Mai geografice: Dobrogea e de-adreapta care hotarul dintre Bulgaria
Romania; deci ea apartine Bulgarlei, a con-tinuitate este.
Apoi, drepturi istorice: Dobrogea nu eci chiar cleaganul nat'unei bulgare., de oare-ce
Dobrogea a intemeiat Asparuch (zis Isperich) primul regatbulgar, anul 679 d. Chr. de aceasta Dobrogea a fost
dela Ivanko, butgarului Dobrottci, dela care vinewww.dacoromanica.ro
15
chiar actual al provinciei, era drept natu alti fost tot Bulsarilor la 1878, iar nu fie
Romanilor, cari niciodata, tot trecutul istMai departe, drepturi etuografice: din secolul VII
Cr. Bulgarii s'au mentinut Dobrogea, toata dominatiuneabizantina otomana, ei formeaza elementul autolitonal provinciei ultimele timpuri alcatuiau majoritatea
dobrogene.Si, drepturi Bulgarii din Tulcea au
flintar pe la 1812, o elementara, care se aceti scrie iar pe la 1856 o primara botezatacu nume de Svietla Balgaria" (Bulgaria luminoasa);ei au apoi alaturea cu Bulgarii din contra ju-gului spiritual al Patriarhatului ecumenic" la 1871 au trim schiar reprezentanti la adunarea nationala convocata laConstantinopol, pentru organizarea bisericei nationale aut -nome ; in Dobrogea s'a nascut Stefan «erou legendaral ep cei eroice bulgare., despre care, cinstit vorbind, nu seprea nici cine a fost, ce a facut ; mai Bulgariiau intemeiat in Dobrogea o inalta o stralucitalizatie", intre anii 1870 1877 ei aveauprimare biserici, un gimnaziu cu 4 clase, un episcopat,doua comerciale, o societate femenina de binefaceri
corporatiuni de meseriasi, astfel des-voltard culturale economice.
Pe drepturi axiomatice, o suma de alte con-sideratiuni argumente militeaza favoareade dominatiune.
Mai nu nici un drept in dreaptanarei, la 1878 mai multi parlamentari publicIsti
s'au declarat contra Dobrogei pretulperderei judete ale Basarabiei retroceclate, la acea
Dobrogea era considerata ca bulga-Domnitorul Carol I a redactat proclamatiunea
sa din 14 Noembrie 1878 locuitorii dobrogenr nu- ci In limba -de aceasta, nu are nici un interes sa sta-
Dobrogea, de oarece miscarea ei comerciala se poatewww.dacoromanica.ro
16
face pe Dunäre, prin porturile cuins'a vreme in trecut; daca totusi ar avea
nevoe de portul al Constantei,Bulgaria e gata ori tranzitarea produselor salede import export pe baza unor anumite conventiuni economice
cu tot ce a dovedit ca sa poarteinternationale.
s'a de aDobrogea, n'a acordat locuitorilor dobrogeni dreptulde a fi Parlament la 1909, admi-nistratia a fost totdeauna de arbitraradministrativ, de sistematice, de justitie partiala, dejaf organizat, de opresiune spirituala pe ori
a fluturat drapelul bulgaresc, la umbra la adapostul luiau libertatea, democratia, legalitatea, respectul de
toate celelalte bunuri care sunt cuceririle adevarateicivilizatiuni...
E bine les toamna anului 1918aceste drepturi, se mai un ar-gument, care singur, decisiv : gloria nepieritoarede invincibila annat la Turtucaia pe
De invincibila a steagul,tarul Ferdinand de Coburg s'a retras pe domeniile saleUngaria, uncle are acum tot rägazul sä reflexiuni, pede pe de amare, asupra nestatorniciei fragilitatii
omenesti, acest argument deciziv pare fi perduttoatä valoarea,
* *
Tenacitatea cu care aceastä propaganda s'a tacutpacea ce ni s'a impus prin tratatul dela 7 Maiu
ar putea eroare pe cei nepreveniti, cari nu cuiwscIndeajuns trecutul Dobrogei, legdturile ei seculare cu
din adevärata stare de din.provincia de pe malul
De aceea o scurtä examinare a chestiunei restabilire aadevärului se impun.
Fireste, nu vom opri la micile nimicuri, in careimprejuräri generale de drepturi. Nu vomwww.dacoromanica.ro
17
intru cutare primarä,4- eacutare societate comercialä ori asociatie femenina
binefaceri, participarea cutarui delegat la cutare adunarebisericeasca ori nasterea cutarui erou, pe atât de obscur pede kgendar, le dau dreptul Dobrogei. Simplaenuntiare a acestor nimicuri ne scuteste discutie.
Vom examin, chestiunea drepturilor Vografíce, isto-Le, etnografice politice pe care ei le a celor pe
care se feresc de a le pune in discuiie) care etemeinicia argamentelor pe care intemeiazä pretentiunilecare valoarea recrimindrilor formulate contra stapânirei româ-
Dobrogea in studiul nostru ne vom referi numaila fapte, date cifre ce nu se pot credinta.
Vom de asemenea ce stare am primit DobrogeaTurci in 1878, sacrificii am pentru
conditiunilor ei economice, culturale sociale in gene-ral la ce grad de prosperitate ajunsese ea de ultimul
actele de neinchipuit banditism, ororilede necrezut ale armate bulgare din anii
1916, 1917 1918 implicit opera in Dobrogea,cd mai care se prezinta pretind stäpânirea
ei, libertatea, democralia, legalitatea, respectul de persoanaavutul altuia toate celelalte ce Infloresc la umbra
la adapostul drapelului bulgaresc, sub obläduirea acivilizatei Prusii orientaleb din Balcani.
IOAN N. ROMAN
www.dacoromanica.ro
ALE
ASAN, VLAH1A ALBASec.
1. In anul 1253 calugärul minorit Wilhelm deintreprinde o calatorie »ad partes orientales», la Tatarii, stepeleUcrainiei, a-i cunoaste a transmite apoi apusenilorrelatii asupra acestor noi barbari cari, cu doisprozece ani mai
1241, pasurile Carpatilor,voevociatele românesti ale lui Basarab-Ban - pus-
ingrozitor in inima Ungariei la hotarelegermane. care stint teritoriile Tatarilor, W.Rubruquis de Valachia lui Asan, ce sedela gurile Dunárii spre in directia Constantinopolet,
in muntii Balcani, precuin de in deosebirede Bulgaria-mare dela Volga, Urali, dar de ValahiaAsanizilor. acest pretios pasaj dinminorit Rubruquis
gura spre apus la Dunare,este supus. Ba chiar dincolo de Constantinopole,Valahia care este lui Asan Bulgarid lalonoma, totul le tribut. Ba in depomenit, ei au ridicat in anii din de osecure tot pe care gäsit, in
1) Ab orificio Tanais versus occidentem ad Danubiunt.est subditum. Etiam ultra Danubium versuS Constantinópolim.quae est terra Assani et minor Bulgaria usque ad omnes
eis tributum. Et etiam ultra tributum condictum sumpseruntnuper transactis de qualibet domo securim unam et totumquod invenerunt in
numAr da traducere
www.dacoromanica.ro
19
II. Despre Asanizilor mai vorbesc cronicariiai imperiului latin de (1204-1261): Geoffroy deHardouin Henri de Valanciennes, apoivechiul dialect din Valanciennes : despre Vlahiilui lonita, Blak et li Coumain», Blacois et«les Blas» care prind pe contele Balduin de in
ucid, vorbe5te o rimatä a cuceririlConstantinopolei de catre Frânci, de Philippe
Tournay (1274-1282) 1).Geoffroy de Ville-Hardouin, imparatul Românitor
Bulgarilor, este intitulat sau simplule roi de Blaquie», roi de Blakie» (de 14 ori in cuprinsul
cronice), dar de Blaquie et de deBlakie de Bougrie» (de 13 ori). Acest lonita e recunoscut ca.
: Et cil lohannis ere uns (p. 80). armata sasunt mentionati mai adesea i Cumanii : Blac li
et (passim) foarte rar BulgariGreci : Prizonierii, pe
din sudul Balcanilor, sunt du5i in dintreBalcani: les fist prendre et to tot or avoir et mener
Blakie, nuz et deschaux ei (p. 154): de asemeneace cuceri ora5ele Neapole Panedor (Panion), luä captiviles fist mener ; idem la Heraclea (p. 163).rând ajung incursiunile laConstantinopolei : coururent Comain et devantles portes .de Constantinople....» (p. 164) luând
asemenea Vlahii ace5tia locuesc ca poporindependent, la nord de muntii Balcani mai ales spre
au in strâmtorile muntilor Balcani,
minorit Rubruquis, ale informatii foartepentra istorie, dar etnografice.este cea «The principal navigations, voyages, trafftques anddiscoveries of the englisch Nation etc. «Vol. I Londra 1599. Narattunealui RubruqUis poartä fratriede ordine minorum, anno 1253, ad e
Deiconsultatä de noi privinta scriltori
este cea de I. A. Bouchon laputut cronica lui De
www.dacoromanica.ro
20
partea a dintre acesti rnunti nu-cum din acest pasaj :
a doua zi el se porn! caläri spre lui loni:a,patru zile. lar in a cincea zi ajunse la poalele
o ce se numea pe care lonitä o populasecurând cu când oamenii acelui oastea
venind, cetatea in Henris,ce face in vite, porneste spre defileuri»se foarte se adunasera
care la ca; laDe aci se yede ca rasariteni de
ei aparau clisurile de atacurile ce dinspre lantul muntilor Balcani, de pela orasul Elenaspre Mare se - «la montaigne de'quie prin urmare, tara dela se numia
cum din pasagiile anterioare, privitoare la trans-captivilor.
De parte, tara dela sud de muntii Balcani, cronicarulo numeste (p. 179), Romania Byzantinilor.
muntii dinprejurul orasului pomeneste de.Rulgari Bougres de la terre», cari cu o pe
Bonifaciu de Monferrat taie capul,anul 1207. Cronicarul distinge bine pe acegti
Et lendemain si mut et chevaucha vers la terre lohannis. etvaucha par quatre Et al cinquiesme vint la mon-
de a un qui avoit nom que lohannis avoit nou-repoplée de gent. Et quant le gent de la terre virent l'ost venir,
si guerpirent la et fuirent es montaignee (p. 189).2) Si trovirent les destrois et li del se furent
assemblerent aus et firent mult grant domage et d'homeset de chevaue (p. 189-190). Despre din aceste precumdespre armata de Cumani a lui se vorbegte
administratorul imperiului latin de Constantinopole.Papa. lnocentiu Ill, din anul in care se spune Adria-nopole s'au revoltat au chemat ajutor pe care aoastea de Cumani l'au prins pe Balduin : Androno-polim... civitas est Greaciae munitissima, et inter-
Blachorwn affinis : audito aclwrum domino Latinimn, ,,....iruit subito Blachusib cum multitudineCommanis et aliis,.."...
www.dacoromanica.ro
21
niciodata nu-i cu Vlahii ; daca cronicasa e de faptele Vlahilor, aceasta cafoarte numerosi in mai presus toate activi, indeosebire de Bulgari, cari erau mai putini ca nurnar mai pasivi
Continuatorul lui Geoffroy de Ville-Hardouin este HenriValenciennes. In cronica acestui cavaler se vorbeste, intre
despre rivalitatile intre (Asan) urmasiilonita ; se pomenesc vesnicCumani Comain et li et Comains», caBulgari nici n'ar fi existat. ) Tara din Constantinopole enumita ad (p. 269) se mai vorbeste de otara Vlahia-mare", Blaquie-la-grant", pe care Henris o promitelui Esclas" (Asan) cu fiica sa de sotie.se Dieu
213), Dar aceasta Vlahie-mare este cea dinspre Grecianu are a face nici Vlahia Asanizilor dinspre gurile
cu Vlahila din nordul acestui fluviu.In in cronica anonimä, vechiul dialect din
Valenciennes, se de Iohannis, qui estoit roide(p. 287) ; de lupta lui Balduin de in contra Vlahilor,Cumanilor Grecilor lui : les Blaks, les Comains et les
(p. 288) de Bulgari nu se pomeneste nimic detaro de unde pentru a combate pe Latini,
populatia capabila de a purta arme cu10.000 de Cumani cu Greci, spre :
il avoit tous de la terre de qui armes povientporter et bien de dix mille Comains et grant plenté de Gré-geois" (p. 288).
prin urmare, cum doi din secol, dintrecare unul de la nord de gurile lar altul delasud de Balcani Rubruquis Ville-Hardouin aunt de acord
a tara dintre Balcani in fel:lui Asan, sau mai simplu Vla,hia. vedem acum ce unalt contetnporan, care tara Asanizilor din spre
Acesta este Ansbertus, cronicarul expeditiei cruciate aBarba-rosie. 2) sale despre lui Asan,
pag 196, 197. 202, 203, 205, 209, 219, 235,Relailunea sa se ,Fontes rerum
torn. V partea 1 sub : Istoria de expeditione Friderici imperatorisa austriensi eidem nomine
www.dacoromanica.ro
22
poate cä sunt mai precise. pasaj la pag..24, el scriePe aceasta, cea mai mare parte a Bulgariei, precum
unde se mare, (adecä in Dobrogea),un oarecare Calo-Petru fratele Crasian,cu supusii
E vorba de doi Asanizi Petru Asan. In deterrninareastäpanite de ei, vedem se face o dinstinctie, sein cea mai mare parte a Bulgariei", de oarece primii
cuceriserä dela Bizantini toata Bulgaria, se,precum unde se in mare", Dobrogea
Bulgaria ; de Ansbertusnu tinuturile din spre M. Neagrä ca Bulgariei.
Pentru Ansbertus, Petru e un Flachus". Acestapoarta apoi titulatura de Domn al supusii itnumesc al al imperiului BizantinKalopetrus Blachorum Dominus, itemque a suis dictus impera-tor Greciae" (p. 54). Ca supusi, Petru are pe pe ceamai parte din Bulgari Kalopetrus, Blachorum etpartis Bulgarorum hortis Traciae Dominus" (p. 44). Elneste cu cum pubditis Flachis". Lui Frederic
un ajutor de 40.000 de Cumanicu arcuri sägeti impotriva Cqnstantinopolului, cu conditia caimpäratul german sä-i ofere coroana imperiala a
Din acestea se vede, pela anul 1188, cand por-neste cruciadh lui Fredric Petru, de neam,
tinutul dintre Balcani ; acest tinut maispre apus se numia Bulgaria, dar mai spre M.
era un teritoriu deesebit. Poporul de Petru eformat .din Romani Bulgari, armata lui din
Dintre aceste popoare care rolul istoric
1). Preterea In maxipa parte ac -versusquousque mare influit,quidam Kalopetrus Flachus et frater ejus
subditis Flachis tyrannizabar.2) Se imperatorem et coronam imperialem regni ab eo
imponi ei circa initium quadraginta Blaco-el Comanorum tenentium arcus et adversus Constantinopolim
constanter asseverabar (p. 44) E Jirecek,,Geschichte der prelutindeni, dau
pone locul Ion pe
www.dacoromanica.ro
23
principal, era acela al Ansbertus precisBalcani stapâniau lo-Petru
fratele Crassian, eu supusii Romanii".erau numerosi numai muntele -
a afirma unii ci acopereau tara sedin cifra cea mare de 40.000, luptatori Romani Cumani pe
care-i promite ajutor Perru lui Frederic ; sevede din multele pe care le-au purtat AsanizilBizantinii eu Latinii asezati in Constantinopole, in care
sunt pomeniti ca toti cronicarii contemporani,aproape intotdeauna numai si Cumani. parte din acestiVlahi veniau din nordul Dunarii, ca aliati ai fratilor Asa-
grosul formau din Dobrogea,balgariei dela clisurile Balcanilor, cad de n'ar fi locuit aci omassa de nu s'ar fi numit Valahia lui Asan",sau mai simplu Valahia".
In Ansbertus pomeneste el de o Vlahie, o(p. 48) departe de Salonic :
Flachiam non multum a Thessalonica distantem.... (p. 42).Era peninsula de Vlahi de Vlahii !
Era o Viable-mare : Thessalia; o: in Pind ; o de
1) de locuiau pe 1188 in alespre apus, precum prin Serbia,
Ansbertus. Amintim in acest chestiunea aceasta spre agrosolane ale Romanski, profesor universitar
care lipsit de Caracterul elno-Dobrogei" din publieafia ,.Die Sofia 1918, la
pag. 90 din Bulgarlei din Räsrilul Serbiei auultimi dol de etc." Or fi ! Dar Ans-
ne spune 1188 Sofia, pe unde au crucialitprin silva longisslma Bulgariae", ei au lost cu de
Serbi" deci de Români (p. 20);drum spre apus, de Flachis"; dar cruciatii la
au stärpit Bulgari perplures e Bulgaris latrunculos"(p. 26). se Ansbertus de cruzimile de
prostia Bulgarilor asupra pelerinilor lui Cristos cu acestevorbe : in transitu suo per Bulgariam vidisset. proh dolor 1, omnium penspereorinorum Christi inibi in via sepultorum corpora immani seuvesana effosa ignominiam exercitus Christi..."(p. 47), un etnic nu se desminte nici
www.dacoromanica.ro
24
in Epir ; o «Ftachie» lânga Salonic, mareatârziu, sec. XIV, XV s'a «Marea Valahica. -
«Walachisches ').Valahia Asanizilor nu era una din
mai sus, ci era Balcani gurile Aceastadeosebire de celelalte, se mai numea Acest
nume apare glossa la cronica lui Geoffroy de Ville-Hardown(ed. Du Fresne), unde se lonitä : «lohannis quiroi de Blakie et de (p. 81), nota marginala
editia Vigenere (Paris 1585), se adauga : «et desdu Mont Haemus qui est la basse Mysie, s'appelantBlankis et de al locuitorilor dinmuntele care este Mysia numindu-seacum Valabia-albd, precum al aceastaDucange, in notele la cronica lui Ville-Hardouin (p. 303-304)admite o Vlahie-alba : Blaquie ou Valachie» intre gurile
Balcani, in deosebire de Valahia-neagra dinfluviului. De asemenea Hopf in la pag. 165
«Die zwischen und Donau lebendenderen Land meist als Weiss-Wlachien bezeichnet :
ce locuesc tntre Balcani a estemai adesea se conducejirecek in Bulgarilor. (p. 218), precum in opera
: ca intemeetori ai celui de al imperiu(p. 233)2). D. D. Onciul, pentru sustine teoria sa ca RaduNegru nu e personificarea domniei Asani(zilorMuntenia, trece peste toate isvoare Vlahia lui
in nordul parere care nu se dovedeste prino contemporana a de N. lorga 4)
altiUn alt care ne da relatii din
tele Hemului, este cronicarul bizantin Nicetas Choniates. Fostprefect al deci unui vacin cit Românii
(aus München) Reise etc. München1814 pag. 83. Pentru VIahine din veziRom. Stud. p. 105.
2) In d. K. Akad. d. Wien Ph. h. CI. XCV.3) In Originele4) In Geschiehte des Volkes opere.
www.dacoromanica.ro
25
Balcanii centrali, apoi martor ocular al eventtelor eu am pe ca scriitor*
- spusele sale stint tot de pretioase ca alemartor ocular de mai ale lui Ville-Hardouin. mai presus de toate Nicetas Choniates este obiectiv si un bunvatorr care caracterizeaza superioare. Lectura
cronicar este de pret pentru noi, fiindca neca la crearea imperiului numit
au lost capul, au lost sufletul, totCuman, au Este surprizator scrHtorii
dintr'un sentiment usor de explicat, cauta expro-prieze in folosul Bulgarilor opera curat româneasca, caree rascoala Asanida intemeerea statului Manid. Intre acetiscriitori slavi pe Drinov, WassiliewskiDar izvoarele contemoorane, izvoarele martorilor oculari,tocmai contrariul oricine poate da seama ce estetemelia argumentelor citind aceste isvoare.
dar, Nicetas Choniates ne povesteste cum ,
bizantin Isaac Angelul, jefuind din spre Anchialos,pentru procura venituri in vederea mmtii sale ficaungur Bela, facut dusmani pe acei barbari ce
peste lot cuprinsul muntelui cari maise numeau Mysi, se
.Acestia - scrie mai departe cronicarul - pedisuri sumetindu-se in de care foarte multe stint
se drepte pe prapastioase... au facutcari au iscodit au vânzolit intreg neamul
erau Petru Asan, frati din 4) adecadoi !
pasagiul mai pretios, din care se vede maioriginea româneasca a Asanizilor, este acela in care sede intre Vlahii lui Asan comandantul bizantin, sevas-
§ 518. Patrologia,Migne.
Pasagiile privitoare la la din Bulgariaca din din Macedonia, au fost de d.
In Acadendei Seria torn. XXVIII, 1905-3)
§ 482.482.
www.dacoromanica.ro
26
tocratorul Isaac. Acesta cade rob un preotgrec care de Asan, grdindu-i limba lui,de limba mild de el lase iiber
Pretutindeni cronica sa, Nicetas Choniates vorbesteiaräsi de se de evenimentele din Bal-
cani. Chiar in mai dinspre conduatoriiin contra sunt tot Romdnii. s. ex. Hryses,
care pe Strumita pe cetateaface de era un de apoi
care porneste rascoala in tinutul Filipopolei care-si schimbanumele Alexe, este tot un cronicarul spunedespre ddnsul ca vreme a fost comandantul ostilor bizan-tine in Filipopolei, care Valul Vlahilor
cei de un neam Ca sa capete fortelerdscoalei proclamarii independentei de Bizant, acest Ivancu-Alexe, pe cei de un neam
oastea oameni din neamul peGreci.... 676); apoi Asanidul, care
la N. Balcani 679)pe muntilor fata muntelui tara
sud de la M. Egee (Abdera), pezantini pe de un neam care voiosalaturau de el, lasa liberi sa acasa la 680)Trebue, prin urmare sa nationalitatea acestorVlahi, a aror origine romäneasca scriitorii slavi sa o mis-
De asemenea trebue stabilimpotriva Bizantinilor pornit din Rhodope ca sa sein nordul Balcanilor, ci a pornit din ale
ca sa se mai la Romänii deladin Rhodope.
armata Asanizilor Nicetas Choniates pomenesteRare ori se vorbeste despre Bulgari, ca
1)617.
era Hrysosneani § 643. la § : (Hrysosl.
3) § 676.4) loe de zice
561). Oastea Vlahulniera neam § 675.
www.dacoromanica.ro
27
ceva totul secundar. Prin Dobrogea Asanizil aveau legaturicu Rornânii din nordul precum La
acestia fug fratii Petru Asan, dupa primul nesuccesaceltia lonitä multe ajutoare, ca
care ajutoare sub zidurile Constantinopolei.un pasaj care se vede interventia din
alaturi de fratii dela sud.Pe impäratul bolnav -scrie cronicarul
o de trecând Dunarea navalinci tara (la S.Balcani), prädau in ziva Sf. Gheorghe orasele de
pe Mesene fáceau multi robi. 663).Tara Asanizilor este de cronicarul bizantin
patria Asanizi ). Mysii sunt taraeste o Mai e Zagora., prin trebuie
nurnai partea a Bulgariei nordice astdzi520). lonitá e nurnit Zagorei. 2), lânga
Doninul 706). La stdpânirea Asanizilorlimitat numai asupra Zagore asupra podisului rasaritean,
se lasä maritime precum : Constanta,Varna si celelalte mai meridionale in stapánirea Bizantinilor
706); deasemenea apusene ale Bulgariei,Mai apoi Nicetas Choniates, Asanizii mai eranmultumiti al
Mysiei, ci erau hotärâti RorneHor(Bizantinilor) mai lovitura se impreune
a Bulgarilor, precum a fost Aceasta le-areusit Asanizilor mai tdrziu, fiinda intind cucerirea tor asupraBulgarilor din apus asupra Macedoniei, unind intr'adevar
pe sau toti Românii Bulgarii dinsula Balcanica, a fost nu sa
prin pe din nordul Dunarii, cumsustin unii istorici, ci pe din Peninsula Balcania, daca nuvoim a intelesul frazei cronicarului siderea teritoriald a statului Asanid momentul seaceastá ambitie. Textul spune ca Asanizii voiau
489).2) 679).3)
489).
www.dacoromanica.ro
domia "lahllor a Bulgarilor, precum a fost odinioara.,Romeilor cea mai puternicä
Ori, Bizantinii asupra din nordulde aceasta, pasajul despre Bulgarilor»
inseamnä Asanizii, ca peste VlahiaMare Balcanii rasariteni, cucerias9
dela Bizantini apusene ale Bulgariei, cele dinspre Sofia, pe care nu le stapaniau, maimeridionale, spre Macedonia astfel intemeeze o domniegprecum a fost odinioarä. ; caci dacä acest pasaj s'ar interpret&in sensul Asanizii voiau sa tara tara delanordul Dunarii, atunci Nicetas Choniates s'ar fi exprimat
sa uniascä domnia de dincoace cc ahilor. de de despre Asanizi
poporul ne-a spus dela stintAcesti Asanizi, de asemenea, nu erau numai
turii din munti, cari cetätile dela clisurileBalcanilor räsariteni nici numai niste ciobani sprinteni, ce se
pe coaste ca caprele salbatece, cäd, ca atare, n'arputut realizá fapte de ca acelea de care ne vorbesccronicaril rnartorii oculari ai vremii. Pentru asemenea fapteepice se cere un popor un prisos de energie,care, de fapt, l-au avut Vlahii De undede cari poarta räzboaie Bizantinii mai apoicavalerii latini din Constantinopole ? De sigur, nu dintre
pästori ai Balcani, ci dintr'o populatienumeroasä, populatie de cari podisul Bulgariei
Balcani. ce scrie inNicetas Choniates :
Impäratul nu nid o piedicä Mysias'o cutreere sä aseze armie de straje toatede acolo, de 9re multe sunt de-alungul Hernului,
cele multe, mai toate pe stancoasepe culmi acoperite n'a nimic toate acestea,ci foc snopi de
Nici d. N. jirecekN.
www.dacoromanica.ro
29
bele ale care. i s'au sese 487).
Dar Vlahii Asanizilor orasele Bulgariei rasa-ritene, ca si altele, mare, unde, ce edrept, sunt polueniti alaturi Bulgarii, de unarab '). Forma sub care ni se estn urmatoarea:
este locuit de Vlahi de Bulgari».mai sunt Dobrogea,. precum
pe Anchialos mai pe la Vizya, in1095, 1164 Cronicarul Cinnamus (sec. XIII
rbind desprc razboaiele purtate de Manuil in contraUngurilor, scrie armata lui Batatzes, care avea ordin saatace pe inamic cdin spre vecine cu M. era
amai ales dintr'o imensä de despre- carese zice au fost din Expeditia avu la1165 Dunarea fu stânga prin Dobrogea de catre
armataPe and, dar, nordul mai ales in
poporul inca rar oare cum oprimat barbarii ce segasiau pe teritoriu - nu poate pasi, unitt-'un stat mai mare, pe scena istoriei, ci duce o viata mai mo-
cnezate voevodate uncle de altele,din dreapta la gurile ei la
Balcanilor, mai apoi dincolo de Balcani, dovada unprisos de energie, in reusese, venit de
roiaca noapte, clatine din temelie imperiul bizantin sa :iepiept latini stabiliti Constantinopole.
Despre corespondenta nu neocupa ad. in rânduri Inocentiu Ill-lealui de originea sa romana, precum de singele
1) deocamdata dator dovada, notitele mete.scriitorii arabi din Berlin, in timpul rdz.
boiului Constanta, au dispärut De'ndatä ce vomsibilitatea a ne pasajul chestiune, vom reproduceDotrogei.
2) : Gesch. der Bulgaren. Praga 1876 p. 218.3) Cinamus, VI § 626 ed. Migne:
www.dacoromanica.ro
30
curge vinelepondenta e aratat ca Domn al Bulgariei Vlahiei",episcopul Vasile, ca primat al bisericii intregii
- totusi pentru noi ea are o secundard,pornita pe de o parte din cancelarie undehicrurile din Balcani se cunosteau auzite, de partedin cancelaria slavä a lui unde se cultiva amintireachilor tari bulgari, pe urma carora el mearga. Vestitulpasaj, din aceasta corespondenta papala, prin care lonita eca descendent din vechii tari ') pasaj. de mult exploatat deistoricii bulgari, nu numai e in contrazicerecare se face de originea a lui a
sai; nu mimai e in contrazicere toate marturiileale scriitorilor, dar, pe rezulta din actele
mai sus este din necesitatea ceo simtia lonita de a-si oarecare drepturi legitime, pentru a
obtine coroana imperialä, el, farailustri, din muntele Hemului. Consideram acest pasaj ca o
voita, oficialä, spre a obtinerea titlu, Pentruprin urmare pentru corespondenta
nu are valoarea unor martori oculari ca Ville-Har-douin, Choniates sau Ansbertus.
in partile de ale Bulgariei nu maila 1877 a fost acolo o compacta de Turci.
1877 o colonizare mai Ce s'aoare massa aceasta de dup& care tara dintre
Balcani Dunarii s'a numit chestiunetoarte poate subiectul unei cercetäri ; eaiese din cadrul articolului nostru.
Scopul nostru a fost sa izvoare contemporanemai ales dupa acelea care au valoarea spuselor unor martori
nos audito de Urbis Romae prosapia próge.nitores originent traxerint, tu ab eis et sanguinis generositatemcontraxeris..." Anno Hurmuzachi, Docum. vol, I p, populun
tuae, qui de se asserit desceidisse..."v-oi. p. 3-4.
4) acest .... fratres, Petrus launitus,de priorum regum No.
1204,
www.dacoromanica.ro
31
dacä pela 1253 Rubruquisdintre gurile Dunärii Balcani lui Asan ; cu putin
un cronicar francez, nume§te muntii de; in izvoare
teritoriu poarta denumirea de alba., - aceasta n'a fosto nomenclatura zadarnicál ci Intemeiaza pe existenfa
acest teritoriu a masse puternice de Români, ai carorconducatori, de sänge ei, au sa joace un roldestul de universala,
C. BRATESCU
www.dacoromanica.ro
FOLKLOR DOBROGEAN
SATUL
COLIND DE
soare,ostrov de mare
Nascut, crescutD'un verde d'arpus.(?)Sus e frunza
ii umbraSus frunza batutajos rotundaLa d'umbrita lui
mi-au
Si craiovenesti.moldovenesti
Mi-au dompicraiovenesti
nid stäpani.mi-si d'afla
lcea la ces' domn,La cutare,
mi-are coconbun de domn.
boeri:
maica,
daMaica-sa nu vreaDin gráia :El e mititelNuNici a
mari boeri:a domni
Si aSä-,i bea, manânce.Pahar ridice,Cal bun sa 'ncalice,Pe s'apuce,Osti saLehi sa-siLehi la lehegii,Arme la d'armai,Slugi la mari boeri.
fat-frumosEl fie
Odes Encka,
www.dacoromanica.ro
33
DE
La stâlpul din grajdmurgul legat,
Flärnând, nemâncat,Setos, ne-addpat.CutareDin :
murgule, pasti,Pasti de teDe
i'o tePe care de grâu,
pe buti de vin,Teancuri de bumbac,Topuri de postav,Nunta mi-o fac
sä mi-o nuntescs'o
Murgul
Drag stapân de-al men !De vândut, vindeDar adu-ti aminteCând noi neCu Turcii, cu FrânciiTurcii pe uscatFrâncii prund de mare.Turcii neFrâncii ne'nfrânsese,'n mare ne bagase,Toti cai 'nnecase,Doar en am scapat,
mi-amMarea 'n lung 'n lat,Crucis, curmezis;
mi-amLa mal am iesit!Sunt eu vinovat
de N. Zamfir
m'am 'piedicatDe-o de ?
gälbioard,Tie ti-a udat :
de caftan,Colt de buzdugan,
cte iatagan.Tot eu le-am uscat,
mi-am suflatDintr'o foc
din alta vânt,Tie ti-am uscat :
de caftan,Colt de buzduganVárf de iataganz.CutareDin
murgule, pasti,Pasti de te 'ngrasi,
eu nu te vânzte ischitesc».
DumnezeuMurgul de
Drag meu,M'ai mai ischititSi-an la BoboteazdCu cin'zeci de cai,Cai tot potcoviti,DeEu, nepotcovit,
mi-amNainte--am iesit
ti-am :
Tie deMie deCutare, frumosFie !
al $coalei normale din
www.dacoromanica.ro
34
COLIND DE
zare de soare,ostrov mare
Näscut-a, crescut-aD'un verde d'arpun.Sus mi-e frunza deasa,Jos mi-e umbra deasä ;Sus märunta,Jos umbra rotunda.lar la umbra luiLeagan, mi-este-un leagan,
deLeagan deDa'n el cine-mi sade ?Cutare d'ochi negriCoasa-mi chindiseste,Cosite 'mpleteste,Pe mare priveste.Departe-mi :
coräghioardsi smolita,
De batuta,De maluri trântita.Trag coräghierii,
Cules
Trag chiuesc,La nävälesc,Din gräesc :
«Cutare, d'ochi negri,din poala ta
OriOri vr'un verisor,Ori nepot de sor'- mi-eNici nepot de sor,Si e meu.Voi, coraghieri,
nu-1Dä dästeptaGrea v'o lua.Vama ce v'o :
de bumbac,Topuri de pstay,Fir baibafir
laCutare, d'ochi negri,Fie-mi !
N. Zamfir.
COLIND DE
Vad, in vad, in BräileiMärule cu florile d'albe !Icea 'n yadul DunäriiSade-si cutareMärule cu florile d'albe !P'un cal vinetiu.Sade 'n 'n
noroi genunchi.Bate-se cu cu Frânci.Cu Turcii uscatCu Frâncii prund de mare.Se nu-1 bäturä
Turd vaduriDela Frânci cordbioare
Si-i 'n d'aia parte'n d'aia parte 'n (?)Unde sunt oamenii grasiCu carele ferecateCu sprâncenate.Si robirä in trei zile
zile, in treice plean va ?
Fi-va plean tot deAl doilea ce va ?Fi-va plean de fete mart
plean ce vaFi-va plean tot de nevesteDe neveste tinerele,
www.dacoromanica.ro
35
Neveste coconiFete torturiVin fluerândDin bastoane räsucind.Cam pe urma tutulorVine cutareTot plângând suspinândPar galbenlar cutare frate-al nostruEl din :
Taci cutare, nu mai plângeNu te duc
te ducmie curtilor
nor'
Leicutä surorilor.lar nostruEl fie
Cules
COLIND DE MARE
doamne,de ces'doxnn bun
Ler oi leo, doamne leCes' domn bun cutareCa mi-si d'are-o mare
mare pe cutaremi-o cere portar mare
Portar mare de laSi'mi cere zestre cere
vii, cere mosiiCere-si plug cu negri boiCu cornasi, cu pogonasiSi-si mai cere zestre cere
mia de mioareTot mioare ochesoare
mai cere zestre ceresuta de cornute
Tot cornute d'ale ciuteSus in d'albe poleite.
cere zestre cereCere-si zeciuri de berbeciTot berbeci de-aceia beciCu cornite
cu lâni d'albeSus d'albe poleite.
mai cere zestre cereCere-si murg, calul mai bunCel mai bun mai blajin.Denseiat, de
Cum-i bun de 'ncalecat.Dar cutare d'ochi-si negriEa din gueasa-miCe stati frati de-asaVoi pärinti ?Ori de ce s'o dati ?El v'o cere, voi n'o datiPutinel mai asteptati
vinJoule orileDumineci cular cutare negri
d'albafata la 'nalbialä
sprâncene lamoi la rumeneala
La cân' sePortar mare mi-o
zestrea i-oNumai murgu nu-1 iertaräNumai pe murgu, cal mai bun
mai bun mai blajinDe'nselat, deCum bun de 'ncalecat
dupäSi'asa-i legea dinDin din oameni buni,Ea sä-mi fie
lonescu
www.dacoromanica.ro
36
COUND DE TINERI
Ler oi leo.Icea 'n .ceaste curtiSi 'n ceaste domniiD'albe 'npärätii
crescut
De säditiDe 'nfloritiSus cam laPrin d'albeleMi-este"unVerde deSi de taf tan verdeIn cine-mi ?CutareCoase-mi chindisesteCosite 'mpletesteTrage-si câte-un firRupe ate-unSus'N sprijinesteDin :
de mineParte mi-am avutDe taica, de maicaDe frati, de suroriDe domn tin erel
când m'a luatBine m'a purtatCu roche cu tinteCu cu cutiteCu tinte, cu zaleLäsate pe
Cutite cu bolduriLäsate pe
Jos cam laVerdeMare dant se trageDantSi de boeriDan tul trage ?Tânärul cutareCu cujba 'ntr-o parteCu dreaptaCu paharu'n stângaCu ploschita 'nCând se räsucesteSus toiag'N sprijinesteDin :
de mineParte mi-am d'avutDe de maicaDe frati, de suroriDe doamnä frumoasaDe când m'a luatBine m'a purtatCu zäbune d'albeD'albe deCu de inCu nasturi cutttiPe chiept revärsatiCu guler de firFir baibafirCutare ereiFie-si sänätosi.
DE CU UN COPIL
Icea, doamne 'n ceaste curti Ceaste d'albe 'npärätiile-o 1) Näscutu-mi-a, crescutu-mi-a
domnii Crescutu-mi-a de doi
Refrenul se repeta din doua versuri.www.dacoromanica.ro
37
Doi 'nalti minunatiDeDe varfuri amestecatiLa tulpinä la doiMi-este-un pat mare 'ncheiatCu de bradCu galbeni de fagDar in pat ce-i asternut ?Scovergi verzi tot de mätaseSi-o pernitä rosioaraDar in pat cine-i cukat ?
Doamne, ces'domn bunCes' bun cutareCu-a lui dalba jupaneasaCu cocon ce seEi dormiraDoamna din somnSi din gueasa-mi :
Scoal'te doamne-i fi dormitCulese dela
ne-a lins ne-aPeste noiPeste prune de coconas.Domn din somn se destepta
din gur'asa-iCulca-te, doamna, sä dormi
n'a lins, n'ade ne-a
pometu raiuluide mär de-a scuturat
Peste noi peste-amandoiPeste prunc de
dumneaeiCulca-te, doamnä, sä dormim
soare-oFetele ne-o rumeni
noastre voastrela de
ti sä-mi fie sänätosiEncica
COLIND DE VÄDUV
Sub aripa cerului'n Rusalimului
dai Ieroi DoamnePe marginea drumuluiNäscutu-mi-a, crescutu-mi-aCrescutu-mi-un tiparosTiparos miros frumosLa creanga de
mi-este-un leganelDar in leagan cine-mi ?Sade-si bunul Dumnezeu
ces' bunCes' Domn bun, cutare.Grai icea ces' Domn bun
Cules dela Neculai Encica.
Tot Doamne, te'ntrebcapul vacului
?Gräi bunul Dumnezeu :Fina tu 'ntrebatu-m'aiCu tot dreptul
va bate pe tatäFicä-sa peFinä-su pe nase-su
pe nase-saD'alai capu
Iarä icea ces' domn bunEl fie sänätos.
Nins.2) Ref renul se repetä din douä in douä versuri.3 Chiparos.
www.dacoromanica.ro
Icea laLa jupân cutareBun gând gânditBun prânz prânzitLa prânz chematDoi, trei oameni buniMegiasiTot de-ai lui veciniDe lua
casä-i bägaDin pahar le daDin :
Doi oameni buniMegiasi bâtrâniTot de-ai mei vecini
ospätatiPutin m'ascultatiD'astä noapte marePutin somn somnaiFrumos vis visaiD'unde se fäcea
curtea meaD'un lacPunte peste elLa mijloc de lacD'un verde ostrovLa cap de ostrovDoiDe saditiDe 'nfloritiSus, cam pela vârfuriPrin d'albeleTrec, mi se petrecDouäNegre rânduneleJur prejur de
mai mititeiJur preju de lac
38
COLIND DE FIN
märuntäRächitä 'nfloritä.Doi oameniBea ospätaDin gräia :Icea ces domn bunCes domn bun cutare
ce-ai visatFost'adevärat :D'un lac iezerelVinul ce l'ai ;
Puntea peste elMasa ce-ai ;
D'un verde ostrovPrânzul ce-aiLa cap de ostrov
Tu cu doamna ;
Sus cam la vârfuriPrin dalbble
Negre rânduneleNu suntCi suntCe-ai dat vin ;Jur prejur de
mai mititeiCoconasi de-ai ;
Jur prejur de lacmärunta
Fini ce-ai botezatSi cununat;
'nfloritäVite ce le-ai datIcea ces'domn bunCes'jupânFie-si sänätos.
dela Encica.
www.dacoromanica.ro
39
COLIND DE MORT
Cutare voinicLa curte sluje*teSlujeste, strujesteDe mic*orLa domn ConstantinDe micsorCu calul de frauCu ploscuta 'nCu clondiru 'nCu paharu 'n dreaptaSusPaharul umpleLa domn cä-tiDe greu ce oftaPaharulPe poalä laPe trupsor de
ConstantinDin :
Vai, tu, dreaptaDreapta 'nteleaptaTu räu mi-ai
la capul meula trupul meu
Ca sä omoriMie ca sä-miDoamna domnia
avutiaD'alba 'mparatie.CutareDin gräia :Doamne ConstantinEu n'am
la capultrupul
Ca sä te omorTie ca sa-tiDoamna domnia
avutiaD'albaCi eu m'amPeste 'naltiii muntiLa mei frati
mei
Ce-or fi ?Caii ce-si hränescIn grajd se spetescNu-i potTot de mila meaTot eu m'amPeste lunci cuLa de suroriSurorile meleCe-or fi ?Cununi ce 'mpletesc'N cui se vestejescNu le pot purtaTot de mila mea
de jalea mea.Domnul ConstantinDin :
Tu cutareTu mai slujesti
Vasile'mpart mosiile
Mari boeri s'orEi te-or däruiCu cuCu doispre'ce caiDe negri ca corbiiSi de iuti ca foculDe nu-i loculTu, voinic cutareTot tu te-oi mai ducePeste negrii rnuntiLa dragi de
ca te-or vedeaBine le-o
ce-orL'or puteaCu
voie bunäTu cutareTot tu te-oi mai ducePpste naltii braziLa dragii fratiEi te-or vedeaBine le-o
www.dacoromanica.ro
Caii ce-i hränescI-or puteaCu toti dinpreunäTot cu voieTot tu te-oi mai ducePeste cuLa dragi de surori
Cules
Cununi ce'mpletescLe-or purtaCu toateTot cu voie
pe cutaresä-1 ierte.
Encica
COLIND LA PLECAREA UNOR OAMENIBÂTRÂNI
;
Noi cu sara ;
Noua ni se faceCam pe ;
Noi cu saraSi cu voie
Cetase, vätase,Scoal' din cap de masa,Prinde-aDe dar, de pahar,De colac deDe de vin.
frumoasä,
COLIND DE
Ler oi leo, oi, Doamnelar cutare frate-al nostruDe dimineatä se sculaPe ochi negri seCam pe ochi, cam pe obrazuBiciu'n ca-si lua-ra ''n grajd de piatra
murgu[negru
pe murgu cal mai bunCal mai bun mai blajin
de räfturatuCum e bun
lar cutare frate-al nostruDe mi-1
scotea-rdDe-o zebrea mi-1 lega-raTare 'n casä mi-alerga-raSa-si arcul sägeata
arcul de'ncordatusägeata
isia-raFrumuselFrumusel lega-raCu atica arculuiLa ciulpina calului
refren revine din versuri21 la fereastra se3) Particulä din necesitatile cânteculni.
www.dacoromanica.ro
Sub poala caftanului
d'apuca-rdla
La pesteziva, ziva
Si de 'n searafuse soare 'n
leulDe-adorrnit cu fata 'n susuSubt o umbrä de schindufu
destepte nu se'ncredeSä-1 nuNu-s' cum murgul stränuta-rd
leul sePrinse leul de-aSi cutare de-al goni-raNid prea mult mi-I gonia
obosiaEl fäcuse cum putuseCu leul se-alaturase
'n pusecu dreapta legase
Cu atica arcului
41
La ciulpina caluluiSub poala caftanuiui
d'apuca-rddrept
De departe striga-rdIa iesiDe vezi ce-aiCe-ai ce-ai legänatuTi-am adus leul legatuViusor,Nimeria nu-1 auzia
de-a luilbovnica cutareNumai ea auziaDrept la el se duceaCal din lua
preumbla'n grajd de bäga
verde revärsacu din särbdtori
Cosit de surorilar cutare frate-al nostruEl fie
Cules dela lonescu (19 ani).
COL1ND DE VÂNATOR
Ler of ')Cutare3) voinicuBun cal hränesteD'un cal ogarS'unCal cu ce-si ?Tot cu orz pisatuLa vanturatu.Apä din ce-i ?
din nästrapd4)
Scursä piaträ
PietrileOgar cu ce-si hräneste?Cu de mieiDe miei sugäreiDela ciobänei.,5oim hräneste?
sburätoarePrinse mare.
1) Acest amänunt ne face bänuim o acolindului a colindätorilor Márleanu.
2) Refren co se repetä din douä in douäNumele celui colindat.Cänitä lut.
www.dacoromanica.ro
Cutare voinicuIn grajd intraPe murgu bäteaPe cap pe spateDin gura-mi gräia:Murgule, murgule,Ce te-ai ofilitu
te-aiSoim s'a netezitu.Murgul graia-ra
Drag de-al meuSoim s'aC'oSi de m'o 'ntrecea
sa slutestiSa urgisestiPicere sä-miLa ogar dai.Din esiaPeSoimule, soimule,Ce te-ai ofilitu
te-ai posmagitu?Murg s'a netezitu.Dumnezeu däduseSoimul graise :
Drag menMurg s'oC'o sä mäMurg de m'o 'ntreceaTu slutestiSä urgisestiAripaAripa din dreaptaDrumul ca daiEu m'oiuPrin drae, gunoaiePrin de cai.Dumnezeu däduseSoimul gräise :
stapâne,Drag de-al meuTu vezi sä ne scoti
de climineata
42
Pe nor peLa märul rotatLa prelungitAcol' sä ne-aseziPicior la piciorAcol' neNoi ne-om Intrecea.Dumnezeu daMurgul graia :Da Doamne pe fumeSus vântSenin peSoimMurg sä isbutiascä.Dumnezeu däduse
:Doamne o ploaie
ploaieCu ghiatä rasneataMurg säSoim sa isbutiasca.Ei se'ntrecea-raSoimul sus vânt
peDurnriezeu däduseSusSenin peSoim s'aMurg a isbutit.CutareAcasä vineaLa masa cä-mi staMurgul ca-mi sosiaDin picior bäteaDin gura-mi
Drag de-al meude ma mai
de preumbla.CutareAfarä-mi esiaPe murgIn grajd mi-1 baga
revärsaIn casa intraLa masa ca-mi sta
www.dacoromanica.ro
N'apuca sä steasosia
Pe zid se puneaDin gura gräia :
Drag de-alE de mä sluteste
mä urgisesteAripa de-mi taieAripa din dreaptaDrumul ca sä-mi daiE u m'oiuPrin drae, gunoaiePrin de cal.Cutare
Afarä-mi esia
43
Ca sä mi-1 slutiascasa-1 urgisiasca.
Murgul graia :
Drag de-al meuNu sluti
bine ti-ope mine
Cu peCu ogar dePe la sate rariPe la fete mari.CutareFrate de al nostru
prea bunFie-si sänätos.
Cules dela Dumitru 1. lonescu
DE NÄVODAR SAU PESCAR
Oi leo feti-si 1)
Ferice-si doamnede ces' bun
Ces' domn bun cutareare noua feti
impletescLa nevoade deImpletirA Vineri
lauminecd 'n vas le puseLung pe se duseDete-o toanä, dete douä
'n nouäSi nimic nu folosi.
vatafu :mäi nevodari
toanä sä mai datifuse toana d'a zecea
Frumos peste prinseräNumai
galbenä caracudäCam in fundul matitiiPrinse puiul luditiiPrinsu-l-au d'a bäteaCu coadaPe fata obrazuluiMi-1 ispitia
din gur'asa-iSpune pui de IudicioardUnde-i toana crapuluiPotmolul morunuluiLinistea cosaculuiNu-s cum ochi-siCam departe, cam pe mareCam pe mare, cam subDincotro soare rasareTare vine luda mareTot bärätând
dinDin gurä vapäi
Refren ce se din versuri.www.dacoromanica.ro
44
Läsati puiul, nu-mi bätetiCa el mi-este mititelNu sama pestelui
nici toana crapuluiPotmolul morunuluiLinistea cosaculuiDac'aveti nevoade lungi
Din fata pämântuluislava cerului
mine sä venitiPeste säLa muma chetrisului
cutareEl sa-mi fie
C. Encica
DE
Cutare ciobanEl când fluera
le porniaJoi de dimineatäPe nor pe ceatäDar unde ?In locsor de ploaie,Dar unde le 'nchide ?Sub cearcän deLa use ce-mi pune ?Un berbec lai, lai,Lai si bucälaiCu cornite 'ntoarse'Ntoarse, räsuciteLa poleite
rontureleAtâtea clopotele.Cutare ciobanCata luaCata cu glugaSi doiSprece câni
tot atelandriDrumu-si d'apucaPe la sate rariPe la fete mari.Duh de Mare-neagrä
La cercan vineDa'n cercan säD'al berbec lai, laiLai si bucälaiDin :
Dub de re-neagraDu-te'n mare, du-te
de m'oi sculam'oi scutura
Clopote-or sunaVäi or räsuna
s'or därâmaCutare ciobanCân'ni o auzilndat'-ar veniDe prin rariDe la fete mariCata lua
glugai doispre'ce câni
Totde te-or vedeagoan' te-or lua
Cutare ciobanFie-si sänätos.
dela Sandu S. Tudor
www.dacoromanica.ro
45
COLIND DE CIOBAN
Ler leoLaLa colt deTrec, mi se petrec
fete de grecmai
Cu geanaCu spranceanaCu cosita'N chip de jupaneasa.Cutare cioban
lea i-o paziaDin :
geanaCu spranceanaCu cosita'N chip deCe-ai prujit cu mineDe e*ti d'a meaSi d'a ?CeaDin :
Cutare ciobanNu sunt d'a taNici d'a taCutare ciobanDin :
Cules dela
Cu geana etc.Vezi tu ori nu veziColo'n munti ?Nu-s carunti deCi-s deDe d'ale mele.PrintreNegre ciulpaneleNu sunt ciulpaneiCi suntTot ciobani d'ai mei
ghegi rezematiEi de-or flueraOile-orPeste lunci cuFlöri de
adunale-or
In ghegi le-or puneale-or tot purta
Pe la zile marila boboteazapreoti
Cre§tiniTineri
pe noi de-arandulCutare
Eucica C.
COLIND DE FEREASTRA
Astä mare,Seara mare-a lui
ziva luis'a
MititelDar ce mi-e ?In de mi-eDe-a lui mare' bucurie
uscat frunze mi-a dat,
mi-a odraslit,Vai mi-auDar si de jidaniEi de veste prindeauPruncul -
Tot din vad vaddin sat sat
Si din 'nSi din masa 'n masawww.dacoromanica.ro
46
Ca sa gasiasca.Dar Maica Precista,Ea de veste cum prindea,
apuca,la munte.
urca doi,munlii la trei.tu de-al treilea,
din jos lasa,oditinea.
Inapoi pe urma sa.vine sfânt Ion
Tot strigânddin :
Mai ia-ti,
la brateSi-aide mai nainte,
treiTrei trei
de de mir,de-apa limpejoara.
In de apa sa-TCu vin bunCu mir sfânt miruim,In primenim,
bunLa icoane sa-1Sus, mai sus, sa-1Sus, cer locuiasca,Jos norod
'n ceste case!din gura lui Mario G. Ruse, 19 ani.
Publicatä de C. Britescu.
Marleanu, aaezat langa lacul in apro-pierea la sud pe Cernavoda, avea statistica dia 19 Dec.1912, 1472 suflete. Toti locuitorii erau dobrogeni-vechi, afarä de12 coloniati, repartizati astfel dupá local de origina : din Dorohoi, din
3 din 2 din Prahova, 2 din I din I dindin Transilvaaia. (C. B.),
www.dacoromanica.ro
Proprietatea imobiliarä ruralädin Dobrogea
ConditiunHe ei juridice cum se
Un principiu de drept international public cere ca drepturilepatrimoniale fie respectate in tratatele dintre State care au carezultat desmembrarea Chiar tratatul la Bucuresti,ziva de 7 Maiu 1918, prin care ni se lua Dobrogea segariei, prevede, prin art. XII, acest principiu, care ar fi putut safie recunoastern, o asemenea insertiune nu eputin lucru, când vine din partea unor inamici furiosi, con-siderau tratatele ca simple de hârtie» nesocoteausisternatic, ba chiar ostentativ cu toate prin-cipiile dreptului care se când Liga Na-tiunilor va impune norme noui, nu au sanctiune decât aceeaa fortei, a ioritätei de E deci, important :
cui i ce proportie apartine, ca proprietateDobrogei? pentru ca sä se mai lämurit ce de taras'a a se deslipi dela Rornânia a se Bulgariei
de serioase sunt pretentiunile vecinilor nostri delaasupra provinciei noastre transdanubiene.
de a la aceastá chestiune, omurire asupra chestiunilor juridice a preprietätii rurale dobrogene,In trecut in prezent, o credcm ').
Organizatia originard a proprietätei rurale dobrogenein Imperiului Otoman, (dela care Dobrogea a fost des-
1) Pentru mai Wmple trimitem pe cetitor la nostruasupra proprietätei rurale din Dobrogea, un volum de deaparut in tipografia din Constanta la 1907.
www.dacoromanica.ro
48
lipitä pentru a fi parte României in parte Bulgariei),spune mai cuvinte asupra conditiunei sale ju-
ridice apoi in acestsens, conditiune s'a schimbat de in Dobro.gea-veche de Bulgari in Cadrilater.
*
Codul proprietdtei fonciare otornan din 21 Aprilie 1838distinge cinci feluri de pamânturi, :
1) pämânturile proprietatea plenum do-minium, apartinând particularilor acel drept fruendi etabutendi, care proprietatea ;
2) proprietatea fis-cului - Beit-ul-mal, in folosinta in anume
anume indatoriri, specificate de legea3) prmânturile (de care «vacuf»-urile):
bunurile de .proprietatea institutiunilor religioasebinefacere;
4) pdmânturile terenurile pentru uzagiulpublic genere, (cum stint : drurnurile, pietele publice,
locu cultului religios etc.), sau unor anumiteorase, sate sau regh ni, (cum sunt comunale, islazur:le,
crângurile numite5) proprietatea res nullius,locur.le sterpe de centrele locuite,
de a deveni privata «vivificare».Aceste categorii de terenuri, subimpart, la rândul
dupa (in : cele luate caimpdrtite cele läsate in posesiunea
cu obligatiunea de a fix anualImpozit proportional ce putea fi pâna la jumMatea
etc.) ; jurisdictie (civild-Kanun, - sau religioasa-7); administratie (a fiscului, sau a ministerului
alte distinctiuni, Toatemen¡iunea categoriei sunt in registrele Arhivei
imperiale Defterhané purtând fiecare in frunte sigiliul Sul-tanului domnitor - ordinul imperial de deschidere-hatihumaiun,-färd ca vreo indreptare se faca in ele
deciziuni imperiale -firman, - transcrisawww.dacoromanica.ro
ca Inscrierea fie simplainscriptiune a continutului.
Vom observa, de altminteri, dela din punctulde vedere al chestiunei ce ne nu toate categoriile deterenuri, pe care codul proprietätii fonciare otoman le distinge,
interes. Pamânturile au, sub acest raport,o covârsitoare, nu pentru ele cuprindlocurile de pädurile toate domeniile ce nusunt proprietate nu au o destinatiecea mai mare parte a solului din Intreg lmperiul otoman, cipentru (exceptând câteva mici vacuf", apar-tinând unor gearnii), proprietatea dinDobrogea-veche din Cadrilater sub dominafiuneaproprietate miri" - domeniul statului, - ca atare a fost
celui bulgar.Cara cteristica categorii de (care la
private s'au incorporat do,meniului publicla epoca marilor cuceriri), este nuda proprietate - crak-kaba» - aparfipe fiscului numai dreptul de parti-cularilor, prezentând astf el multe asemdnäri proprietateanoasträ emfiteoticd sau embaticarj.
Detentorii de plätesc fiscului, pentrutotdeauna, o muadjelé, schimbul titlu detentiune - care le folosinta, apoi, fiecarean, din de ordinar ; ei au obligatiunea de a
pámântul, sub sanctiunea de a-1 pierde, dacä-1 lasácultivat consecutivi, scuzA
Desi nuda proprietate apartine statului, totusi detentiuneaimobiliard miri poate obiectul a diferite chiaracte de dispozitie detentori persoane. E bineteles acest din urmä caz, ceea ce se transmite prin vân-
prin actele de vointä - intical -nu e nuda proprietate, care este rämâne extra commercium,ci dreptul de : o a principiuluinimeni nu poate trece altuia mai multe drepturi deck are el
pe terenurile se pot altol drepturide proprietate - - (cum sunt arborii,constructiunile, etc.) dreptul de succesiune la aceste bu-
4www.dacoromanica.ro
50
shiar ordinea succesorala in inchip deosebit reglementate de legea specialä din 17 Muharem
hegirei 1284.*
* *
Legiuirile otomane, cu toatä inextricabila brs'au mentinut aplicat Dobrogea-veche trei ani jumätatedupa anexare, pânä la 3 April 1882, când, legeapentru regularea proprietätii rurale dobrogene, s'a stabilit,chiar ei articol, principiul pe viitor, «proprietatea dinDobrogea, de naturä, se dobânde*te, se conservä,transmite se pierde' conform legilor vigoare Româniadin stânga
Reforma cu legea din 3 Aprilie 1882 e una dincele mai insemnate prin consecintele ei pentru desvoltarea eco-
socialä nationald a provincidi noastre transdunärene.Principiuei putem spune e unul singur :
unificarea regimului proprietätii dobrogenei guvernul au ajuns la acest rezultat
cu respectarea tuturor drepturilor din trecut eu o in-telegere a datoriei ce statului insale cetätenii.
economia legii sta rnasuri, jurulse celelalte dispozitiuni secundare :
1. desfiintarea trnnsfor-marea miri" proprietate ;
2. vinderea domeniilor statuiui, conditiuni avantajoasepentru spre a se cu plugari provincia
deIn fapt, iatä s'a procedat :S'au verificat, registrele originale, vechile titluri de de-
tentiune - - de o comisiune, la care s'a untrimis al Arhivelor imperiale din Constantinopol, detentorilor
pierdut li s'a permis sa-*i constitue cumartori, Tribunalelor; s'au comasat, vechiletentiuni, s'au delimitat perimetrele in proportie cupopulatia tinându-se seamä de viitoarea lot
adaugându-li-se, in proportie, izlazsau de plantatie ; pe s'a procedat la parcelare, indi-
www.dacoromanica.ro
51
vidualizându-se fiedrui titular, suprafata dinrificat admis sfârsit s'a vândut, treptat-treptat, loturimid, la 10 hectare, micilor plugari in loturila 100 de hectare, celor cari puteau face o mai- dându-se totdeauna preferintä Dobrogenilor, deosebire denationalitate, domeniile statului, compuse din tot restul te-renurilor de de päsune, deosebirea proprietätilorcomunale individualizarea celor private.
Mite!, Dobrogea-veche s'a putut repedemântul päräginit, devenit cea mai mare parte proprietate
a fost pus imediat valoare de o populatiuneharnica, doritoare de progres.
* *
Cu totul altf el s'a procedat in Bulgaria, care redobânditviata de stat alipit partea de a Dobrogei laaceias epod, primind dela Turd proprietatea aceleasiconditiuni juridice ca noi.
In Bulgaria s'a legiferat mult, poate chiar prea mult, daro al o care
ceva din vechea organizare a proprietätii, nu s'a föcut,Administratia armatelor rusesti de ocupatiune a legiferat,
dispozItiunile ei figureazd in fruntea tuturor colectiilorlegi fonciare bulgäresti ; Soprania a legiferat ; a legif erat
guvernul prin o serie de ucaz-uri, regulamentecare au Bulgaria pu'tere de lege. Dar toatä
serie dn dispozitiuni legislative lasä conditiuneaa proprietätii, consideratd in conceptia ei. Chiar
legea din 3 1893, care se decide inlocuirea vechilortitluri turcesti cu titluri limba legea din 18 Mai1901, care se in cu impozitspecial, sunt niste simple mäsuri fiscale, Intru titlurilegäresti conferä ca turcesti,dijma tot fie se percepe in fie se
ca impozit bänesc.Aceasta starea fonciare in Bulgaria, re-
terenurile de izlazurile, pädurlle, etc careconstituesc marea majoritate a solului din regatul vecin, au
ziva de astzi tot ceea ce au fost sub :
www.dacoromanica.ro
52
terenuri apartinând, ca proprietate, in perpetuitate,statului, numai ca drept de folosintä particularilor.
Acest caracter al proprietätii rurale din Bulgaria, - asupranu putem atrage indeajuns atentiunea,-a fost recunoscut
de jurisprudenta Curtea de Casatie din d. ex.,prin decizia No. 322 din 7 Septembrie 1890, stabileste, con-siderente formale, proprietatea din Bulgariaorganizatia caracterul ei originar de din
Din in Rumelia-orientald detentiuneaa transformatd proprietate absoluta
printr'o decizie specialä a sultanului Abdul Hamid din 151885 ; aceiasi Curte de Casatie din Sofia, prin o decizie,cu No. 346, din 13 Noembrie constata faptul, arittând
sultanului la drepturile statului numai ce-din nu celor Bul-
garia deoarece- accentuiazd mentionata decizie -aci nu s'a schimbat nimic din condifiuni
caracterul ei, mirie, din trecut.In anului 1914, prin legea din 1 April,.
Iegiuitorul nostru a autat schimbe aceastä conditiea proprietätii partea Cadrilaterului anexatä la 1913, condu-cânclu-se de normele de care s'a condus legiuitorul din 1882pentru Dobrogea-veche, de a ajunge la regimfonciar tot cuprinsul ; dar evenimentele ce s'au desfa--surat de atunci incoace n'au permis punerea in aplicare a legii
aceastäRegularea chestiunii imobiliare rurale in Do--
brogea-noud ar fi trebuit sä cu verificarea vechilorde detentiune. aceasta s'ar fi putut face, s'ar fi
ce suprafete se detin de Bulgari uzurpäri abuzivespoliatiunea vechilor detentori turci. nevoiti sä-si lumeacap emigreze, päräsindu-si pämânturile de
prigonirilor la care erau expusi din partea autoritatiloronorabililor colonisti din Balcani in Cadrilater1878. In darea s-a- de seamä asupra judetului Caliacra pe1915, prefectul G. Georgescu (p. 62) aceastä privintäexemplul tipic al fratilor Costoff din Poiraz, comuna Peelarovo,
prin violenta, urma statului bulgar, au des-fiintat satul populat de Arabi, au acaparat vatra satului, tot
www.dacoromanica.ro
53
boziac-ul alte terenuri libere ale statului, astfel astäzistäpânesc peste 2000 ha., pe and, actelede impuneri dupä toate de proprietate, nu trebuesä stäpanire maximum 759
** *
aceste lämuriri, revenim la : cui ceproportie aparfine, ca proprietate solul Dobrogei ?
privintä Cadrilaterului e neputinlä sä deo-un pentru motivele mai sus expuse, nu
mai putin interesant sä se proprietätei pri-din Dobrogea-yeche, chipul cum e impdrtitä proportia
in care se de locuitorii ei, considerati din punctul devedere al nationalitätii de - in special de
de Bulgari.cifre in privintä :
In 1903 proprietatea privatä din Dobrogea-veche deha., din care : 431.862 judetul Constanta 183.959
Tulcea.Ea se intindere, in chipul urmätor :
JUDETELESUPRAFATA
Constanta Tulcea
la 0- 10 ha. 103.603 128.490 232.09310- 25 109.180 32.326 141.506 22.,25- 50 94.176 15.652 59.828 9.750-100 33.959 3.767 37.726 6.,
Peste 100Total . . .
140.944 3.724 144.668481.862 183.952 615.821- 100.9
Cum nu o limitä general admisäproprietatea i mare (ca variihd dupäfertilitatea rendimentul solului, ce dispun inaceastä dupa alte criterip, admitem pentrubrogea-veche ca proprietate acea dela la ha., ca pro-
acea dela 10 la 100 de ha. ca proprietatemare acea de peste 100 de ha., atunci proportia dintre celefebri de proprietäti ar fi fost, la 1903, urmdtoarea :
www.dacoromanica.ro
54
PROPRIETATEJud. Constanta Tulcea DOBROGEA
0/0 Ha. 0/0 Ha. 0
103.603 128.490 232.093 37.0,Mijlocie 187.315 51.745 8.Mare
Total140.944 3.724431.862 183.959 29." 615.821
Cum se vede, proprietatea proprietateaproprietatea desvoltat
paralelIn special proprietatea trebue sä ne retie
Ea la 1903 de 939.060 ha., reprezentând o dintotalul proprietätii private dobrdgene, pe restul de
ajungea proportia deAceasta explica buna stare relativä a plugarilor din
brogea, numeroasele de interes public, cabiserici, primärii, etc. ce s'au fäcut ad, din inifiativä
cursul celor 40 de dominatiune româneascd.consideräm proprietatea dobrogeand din punctul de
vedere al nationalitätii de a proprietarilor, eapâned, la 1903, chipul in proportiile specificate in tabloulce
Propristarllor
BulgariMusulmani
RullGermaniAlte natii
Total
SUPRAFATA STAPÂNITA0-10 ha ha. Peste 100 ha.
DobrogeaConstanta Tulcea Constan fa Tulcea Constan
61.138 42.000 152.672 19.432 115.849 1.696 392.78712.979 47.737 15.029 21.515 11.497 1.197 109.95424.726 10.253 14.669 4.612 4.724 300 59284
1.818 513 908 1.390 200 - 24.8281.771 4.876 2.579 4.160 3.301 131 16.8181.172 3.111 1.458 636 5.373 400 12.150
103.603 128.490 187.315 51.745 140.944 3.724 615.821
Cum se vede, Românii stäpâneau, in 1903, suprafata de392.789 ha. din proprietatea dobrogeand, reprezentând
din suprafata ei aproape treimi, pe când
www.dacoromanica.ro
55
toti conlocuitorii alte origini, la un stäpaneau restulde 223.034 ha., ceva maio treime, Bulgarii 109.954 ha. sau 17.9°/0.
Proprietatea mijlocie, 239.060 ha., - repetärn, deo-sebire in Dobrogea, - se nationalitäti,in chipul :
NationalitateaSUPRAFATA
ha. 25-50 ha. 50-100 ha.Dobrogea
Constanta julcea Tulcea
BulgariMusulmaniRusi Lipov.)Germani
Total
92.4128.183
27
15.88.35
1.223.611
212
3.631
872539
3.03110.5911.15
85424
25.933.21
71
5436.5-19.281
6.7
15.2
0.9109.18 32.329 15.65 33.95' 3.76 1004
singuri stäpaneau, 172.104 ha., proprietatesau 72 ° toate celelalte nationalitäti 66.956 ha.,
sau Bulgarii 36.544 ha., 15.A.acum vom hectarelor de
flecare nationalitate, in 1903, la de suflete care elefigureazd in statistica aceluias an, pentru a ce suprafatdrevine de suflet, urmdtorul rezultat :
Proprietatea ProportiaNAT1ONALITATEA Populatia
Ha. p. Ha. p.
145.228 392.787 - 2 7.046Bulgari 41.978 109.945 - 2 6.193Musulmani 35.964 35.964 - 1 6.550Rusi Lipoveni) 31.119 31.119 - 0 7.978Germani 8.210 - 2
din acest punct de vedere, deci, se gäsiaufruntea celorlalte nationalitäti, 2 ha. 7046 m. p. de suflet.
In vom pe Bulgari de pentrua stäpaneau fiecare ca mare pro-prietate, care e proportia la a proprietätii raport
intreaga proprietate dobrogeand, lacare paralela ne va duce :
www.dacoromanica.ro
56
ProprietateROMANI BULGARI
Constantal Tulcea Total ° Total
MijlocieMare
Total
103.1 :
117.545
12.97 47.7321.51
1.19770.44329.65 63.1 392.78 39.59
privinta proprietätii Bulgarii intrec, adecä, peproportia numericd, dar privinta proprie-
27.9% fata de in privinta proprietatiide deosebirea e mare in avantajul
* *
Dar datele din 1903 sunt cam vechi. De atunci incoacepetrecut fapte schimbäri de care trebue tinem socoteald.
Mai a deposedat pe unii improprietariti carinu s'au efectiv la pärnânturile sau n'au achitat, latermenele prescrise de lege, anuitätile acelor ;
in cele mai multe cazuri, deposedati pentruaceste motive au fost redate titularilor, de ce se stabileaula pämânt se aduceau la curent plata ratelor,imputinarea proprietätii prin deposeddri e relativ nein-
de altä parte statul a fäcut o sumä de nouide insuratei, veterani plugari
din Dobrogea, din România-veche. Chiar anul(1904) el a 5950 de asemenea familii (4.033jud. Constanta 1.917 jud. Tulcea), dintre care 5864
restul de 86 de alte origini.Prin insträinäri nici un proPrietatea nu s'a
putut de oarece la 10 ha. sunt declaratelege inalienabile.Multi proprietari mici, au devenit proprietari
pentru micul plugar dobrogean, in general muncitor econom,n'a pierdut nici o ocazie când mai cumpere pämânt,- hectare de vânzare cumpere, fie din
fie din pämânturile devenite proprietate
www.dacoromanica.ro
57
la mic de10 ha. care a fost tmproprietärit.
In ce loturile mari, de ha., ultimeledecenii, a suspendat vânzarea rezervând disponibilitätile
exclusiv la rnicilor plugari Proprie-tatea mare, dar, n'a putut creste de terendela .stat, ci tot numai prin transactiile mutatiunile dintre par-ticulari, anume ea o parte din aceiasi vechetentiune proprietate absolutä, intimp, ea s'a frakmentat prin mosteniripartiale,
Toate aceste prefaceri, survenite prin joculfiresc al au profitat, cum vom proprietatiimijlocii, care a crescut proportii ce
se inalnesc sä fie de aproape din suprafataa private dobrogene.
*
Recensamântul general din 1905 gäseste proprietatea pri-vata din Dobrogea 69,536 ha., atingând cifra de685.357 ha. (fatä de 615.821, cu doi ani 'nainte,1903), anume :
456.197 in jud. Constanta, -229.160 Tulcea.
proprietate se descompuneh, dupäambele judete in Dobrogea, precum :
JUDETELEDOBROGEA
ConstantaPROPRIETATE
Ha. Ha.
108.953 112.937 16.47 221.890Mijlocie 207.666 98.368 306.034Mare 139.578 20. 17.855 2. 157.433
Total 456.197 66. 229.160 685.357
prbprietatea : de 232.093,in 1903, proprietatea mijlocie : 306.034 de 239.060,
proprietatea mare : fata de 144.668.Sporn! de 69.536 ce semnalám mai sus pentru ace§t
www.dacoromanica.ro
58
ani (24.371 ha. jud. Constante 35.201 in jud. Tulcea)nu se vede, micH proprietati, pe care ocontra, imputinatä 10.203 ha., ci proprielatii mijlocii, care se
un spor de 66.964 ha. proprietatiiea 12.765 ha.
Oricât de probabile ar fi oarecare deosebiri deprima statisticd, - administrativa, cea de a
doua, -e in de cea mai mareparte a acestui spor se prin mai susmerate : din transferari de proprietateacte de de particulari ; in ceprive*te cre*terea de accentuatd a mijlocii, ease faptul cum am mai spus, acesttip converg, in mersul evolutiv, proprietatea pro-prietatea mare intr'o de plugari strângatori, cariiubesc a cu toate jertfele, pentrua-ii apoi pe el munca staruitoare. dovadaacestei afirmatiuni in faptul cea mai mare parte a proprie-
mijlocii e acea care trece peste 10 ha. lapartea cea mai e acea care trece de 50 ha. merge
: in prima categorie se proprietati suprafata de264.756 ha. (175,148 in jud. Constanta 89.608 in jud. Tulcea),
a doua, mimai de 41.278 ha.32.518 in iud. Constanta 8760 jud. Tulcea).
**
Recensamântul din 1905 o lucrare purproprietatea numai material impozabil, mi cuprinde
si nu i se poate cere date in pri-vinta nationalitatii de a proprietarilor ; dar rezultatele pecare le constatd, din acest punct de vedere, statistica aciminis-trativä din 1903 ca baze serioase de pentruviitor. Trebue numai tinem schimbarile ce au sur-venit de atunci fie in privinta suprafetei de tre-
din domeniul public proprietatea fie in privintanumärului de proprietari ce s'au la cei constatati atunci,au profitat mai elementului
Nu cazuri, ar fi prea numeroase, ape toate, dar e notoriu in cursul acestor
www.dacoromanica.ro
10-12 ani din un numär de proprietati rurale,care au apartinut strainilor de originä, au trecut, prin mutatiunivoluntare, in stäpAnirea Rornânilor, dupä cum e notoriuca in primii ani dupä anexare, vechii detentori autausä-si pämâniurile cu 20-30 de lei hectarul nugäsiau cumpärätori, acum, in cele din urmä plugarii români
câte de lei pe hectar nu gäsiaude
Tinand de constantä crestere a propriezdtiiprivate din Dobrogea de progresiunea in care proprietateamâneascä a crescut in chip constant, putem
noastre proprietatea din Dobrogeade peste 720.000 de hectare i cd care o
deIn fata acestei situatiuni de fapt. mai
nevoia sä ne Cine ar fi putut face, ori, cum arfi o sol se de
de trei pgtrimi, ca proprietatepe care tratatele cele mai silnice mai neomenoase
Irebuc declare cd o recunosc o respectd?!
www.dacoromanica.ro
Prima, cea mai veche, se aflä posesia D-lui Vlädo-ianu, secretarul primäriei din Constanta. Poartä titlul: KEin-wohner Verzeichnis im Bereich der Deutschen Etappen-Ver-waltung in der Dobrudscha, nach dem Stande vom MaiStatistica locuitorilor din zona administratiei etapelor germanedin Dobrogea, dupä situatia din 15 Mai 1917. E o copie innuscris, cuprinde, pe coloane, globale ale natio-nalitätilor din subdiviziuni adminisirative ale etapelorgermane. reproducem original, respectând or-dinea in care au fost diferitele neamuri s'ar putea
ordine de preferinta, sau de simpatie, - doartotalurile de sub coloane :
Localitatea Bulgari Turd Rugi Total
23456
ConstantaMedjidiaCara-OmerCuzgunCogealac
Total
15031528555
91738-
1515311697
721818243
92628910
10780929971254907
8132142
35066
9457 5166
216
39321584
6065
29371149
94914742122
267083146415388321642791635682
5333 5958 169322
1) statistica din 1 Ian. 1913, In orasul Con-stanta trgiau 15.663 lar statistica pentru acest
alte 31 sate dlnprejur, cari sunt socotite In subzona de etapeConstanta, abia 9457! De aci ne putem da ce exod grozav
mortalitate a Indurat martira populatie In grozavaanului 1916!
www.dacoromanica.ro
61
In ordinea insemnatätii numerice, prin urmare,nalitätile se clasifica astf el, acest tablou :
I : 87.990 sau (rnajoritateTurci-Tätari : 35.066 sau 20.71 °Bulgari : 28.910 sau 17.000/0
: 6.065 sau 3.65
"Germani : 5.333 sau 3.15
VI Altii : 5.958 sau 3.52
A doua aceasta brosurä de opt pa-gini, cuprinde rezultatele recensämantului dela 15 Februarie1918 poartä titlul: cEinwohner-Verzeichnis im Bereich derDeutschen Etappen Verwaltung in der Dobrudscha, nachStande vom 15 Februar 1918». Un se aflä ind-lui Cagin dela baza din Constanta..
Pe prima se da un tablou statistic rezumativ, cadin manuscrisul sus enit, cu oare care
rente de cifre, iar pe celelalte pagini se da statistica nationali-pe sate. Brosura aceasta ne pune a
noaste pe deoparte teritoriala a zonei etapelor ger-mane in Dobrogea, de alta ne posibilitatea a trage oarecare concluzii, la care cifrele, prin comparatietima statistica de la Ian. .st. n. 1913.
Administratia germane cuprindea intreg judetulConstanta, plus o parte din sudul jud. la o linieintre Dunäre lacul Razim, care ar trece spre nordde satele : Ostrov, Aigar-Amet, Orumbei, Bas-Punar,Slava-Ruseascd, Caugagia, Canla-Bugeac,La nord de aceastä linie, in admimstrau etapelebulgare. Criteriul care s'a fäcut aceastä diviziune, precum
subdiviziunile ce ni le statistica germanä, este deeconomic& nu tine de noastre admi-
nistratiVe.tabloul rezumativ al recensämantului din
bruar 1918.
www.dacoromanica.ro
62
Localitatea Bulgari Turci Români Altii Total
I23456
Constanta
Cara-OmerCuzgunCogelac
Total
15021559609
121727
21
1525249628
781418092
850
9536581061755398825
1708
858623152
196123040
21905
731
1
40311163
3450538685319
1166682
25330313161785233156288812632g
5430 29158 29452 86030 5954 6840 162864
acum statistica din 15 Mai 1917 cu aceeadin 15 Februar 1918 diferentele, in plus sauminus, ale cifrelor fie nationalitäti. Obtinem rezultatül ur-mAtor :
Localitatea Bulgari Turd lii Total
I Constanta - -1244 - 871 +513 -13782 Megidia 4-31 - +3981 2 -611 - 1483 Cara-Omer - 69 - 950 +2839 - 1 +24644 Cuzgun 3 + 502 - 5 -595 9925 Cogelac -11 -151 12 592 99 9656 Härsova - - -9003 -421 56 -9353
Total 97 -5614 +882
Presupunand ambele statistici deopotriva de rigu-ros tabloul No. ne duce la urmAtoarele concluzii :mai intervalul de numai luni de la un
la o a tntregii zone aelapelor germane, de 6458 suflete, de aproape ceeace este surprinzAtor de mult. 2) Dacä cifrele pe na-
vedem o -crestere la Germani, Bulgariintre cari se cuprind,' de Evrei in primul ; pe
la la Ru§i mai ales la Turci spre mirareanoasträ. o insemnatä 3) La Germani Bulgari plu-surile prea mari s'ar explica, dupa anumite informatii ce a-vem, prin intoarcerea prizonierilor, dezertori din armata noasträ ;la prin intoarcerea la cämin a unei pärti din populatiarefugiatä Muntenia. nu insä in Moldova Basarabia. Mi-nusul ingrozitor de 9003 suflete de Romani zona
www.dacoromanica.ro
63
cea mai romaneasca regiunei a Dobrogei, din de maiprecise, de-o nu ni-1 putem explica.
Un minus neexplicabil de 871 suflete se vedezona Constantei ; pe in zona Megidiei, Cara Orneru-
lui, Cuzgunului Cogelacului s'au intors la vetrele15 Mai 1917 de 15 Februarie 1918, in total 7914
La Turci, lipsa 5614 nu are explicarede imigrarea, care s'a continuat secarea Germanilor : Acesti musulmani se elimina de la sine pe
din cuprinsul noastre, fie prin emigrare, na-talitate slaba.
acum datele statistice germane cu acelea alerecensärnantului de la Ian. 1913, o statisticamai noud a populajiunii Dobrogei nu avem. Aceastä comparatiene va ajuta cunoastem cifrele minime ale refugiatilorgeni ne facem o idee proportiei care pro-
noasträ a fost de locuitorii ei, primul decercetare de asemenea poate avea o
istoricd. Este evident vom face comparajia numai pen-tru acea parte din Dobrogea, a fost administrata de etapele
recensa-
1 Ian. 1913
Dupa recensa-mantul germandin 15 Mai 1917
.Diferenta
147042 87990 -59052Bulgari 27123 28910 1787Turci-TAtari 36099 35066 1033Rusi 7190 6065 - 1125Germani 5840 5333 - 507
13737 5958 - 7779Total 237031 169322 -67709
1) St. Romanski. profesor universitar bulgar, articolulCaracterul etnografic al din volumul Die Dobrudscha", So-fia 1918 scrie: In Dobrogea de nord cea veche), cu,toaterile posibile pe care administratia etapelor germane le-a refugia-tilor ca sä se la nu s'au mai malt de 40.000
(p. Ori, noi vedem numai In zona germanenumärat 15 Mai 1917 : 87.990 Români, jar 15 Febr. 1918: 86.030.Deci: nici 40.000 nici inlesniri de etapele germane, la adona gäsim un de 1960 suflete credintd,
mimai la un profesor universitar bulgar setalni I Ne putem inchipui dar ce jale ce va fi fost zona deexterminare a etapelor bulgare.
www.dacoromanica.ro
64
Prin urmare, din putin 237.031 locuitori -razboiului erau, de ligur, mult mai multi, - teritoriul in chesti-une numai 169.322, ceea ce reprezinta un minus
suflete, sau 28-29%, mai mult de un sfertpopulatie.
La diferenta este impresionanta ! Din 147.042, eiabia 87.990, se cu minimum 59.052 su-
flete pierdere considerabila de din totalul ; o cifrasuperioara populatii a Dob.rogii, care in 1912abia atingea 51.149 locuitori ! Aceastä diferenta considerabila se
in prin refugiul peste Dunäredin fata salbatic, dar, oare careprin lipsa elementelor mobilizate precum prin masacrele
de Bulgari.La Rusi la intre cari pe Greci,
meni, etc., - deci neamuri ce aveau se ele degari, Turci Germani, diferenta e mai mare, cam de cinciori cifra mobilizatilor : cauza nu poate fi de refugiulpeste La Germani diferenta e aproape cam
din : mobilizatii. La Turci ea esteprea de 1033, diferenta ar trebui sä fiede 3500-3600 ! De nu toti musulmaniidatoria credinta La Bulgari - caz unic -nu numai nu se nici o dar apare unspor de populatie - poate sporul de element mobilizabil1912 916, - ceea ce din 15Mai 1917 a putut inregistra mai pe cetatenii de
din Dobrogea, cari, dezertand de la datoria detasi, la tihna vetrelor tor. serveascä si a-ceasta la anumite convingeri. De coneluziile ce le-am trasnumai din considerarea statisticilor, se coroboreaza admirabil cumarturiile ce ne-au aluns la pe alte
fine, procentele la alenalitäti de totalul statisticadin 1912, cea din 15 Mai 1917. Evident
aci procentele privesc numai din zona etapelorgermane.
www.dacoromanica.ro
65
Nationalitätile La la-nuarie 1913
La 15 Mai1917
Diferenta
51,97% -10,06%Tnrci-TAtari 20,71%Bulgari 5,56%
3,03% 3,65% 0,62%Germani 2,46% ± 0,69A1 3,52 -
Acest tablou si mai mult concluziile noastre demai sus.
acum statistica pe sate 1) anationalitati din zona etapelor germane din Dobrogea pro-.mitem a o completa mai târziu cu recensämântul de Bul-gari in zona etapelor - care cuprindea, cum s'a maispus, numai nordul judetului -intele noastre de a obtine o asetnenea statistica, vor fi incunu-nate de succes.
EinwohnerNerzeichnis im Bereich derDeutschen Etappenverwaltung in der Dobrudscha
nach den Stande 15 Febr.
Localitatea Turci Romani Total
Constanta 1502 1525 95 8586 731 253302 1559 249 23152 313163 Cara-Omer 9735 178524 Cuzgun 12 7814 5398 19612 1 331565 Cogelac 1727 18092 825 3040 40316 21 850 1708 21905 1163 682 26329
Total 5430 29158 29452 86030 5954 6800 162864
1) aceasti statistica se poate determina pe o cele5ase de germane.
www.dacoromanica.ro
66
No. LOCALITATEA Turd
Constanta dep, 523 1031 26662 Noi 132 3 -3 Azigea 19 1714 5 1125 Hasiduluc 6 1986 Techirghlol 82 26 4777 6 321 3018 Mangea-punar 173 1
Hasancea 39810 Omurcea 358
Horoztar 4712 Topraisar 4 18 6291314
Muratanul 168408
15 Uzumlar 2211617
Enge-MahaleOsmanfaca 22
133198
18 Ebechioi 17 5 160.19 Abdulah 6220 Mahometcea 19921 Muratanul mare 7 12922 Cogealia 307 2 28123 Caracoium 5524 Canara 24 ,
25 Cicracci -26 Mamaia 21 2 2627 119 27828 7 4 40129 Alacap 97 14 16530 Caratai 58131 Chiostel 3 26732 180
Total 1502 1525 9536
TOTAL
5129 5755 -
7 -17 -
162 -7113 -17 631 -74
123 4232
9181
212 -495 -
20 -112
11 -5 -
195 27- 57311
214 -44 9-
343 18--274 -
26
318310728
172
32112
2664
162
74
43
98
373
4
3450
23456789
101112131415
Alibci-CeairEndec-cara-chioiSatu-Nou
Celebi-chioi
Mamut-CuiusuSeimenii-miciSeimenii-mariBoascictefan-cel-MareGeabacuFacria
Cara
---
280
--9
31
306
261
149362
110380812
88442711752924174136
261471
12589207204136375673643197462443177909183594
347731204174
148816629613214
435810334623546372
164418380
1091560237837711752924174136280266
www.dacoromanica.ro
67
No. Turd TOTAL
Chioseler - - - - - 78917 Chertic-Pttnar - - - 250 - - 25018 - - - 237 - - 237
Becter - - - 92 - - 9220 Terzi-Veli - - - 82 - - 8221 Tas-Punar - - - 610 - - 61122 Chior-Cismea - - - 879 - 1 87923 Dorobantul - - - 718 - - 71824 - - - 570 - 1
25 Saragea - - - 243 - 1 244- - - 471 - - 47127 Tortoman 629 62928 Derin-Chioi - - - 158 - - 15829 Defcea 22130 Pestera 7 - 221 1026 - - 103931 lvrinez - - - 709 - - 70932 Rasova 6 7 - 1496 - - 150933 Cochirleni - - - 841 - - 84134 Cobadin 384 - 131 550 - 3 106835 2 1 - 805 - - 80836 C cargea - 2 35 320 - - 357
Cerna-Voda 15 91 826 1046 - 115 215138 Cara-Murat 800 - 353 556 8 165 173739 1 - - 358 592 - 28 953- - 21 382 - 3 38741 Biulbiulul mic - - 288 384 - 4 67242 Biulbiulul mare - - 245 253 - - 50243 Megidia 107 - 1073 - 204 365644 2272 21 - - 8545 Casicci - 1 - 269 - - 27046 Agemler - - - 250 - 65 31547 - - 2 637 - 36 67546 - - - 229 - - 229
. . 1559 249 5810 23152 8 538
243 442 6862 294 7 3013 74 590 6644 Mamuzlia 202 11 2135 6 470 2 4786 77 257 3347 Cerchez-chioi 4 688 6928 7 712 721
Demircea 46610 65 420 485
Schender 40 128 16812 2 7 119 755 166 104913 a 7 35 862 4 101814 Enghei 4 203 18315 4 23 776 607 143316 Cazil-Murat 3 571 574
www.dacoromanica.ro
LOCAL1TATEA TOTAL
17 BwPunar - 333 1 - 18 35218 Cealmagea - 1 63 22 - -19 Sarighiol 304 - 182 33 - - 51920 Ac-bai - - 186 - - 2 18821 Chiragi - - 372 497 - 1 87u22 - - 4 414 - 41823 Hagilari - 466 2 - 46824 Cadi-chioi - 3 88 81 - 172
Deli-Oruci - 161 3 - - 16426 - - 43 - -- - 4327 Azaplar - - 758 9 - - 76728 Mustafa-Aci - - 273 - 27329 - - 43 - - 4330 Cara-chloi - - 122 - - - 12231 Amzacea - - 248 - 5 25332 Mangalia 43 163 136 79 - 328 74933 Caracicula 36 123 120 299 16 33 65734 Copucci - 186 - 34 2 - 22235 - 87 - 13 - 30 13036 Tatlägeacul mare - - 127 62 - 3 19237 Tatlägeacut mic - 304 - - 24 32833 Gheringec 4 323 735 - 15 1
39 Ascilar - - 170 . 9 - -Total . . . 629 6175 9735 20 685 I
CUZGUNOstrov 2 35 23 2100 32 2192
2 165 70 2363 Bugeac 76 6 395 4774 Ese-chioi 767 273 485 1074 23 30 11276 Galita 13 4546 lia 1143 28 29 6
Pârjoaia 319 319Satu-Nou 748 748
10 Coslugea 5 871 87611 Lipnita 938 52 107 109812 Cuiugiuc 635 230 50 2 91713 Garvan 347 263 314 288 102 39015 13 30 157 20016 Cara-Orman 599 234 83317 Oltina 16 1761 8 179318 Beilicul 18 1191
Märleanul 131020 801 80221 507 507
Arabagi 21 33623 Mulciova 548 25224 Polucci 25 337
Bac-Cuiusu 100 10026 33 506 12 357
www.dacoromanica.ro
69....,.No. LOCALITATEA Turd TOTAL
27 Demircea - - - 119 - 11928 Cara-Amat - - - 290 93 38329 Bazarghian - 2 61 531 - 9 603
Ciucur-chioi - - 251 - - -31 Caranlk - 9 57 588 - - 654
-chioi 31 21 - - 83933 - 3 93 275 - 103 47434 Regep-Cuiusu - 314 398 304 - - 101635 Calaigi - - 413 92 - - 50536 Teche-Deresi - 8 273 217 - -37 Dobrom. din vale 5 567 72 - 17 133038 Dobrom. din deal - 219 170 452 - 5 84639 Teche-chioi - 1 388 300 - - 68940 Asarlâc - 369 42 186 - 1 59841 - 98 169 61 - - 32842 Nastratin - 68 51 317 - -43 Adam-Clisi - 2 16 610 - 1 62944 Cherin-Culusu 3 - 39 460 - 1 50345 Urluia - - - 373 - 6 37946 lusuf-Punar - - 182 - 18247 - 19 24 212 18 27348 Ghiol-Punar - 352 1 488 - 1 84149 Borungea - - - 72 - - 72
Total 12 7814 5398 19612 1 319 33156
COGE LACmic 681 85 777
9 mare 563 59 6223 Cara-harman 157 81 91 11 3414 Peletlia 366 4 206 55 Traian 115 1156 Tasaul 38 64 47 23 1727 Palazul 41 83 1248 Cavargic 204 7 2119 Seremet 28 9 91 128
10 Sahman 117 119jurilofca 12 113 2637 2812
12 812 126 14 95213 Canla-Bugeac 657 277 169 110314 Ciamurlia de jos 1426 12 143915 Principefe 674 25 3 70216 Casap-chioi 1666 19 2 168717 1269 10 4 128318 Duingi 851 158 12 102119 Sari-urt 1142 25 116720 Potur 920 1 16 15 95221 Salva Rush 210 1173 588 1971
Beidaud 1396 2 6 140423 Ciamurlia de Sus 1324 2 64
www.dacoromanica.ro
70
No. LOCALITATEA Turd Romani TOTAL
Camena - 572 - - - 27 59925 Caugagia - 323 - 31 8 - 36226 Eschi-Baba - 345 - 9 - - 35427 - 16 - 296 - 1 31328 Testemel - 150 60 2 - 52 26429 Altân-Tepe 9 4 - 16 - 109 13830 4 - 31 4 - 74031 Cogelac 788 12 66 269 11 .24 117032 - 1022 - 32 2 105933 - 884 - 25 7 25 94134 Râmnicul de jos - 516 - 152 - 21 68935 Râmnicul de sus - - - 245 - - 24536 Colilia 228 - - 27 - 25537 - 220 381 77 - - 678
Total 1727 18092 825 3040 4031
Aigar-Amet -OVA378 420
2 205 126 71 - 4023 Balgiu - - 118 1184 Bas-Punar 25 - 272 545 9 8515 Calfa - 6 - 330 34 3706 - 14 208 2227 Casimcea 282 - 797 11
8 Corugea - - 513 15 5289 59 5 1796 20 21 1901
10 Doeran - - 511 -11 Nou - - 562 56212 1 - 1277 37 131613 Hagi-Omer - 268 26814 Haidar 1 - - 272 1 27515 Mahometcea - - 95 9516 Ostrov 10 935 11 95717 Rahman - - 501 50418 Ramazan-chioi 1 - 182 - 18319 Saraiu 3 - 679 20 70220 Topolog 4 - 1199 218 142621 Orum-bei 4 30 .417 2 10 46322 95 504 1113 10 6723 24 3 1752 - 32 181224 Ghizdäresti - - 18 577 5 60025 Cala-chioi - 87 226 - - 801 - 34 83627 1 - 74428 Caceamac - - 314 - 31529 Chiuciuc-chioi 3 - 88 487 - 583
Pantelimon 2 3 - 868 - 87331 Terzi-chioi 1 5 - 280 - 28632 1 115 158 15 - 28933 Satu-nou - - 23034 Clobanu 1 7 - 1546 35 1589
www.dacoromanica.ro
71
No. LOCAL1TATEA
--1---
1163
52
45425-
9
682
TOTAL
3536373839404142
MusluMuslu-Bei
ErchesecCapugiuTichnesti
---
1
21
--1
--
-192-78-89-42
1708
4440556418533447466
21905
160238405650240448475117
26329
C. BRATESCU
www.dacoromanica.ro
UN DOCUMENT
Se partea pe care a avut-o elementul românescspecial ce ardelean - colonizarea Dobrogei, deboitil din
Dupä o statisticä de loan de la Brad in1850 dupä Turci, care numärau Dobrogea 4800 familii,
cel mai numeros Românii cu 3656 familii, ince in rândul al - dupä Tätari (2225) -cu 2214 Probabil la densitatea element româ-nesc se gândeau anului 1848, in frunte cu loancând planurile loan lonescu, agronom cu cu-
solide, proiectau de ferme model Dobro-gea2). Cum firesc, populatia româneascd din Dobrogea
ei nationale ar cel mai mare unistoric al acestor de anexare. Ca o modestä con-tributie la acest capitol al culturii române§ti Dobrogea, im-pärtä§esc in rândurile de mai jos câteva notite despre o carte
in 1874 de Constantin Petrescu,române din Silistra» care de 13 ani de zile misiunea deinstitutor la din Silistra din 1874, adia dela 1861.
Cartea, un de 79 se pästreazablioteca ginmaziului Maiorescu» din are
titlu :
1) Publicatä In agricole dans la plaine de Dobrodja parancien ilève de Roville. Constantinople,
Vezi detalii In scrisori inedite dela N. Bälcescu I. Ghicade N. Cartojan.
www.dacoromanica.ro
73
ABECEDARUR C 0-R
DE
CONSTANTIN PETRESCU
d'in
SIL1STRI A
- Preciului (sic) de 2
RUSTCIUKImprimeria Proinciei Danubiului
1874.
Cartea are prefete : prima Mitropolitul Grigore alDurostolului, a doua care autorul scopul
din Turcia. cuprinsul acestor prefete :
Pré Eminentiei SélleDurostolo-Cervenskii Domn
Pré Eminentului menProvidinta, quare supraveghiazä asupra creatiuniloru sélle,
ne a trimisu in persóna Eminentiei unu salvatoru,adeveratu spiritualu unu emininte allu ginteloru quepästoriti fn Vósträ eparchia. Paternele Vöstre solicitäri,iubirea de lumina generositatea que Veteriséa s'au manifestatu deja totu poporulu, disfinctiune,s'a convinsu de aquestu addeveru.
Subsemnatulu voindu a face un serviciuliloru din aceste parti, prin aquestu opusculu, nedispu-nendu de necesarie, allergu respectu la paternaVósträ generositate rugându ve qua se binevoiti a facilita im-primarea lui. Prin aquésta, Pré Eminentuluface unu bine neuitatu Romaniloru din Turcia aneratiuni vor sci se preçiuéscd laudabilele Vóstre blue-
recunoscatori numele Eminentiei Vóste (sis) vanemuritoriu din dirépta Danubiului.
www.dacoromanica.ro
74
Priimiti, Pré Eminentulu meu certitudineastime perfectei consideratiuni que cu
Ve conservä
lu Pré Eminentiei Vóstre pré plecatu aPETRESCU
Silistria, Marie 30.
Mitropo.litu1 Grigore ii prefatastantin Petrescu era, d-lui N. Droc-Barcianu,roman transilvänean : Mitropolitul Grigore este
aceasta mi-a declarat-o personal.Acest adevärat pastor ne foarte este
contra bulgari in Silistra fäcut protopop pepärinele Zaharia preot vice-presedinte al Ro-
de din Silistra.Aceastä Societate de s'a infiintat in cu
scoala propaganda româneasca in 1871 1876 ).
11.
PREFAÇA
semenilorusi se lucre, pentru imbu-
Subsemnatulu de trei-spre-diece ani missiuneade institutore la d'in Silistria
limba ca statului, este necesariä ori-cdrui Ro-din Danubiului, quari prin cunóscerea litteraturei
turce se potu apropia mai cu facilitate de autoritate, spre a-sispune pässurile sélle a-si apära direpturile séu privilegiele pe
Marinimosulu nostru Imperatoru Sultan-Abdul-Azis avoitu a le acorda suppusiloru distinctiune de nationa-litate religiune : Secundo : Românii din aqueste fiindu
Vezi Maiorescu" din Giurgiu, peanul 1912-1913 p. 62. Un raport adresat Domnitorului Carol 1876,lulie 12.
www.dacoromanica.ro
75
contactu continuu Turcii asupra comerciului asupraneloru relatiuni, que neaperatu trebue durez.; ei, medecisei prin debilele melle puteri, qua prin aquestu opusculu sefacu un serviciu confratilor mei din dirépta Danubiului,quârora le dedicu abecedarulu aquesta.
Asiu fi veselu pe confratii conlucrându launu assemenea scopu, prin staruirea de a familiarisa scoli
generatiunea romana din aquestelimbei turce ; quare le va fi
Autorulu
Românii d'in dirépta Danubiulul d'in Turcia.
Amabilii mei confrati!
materne ne este naturalmenteobligatoriu; pe vedere elementele
societate, mai limba literaturastatului, trebue ne impunem imperiósa detorie de a studialimba chiar prin scolile nationale: quci D-vóstradejá cunósceti de simtitä e necesitatea ei, mai multu princomune unde Românii nu sciu pronuncia nici vorbaturca, quându au necesitate suntu siliti a sechiar antagonistiIoru spre a fi adjutati la pasurile, que altra-minte aru putea se ei singuri.
De acestu abecedaru nu póte correspunde la unutotusi jinimea va putea se capete
unu bunu de citire vorbire, facilitându astfel corn-plectarea
Sperându amabilii mei confrati, apriimi aefuestu opusculu pe quare vi'lu dedicu spre semnu de
amóre que Ve conservu, Ve salutu suntu
*
confrate
Petrescudin Silistria,
,Dupa se poate vedea din unele particularitäti dialec-tale (se lucre, direpta, direpturile) din latinismele stre-
www.dacoromanica.ro
76
curate textul (emininte, ginte, paterne, primo, secundo,opusculu, altraminte, jinimea, amôre, etc.), autorul acestui abecedar,care de mânue§te limba a vremei, este deorigine
de abecedar dat acestei este prea modest deoarece cartea de complectu» de «tonareavocalelor», «pronuntia littereloru», de sillabire. «dicitire» mai cuprihde o gramatica cuvintului», «va-riatiune de numeru casu a substantivelor, adjectivelor pro-numeniloru» (declindrile), «conjugarea verbelor», «pârti invaria-bile» se câteva de
N. CARTOJAN
www.dacoromanica.ro
Folk bulgäresc dobrogean
In vederea propagandei pentru anexarea Dobrogeila Bulgaria, vecinii nostri mobilizat toate inteligentele
mai din toate specialitätile, au dat la ivealäSofia, anul trecut, un volum publicat in «DieDobrudsche», asupra cäruia vom reveni mai amänuntit inmärul viitor al noastre.
Capitolul VII, despre bulgaresc din pro-vincie româneascd, apartine prof. Arnaudo v. ni se spune«in ciuda oprimärii de ani» a «persecutiei indreptateconira limbii sfortarilor nationale» ale Bulgarilor, totusi acestiasi-au pästrat un viguros nu lasat români-
Din acest punct de vedere Dobrogea o unitatecu restul Bulgariei, ad gäsiin aceleasi obiceiuri cre-dinte, aceleasi cântece, port f el de ca
restul taratului. Totusi nu se observä d-sa -aceasta margine nordica a bulgarismului un singurtic, ci o amestec de mai multe tipuri, dupa ori-ginea satelor», de oarece, «este in Dobkogea s'auzat ernigranti (Bulgari) din parti ale Bulgarielnord-estice ale Traciei» ; traditiile poetice portul tind
un tip mijlociu.D. Arnaudov se nuinai acea ramura de folk-
care i se pare mai importantä pentru anumetecele populare ; restul nu nimic deosebit sein colectiile de din estul Bulgariei. cl. ex.dobrogeni, din Tracia, au adus cu ei obiceiul
sarbätoarea care este din cultul luinysos», necunoscut la din nordul Balcanilor ; in timpce cântecele populare sunt «traditia cea mai a patriesprimitive, in Dobrogea pastrându-se
www.dacoromanica.ro
78
In timpul ocupatiei bulgaro-germane, d. Arnaudov a cerce-tat aproape toate satele bulgäresti a adunat cam 400 de ase-menea cântece, pe care le in 4 categorii : a) cântecede sarbatori haiducesti ; erotice cântece felul ba-ladelor sau nuvelelor, de
a) Stratul mai vechiu de traditie poeticacântecele de särbdtori, fiinda vremea contopirii cre-
crestine, mosten:rea Interesant in ele este oare-care similare ucrainiene, de unde deduce
ar fi o rnostenire vechii slavi. Din ele se potvedea astipra lumii. religioase,economice sentimentele de familie ale Bulgarilor. Sedin ele cântece din Cerna si câte din Baschioi,ber Congaz.
b) A doua categorie o cântecele haiduce§ti, in carese vede national* al Bulgarilor subjugati (pentru ao confusie, : de Turd). Ele din sec. 17-19zugravesc starea «Bulgariei» din acele timpuri intunecate grele.Ele povestesc räscoalele din sec. 1617 la marea din Aprilie 1876 dovedescpacitatea Bulgarilor- de a se acomo a cu «imboldul sta-tornic libertate». Acest sen.iment capäta o expresie puter-
in ,Dobrogea mai ales ci la invitarea sa, pri-mele cântece ce i le spuneau antaretii, cele haiduceSti. Eroiiacestor balade sunt de bandä precum : Nenciu, care
drumul impärätesc (auzitä in Cerna); Stoian, care prindeun Pasa ce-i neamul (auzita in Baschioi); Stoico,prinde pe Pasa din Sliven Nalbant); Garvan, care tri-mite pe säu Mladencio sa cumpere pulbere,dar e prins de ; Dobri, din muntii Rilo, spre Sofia(auzitä la Canlâ-Bugeac) ; o haiduca ce päräseste ocupa-
casnice pentru vitejie la Beidaud). Pe cândaceste balade haidvcesti incep a se din amintire,
Dobrogea ele se pastreazä niste vise pentru zile mai (?!)De avem de observat ca aceste originare
din Dobrogea ; ele nu nici provinciei noastre,dominatia sau jugul românesc, cum ar zice cl. Arnaudov mai
cu drag, nici mäcar din aceeasicie sub stdpânirea turceascd. istorice do-
www.dacoromanica.ro
79
brogean, ele nu sunt decât o literafura de import, odatácu fugarilor bulgari din muntii Balcani
din Tracia.In deosebire de baladele colindele dobrogene,
de frumoase conceptiile de poetice expresiade istorice continutul - ne vorbesc de
vechi Turcii Frâncii chiar pe Dobrogii maiales la vadurile Märii numär viitor vom daun studiu asupra acestor opere populate române5ti), - prinurmare, deosebire de baladele noastre sunt näscute
deci stint bä5tina5e, baladele bulgare reprezinta unelement de imigrare târzie, sosit cu aceia cari le
c) In categoria a treia se pun cântecele erotice.alcatuesc fapte de sau de admiratie, simtiri mai deli-
cate, rare ori gluma. Ele-s opera fetelor, carele odaia de lucru sau pe ogoare. Ele suntOipsite deerotism grosolan - scrie d-I Arnauclov - sunt pätrunse de o
de cântecele bulgare,pseudo-populare, (am zice de mahala), näscute sub influentaturceascd greceascd care o stricdciune de moravuri.Se exemple culese din Casapchioi Hagilari.
Vin apoi balaclele populare ne introduc lumesupranaturald. Cele din Dobrogea sunt eu din Bul-garia Gasim ele motorul legendei
de mândstire se vorbeste de un pod sau de ocetatule, ca dinspre Macedonfa ; seiubirea o un cioban ; unei frumoasede catre sau soare ; despre mireasa care e blestematd
(o variantä din cercul de Egeic);spre care unei mame pe mica sa ; despre o
care prin farmece 5i preface in zmeu ; despre o fe-nevinovatd care, cuptor de mama sa
e de un ; femeia desperatd a haiduculuiBo&dan, care e transformatä ; despre ciuma care,calare pe un cal, sägeteazd lumea, etc. Se o baladäCanld-bugeac, care e vorba de Ciuma ce lui Ca-ragea 9 9 nepoate, spre a lui Dumnezeu material
Un räsunet a celebrei ciume ce a bántuit taradomniei lui Vodá-Caragea sec. XVIII.www.dacoromanica.ro
80
ca sa-si un palat in cer. varianta din Caramanchioipovesteste despre o lanca, de asemenea de ciuma.
boalä se duce si la «marea curte a lui Caragea», casufletul lui fiul Domnului ; dar curtea e
bine de doi cari o Ciuma nu reuseste deckfacându-se urs risipind turma lui Caragea, - peacesta cäteii ca adune olle, Ciuma in palat
loveste pe sprancene. In Baschioivariante ale baladei «Un zrneu iubeste o care ede autor printre «cele mai alese perle ale anto-
populare bulgare» din cauza sentimentuluimelodiei.
Baladele-nuvele de din Dobrogea povestescdin vremea turcilor de Se un
din Cerna, a e din - «Sein Uurs-prung ist bei zu suchen», in selocalit4ile din Bulgaria
sec. XVIII», de emigrarea Bulgarilorde acolo spre Dobrogeau.
Ca pe Dobrogii, autorulseste una satul Hagilari, dela o fata de 15Dona Todorova. In ea se o ordinarä.
Ce nenorocireColo jos la Armutlia,Colo la lui ?Un bogat a ;
Sluga sa a fost greu,greu, nu
Ei au läsat-oaceasta le-a spus numele
Catilin din Tulcea,lorghi din Enichioi,
Iordan Tanasachi din Enichioi,lorghi din Camber
Si Mihalciu din EnichioiToti au fost prinsiZiva 'n amiaza de Florii,Si toti pornitiLa Rabadag la inchisoare.
www.dacoromanica.ro
81
de Pasti, sunt porniti spre Tulcea. Latrecerea prin Enichioi, mama lui Mihalciu Tanasachi, le iese
cu un miel fript zice :
Nu te-a logoditIn cu frumoasa
fica Dimitri ?e cea mai !
fiul criminal rdspunde : tu, babo, spunese märite, eu mä duc la sä sap sare». Faptul
s'a petrecut acum 13 ani, ne d-1 Arnaudov.In fine, o ultimä auzitä de autor Bestepe dela
lana Cristova, povesteste o din Cadrilater. (Bestepe,sat mare romanesc, Mahmudia, o mica mahala
a fost intemeiat de Romani pe urmele vechiului sat tur-cese, traditia localä). De aceasta emintescBulgarii Bestepeni, zice satul a fostmeiat de familii din Deli-Orman, care au emigratsarabia la cinci ani Crimeii au trecut inbrogea In aceastä e de trei din Deliorman:«Ghenciu din Ghelingic, lordan al meu din Sliven Chirciu almeu din Pazargic». Urmäriti, ei se ascund la unchiul lui Ghenciu,bogatul Russi din se de Turci,
dau foc care s'au ascuns ; ei se predau,amenintând pe trädator ca, de vor mai vor jupul de piele,ca din ea ghete.
Dupa acestea, d-1 Arnaudov : «Asemeneade un realism puternic adesea grosolan, Bulgarulbrogea». Ele sunt «Documente ale limbii bulgare, ale salecreatoare ale istoriei
noi zicem ba? ciudat de a-si o
mai Bulgarii C.
1) La cinci ani razboiul ar veni ela 1861. la1850 agronomul lonescu dela Brad vorbete despre.Be§tepea
www.dacoromanica.ro
CRONICA
t C. Petritopol. Era dintre membrii mai tjneri aiSocietätei noastre. Tocmai terminase studiile universitare, iarrüzboi care luase parte ca - se inapoiase
pieptul de decoratii. In luptele din Dobrogea a dat dovacläun curaj extraordinar, de nenurnärate ori viata in
pentru de care s'a näscut pe care l'aa mimini de vitejie. Comandantul nostru
suprem l'a cu «Mihai «Steaua României»,Franta i-a trimis cLegiunea de onoare», Englezii, Rusi
Sarbii i-au trimis cele medalii rilzboi. urmsä se bucure de fructele ostenelelor sale, o ce cä nuprezintä l'a räpus la Chilia Veche, pe scurnpal Dobrogei, pe care a contribuit el o la patriaFie-i usoará a.mintirea in noastre.
descoperire IntCo comunicare Acade-miei sub titlul manns-
dela d-1 prof. N. aduce o contributie dintrecele mai pretioase cu privire la trecutul neamului nostru in Dobrogea.D-sa a descoperit in biseriea din Azacláu, in fatä Galatii, unietel de anul 1859, de mai multorsate dobrogene, pentru a clädi româneascä dinManuscriptul se spre publicare Academiatitlul : de milostenii, cu ajutorul Tatälui Fiului Sfan-tului amin ; 1859, August». Cu ajutorul acestui manuscris
www.dacoromanica.ro
83
d-1 N. controleazä satele românesti dobrogene,rclateaz agronomul I. de la Brad in opusculul
«Excursion agricole dans la Dobroudja», tipärit innopol la
Din comuniaarea sa autorul a publicat capitole in «NeamulRomânesc» dela 13 15 Februar 1919, primul sub titlul : «Celetrei Dobrogi care le-am al doilea : «Sate oameniDobrogea la 1859».
In numärul revistei reproduce inaceastä comunicare, pe care d-1 prof. N. lorga a bine-voit a
ne-o pune dispozitie a o comunica cititorilor dobrogeni..
De sub ocupatiunea scripteletiei etapelor germane din Dobrogea, la orasuluiConstanta, se dosar care priveste pestelui la po-pulatia civilä. Fiecare de la Aprilie 1917 panä la 7brie 1918 fuaia sa corespunzatoare din care se poate vedeacantitatea de peste vândut, sumele incasate, speciile de pesti
pe kilogram al specii.S'au de pesti: crap,
stiuca, lin, caracudâ, pläticä, biban, Dunäre ;apoi : calcan, hamsii, avat, chefal. stavride, lufar, guvizi,
barbuni, ; raci diverse preparate, precumpeste särat Tabloul jos ne cantitatea de
incasate.
Lei
19161917
177.055
409.690235.774359.890
Dintre speciile, a fost mai exploatat. Tabloulce urmeaza, ne la o constat4re ;
www.dacoromanica.ro
84
1917 1918
Kgr. Lei Lei
- 4.554 3.943 .Februarie - 4.149 3.705Martie - 10.711Aprilie 12.275 19.555 8.156
lu 23.071 30.523 11.21015.164 12.216 16.050
10.149 9.093 13.813August 9.093 7.590 9.257 14.357Septembre 4.006 10.783Octombre - - 2.021 8.902Noembre . 6.638 - -Decembre 4.573 4.966
Total 82.728 92.119 67.337 101.475
Prin : in 1917 82.728 kgr. dein 97.337 kgr. In total : 150.065 kgr. cu de 193.594 lei.Crapul era impärtit in patru categorii, dupä Una peste alta,ar yeah I leu kilogramul.
Dupä statistica germanä de la 15 Februarie Con-
stanta cu sale - s'a calculat, dcci cu Anadol-chioi -avea 12.589 urmare, de la 1917
la 7 Octombrie 1918, in rästimp de luni, locuitor asumat aproximativ 12 kgr. de crap, revine la mai putin de
grame pe Din cantitatea totalä de 409.690 kgr, de peste,consumat de civilii Constanta rästimpar veni de fie ce locuitor câte 32 kgr. sau kgr.pe Din tabloul al doilea mai rezultä nu s'a preatele in care depune icrele. am avea laun tablou, care sä arate cantitatea de peste consumata demata germane, ne-am putea maiio aceastä
Ori cum, chiar din aceste date, se pot trage oare con-cluzii asupra administratiei germane Dobrogea asuprade a ce nu s'a refugiat.
G. N.Agronom al normale din Constanta
www.dacoromanica.ro
85
Ce se despre Dobrogea la 1684. lohan ChristophWagner in opera sa «Delineatio provinciarum Pannoniae et Imperiiturcici in oriente», in Augsburg la 1684, scrie urmätoarele:
«Bulgaria sau Moesia» cuprinde regiuni : una apusanä,ca orase Sofia, Nicopole una *räbäriteanä, care merge
la M. Neagrä. (Aci, de sigur, vorba de Bulgaria ca numeprin traditie nu ca expresie politicá bau
In aceabtä a doua regiune mulle ruinecare le-au zidil
ra(ii par& de (arä se Basarabia e
de Tálari ce se numesc Dobruces ei se servesccele Ei servesc cu platä
multumesc terminarea campaniei cu o hainä cu ducati ; darprada pe care o le rämâne Ce pagube a adus acest neam
din nefericire e in proaspäta arnintire asunt: Tighinea, Cetatea Ismail Chilia 183-186
187 43).In original : wird Landbtrich genennet Bessarabia
und ird von den Tartarn man Dobruces: «Techinia, Bialogrod, und Kiliam.»
C. B.
www.dacoromanica.ro
BIBLJOGRAFIEL. COLESCU : din Dobragea,
general din 19 Decembrie [1 s.Sub acest directia statisticei
la lunnin a Dia cercul mare, ce'provincie, se vede au inajoritatea
5o.9° , puterea pe celetaltein bloc, pe 13.4° din
populatiunii. Din efnograPc, pria urmareeste definitiv
In ceeace a avemmätoarele :
Mai e pe nu pe sate, dinpunct de vedere o a ei. Apoi comunesunt prin cercuri de uncum e Constante, a 1912 la 27.2 cu unprocent de 58° are ca si o de 1500s. ex. care Turcii. sau procent, zicem,
sare in ochi I In felu! a:ate ceca ce o obligae in nostru. Pro-
de al härtii concluziile ce ni indeplinitprin omcneqi comune, dcci pe
administrative, nu e ci estemai mull, se in de
acestor ire a la anume eri dc
In etnogiatice asupra Românici trans-Dunäreae, r5-mase furale Bulgari in noi am adodatca regulä, reprezentarca ; noua harlä, ce
de Inslitutul geografic al lipsei unei sta-tistici pe sate, pe care Ministerul Domeniilor nu ne-a la
rescrnnat a da o representareputin, principiul pro portionate cu Aceste cercuri
se pot calcula formula ; lar sau seneschimbat, sau se de patru, cinci ori etc.,
pentru bine dupä se dupäcum provinciei in general mari cum e in Bucovina, - sauprea cum aproape in tor in stepa cadrilaterului. Esleevident formula, stabilitä, se in cuprinsulConsideratii de natur ele in sau micsorareaformulei. Pentru Bucovina am ales o de cinci ori :
3.14 ; când pentru Dobrogea, unde comune sunt
mid chiar ca sale mijiocii Bucovtnene, am ales o mai mare,formula, pentru scara 1 200.000, de patru ori. C5ci
www.dacoromanica.ro
87
prin care a$ezarile nu pot fi, asimtul prea de dar nici prea
mad, suprafata fie de o multime de baloanein culorile, aier ele din claritatea
In sectoarele din fiecare cerc,Ministerului de Domenii are oare care lipsuri neglijente regretabile.
s. ex., nu se specifica in culori deosebite, probabil din economie,de mari ale din Cataloi Turcoaia,
precum acelea ale lor bulgarizati comuuele Tralan, Cerna,etc. ale celor grecizati din ci se lasa Ne
surprinde apoi faptul in comma se un mare sector albde cele in rosu cafeniu (Germani)
verde ce corespunde acestui sector ? Caci,noastra, o a exista In
St. George dela gura nume, a ramas,din cred, cu un galben tBulgari) in deverde prin faptul peste galben s'a ui,at a se suprapune albastrul,spre a se culoarea a verdclui, ce reprezinta pe Ru$ii
:
In colo harta cu Ea destinata, nunumai a opinia a in raporturilornografice din Dobrogea primi - dar
se pare, a reale asupra ro-in procesul ce ni l'au absurde ale vecinilor
dela miazazi.-ii uram succes.
C. B.
dscha. Berlin E o vederea administratiei germane inIn vol. IV se numai jud. Tulcea Constanta,
Durostor o ausub administralia vol. IV celelalte care privesc
fac parte mare,
In de se dau tot de informatii scurte asupraoraselor, pe ordine anume : asupra
populatiei, numelui primarilor, asupra industrie; a repre-zentantilor ei, asupra fera e, postei, telegratului, telefonului etc.aci un exemplu :
7 : Constanla, Cerna-Voda,; 82 comune, 22 cätune,
Cernavoda: 5863 Port. Cale Postä, Telegraf, Telefon.Chirescu D.
Ajutor: D.Agenfii de : Rusi",Antreprenori : Diamandy Mih., Iordächescu N. R., Militari Tech.,P., M.
de : P., Duca Lazar.: Popp.: Comerciala", Cernavoda" Act. fes., Soc. coop. de credit
economie, Creditul Dobrogean".: Puschila Fr.
Cerealisti Ceacalopol Farmachi Hr., Poladian P., VartolomeiDionisie.
Lemne de Farmache J. et. C. H.,Merdiman H.
www.dacoromanica.ro
88
de ciment: Soc. de Ciment Portland artif. din Europ.Directort: Fr. - Flamand
C. M., Zaharian Ortlnberg Leon, Malcasian,Rupenian
Farmacii : Radulescu A. C.Bogdan Ghitä, Gheorghe Vasile, Pavel
Masini agricole : Elman Florea.Fabrici rnetalurgiee: Japy Wielard, Herzog et Co.,Mori: Farmache C et I., Anton.Depoz. de petrol: Ceacanica V. C., Farmache Hr stu.Rafineril de petrol : Soc. anon. rom de petrol Columbia".Soc. Cooper. : Hrana".La sate se dau s. ex.Oltina : 2 sate: Oltina. Port.Primar : Popescu Gr.Bänci populare : lei.
(Pachtgenossenschaft): Duatrea" lei).Lemnärie : Soc.Ca isvoare, utilisate pentru : Anuarul
Arhivei Soc. Disconto-Gesellsch. din Berlin.Cum vedem, Germanii ne cunostea'u admirabil in scopul de a ne
exploata.Ment onez formatul mic, de buzunar, al acestei de 46
pag. cu 8 foi albe la pentru cu scoartele legateei sare ochi. soldat o putea folosi.
La Dobrogea Roumaine. Etudes et documents. Estrait du Bulletinde l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale". Bucarest, 1919. Brosurapublicatä pentru drepturile românestibrogea, d. N. cele mai insemnate dintre articoleletoare la chestia dobrogeanä, la in de 1918.Articolele semnate de buni cunoscétori ai istoriei etnografieibrogei, ca N. I. Roman, Dr. N. Sadoveanu, Al. G.Murgoci, C. Bratescu.
In vom o de asuprade cursul räzboiului, la
la Bucurestt pentru apararea drepturilor noastreasupra provinciei trans-dunärene.
C.
www.dacoromanica.ro
Este lucru cunoscut de toti, Dobrogea reprezinta pentrunu numai o Intindere de unde omanismul a
cladit viata de civilizatie munca pe care a mostenit-o de lastramosi, dar un factor de mare desvoltareaviitoare a prin faptul ea deschide calea
in mare nostru apusene.Azi, s'a intregit multiplele genuri
de vor o amploare ce usor se poate banui, nise impune a considera cu atentie seriositate problema econo-
a Dobrogei.Sa deocamdata provincia ca locul de
dare al produselor noastre afara al obiectelor utile, fabri-cate aiurea, spre interiorul
Independenta economica a unui stat de sinedepinde larga de mijloacelor
de comunicatie de sporirea de transport. Acesteprobleme au interesat in toate vrcmurile popoarele active
cu energii efectiv intelese. Gasim in trecutul din occi-dent sfortari continue pentru stapanirea deapa. Pe drumul oceanelor s'au descoperit cu
nebänuite ; s'au cunoscut mai de aproape popoareiepe glob la ridicarea omenirii a contribuit
foarte spiritul al omului, nu e mai putinprogresul societatilor a fost oarte mare
prin ncgotul pe ocean2.la strabunii sustinute pentru a ne
cel Mare poartapentru Chiliei a Cetatii Albe ; Mircea
www.dacoromanica.ro
90
pune stäpanire pe malul drept al laDobrogei : voevodul domnia spre tärmu-
rile märii.In definitiv,lucrul este bine cunoscut trecutul ne aratä
cu prisosintä, o lipsitä de drurnul apelor, reprezintä unstat Impiedicat in desvoltarea spre care-I
bogätia solului, a mai socoti starea iignitoare,care e se resemneze, de tributar al tärilor petärmuri, nevoit a pierde insemnate la tranzitulmärfurilor:
Chestiunile acestea au fost de toate guvernelen'a pregetat sä lucräri pentru mä-
rirea porturilor sporirea retelei de cäi ferate. Cu privire laDobrogea, s'a sigilat prin podul de peste Dunäre legätura eco-nomicä a portul Constanta, s'a construit la mare
decenii mare un port modern, s'ausilozuri, docuri, magazii, ridicat diguri, s'au consolidatmaluri; iar calea ferata s'a port, care a luat un
imbucurätor, mai ales prin traficul de cereale petrol.Ne pe acele vremuri sä ne liberäm de tutela
stro-germanä degajarea n'a fost deplinä, am simtittotusi o usurare binefäcdtoare. Pentru viitor nu mai avem a neteme de presiunile puterilor centrale. Intregitä esteastäzi dettnätoarea unui bogat, munca noasträva fi organizatä pusä pe calea intreprinderilor comerciale,
ajunge a de la la egal cu toate popoarele.Ceea ce s'a indeplinit trecut, cu de ingine-
e foarte frumos. aceste utile, care au costatsacrificii, nu sunt de suficiente pentru
rintete viitorului. S'au cheltuit pentru constructia portului Con-stanta 70 milioane lei timp de 20 ani. In aceastächeltuelile fäcute pentru tot ce se vede azi in port : silozuri,cheiuri, diguri, magazii, uzine, ateliere, gara etc., pre-cum despägubirile antreprizei Hallier. suma
la 20 exercitii, revenim la o cheltuiald de milioanelei anual. Se observä lesne de cheltulala
de märimea lucrärilor. i prin acest port de mare seun trafic anual de 12.000.006 tone. In viitorul cel apropiat,quantumul nationale cu mult märit de ce
www.dacoromanica.ro
91
exportul importul produselor va merge progre-; la nevoile, erau restranse la vechiul
regat, vin sä se cele din tinuturileportul Constanta, cum se gäse*te azi
nu va satisface cu repeziciune traficul dedin viitor, va atinge cifra de 80-100 milioane tone
anual. Aceasta mai mult, cu tara nuavea de un singur port convenabil la mare, un singur punctprin care sä poatä un contact neintrerupt, iarna cavara, cu Mediteranei cele din apus. De aci necesi-tatea unor pentru märirea capacitätiiConstinta.
privire pe noua hartä a Europei, depopoare Intregite pe nationalitäti, ne pune sävedem o orientare a politicei noastre economice. Pe vii-tor politice din interes calculat chibzuit vor loculcelor fäcute sub teroare, sau näscute din sentimentalismvicios. Dintre statele nou-create, ne atrag atentia in deo-sebi : Polonia Ceho-Slovacia. Cu aceste vom avea lega-turi de comert : cerealele, petrolul, fructele de la noi,vor gäsi de desfacere nord, schimb vomde la aceste popoare proclusele fabricate.
Vecine cu Polonia Ceho-Slovacia sunt Balticei :Danemarca, Peninsula Scandinavia Finlanda. Acolo, nor-dul Europei, de asemenea configuratia geografica a tärilor s'aschimbat. Dardanelele nu mai sunt piedici ; libera circuratie neeste asiguratd ca celorlalte popoare. Levan-tului, pe care vom Egiptul, ne-au fost in tot-deauna vor sä ne fie viitor buni plat-nid amatori nevoia*i ai produselor noastre agricole. Cerea-lele, pttrolul, sarea, lemnaria, ca sä nu vorbim de acestepatru mari categorii de märfuri, au totdeauna räsäritulMediteranei deschise.
La kiostru noi avem nevoie de produselecalde ; dar o mai mare de asemenea produse
simt Polonia, Ceho-Slo'vacia Balticei. atunci vedemcum portul Constanta Dobrogea se spre
meritat impus de cerintele ce sunt pe cale de aConstanta, prin ferate prin canale cu Ceho-Slovacia
www.dacoromanica.ro
92
la Danzig, va puntea de trecere ori-entul Mediteranean nordul Europei. Portul nostru vadepozitarul puternic al stocurilor de märfuri pentru tranzit ; vacontine in docuri, magazii rezervoare, produsele tärii pentruexport fata care se vor neincetat,vor intreprinderi cu capitaluri mari, va la ivealamultimea doritoare de orasul va cunecesitate pe calea industriei.
Noi ne-am märit totalul productiunii avem intensi-munca de o parte, de alta vom
prime prin vom cum-pärätorilor ca maestri oferindu-le produsele
negustorul sä le intrebuinteze di-rect pe Noi ne-am märit capacitatea productiunii ; schimb,tärile din apus nu micsorat nimic nevoile de produseagricole, petrolifere de lemnärie. Vom a face fata la mi-
de chintale anual, cum cunoscut este fransportul pecale maritimä este cel, mai lesnicios, mai ieftin ca tonajpe noi nu avem pentru export de mai ales materiibrute, deci grele, se vede exportul nottru este
porturile Dundrene, Galatii dar mai alesportul maritim Constanta. Ori de necesare utile neapar legdturile de cM ferate cu din apus la Atlan-tic, totusi cu ochii asupra unicului nostru portla mare, asupra Constantei. Odatä iesiti in tran-
aducem sub protectia pavilionului ;suntem liberati de la care sunt supusetransporturilela mari distante prin vagoanele de marfuri ;
cu plata tranzitului prin vecine;plecarea din Constanta, direct porturile-
toare ; recapätäm in ; ne märim numärul; avantajul sporirii ofertantilor in de initiv sun-liberi-stätätori pe munca avutul nostru.Ca sä se preschimbe lucruri care au träit
; a se o de productIvapentru a se deschide lumii industrii un
; pentru a de frunte print e alte popoare,cum ne ne trebuie realizarea
unor tehnice ne trebuie apoi alcatuirea de capi-
www.dacoromanica.ro
93
mari, spre a duce la sfârit o de interesnational.
Dobrogea nu poate cum am spus-un simplu românese, locuit de Români, cariin tihnä patriarhald traiul pe aceste locuri. Dobrogea trebuiejntervie azi ca un factor potential de energie vitalitateeconomia pe care timpul nu le pe careavutiile le cere imperios, a fi executate. In primul
portul va trebui Ceea ceacum câti-va ani, este neindestulätor. Vapoare de ori ce
trebuie un de acostare in port cumcompaniile maritime se ridicarea tonajului la unitati,n'ar fi nemerit sä ne ocoliti de navlu acum, când lupta
se jurul Problemelor economice. Apoigara cea de trebuesc intocmite astfel, in
sä primi satisface usurintä activitatea unuiport mare al unei natiuni mari. Cheiuri, de garaj, magazii,depozite, au nevoie de a fi completate
Podul de peste Dunäre nu va - o crede ofie reparat, pus in Ardealul
Banatul, intinzând mâna mai departe ailor ferate din apus.Un nou pod aruncat peste Dunäre la Hârsova,singur podul de la Cernavoda nu va fi satisfaa
traficului. Acest pod de la Hâriova va flegat prin caiferate deoparte Constanta, de alta cu Ardeal
special cu cele din Moldova Bucovina, pentru a facejonctiunea cu liniile ce duc spre Danzig. Un al treilea pod pestefluviu, la Tulcea-IsMail, va scurge grânele Basarabiei spreConstanta timpul
infäptuirea acestor portul no3tru maritim vaca un al renasterii noastre economice
de asemenea vom putea reda acea viatä activäacea pe care o cu atâtapoarele occidentului.
In de foatecele spuse care se vede cerol sunt destinate joace in viitor Dobrogea Constanta,provincia transdunäreand ne mai perspective de pro-gres economic prin solului subsolului ei. nu maivorbim de pentru care timp de 40 ani s'a lucrat
www.dacoromanica.ro
94
atâta Ardelenii Cojenii au transformat acestesterile, dar de fapt mâna unor
aptitudini agricole, frumoase, derod. S'au sate constructiuni solide, bisericiSoc:etäti de oameni civilizatori au redat acestor tinuturi aerulde veselie inviorare, care caracterizeazd spiritul vivifiant alneamului apoi la cele 6 kgr.de anual de debrogea venia cu un aport de 2'12 miHoane an.
Dar, in de animald, Dobrogea con-in subsolul ei de minereuri, cariere de de
constructie; var ciment, filoane -de pirite,care toate mâna omului pentru a le ridica, ale valorifica prin industrie a face din ele mijloace pentru pro-gresul economic cultural. Un de exploatare ce s'atreprins la carierele de var dela Canara, la fabrica deciment din Cernavoda, la mina de dela Altân-Tepenumeroase alte intreprinderi mai mici, a dovedit in modpabil minele Dobrogei sunt pe deoparte bogate in
de alta exploatarea br este o afacere rentabild.Tot in Dobrogea se gäsesc lacuri mari delta. In
imense rezervoare de se pesti care ar puteaindestula nevoile industrializarea
lacurile delta ar deveni mine dePámântul acestei provincii nu e limitat la o singurá specie
de produse. Ele se inmultesc pe ce cercetdrile facdrum. Faima de Techirghiol s'a intara nu sunt putini la medicii au ajuns lagerea, pe studii exprimentale, aceste sunt maibogate chimici mai eficace pentru reintremarea or-ganismului decât ar fi similare din
posesorii nu contenesc a le face zgoniotoasä.in de Techirghiol, mai sunt alte
iar aceste ca multealtele, dorm linistite, multe neutilizatepriceperea care le-ar putea pune in
le-ar munca Nu ni s'artrecem vederea admirabila de mare dela
Aci mâna de maestru a divinei naturi
www.dacoromanica.ro
95
Plaja este una din cele mai mari de pe continentul : sepe o lungime, formä de arc, de mai bine de 6 ;
ea este din mai fin curat nisip ; are un orizontde o lungime care te pacea suflet ;oloritul Märii Negre armonizeazä pläcut cu albastrulCe admirabil colt de naturä, care-ti corpul su-fletul doritor de repaos !
Când pämântul provincii ne la toatene surâzând sale, suntem datori a nu
sä irnboldul ratiunii. Dobrogea arenevoe interrorul ei de ce seca pretutindeni Printre aceste socot prioritatearevine de comunicatie, de a ne-am resimtit du-dureros ultimele timpuri. Ar fi un rezultat ne-intelegerii problemelor moderne, ca Dobrogea nu-si pesolul ei retele de ferate, care lege nordul cu sudul
vinciei.Pe linia Megidia-Tulcea - care e pe cale a
se complecta - Megidia-Bazar gic, nevoile localealte care sä se concentreze la Constanta, una, plecând dinacest oras, ar trece prin Megidia ar face jonctiune cuferate din sud; o adoua, plecând tot din Constanta, s'arîndrepta spre Babadag-Tulcea. Nu mai yorbim de calea feratäHârsova-Constanta, care se impune ca podul de pestedin acest punct, scurtând prin aceasta drumul spre mare atproduselor ce ar veni din nordul
Chestiunile economice ale Dobrogei sunt menite anu numai pe cei dela fata locului, ci de oarece
provincie reprezintä locul de scurgere al produselornoastre alte a märfurilor din pentruconsumul intern ; de asemenea ea va fi rezervoriul de bogätiipentru tranzit räsáritul Mediteranei
Când faptele ne vorbesc real concret, nu ne rämânecât grabnic pricepere la chemärile
J. Stoenelcu-DunäreInginer, Constanta
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA 1444- Lupta dela Varna -
a lui Mircea Mare, carela titlurile sale pe acela de al pämânturilorlui Dobrotici Domn al Silistrei» figura mai luminoasá a
cel Mare, lui impotrivase de de neam,a aminfire astäzi nu numai baladele
românesti, dar cele sträine. In cântecele sârbestiel se numeste In vechile scrieri polone,boeme sârbesti, el e numit mai alesea sub forma româneascd«lancul». Chiar Bizantinii scriu uneori Inbaladele din Dobrogea se un «lancu sauSibiencea.
Pe atunci stäpânia la Turci Murad (1421-1451).La 1422 el Constantinopolea, Bizantinii, ajunsi lacapätul decadentei sunt siliti a-i tribut. Imperiulnu mai de cât capitala, Peloponezul orasele Mesem-bria Anchialos de M. La 1430 cuceresc
pe ocupaserd cu putin mai Venetienii.Sârbii, peste cari George Brancovici, un viteaz,pierduserd Belgradul vremuri triste. Bulgaria seclase adânc in somnul robiei.
Privirile din Balcani erau acum mndreptate spre
1) Vezi C : Geschichte der Bulgaren. Praga 1876363-364. Originea a lui Corvin a fost limpezita definitivde W. Schmidt In Stammburg der Hunyade in Siebenbürgen" Sibiu
pag. 78 urmät.2) Balada Vode s'a publicat In Dobrogei an. I No. ;
balada Enciu in colectia d-lui T. Burada InDobrogea", pag. 174.
www.dacoromanica.ro
97
Carpati, Ion Corvin de Huniade se cuin contra Semilunei. La 1442 el armatele turcesti care
in Transilvania; in anul urmätor, conducandostile lui Vladislav, rege al Poloniei el
victorios dincolo de Sofia, la trei zile de de-pärtare de Filipopole. La intoarcere, nu departe di Nis,
altä armatä turceascd in lunie 1444 se inchee pacea.pace cererea legatului papal, cardi-
nalul lian, regele comandantul ostilor, Ion Corvin,din in contra Turcilor. Cu toate de re-
nunfare la expeditie ale lui G. Brancovici mai apoi ale luiDracul, regele Vladislav mai ales Ion Corvin, i
se promisese Bulgaria, persistard Planul erasa inainteze Peninsulei Balcanice la Dar-danele, unde flota a sä alungenitiv pe Turci din Europa. Murad era ocupat in acest timpcu in Asia
dar Dunärea pe la Orsova pefärmul fluviului la vale. satul Florentin,apoi prin Vidin, pe la «me-
Bulgariei.. armata, ce orasul lazidurile cetätii, un popas
1) Amäwintele acestei expeditii se gäsesc In cronicariscriitori :
a) Dlugossi Historiae Polonicac, Frankfurt 1711. CarteaXII col.- 799 urmät.
b) Philippi De rebus a Vladislas Polonorum atqueHungarorum rege gestis. Ed. Schwandtmer 1746 ; Tom. p. urm.
c) Antonii Bonfinii, Rerum hungaricarurn decades 1568. Liber VI,326-328.d) Mar:ini De origine et rebus libri
XXX. 1568, Cartea XXI, pag. 326-328.e) Laonici Atheniensis Historiarum de origine ac
rebus gestis Turcorum. Ed. Migne 1866, col 323-335.f) Petri de De Monarchia et S. corona Regni Hung. Centuria
V pag. 664-666. In vol din hung.g) Spondonus ad. ann. 1444; Pallatius In Aquila austriaca,
42 cap. ; Annales Silesiae ed. Wittenberg, p.140; Foresti tom 6 Mappamondo istorico, lib. 2 cap. ; Reg.Hung. Period. 14, § ; Petrus Albinus Commentatiuncula de Vala-chia p. 16); B. Vapovius ; P. ; Andreas un contemporr
luptei la Varna etc.
www.dacoromanica.ro
98
In acest time soseste de peste Dunäre in intâmpinareaDracul, Românesti. Când väzit
mica armatá a lui VladislaV, sä se de rezul-fericit al expeditiei pe rege sä
de oare ce .sultanul, el, când merge la vândtoare totare mai multi oameni cu dânsul Neputându-I convinge, mai
urma opunerii lui Ion Corvin, care anumite planuricu privire la Bulgaria cu care in conflict,hiar de cu Turcii, - Dracul deteun corp de de sub conducerea fiului - pro-babil - grija dea decare pärintescul sfat ca, cazul unei nenorociri, nu sesoare adversitatea soartei, ci sa se pentrumai Mai multä regelui de oare ce,
Dracul, din cauza multor pe care letase tara, mai ramäseserd oamenii necesari pentru culti-varea ogoarelor.. Ii mai dete doi cai foarte iuti cari
1) Din col. : Lustrato autem exercitu Regis etpaticitate perspecta, fertur Regem multis precibus, consiliis etasionibus ut in Ungariam, omino coepto, rediret, rogasse, debilemet minis parvum numero exercitum afferens, neque in belliditcendum periculum et discrimen: cum Caesar Turcorum et tantarumcopiarum paucitate nullatenus vinci posset, qui maloribusvenationes ferarum exercere consuevit". Callimach, etc-
2) Bonfuzius, Hic (Vlad Dracul) filium antequam dimitteret, stu-diosissime monuit ut, si parum prospere pugnaretur; ne fortunaeiiniquitate colluctaretur, sed ad meliora se tempora reservaet." In satul
vräjitoare mezise regele va pierde lupta dela Varna, dar cä rämäsitele armatei vor pe Turciadauxerant Draculae metum Bulgarae cuiusdam anniculaesponsa, quae ad Sullonum belli exitum ab eo rogata, responditVladislaum regem malis ad Varna auspiciis puenaturum et profligatiexercitus reliquias adversus Turcarum deinde felicius
3) Bonfinius, pag. : modicis copiis magnitudine animi etentia, nec non excellenti suorum militum virtute, Turcarum bellum vixChristianis omnibus tolerabile, praeter omnium opinionem, sine Milsternae gentis auxiliis diu toletavit, tantamque assiduo bello provincia-
iacturam fecit, ut vix superessent qui agros colerent. Aceeasiadmiratie apreciere la pag. ; Vlad Dracul haudmerosissimae gentis Princeps, nullaque externa ope adjutus, bellum.Christianis simul omnibus intolerabile, sustinuisset magnitudine animi etvirtute suorurn diutius quam de tam iMparibus posset,
www.dacoromanica.ro
99
ajute la fuga ca4ul unui dezastru, precumfoarte credincio*i cunoscatori ai drumurilor locu-
sfatuindu-I nu-i departeze nki un moment dedânsul. ')
In fine o*tile la drum, «peste câmpii intinsegoale, .având spre dreapta catre miazä zi ce despart Ro-mania de Bulgaria cari se de la Vidin chiar de laNicopole la Marea Galatha, pe unde mergila Mesembria Constantinopole, tot pe tärmul märii». 2)
In drumul rdsboinicii toata Bulgaria«foarte multe clädiri de-ale generaliromani precum monumente de inscriptiigrece latine; cu arcuri coloane care in cea mai mare parte
ruinate de räutatea Turcilor». 3)Armata se in drumul ei nici o consideratie nu
numai fata de Turci geamiile dar de BulgariGreci, mai ales in din spre mare, «distrugand ca
fierul, focul toate instrumen-tele tuturor crimelor.. 4) Ea foc multor sate,regele interveni opri sacrilegiul. Ajunsera in râulPamissus care, isvorând din muntii Haemus [ Bal-
se varsä Marea Mesembria Odessus
plusque ab se interim hominum amissum, quam agrisdis colendisque superessent, quum eventus quotidie admoneret; contra
multitudinem, paucorum suorum virtutem magis admiraudumesse, quam efficacem.'
1) Dlugosz, 800 : donavit illi duos equos velocissimos-et duosValachos fidissimos, omnium itinerum et locorum peritos, Regentut illos a latere suo numquarn discedere poteretur, enim sisibi accidisset discrimen, equorum velocitate et hominum illorum peritiafacile evitare posse, Idem la Callimach pag. 510; Cromer pag. 326;
2) col. 803.3) Dlugosz (col. 800): Dimisso igitur a sinistris amne Danubio
per fertilem Thraciae provinciam exinde iter assumtum est, ubi plurimapriscorum Imperatorum ac Ducum Romanorum sumtuosa insigniaqueaedificia ac marmorea monumenta Graecis et Latinis litteris scripta,comperta sunt, arcus insuper et excelsas columnas, quae pro maiori parte
Teucrorum malignitate corruerunt." Idem Cromer pag. 326.4) Callimach pag. 511 ; Bonfinius pag. Cromer pag.
; Dlugosz col. 801.
www.dacoromanica.ro
109
Ad descoperird mare multime de vase plutitoarede carora le foc, erau pregatite deTurci vederea unei expeditii pe Dunäre. Ele adeca trebuiau
fie scoase mare pe timp linistit duse la gura cea maia pentru ca apoi sä fie transportate pe fluviu
in sus in Unul altul apoi oraseleVarna, Petret sau Pezechium [-Provadia
varna, Caliacra, alte localitati asezate de-alungul tarmuluiUnele cucerite prin asalt, Turcii din ele
aruncati pe ; altele, precum din care garnizoaneleturcesti pe mare, s'au predat de sosirea cuce-ritorilor au sträji crestine.2)
In acest timp Murad II avea Caramania. Vestitde «ducele Tribalilor» Panonii au trecutMurad II pace in Asia porneste spre Europa.pontul era ocupat de corabiile Italienilor celor-lalti occidentali, cari aveau sä impiedice trecereaTurcilor. Chalcocondylas, Sultanul de unvorabil care timp de mai multe zile flota dea naviga in Hellespont. Cromer Venetienii Geno-vezii, corupti cu bani, cauza se cuTurcii.3) Astfel Murad II trecu ostile peste Dardanele Eu-ropa, din drum pe din Bizant de expeditia sa
lui Vladislav, se cu trupe,drumul Balcanilor spre miazd-hoapte.
Locul luptet La apropierea Turcilor, Vladislav Ionor-vin greseala de a locurile tari din muntii Balcanispre a se cobori din apropierea Varnei. Descrierea
1) Callimach pag. 511 ; Bonfinius etc.; vasele stint ,,scophaefluvjales", sau fluviales".
2) col, ; Callimach pag. ; Cromer pag. ;
L. Chalcocondylas. col. 323, Varna predat, cetatea de la Cal-Jiacra fu Panonii pe ziduri icetate apoi acest an, 1444, armare
peninsula Calliacra. Dinteun isvor diplomatic (Ljubici,p. 398-400) se vede In 1396 Calliacra, fosta a lui Ivanco,fiul lui Dobrotici, in crestinilor cari anume, nuafirmr, scrie d-1 In istorice asupra ChilieiAlbe, pag. 57.
3) Chatcocondytas col. 323; Cromer pag. 326.
www.dacoromanica.ro
101
featrului de este redatä de cronicari cu multa precisiuneclaritate, ca când ar fi martori oculari. lima-
chus, care moare la vre-o doi ani dupa lupta de la Varna, scrie :eMuntele Haemus (Balcanii) ia inceputul cam de pe la
Mesembria Macedonia MoesiaSuperioara, trimite de ambele ramificatii ca niste umeri.
mai nu departe de inceputul incovoindu-se spredreapta, lasându-se spre M. descreste pe inculmi mici, ce, prefacându-se in se pierde
In aceste locuri sunt foarte multe parte salbatecesterpe, dar parte fertile din naturä prin locui-
torilor, oferind turmelor oamenilor. Varna seaflá la malul märii, promontorii, ungolf nu de adânc in sä poata pluti pe el
cele grele. Pe until dintre promontorii se afla Galata,iar pe celalalt Macropolis. Coastele dinprejurul orasului suntadoperite de vii de livezi pomi roditori. Valea, având pedreapta mici rare, e de tarani. Pe stânga,unde se Galata, la poalele colinelor se aflá o balta cese cu apele ei stätätoare spre apus ca a doua
')In aceste se armata lui Vladislav, având la
apä, lemne celelalte necesare pentru trai.partea stânga catre nord, se aflä alfi
colo de este un spredin spre Moldova pe o distanta
de cel putin opt zile, in nici nu estea se mäsura departärile in mile nici nu s'a vre-osuratoare. spre numitul se laM. ; muntii de care am vorbit, se terminá chiar lamalul aproape de Varna, spre partea Galatei, caresta la aproape 500 pasi departe de acestea toatesa fie notate, pentru ca cititorii mai bineluptei al fugii.»
Este evident de care vorbeste ad cronicarulDlugosz, nu sunt de culmile cu pante repezi ale
1) Callimachus pag. 512-513. Vezi c.2) Dlugosz, col
www.dacoromanica.ro
102
dealurilor päduroase se de la laparalel cu linia Rusciuc-Varna, pe partea de
Nord-Est a ei; pustiul, desertum", de dincolo de acestimunti, miaza-noapte, este stepa de a Dobro-gei, care se de la o linie Silistra-Balcic, pânä pegranita de nord a judetului Constanta.tinderea stepei la Dunärea Moldovei,vine de acolo armatele crestine, dezastrul de la Varna,reträgânclu-se spre nord, au trecut Dunärea pe laPina-Petrii prin urmare necunosand regiunea dealuri
a jud. Tulcea, Inchipuit stepa se prelungesteDunärea Moldovei.
Dezastrul. In cu ostile salea miros se cam speri-
crestinilor, sosi el la Varna. In seun consiliu de räzboiu, dacd-n'ar fi mai bine se
mai tari ; birui lui Ion Corvin de Huniadea da räzboiu vitejeste se orânduirea
Focurile din tabära Turcilor cerul noptii.. nul trimite ate-va mii de cäläreti sä cerceteze väile, dealurile
stepa de la miaza-noapte, spre a se convinge de putereaa adversarilor. Cronicarii pomenesc de oare care pre-
vestiri rele, care au precedat lupta. se spune decerul era senin marea totusi se din spre apus
vijelie smulse steagurile din locurilele rupse. le steagul Sf.
Gheorglze, care se afla grija aceeasinumai - dar elementele naturii
sprijiniau biruinta (col. 804).In tabära lui Vladislay. Ion Corvin, care conducea cu
lupta, pe Panoni la dreapta, peDaci la stânga El cu cdlärimea sprintend aRomânilor nu-si fixä nici un ci sta gata ajutoracolo unde i s'ar armatele crestine '). In fine,
alte multe dispozitiuni, atacul
1) Chalcocondylas, 327.2) Bonfinius: Corvirnis denique expeditissimo Valachorum
equitatu nullum locum definit... etc.".
www.dacoromanica.ro
103
spre seard, biruinta separte ambii adversari, crestinii
inaintau victoriosi, acum se reträgeau seIn tumultul aceea, moment dat Dacii
Chalcocondylas 1) Turcii sunt risipitifuga, nu se mai d spre comorile sultanului,care se afliu pe cämile ; dobitoaceiede präzi se tabära de a mai participala Se contribuit in lafrangerea de oarece Dlugosz pe
momentul care s'au aruncat asupra prdzii, n'aumai fost de nid un regelui, mai lacomi de averi de
de In cele din Ungurii nu mai sustineatacul se spre Galata, golf lacul de
mare, de ad fugäriti de Ttirci spre zi prinpädurile dese ale muntilor Balcani. risipa urmä aceeaa In momentul mai al luptei, Ion Corvinceru regelui intre cu rezervele sale luptä ; regeledislav fu inconjurat de iar capul säu fu purtatunei prin Mai apoi sultanul unment pe locul unde '). mortii regelui de-
totul armata care spre risipä.Fuga. Unii, din necunoasterea regiunii, se chiaf
spre Turcilor, unde parte ucisi, parte luati ;
se indreptard spre apus, prin Peninsula Bal-in Albania. Cardinalul pierzandu-se de Ion
Corvin, nu se cum, in toväräsiasoti de arme la unde un treceapepeste fluviu, unul unul, luntre foarte micä. Pescarulobservand, dupa scufundarea luntrii säle, nobilul cardinal, im-
in vestminte de pret, sine o mare cantitateaur, ucise pe hainele
1) Chalcocondylas, col. (cartea VII).2) Dlugosz: aeris cupidiores quam gloriae", ... nullo fuerunt
Regi subsidios...3) eodem loco.4) Challimachus pag. : regio corpore invento, modicae
altitudinis columnam, quae hddie quoque cum inscriptione rei ges-in statuerunt".
www.dacoromanica.ro
104
1) Ion de mai ales desunt singurii ce cunosc aceste , spre
miaza-noapte de Varna stepa pustie atrecu Muntenia pe din jos de la localitatea
«LaEpisodul acesta al fugii lui Ion Corvin pria Dobrogea ne
pe noi deosebi, oarece ne descopera stareacrurilor acestei provincii anul 1444. ce scriecronicarul Dlugosz :
«Ungurilor, Valahilor celorlalti din armata regelui fricale puse aripi picioare, in Voevodul Ion Corvin,pitanul arrnatei, care avea pricepute, ajunse numai in
zile nopti la malul la vadul Lape unde trecu Valahia; nu in trei,chiar in patru, sau cinci zile nopti, la mal al Dunarii
sa manance ceva, un de obiceiuzece, sau opt zile, printr'un care
nu se nimic pentru omului ;zile, n'au descopetit o nu lânceziau
de'sete foame. de Valahi nimeni nus'o fiecare .d urna Liteaculo, incos'a
alegeau drumul nici o .cei
cari fugeau de lar dinziva soare stele, chiar ocoliau,
ajungeau cu bine la Aceia cariläuze Români, sau locurile Turcilor, pe le so-
sau fie fie defie de ')
Varna s'a dat la NoLmbrie 1414.
Dlugosz, liber XII 810. In Cromer 327.2) Dugloz col. 8J9; Fugientibus atuem Ungaris, Valachis et
de exercitu Regis, timor alas, ut WoiewodaCapitaneas exercitus, qui certos ductores habuit, d wbus diebus et
ad ripam Danubii et ad Lafflocze demum In Walachiamevolavit, quidam tribus, quidam In diebus, quida.m veroqu diebus et et jam nihil comedentes, adripam pervenarunt ; ad quatn in decem vet ad diebus
equitando vix per ipsum, in quo
www.dacoromanica.ro
105
Povestirea aceasta are o lature geograficd etno-sau mai de antropogeograficd.
In aceea ce priveste partea cronicarii au prinsbine atât linHle mari ale reliefului, cât caracterulsagiului. Ei ne dela lin pe lasembria de M. se culmileroase ale Balcanilor, pe cari, moda a vremii,numesc Haemus ; cum apoi dela Varna la seculmile altor munti" care nu stint decât dealurile repeziduroase ale Deliormanului, linie feratá Rus-ciuc-Varna ; cum Bulgariei dela apus de aceste dealurise ca niste câmpii intinse golase, lipsite de umbraunor ce cresc in locuri mai umede decât acelca ale unuitinut calcaros in ; cum, sfârsit, la nord de pa-durile Deliormanului, actuala Dobroge, ostile crestine, risipite
dezastrul de la Varna, o pustie, ape,nu se nimic pentru trebuintele omului», un
ca cuvântul din cronici. incentrale apusene ale podisului bulgäresc, armatele
gäsesc calea sate orase, adin Bulgari, din Greci mai ales spre mare - din Turci,cari din aceste timpuri aveau geamiile prin aceste
geamii pe care ostasii le profaneazd le pe
ad usum humanum est repertum plerique tribus equitando diebusnullas aquas reperierunt et non pauci languebant et inedia.Praeter Walachos nemo quo tenderent scivit, nam quisque ad
se partem convertebat, ad ipsum aut impellebat timor, aut abipsa fortuna trahebatur. enim ratione agebant qui sine
fugiebant. siquidem per noctem vero per steliasetsi quandoque circuirent lawn ad Danubium profecti sant. Quiautenz Ducibus Walachis caruerunt, ad loca, quae Chri-stianorum esse putabant, pervenerant, errore,que ipsa perierunt.,.
Idem Callimach pag. : Hungari vero et qui illis desertapetierant, Walachos, locorum inscitia, aegre ad Danubium per-venere. Si quos tarnen fortuna egit, vigilia, frigore.situdine, caeterisque adeo prius afflixit, ut saepe quod
potius iugulandos se praebuissent, Errantes perinedia dissolvit, aut ad terras hostiles perlatos, servitus excepit».
Idem in Bonfinius: Exhis qui fugerant, locorurn inscitia variamortis genera, praeter Walaclws, conjecti aunt".
2www.dacoromanica.ro
106
malul Dunärii ei cari tree pepeste fluviu Muntenia in luntrile micute, - schimbDobrogea, stepa, este ca o de oameni,ca un «desertum». De acest cuvânt «desertum» nu
ad-litteram, ori cum, cel putin maluile H
ale märii trebuie mai fi ceva din vecheael stä mult adevär. Cu micile sale rare, pitu-
late fundul väilor adânci, unde apa e mai la stepaDobrogii chiar 1877 acest deCu mult anul 1444, Dobrogea abia de vre-o
decenii fusese seama de MirceaMare - Mircea moare 1418 nu numai
dar in toate Wile din aceastá parte a Europei, märturille vrerniiaratä o densitate de populatie mult pustii.
s. ex. Muntenia, isvoarele pe care le-am folositmai sus, numesc pe Dracul «Principe al unui neam nuprea numeros., care nu poate pe aliati de 4003
motivând din cauza multor räsboaie, «abia i-au mairämas atâtia oameni sä cultive ogoarele». tim-
noastre Alexandri, Odobescu au vorbit deBäräganul Munteniei ca de un pustiu cercetat numai de
ciobani, satele se numai de-alungul ape-br mai mult el sä ca-racterul de oameni in veacul al XV, ori ces'ar spune, neamul roinânesc nu se atât de mult.
In Moldova de asemenea erau tinuturi nelocuite, numitedocumente, «pustii.. In la 1412 dintre Sigis-
mund, regele Ungariei Vladislav, regele Poloniei,potriva lui Alexandru Bun, cäruia i setara douä, cazul moldovean n'ar fi
respuns monarhi, se de«câmpii M. carede stepa a Bugeacului. ') De asemenea Guillebertde Lannoy, timpul prin Moldova
1) ,Transcenso autem fluvio Pruth residuae sylvae, procedendodirecte ad usque ad Mare cum eisdem campisdesertis per medium dividantur% Xl p. 33.
2) Dela Camenita G. de Lannoy inträ Indova) dupä un drum marl pe Domnul Alexandru.
www.dacoromanica.ro
i67
la 1421, vorbeste de «mari pe care le-aPopulatia expansiunea sa mai veclie
M. Neagra, ocupase mai apelor curgatoare, aleNistrului, ale Dunärii ale celorlalte pentru ca maisä se in secetoase.
Aceeasi stare de lucruri se poate marturiilevremii Ucraina, pe atunci Ingaria, in special In unde cucerirea turceasca pedeoparte,
expeditiile crestine de alta, simtitor populatia.mai ales din M. in Bulgaria catDobrogea, se simtitor de fata Turcilorcari, din acest secol, cea mai puternicazare a in Europa, in de räzboiul de la 1877stepa Dobrogii, Bulgaria räsariteanä Rumelia erauocupate de o massä aproape de Turci. Singur tarmul
mai ales malurile Dunärii mai capabile säresturi din populatia. crestinä mai veche.
Din ce neamuri era aceastä populatie InDobrogea ?
comunicare Academiei d-1 N. lorga adovedit, dupa scriitoarea bizantina Ana Comnena, sec. a1080-1099, existau Dobrogea tärisoare Inchegatecetätilor, deosebire de voevodatele din Carpati,chegate pe väi. Un mic stat de acestea era jurul Silistrei ;altul jurul Vicinei. Poporul care a Intemeiat acestedate nu era nici bulgaresc, nici peceneg, cáci Comnenaaratä ca aceste regiuni era o populatie deosebitäde Pecenegi, una cu care acestia pornirile trebuiau facäo una care era de lege rebeliizantini casatorie pe ficele
o populatie deosebitä de -Pecenegi, urmare,- de a acestora - care cul-meiul, ale ogoare stint de ori pomenite,
un sat zis Cosial". Alexandru pe sä nu treacácáci s'ar puno priinejdie apoi n'ar In asenienea
Lannoy se sa prin Seprin mari cale de patru lege la Cetatea-Alba".
forgo: Stud. ist. asupra Chiliei Cetatii-Albe. Bucuresti 1900 pag. 82.pustii" prin Nrtile de N. ale Moldovei prin Bugeac.
www.dacoromanica.ro
indatinat al dintâi a o simplä turtä,grâul. Dar nu poate fie
nu din sud, cidin nord, vorbind nostru ca noi
«Domnii români din acest timp au fost, AnaComnena, Sacea, Seslav dintâi Domn din se
Seneslav numele e luat dela Slavii din apus 'nu delaBulgari) probabil venit Pecenegi). Putemadmite lorga - cä, sub hegemonia bizantind ur-
au Românie, aceastäasupra Dobrogii esului muntean, când, veac maitârziu, pästorii români din Pind au fundat aci un statunitar, imperialist, pe care de aceca pus cutraditia a tarilor bulgari')».
sec. XII XIII nu numai Dobrogea, dar Bulgariain Balcani dincolo de Balcani, erau de
plugarllor pästorilor Români, dovedite prinmärturii.
Intr'un publicat in intitulat: «Numevechi ale Dobrogii», am arätat cä in anul 1253 minoritWilhelm de Rubruquis, calätorind misiune la Tätarii ceocupaserd stepele Ucrainei, nume§te tara dela gurile spre
«Valahia, care este tara lui Asan», in deosebire degarja, care vine mai spre apus; in imperiului latin deräsärit (1204-1261), cronicarul francez Geoffroy dedouin nume§te Balcanii räsdriteni Vlahiei», «la montagnedela Blaquie., tara dela nord de ace,ti munti «Bla-quie», locuitä de «li Blac tot «tara
de Blackye», o nume§te cronica anonimä indialect de Valenciennes ; pe la 1188 Ansbertus, cronicarulcruciadei lui Frederic Barbkro§ie face deosebire Bulgaria
teritoriul de unde se varsä in careel «stäpania un oarecare Român Calo-Petru fratele
1) Vezi «Neamul Românesc. din 15 Mai 1919: Doud veacuri maide N. Vezi Revista an.
V. No. 6-7 p. 103 : N. lorga, Cele cristalizdri de stat aleIncheie astfel ; Cu ele statese se admit conclusiile noastre, istoria
organizate a
www.dacoromanica.ro
Crasian, cu ;
cronicarul bizantin, un martor ocular,erau locuiti de barbal ce locuesc peste tot cuprinsulmuntelui Hemus cari mai se numeau Mysi, iar acuma
se mai la nordul Balcanilor ode impdratul .bizantin
in expeditia contra foc secerisului snopiademenit de vorbele ale Vlahilor, cari s'au
n'a mai luat o coercitivd, ci s'a intorsin capitala ; in fine, papa Inocentiu are cuno-
de originea a Asanizilor a poporuluiIonitä despre tArii tale, care se
socoate coborator din Unele izvoare bizan-tine pe Dobrogea, apoi la Anchialos
M. in sudul Balcanilor pe la Vizya la anii 1095,1284 ; cronicarul Cinnamus, vorbind de expeditia lui
Comnenul in contra la 1166, armatabizantind, care trecu prin Dobrogea Moldova, eraalcdtuitä ales dintr'o multime de despre carise zice sunt din
Toate aceste altele, care vor ne duc lasi rezultat, anume evul mediu, prin sec. XI,
XII Dobrogea regiunile mai meridoriale dinBulgarie aveau o numeroasd populatie de agricul-tori cari reusesc la micivoevodate jurul cetatilor, iar mai sub Asanizi,joace un rol de frunte in istoria medievald a Peninsulei
Si acurn, un alt moment i'storic, lupta dela Varna1444, la care cei din Transilvania, din TaraRomaneasca, iau o parte. Isvoarele istorice, care vor-
despre acest eveniment - nu sunt putine aceste isvoare- sunt unanime a la nord de dealurileterului, crestinii, retragerea spre vadul dela gura
au un .desertum».Intre aceste timpuri : domnia lupta dela
Varna, trebuie, prin urmare, sä depopularea pierderea
No. 18-31.
www.dacoromanica.ro
pe a caracterului românesc al regiunilor dinspre M.
prima ar fi invazia din 1241care pe Europa centralä, n'a crutat nici Peninsula Balca-
se ce dezastru pentru crestinii din aceste aleEuropei a invazia din 141. Mäcel, pârjol,duri de robi. Ungaria fu de-abinelea la pämântparte depopulatä. nici Dobrogea n'a unei soarte iden-tice. trecerea Asanizilor fu obligatä a plátitribut, pe lângä faptul casä fu a da osecure grâu mare cantitate
Cumanii cari la aceastä lozuiau in stepele delanordul M. Negre, unii in .inimaUngarief, unde astäzi le perpetueazd numele :Cumania mare Cumania altii Dunärea se a*e-
in stepa Dobrogei in dunäreand. dinbrogea se sub influcnta bisericei bizantine de ad, iarurma;ii cu diferite neamuri ca tippologic oarecare sunt decât Gägäutii de
din Bulgaria reusesc se tärii deadinastia Terterizilor. Mai ei se contopirä cu Bulgarii.
Invazia sudul Dunärii pentru Dobrogea,rezultate importante, pe deoparte därul acestei provincii o
noua : Cumanii, de alta läsä oare care goluri,1263 vedern o colonie de 10-12000 de Turci cari,
condusi de Baba Saltuc, M. din Asia seImprejurimtle Babadagului.2) Peste doi ani acesti
coloni in Crimea. Intre invazia Tätarilor din 1241grarea turceascd din 1263, anurne 1253, cade afirmarea
Rubrugius Dobrogea pärtile din spre miazäzi de ea, se numeste lui Asan».
dese incursiuni Tracia Podolia, suntcele din de Olgerd, marele principe al Lituaniei
gura Nistrului» in anul 1333. numiti de Sarnicki:Kadlubeg, Dimitrie Kaizibeg, se refugiard atunci Do-
1) Dupä Rubruquis.Hist. de l'Empire vol. pag; 46, 164 165.
Este prima aezare turceasa In Europa, probabil de bizantinj.la 1263, 1265.
www.dacoromanica.ro
111
brogea.1). La 12 are mareaUngaro-Romând contra lor, la care
al Moldovei Nicolae Alexandru Basarab al Munteniei,care cuceri la tara sa regiunea locuritor basarabenedin spre astfel peste Nistru.
Cu toate nenorocirile aduse de incursiunile Do-brogea totu§i o care In marea eimajoritate nu putea fi de româneasca. Çumanii câtia§ezat stepele acestei provincii, nu fi prea numero§iNici in cursul istoriei, stepa dobrogeana n'a pututun nurnär prea mare de oameni ; chiar azi, când ocupatiaprincipala e agriculturá, necum in Cumanilor
mult De elementul cre§tin acoperiämai ales zona cu ape nord.
element cre§tin se dovede§te dintr'o a posesiu-Patriarhatului din Constantinopole din anul 1320, in care
se pomenesc castele patriarhaIt : (=Ca-(-Cranea-Ecrene),
sau Licostomium), =Geramia, Dispudar),(-Silistra) 2)
La 1340 la Vicina un episcopat, având in frunte peesmeritul Mitropolit (sic) Vicinei prea cinstit Macarie»,care nu-§i va diecesa la1359 Patriarhul din Constantinopole o scrisoare
Basarab, Domnul Române§ti, prinrugärnintilor sale nume§te pe
sfintitul Mitropolit Vicina, chir lachint», altregii
Aceastä a identificata de unii cuiar de o localitate ceva mai josul Du-
närii, poate pe la Niculitel. In caz, ea un epi-scopal dobrogean.
1) Sarnicki:'Annales p. 1134. Comentariu In : Goldene Hordep. 297. Vezi i N. lorga: etc. p. 38.
2) vol. XIV, pag. 1.3) Idem. Pentru Luca, episcop de Vicina In
Pachymeres, ed. Bonn p. 377.4) Hurmuzaki, vol. XIV, partea pag. 1-6.5) La care se numeste astfel cam de pe la 1850
care, sub numele de Mdn4stirea, se din vremea Mihawww.dacoromanica.ro
112
Faptul acesta are o insemnätate mult mai mare decâsimpla vanitate provinciald primul Mitropolit al Tärii
a fost adus din Dobrogea. El ne provinciase o numeroasä populatie
care nu fi de cât mai ales româneascd, - incât s'a simtit nevoia a se pentru ea un episcopat laVicina, de altä parte din moment ce un episcopgean de Vicina e numit Mitropolit al Române§ti, prinsusi acest fapt s'a pecetluit o mai strânsämaluri ale Dunärii, care a precedat poate
din acest timp chiar Domnul Române.5titeritoriul acestui episcopat din nordul Dobrogei, cum
dincolo de Dunäre, regiunea limanelor basarabene.Cam acela timp, din mijlocul Cumanilor arnestecati
parte cu spre M. prin urmare,din acestor se ca arhonte,un oare-care Balicd, care, nume poate fi Român. El iaparte la luptele civile dintre impäratul Ion V Paleologul pre-tendentul Ion Cantacuzin, trimitând impäratului in ajutor, la1346, o mie de sub conducerea fratilor Teodorbrotici. Dobrotici se in Constantinopole unuidemnitar bizantin, Apokaukas, fu numit comandant alMidia de Neagrä. vreo doi el pierde cetatea
iara*i alti doi ani apare ca Despot bizantin lase intindea la M. Neagrá, dela cetatea Emona,
capul Emineh de azi, 'spre gurile Res.edinta oCaliacra.
Viteazul In sec. XIX, exista o cu un caracter arhaic,descoperitä desgropatä parte din Pentru
la sec. XVI, vezi G. Dousae: de itinere suoConstantinopolitano epistola. 1599 : Hinc (de la Babadag) digressi, invicum quendam diveitimus, qui uno a Danubio distat,unde post aliquot dierum intervallum - nam Danubii congelationempectabarnus - in pagum Obluczice, sive ut Turcae nominantpenetravimus".
1) astAzi trece drept orA5enesc al GagAutilor.Multi din ei s'au grecizat ; altii s'au bulgarizat. Azi au rämas putini
In Cadrilater, marea majoritate s'au a5ezat In BrgeaculBasarabiei, dupá rgpirea acestei provincii de Ru5i. dinBugeac Dobrogea, Dobrogea pentru I3asarabia
www.dacoromanica.ro
113
Dobrotici comerciale ba chiarconflicte. Moare la 1385. De la dânsul abrogei, estines mai ales asupra stepei. Biserica acesteitimpul de patriarhia de Constantinopole. Aceastä
dependentd, religioasä, a statului lui DobroticiByzant, caracterizeazd bine de Bulgaria
Dobrotici Ivanco, un neinsemnat.La 27 Mai 1387 trimisii Costea Jolpan, Con-stantinopole un comercial cu Genovezil, care se vede
acestia aveau relatii de statul lui Ivanco cu Grecii,Bulgarii, altii". E natural sä fie pomeniti mai
acestia erau sufletul comertului in orasele M. Negre ; e
natural sä fie apoi Bulgarii, fiindcä contactulGenovezi negustorii täril lui se porturi, carierau stint mai ales pe coasta de la spresud. Dar nici un caz pasagiul de mai sus nu se poate referila populatia Dobroge. El ne poate de câtasupra alcätuirii etnice a negustorimii din porturile maritimemeridionale ale numai
Ce va fi avut Ivanco, nu Dobrogeade la moartea lui Dobrotici, in stäpânirea lui Mircea.Ivanco avea numai partea de zi, imprejurimile Varnei
aceastä extindere a sale bine pasagiuldin' mai sus citatul tratat comercial. La titlurile sale, MirceaMare pe acela de «Despot lui DobroticiDornn al Dristorului», «Terrarum Dobrodicii Despotus et TristriDominus.. Pentru aceastä frumoasä cucerire traditia o formasefratele sau, Dan Voevod, care moare in lupta
1) in capitolul Die Bulgaren und in ihrenKulturgeschichtlichen Beziehungen" din publicatia Die Dobrudscha" Sofia1918 pag. 71, nege insernnätatea negustorimei gre-cesti din porturile M. Negre, scriind Acestia din urmá ernu de sigurcolonisti greci la märii" si a se neamurile Greci,Bulgari n'ar fi negustorii din mica a lui Ivanco,dusk la zona Varnei, singurii ce intrau In cu Genovezii, ci popu-latia provincii. Aceeasi o face d-1 St. In
publicatie, In Der Volkscharakter der Dobrudscha" lapag. 91, : Greci, cari sunt nu din cauzanumärului, ci cauza contactului tor Genovezii, ca popor comer-cial, munai Bulgarii, ca locuitori ai
www.dacoromanica.ro
-114
tarul Bulgarilor. «Lupta se pare, cu mo§-tenirea lui Dobrotici, atunci, cu cetatea Silistraca posesiune deosebitd, de la Totposesiunea transdanubiana, «Despot al lui Dobrotici»,Mircea emblema despotatului, pajura bizantina, cum se vedela chipul lui de la Cozia».
Relatiile mitropoliei din Vicina cu Tara nevoiaeconomica de a o- ie§ire la porturile M. Negre, inrudirealui Mircea Bizantinii, dar intr'o prezentaelernentului romanesc Dobrogea, sunt tot cauze,au determinat pe Domnii sä lupte anexeze acesteritoriu.
In mari, aspectul etnografic Dobrogei Bulgarieiräsdritene in timpul lui Mircea Mare nu fi deurmätorul pärtile de nord ale Dobrogei zona dunäreandlocuitä mai ales de ; pärtile de sud 'n special stepa
spre Cavarna-Balcic, mai ales de Cumani. OrwLe erauamestecate, ca 'n toate timpurile. In cele maritime predoMinaunegustorii Greci ; rdsäritul Bulgariei se prepon-
'elementului bulgäresc, destul de amestecatCumani alte neamuri.
Mircea Mare lupte Turcii incele din Dobrogea in acestora. La1416-17 stäpanirea la gurile
cetätile Isaccea leni-Sale. Dar timpul pentru onizare ruralä tot nu venise.
1) D. Mircea cuvantare comemorativä.resti pag. 9-10. Vezi Titlul lui Mirceanile lui" Convorbiri Literare XXXV-XXXVII (1901-1903); N.
: Venetia In M. Neagre Acad. Rom. Tom. XXXVJ,Memor. sect.
2) Noi credem cä nuinai Dobrogea de Nord, dar inCadrilater au rdmas dupa pierderea provinciei de
Mircea Mare, scriitorii Turci, cum este Evliya-Celebisec. XVII vorbind despre regiunea Dobrogei
dupd ce Baiazid a cucerit aceste de la Bulgari.Moldovenl, el aci soldati tatari din Anadolia. Din
cu Valalzil, au Citacii, cariei un dialect particular. Nu ori cine poate pricepe
lore, (Vezi trad. chiar acest numär).www.dacoromanica.ro
115
Sosirea aces:or ultimi barbari de semintie turanicA, de dataaceasta zi, este cauza cea mai insmnatä a 'de-populärii Bulgariei In fata cruzimiio mare parte dintre locuitori se refugiarä : unii Dunäre,sub Voevozilor ; altii, din apropierea Balcanilor,se munti. Un gol mai mare se fäc Dobrogea,
special 1444, annatele, conduse deregele Vladislav Ion Corvin, in vinse la Varna a
fuga spre nord, trecerea spre vadul de lagura lalomitei, nu de un 1)
deosebitä asupraunanimä a cronicarilor cä, dintre toti ostenii,
«singuri sunt aceia cari cunosc aceste1444 insemneazd pentru istoria etnografica a Dobrogii
«Schimbarea la Pe satele, aproape in totalitaieaprimirä nume ; de el, destul deOrasele cetdtile ocupate de garnizoani administratiemusulrnanä. Insemnätatea Dobrogei, cum se aflätercalatä intre uriasa a M. Neagrä, preaevidentä, pentru comasarea trupelor turcesti cazul ex-peditii contra Ungurilor, sau pentru anu de Sjlistra Babadagul ajung centre
la 1444 dureazä faza a etnografieidobrogene.
De 1444 secol. XIX avem faza turceascä.
C.la Conslanta
1) Repetain, chiar un nu fi, de oarepe gäsim continuitate azi
ridionale, pe isvoarele satele denäre chiar e la etc., subnirea
www.dacoromanica.ro
De sub germad Dobrogea
La 16 lunie 1917 s'a tipärit in Constanta, «Tipografiaadrninistratiei etapelor germane din Dobrogea», o brosurä de52 pagini :
Niederschrift der Besprechung mit den Etappen-undWirtschaftskommandanten, den Wirtschaftsoffizieren Regi-ments und Bataillonskommandeuren" : Referat asupra con-vorbirilor au avut comandantii de etape coman-
cu exploatarea, ofiteril eu aprovizionareacomandantii de
La ordinea au fost urmätoarele chestiuni :etapefor germane fatá de aliali.
2. Starea economid a Germaniei datoriile administratieietapelor germane.
3. Pregätirea aräturile de toamná, arenclareaogoarelor, procurarea lemnelor.
4. Pescuitul.5. Chestiunea alimentärii,6. Problemele sectiunii tehnice.7. Uleiutile minerale.8. Materiile brute de9. Administratia comunalä, f:nantele, därle,
de comunicatle.11. Dreptul civil penal ; serviciul despägubirilor.12. Serviciul sanitar.13. Combaterea epizootiilor.14. Regulamentarea circulatici persoanelr15. Plata16. Diverse.
www.dacoromanica.ro
111
Nu e interes cunoa§tem corpul ofiteresccare a participat la acest congres i s'a datnarea conducerii trebilor Dobrogii :
administratia etapelor germane.A major.
general de divizie inspector.2. Van dem locotenent colonel al statului major.3. Schulz, de corvetä, imputernicitul stat-majorului
marinei.4. Grienitz, de stat-major.5. Fellinger, locotenent.6. Ott, apitan adjutant.
B Statul major economic :a) Comisiunea economicä :
1. Kreth, apitan cavalerie, pre*edinte.2. Von Lösch, cApitan de cavalerie, eful secjiunii agricole.3. Alisch, apitan, eful scctiunii tehnice.4. Brabant, sublocot., eful materiilor industriale.5. Hahn, locotenent, ofiter de birou.6. Kobisch, comandant comisia economid.Serviciul prime de räzboiu :1. Werner,
C Serviciul administratiei :Presting, intenclent.
2. Cuntze, apitan de cavalerie, eful administratiei civile.3. Wiemers, consilier de räzboiu.4. Dr. Scholz, consilier al curtii de apel, justitiar.5. Dr. Liste, medic militar, eful serviciului sanitar.6. Dr. Viewald, medic veterinar, eful loctiitor al servi-
veterinar.7. Sopparth, arhitect, directiunii constructiilor.
H) Din comandanturile" etapelor cele econornice :Cornandantura etapelor din Constanta :
Schott von Pflummern, colonel, comandant de2. apitan, ofiter de3. Eichmann, locotenent, ofiter intendenta;4. sublocotenent, ofiter intendenta.
B Comandantura etapelor din Megidia :1. Von Bieberstein, major, comanclant de
www.dacoromanica.ro
Liebegoft, locotenent, ofiter de adrninistratie.3. Rapmund, sublocotenent, ofiter intendenta.
C Cornandantura etapelor din Cara-Orner :1. Aegidi, cApitan, comandant de etupä.2. Freiherr d. Recke, cäpitan de cavalerie, coman-
dantul pietii.3. Kleinschmidt, sublocotenent, intendenta.
D Comandantura etapelor din Cuzgun.Bärecka, de cavalerie, comandant de
2. Huck, de cavalerie, ofiter intendenta.E Cornandantura etapelor din :
1. Von de cavalerie, comandant de2. Graen, sublocotenent, ofiter intendenta.3. Peglan,
F Com-andantura din Cogelac.1. Schroer, comandant economic.2. Todt, sublocotenent, ofiter intendenta.
HI Comandanti de batalion :1. Von Baerensprung, colonel, comandantul regimentului de
al vândtorilor No. 1.2. Stoss, comandantul batal. de -Landsturm" XII/19.3. Koerber, loctiitorul comandantului batalionului
de Landsturm" XVIII/55.De oarece in discutiunile ce au avut toti acesti
reprezentanti administratiei militare ai serviciilor de exploa-tare economicA a Dobrogei ocupate, s'au lucruri de undeosebit interes pentru noi, vom da rezumat, sau vom
intregime mai insemnate din aceastä pärticare au o valoare documentarA.
Cuvântarea locotenentului-colonel Van den Bergh sede punctul 2 din din ea urmätoarele :
«Intrarea a un noroc pentruaceasta, cu greu ne putem ar fi anal
acesta Austro-Ungaria, ce cerealele, Germania ceuleiurile ce materiile
prime de rdzboiu". (p. 7).Pe urma armatei ce se reteaua etapelor
germane, care tara o pentru exploatare.Conducerea o aveau speciali§tii. Pe baza unui tratat
www.dacoromanica.ro
cele patru state, Muntenia spre exploatare GermanieiAustro-Ungariei, Dobrogea Bulgariel Turciei. Pentru
aceastä din provincie s'au luat prin tratatul deSofia, dela 2 Dec. 1916. administratia etapelor ger-
mane se parte a Dobrogei, de oarece dupd expe-Turcii n'ar fi nimic dela o
; jar, de parte, Bulgarii, din cauzade organizare a n'ar fi In stare
trebue aprovizionarea exploateze provinciaMai intervenia apoi strigdtoarea nevoie de uleiuri minerale
de materii prime de (p. 7).In jurul acestei chestiuni, care era nervul
tinuarea rdzboiului, au urmat lupte BulgariGermani. La 15 Mai 1917 administratia etapelor germane lua
dispozitiuni prin care se fixa linia de a Germanilorde catacurile trupelor ; iar la 21 Mai 1917, dispo-
zitii cu privire la raporturile cu oficiile trupeleprincipal» al prezentei etapelor germane Dobrogea
era procurarea de cereale de materii prime pentru industrie,mai ales pentru cea de Din Constanta Turcii,
tratat, trebuiau tone de cereale ; iardin provincie erau destinate acopere nevoile armatei
a bulgare mimai prisosul se dea Turcilor. In Con-Bulgarii mari
mai multe cereale li se cuvine ; prin satedin ce ce mai nervo$i, pe Germani
transportd pe cereale pentru Spre adovedi lipsa de a acestor acordard,
cele din Bulgarilor posibilitatea de a le controla tran-sporturile.
cea notificare cum armata a treia ede foamete, zice locot.-colonel Van den Bergh -
am fost gata le cereale cantitate suficientd.n'am a face o predare frd a magaziilor,precum voiau Bulgarii, ci una ordonatd, prin comision.ne-a oferit chestiunea cerealelor cumpdrate denoi» (p. 8).
De aceea, luat a nu se maiiar stocul nu se predea nimic Bulgarilor, cari
www.dacoromanica.ro
tfifelegeau cd trebue De altä partecepând dela 20 Iunie, aveau sä primeascd zilnic câte 450 tonede grâu, timp de 30 de zile. conceptia bulgäreascänu trebuia sä se dea nimic Turcilor din vechea recoltä, de oarecerecolta nu se cunostea armata a treia arfi putut de foarne.
,Cerând concursul asisten recomandäbuintarea tuturor energiilor pentru sporirea productipi exploa-tarea provinciei, de oarece durata räzboiului nu se poate pre-vedea (p. 8).
Punctul al treilea din program cäpitanul devon Loesch. El vorbeste despre pregatirea secerisului,
despre atelierele de reparat unelte despre procurareade coase si populatiei, färä a se putea satisface toatecererile, de oarece cantitätile ce se spera sä vie din Muntenia,nu s'au putut trimite tratativele cu armata
ceeace priveste predarea numitelor instrumenten'au dus la nici un rezultat". Totusi secerisul va merge bine,din cauza micii suprafete cultivate a climei favorabile,se vor scoate la lucru toti oamenii capabili de precum
oräsenii ocupatie. Secerisul pe ogoarele de pro-prietai i a fost asigurat prin vinderea recoltei acestor ogoare,sau prin munca fortatä, impusä de comandanturi. luat dis-
pentru de toamnä mai ales pentru culturaavând in vedere lipsa cea mare de uleiuri
gräsimi din Germania. E de ca din suprafata cultivatäsä fie semänatä cu rapitä de Stau la dispozitie 10 plu-
cu motor. Se va ca din suprafata sä fiela toamnä. Ogoarele päräsite refugiati e vor arenda
täranilor cu 20 lei de hectar putin. Se vor preferaaceia cari plätesc arenda imediat, sau seceris. Se vorprefera la arendare Germanii, Bulgarii, chiarstint acolo nu unmare (p. 9).
In ce priveste lemnele arbunii de se vor exploatápädurile de oarece din se poate aduce nirnic
combustibilul ce in timp de pace din Carpati pe-Dunäre din Serbia, nu se mai poate aduce. Se va procuralemn tare de lucru, coaje de tei, lemn moale de lucru
www.dacoromanica.ro
121
de stejar. Exploatarea se va face ;
unde nu e teama de dezertare, prizonieri. Se va face partedin acolo lemnele cum e
plasa Megidia Constanta vor primi lemne inschimbul la transport. o care
un caracter de (Neuland),Enereile de transport, uneltele
au fost jefuite. distruse sau stricate de care tn Bal-a forme ciudate. A se aduce din Germania, e
transportul e indelungat. Deaceea se recomandA utiliza-rea a ceeace se mai Dobrogea. 10).
Locot.-colonel Van den Bergh face un scurt referat asuprade de asupra bratelor de
disponibile asupra rezultatelor, pe care le slabedin cauze :
a) Muncile s'aub) Mare parte din populatie refugiat ; multe sate au fost
distruse; masinile au fost distrust sau ;
Piedicile puse de Bulgari.«Selbst ne singuri! desperat bie-
tul colonel german. die Dobrudscha wird mit Recht vielhineingesteck, ! In Dobrogea nu curge miere lapte ! Cu pu-tine mijloace se realizeze mult. Deci, pentru
Prin organizare se va putea face fata lipsei deNu cereti masini coase In ultimul Prevedere4Voransdenken Lemnele de sä fie adunate de cu prima-
; arAturile de trebuesc puse cale de ,
Soldatii n'au venit pentru desfAtare. -Tot ce e de prisos ladiferite comandamente, sä se libereze pentru Fiedruisoldat i se dea o Cei ce se gistingpete se tabele grafice alerezultatele agricole din comandamente de etapa suntegale, aceasta se datoreste, poate, unei diferente de orga-nizare. (p. 10-11).
apoi därile de ale diferitilor ofiteri din zonelede asupra asupra culemne, asupra necesitAtilor masinilor de treerat etc. Canunte interesante
3www.dacoromanica.ro
122
de cavalerie Baerecke din Cuzgun se plângedin cauza instructiilor de centru, nu s'a adunattreaga de cirese din subzona de etape Cuzgun pentrufolosul armatei; sublocot. Graen din Bulgariidin Tulcea au, refuzat predarea sapelor pentru präsltulrumbului.
Punctul al cincilea din program, care se ocupä cu chestiu-alimentirii, este tratat de Presting. Transpor-
tul alimentelor se face Dunäre la Cernavodd, deacolo in interior pe calea Din cauza greutätllor de trans-port principiul e sä se procure hrana din Dobro-gea. Prinzip, ist, aus dem Lande zu leben.» Täraniibulgari au foarte multe turme de vite ; trupele
de lipsa de carne. Se se hranä.intendentul Presting mai bine de
la 1870 adesea 14 zile in nu se da de «camesau cu
Crede ar fi mai bine sä se adauge zilnic la suma de omara 20, din cotributii, pentru hranasoldatilor. Dar, de oarece din asemenea contributii s'au folosit
acest scop acum 4 milioane o spo-rire a alocatiilor de e imposibilä. In Constanta ri-dicat asupra calitätii ; din teatrupelor bulgare. Vina e a sa con-serve Din cauza lipsei, nu se va putea trimitefasole In Germania. E mare de In ce
Dobrogea nu e o a cum edrilaterul. adus litri de vin spre a se da
un pe In schimb fructe s'au recoltatdin procurat 130.000 kgr, de zarzäre,
prune, mere, pere pierSici ; Constanta infiintat ode Populatiei civile i se va da numai
de porumb. Pentru aprovizionare, au Dobro-gea un contract cu firma Michel. Aceastäde oi cu 2.90 lei pentru primele 100 tone de 2.70 lei pentrurest. Firma ar putea, la nevoie, sä ofere populatiei civile
cu (p. 14-15). Se discutä apoi de ofiterichestiunea cailor.
Cu pescuitul se de cavalerie
www.dacoromanica.ro
123
In pescuitul se face egle. Administratia pes-este organizata mare. 30-50 '1.
produsul pestelui. alese de pesti se exportau ;restul se consuma in tara. In se prindeau anualtre 50.000 60.000 ; pestele in Constanta avea ovaloare la 200.000 lei.
La sosirea etapelor germane pescuitul incetase. partedintre ; li se luase de trupele bul-gare instrumentele de pescuit ; iar restul nu mai voia pes-
de oarece, sau li se tot pestele deBulgari, sau li se cerea 70-80 din produsul pescuitului
gratuit. Tratativele cu organele administrative bulgare,färä rezultat. La 25 lanuarie 1917, urma almandamentului superior, rpescariile statului pusesub conducere astfel incepu in Dobrogeapescuiasca mai favorabile pentru Se
contracte cu ei. In deosebi de Muntenia unde func-administratiei a conduceau
atarea ; Dobrogea acesti functionari un rol secundar,pusi sub supraveghere militara, ceiace Muntenia s'a
ceva maiPescuitul pe coastele s'a sec-
Jurilofca Constanta, punctul de contact la ca-put Midia. Exploatarea la 20 Martie 1917. La Jurilofcas'a desvoltat extraordinar de favorabil. In lacul Mangalia pes-cuitul a fost slab. Cauza nu numai aspru al ierniici in pescarii erau folositi numai inchiderea
pe pescuitul se mai ales de trupele bulgarenu de ce depindeau de etapele germane. In lacul
Tuzla nu s'a pescuit. Lacul nu satisface nici nevoilelocale. La Jurilofca se Deasemenea seca la Constanta
In sectorul german de pe coasta s'au prins in lunileAprilie Mai 1917 : 265.821 kgr., care s'au distribuit astfel : pen-tru militari 67.103 kgr. ; pentru civili 88.807 kgr. ; expediateGermania : 17.091 kgr. ; expediate la : 6000 kgr.; peste
: 51.423 kgr.La pescuitul incep ceva mai parte din
produse s'au la In cele luni pornenite, s'au
www.dacoromanica.ro
124
prins 16.01.9 kgr. : 2500 kgr. pentru militari 13.519 pentrucivili. Lucrdrile pentru Inchiderea bältilor sunt acest sectorterminate.
In de sud pescuitul e nul. Trebuescluate mäsuri. Pretul civililor a fost ridicat cu20-70 Vânzdtorii de pe§te au un rabat de °/°.
Aprilie Mai se 122.463 lei.Intre luate cu pescuit, precum :
pravegherea pescarilor pentru nu ascunde o parte din pe§tefixarea unor anumite zile pentru negustorii de pe§te din pro-vincie, se mentioneazd aceea trupele germane n'au voie
se ocupe cu Thdeletnicire. spre a nu venicu pescarii, dar mai ales cu trupele bulgare. Pescuitul cu un-dita se lasä liber, (p. 16-20).
Referatul sectiunii tehnice face cdpitanul Alisch. Eltoate istalatiile industriale zona etapelor germane sunt,
sau complet inutilizabile, sau in parte distruse. moaraMorelli din din Murfatlar
; acestea au nevoie de reparatii urgente.unelte lipsesc. Abia la lunei Mai s'a
tinut aprobarea procurdrii de material tehnic din Germania. InConstanta s'au mai ateliere pentru reparat§inile, precum o turnatorie. Toate comandamentele de etapevor trimite aci piesele defectate. Pentru reparatii mai neinsemnatese vor utiliza de prin sate. Se recomanda economie lauleiurile de uns. In Constanta s'a mai o instalatie pentruconstruit pentru transportul cerealelor. Saptämânal seconstruesc patru. Rezervele de cuie sunt suficiente, (p. 20-1),
Sublocotenentul Brabant despre prada uleiuriminerale, Dobrogea In urma cercetärilor uneicomisiuni, s'au aflat :
67.000 tone21.00030.00062.0009.000
10.00032.000
grea peste 760grea. sub 760
petrol lampantpetrol denaturatulei mineral Diesel
tone
www.dacoromanica.ro
125
precum o cantitate de uleiuri de uns. Din aceastäcantitate s'au pierdut circa 20.000 tone urma bombardamen-tului flotei ruse*ti la 4 Noembrie 1916. Din prada,70.000 tone erau ale germane ; restulapartinea sau neutrilor. Prin tratatul dela Sofia dirt2 Decembrie 1916 s'a Se dete Bulgariei .
o Germania benzina pen-aeroplane uleiul mineral pentru submarine.
mentul congresului nu s'a cantitatea de petrolce revine Germaniei. Transportul fu lunaMartie 1917 din de vagoane-cisterne, de viscol, de
trupelor, de lipsa de ales de imposibili-tatea de a utiliza Dunärea Noembrie s'au trans-portat vre-o 1100 tone ; Decembrie 3.500 tone ;
Februarie prea putin : in Martie fude sloiuri, vre-o 10.000 tone, in Aprilie, când s'a regulatpendularea trenurilor Constanta-Cernavoda a vapoarelor
Cernavoda-Bazia, expediat 20.000 tone, In Mai 28.500; iar in 25.000 tone. cu
portul din circa 400 persoane. Uleiurile minerale s'audin cisternele ce apartineau Steaua
Astra, Aquila, Societatea din port,fie in vagoane, fie bidoane. InstaIatiile tehnice sunt la Cons-tanta de zilnic se pot
nelimitat de vagoane. la lunie 1917 s'a expediataproape din rezerva In 6-8 luni se va trans-porta restul.
acest referat, locot.-colonel Van den Berghacum 1917, 99 sonde
.15 puturi de mânä, cu rendement 75 vagoane ju-pe : total 30.000 tone. «Eine überraschend gute
Leistung!». Alte sonde infundate sunt lucru pentru a fi des-tupate; de asemenea se fac sonde nouä, curând sevor satisface toate nevoile aliatilor cu prisosinta. (p; 21-23).
Cu materiile prime de se capitanul Werner.Aceste materii, din cauza necunoaterii a obiceiurilor
din a neincrederii de atacu-rile militare de tot se prin civili, maiales prin «organizatia De oarece de asemenea
www.dacoromanica.ro
126
materii este prefurile se socotesc ca secundarStabilindu-se un tarif fix, se va neincrederea locui-torilor. sunt mai ca Bulgaria, se maipot urca. RecomandA de Bulgarilora populata de ei tnmi acesteRezultatul la lunie 1917 : 321 vagoane deoleaginoase ; 72 vagoane de turte uleioase : 39 vagoanepiei ; 85 vagoane de material pentru argäseala. Fiece vagon esocotit la 10.000 kgr. parte din acest material, a fost opritde Bulgariz. Plasa Cogelac .besonders straff durchorganisiert».
fruntea tuturor pe din de sud, Bulgarii aufoarte mult material peste Unele regiuni, din cauza
textraordinarei pustiiri cauzate de nu pot nimic.Comandaturile fixeze prefuri Se V/2-2de oaie. : salvareaspecial a care e de Bulgari plaid. RecomandAridicarea clopotelor. Satele bulgdre$i vor fi läsate laPentru clopote nu se va nimic, nici nu se vor da bonuri.Vasele de se vor schimba, dar mai acumposibil. Fabrica de tinichea din Constanfa va 3
ate-va mii de gälefi alte vase acest scop. plasama§inele de stors uleiul sunt stricate. - Se va
de ; lemnul jupuit se va transforma pentru(p. 23-24).
de cavalerie Cuntze se administrafiacomunalA, cu finanfele cu chestiunea
o privire organizArii administrative ro-a comunelor. o
nu s'a .putut desvolta la noi.etapelor germane cuprinde in nordpärfi din jud. Tulcea anume : plasa Casimcea din
Topolog Babadag. (Mai precis, vezi darea dea din trecut). de sosirea armatelor ger-mano-bulgaro-turce*ti, functiondrimea in special primariicu s'au refugiat, stampilele actele maide valoare. Administrafia româneascA lipsind, comandamentul
introduse una Mai ales «Bulgarii, o.suspectä, se consacrard zona eta-pelor un aparat administrativ, prefecti, suprefecti, pri-
www.dacoromanica.ro
127
de membri». Aceastä administratiea fost instalatä parte direct de guvernul central
bulgar. a fost abia 5 1917,urma unei comandantii armatei germane bul-gare. locul ei se administratia etapelor germane. «Din
functionarii bulgari au ca un elementprovincie». A-i e atunci
se vor avea la adresa bor.Trebuie dar, cu asemenea oameni-
apitanul Cuntze - chiar ei neevident administrafia noasträ prin activitateasecreta».
reinstalare a administratiei române e imposibild,functionarii nu s'au apoi
concepfille noastre, este cel mai mora-mai inferior din se pot inchipui». Administratia
s'a organizat astfel : ca instanta supremä este coman-damentul sub ca organe executive, stau coman-daturile locale din comune. Primarii din sate orase sunt numaiorgane auXiliare ale comandaturilor locale. In Constanta Me-.gidia primarii sunt militari. organizatie, de sigur, e pri-mitivd, satisface scopul pentru care a fost creatä : utilizarea
economice ale provinciei. administratie româneascdca peste poafe ar îngreuia realizarea acestui scop.Comandantii de etape sunt in districtul pot orga-niza administratia nevoile locale. Nu se va recurge la co-mandamentul central din Constanta decât in cazul când e ne-
o dispozitie genera% sau când e de sarcini finan-dare mari. Primarii trebue un nu lu-
gratis pentrn comunitate, sau stat. Nofiuneapentru e alci Un primar cu leafa ceo primeste este de administratie. Teama de a nu-si pierdeaceastä face indeplineascddatoria. Un primar desat primeste 25 lei lunar. De aceasta se vor comandatu-rile. Munca de cancelarie o face notarul, sau secretarul.(p. 25-27).
Finanfele. Se o privire asupra românesti,directe indirecte. reintroducere a därilor atre stat eposibild: lipsesc functionarii, un cadastru. Deaceea
www.dacoromanica.ro
128
s'a recurs la un mai primitiv : darile sä secomune, capacitatea financiara a fiecareia. Se vor percepela 3 luni. Comandantii de etape sunt instanta
ce priveste din districtul Ei vor evita acuzarilereclamatiile. Taxa timbrelor e in etc. scurt, cheltue-111e se vor din veniturile provinciel niciun caz nuse vor finantele statelor aliate. Fiece va
casierie, iar Constanta va fi dcasierie centrald. (p. 27-30).$coala. aveau aproape fiece sat o o
de copii. La aceasta veniau 4 -7ani, pentru a nu neocupati. Obligatoare eraufroebeliene pentru Scopul : a deprinde pe copii de
cu limba a-i astfel pentru pri-Aceste aveau un scop politic. de ro-
erau «tolerate» cele turcesti pe celeerau oprite. Turcilor multe inlesniri
privinta. Totusi aveau oStatul trebuia sprijine mai mult,
vedere tuturor moscheelor s'au secularizat averile.turcesti, germane rusesti depindeau de astfel de comunitätt,
erau bani, sau in Dela ocupareaDobrogei a aproape activitate
au fost sau tntretmintate pentru scopurilitare ; steini lipsiau, mobilizati sau inter-
; cei români mare parte. materialul didactics'a Pentru redeschiderea s'au luat urmatoareledispozitiuni :
1. Gradinile de copii se vor reinfiinta, nu inpolitic al in satele pur
spre a despovara pe a da o ; dar nuvor fi obligatorii.
2. E de ca colile germane, din motive politice seE o a sprijini germanismul tara
administrata de Germani. Unde lipsesc se vor recrutadintre militarii liberi .de serviciu. Bulgarii au tnfiintat
satele depe front. Nutrebue sä ne de Bulgari chestiuni culturale,
capitanul Cuntze. Se vor aduce didactice dinmania. De ne vom au ei
www.dacoromanica.ro
129
grija dar trebue sä le ajutor, unde au nevoie. ceredesclziderea turce$ti,
nevoie Unde turce§ti vor cereredeschiderea se va da incuviintarea, deoarecesunt frati ai aliatilor ; dar initiativa nu va dela noi.La atunci se va da
nu se prin aceasta copiilor, necesarepentru activitutea Acolo unde se invoirea, va fi o
ochii populatiei se ingrijesc de bunaa ei. Se vor da vacante timpul secer4ului tree-
Comandaturile proceda cu normenerale cu locale. (p. 30-32).
Arhitectul de companie Soppart cu referatasupra de comunicatie.
arata o pe care sunt insemnate drumurileRecomandä a urmatoarelor din -zona eta-
germane dobrogene :Constanta-Babadag 73 km.
» Topolog 108 km.-Cernavodä 65 km.
» 90 km.-Cara-Omer 58 km.
» -Mangalia-Cara-Omer 72 km.Apoi urmätoarele :
Caugagia- Jurilofca 16 km.Tari VLrde-Duingi 8 km.Constanta-Mangalia 22 km.In total 512 km. Starea acestor drumuri, parte, e
rea. Felul de a face e foarte simplu. A§ternutulde e abia de 10-55 cm. (macadam), pus direct peste
de aceea nu suportä vehiculeleIn timpul ploilor drumurile sunt foarte rele. Apoi calcarul moale,cu care §oseluesc drumurile, se macinä repede se prefacein noroi. Se vor lua mäsuri pentru 7nlaturarea noroiului us-carea drumurilor. libere de muncile agricole vor servi laaceasta. Piatra se va lua din carierele vecine drumurile.spargerea pietrei se vor folosi femelle, ca pe alte fronturi.Sunt cam 200 km. de care trebuesc din
Pentru aceasta sunt necesare 6 luni de lucru, cu 2000700 (p.
www.dacoromanica.ro
130
Dr. al curtii de apel. asupra ches-tiuniior de drept civil penal. (p. 34-41). Se ocupachestiunea despdgubirilor pentru rechizitii pagube suferite de
puterilor centrale. (p. 41-42).Congresul apoi chestiunile sanitare (p. 42-43).
aceasta cdpitanul de cavalerie Cuntze vorbeste desprereglementarea circulatiei numai in cuprinsul comandan-turilor. Pentru drumuri mai lungi se cer anumite actelitäti. Exceptie se face numai pentru agricoli,li se va da permis pe 6 luni. Scopul acestor mäsurieste a se evita spionajul. Apoi mai e o :
iubeste putin munca, schimb iubeste mult drumuriles. Aceastädispozitie din a fost sporitä de prin distrugerea
s'ar da libertate de circulatie, populatiaschimba adesea locuinta, mai ales in satele unde un ofiter german
ar pretinde oamenilor mai mari pentru muncä.Apoi vitele, din cauza lipsei, trebue pästrate pentru lucrul câm-pului, iar nu pentru
Centrala pasapoartelor din Bucuresti cererede reintoarcere refugiatilor, cari inapoindu-se la n'augäsit un
Negustorii, cari vor pe adminis-tratiei germane pentru cumpärdturi, vor indica mdrfurile pe carele Exportul vinului, spirtoaselor a alimentelor este
Cererile de permisuri cälätorii peste Ro-mâniei se vor acorda, conditia, ca persoana sä nu se mai
Trebuie se apere granitele imigrärilor.misele de nu le poate da deck administratiaetapelor germane. Totusi autoritatHe bulgare, de s'a fäcutcunoscutä in repetite rânduri aceastä dispozitie. elibeeazd inmare cantitate permisuri de eirculatie. De aceea toticari nu vor avea permise germane vor fi respinsi la
; vor fi prinsi interior, vor fi arestati chiarsupusi la amendä, in caz când se opun. Cuvântätorul
multe permisuri, .ausweise» au trecut in mâni strine. In spe-cial comandatura din Constanta s'au fäcut numeroasepentru reinoirea ausweis-elor pierdute. de pierdute", cä-
www.dacoromanica.ro
131
Titanul Cuntze propune sä se vândute". Unde control ar fi ca pe fiece ausweis sä se imprimeurma degetului celui mare; la reinoire, sä se comparepgesiunile de pe ambele permise. Se mai cer pedepse pentrucei ce le pierd. Propune ca aceste mäsuri sä se amâne
culesul sä se tie de transplan-tarea populatiei din zona de operatie. (p. 43-45).
Cu Tiganilor se cdpitanul de cavalerie Kretlz.El spune la sunt numeroase de Tigani, multicai vite cornute, acesti lenesi nu pot fi constrânsila munca soselelor padurilor, de oarece peste noapte dispar
tot. Se dacä n'ar fi un spre a-ifixa. asistentä se aduc laude din zona Cara-
Megidia, cari s'au dovedit foarte utili pentru reparatulmasinilor.
Munca Vorbeste cdpitanul de cavalerie Cuntze. Ladata.longresului, munca fortatä nu era impusä ; insä ad-ministratia etapelor a primit din partea comandamentuluiperior din Bucuresti o in acest sens, urmatoareledispozitiuni.
1. Se va restrânge libertatea de schimbare de domiciliu,de migrare, a muneitorilor.
2. Se vor afisa table preturi fixe pentruFiecare comandaturd se va de regularea «In
general Românii se sustrag de la ea, saunumai atunci când le ajunge cutitul la os».
3. In Germania energie este folositä pentru unscop de utilitate generalä. In teritoriile ocupate din BeloFranta populatie e supusä controlului fortate.Aceste masuri aspre trebue sä se introducd in România.energie trebue Birourile de vor stabili : 1. Nu-marul felul intreprinderilor economice din fie ce tinut
al muncitorilor ; 2. Nurnarul disponibiii 3.
catuirea Hste de lucratori. dupa urmätoarele ocupatii: a)icultori ; b) podgoreni ; c) lucrätori la ferate la ins-
talat ile fierari, i etc. ; e) masinisti, meca-fochisti; electriciani architecti, zidari ingineri de
poduri osele, luerätori ; i) lemnari ; j
www.dacoromanica.ro
132
; p) bru-tari ; s) mácelari, croitori ; y) de plu-
cu abur motor.Lucrätorii se vor in coloane, sex :
I. Coloana bdrbatilor, cuprinde : 1) oameni capabili dedela 17 ani in sus, cari se vor intrebuinta unde se va
; 2) oameni cu mai capacitate de ; 3) incapa-bili de pentru treburile din jurul casei.
Coloana femeilor dela ani in sus, care se vabuinta de asemenea unde se va simti ; putincapabile cele incapabile de muncd, vor la lucrulcasei.
III. Çoloana copiilor, cuprinzând copii intre 12 16 ani,se va folosi la muncile mai ware la Varascolile se vor in vederea muncilor.
Birourile de lucrätori vor comunica la oficiul central almuncilor din Bucuresti prisosul sau lipsa de brate muncitoare.Acest oficiu central reguleafá distribuirea luerdtorHor
In provincie se vor Infiinta, in orasele birouri de lu-iar in teritoriile comandanturilor mai . sarcina bi-
rourilor se va indeplini de functionarii politienesti.In Constanta muncitori neutilizati cariintroducerea muncilor fortate, nu vor putea fi angajati la
hicru. Cere acest a unui seocupe cu chestiune. La recunoaste, din cauzarefugiului e de brate. Totusi, comandantii de etape arputea liste de muncitorii liberi, pentru a fi acolounde se va simti nevoie, (p. 46-49.
Desbaterile congresului au avut la Constahta, in zivade 16 lunie 1917, orele 9 sfert a. m. 5tate p. m.
Brosura se un tablou din se vede inzona etapelor germane din Dobrogea, din 525.181 hectare de
cultivabil, s'au lucrat numai 214.255 ha de5.19%; de : 35.61 40.8
da streinilor din fie eeexcluderea statistica dela
15 Mai 1917 :
www.dacoromanica.ro
133
In comandantura ConstantaCara-Omer
»
» MegediaCuzgunCogelac
: 16.735: 12.287 »
: 8.471: 13.048: 21.536: 3.191 »
Total . .
Interesant este tabloul care se suprafatafiecare de in anul
In subzona de Cogelac s'au cultivat 64.660/0 din solul arabilCuzgun » 56.12
38.94 0/0Megidia 37.110/0 »
* Cara 28.35 » »
Constanta 23.89 »
Explicarea acestor cifre ne-o statistica etnograficd pu-blicatá in No. (Ian.-Mart.) al revistei noastre (vezi mai sus pag.60). Tocmai acele regiuni, care au dat un procent mai mare derefugiati regiuni ne dau cel mai micde teren cultivat in anii
In special tinuturile : Constanta, Cara-Omer, Megidiaau avut sufere mai mult de pe urma rdzboiului.
C. B.
www.dacoromanica.ro
Din(pe la jumitatea veacului XVII)
Intâmplätor mi-a cäzut lucrarea ceoriginalul turcesc in limba de d. D. G. Gadjanoff
gäsind cä unele descrieri interes, in special pentru aceicare se de Dobrogea, am-socotit nemerit s'o redau la
românqte, altá pretentkune aceea de a aduce la liters-tura contributiunea mea
Traducerea fäcutä din limba bulgarä, cred e nemeritcitez câteva amänunte, date prefata traducatorului, din spusele
reese Evliia-Celebi, a mai de de ani prinEgipet, Arabia, Persia, Asia-Micä, Peninsula mare partedin Toate notele lui de cálätorie sunt tipärite in limbain zece volume. Despre valoarea descrierilor sale, Hammer cdEvliia-Celebi mai turc cd descrierea
de el este o severd, cd trebuede ori vorba de referitoare la
veche, de oarece acest luiin de probe precise fi se servid de legende. este
párerea lui Sami Bei, istoric filolog turc. Cele mai multeEvliia le-a fäcut calitate de imam, minezin secretar
pe unchiul Ahmed-Pa.,a, care a fost valiu Diarbechir,Erzerum, Aalep, Bagdat, mai târziu fost mare vizirdupä valiu la Silistra, Sofia, etc.
Insotind pe unchiul anul Evliia-Celebicälätore§te spre «Uzieialet» având urmätorul :
nopol, Cecnaegeaua mare mick Silivria, Ciorlu, Poloz, Altos,ghe, Satu Nou, Provadia, Razgrad, deacolo la Giur-
www.dacoromanica.ro
135
; pe urrnä la Nicopol ; pe se intoarce laRusciuc deacolo in ora§ul de re§edintá Silistra. Dela Silistra el arit la Dobrici, Balcic, Mangalia, Chiustengea, CaraharmanBabadag. luna Zilhidze in anul 2062 (1652), Meleca fost destituit din postul de guvernator al tinutului Silistriei numit
calitate vilaetul Rumeliei. Evliia l'a urmat a trecutprin Caramuratlii, Cialâc-Cavac, Silven, etc. In luna Redjeb anul1063 a fost chemat la Constantinopol functiuneade al doilea vizir. Ambii dela Sofia, trecând prin maimulte ajung la Constantinopol. La 4 Seval io66 (1656),Evliia cälátorgte din nou prin Silistrei, deoarece säu
Ahmed-Pap a fost din nou numit ca guvernator Silistreicu misiunea specialá de a coasta Märei Negre derepetate ale Cazacilor. In cälätorie Evliia a sträbätut Lozen-grad, Mesenwria, Aitos, Varna deacolo plea spre (Polonia).
* *
«Mai spune Evliia-Celebi, cu ajutorul lui Dum-nezeu, am din Constantinopol, dela localitatea «Topcilar.,am directiunea sudica, am trecut lui Daud-Pa*a,dealurile stâncoase deacolo, precum multe sateam ajuns in Chiuciuc-Cecmege.
Descrierea marelui port Mangalia.
E un foarte vechiu. Pozitiunea sa este frumoasd. Segäse*te partea a portului, unde se fundamente-de cetate. Deoarece Gazi Umureia-Adje-Iacuboglu agreutäti mari la cucerirea lui, care s'a fäcut sub luiiazid Ilderim, dupä cucerire, a därâmat cetatea. In de
ora$ut e frumos este situat pe coastanisipos. Este vacuf al lui Esmachan Sultan se ad-
ministreaza de un muteveli Este caza 4) cu paia de sute
1) Urmeazá descrierea mai multor localitáti, dintre care numaiteva presintä interes pentru noi.
2) Proprietate eclesiastia.3) Administrator de vacnf.4) Caza plasá.5) Paia grad clasificare.
www.dacoromanica.ro
136
de accele1) vilaetul Dobrogea-Silistra. Dela nahie2) pri-anual pungi. Are comunal, muhtesib 4)
munal 5). Are multi negustori cari .caselide, pentru le e de Cazaci. Majoritatea suntLazi, ai au fost robi. Lazii au un proverb de spirit
dacA cineva n'are posibilitatea se la Meca, sA sea Mangalia, pentru acolo este alsdracilor.
sunt deasemenea Evrei. La judeatoriasunt permanentd procese Evrei Lazi. in
Mangalia un Laz trage o unui el este pedepsitseriiane. Cea mai geamie este aceia a lui
malab E o geamie luminoasd multi credinciosi, cumnu e alta in aceste Sunt primare, trei ha-muri, vre-o 300 un bezisten 7) o bae Toatelocalurile inchinate lui Dumneieu cele filantropice sunt vacufal lui Esmahan Sultan.
Are cafenele vre-o 300 depozite portlocuri, ad un comercial. mai bun han acelaarserdarului. In raport sunt putine.este mare prin el se cereale pentru Constantinopol.Deoarece acest port al vilaetului Dobrogei este deschis spre sud-est, se fac valuri ca muntii ;din care ime-diat ce In vechime a fost port maredoud Si acum fundul se pietre de port, marjca In imprejurimile sunt vii gradini. In partea
grAdini, se mica techea8)masa tineri se dedau la contem-
plguni rellgioase.
1) Accea veche turceascl de argint (aspru).2) Nahie = sub3) Serdar comandant de cavalerie, rang4) Muhtesib In vechirne primar de politie; mai arziu
ceptor de plasA.5) agent cu strange;ea dijmei.
dat unui care erau unde consilieri ; mai acest nume li purtau prefectii, acum se A
senatorilor.7) Bezisten pe ambele laturi ale unei strAzi unite i-
tr'un deasupra strAzii.8) Techea de rugAciune a cAlugArilor, dervisilor ; schit.www.dacoromanica.ro
137
De aci am pornit spre nord am ajuns in satul Ghiuium-lii, porumbele cresc mari prunele. Satul e musul-man, zaimlic se compune din o de case o genmie.Deoarece e situat in interiorul apa se scoate caiidin puturi de optzeci de cot!.
In aceastä parte a Dobiogei sunt hoti-citaci,este foarte primitoare. Totul produce act din
: o de produce 50 60 chile ; multumitäacestui fapt, populatia nu sä regulat zecimile zaimilor.Cu toate acestea numele de dobrogeana se socoate ca
am ceva din particularitatile limbei
Limba dobrogeanä a Citacilorce Baiazid a cucerit aceste Bulgari,
el aci din Anadolia.Din soldatilor au rezultat
ei un dialect particUlar. Nu oricine poatepricepe limba dirt dialectul tor:Limba citad Traducere Limba citaca Traducere
pepene galben chioin = vaträheserca - pepene verde ociac-cavra adu focciogaci soare keremec-= iliculcalaic aidi vereim = spuncavra = adu (imper. dela a aduce) seleam salutpaital ciorbagi ne ajar aida spune cepaitala act agalele (stäpanii) talecopain - ta cunapain ce lucrez oldum - m'am
- fata unei roabe iundum clonu e almecechi ciumä iepii melebiurec - paintal djevi - stuful cailoro'c beni -e bunaidi ver cadelmi morvat - deociac focAsemenea cuvinte se mult nurnai ei le
Dobrogenii Dellornzaniii popoare suntvoinici curagiqi.
Dumnezeu sä le dea viitor frumos.
1) Zaimlic, proprietate4
www.dacoromanica.ro
138
De ad am plecat la nord, am trecut prin sate avutefloritoare am ajuns in Chiustengea 1).
Descrierea ChiuStengea
In vechime cetatea a fost de domnitorului Do-brogean Calvar. A fost o puternicd cetate. Deoarece Baiazid a tntempinat multe la cucerireaei, de aceia, ei, a i-a aruncat
mare. acum pe un deal se
Atunci locuitorii cetatii s'au pe aufugit la regele genovez, in cetatea dela Chiuffa deoarecepe atunci toate de pe malurile Negre, numärde sute zeci, se in Genovezllor. Nu-mai de la .Teres, Amasara, Sinope Trapezunt mai erausub dominatiunea bizantin Constantin.
Când sultanul Baiazid-Veli a cucerit prin Ghedic Ahmedcetätile Ciuffa Genovezil au pierdut totul din basinul
Negre invoirea sultanului au trecut Bosforul s'auretras Hios, unde au rämas pânä la domnia lui SuleimanHan. De oarece mai târziu ei au nesocotit pacea au fäcut pri-zonieri pe ni§te hagii musulmani, Suleiman-Han au trimis contra
pe o de decari au ancorat la Ceme. Atunci Genovezilor
s'au prezentat Paia daruri ; acesta i-a legatcerut predarea Dupa o consfdtuire, Geno-
vezii au predat gebhanaua tot tezauruls'au rétras in Rodos, care era sub dominatiunea
Malta. cetätii Hios, regele acestei insule a primitreligia musulmana a cerut voe sultanului se latengea ca din pämânt averea pe care abunicul lui când a fugit la Chiuffa.
Sultanul numi capugi-bap 2) imperial ii-ltrimise la Chius-tengea trei sute sup4. a cetate a
apte chiupuri5) aur, multe mii de arme pietre
Constanta.2) Capugi -prim portar.3) Chiup mare de ars.
www.dacoromanica.ro
139
scumpe, briliante. Cu aceste bogälii Suleiman a facutgeamiile Suleimanie»') cu restul aChiustengea.
De oarece Chiustengea este la ea nu eprea frumoasd, de multe ori a fostnatä pârjolitä de Cazaci. - Chiustengea este caza de ocincizeci de accele, la Marea pendinte de Cerna-Vodd,vialetut Silistrei. nahie primeste anual trei pungi.In total are o cincizeci de case acoperite olane
o mahala, o geamie dar frumoasa,port, un han, patru zeci la cincizeci de magazii,
hanurile, asezate port prävälii.clädire nu In vechime necredinclo$ii, de teatna
Constantinopolului, precum urma deselor atacuritäre$ti, au un mare Chiustengea la Cerna-Vodä au legat Caraharmanul. Cu dcesta ce-
file Babadag, Tulcea precum localitatea au fostinsulä. pe de val se
urme dede pe au din pietrele acestui
val. In portul Chiustengea a fost mare acuma suntde In decursul timpurilor el s'a umplut
mânt nisip, este expus valurilor märii.se multe
De ad am plecat spre nord am satresc compus din sute case cu geamie Demergând spre nord, am aiuns cetatea Caraharman.
Cetatea CaraharmanAceastá localitate dela ca climä,
primit numele dela armanul sfântului Sarâ-Saltâc-Bei. InCaraharmanul a fost port. aceste locuri au fost cucerite deBaiazid Ilderim care. ee le-a primit din Geno-
a cetatea de la Maise ivi nevoia de a apära aceste pärti de atacurile Cazacilor
1) Ambele In Constantinopole.2) Val cu Intelesul de romane
canalul ce lega bältile Carasu Dunärea, dar care nu fu säpat nicila mare. - R.
www.dacoromanica.ro
140
de aceia Sultan Murad al a trimis pe amiralul Regeb-Papa cu flota ce s'a luat aianilor vila-etului, chiar aceiasi seara o mii de
zidari au ridicat luni cetatea,toate necesare. Pentru acestei amas un comandant trei sute de ca Aufost asezate tunuri de tipul acelacheile cetätei precum acelea ale geamiei lui Murad al ase-zatä au fost trimise sultanului. $1 acuma cetatee i locuitorii sunt mulfumifi. Cetatea e
frumoasd, de de patrat e la malulla pe un es verde. Intreaga ei circom-e de o mie pai. are numai case.
Cetatea nu are val pentrucä e chiar peCaraharmanul este Wile din cazaua Babadagului, eialetul
administreazá naibul3). Are la de caseacoperite ; o geamie portfaptezeci la optezeci de hanurl negustoreFti ; pline
de Decând s'a cetate, aci labadag nu se mai ivesc beau din clima e grea.
Din cele cinci ale e Caraharmanulur,care e cel mai Se presupune e un canal artificialsub dominafiunea
De am plecat iar nord am ajuns in satulcare e bogat se compune din o sutä case cu geamie
cu zaimlic. Aci se fac pepeni foarte buni gustosi.De ad am plecat jar nord am hi marele Babadag.
Descrierea orasului BabadagOrasul e numit Babadag de oarece e Sfân-
tul Saltâc-Bei3). Babadagul a fost cucerit demai târziu de Baiazid-Veli, care la proclamat vacuf al lui SaltâcBei. Cetatea i-a Dese ori veneau aci Cazach
Balemez = de calibru mare.2) Dupa aceste indicatii, pare a fi cetatea Histria. N. R.3) Naib =4) E vorba de Dunavatului, care aduce apele dulci ale
nArei In lacul Razim.- N. R.5) De obicei numele de Baba".
www.dacoromanica.ro
141
bärci de Dunäre prin localitatea Enisala atacau Baba-dagul. Odatä au fost luati prizonieri de atunci au pierit.Când Murad aflä despre aceste incursii ale Caiacilor,ordonä lui Cogea-Chinan-Pasa sä ridice pe un portivit
o intärire pentru Babadag. Ordinul sultanululde ameninfarea va täia capul, nu va face cele nece-
Atunci Chinan-Pasa a pus bazele unei frumoasepartea a vii, pe un deal Mai
Chinan a fost destituit cetatea a neterminatäfärä garnizoana. nostru Ahmed puse
in sä termine el cetafea pentru acest scop trimise unraport sultanului. Dar el destituit Uzi-Eialet fincredintat lui Melec Ahmed primi tinutulRumeliei. .
Babadagul este ') de voivodalâc in Uzi-Eialete bunä are venit o sutä patru Cazaua
este cu de trei sute accele. A fost con-cedata mollalelor pentru cinci sute Are «naivi denahie». Satele Babadagului sunt numär de o dintre care
numai pe prin care am trecut, ca sä pro-ducte. Ele Herghelegi, Siubfulilias, Chiuciuc-Sara,Sapangea, Agighiol, SarkNasuh, Cara-Habil, Ahmed-Facâ, Tatar-Ciamurli, Tereselnic, Nalbant, Cäzâl-Hisar, Camber, Armutlii,Bas-chiuPiu, Hinelii, Atmagea, Caialâ-dere, Gigtai-de-sus, Gigtai-de-jos, Gargalâcul de-sus,Demlicu-de7jos, Sinelii, Tiurc-Ciamurlii,
Arnautlii, Hagi-Ivaz, Câzâldja-Veli, Casämgea, Caciamac,Eschi Cugi-Bei, Uzun-Inehan, Tarac-S9fu,Chirecilic, Ciuncari. Caragic-chioi. Esteru-mare, Pazarlii,
Dana-hagi, Cara-Muratlii, Chiustelii, Cara-.tai, Durhanlar, Hogea-Ali, Cicrâcci, Seih-Aman,
Tas-agâl, de jos de sus),Mustah-fazân, Caraharman-cale, Sultan, Carapilitlii, Invagi-
Abdul-bari, verdi, Cogelac, Aidân, Sarâchioi, Caranasuh,Casaplii, Dinghengiu, Sofulari, Gani-Bugeal
la- cal e.
1) Has particular Sultanului, sau cedat de acesta vre-unui vizir, sau altcuiva.
www.dacoromanica.ro
142
dela e inaltä e situata pe otroasá, ea numai ciobani. A fost deBaiazid-Veli-Han. Din aceste sate cadiul aduce zece pungi.Unul din conducatorii Babadagului muteveliut vacufuluiBaba-Sultan,. In acest existä cadiul spahiilor, serdar
ceresc, muhtesib chehaiamunal. In Babadag stint mii de cu un etabaseraiuri
cu douä etaje alte case.
Geamiile
Ele sunt, «Ulu care e alipitä de techeaua luitâc-Sultan-Baba. A fost de Baiazid-Veli, care a
ace* finuturi. Pe urmä : geamia «Ali situatätârgului ; mica geamie «Defterdar-Dervi§-Pap., care
in mahala, multe mescide Sunt tref s6minare,de primare, opt hanuri trei bäi, dintre cari cea
mai mare e a lui Baiazid-Veli. Deasemenea baia luidin târg este frumoasä. Afará de acestea alte vre-o
zeci de bäi particulare. Sunt trei sute nouäzeci de prävälii,nu existä. Cele mai multe sunt latinesti
ele se de arcuri Are opt cafe-nele, läbäckii, unsprezece techele. Cele mai bogate dintre elesunt ale Sfântului Saltâc-Bei, Mehmed-Buhari a lui Uzun-imam. Produsele mai cunoscute sunt strugurii, pânea lap-tele mustul, pe beau care e
1) reprezentant al serifilor cari Meca.2) Mescid de rugAciuni, care nu se Vinerea.3) Din Ulu-6eamia4, la nu se deck
urmele zidurilor. Schitul sau techeaua" lui SarA-Saltuc-Babaazi de ruinele Are unei ziduri depiatrá, intrarea In de un grilaj, lnAuntru, In
se vede o mare de lean, forma pe care le punEvreii pe morminte ; sub ea este La se
rogojinA, credincioii turci fac rugAciunile. Nu se oinscriptie In techea",
Despre modul cum a fost gäsit mormantul, printre Turd ur-odatä Babadagului un cioban, numit
Coium-Baba, El turmele valea se afláa observat de ori treceau oile lui pe un
te a fi se ocoliau. estecredinta oile nu cala niciodatA un el a dedus cA acolo tre-
www.dacoromanica.ro
143
La lunei Zilhige, 1062 ( 1652), MeleeAhmed a' fost clestituit i se incredintä vilaetul
destituit Rumelia, s'a adus in Uzi-Eialet.
buie fie lui Sara-Saltuc-Baba, care fusese ucisboiu. Coium-Baba ar fi fost gropat pe dealului sudde oras, numele lui. Acest se vede
despre el o deck cea de mai sus.Geamia este singura care a in tot orasul..ea se in care a fost fondatorul ei
Pe o perete se vede scris turceste : Fondatorultorul Gazi-Ali-Pasa, anul 1029Aceasta inscriptie s'a pus de George Diamandì, deputat
Testamentul lui s'a anul 1019 la Rumeli CadiAsker, Zekeria acest testament satul Herghele-Siubiulilias,
toate ville, padurile, gradinile, terenul depele, sunt donate geamiei fondate de el, cu conditia ca aceste avuturi
se adrninistreze In folosul geamiei de epitropie (mute-veli), o institutie ereditara. Muteveliul de azi e descendentdinteo veche de mutevelii, recunoscuta de mai multi sultanifirmane. Ultimul firman dela Sultan Azis, predecesorul lui SultanAbdul-liamid.
fata geamiei Pasa o ce a fost pe vremuriSeminarial
Baia lui Baiazid Veli e azi Se aflä techeaua luiSaltuc-Baba. Acoperisul abia mai tine pe peretii de timpuri,
acesta mimai pe o parte, restulDin cetatea de Cogea-Chinan-Pasa, n'au cA-
urme apropiere de de lac.zidurile se mai bine acum decenii.
Cea mai mare din satele enumarate mai sus de Evliia Celebiazi aceleasi sau putin schimbate. Altele au de
amintesc de lar altele sunt uitate cusire. Herghelegi erA Zebilul de numit pe Siubiu-
Satul ar fi intre satele Congaz, Zebil, SarA-chioi Sabangia. Azi locul uncle a fost acest sat se numeste la fel se
acolo se numia comunaSlava-Rusa de Urmele se azi. Hagi Ivaz a existatsatele Potur Hamaingia. Azi, locul lui, e un izvor cu foarteAidin a existat Intre Sariurt Tarac-Sofu este Toxof de
mare pe satului Ester. Dana-hagi, maiazi se numeste Carol I. (jud. Constanta). de
sus de jos era pe uncle e azi podulCercetari arheologice la Cetatea Fetei", la Heraclea la Coium
Baba, da la unele surprinzatoare.C.
www.dacoromanica.ro
144
PLECAREA DIN BABADAG SPRERUMELIEI, LA SFARSITUL ZILHIDJE, ANUL 1062
Dela Babadag am plecat spre sud (probabil vest) amvenit in satul deacolo in satul 1nchan-Ce$me, careeste un izlaz mare. De am pornit am ajuns orä-
Astrabad.
Descrierea AstrabadEl e al capugiiior ieniceri ai curtii, ca venit fix,
se gäseste Babadagului, Uzi-Eialet. Admnistratia seaflä mâinile ienicerilor. Are chehaie comunal.Cladirile sunt la poalele unui deal. Are vii 1500case frumoase cu Musulmani
ad. Deasemenea are hanuri, multebiserici. Locuitorii au adus daruri pasei au dela el di-ferite cadouri.
De ad pornit spre sud. Am trecut prin sategate înfloritoare am ajuns oräselul Cara-Murattii.
Cara-Muratlii.
Este un musulman de vre-o mie de case,din Babadagului. Are o geamie acoperitä cu
duri subtiri, doua zece prävälii trei primare.locuitori sunt
Dé am pornit spre sud am ajuns in oräselulCara- su.
Cara-su (Megidia).
Dcoarece aceastä localitate e situatä interiorul Dobrogei,deacea e de apä. In an la revdrsarea
formeaza neagrä, de oräglultrage numele. In vechime acest a fost superb se alegeapentru Fiul lui Baiazid Musa Celebi,un atac nocturn, a cucerit a unele pärti dinel. Mai târziu l-a reparat Baiazid-Veli. Orasul este din
impärätesc al vizriilor din Uzi-Eialet. Ca guvernatorisunt reprezentant al pasei un voevod. El,guverneazao de supusi, adunând pungi pentru patru
www.dacoromanica.ro
145
pentru el. Cazaua e de 300 de accsele Cadiul pri-me§te eapte pungi. Are chehaie, spahii, «baidar comandant)eniceiesc muhtesib. Se compune din trei mahalale cucase acoperite olane scânduri. Deoarece e Dobrogea,
sunt din bel$ug. e geroisä. Apa pentru ora vinedin canalul Are o geamie dar. frumoasä, un han,o baie, primare, apte depozite de cafe-nele, cu vapsele alte vre-o 40 - 50 prävälii.meile se numesc Ele sunt multe ;din casä casa canta. Aceaste nu se socoteste ca«aianii» boerii) au pornit-o pe dragoste, judecdtorulriian comandantul militar nu sunt stare sä acest
din nu permite. Aceste femei publice auruinat mii cdsnicii, le-au adus la cer*itorie pe femeile oneste
apot le-au fäcut servitoareleDe ad am pornit spre sud am ajuns satul
sulman Biulbiulii de acolo satu! Furnagic, care e dease-menea musulman. Deacolo ne-am dus satul Diughengilar,e musulman, Cerna-Vodei deaci Ciardaclii
din Pazargicului.
Descrierea orasului Dar-gazian (orasula Silistra, acest zid apäritOr al religiei
Mai a fost ocupatä de Baiazid Ilderim anul 794(1392). nomenclaturd cetate puternica se ora$
toti spun «Dar-gazian., zid apärätor alreligiei, file Silistrei Rusciucului n'ar ca
zid spre apoi, aceasta ne-credincio$ii Valahi Moldoveni ar zilela Andrianopol atace veste. Doamne, fere.Fte ac.este
de primejdie veci ! lui Suleiman-Han, Si-listra este de rezistentä al lui Uzi-eialet. N'are defterdar al haznalei (- administrator financiar), defterdar al timarelor
al arhivei, arhivar ef secretar al ceau§ilor,deoarece mai târziu a fost despärlitä de Rumelia transformatd
«eialet». Acest are opt sangeacuri : Nicopol, Lozen-Vidin, Bender, Akkerman, Uzi-sangeac, Câlbudan
listra, care este resedinta pasei. Mai sunt sangeacuri care
www.dacoromanica.ro
146
se stätoânesc cu «iltizam. ( arena); ele sunt i Mol-dova. Deoarece necredinciosi, Principii acestorsangeacuri plätesc iiecare an turcesc .100Gpungi de Rumelia. In fiecare an ei singuri desemneazd func-
se vre-o tinuturile sese produce general. Deoarece Valahia Moldova sunt«iltizam», deaceea nu existá
In de räiboiu Valahia Moldova parte,cu Pasa Silistrei, 3000 de soldati, cari se
pentru reparatiunile cetätilor, pentru curätirea va-aducerea pämântului pentru fixarea tunurilor.
I. C1ALICOFF
(Din «Dobrogea VIII (1312-19).
www.dacoromanica.ro
CRONICA
t Bogdan, mult regretatul profesor universitar celmare slavist al nostru, mort la 1919, a avut stranse legrituri
cu Dobrogea. In cursul neobositelor lui cercetari pentru adescoperi texte slave referitoare la trecutul poporului nohtru, a avutprilejul gaseascii la Tulcea manuscrisul celei mai vechi cronicemoldovenesti in sla"5, pe care el a«letopisetul dela Bistrita», fiindcä presupunea a fost in
Bistrita, din judetul Neamtu.Valoarea acestei cronici pentru intoriografia este
faptul a fost descoperita in Dobrogea a legatteste pe neintrecutul savant pentru tot timpul vietii sale departe a de mare i-a fost durereaau ocupat Dobrogea prin tratatul dela Bucuresti ea ain strainului, numai cine cunvea bine, putut da.seama
atunci a ochii pentru totdeauna, Dobrogeanu reintrase totul el a avut putinmultumirea sima di revenirea ei la mumä nu estechestie de scurt timp.
Podul dela (jud. Tulcea). Primim urmatoareledin parfea d-lui Colonel Dobrogeanu, un bun cunos-
cätor alTimpul, care toate, poate va inscriptia dela
podul de Babadag. Pe ce vineBabadag, la km. departe de Tulcea, in punctul numit Toprak-
Podul-de-pâmant, este un pod construit in de pevremea dominatiunei otomane in Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
148
Este al pod ce ne-a rämas dela Turci, primul podullui Said-Pasa dela Megidia.
La capul despre Tulcea al podului ce ne intereseazil, ins-;
LE PONTTOPRAC-KUPRUK9NSTRUIT PAR
V. SANFT
69
Podul este in foarte proastä stare de se va con-aceasta, desigur in curând inscriptia va dispärea.Scriu aceasta pentru cunVinta urmasilor
Noi informatiuni despre C. Petrescu, directorulromânesti din Silistra. La notitile publicate de minetrecut al Arhivei Dobrogei, asupra celei dintâi
in Silistra, adaug ce re-am cules ulteriordela d. N. Droc-Barcian, fostul director al gimnaziului din Giurgiu
care cu autorul aceleiC. inlocuise in postul de institutor director al
pe tatäl deci mai veche. alipireaDobrogei in urma räzboiului din 1877/78, liberati printorul armatelor noastre, desfiintará din SilistraPetrescu se Constanta, unde indeletnicia cu avoCatura.Cunoscând bine turoä, luá aupra-si chestiunile de lichidare aleproprietarilor turci sub noul A murit pe la Cartojan.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA
Histria IV. gäsite 1914 1915,[Anal, Rom., sectia fstorica, (1916)]. reusitele
intreprinse timp 4 ani in cetatea dela Pantelimonui desus din jud. Constanta, despre care am vorbitin revista noasträ, vol. I p. - savantul arheolog, d. V. PArvan,a atacat in 1914 ruine ale celei vechi colonii gre-cesti din Dobrogea, sau pe lacului Sinoe,in apropiere de satul Caranasuf, Tukea. ce au putut
din obiectele antice, ce s'au inlocalitate, erau siguri säpäturile sistematice vor da rezul-
tate stralucite, in realitate, incä in prima parte a campanieidescoperit, o serie de teracote vechi gre-
cesti, de cea mai mare arheologica artisticalucrarea ce o prezintä asupra in-.
intrerupte din cauza razboiului, autorulca celelalte antichitäti fie publicate in alte
cari sunt curs pregätire.Petrele cu inscriptii la Histria au fost toate scoase din
zidurile sau ale altor cäci ele au servit ca materialede constructie in epocele mai noi cetatea a fost restaurata.studiul un mare de cunVinte referitoare la istoriaorasului a provinciei Scythia minor, din cari mentionanumai mai importante.
In primul inscriptille au permis d-lui fixezeo precizie destul de mare hotarele teritoriului in timpul im-periului roman (cam pe la d. Cr.) nord-est acest teritoriumergeä la gura Peuce a (gura sf. Gheorpehe-Dunavät),
la nord la lacul (Razim), se cu ho-satului De o spre vest la cota o6,
de unde se spre nord-est la Poturi(Picusculus) H,agiavat (Gabranus); apoi aeestuia din
la izvor, de unde in Beidaut (Sanpaeus)de in Suflaru (Turgiculus) confluenta
cu Casimcea (Calabaeus), de cursul acestuiaal Mare.
www.dacoromanica.ro
150
Deala parte s'a constatat privilegiile ce le Istrianii.dela romani, cu Claudius Traian.Acestea constau scutirea de in lacul Halmyris in bratulPeuce, pentru comertul peste, pentru exploatareadurilor, mai ales pini, ce se gäsiau atunci in Pinii se
la facerea faclelor exploatarea o cunoastemdin 44 d. Cr. Vama de care erau scutiti Istrianii se
Halmyridis et Feud parte vamaportorium Thraciae,
Inscriptiile ne trei guvernatori ai Moesiei,acum necunoscuti : Aemilianus, Pomponius Pius Tullius Geminus,a activitate cade 50 - 54 d. Cr.; ele ne mai
noi altor ri : Flavius Sabinus- 49) Aelianus (52 - 53).listä de senatori - album senatorium- pe o de
ne despre reorganizarea senatului(probabil sub Adrian) despre de arhivari, cari pästrauactele scirse ale senatului.
ne tace cunoscut obiceiul de a seRosaliile (Rosalia), särbätoarea mortilor, ne cu acest prilejse incununau de trandafir statuele ale
se citau in adunarea a poporului numele
Dintr'o inscriptie mai veche - de prin veacul d. -
se constatä zPului Apolon din primeleintrodus in Histria, cum exista in celelaltepontice. '
de Martonne, La Dobroudja, Paris, 19x8.ditul geograf francez de multä vreme tara noastra, afost numit consilier technic al Frantei la Congresul de pace din
calitate i s'a dat insarcinarea de a face unraport asupra .chestiunei Dobrogei. Se Bulgarii anumiteputeri cari sustineau cauza la conferiqa auo propaganda foarte pentru a li se ceda, dacä nu Dobro-gea, Cadrilaterul, cercurile pretinse bine informate, dinFranta din Anglia, erau in mare parte convinse, la 1878
la s'a fäcut Bulgarilor nedreptate aceastä nedrep-tate este cauza principala a urei contra a neputinteide a stabili o pace Balcani.
de Martonne priveste chestiunea cu totul obiectiv stu-diind Dobrogea din punct de vedere geografic, istoric, etnografic,economic strategic, ca faptele cifrele vorbeasca.
Din punct de vedere geografic - zice d-sa - Dobrogea nutine nici de nici de Bulgaria. Todeauna a fost geografi-ceste o antichitate Scythia minor, evul mediu
www.dacoromanica.ro
151
ii zice Edrisi, sau Dobrogea a fost dupáDobrotici.
n'a fost niciodatä bulgäreasca. Au spus-oistoricii bulgari Miletici Kalukoski. Niciun monument istoric, nicichiar monete, numär mai mare', n'au lásat Bulgarii aci.
priveste etnografia rtcensämintele rusesti românesti din1878 1879 pentru judetul Tulcea o majoritate româneasca
pentru judetu1 Constanta recensamântu1 din o majoritateturco-tätará. Dar imediat vin numai apoiBulgarii «In definitiv tara ce a fost deCongresul din Berlin turco-tatará sud-est ;
nord-est ; dealungul Turcitlementul dominant nu Bulgarii, ci (p. 8).
recensämântul din 1911 Românii formau dinlatie. Pe câtä vreme numärul Bulgarilor s'a dublatRomânilor s'a
insernnatä a populatiei românesti se datorestede oparte procentului foarte mare al nasterilor foarte redus almortilor ; de parte imigrärii. Aceastä imigrare s'a produs
: anexare, intre inurma noilor distributii de pärnânt dela 1895-1900. Primul contin-gent de colonisti a fost de vreo ; al doilea de vreo 20-25.000.
Acest atlux nu este fenomen izolat, nici E o continuare amarei de coborire spre corespunde tendintei irezistibilea rasei românesti, de a se colinele subcarpatinc dinTransilvania, unele ceialaltä suprapopulate, spre plaiurile
roditoare ale dela s'a putut cuntDobrogea, aproape umplut de sate Ele s'au
la satele tätäresti, cari indicau punctele cuizvoare de apoi dublându-se ca numär, au inceput formezenoi centre. Colinele dela nordul provinciei, unde dominau Bulgarii,au fost ele populate de sate Dobrogea n'a
un mod naturaldevinä zice d. de Martonne 9).
Autorul munca de pentru ridi-carea economica culturala a Dobrogei : aredreptul de a fi de progresul realizat in Dobrogea. Dintr'o
mizerabilá, in mare parte turco-tätard, ea a fäcut o pros-unde majoritatea româneascä este destinata tot
mare» (p. 12).Din punct de vedere strategic «posesiunea Dobrogei este nece-
sará Puterii care vrea exerciteze o eghemonie in Bal-cani domineze gurile Dunärii. Pentru acest motiv Turcii auIncercat se mod solid, gar-
cu muntii Babagagului ai Tulcii, caribalta vadurile. Prin platoul dobrogean se trece usor in
www.dacoromanica.ro
152
Bulgariei Traciei ; toate nävälirile au urmat acest drum natural.Bulgaria s'ar putea intelege cu sau ea fi
renunte la eghemonia chestia n'arexista.
caz ar vrea sä prezinte alte argumentedeck cele drept, i-ar fi usor sä arate Dobrogea este mainecesarä ei Bulgariei. ea Moldo-Valahia este
debuseu la mare ca Serbia, de a absorbitä devecinii puternici».
4Räzboiul actual a dovedit in deajuns, este aproapesibil!» se apere Capitala Romaniei, Bucurestii, contra unor
importante ar inaint din Carpati, o armatäDobrogea (p. 12-13).
In Dobrogea are o importano deosebitä nunumai pentru dar pentru .aliati. acest scop autorul
ziarele 7'acglischer Rundschau din NeuesteNachrichten (1917) ni5te pasagii in care se spune, Germania nu
numaidecat ocuparea teritoriala a gurilor ciobiectivul ei precis este mentinä Dunärea dela Ratisbona
sub autoritatea ei a aliatilor ei fel, nimeni sánu tulbura pe comertul german Balcani.
priveste Comisium a Europeana a Dunärii ea säInlocuita printr'o a statelor riverane, care aibä nu numaicontrolul Sulina Chilia, dar a Oceacov.
Raportul de Martonne, de anexe oa avut 9 hotäratoare asupra de pace.Dobrogea a fost salvatä, acestui prieten al Românilär trel,uiemultumim cea mai mare parte.
M.
www.dacoromanica.ro
Lupta pentru drepturilor românestiasupra Dobrogei.
Pentru a Dobrogea din ce isbutisepe la anului 1916, n'a fost de ajuns
boiul ce 1-am purtat monstruoasa coalitie germano-turanicá,ci a trebuit aprige impotriva propagandei organizatede bulgari, cari cautau dovedeasca prin argumentetesugite, Dobrogea nu este romanesc, ultima noastra
de 40 ani, n'a fost pentru aceasta provincie o
epocti de terorizare diferitelor uzurpare a civi-ce din vechi s'ar fi statornicit acolo.
de vitejii ostasi, cari facut piepturilecontra valurilor naválitori,cu armele au trebuit sa respinga peperfide ale carturarilor bulgari, ce sa induca opinia
europeana. cárturarilor nu estede prin sacrificiile comuneputut convinge lumea dreptatea noastre am putut redo-
partea de peste noastre.Cu tot succesul cam-
pania din 1916, in rusesti a aliatilorpe frontul sud-european, succes numai sprijinului
material comandanti ccdat Austro-Germanii, ei nu aveau sigurantá vor
asupra Dobrogei. au crezut re-la argumente cari dovedeascá nu numai
popoarelor neutre celor dusmane, dar chiarnu se bazeazii numai pe dreptul de cucerire, ci
www.dacoromanica.ro
154
pe alte drepturi: istorice, etnografice Dobrogea nefiindrealitate deck un straveehi
In acest bulgar mobilizat fortele inte-de cari dispunea, atunci sa la Sofia,
la Viena, Berna Lausanne un potop de brosuri, dereviste ziare, in Hmbile cele mai nein-chipuite argumente sa dreptele pretentiiresti»
Fata de sustinuta energie de presadiplomatia austriaca, au trebuit
o atitudine Risipiti toate partile in urmaocuparii de dusmani;
; in inferioritate fata demimai din cauza materiale cari trebuia hipte
care se lipsei deinformatii sufieiente, de oarece In unde serefugiasera, totdeauna la izvoarele necesare.
ei sa adune probe deternice de convingatoare sprijinul noastre, pro-paganda bulgareascii a fost demaseata redusa la
opinia europeana a ramas incontestabililenoastre asupra Dobrogei.
Pentru propaganda aceasta, Bulgarii au la Sofia o organizatiespecialä: Dobrogea, care a editat o lucriiri numeroaseziare reviste europene. de cele publicate
Bulgari acest Le sort de la Dobroudjale 1878-1916. Sofia 1917. editie germana). Panoff
atrocités Dobroudja, 1917 ; Ishirkoff (D-r A.), Laet la Dobroudja, 1918. editie ; La Dobroudja
et les endications la Lausanne 1918; (D-r A.), Lesgares dans leurs et nographiques, 1917. editiagermanii, bulgarli); intitulata Die
cuprinzand : geografiaDobrogei; ;
in raporturile istorice ; monumentebulgare din ; Dobrogea ;
Dobrogei (1810 1878) ; Caracterul Dobrogei ;lmportanta a Dobrogei ; Dobrogea din dc vedere
politic. Dobroudja, Sofia. 1918. (Cf.n.).
www.dacoromanica.ro
155
Era natural ca miscarea pentru revendicarea trans-danubiane se mai energie teritorul mai
liber dupa ocuparea a noastre dearmatele dusmane. In Moldova, seneasc o parte din populatie, special la unde se gasiauregele guvernul libere se multi
carturarii de au rasunat cele mai puternice stri-gate de indignare ocuparii barbarizariiridicat proteste contra atitudinei neleale propagandeibulgaresti. in fruntea acestei a stat marele nostru
lorga, care dispretuind pericolele mizeriile razboiuluiale refugiulni, s'a devotat dobrogene, abnegatie
care a aparat generala a poporului nostru. Dupain aceste neasamuit de grele pentru neamul
nostru, patriot a sustimit o energie o
admirabile speranta increderea civile a soldatilor defront, In mai bun al neamului românese, tot astfel o
o seaman a luptat pentru salvareadin
Inca scurt timp dupa aparitia primelorde d. a o lucrare in limba
nationaux et des Roumains clansImprimerie de l'Etat. In lucrare savantul
istoric face o expunere a desvoltarii istorice, etno-culturale Dobrogei din antichitate in
noastre, care ne voie a o generale: .
Scriitorii antici monumentele arheologice arata in anti-chitate a existat Dobrogea (Scythia minor) o puternica colonizare
o a culturii romane. Navalirea BulgarilorVII-lea d. Cr. a distrus cultura de
acl, fara fi distrus hisa populatia romana sau romanizata a pro-State le Bulgari nu au fost capabile dea
Dobrogei o o cultura noua. Taratul bulgar capitalaPreslav n'a efectiv Dobrogea, nici celalalt karat capitala
dela dinastia aNu s'a gasit in Dobrogea nici o urnia de specific
reasca sau de vreo culturala a elementului bulgaresc.
www.dacoromanica.ro
Dar bulgare n'au avut nici o no-asupra acestei provincii. In tot cursul mediu,
cueerirea Dobrogea fost de bi-zantini, In mod direct prin trimisi de ei, cum a fost,de pildA, Dobrotici. le de Negre Dunureau in comerciale foarte
flota le In paza ei. lararhia din Constantinopol avea autoritatea necontestata
numia acestor orase. In Dobrogei Osimveacul al localnici independenti, era Tatos Inlistra, Sestlav, Solomon, dintre cari unii au namece putea fi in caz, ce se invechime de
ce pierd flota, la 1200, suprematiain Mayea trece la Genovezi, dar
politica, care oInsusi Dobrogea in calitate
deTaratele nu state cultura de progres.
Ele avut frontiere determinate, nici o regulata;n'au sa in Dobrogea colonizuri, n'au sate,
restaurat n'au in caimpartu locuitori cari lucreze. Bulgarii n'au pututinlocul politica bizantini, care s'atinut astfel la cucerirea turceasca.
bulgari nici nu unstat deosebit bizantin, tendinta a fost
acesta, usurpe din Cons-tantinopol, ei In bor. Ian s'au convinsConstantinopolul lull, indreptat spre sud,nu spre nord. Dobrogea n'a intrat in preocuparile acestor tari.
intemeiat pe ruinele celui bulgar,de asemenea n'a avut mare importanta. Ea
mult Cumanii, cari daduserit Asanestilor unajutor contra Bizantinilor. Timp de doua
darat acest imperio, prefacut moartea lui AsanII (1241) bulgaresc, nu un demnitar bulgar,care fi auteritate asupra Dobrogei. In schimblitoralul si eetittile Silistra,
www.dacoromanica.ro
157
deci a bizantin, inveacul al XV-lea gäsim Vicina Isaccea) greci.
In veacdl al XIV imprejurimile ei un4arhonte», (numele e romfinesc), care depindea de imparat;ceva mai regiune un 'despot», Dobrotici,pus tot Mircea ca al
de «despot».Dobrogea a sub Turci, au adus
Asia, dar i-au jurul sau dealungulmilitar ce Balcani. Toponimia
mod despre starea din acel timp.Nume localitati se inttilnesc in jurul oraselor
Dobrogei drumul militar. In schimbare slavo-românä, Duntirii in numiriromâneti. La se mentin numiri de(Constantia, Mangalia). Nici toponimia, nici izvoarele istorice nu ne
in Dobrogea.ca adusi mai träiau mai mult
in prazi nu constituiau fata popu-s'a refugiat sPre Duniirii, unde puteau fi
in contact mai sträns fratii din fluviului Aceastäretragere se mai faptuhii, in veacurile al XV
lupte Turcii, consi-derau Dobrogea dese intr'insa,din cari unele au ajuns la
i-a determinat pe Turci Dobrogea totsub comanda pasei de Silistra, din care
elementul românesc s'a mai mult. Golul deocupat atunci Tätarii adusi din din Bugeac.
Dar mai luptele Domnilor Turciitimp introducându-se la noi asupriti din
noastre spre Dobrogea, unde pámânt delucru nu piliteau dijmit Astfel elehientul românese aceput din nou se sa se Calatorii cariau trecut provincie in veasurile al XVII-lea XVIII-leanu cunose popoare: pe Turci pe ; preaputini amintesc Bulgari, aceasta din sau
izvoarele istorice, nomenclaturaal XVIII-lea ri'au existat grupuri mai mari de Bulgari, in
www.dacoromanica.ro
158
Imigratiuni mai mari de Bulgari s'a produs abiarazboaiele dintre Turci deladin veacul al Aceste au provocat oa populatiei din Dobrogea.de ei au fost atunci ocupate de bulgari, veniticauza tratament suferian din Tureilor la eiUnii dintre Bulgari au ajuns la Odesa.
cea mai mare parte a Bulgarilor dinDobrogea au o origine mai noun. din se trag.
colonistii ce din Rusia, regimulaspru acolo ; vremc cei Constantacea mai mare parte gturlaci», pastori din Cotel. Debulgari In scrierile dinainte de razboi origine
a 13ulgarilor dobrogeni. Miletici dinProvadiei, ca dela.
Mama Neagra, de Imrichor la Dunare, n'amgasl nici o bulgara indigena».
continua.: crede in vechi populatiuni bulgareDobrogea, afar orase, fi ne singuri».
asemenea geograful : r fi mod grosolancrede cum se face adeseori Dobrogea.
mai molt de 50.000d. sa expunere epilog:
mult mai nutnerosi astazi, au pentru eiautobton destul de mare, cum am aratat
mai sus, amintirile ale care daca anoscut invaziile altora, n'a atins niciodatace este una din caracteristice ale Daca foststapânire, nu a fost continuarea imperiului, a crea-tiune Românii ; Genovezii, pe gurileDunarii, veneau ca ai urmasul
a fost un Dornn Bizantul i-a trecut, titlul dedespot, posesiunea litoralului. El pierdut la Turci, pentru ca
cinci sute ani, sa-1 din nou Turcilor.in cuvinte istoria provincii,
a imperiului sub politic, sub raport etnografic tinutdunärean ce inträ sfera expansianii
in daca natura i-a ereat in schimb
www.dacoromanica.ro
159
Românilor au tot ce se gäseaopera de distrugere de Bulgarii «liberatori»....
ce astAzi Dobrogea, nu vor putea opuneinfloritoare ce au acl, ce le-au Ingra-
mädit trecerea pärerea noastra este acest din urmä titlu.dc proprictate nu prctueste mai toate celelalte».
Este usor de ce a fäcutscriere asupra diplomatilor misiunilor aflatoare atunciMoldova, pe asupra publice europene. Pentru intia
se universalä o expuneredesvoltarii istorice a aupra evolutiunii poporuluimânesc de acolo, bazatä pe documente sigurede un renume european.
Dar in de lucrare, d. publicat o
treaga articole de in cari a combutut parerilebulgari; de asemenea informatii documente
noi ivitoare Dobrogea 1). au ados marele serviciua carturarii din Moldova sau ref4iati acolo
totul izolati lumii-despre manoperile pro-pagan(hei alta parte au pe alti jute-lectuali sa parte la pentru drepturilornoastre asupra Dobrogei.
Inceputul facut d. Al. Ldpedatu, care articoledin ziarul a rezumat cartea d-lui punând
publicul cu intr'insa 2).urmat apoi dobrogean, d. C'. care
I) Articolele d-lui referitoare Dobrogea, publicate incc apiirea sunt:despre de
(No. 20 lulie ; am ? (No. 268 15 Oct.1917); Na(ionalismul bulgärese i (No. 333 din 1917);
(No. 7 din 8 Jan. 1918) ; germaneNo. 19 din 20 Ian.); despre (No. 50 din 20 Fabr.) ; apä-rare d( (No. 140-141 23 Mai) ; am Dobrogea(No. din 27-28 Mai); Dobrogene (No. 170 din 21 knie);
in Dobrogea (No. 191 din 13 Julie); Bulgarcare - d. L. (No. 192 din 14 Julie). Totblicat in o de Bulgaria.
2) Romdnese, anul XII No. 179, 181 185. Cf. LaDobroge 1919 p. 136 urm.
www.dacoromanica.ro
160
judicioase articole de bulgariMiletici Isircov, publicat «Neamul Românesc» studiiimportante noi argumente toponimiaprovincii in sprijinul cauzei 1).
Toponimia, d-sa, este un bogat izvor de argumentepentru sustinerea drepturilor noastre in Dobrogea. Numele oraselor
regiuni; numele colinelor, lacurilor, râurilor,izvoarelor 11 dau primü locuitori ai regiuni. Coloni0ii primesc
gata numde stabilite de transmit generatiilorviitoare. Esceptie fac autoritatile mod inten-
aceste numiri. Dobrogea afara de satemai eu caracter de fundatiuni oficiale, toate s'audcsvoltat pe ruinele vechi, statornicie
Calaehioi, de pe malul Dunarii elfost cladit in de veterani oficialCernat», eu acestea traditiunea numelui vechi
in locuitorii satelor ei I-au numiti-a ramas
dintr'un numar 738 härti originale aleDobrogei vechi -fara Cadrilater 3776 nume toponimice.acestea sunt de sate, celelalte sunt nume de vai,dealuri, movile, lacuri, balti, crud puturi izolate,
etc.Dupa origine sunt : 2337 turco-tatare, 1260
145 28 7 diferite, din cari 4 origine gre-ceasca 1 italian (Tariverdi din Terraverde) 1 origine ungu-
(Varos, Sau In procente : turco-tatare, 0,71 0,22diferite.
Sunt In Dobrogea regiuni presarate cu sate deunde greu se un singur nume
este jumatatea a judetului Tulcea regiuneajudetul Constanta, tocmai tinuturile unde sunt cele
mai vechi, cele mai importante cele mai frumoaseale Dobrogci.
la (No. din 25Noi la (No. 61 din 3 Mart. 1918). Cf La
Dobrogea Roumaim p. 83 Polemica Miletici in R. No. 82-3 (24-25Mart). Iircov in R. No. 233, 235, 238, din 24 Aug. -2 Sept. 1918.
www.dacoromanica.ro
161
Gnsim numiri de ape privitoare solului inmai curat grai romanesc, ca Balta Plosca, Lacul luiPlopilor, Grindul Balta Ilenelor, Lacul Siminocul,Nucilor, Lilieci, Dealul Cheia, Dealul Pietros, Piscul luiGern, etc. Nume de acestea nu stint mai de 1208, a
parte din totalul toponimice. Aceastace putere a impeme
situ acestor :locuri, in timpul vechiiturceti.
nuinirile 28 la sunt cele maimulte sau traduse din sau compus e numiriDe pilda Cerna-Voda este traducere turcescul Cara-su, apa
Muleeova-iuc, Sara-Ivan etc. sunt
Argumentele de d. chip de ingeniosdin studiul toponimiei dobrogene, sunt mai mare valoarepentru dovedirea vechimei românescDobrogea.
Vederi noi in studiile altui geograf, d. G.profesor universitatea din tot in Neamul Românesc).In primul studiu bulgare in Dobrogeaautorul despre drepturile istorice, o privireasupra istoriei Dobrogei incheind, singure faptele cucerire
asupra teritoriu nu constitue un drept. nustint de o operit de colonizare sau de de civili-
in general - stnpanirea oricat fi de evidentesau de indelungate, ar fie tractatepeceti, nu constitue un drept pe
pe nedreptate.acest de vedere se vorbi despre un drept
istoric politic grec, roman, bizantin modern asupraDobrogei, epocele de a acestor popoare auun progres au dat o fizionomie Nici Bulgariinici n'ar pntea invoca un astfel de drept,
sau realn, n'a avut alt rezultat, deck distrugereaperpetuarea sau accentuarea barbariei 1).
In alt intitulat Drepluri bulgare in Dobro-
No. (19 Mai
www.dacoromanica.ro
162
gea, d. de drepturile etnice izvoareleistorice relatiunile scriitorilor nu ne pot In mod precisasupra locuitorilor Dobrogei media modern, totusi ele
pe Romani totdeauna Bulgarilor.Odatá eu cucerirea turceascii, situatia Dobrogei s'a schimbat..
drept al Dungrii constitue de acurn o linie deca epoca roman bizantiná, dar aceste fortgrete nu.
mai au rolul de a supraveghia deDobrogea se mare se totdea-una o gata de a Muntenia sau in Moldova.a asigura alimentarea permanentg a acestei armate, sunt
o colonizare elementeregiunea meridionalá a provinciei. Regiunea este acea princare trecea marele drum militar umla-Bazargic-Carasu-Isaccea, pe
se atach Celelalte fortgrcte ale Dobro-gei, Mácinul, Isaccea ele vadurile dinspre Muntenia. Deci in dominatiei Dobrogea nu are
spre Dungre. In aceast seactivitatea ei; litoralul e totul abandonat. Din
poporul bulgar, de Dobrogea din veaculXV-lea, este tot mai spre sud-vest izolat ca totul de a-
provincie prin importanta massä Aceastupopulatiune mijlocul cgreia Bulgarii nu trgi, s'a
timp de cinci veacuri, astázi. 1861 Lejean arata mu-sulmanii ajungeau la poalele sudice ale Balcanilor la vest
la In 1880 erau in Bulgaria --statistica bulgara - 482.349 musulmani, iar la 1906 aproape 600.000.Astfel mare parte din Dobrogea Bulgaria orientalámusulmane. Aceastä situatie in mod evident, in cursul
nu se putea prczinta nici o carefavorizeze populatiei bulguresti Dobrogea. .
pe dobrogeni, situatia eraTurcii ocupau in special centrul sudul provin-
Ei nu urmare, naturale dintremânii de pe cele drept.era sub influenta direct poporului român.ale primean mereu ronnâni. Domnii din vea-cul al X VII-lea al XVIII Mocanilor privilegiile ce le
mai 'nainte, de oile in bultile Do-
www.dacoromanica.ro
163
'brogea. Vadurile dela Silistra, Vadul-oilormea Isaccea circulatia un la altul,
ca Cetatea-de-Floci, Galati, Aila, Chilia, se desvoltarilmult aceste regiuni, cauza avAntului ce-1circulatia. Toate aceste curente de circulatie converg sprc
Dobrogea, ca insemnate: Ialomita, Prutul, pe lun-cile in plusul de populatie dindealuri.
LTrrnerea a acestor fapte a fost populatieidin Dobrogea, explia existenta marilor sate
Iocuite de malul ca Dilienii Straja.De toponimia aceasta. Numai
a conserva vechile numiri locali-tgi, Dristor o antintire a popo--rului nume; Isaccea voevodul Saccea veacul al
; de nationalitate valahil» amintit la1197 de Choniates; vechea Chele ; Portita,
prin care Razim marea; ve-chiul romAnesc «sulinar»-canal. De asemenea poezia popu-larA Constantin, boier de ;
(Italienii) cari de fata bogatului-Sava din din Dobrogea» ; de Dobrogei» «aianiiChiustengii» ; despre moldovene, oltene muntene care ajung
la mareIn articolul intitulat: Valoarea Dobrogei pentru Bulga-
ria România, d. estepentru noi aceastA provincie, din de vedere economic.
Pentru Bulgaria care un litoral destulIn golfuri la Marca o extrem de laMarea Egce, Dobrogea nu constitue deat olAturalnia, o de 150 km..mare. In schimb pentru RomAnia ea este piedestalul pe care se
intreg teritoriul dela sudul Carpatilor. Posesiunea acesteipróvincii constitue pentru RornAnia o conditie de desvol-
-tare economicA, este singura esire ce tara o
3) R. No. (24-27 1918).
2) Ibidem No. 110 (21 April 1918).www.dacoromanica.ro
164
Contributii importante pentru chestiuniiau mai I. Roman A.
Cel studiu intitulat Popula(ia Dobrogeidin 1913, combätând afirmatia lui Rizov,
fost ambasador bulgar Berlin, la 1878 Bulgarii ar fi fost cain fruntea nationalitätilor din Dobrogea cifrele
diferitelor recensäminte, anexarea Dobrogei la Ro-anal anexärii aceia, Romanii au avut majoritatea,
elemental crescut proportiedin 1913 In Dobrogea, Cadri-
later, 216.425 Romani si 51.149 Bulgari. Populatia comunelor ur-bane total de 98.249. din cari 50.100 7592 Bul-gari; populatia totalä a satelor era 282.181, din cari 166.325
43.557 Bulgari.Ronuinii cari 57 0/0 din Dobrogei,mai decat la un
Bulgarii, cari 13.4 din totalul populatiei, nu reprezintaunici a patra parte cifra populatiei
La Românii au majoritatea 11 din cele 14urbane, cari cele capitale de judet,
; la sate este mai marelatiuni rurale. Celelalte nationalitäti au ele centre Inmajoritate, ast-fel Rusii in Chilia-veche Mahmudia; GreciiSulina. Numai Bulgarii nu au nici un centru al
acestea o nu numaicontinuä, dar chiar extraordinar de mare, a populatiunii bulgarecursul dominatiei
se cifra bulgare1913 - 51.149 - cea data statistica din 1903.
- 41.978 - observilm In acest interval de populati-unea a crescut 9271 aproape 23 0/0.
Dacä acum comparAm cifrä de 51.149 cea de 24.915datri de statistica din 1880, timp de este de
suflete, mai malt deIn cifrä aläturea de eea de 5.970 (=1.194
I) D. Roman a publicat un articol mai mare de euintitulat: Dr. Rizor, Dobroyea R. No. 141--143Mai 1918). Alt al d-sale: desprein R. No. 163 (15 1918).
www.dacoromanica.ro
165
familii de 5 membri) data de I. dela Brad (pegâsim interval 62 de o 45.179 adicade aproape 756 0/0.
Concluzia impune considerând aceste cifre este, aexistat un curent con imigrare in Dobrogea
toate acestea populatiunea n'a putut o
joritate nu mimai de Români, dar nici de cele-Caci recensâmântul din 1913 Bulgarii sunt
la sate doilea And, la orase in al patrulea (jud.al rând (jud. Constanta). Aceasta constitue o noua
vadli de recenta asezare a Bulgarilor in Dobrogea.Cât priveste asezarea foarte recentii, Cadrilater,constatiíri interesante articolul d-lui A. Petrescu-Malcoci,
la Dobrogei. 1). D-sa arata in virtutea legiidin 1914 pentru organizarea Cadrilaterului, toti proprietariiniânt au trebuit justifice drepturile. aceastaocazie de proprictate, s'a constatat toate
au avut mai 'nainte turci, trecerea proprie-dela Turci la Bulgari nu este mai veche de 35 ani. Nici
un act scris nu este vechi de 30tele anterioare acestei date sunt ctapiuri» fâcute la Constanti-nopol. Aceasta Bulgarii nu stabilit in ultimeledecenii Cadrilater, colonizare s'a fâcut mod fortat,
imediat ce a functioneze justitia in acesttinut, pornit o sumedenie procese de revendicare din
proprietariDe Cadrilater sunt sate unde nu nici
un Turc, dar acestea nu se vede nici o crucemitir. Proprietarii negustOrii bulgari sunt de noi, nuau ad. Cât de redusâ a fost influenta
se poate deduce din faptul i copii bulgari vor-bese pe Bazargicului, cum de vorbiau
din Dobrogea pe 1880.Pentru a complecta seria au
dova contributiuni la chestia dobrogeanA, trebuie mai ainintinipe d-nii G. Dr. N. Sadoveanu, preotul RoKule(, pro-fesorul P. Panaiteseu regretatul A. Metroniu, cari pu-
No. 87 (29 Martiewww.dacoromanica.ro
166
blicat articolele In Romnese». De asemenea tre-buie propaganda ce celelalte cereau Moldovei, Roumaine,
Evenimentul, precum ziarelede provincie Basarabia, cari toate au avut duioasepentru pierderea Dobrogei energice pentru viitor.
In timp suntem datori mentionam actiunea ce auintreprins-o la Iasi un grup de dobrogeni, frunte d.I. N. Roman, vederea pacii ce se intrenia Puterile centrale, anului 1918. De oarece inliminarile dela Buftea se stabilise cedarea Dobrogei Puterilecentrale, grupul dobrogean a cerut guvernului Marghiloman sa interviepentru acestei clauze din tractatul de pace. Pentruscop d. Roman a care toate argu-mentele ce pledau pentru drepturile asupra Dobrogei.
informatiunile le avem, acest memoria care e regretabilfost -a fost prezintat
dar nu a fost Se adevar, tratatulBucuresti se o mare parte din Dobrogea Bulgariei,
care deocamdata fie de con-de toti centrali, urma sa fie mai
tarziu tot Bulgarilor.Judecand total activitatea au luptat Mol-
dova cauza dobrogeana, trebuie recunoastem, avutfoarte importante pentru reusita noastre. primul
ea a de,iteptat constiinta despre drepturile noastre asuprabrogei in sufletele deziluzionate ale Românilor indigeni
refugiati In inimele de de partea creat o favorabila cauzei noastre in cercurile condu-catoare cari parte castigate de propaganda
intensiva a dusmanilor nostri 1).
In teritoriul liber al s'a putut produce ocare de pentru cauza dobrogeanii, In e
' a putea fi de artieolele publicateRomânese au fost traduse in limba francezii de d-ra A. Demetrescu reunite
volum intitulat : La Etudes et documents. Bucarest, 1919.
www.dacoromanica.ro
1(37
neputinta sa intreprindao actiune scop. Administratia
barbare manifestare a nationale,introdus de dusman suprimase
Cu toate incheierii pAcii RomâniaPuterile centrale, cunosandu-se acestora a-ne
Dobrogea, s'au arturari, cariau luat drepturilor noastre asupra acestei provincii.
Primul ei ocupa savantii profesori universitari, D.S.
indeajuns cunoscut de toti Românii pentrustudii asupra noastre nationale, a sa
moralul sazut al populatiunii cutropite, momentulpregatiau soarta cea mai ziva de 13
Februarie 1918, profesor a organizat, in calitate deComishmii Monumentelor Istorice, o impunAtoare manifestatie
pentru comemorarea a cinci sute ani dela moartea luiMircea cel Bâtriin. Cu ocazie d-sa a rostit la Mitropolie,in asistenta numeros o cuviintare,care preamrtrind pe viteazul voevod amintind de hotiirâtor
1-au avut Românii contra Turcilor, a accentuat ta-lui asupra Dobrogei
drepturile noastre asupra ei 1).Aceste drepturi fost apoi d. Onciul, argu-
mente scoase din izvoarele istorice, judicios ce aredactat informarea de pace dinBucureti
rAzboiul ruso-româno-turc din 1877-1878 - d-sain acest - congresul din Berlin a Dobrogea, li-
atunci de turceasa, populatiune majoritateRomâniei.
a congresului ava, temciurile etno-grafice politice, o istoria. Aceastit deTurci principatul din care parte subprincipele I (1386-1418). liberarea sub
1) D. Oneiul, Mircea Cuvântare la sutemoartea lui. Ed. Academiei 1918.
2) sub titlul: Date istorice Dobrogei RevistaV (1919) pag. 48 urm.
www.dacoromanica.ro
168
ce durat 460 la care liberare asub conducerea fericitului intru
principe rege Carol fu Romanici,apartinuse mai
Domnului Mircea, asupraSilistra, e constatata prin o seria documente, din primul
lui an de domnie pn lui.«In tractatelc sale de regele Poloniei,Vladislav
din 1390 1391, Mircea poart de «Despot al luiDobrotici (Dobrogea) Domn al Dristorului» Dobrodi-
et 1). brisoavele sale interne,dintni din 6895 al bizantine (intre Septemvre 138631 August 1387), posesiune se sub titlul: Domnde peste cea mare
Dristorului Acest titlu sebrisoavele lui Mircea la domniei lui
a asuprabrogei Silistrei se prin faptul, in hrisovul din 1387
Mircealistra respecte sa dreptul acordat de apescul In dimprejur.
supunerea Bulgariei ei ca provincieIn 1395, Turcii ocupat, in urmiltoare
Mircea, posesiunea lui transdanubiana care apoi dintitlul Domnului pe la 1403. eu(1402), prin care Mircea s'a invoit tribut, garantAndu-seautonomia intregitatea el a primit inapoi Do-brogea Silistra. posesiune reapare apoi in titlullui, mai sub forma : «Domn al multor (pe1403) 3), apoi mai Domn de peste toata
Codex Poloniae, I, 597-598. Hurmuzaki-Documente privitoare la I. 2. 322, 334.
originale Arhivele In colectia de mana Academiei Editiuni: Venelin, dacoslavjauskijagramoty (1840); Miletici Agura, (Sbornik, IX, Sofia 1893);
gramoti ot Brafov (Sbornik XIII, Sofia 1896);Bogdan, Doeumente privitoare la
(1905) in Analele Acad. Born. S. ist. XXVI (1903).3) Hurrnuzaki-Densulianu, Ducumente I, 2 (Kaluzniacki, Documente
pag. 825.
www.dacoromanica.ro
Dunarea la Marea mare cetatii DristorulniAcest titlu se mai repet hrisov al fiului succeso-
sau (1418-1420), sub care posesinnea transdanubianafu Turci. Ocuparea turcestio pun in timpul lui Mahomed I (1418-1421) contraTarii-Românesti (ultima 1419), când, au
ocupate Isaccea (in Dobrogea),In continnä d. Onciul, exisa o populati-
une româneascA, din colonistii români amesteeatiGeti. Acest s'a mentinut sub turceasea,
de Români din stânga Dunarii. Ro-constituian la reunirea Dobrogei la elernentul
mai numeros ; munca continua a facut dinaceasta. pe care au primit-o Turci pustie
o toate de vedere.'Tot ce s'a in serviciul al progresului,
special pentru administratiuni justitiiregulate, pentru Inaintarea culturii poporului (infiintarea tuturorscoalelor primare, secundare speciale, constructiuni debiserici, seminar mahomcdan a altortitute pentru inaintarea culturii pämântulni, aturii (amelioratiuni, cultura
de vie, a pomilor roditori, a legumelor, a tabacului, a plantelortextile, etc.), a cresterii vitelor de rasä, herghelii,
introducerea oilor rasä, piscicultura, agricultura, seri-cicultura, etc.), pentru folosirea bogätiilor subsolului ale(ruine, instalarea de de nämol de mare, eu
de etc.), pentru inaintarea industriei, a comertuluimijloacelor de (constructiuni de porturi, de
de de etc.) lângä o exploatare rationalä aizvoarelor de de ale pe unor
studii geologice biologicc,- tot ce saaceastä eu mari cheltuieli ce apasä asupra
publice României, este creatiune româneascil, operade româneascä
Seadeddin, dell'origine e progressi della Casa (trad.de Bratutti), 344; Musulrnanae pag. 473.
Progres de la depuisTableau graphique dressé ordre du Ministre des Domaines L N. Lahovary.
2www.dacoromanica.ro
170
lucrare a fost avere -româneascii. au chiar proprietätile
de de Dunäre, spre a Dobrogeainstalatiuni agricole alte Intreprinderi.
«Podul Regele Carol peste Dunäre; instalatiunile portuluisilozurilor din Constanta, nu trebuin-
mai miei ale dar celor comertului general european;organizarea exemplar pescäriei; nu mai explorarea arheo-
pentru descoperirea resturilor trecutului roman,de români, - acestea sunt opere de care
vrednice a fi puse alitturea eu cele mai insemnate de acestdin statele cele mai vechi. In abià 38 de ni de administratitme
s'a pe toate terenurile culturii materialeintelectuale. mai mult e cons tatat cele 12 secolesitul dominatiunei romane recueerirea
Dobrogea, nu mimai prin majoritateadesvoltarea sa istoricä, e o româneaseä; dar prin
ceeace a devenit sub româneasek, care dintr'opäsunat prin muncä româneascg, o
tivatä infloritoare; ea e o creatiune eu totulDe altä parte d. S. Mehedinti, geograf bun cunos-
problernelor dobrogene, a redactat d-sa pentru conferintaun memoriu, in care temeiul argumentelor
scoase din studiul .etnografici Dobrogei, dovedestcdrepturile imprescriptibile ale poporului românese asupra acesteiprovincii 1).
Dupä ce din punct vedere geografic chiargeologic, Dobrogea este o sträinä decani, d-sa asupra intensitätii täriei civilizaticiromane
la anul 600 d. Cr. elementul roman s'a men-tinut bine Dobrogea, dar pe nävälirile barbare Intetindu-se,situatia se räu. Ultimii nävälitori, Turcii, supunDobrogea o tin stäpAnire aproape 500 de ani.
Bucarest, 1907.-Luca date incorporare).-P. T. Sfetescu, Expunerca judetului anul 1913. - LucaOancea, judefului anul
') Publicat sub titlul Obserari asupra Dobrogei, Convorbiri LiterareLI. (1919) p. 74 urm.
www.dacoromanica.ro
171
«In acest de timp, au durat invaziile barbare,:apoi semi-milenara a Turcilor, aspectul cultural, etnografic
chiar fizie Dobrogei s'a schimbat considerabil.«Mai fatada a suferit o aproape totala.
Inaintarea aluviunilor Dunarii a sporit delta, prelungireanisiptdui a astupat vechile golfuri, erau por-
antice. limb nisip a laguna Razim aproapedour o mica Portifd, alte golfuri mai midi,
Sud fost transformate lacuri.nu aspectul maritim al vietii dobrogene se pierde,
dispare interior. In numeroaselor sate dedin vrcmea romang, devine o Ele-
mentele nomade, special en totul indiferentede La sute de satul tatareseeste tot de strain de ca horda din Gobi, Mongoliaori stepele Kirghize. numai, de cort sau iurta,
in a viata pastoralg a luatcele agricole. Dar Nord spre Vest, adeca apropiere
-de lunca de unde plugarilor români,pgstrat vechi - de vechi au putut
toponimie amintirea despre epoca barbarilor
Românilor s'a vremea numaila din dungrean, ci a luat proportii maia pe calea fluviala la mare, pe cale
interiorul tinutului dobrogean.(mai ales cursul ei inferior, dela
liirasi-Silistra la mare) e printr'o de oextraordinarg. Intre podisul al Dobrogei,
uscate sau lunea de de pasuni dea un sui generis, plan-
animalelor a ornului o totul a parte.Vara, când stepele sunt arse de lunca e verde; iarna,frigul e aspru Dobrogea pe balla e un adäpost.
a balta, propriu a
1) Kanitz, 1879, vol. p. Inch In secolul alpontische Walachen, die nach griechischen Italischer
(römischer) Abkunft
www.dacoromanica.ro
172
a devenit un centra de atractie pentrupgstorii din vecingtate, ci chiar pentru din Carpati dindisul Transilvaniei. cunoscut fata
populatia podisurilor tinde a se pestes'a repetat din Transilvania pendulau regulat
de sus jos Dungre, Nistru chiarNistru Marea Neagrg. In care noniazifixati in .colibe, stil mare 1-au exercitatAstfel s'a putut drept de o cTransilvanie
wandernde 1).
o marturie antenticg: Pe cea aformat de Carpati, unde ei despart podisul Transilvaniei de
se aflg o pastori, earn de 200.000 suflete.Ea se tine ca un lank neintrerupt din Bucovina
mai al Transilvaniei, apoi mergeaproape de Dungre, la ro-
are la cele 9 sau 10 trecgtori un de puncte deeu de munte, pornind
satele mari. pentru iernatic, turmele pe dru-potecile cele nmneroase spre gurile Dungrii de jos...
surile vamale snnt astfel intocmite, vitele de Transil-vgneni Romania sunt considerate ca vite locale, produsele
sunt importate 2).
«Necesitatea a fost mai puternicadeck hotarele politice. din Transilvania,nite: a muntilor a ajungeau la M.
turmele stepa dobrogeang.cRezultatul a fost, dela o vreme, unii au inceput a seTurci cu fete din satele
la dreptul Ion de supusi austriaci. In timp,se afirmau stepa dobrogeang, lunca Dungrii era,
domeniul pescarului caci elementele mongolice seindiferente nu numal pentru mare, dar de viata maia pescuitului (Lucrul se prin
1) Hintz, Das wandernde Siebenbiirgen, Kronstadt 1870, P. 4 4G,
Kanitz, Donau-Bulgarien, 1879 vol. III p. 310, 228. la 1840din Tulcea 4 parale cap de o oak din cincizeciv.
2) I. Escursie câmpia Dobrogoi, 1850 p. 127 (publi-limba la Constantinopol).
www.dacoromanica.ro
173
nomazilor din central Asici peste, care e vietateastfel intinderca elementului spre Dunäre, pescuitui
a fost a ramas azi romanesc.««Pe de sus a Dunärii noastre - Portile-de-Fierla Silistra - elementul principal, care pe
malurile, sunt de carealbie, in balti. Silistra in jos a-se
mai de aceasta dis-Silistra la numärul pesearilor români
covarsitor, dc satulpopulate de pe malul dobrogean sunt
cuitorii ocupandu-seaceasta
Tulcea jos....inccpc amestecul maretatilor. o parte din români aumulte noi Cazaci, Lipoveni...-in timpul diferitelor ocupatii rusesti. azi mai sunt batrâni
Sarinasuf, Sarighiol,Enisala, care povestesc cum primiinavoade ei au pe Cazaci navodul,
acestia dartepa dobrogeana, ca
tori, avem o afirmare tot In Dunärii chiarla mare, ca - numele Portita,dat usii care marea patrunde in marea laguna Razim.
«Tot aceste geografice explica apoi pentrude aproape 5 veacuri, de elemental
mongolic, neamul traitor mai ales in lungulrilor ce se indroptau Dunäre Mare, putut afirmhtinuitatea sa in Dobrogea. (Pentru Turci singura insemnatilte aacestui era cea militarä: drumul Incontra Poloniei Rusiei. Bulgari regiunea toata eraca
era firesc. In drumul sprede populatia Bazinul a fost
lonizat chiar sub Baiazid I. Acolo n'a rämas debulgare. Dar i mai a fost prigonirea
G. Antipa. 1916 p. 741.
www.dacoromanica.ro
174
rese spre Est, Marea s'au asezat mase com-pacte de Turci pe crestele Balcanilor la ;
chiar puternice ale Turcilor, sunt regiuni-unde ei au majoritatea, dar multe, unde elemental bulgarn'atinge nici nici 100/o. Doar muntii Balcani,daca mai ocroti un rest de bulgareasca» 1).
de aeeste doua chestiunea Dobrogei a fosttratata de regretatul Giurescu, distinsfesor istoric, care din cauza unor anumite imprejurari fusese
in teritorul ocupat. Nu am putut cunoastelui - care de nu s'a - dar care
dotat acest rapit de moarte tocmai când puteamulte foloase constienciozitatea ce o punea -
in toate lucririle sale, sunt garantii asupraera intocmit cea mai seriozitate
carturarii cari au in teritorul asuprabrogei, sa punem pe defunctul secretar al Societatiirice, Al. T. care ca o mai presus de pute-rile sale - care contribuit sa-1 doboare -a
voluminos manuscris un foarte mare informatiidocumente privitoare la Dobrogei la drepturile noastre-supra ei. Manuscrisul a fost trimis mari laa fost consultat de mai multe persoane, cari adunau material pentrusustinerea cauzei
Este greu de precizat a avut actiuneararilor din teritorul ocupat, asupra de pace, intrunitala Poate deciziunea de a nu se cedabrogea Bulgarilor, putin la inceput, s'a datorit argumentelor
de convingatoare in memoriile alcatuite depatrioti
In timp dela delapingeau argumentele bulgari
energie drepturile asupra României transdanubiane,intelectualii ref ugiati In luptau eicontra propagandei pe care dasmanii o sfor-
Prof. Ischirkoff, 1911 p. 117.
www.dacoromanica.ro
mari in neutre din apusul Europei. propagandaajunsese de intensitate ale anuluicand pregatirile In vederea pacii dintrePuterile Centrale, pace care se credea ca va da o solutie
chestiunii dobrogene. Elvetia mai ales a fost inundata intimp de numeroase de propaganda, tradusesan reproduse dupii editii anterioare din Sofia ori Berlin,publicate atunci pentru ora. o mare parteziarele elvetiene au fast prefacute in organe pentru propaganda
Se ca propaganda, care eradibacie de profesorul-geograf nu numai sa pro-voace un curent favorabil printre din toata lumen ce sestabilisera ci mai ales o atmosferacauzei bulgaresti In Franta, care era locul de al tuturorpersonagiilor influente din Entantei.
De oarece mai multi dintre intelectualiigiati In apus, se stabilisera Paris, au combatut de acolo propa-ganda bulgareasca. Elvetia pare a nu fi fost singar
care a luptat pentru cauza : d. N.autorul unei interesante la Lausanne
1918 La Dobrogea Essai historique,mique, ethnographique et politique (Payot et Co.).
In aceasta lucrare d-sa face o privire asupra Dobrogeisub turceasca, insistand mai ales asupra.
nunlar de harti din veacurile XVII cari aratabrogea ca o tara deosebita de numele
sau «Tataria», din cauza mari de Tatai locuianApoi combate etnografice
despre majoritatea bulgaresti in Dobrogea pelarg modul cum ni sa retrocedat aceasta la 1878 apoi Ca-drilaterul in arata de seriozitate esteargumentul adus de Bulgari, 1878 multi dintre barbatiipolitici au fost contra anexarii Dobrogei, afirmareadespre martirial Bulprilor timpul
Dintre care a sustinut
1) N. P. La - Paris, 1918, p. 202, notacontine lista celor mai insemnate propagnadei din
www.dacoromanica.ro
176
neascii, special cea dobrogeanil, fost d. Pittard, pro-fesor la universitatea din Geneva. D-sa a publicat 1917 ocarte La (Valaehie-Moldavie-Dobruclja), care
intre altele de importanta a Dobrogei pentruMai savantul a un articol
Journal de (12 Martie 1918), In carecunjur Dobrogea se României 1).
Dach actiunea contra propagandei n'afost sustinuta de ce-i veni
Franta, mai ales in Paris, unde se mare immár derefugiati romni, cari multi oameni de s'a putut orga-
o campanie serioash pentru apararea intereselorInch In 1918 a ziarul La
sub conducerea d-lor Bann, Mille i E.Fagure menirea, de a informh opinia despre pro-
privitoare la Rornânia la poporul românesc. Acestziar a mai multe studii articole asupra Dobrogei,cari locul de frunte studiile eruditulni dobrogean,la universitatea din Iasi, d. O. Tafrali.
Primul articol intitulat La Dobroudja et les prétentions bul-gares, par n autoehtone, in No. 5 14 Febr. al ziarului,
fost imediat remarcat de cercurile intelectuale franceze, care pevremea aceia nu eran bine informate asupra acestei chestiuni,
cartea d-lui Droits nationaux et politiques des Roumainsla Dobrogea, publicath in prin Aprilie nu putuse
se destul mare, departe tendentioase ale propagandei din
Parisul.Celelalte articole d-lui Tafrali, publicate cursul anului
1918 au fost tot atât de bine primite 2), lucrarea maitinsá, Octomvrie, titlul La Transdanubi-
.enne (La Dobroudja), Esquisse géographique, historique, ethnogra-
1) N. P. Comuène, op. p. 199.Artieolele d-lui Tafrali, tipärite La (1918); de eel
mentionat, Dobrou4ja Bessarabie (20 Lade (4 Chantage bulgare, faiblesse allemande (18 Iulie); La Dobros-
.dja - les erreurs de propagande en Suisse (19 Sept.); Laméridionale - roumain, polonais, tchéco-slovaque (15 Mai 1919).,Dobroudja bulgares (8 Mai 1919).
www.dacoromanica.ro
177
economique (Paris, Leroux) a fostsimpatie de critica
In lucrare d. Tafrali, pe un foarte bogat ma-terial bibliografic, expune scurt desvoltarea a Dobrogeidin antichitate zilele noastre, insistand mai ales asupra
geografice, a supra vietii culturale, asupralitice, favorabila elementnlui
asupra importantei economice a Dobrogei pentrucari ajunge
Transdanubiana, cunoscuta mai mult sub numeleDobrogea, o individualitate distincta fata de restul
Balcanice.«Din de vedere geologic se diferentiaza de Car-
pati de Balcani. In era a constituit pivotal care a per-mis Moldovei Valahiei.
de vedere geografic, Dobrogea este in mare parte-o stepa, care se apropie stepa muntean a Basa-
este cu totul deosebita de regiunea invecinata, paduroasaabohdenta In ape, Deliormanul, regiunea a
Bulgariei.Bizantinii cari au fost sta-
provinciei, o consideran ca o deosebita Bulgariatuala sau Romanilor. Alipind Dobrogea la
care corespund cu Basarabia Rusia meridionala, eiau numit-o Scythia minor.
«2. Dobrogea a cunoscut mizeriile invaziunilordin trecut. chiar pe frontiera care separade lumea civilizata, ea a fost din timpurile cele mai de-
partate o prada pentru totiau devastat-o
orasului Tomis, veacul VII-lea in,Cr. in zilele nu a cunoscut douaperioade, s'a putut
; momente : stapanireainceputul al II-lea la veacuuti al
al noastre, 38 de stapanire Restul
Cf. darea de a lui G. Scblumberger Journal des13 Decembre 1918 a Louis Forest Le din 28 Decembre 1918.
www.dacoromanica.ro
178
nu este o suceesiune de scurte perioaderelativA, alternAnd razboaie invazii distrugAtoare.
prima de Romaniibrogea, steagurile victorioase germe-nul natiunii române. In Dobrogea Dacia, Romanii,
legionari, amestecându-se indigenii : Daci, audat române. Columna lui Traian din. Roma
ridicat la Adam-Clissi, inamintirea indeplinit Romanii pe
de jos.toti barbarii cari au navalit Dobrogea, numai
Cumanii s'au in mod stabil, pentru orioada timp mai mult mai putin lunga. Toti ceilalti, chiar
Bulgarii, numai au traversat-o.«In adevar nu se Dobrogea nici urma de stabi-
lire sau Asparuc, treand Dun:area,stabilit pe la al triunghiul format
-de orasele Varna, Silistra. lui Sviatoslav alun-gat de acolo in veacul al X-lea. ocMi atintiti
spre sud, Constantinopol mai ales spre n'aunici un interes din mica, orasele odini-
de infloritoare, nu mai forman o de ruine,nelucrat, nude apa in
nu era nimic de pradat. scitic» nu paten atage prinnimic atentia sau
mostenitorii Romei, au ai provin-ciel le permiteau invaziile barbare. Dar renuntatodata sa considere aceasta 'provincie fi de a tine decoroana bizantina.
«Biserica cre,,tina, xiliar al politiceiea motive de puternice sa nu abandoneze pe
citii sai Dobrogca. Reprezentantii ei au fost deo un sublim in operei crestine
meleaguri pustiite barbari. Multuniita bisericeis'a stins civilizatiei furtunile
mica! numar indigeni, cari sa ra-mâna pamântul pututtacta credinta crestina speranta in .ziie mai bi-
www.dacoromanica.ro
179
sericei putut ei conserva obiceiurilerespectul datorit
navillirile au definitiv, Bizantiniiautoritatea miaza-noapte. In veacul XIV-lea
instalat gnvernatori ai care unii par a fi fastorigine era arhontele din ori
Dobrotiei, adeviirat condotier oriental. Dobrotiei avernat, Bizantinilor, regiunea Varnei Cavarnei. uto-ritatea lui se probabil asupra Dobrogei. fostmoment s'a proelamat independent. a doua a vea-
XIV, Domnii Munteniei, special Mircea eel luaraDobrogea, dar nu an pastrat-o mult
a capat staptinirii bor. veacuri urmä, silitirazboi, au trebuit sa o dea Romanilor.
punet de vedere etnografic, de pesteeste un adevarat de nationalitati. Singuri Gagautii o parte
pot fi considerati autohtoni. Toti ceilalti nu suntdeck imigrati. Patru nationalitati locuiese inmai mare. In Dobrogea veche in for-meaza din totalul nu ajung abia la
numarul a crescut con-siderabil prin Dobrogei meridionale 1913. nu
din populatiune.4. In 1878 in stapanire o regiune desorganizata.
aproape era totul de creat: administratie,drumuri, comert, industrie, Muncitorul
care era Dobrogea, tara infloritoare.introdus o administratie copiata cea din Apus.
acordat drepturi politiee, garantate deconstitutie, cari se locuitori regat.creat numeroase spitaluri, construit ferate;s'a transformat orasul Constanta adeva'rat port modern.
Romania indeplinind Dobrogea o dezatie, de care fi dreptturi noi asupra acestei provincii, cari se celor ordingrafic, istoric, etnografic economic».
Activitatea d-lui Tafrali la Paris nu s'a marginit numai la publi-de studii asupra Dobrogei. D-sa a cauza
ocazia deosebitelor intrevederi ce a avut per-
www.dacoromanica.ro
180
soane conferinta au fost MartonneLacombe tecnici chestiunile d.
laDe parte, de comitetul «L'Effort la France
de ses d-sa a mai multe in diferite orase,a fost de Clermont-Ferrand, unde vorbind
insistat deosebi asupra problemeibrogene.
putem spune, dobrogean facut pe deplindatoria de in care s'a unde-si are ingropatistramosii.
Dintre ceilalti cari au aparat in Franta cauza dobro-pe corespondent ziarului
Malin, d. care a publicat o brosurg, La Dobroudja, Paris1918, d. Em. Antonescu, Le de la Dobroudja,In Les nationalités oppri mées l'Entente, 1918.
unul celalalt chestiunea drepturilornoastre istorice asupra acestei De paginichestiunii dobrogene d. G. G. Mironeseu in sasur la question roumaine, Paris 1919, abrogea ar fi pentru noi lucru ca cum ar fi pentru Frantarevendicarea Ardenilor, ori Belgia a Anversului. Dobrogeaa fost invadata dusmani, restul ; acestia
trebuie o cum celalalteteritorii ocupate.
Nu trebuie pe intelectuali români, cariau articole sustinerea cauzei dobrogene, ziarul
sunt Gr. T. P.Fagure, L Fermo, Dr. Many
G. Mironesen. contribuit saopinia asupra dreptAtii cauzei noastre.
dintre francezi o mentiune speciala d. Em.de Martonne, care scurt dar adresatferintei de pace Versailles sub titlul La Dobroudja
(Impr. 1918, a una dintre cele mai frumoasejuste ale drepturilor noastre asupra Dobrogei 1)
Am schitat izvoarele ce putut avea la acti-
Lucrarea fost p.
www.dacoromanica.ro
181
-vitatea de ciirturarii pentru cauza hiptade ei contra propagandei
La au luat parte, foarte probabil, inte-de ai nostri, pe cari voie omis, din
actuale este foarte sa-52plecte asupra unei chestiuni, nu numai din ci chiardin
Scopul propus, pe care credem realizat,a fost, de mare serviciu adus car-
cari se apere drepturile Ro-nigniei in fata congreselor de pace Bucuresti Versailles ;al doilea, putinta de subtropire a numele acelora cari au
de soldatii salvarea Cgci dacaDobrogea ni-s'a retrocedat de conferinta pgcii din
ca sa-se fi pus in discutie chestiune, se dato-reste hi mare parte actiunii patriotice acelora, au luptat
pentru ei».CONST.
1) Cu ocazia lupte din marealitate ce o au revistele regionale. .Arh ira era abiii laceputul existentei sale, a servicii reale celor ce au cauzaStudiile publicate le citate scrierile d-lor Taf-
etc.
www.dacoromanica.ro
INVAZIA DIN 1916-1918IN JUDETUL TULCEA
acest articol -rezumatul lucrArilor comisiunii insti-tuite pentru constatarea crimelor de armata
minoritatea dobrogeanA, lavetre - pentru generatia pentru viitoare. El poateservi ca document pentru pretinsa civilizatie a poporuluibulgar ca o pe moralá.
urmasii ce neam nespre mai la ce se pot din parteaacestui neam «otrávit ros de invidie
Pe noi nu ne ororile cruzimile de armataEle sunt caracteristice popoarelor care au stat secole
robie degradatoare care aceastälungitá nu putut face o altá educatie aceiaa a a Dar e revoltátoare conduitaBulgarilor dobrogeni, cari nu din
crestineasca fire a sufletului românesc- care au venitcontact. Caracterul turanic a refractar influentelor
ale civilizatiei morale.armata a 1913 Bulgaria. Dar
deosebire ! Ostirea a dat de noblete,ocrotind viata avutul populatiei din statul vecin, care s'aales beneficii extraordinare. In schimb, invazia
Dobrogea a lásat numai ruine, pustiu jale pe urmaei, ca timpurile de barbarie ale lui sestie se fixeze bine suflete nu numai armata
a cárei mentalitate procedee sAlbatece le din.
www.dacoromanica.ro
183
Serbia, Macedonia Tracia, darde ieri, de Bulgarii dobrogeni, au particiat
dusmânie la exterminarea viefelor sidesl de urma ei n'au avut putintade a
*
Orasul Tulcea a ocupat de armata in ziva22 Decembrie orele 3.20. Prima
locot. Nanof. Comandant militar al orasului a numitMihailof, care sub ordmele generalului Colef.
Trupele ce s'au stabilit au : Regimentul 11 de; Reg. 69, 73, 82 de infanterie ; 3, 6 9 de cavalerie
Reg. 1 de artilerie.Orasul a predat de fruntasii romani ce mai rámásese,
cap Calafateanu. Evreii au iesit ininamicului sare 1). Numai administratiaa fost cea au fost luati ca
mai ales preotii din sate, cari au fost supusi unnitament sMbatec : sufere
foame Noaptea nimeni voie a iesi pentru tre-buinte, pe care le acolo unde loculau. Aceste faptesunt povestite de Ion Pohariu. Antoniu, Chirciu,
Glichi si M.S'au internat nu barbatii, ci femeile copii, cari
erau supusi la lucrári peste Munciau numai pentruo insuficienta, iar caz refuz, li seprima si erau
Nu numai armata, dar mai ales Bulgarii dobrogeniceau jafurile, distrugerile sol-da(ilor. Familia d-lui Avramide din a si
nevestele comerciantilor bulgari, de d-neleIvanof, Pacef Teodorof, care in oras.
Bulgarilor conduceau pe solda(i la romú sprefi distruse, batjocorite. Domnisoarele ElenaAngela - surorile Ion Marcof, fost ofiterarmata mai apoi organizator bande au
demnat la distrugerea caselor Mihail
eu Bine a-ti venit. ne de robiaN. R. (C. B.)
www.dacoromanica.ro
184
In tot judetul aunt shpate transee, nu scopulmai ales de a pune la munch populatia
de i a distruge persoan5,deosebire de sex etate, sape unlung de 2 m., lat de m., de m. 60, vai acelacare nu-si portiunea de lucru! bhtutIntre multe alte cazuri, se citeaz acela al Gheorgheal Barbarei Lupu - de 11 ani- din comuna Sarighiol,din
Bulgarii din Tulceacu cei din tara vecinh, când frati rude de-ale ser-
dinnaintea armata bulgard!
Fig. 1.- Cazarma din de
Petre Chircef are un frate sublocotenent Bulgaria ; PetreHa.gi Ivanof are doi copii cari, ce au carte
liceul din Tulcea, s'au oliteri Bulgaria. ncumnat al acestuia este colonelul Cilinghirov. Atanase Demirof,fost comunal judetean, are pe fiul ofiter dea-semenea la Malciu este cumnatul colonelului
Pe suferiau de foame de lipsa depost, petrecerile Bulgarilor Tulceni ofiterii bulgari se tineaulant casele lui Marcof, Rafael Mateef, Ilie Grecof, Dinu H.
www.dacoromanica.ro
185
Stoicof. Mai 'ales acesta' din cu armataDobrogea.
degenerasera jafuri. Erá o ho(ie oficiald,bine raportul Bulgarii
- militari civili-hiau dupä plac : vite, mobile,produse, obiecte etc.
publice chiar bisericile fost scutite dis-s'au instalat la populatia
mai se dnd
Fig. 2. -
care Bietii on-meni, alungati din se trei, patru
la un Se o
mai ales fete, spre a le de furiaBulgarilor, dar zadar. Seo cruzime
In Tulcea o comisiune, prezidata de colonelul Co-care din indemnul Bulgarilor dobrogeni: Vladimir
Constanta, ai cartli frati locuese Tulcea, NicolaProdanof -cel -, Ivan Ivanof zis
3www.dacoromanica.ro
186
Stoian Dranovski a un dece trebuiau ddrâmate.
In primele zile ale ocupatiei s'au distrus localurile publiceanului 1917 s'a dat ordin populatiei românWi
evacueze Dupä aceea jafurile ruina.o de a distruge numai case casa
lui Prodanof Nicola intactä, in timp ce casele Românilor dinprejur sunt numai a lui Ivan
Carali stau ruinele casei lui Ghilis. Casa preotuluivovschi nu se mai cunoa" pe aläturi stä casanemtoaicei Flamm. S'a därâmat la temelie localulprimare No. 2 din str. 14 Noembrie,morii Nicola Stoief. rämase in Pe str. D. Sturza,de se casa protesorului Cristea. Astäzi e una
Märetul monument al reanexgrii Dobrogei, precum statualui Mircea grildina publica, au fost ridicate ca trofee ;
postamentele au fost sparte dinamitä. Cu o furie deo-s'au näpustit asupra bustului lui Nenitescu, pe
care aruncat Dunäre.a fost-transformat in grajd. Prefectura toate
autoritritilor. fost jefuite ruinate.particulare, in Tulcea, apar(in la 669 pro-
prietari Greci: pe când casele ovreestiau intacte indopate de mobile
armata erau si Lipovenii Ovreii.si spionaj pare ritu n'am laCalafateanu, spre a citit mime proprii.
Se o tot ce românesc.S'au ziare, memorii ; s'a infiintat la Babadag
dobrogeana», de siluire s'au tinut con-grese pentru starpirea Românilor. S'au primare
profesori bulgari, civili militari, populatiale frecventeze. Comitetul de aprovizionare
alimente acelora. cari indräzniau sá limbaSingure limbile germanä erau tolerate.
Liceul local a functionat trei clase, având profesori dinBulgaria. Serviciul divin se mimai la biserica
de un preot adus din Rusciuc, anume Teodor Pungirof.
www.dacoromanica.ro
187
Catedrala a fost ca nimeninu hi ea. Noroc nu temenile. Biserica
ce a fost fostnostri vecini.
Preotul n'a iesit armatei bul-gare, a fost andu-i-se 23 hi spate. Preotiimzov Savenco, denuntati Itic Moscovici slujescin pomenesc au fost
ingrozitor, apoi Bulgaria laBisericile din udet au servit de magazii; de
grajduri. au fost distruse sau s'a dat cum suntdin Topolog Casimcea. Cea mai din
este oBogatul sat Casimcea a fost ars73 in prima retragere 14 Oct.
Din 250 case n'au mai rimas deck 10-13 cocioabe.sau veteranilor
/ruse, celelalte sunt mai infloritoare ca oricând.vreun Bulgar sau 30 oi de riisboiu,are 200-300. ce mai lipsa de aadministratiei noastre. este recu-
si nu le pot hAa. Li se judecatd». Darciind va /1 aceasta?
se arbitrar nichm controLTulcea incasat doi suma 1.500.000
pentru separate, care suntdeparte de realitate, deoarece registrele. adunat
sume fabuloase pentru crucea rosieSe ca pungisie cazul locuito-
Vasile Mocanu din care a fost200 lei.
violurile, schingiuirile. oricochipuire omeneascii. tablon acestea s'a
locotenentuhii frances Boissier, pentru a fi trimis la locuricompetente, ca ce neam feroce trieste Europa
al XX-lea, Balcanii crimelor nelegiuirilor.violat copii. si de
impuscat pentru fapte imaginare numai dinpofta a De semnalat este taptul
www.dacoromanica.ro
188
s'au mai fetelordin a mobiliza(ilor. OvreiiDin cazurilor anchetate, ;
iar celelalte cazuri pot cunoa§te din lista ce o lacare totu§i e departe a Dintr'un de pudi-citate, ct in mare parte arisi practiccIe la care au fost nenorocitii
- lui Baträn,de
cari himea acestorse la
La Germanii au pus la plug in ziva depe femeile Ele au mai inlocul pentru cdru(ele.
In Filipov 6 Dumitru12 ani, au fost violati Turd.
www.dacoromanica.ro
189
La Sarichioi Hulgarii au carea murit Teoclit Mihai c'ar fi peste
Ciapura, Nichita Lovin Martinau fost a li se banii.
Preotul Simion sora sa, ambii din aufost strangulati. Gheorghe sora sa Evdochia au fostomorati baionetele de bulgari, pentru apoi au
groaprí, trei zile, caretimp voie íngoape.
in (hip Elena
Fig. 4. Ruintle lui Mircea(in stat
Sarinasuf a de lovita praf, tocmai pe bulgal
Durnitru Ene gospodar a fost,crunt, jefuit limbat tot in
Cu zile colonelulBalanoff, comamlantul reg. 2 de cavalerie, a ordin solda-
on roate inchipui
www.dacoromanica.ro
190
roarea satului Sarighiol fata abarbari.
Copii -5 ani fost la moarte! Secazul Gherghinei a din Pecineaga,
precum D-tru Bucoveanu, din Dorobantul, ca mai ca-racteristice.
Maria losif P.... de 70 ani si Verona .... de NOani, fast violate; de asemenea jost violatiSt.... de 90 ani P.... Toti din satul
Preotid C. Prof din Chincinc-chioi ace a violat.
Locuitorul Stan a
lost de pentru nepu-tdndu-i scoate din gurd de aur, soldati bulgari i-on
falca sabia. A thmt zile mortcare timp s'a dat ingroape.
Dumitra din Nalbant a fosi fata sotuluícopiilor. Maranda H.... din Frecittei a fost fata
ei, care de groazrt a murit.Ca 'culme a an pe
fetip de ani. lordana zina inza mare, pe din satulni
D . . .. din Niculitel a fost necinstitd, cea din
Costache Solomon conuma Principele Nicolae a fostpentru s'a opus la necinstea
Acceleanu din Balabancea, mosneag de 70 a fostapoi spAnzurat, pentru opus soldatilor bulgari de a-i
viola fetele.Nita Rada Rusu din a fost
Foarte multe au cauzaale cetelor de bulgari. Multe gravide.
Spitalul de din Tichilesti aveafugiserrt. Pe i-au
de foame de frig, iar cadavrele au fost arse. afost la
La iserica din Alibeichioi auscoteau
www.dacoromanica.ro
191
In comunele Alibeichioi, Meidanchioi altele,fost prin grozave a se pune
-serviciul bulgare.La Topolog, Austriacii au armata fortat
toti tinerii romani din sat.La retragerea bulgare, Ion Marcof din Tulcea,
locotenent in din a format oNicola Lutcanof, Ion
au Somova, cd(i-valocuitori. La Niculi(el au jefuit marginea dar n'au
departe, opunandu-li-se locuitorii inarmati. Au fostlopte morti din ambele familia acestui cri-minal in Tulcea. sfideazd
ei.La intrarea la Noembrie 1918,
Tulcea era o un pustiu. Tot judetul deSate intregi una jaledela un la altul al nefericitului judet. Niel ban-
dele lui Asparuc nu cred dat de atätaIn strada portului
ghimpat i transeecasele. ars la
pämänt. frumoasele sträzi de Isaccea Carol,nu mai nici zece intacte. dreptulparapete de strripunse sparte decrenehiri oluri, spre a se comunica o la alta.Va trebui timp zeci de milioane spre aridica din la a fast desprejudet, nu se va putea reface nici nu seva veni ajutorul nenorocitilor locuitori, rämasi lipiti
Am odinioarä o lucrare a lui Camille Rousset, carepovestea starea de a Dobrogei timpulexpeditiei franceze din räzboiul Nu gäsesc oprea mare provinciei 1854 qi aceea de
publicä din Tulcea, tribunalul prefectura stintdistruse. administratiei a numaiperetii; primäria de asemeni; conducta de ap a fost stricatá ;lumina desfiintatä.
www.dacoromanica.ro
a intrat bandele salbatice oraS, au distrus la in-,ceput numai i publice. incare au iernat in anului au fost
Cazarma a 10care au costat milioane,au cMeva
Fig. - Dobrogei.de riisboi.
Reg. a Reg. 73 infanterie din preventivse mai zidurile de acoperis.
cand te Bulgarii veniserade a te ce primitiv
simtul culturii acel distrugede care s'ar putut el nu oplicare in ura a unni
www.dacoromanica.ro
193
de tot ce existentaa unui nobil.
acum unneze a nelegiuirilorarmatele bulgare, care, am Sims,
e a fi documentce vor ca material caracterizarea
etnice a poporului ca o rusine, unpe constiin(a popor barbar,
care se civilizat al XX al luminii.
Fig. Dobrogei,
Plasa IsacceaL Comuna1. Volnri: C. T. . . de 6 zile, a fost violata
soldati D. . . . 30 ani, Sofia C-tinT. . . 35 E. B. . . . M. MMarion C. . . , soldati bulgari. E. T. . . . Anion
. . , nora soacra, violate MarioaraSt. D. . . . , 18 virgina, siluita ; un amurit. M. Moise M. . . , fetita 11 zina
www.dacoromanica.ro
194
satului. Preoteasa Zinca Da fost dat afar din casa.
2. Enache a fost eus'a fata spre batjocurá. Lui E.
Tänase. din i s'a carul a fostpánä ce a murit. I. 13 ani I.
an fost in
Principele Nicolae.1. Virginia C 21 ani, Caterina R. . .
25 Chiriac P. . . . 24 Domnica B. . . . de32 ani, Olga C 22 ani, Safta Cl. . . . de 60St. . . de 50 Maria B. . . . de 35 ani, Gherghina I. C. . .
27 ani, Parasehiva T. D. . . 35 Aglaia C. S. . . . de 28ani, violate. Constanta B. . . 23 Maria R. . .
violate in thnp. C. al a murit insiluita de Bulgari. Catinca V. P. . . . de 40 siluita de
Gh , siluita.2. Vasile Solomon, batuti
V. Solomon, s'a lafetelor. Doi orbi din spitalul fost lasati
de foame frig in 1917. Cadavrele au fost arse. Spi-retragerea Bulgarilor.
Comuna Meidanchioi.1. I. . . 45 ani, V. C. . .
de 20 St. Cr. . . . de 38 ani, Gherghina V. . .
38 Anica T. . . . 40 ani, P. . Cristina B. . . .
38 ani, Mita Ro de 18 ani, au fost violate batutepentruca s'au Unora s'a spart capul. Caterina Tim. . .
30 a fost violata, apoi ucisa. . .
de 21, 45 ani, au fost violate de bulgari. MariaI. B. . . de 30 ani, de Turci. Ileana H. . . 27 ani,
de doi soldati Turci.2. omoruri: Gheorghe 80 C-tin
Cimeanu de 70 ani, au fost Stoica Onu 65ani, mort din Gh. Pipiriceanu, ucis. Anica Perniala de 80ani, ucis in
din au fost familiilein satul Ae-cadán, unde au fost arestati.
dat bani, Hbertatea.www.dacoromanica.ro
195
Comuna1. Violuri urinate de Deana C. de
siluita de soldati turci a Tole-65 ani, spaima a a murit.
de 70 siluita. A murit suferinte. Catinca M. . .
30 ridicata forta de ei Se-H. dc 60 a murit. Dea-
Zamfira de 40 ani, Gherghina Agache de 30Lucia Bucur de 25, Lina Oita de 30 Ecaterina Toader, siluitesalbatec. Tinca As. . . de 20 rau soldatii
2. lani de 60, jefuit, batut,60 ani, batut soldati bulgari cu arma in piept,
Ibraim Memet, 28 mort din Idem Atu Ali de60 ani; idem Ion Timofte. Oprea 55 inl000tenentul Ghergdina A. Chiusa Maria S. Bi-
gray. Maria Onofrei Cojocaruin Rita Radu Dina L Popescu Elena Onofrei
Cojocaru, gray lasate goala. Marin a batuts'a opus la fetelor sale.
V. Comuna Balabancea.1. G. . . . de 45 Afenia P . . . .
35 . . . 30, C. B. . . 46, FloareaC. B. . . 20, M. B. . . de 70, V. C. . . . de 58 Gherghina LP. . . . 58 siluite. P a un copil.
2. Mihalache Cretu 7580 ani fost uci0 C. Scurtu de 60
batut gray de 45 C. 30,Calina 45, C. 'de 17, Nastase Nastase de50 A. de 50, Gh. Pochihone de 70, V. Grosu de 60,Data 60, C. Culeanca 70, C. Durba de 70 :
batuti gray arestati. Morti din Vasile I.Trifan de 50 ani, Grosu de 65, D
de de 51, Ion. V. osif 60, Nastase Mocanu50, Pacurschi 60, Ion V. 65 Ion Cretu
30. crnnt fost: Pavel de 56 ani, V. B. Mocanu45, Dumitru Culeana 45, Ion Grosu40, Anton Nicon 70, Maria 40 de
www.dacoromanica.ro
196
Au TadoraGavrila Andrei
70 ani, sol-datilor bulgari, a apoi o la
VL Comuna Isaccea.1. . a
batute de bulgari. L
8. i Ca-i
. din canza murit. M.
. copila ani, violata bulgar. M.
2. Petrache Bozagiu surd),Vaisenbcrg, Emil Vasile batuti soldatibulgari. Nichita jefuit batut. s'a sotia fortadusa Bulgaria, in timp ce era arestat. Aoski Pavel,
ermit ordimil calonelului Cntaroff, n'a voitda omorAt
www.dacoromanica.ro
197
VII. Comuna Luncavita.1. Violv Alexandru Ion 25 ani,
a da voie, fost casaA ca o eroina Vasilca V. 25 violat4la
8 bulgari. A murit. pc urma
Fig. 7.
4 7 ani. mobilizat. Nuta M. S. . , 20 violatade opt soldati bulgari, din care a Chira P. . . .
25 siluita. mort razboiu. Maria I). C de 26ani,
2. Zamfir crunt batut, s'a opusla violarea fetelor lui Vasile la el.
www.dacoromanica.ro
PlasaI. Comuna Cataloi.1. Fetitele Maria Ch. R . . . de 14
Ch. R . . . 12 siluite de soldatiR . . , Paraschiva I. M . R . . , bat-
2. : Ion Costache, batut gray demulti soldati bulgari pentru bani; i s'au luat 315
doi ce-i Sotia lui Cegan gray, din carecauza a murit. Tudor batuti rau, schingiuiti
baioneta spate. Sotia lui Mihai a fost cruntbatuta, s'a sa-si dea copila 13 spre siluire. Amurit din bataie. Lui Cegan i s'a pus latul de a
ce dat banii sai 9043fost ce cei 48
a fost internat. Maria Nisipeanu fost crunt batuta pentrunu predat copila 14 spre siluire. Tanae
lmtut apoi i s'a pus foc
11. Comuna M. Cogálniceanu. cele 100 familii deterani, au ramas numai cinci. s'an refugiat.
au chinurile mai grozave.Au murit din sergentul Akxandru, Ion Stanciu.Dumitru Vasile Stoica Paraschiy, dupa a
a fost aruncat a fost batutstrapuns spate. Preotul Costache, sosind sat
dupa a fost gray bulgur al garnizoanei.veteranilor au fost distruse.
Comuna Nalbant.1. Sanda C. , mi copil.
Pl . . fata sotulni copiilor. Tudosia . . . siluita.Sotul i-a internat murit. Sotia fica lui C. Anion, aumurit au fost siluite brutal. Mita Anton Pl . . ,
amenintatil apoi siluita.2. Jafuri, Ion Sagoreami fost jefuit
de Bulgari. Ana batutii,moartea spre preda pe copile, care se refugiasera.
a fost internat a murit mizerie.Reg. 35 36 de infanterie a
veteranilor.
www.dacoromanica.ro
199
IV. ComunaMarisa D . . , Zoita V. B . . , N. . . ,
Ileana N. 0 . . . , Gherghina Ar . . . . , Tudora I. PNiculina T. Cr . . , la S. . . , siluite. Sotia sora luiC . . . . , bAtute gray siluite. asemenea fica acestuia de17 T. M . . . . , bAtuta, jefuita siluita. Idem
beonte . . Maria I. P . . , jefuita a ramas euun copil. Dupa Stanca B tras ca stea ;a fost gray batut Nastasia S. S . . , siluita la
murit. V. Us . . , Prof ira C.L . . , Tudora P . . . , batute gray, siluite jefuite.De asemeneaAnita N. . . . .
2. Mihail Panait, H. Galescu,Petre, Jacob de armata bulgara.
din fost amenintat i s'a luat 1000 lei.
Vasile a fost eu cutitul a murit. Batr(inula fost bAtut de soldali a murit.
E. orfan, a fost jefuit de 50 lei ai lui,bani ce-i avea pentru sa a cinci mai
a fost crnnt jefuit 400 lei. Socrul luiVasile a fost ucis in s'a 5000 lei. Artona CostacheIon, asemenea un copil ei, care a murit.Preotul Marin Popescu a fost internat Bulgaria, wide a
grozave.
V. Comuna1. Rada R . . , B . . , Rada
I. M . . , siluite. Voica D. G gray batutaA ramas eu copil, Maranda H . . . siluita brutalfata copilei sale FrAsina, care a de spaima. Vasilica M.C . . . , Agripina D . . . , batute siluite mai multeSotia Ene C . . , veteran, siluita brutal.
2. Sandu Miron L Doluehian aufost Sotia lui T. Teodorof, sotul mobilizat,a jefuitA de bani amenintata moartea. De
a murit. T. Teodorof a fost batuta cruntdin care cauza a la zile. Magdalena
a fost biltuta baioneta. Mitrea abaionetele pentru bani. Zamfir Burcui, batut gray, a
un an. Tudorei fost bAtut gray, apoi im-www.dacoromanica.ro
200
puscat. Casa i-a devastata. Ion veteran, a ermitbAtut, ea sa dea 200 de asemenea 400 lei
VI. Comuna Parches.Anii acest sat batuti fara nici
soldatii bulgari. batae asurda. Anton P. a care astat luni. Lui Niculescu i s'a spart
de gray, a 13 in pat. a fastdin a a murit. lul Vasile
Graur, pus la munci lid, a infirm. Preotula fast Preoteasa,
a batuta.
ComunaPetre M. Platica doi copii ai
bataie. mnrit. Nicolao Nita,Papa, Nita, au ermit lui Ion
P. Platon au murit in
Simian, a fost batut Luca Bujorstriviti in Petre a impucata
la retragerea Bulgarilar.
Comuna Câsla.. . . 18 violata ofitcr
A. siluitabulgari in
2. a batut dupademobilizare. Paraschiv a fast batut de bulgarii sfarâmat toti gura, a fast apoi 4 zile
nu i s'a dat ce n'a dat 200 lei peste 900dati
Plasa CasimceaComuna Canlâ-Buceag.omoi An , B . . . . , T. G . . .
. . . un batutiEcaterina siluita maltratata
Comuna Casimcea.1. Maria . Ana B , DobritaL . . , Io . . . . Elena, A. . . , Eliza M
www.dacoromanica.ro
201
, . . , Paraschiva M. . . , au
2. Ion Nita Aldea Frecea fostbulgari retragere. Radu Rucareanu, Bulgari,
5 infanterie, fost groapa. O.bani soldati turci. Maria I. a
Germani a murit sub Neacsa Constantina fot sabia bulgari.
Comuna Corugea.5 , Antonia
Elisabeta N. . . . au fost violate Turci.2. Ion Stoica a fost de fara Ion
Rata Bulgari, fara vina. aBulgari bani.
1W. ComunaPreotul ..... ,
a fo-t batjoeorit, torturat. a
e
Comuna. . , Maria R. Br. . . . , Safta
D. 5. A , . . . 80 ani, MariaSt. I. . . . . Dumitra D. S. . . , Neaga
L , Dachita N ... itraSt. B. . . fica sa Ana,
7 toti acestia. femci, violatiDe asemenea Maria D , Bita T. .
I. . . . , o copila 90fost violati soldati bulgariStan asasinat mi-
cari unul se Gheorglw (S?) din
ant Stan, Alex-Ion de soldati
fast s'an ridicat clopotele.
Vasile Alexandri.Elena D. G. C. au fost
oldati bulgari. Maria H. D. . . , siluita un soldat bulgar,P. R. . . , D. M. . . , Anica Stan D. .
arc 4www.dacoromanica.ro
202
de soldati turci. Maria R de Bulgari.Matia . C. . . ., Sofia T. . Draga V. 0. . .
Paraschiva I B Veta C fost siluite de soldatibulgari turci. Elena C. . . siluita de a ramas moarta.Sultana G. AL 5 soldati turci, a murit. Teodor M. . .
a fost pederastat 5 soldati turci.2. Furturi, omoruri Filip, batut pentru a
a murit. fost soldati turci.fost de turci bani. Ion D.
13 ani, ermit de Bulgari, a minas infirm. Anton Martin afost soldati bulgari.
Plasa TopologI. Comuna Cârjelari.1. Dochita M. C. . . Tudora I) B
B. . . au fost siluite mai multi soldati Bulgari.2. Constantin Negrutii, Stan Diacomi
au fost omorati soldati bulgari. Mosoiu, OpreaPatea au murit unna groznicelordin partea soldatilor bulgari. Ion a fost placer"de soldati bulgari. S. Tareatu a ramas infirm, o
turata in urma cruntelor primite Bulgari. NeculaiAna D. Petre Radu Gr. Simion, fost crunt
jefuiti de soldati bulgari. Li s'a luat 2920 lei. Ana Lazar Chiraa rumas urma Dochita a
batai crunte.
Comuna Picineaga.1. Silniri Mita Deacu fost mai multi
soldati Gherghina I. T. siluita de Bulgari, a; asemenea copilni ei de 12 a fost astfel
in cât a raposat. Vasilica O. T. in barbar dea raposat. Cristina VI. . . E. R. E. Anion D. .
Petrana N. N. Tudora C. A. . siluitesoldati bulgari. Catinca E. . Petrana . . Tudora A. .
au ramas cAte un Lazarina Vi. . . a fost 7qoldati bulgari.
2. Pavel Paraschiv, Tase, P. Avrain,N. Marin Viad, Negrisanu, Nedelcu, Gurga
www.dacoromanica.ro
Maria Biserica, batuti gray de soldaticrunt, a raposat. murit din cauza
batailor. sotia sa, crunt de soldatiIon de 3 ani, lovit, a Istodor
4 o lovitura de topor de soldatiiI. Turas, batuth crunt Copilul ei 2
a umrit lovituri.
Comunai maltratata de soldati bulgari.
1. I. bulgar, Al.Teadorof, coloana pae, divizia IV. Sora lui Anghel
siluita brutal. Lui Constantin A. . . i s'a smuls fica3 soldati bulgari, cari au siluit-o in mod Lui
Z. . . ofiterul bulgar, maiorul i-a smuls fata,si lasand-o un Fata a murit putin. Ana
L. de un ofiter bulgar dir regim. 13 artilerie.2. : Batuti crunt: Anica Gh. Stroe, Ion
Gh. Renta, Gherghina G. Oltearm, MariaR. Maria I. Rogojina,N. Bogdan, Maria Petrovici,
Muresanu, Sarchiz, IonMilitaru, Bancota. Sotul
55 terorizat. Ana Ion Sceareanu sotul ei.de Sotul a Dumitru batut
ai unul 7 altul 1 an, fost cafeatide soldati bulgari ucisi. Costache, Muntemm, ingrozit
bataile in sat, a murit. Sotul Elenei Dumbrava, decedat,Sotia lui Scarlat, de
,oldatilor bulgari, de Batranul Mihail aOlteanu a decedat in vrasta 65 cumplit
Bulgari.
Comuna Topolog.: Maria I. C. . . . .
B. C. . . ., Maria M. Maria I. I.Ana M. . , Maria I. D. M. . .
. Voica St. M. . ZincaCh u fast siluite de soldati bulgari.
Ana 1. B. . . ., Maria. . ., Maria I. . .
Maria M. M. . . ., MariaN. N.
din urma a
www.dacoromanica.ro
204
un copil. Paraschiva B. . . M. D. . Elisabeta. Lina turci.
2. : TudorMunteanu, Ana M. Munteanu, N. Coman, Costache, Ana P.
Tudor, Ghiorghelanri, Maria N. D. AnaShnionescu. Cristina Ganea, Ton Laureanu, Maria,Barbatu Rada Dudu, au fost batute in mod din carecauza au raposat. T. Butoi sotia sa Elena, maltratatisoldati din care le-a copilul unseat. RapiraI. Rasina, batuta gray de eapitanul bulgar Ivan Popof din Reg.divizia 4. Dragulin Ion, Constantin A. Neagu, Radacina,
I. Pedestru Gh. batuti crunt,sibulgari. Maria V. Munteanu, Zafiu Maria G, Borzea-
Gh. I. bittuti moartea bulgari.Padureanu, Margbioala Zabara, Ob.
Petrea Liba, Nicolae Badea,Olteanu, R. Avram, Dobre IorR, Maria N. ComanSimion, Ion R. Baltelu, I. B,
I. lancu. Dobrebatuti mata bulgara
Moise Spiridon SimionRosoiu, Ion Rosoiu, Ion A. Tudor, batuti
armata turca. Ciorolu batut cunai nmartea. Munteanu Maria G
Barbatu batuli ermit ein a le
soldati turci. Dumitru Gavrila, Ion Cojanu, Elena Paintridicati deportati turci.
V. Comuna Slircea-Vodä.1. . Maria J. V.de mai multi soldati au2. : Gb. Vladescu, batut gray jefuit 800
de soldati bulgari. Vasile Tudor Constantinescu,de Bulgari.
VI. Comuna Daeni.gro:are: Rosca Dina St.
batuti bulgari, au Aron Ion I.Corcodel, Sudorache St.
Negoita Margineanu, Nastasia C. Maxim, Ileana V.
www.dacoromanica.ro
205
Frecus, Rada P. cruntde Bulgari.
Comuna Urumbei.Oh. . . . , Reveica
N. N David M. . . . , violati deau Frusina F. R , siluita barbar, a
raposat. Anica Marin Z. . . . barbar de Bulgari, astat in pat. AnaliSimion D. . . . , AnaT. . . , Marina V. . . . , Sanda Ap. . . R. . . Ion 0. . . ,
Durnitra N. . . . , Ion M , Elisabeta N. Stanca N. D. . , Frusina N. D. . . , Soloinia
. . Voica St. Maria V. C. . . , Tr. . . . , DobritaP. . . , eculai S na N. S. . . , .
C. . . . T. . . . toti barbati femei, au fastmod barbar soldati bulgari.
VIII. Comuna FágArau1 Nou.1. di Gheorghe . , Vaduva
Z. . . . A. Radu R , a. . . , Gheorglie . . , . . .
Maria N. I. . . . , Bucur G. . . , Maria B. . . , Ion B. 0. ,
B. 0. . . , Vaduva F. . . . C. B. . . , Elena N. B. . . .
St. , Maria Al. A. . . ,
Yacht' . . . P. . . , toti barbati femeifast in barbar buigari. Ion
V. M. . . A. P. . . , barbar, din carecauza au Voica N. . . , violata Bulgari, are
de sex femenin.
P lasa BabadagComuna Babadag.
1. : , . . .
Smaranda V. Tri. . . , violati sila soldati bulgari. SevastitaM. . . , . , Anica . . . Mandache . .
biirbati au fast violati de soldati Sta-I. P. . . , siluita de trei soldati gari.
2. Jafuri, omoruri : batut,a peste zile a raposat. Petre Petrescu
60 ni, jefuit, schingiuit internat Bulgaria hi satul Dublanzina
www.dacoromanica.ro
206
a raposat. Grosu a tinuta nemiscata, armelepiept, de soldati bulgari, ce i s'a luat tot din inalniaza mare. Sold* lui din
Comuna Sariebioi.1. Alexandra I. D. . M. M. . . ficcare
de cute 15 ; N. 0. . . de 30 i Paraschiva . .
35 ani, precum alte care nu vor sa marturisiasca, vio-late Bulgari.
2. : Ivan Ciopura, Nichita LovinMartin, fost Bulgari in retragere, pentruca n'auvrut dea bani. In sat s'a ridicat o in care a murit
Onofrei Leopat din Tulcea, pe motiv trimitpeste Dunare.
au fost sa-si i pamAntuleste Manda
Comuna Jurilofea.au fost darâmate. Românii au
fost fortati sa piece din sat sa-si tot avutul la Lipoveniinceput au stat aci Bulgarii, pe urma Germanii.
: Augustina , 14 a fostde Germani. au pus pe copii. Bulgarii au siluit peMita I. B sora sa. Femeile veteranilor au fost puse la
in de Pasti la ham la ertrute, ca sa care apa pentruarmata.
TV. Comuna Camber.veteranilor fost distruse.
1. Tudora St. D. Jela J. M. M. . .
M. . Elena M. C , Tudosia M. P , violate brutal.I. Fr Niculina S. N
2. : Parasehiva Dumitru de 70 ani,pentru bani. sa, Lucretia, siluita. Locuitorului
Constantin D. Ion i s'a pus foc in fata sa. Apoi omul a fast
Comuna Slava Rusä.1. N. . 0h. B. Stana D. .
. . lleana P. Ar. . Motea P. . Lina P. B. . .violate brutal de Turci. ccasta din urma a fost in fata
www.dacoromanica.ro
207
ei, Constantin B. D. M. Balasa I. . .
raschiva P. T. P. Nistina siluiteturci. Acsinia M. de patru soldati turd, a raposattrei de suferinfe. Sofia lui Co Baspunar,
Lina Voicu N fica ei, Rada . siluite deTurd. Anica M. . . . N. . . ., Maria soacra lui Ion Sp.femeie de 50 ani, siluite de Turci. Maria C. Br. siluita in fatasofului ei de doi soldati turci, sotul batut.
imediat, la 13 Decembre 1916.
VI. ComunaSat bulgarese, in afara de veterauii inproprietariti
s'au refugiat. Nu se constata viol de armatabulgara. Numai femeile C. . . de 55 ani, Damiana C. . . 50
fata V. . . au fost siluite de armata
VII. Comuna Ciucurova.Ad a fost urma
F. . . 16 ani a fost violat Turci. R. . .
si Maria I. in in timp 2Iva I. M Maria A. . siluite. Maria M. . .
violata pe ambele parti. Dumitru I. . . 12 ani, violat de doiToate violuri au fost constatate de im colonel-medic
turc, sosit ancheta.
VIII. Comuna Zebil.Petrana , Marina P. B. . violate brutal.
Plasa TulceaComuna Morughiol.
In aeest sat este ruseasca.1. Violuri: Au fost multe nu stint marturisite, afara deCaterinei Gr. P. . de 24 ani, violata de un ofiter bulgar
2. sülbatiee:Foti sora sa Domnica, au fost crunt batuti pentru a da bani.
preotului i s'a femeia a fost eu ofringhie de Gheorghe Cratin Casapu,din Reg. 9 cavalerie. Gh. sotia sa au fostbaionetele pentru a preda haine au fost aruncati groapa,
www.dacoromanica.ro
208
gunoaic peste cadavrei Dupa osa-i
Comuna Malcoci.Varvara IL . . , 20 a fost
de insusi Reg. 9 Sotiaasile M , crunt de Bulgari a da bani,decedat dupa o jumatate de ora. Comuna in majoritatede Germani, nu s'au constatat multe
Comuna Sarinasuf.1. Aftinia Tudor M , violata la soldati
bulgari. Gafia fost batuta rau siluita in fata soacreisale legate
2. Hnsein Ali, nevoindda din a fost taint en sabiile soldati bulgari. Ileana
de 16 nevoind da din casa,fost ermit snldati bulgari, pana a ParaschivaBucur, Maria Gherghina Covata, lan, MariaGavrila, St. Stana Ileana tefan,Maria Balan, P. Aniea St. G. Papa Sofia A.
au fast batute crunt soldatii bulgari, pentrurefuz de a da din casa a face Ingarie plata. Elena
pepraf. ofiter bulgur, a fost de soldati bulgarila primarie, i s'au dat 50 bice
Comuna Bestepe.1. Panaghia N. Br
bulgari la a datviolata, are un copil. Sotia lui
fata Paraschiva St
, soldatifetite. Tudora A. R. . . , de 22N. St fost siluita
sa fost flea violata 15 Bulgari Do-N. 4 Bulgari la2. Maria D. Maxim de ani, batuta, schin-
giuita, raposat. Sofia If. Petre, chinuita raposat. MariaAnion schingiuita barbar.
V. Comuna Agighiol.1. Ghergina I. M. . . , Tasia St. R. . . , de
bulgari la Floarea R. , violatä are
www.dacoromanica.ro
209
I. . . . 17 ani, violata de ofiterulAxinia I. M 17 violata soldatibulgari la Vasilica . . . Elena P. . violate brutal. ElenaP. B de 5 sohlati bulgari la rand. Ofiterii bulgari ausiluit prin amenintare eu moartea pe Doninica C. T. . . . debuna profitat de dansa
din supravegherea fost descoperita dusaofiterii bulgari au siluit-o. Azi zace bolnava. In
lacalitate a fast XII de cavalerie caMarcoff.
2. rrime, Sub general s'an maitrecut urmatoarele nelegiuri : Ion a fost in butai
deportat in Bulgaria, nu s'a Du-mitru E. Mitan a fast jefuit fiindca s'a opus, fost batut crunt
gol in tot satul. soldati prinsi sat,a se retrage, a fast taint bucati iar de groazas'a
VI. Comuna Sarighiol.1. . . . violata, arc o fetita. Sara
Frusina E. A. . . . de 14 soldati bulgari la randMarina I. P T. . . . violate inla care a dat afara. Nedelca T. B. . . . fica
a ramas insarcinata. SandaT. B nposat.
B Chita . . . . N. . . . violate brutalBulgari. Tr. I). razboiu, violata, a
2. Ion David Irimia lordan aucrunt batuti pentru da bani. Chita Vrajmasu a fost
Bulgarilor de de primar Dumitru Dumitrof.al zis 11 neputandtransee a fast ucis.
Cu doua inaintea retragerii Bulgarilor, colonelul Bananof,comandantul Reg. 2 cavalerie a comunicat soldatilor se retrage,
sa sat ce A fost o teroare neinchipuita.Salbataciile s'au tinut lant.
www.dacoromanica.ro
210
Plasa MácinComuna
1. Violuri: P. T . . . 34 ani, Elena M18 nica T. M , 42 ani, Stanca Ch. . . .
28 ani, Maria I de 32, C. P. . . . de 38,M. A. . . . (internata spitalul din urma violurilor
violate bulgari in Caterina D. . 19ani, M. . . . de 18 ani, Margareta P. P. . . de 13 ani
copila Elita P. P. . , siluite necinstite brutal de soldati bulgari.S. S. . Caloiu C. . . . de 15 ani, Neaga M. . . . ,
Dumitra D. . . , Maria C. M. . . . . Alexandra St. I. . , violatebrutal soldati Margareta M. M. . . . , violatabrutal, a raposat.
IL Comuna Carcaliu.1. se divizia XVI de
Kovcioff capitanul Coruvici. Satul e maiales lipovenesc. Dintre Fanica C de 32 ani, a fostsilnita de soldati bulgari De Smaranda D.de 24 C. B. . . 40 ani, a raposat. Magdalena
G. . . . , Anghelina I. S. . . . de 26 ani, sotH pefront, siluite brutal. Luxandra R. . . . 28 ani, batuta
siluita Bulgari, a raposat, orfani 3 copii. Flistra N.28 siluita la Gherghina G. G. . . . de 20
are un copil.2. Batai, Vasila de 65 a fost crunt
jefuita. Dragan Dragulescu de 56 crunt batut jefuitsoldati bulgari. Rusescu crunt batuti jefuiti. CondratGrigore 72 maltratat crunt batut.
II. Comuna Turcoaia.P. V. . . de 30 ani, Maria L. . . de 26, siluite
brutal de soldati bulgari in Cea aM. . 24 ani S. A. . . . de 26, mo-
bilizati, au fost siluite barbar.
W. Comuna1. Violani: Dina D. . . siluita de soldati bulgari condusi
de bulgarul Conda.2. Tudose, a fost
www.dacoromanica.ro
211
Comuna Cerna.Aci avea sediul divizia IV infanterie bulgara, generalnl
locot.-col. Atanasoff, locot, Sacopski Kismengeff. Popu-s'a refugiat. Au ramas ea cinci Satul e pe
trei sferturi s'au putut constata violuri crime.
VI. Comuna1. Bianca R. . , italianea, virgina de 19 ani, siluita
9 soldati bulgari. Paraschiva . . . , Teodora G-h. C. . . .
20 ani, C. . . . de 20 ani, Rita C20 ani, Catinca B. . . L. . . 26 ani, ascunzandu-se in aufost soldati bulgari, cari le-a violat,
arma. M. P..... 36 violatA de soldati bulgarila a minas Maria A. . . de 19 ani, M.V. . . . 22 siluite la rând de soldati bulgari. M. A. . .
40 ani, siluita, are copil. Maria C. . . de 20 ani,Nastasia N. P. . . . , brutal. Maria B 18 ani,
eu copil. A Liza18 ani C. . . . 38 ani.
2. Stan 38 ani. demobilizat, fostgray batut i soldati bulgari. I. Ca-
19 car nu s'a intors
Comuna1. Anica I. . . . 31 ani, . .
40, Vasilica B. . . . de 40, Paraschiva P. M. . . . de 30 aniau fost barbar siluite de soldati bulgari.
2. Anica T. Magos a murit din bataia Bulgarilor.aceasta coimma cantonat Reg. 16, 19, 48 infanterie
5 artilerie.
VIII. Comunadela biserica au fost profanate, scotandu-se ochii
sfintilor baionetele. In fost rcgimentele48, 49 infanterie 5 A fost germana.
1. . . de 27 violata, acopil. . de 29 de soldati bulgari
a ramas suferinda. B de 22de 7 soldati la rand. A un copil care a murit.
culina P de 30 repetite rânduri, are o
www.dacoromanica.ro
212
fetita. asilica S. . . . T. . . . 35 ani brutal inrAnduri. T. B la trupclor bulgare
P. V. 22 ANiculina R. . . 20 siluitA brutal. C. . . .
36 ani, B. . . 25, virginA, Safta . de 27B. . . . 32 ani, P. M. . . . 35, C. . . . 30,
. . . 36, Florica de 25brutal, au ramas un au fost mosite de
Ana din localitate.2. 1linca P. de batuta crun t
pentruca a refuzat da o soldatilor a
Soldatii demobilizati, la fostfortati in armata bulgara diferie servicii.
Populatia, mare, a fost obligata sa urmeze la obulgara infiintata aci, sa invete bulgareste.
aceste savArsite maistint de fi complete. ce s'a facut, a fost
pripa. nu-s a e inrealitate. sa intreg judettd, ruina
a oraselor satelor care multe aproape; gura nerefugiate povestirea
sufletita tuturor bittai grozavecrime ca faca o sbatut
ramasa la vetre pe cri-minak a ea avutul ei. Sa nu se usor in treaCatpornirea salbateca a totin Dobrogea.
fata in fata care se vedearatau cladirile monumentele noastre de rasboiu instare laat Bulgarii.
COLONEL
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNILA
STUDIUL ASEZÄRILORIN
DOBROGEA
eel mai numeros care a introveacurile XV imprimndu-i un amimit caracter particular ine care a lasat un foarte mare numar
numiri caracter special este
in dobrogene nu deckun fragment din marea colonizare care s'a facut in penin-
balcaniert, cc formatiunile perdutnoua
colonizare a fost in rasaritenea litoralului asupra
la Dunarii.*
Cu de stabilirea definitiva extinderea pu-terii in Europa, Dobrogea cunoaste o prima
Dupa cc refugiatConstantinopol, domnia ca into-
al dinasticilui Laskaris, demnitari ai
In abs-traetiune de Romni, sau neamuri.
www.dacoromanica.ro
214
lui sa sultanul innium ncreusind, spre Constantinopol,la imparatului de acolo.
slujba princi obtinut permisiunca aseze cetele do
cari insotiti, un acestor familii inde s'a facut sub conducerea lui
1263 ; venind din Nicomedia, Scutari -'auDobrogea.
Bizuindu-sc vitojia unKeikarus, fusese constrAns de sau Rokneddin
Kiligiarslan sa se refugieze in Constantinopol sa-itronul, concep planul, - sub lui
din Constautinopol. Trildat de miconfidontul sau, Keikavus cu familia unii
este aruncat in altii ucisi in ehinuri.Din lui Rokneddin Kiligiarslan, fratele lui
Tatardor din Kipciac, Dimarcasub Constantinopolului, de undo lun
care la IntorcAndu-se Ber-kesan transporta el in eolonia tureen-ea
1).
Cu armate Turcii intrara aunt 1389,anul luptei Cossovo, Dobrogea tarmurile
Silistra NicopoleHammer, ca 1391, dupa cc hanul
Tatariei mari, fusese zdrobit entresa distrusg, Tatarilor din
Kipciac, pe in
brogea 3).In sultanul Mahomed, in campania care o
impotriva lui Mircea, intaresteIenisala de astazi, marginea Razim in apro-
precum Isaccea, la mai bun vadde peste odata Giurgiului intr'uncuib ca a Nicopoleí cotati
Osmani ca strAjeri, in timpul sadesvolte o speciala care ca urmare o inmultire ele-
mentului turcesc 4).
www.dacoromanica.ro
215
Invaziunea lui Vladislav, Ungariei, in 1444, terminatagrozava Varna, slaba pozitiune
Turcilor Balgaria ideia puternice colo-cu musulmane.
colonizare, pentru i adin provincia Saruchan a Lidiei, vre-
mea sultanului Murad (1362-1389) continuata sub Baiazid(1389-1402) pentru regiunea Adrianopol Stara-Planina,
treptat-treptat dealungul coastelorgurile Dunarii. astfel posesiuni de odinioara
ale Dobrotici. Colonizarea pornita din motive strategice a avutca urmarc formarea compacte populatiune turceascain regiunile pomenite, desvoltarea istorica
populatiunilor printre care s'a introdus acest element strain 5).Andreas del Palaggio, un martor ocular al luptei
e provincie ca un pustiu, care nuinterpretat sensul unei lipse
totusi exista in numar formata dinBulgari. Chiar dupa 1444, colonizarea turceasca nu eraputernica, Donado da care in parte
lui Martie 1476 impotriva lui eel arataca drumul Varna la Dunare, l-a facut sultanul in zecezile, suferind lipsa tuturor celor armate, din cauzaIocurilor nepopulate. Expeditionnrii sa faca
nisipul de pe caapa ce iesea acele gauri; in
care-si mâncarea, cari demulte, forman ce intunecau soarele, iar sejos, le steagurile, sacii etc. Drumul faceau
timpul noptiiAlaturi din Anadolia, au mai
fost Tatarii din ale Basarabieidin Mrtrei-Negre, cari s'a mai colonizat regiunea Var-
a Zagorei bulgare Sagra Turcilor - sesul(Filipopole), districte din Tesalia regiunea(Scopiei).
la de jos in Dobrogea, Tatariimai mare ajutor sultanului in expeditiunile razboinice,
despartiti de grupul mare tataresc, fel
www.dacoromanica.ro
216
pradând mereninceputul vene,
sarabiei, o De era sistematic pradatâdintre Prat Nistru, chiar aceia
Nord Hotin 7).la inceputul al polonc
a-i subca pustiind tari.
30.000, cari navalese in la 1512,prind Dobrogeni. Acestia din adusi
trei mii eu altase tineau de prazi jafuri 8).
la Silistra,ca din Bugeactil Basarabiei
begul de dobrogeni o organizatinueindependenta ca hanului, ci directadministratiunii 9).
de calatorie de lane arata in cacare ne formata ccdeesebire Dobrogei, din Babadagultii
cu astfel in Deli-or-mai departe in Bulgaria rasariteana. proba-
bilitatile dupa demai seama tinuturile partile
litoralul impingând Donarecare incepe sa fie pomenita mai la
veacului al XVII-lea.prin 1590, da o
descriere a Dobrogei. Dupa arata ca aceastafarn de arborifera, - din cauza
itorii se tizie ca sa faca focul faceca se simte o mare lipsa de apa, la descrierea
adauga tara eCharar, Maluch, Costanza, Mangalia,
Balcic Varna; Orachovera, Cavarno, Corbir, Eiherrena,Novosello Galatta Turci, afaraundo se mimai ; provinciei terra
www.dacoromanica.ro
217
H ocupau Turcii urmatoarele tinuturi: Zatuchio, Baba, Carassui(assasui, Pastarghi Provadia.
Din aceasta rezult regiunea Dobrogei, delaBabadag os la Bazargic, era ocupata numai de elementulturco-tatar.
Dupa Paul Giorgiu arata ca bine Bulgariastarea ere§tinilor de oaroce a mult, care
am acea parte despre taradespre situatiunea ca despre obiceiurile
ca starea elementnlui crestin, anului 1590, numai era aceia aceasta data. Viata de mai
a fi uitat locul ei aparusecomod plin de placeri al familiei, din care cauza
incepusera a fi grek de pe carisa le Mai «ienicerii,
cari sunt satele din Bulgaria» multmai numerosi in 1590 mai numarul erafoarte redus
Paul sunt complectate de altedin anal 1596, printre cari en aceia lui Marco-Venier
Venetia, care se spune sub conducerea frateal s'au in Dobrogea 40.000 de cetraiau numai din pe le in tinuturile
Tatari locuitorilor Turci, -pe cari din 1587-1599 ni-i indica mod foarte
precis ca locuiau in Dobrogea, erau Cazaci, care-iei robie, cum s'a 1587, Babadagnl,
turcesc», fost distrus acestia, tot ceiace s'aeu copii femeile, a fost de 11).
Doma, 1597, drumul spre Constantinopol, trecepe bogat pescarii, a vazut
multe oamenii locuesc in bordee ; sate«de oameni foarte un caracter nestatornie, viclean
prefacut».La drumul pe uscat, vede in
Provadiei ce in case cari puteauintre numai pe
pe la «Bazargicum» in de - era la12 Decembrie - calatoria
5www.dacoromanica.ro
218
Carasu, cam pe e Megidia de astazi,in pe cari locuitorii o numeauNumele ca locuitori Tatari aceste
la Babadag, nu-ioarece o ngvglire a Cazacilor, 1587, distrusese
De satul Monaster (Mângstirea sau Niculitelulmai name ce un sat de crestini - Dunareape la Obhiczica sau cum numesc Sa.czy» (Isaccea). 12).
câmpurile cele ale Dobrogei, peste Dunare, ceintind dela spre laProvadia Bulgariei, pe este locul al ambasadorilor
negustorilor Poloniei, când se la Constantinopol, suntlocuinta dese, dar sate, peste de
amesteca(i Turci, indatorati de a sta gata la orice asultanului dar cu ies la oaste, sau mai la
hanul, principele hoardei tataxice».descriere etnografica a Dobrogei, din 1599,
arata mod precis prezenta elementului turco-tatar 13).
In preajma anului 1600, e vorba Dobrogea de o populatiunemai bine zis de o categorie formata din
cari afirmatiunile scriitorului agricultori» intimp, In virtutea unor anumite scutiri, sa parte la razboaie.
de se mai gaseau inca vreo 2000adeca oameni in locuind ruinele zidului careintinde in regiunea Sogdiana, Silistra latanta, care este la 14).
In aparitiunea Achingiilor la marginile imparatieiin Dobrogea, Drinov crede asezare dc
elemente militare caracter de populatiune stabihi sate,intemeiate, din timpul sultanului Murat
II (1574-1595). In a doua jumgtate a veacului al XVI; ieniceriimare cifra de 30-40.000, au
sä se rhscoale tulburgri In Constantinopol. Sul-tanul s'a atunci indepárteze aceste turbu-
din sa, fixându-i in provinciilemargine, unde ei au se in vremurile
au se de hrana familiilor deatunci asezarea
ieniceri, ca populatiune in Dobrogea,
www.dacoromanica.ro
219
din Dobrogea, mai mult foarte temutiin vecine, cauza de robi,
jafurile pe cari le faceau. Nu suntdela al inceputul celui de al XVII, caripovestesc pomenind cu groaza numarul de robi luati dedobrogeni, robi se din in Dobrogea, de
pana in casele Constantinopol.din aceasta epoca, adica veacului al XVI
celui urmator, constatam ca elementul turco-tatar se men-tine neintrerupt Dobrogea, ba chiar se fiira totusisa putem macar aproximatie care va fi fost numarul pe
din cauza variatelor cifre cari le gasim in izvoareDintre cele doua categorii de Tatari,
Tatar, cari locuiau Dobrogea, dela robii adusiin aceasta provineie o dare dare care mai tarziua fost in folosul vistierii
Bazargicul apare 1612, negustorul italianAlberti, ca de dei Turchi», - fara ca samai avem dela dnsul alte informatiuni etnngrafice despre Dobrogea,
din ca «Ka-radschik», care a trecut calatorul. vede caracterul particular
al parti dinIn luptele clan anul 1624 intre
din banii din Cantemir, altce primul pustil sai malurile Dunarii, Akkermanul,
sa Babadag,cu 30.000 din
din regiunea de cumplit, Dunareade tataresc
care ne in mod complect multe foarteinteresante amammte Dobrogea la veacului al XVII, esteealatorul turc Ewliia Celebi.
Insemn'arile lui au servit ca izvoare foarte luipentru istoria imperinlui otoman prin urmare autenticitatea
informatiunilor lui nu fi puse la nici o indoiala, avându-sein vedere Hammer a fost un adânc cunoscator al istoriei
limbilor orientale un sigur stapanitor al tuturor izvoarelormaterie
Plecilnd Constantinopol in anul 1651 treand prin
www.dacoromanica.ro
220
mare Silivria, Ciorlu, loz, Cenghe,Novo-Selo, Provadia, Razgrad, Giurgiu,Sistov-Nicopole, se la SiHstra.
Ceiace ne atunci cand face prin Dobrogea,este foarte pretios pentru a ne putea da seama de etno-graficA a provinciei de care ne ocupilm.
ti apare ca mare port», ca un foarteatunci la poarta fundamente cetate
ca un «frumo infloritor», Erik (proprietate eclesi-astica), ,fiind resedinta de plasa, - caz (un venittrei de fAcea parte din Dobrogea- Silistra.Mai avea (comandantul ienicerilor); ve-chime primar de politic, perceptor); subaa (agentinsarcinat strângerea dijmei). Populatiunea era formatadin multi negustori ce traiau case solide de Cazacilor.
de acesti negustori -a nationalitate n'o- se multi Greci Evrei. Majoritatea o
caror parinti fost robi».Multe procese Lazi Evrei, cari
dupa Orasul are o multi cre-nu e alta parti,
sate de pravalii, un (prgválielaturi ale strazii, careia un singur acoperis),
o baie mica, 300 port alteTocaluri, fiind un comercial.
pravaliilor, magaziilor nu e exagerat,departe adauga ca raport orasul, pravaliile sunt
caci portal e mare cxpediaza cereale pentru Cons-tantinopol . In mprejurimile vii grAdini, parteavestica afla o «Mucharem Babh», casa
a calugarilor dervisi.Pupa ce satul Giuiwnlii, era (proprietate
eu o sutil de case o de musulmani,apa scoate din puturi de optzeci de coti,
ne spune ccva despre productivitatea Dobrogei, unde bung-oar5,dintr'o se recolteaza' 50-60, ceiace face ca populatiunea nurefuze plata zecimilor «zahniilor».
In privinta populatiunei Ewliia arata ca dupa ce Baiazida aceste Bulgari, coloniza
www.dacoromanica.ro
221
aici soldati tatari din Anadolia. Din incrucisarea acestor soldatiau rezultat cari in vremea lui, locuiau mai
interiorul Dobrogei. Limba acestora prezintacari Ewliia, desigur un bun cunosator al le
deobsebite de liinba turaEwliia Celebi face deosebire
voinici curagiosi, totusi sunt deosebite».,Tatari nu par fi fost nici din aceste doua de
face totdeauna e vorba despre aeestia.«Kinstendje», care dusi acurn, nu e un prea
bogat prea frumos, de oarece a fost de multe ori deEste Cerna-Voda din Silistrei,
o suta cincizeci de case acoperite olane subtiri,eu o mahala, o geamie «mica dar frumoasa» port
umpluse pe locuitoriipe care o EwHia ca izvor infor-
inativ, spune s'a sapat un val, ce lega. Cerna-Voda Cons-tanta, astfel localitatea
insula. Cu piatra val au fost cladite sateledin propierea lui.
spre se trece printr'unindica compas din sutc
case geamie mesid.Caraharinanul - Ewliia numele dela
Bei, a fost odinioara port.pe bratul Dunarei», avea o forma patratain piatrii, de tipul «balamez» (ca-
libra cii o circumferenta o mie de pasi, inei numai douazeci ease, cladita ca sa apere aceste
parti de atacurile Cazacilor. - facut cetate,
expresiuni sunt = pepene galben ; = pepene= calaic= roabá; carra = dela a
; act copain ta; napain cedefehe= fata unei roabe: mececli = o'c heni =
aidi ver = ociac foc; ociactin; = spun; seleam aindm salut
ajar aida = spune ce lucreazii agalele tale; == m'am iundum clona
stuful cailor; cidi e bun; de
www.dacoromanica.ro
222
la Babadag nu se mai ivesc Cazaci». Orasul partedin cazaua Babadagului, vilaetul Silistrei de*acoperite en olane subtiri, o port
pAna la optzeci hanuri tot feintde
Clima e grca, apa se bea din Danare, din cincibratc ei, mai care se presupune sa fi fost dintimpul dominatiunei Caraharmanului.
Spre Babadag, se satul Cierdeci, bogat, ode case, en geamie zaimlic i pentru pepenii
buni gustosi cari se cultiva aici 21).Descrierea «marelui Babadag», dupa Celebi, e
interesantA ne ca el, ca celelalte parti alebrogei, elementul mahomedan era mai numeros. fusesede mai multe ori devastat de Cazaci, acum opopulatiune de numeroasa - numarul ni-1 da -
acestei multimi era trei geamii, multesac case de cari nu seviciu, seminarii, douazeci primare, opt hanuri,publice, saptezeci particulare- trei sate de pravaliibezisten. Cele mai multe din aceste pravalii adicaraguzane, ele se arcuri sageti. opt ca-fenele, - ca raguzane
unsprezece (schituri) dervisi.urmare mare comercial religios.
prindea mii de cladiri etaj, apoi douaetaje, alte case. El era resedinta cadiulni spahhlor, a serdaruluiienieeresc, al - a nacAbului (reprezentantul
din Meca), a a comunale. Ca pro-particulare aminteste alba,
mustul care-I beau care e renumit».Orasul era la apus mica cetatuic ramasa
la de cetatea Enisala traesc numai ciobani».Babadagul era de *)Satele cari circumscriptia lui erau de o suta
*) Venit particular al Sultannlui cedat de vreunui vizir sau altcuiva (?)*) noteaz sate prin care a umblat pro-
(?), Siubiulilas (?), (?), (?), Sapangia (Saban-gia), Agighiol (Hagighiol), (Sari-nasuf), (Caraibil),
www.dacoromanica.ro
223
lte aceste sate, desi au fost parasite derepetite timpul razboaelor, exista numiriastazi. ne dovedese mai mult, prin caracterul turanic, ca
au populatiune care s'acea regiune nepopulata, am
apare centrul Dobrogei la veaculuise pare existau orAselul care,
poalele unui deal, era resedinta agalei ienicerilor a subasei,având gradini, vii, cinci sute de case frumoase olane
subtiri, hanuri, carciume, bragagerii. Musulmanii erau putini.aveaaici «sate bogate» se ajunge in
asezat intr'un de
o mie de case, o geamie acoperitapravalii primare.
Un alt e (azi Megidia)care trage ce formeaza pe vale
intre acolo node se a dealul la sudcota 82, in marginea baltilor ce din unde se vede
tureese. Insemmit Ahmed in punet peharts: Zar din
aus dem Generals Chatof Karte IV Bilittern,; Concaz
IHagilar Tereseluic j, Nalbant(?), Camber I Karca (?), Bas-Chiupriu (?),
Hinelii A Ciueurlu-ovaIcataloi ?I, Esehi-Baba lEsehi-babah Csigtai sus jos(?),
in traducere de sus, Gargahie de jos Itraducerede jos Itraducere
(?), (?), (7), din Ceamurliile de(?), (?), Hagi-lvaz (?), Caztddja-Veli (?).
Caciamac [Caciamae]. Cudji-Bei (?), Uzun-Inchan (7),(?), (?), Gbevgherlii (?), (?), Caradjie-chioi (?),
Ester-Buiuc [poate [Pazarliaj, (7), Dana-Hagi (?), Kara-Muratlii Chiustelii (?), Carastai (?), Dur-hanlar(?), Hodja-Ali (?), Cara-Cuiuului (?), Seih-Aman (?),
Sucara (?), Arnautlii (?),(?), Sultan (?),
bari (?), Techeri-Verdi [Tariverdi], Cogelac Cogelac], (?), [Sari-ehiod, [Casapchioi Diughengii (?), SofulariGani-Budjal (?), Caraman-Ienisala-Cale JailsCeme
www.dacoromanica.ro
224
se Dunarea, «apa neagra». o miede case cacoperite scanduri», o «mica darmoasa», o baie, apte primare, depozito de apa
primean printr'uu canal ce din Dunare, cafenele,eu vopsele alte vre-o 40-50 pravalii, impar(it in
trei malmlale. Se multe femei «ghivendii»,ce um-blau din in casa ciintau, obicein care nu ca
din acea,4ta totuti aceastadeprindere sa se stavili.
mai departe spre sud pria satele (aziFarnadjic,(?) (?) (?)Celebi trecu in tinutul Bazargicului 22).
Paul de observa in Dobrogea,tara a ei eu Tdtari
medani,proveniau din Caramania
partile element strain s'a facut «camalurile Dunarii, contra inimicilor sai e
o provincie marginata, ca sa care eValabiei. Toate locnintele (ale co-
aunt pe din lemntrestie»
Strabatit ad Dobrogea, spre Const:mtinopol,Poloniei, Palatinut la 1677, men-
mai Isaccea, mare parte din locuitori«avnd doua
acoperite plumb, multe sarace nude «nu sein oarece fusebera
Dupa ce o xi 110 un satCataloi), intro munti» in Baba, care
o de zidite destul mare,intro munti, dar intarituri iinprejur»
Striizile erau pavate, dar strämte. In se gaseau multinostru
se vede Marea de«este mule un pod deincepe regianea Dobrogea, de
cuese o cincizeci de boeri pe cari ei numeseei sunt aici mii pentru sa
www.dacoromanica.ro
225
Bazargic strabat uringtoarele cMouftou-couslasi», trec prin mijlocul unni sat de Tatarinumit aici prin asezat pe laculrayon', departe Marea Neagra, prin cUsounalymari»,
sat care apartinea fratelui defunct unde seo frumoasa moschee un palat frumos sau serai malt
vin. Deaci se indreapta regiunea Deliormanului.Toata regiunea adauga
padure apa se gaseste multa greutate 24).In aceiasi vreme ifagni in Dobrogeape 25).
pe cari le da asupra Dobrogeiadauga : loen itorii ei stint de origina Turci au venit aici
dar se numesc sunt prin singularaoqpitalitate» 26).
un fapt, de lui dinsatul [Alibei-chioil, care arata la evidenta ca
trebue sa fi fost Dobrogea, de oarece stirbatorilecatre Turci. Acest turc bogat
lui ca ei Sf. de oarece sedin ca au trimis acea zi
la luern acestia refuzat lasa luereze acea zi, i au fo:t aprinse la
casa, de cultre Focul a mistuit nucare incarcatc, dar mai departe ars
ri carateserbeaza, religiozitate, ca
FocaIubitorul de La in lui
parti la 1714 sat mare cumparaiun grer doua mcdalii», apoi Alibechioi sat mai
este mai mare : trei case rele» Babamare frumos» drumul care duce la Isaccea spre
prin asezat pe o la picioareleeste un turnuri, tocmai pe brat al
D. imperialui otoman, Bucuresti 1877 pag. 309 nota 123.legendu din Dobrogea,
eu de un Cornuna Sarinasuf, jud. Tulcea, care eraoriginar din satul judet.
www.dacoromanica.ro
226
nici o maipopulatiunei dinspre Dobrogea, se sa, maideparte la Ismail
din provincia dobrogeanii, prin cari trecut anii1737-1738, raportndu-se populatiunc, Jean Bell
«Bulgarii urmeaza ritul grecese locuese mai mareparte sate; orasele general vorba in acestsunt locuite
alte informatiuni etnografice aproape aeeiasi vremedin cari ca satele Dobrogei coprindean o puternica popu-latiune musulmana, pomenit maini se pare nu ci superficiala.
Prin Bulbuler, Karamer, Michmandar,Bolgar, Bosmanz6, Bulbuler, «sat care este turcesc» face drumBoseovieh, provincia noastra la 1762. Intillnind localitatfle
ajunge la sat care douade case : una din aceste gramezi locuese in
Bulgari».printr'o cmpie necultivata. acoperita scacti
de omului, ajunge la Sara-Kioi «sat crestin». Inspre Macin satele mare
trei sate de case, Bulgari» «for-mat din de case bulgaresti» apoi o localitatepe care n'o numeste ai carei locuitori limba
Jenikioi de cincizeci la de case».malurile Dunarei gaseste un sat numit care
umeda», inen minaretele
mai departe in veacul al soartaclement in provincia constatAm el se mentinemod precumpanitor. Pe uncle geograficepeste intreaga provincie : «Tatars de sau
In 1793 Tulcea eran de Turcireiese din informatiunile calator
tot o astfel de populatiunc 31).
www.dacoromanica.ro
227
La xeacului al XVIII-lea inceputul celuiDobrogea populatiunea locuitoare a avut foarte
suferit din pricina neeontenitelor rasboaie dintre Rusicari din Locuitorii au in ne-
pustii; cele cari maipopulate foarte rari, de-abia se ici colola mari distante. Uncle din satele piírasite fusese
cei plecati s'ar fi reintors, trebuiaule fach din 32).
Dupa 1828-1829numara aproximativ vre-o 40.000 de locnitori,
statistica harti satele simt in-dc case cari le din
locuite indicatiunea locuitorii erancreqini san malionwdani.
Pe avem indicate localitatile pustiidupa rasboaie, astfel sa care era situatiunea
ce putem constata este multe satecari vazut acumRasii au in cursul din Dobrogeanu Bulgarii cari aici Bulgariei
ci mai cari odinioara in33).
In 1830 jumatate suntmazdi - de rasa limba
ocupan coastele Valahii DunariTatarii interiorul. alungati din s'au stabilit in
Di-arabia. treeut au co-
multe in interval 44 ani, au parasit taraori. cari s'an ultimul rasboi, au ocupat
fertile. Aceasta colonizare a tinutului adat Dobrogei de Tara 34).
Numarul Tatarilor cari au trecut DunareaDobrogea toata Bulgaria rasariteana ar fi fost de 12.000 35).
Harta etnografica a lui I. anexata la saagricole la de la Dobroudja», ne arata
mimai ei, in urmatoarele sate:Polouktscheu, Berindj6, Karaboik, Kokardjê,
www.dacoromanica.ro
228
Moultehon, Arakadjkeui, Isoufanlar, Talism:m, Kobadin,Mourfatlar, Tatladjak, Touzla, Assitolikeni,Lasmaa-lessi, Baltadjechti, Hirsowa, Anadolicheui,Memet, Karaerman, Troumbetcha, Alifaki, Kidalider,Hadji-Orner, Eskibaba, Daoulcha, Kirgilar, Ak-punar, Yailla,Islam, Akadin, Kerenik. Guetchetou.
Amestecati alte Turcii se mai gaseauurmatoarele sate:
Kiatchpunar Turci, Bulgard, KiossillerBulgari, una Turci Alakmbutkoissi jumatate Turci jumatate
jumatate Turcd, Karanasiu [douauna Kodjalak Itrei parti una
Turkrimlikparti Turci, una Karamak [doua Bulgari, unaBaba parte Bulgari, una una ju-matate jumiitate Kamena parti BugariTurci], Ortacheui Ijumâtatedoua Bulgari, una Turcit Balabantcha o parte
Teresenik [jumatate Romani, jumatate Turcimatate jumâtate Turcij, jumatate jumatate
Matschin Idona Turci una Frekatzeimatate Idoua Bulgari
una Turci], Kischla jumatatetreime Turci, una una
In al doilea dupa Turd, cariroase sate erau . Ei se singuri in urrnatoarele localitati :
Idmis, Enibubdl, Osmanfalul, Eskibulbul, Karakeui, Boaztchik,Deftchea. Dokouzolu, Nadartcha, Alakap, Borlak,chisme, Kapoudji, Bilaltar, Danakesi, Karamourat, Kodjali,
Tchekirdschi, Kargalik, Kavaagik, Ister, Pazanli, Guelendjik,Tchatal-Orman, Kerechik, Terzicheui, Kartal, Dugou-indji, Inantchichmi, Koutchoukeui, Meemelcha, Karapellel, Saraince,
Koiounpunar, Rahman, Ramazan, Aigura-met, Testemell, Kaniboudjak, Armoutli, Tatar-Petscheneki,Kongaz, Ienikeui, Hadjilar.
Amestecati alte in afara de cari s'aumai Tatarii se mai aflau in satele :
bulgari, [doua Tatariuna Bulgarif.
www.dacoromanica.ro
229
In general gruparea dupa cazalefi fost
curentNUMELE CAZALELOR
satelnr
No. fami-liilor de
No. fami-liilor de
1 9 -2 Isaccea 11 183 -3 18 5014 33 165 688
71 557 1.0736 Kustendje 37 3527 Mangalia 36 405 38 Balcic 84 6209 Bazargic 89 1.192
Totql 388 4.800 2.223
ca mult nomazi, atunci sefix formau sate colibe sau case miei,
de doi trei metri construite din de lipitede vaca. Acoperisurile in general din stuf sau pa-
mânt partile tiglele 36).In Turcii locuiau districtul Constanta sate
: Kustendje, Anadolchioi, Pallas, Lasmalessi, Asi-doluc, Mohkamedjé, Asandj6, Knbadin, Kocardja, IenidjaBurandja, Jousufanlar,Arabadji.
Tittarii se aflau : Nadartcha, Alacapou, Kendek-Karakeui, Mahmoudkeui, Idris, Eni-Bulbul.
Crimeii, cari parte la el, nenm,bine acolo, au
Megidia, in onoarea sultanului o populatiune de12.000 locuitori. dupa izvoare rusesti, evaluiaza la 12.000
indivizi numarul acelora cari au parte in aceasta noua37).
In noua asezare a Tatarilor In Dobrogeaavem pretioasele ale martor care a participat laimigrare.
Tiitarul Suleiman Menlibai, care mi-a povestit cele ceare de 75 ani in satul Caraibil
Tulcea.www.dacoromanica.ro
230
Povestitorul atunci de 10-12in parintii
de oi cirezi de vite.dupa razboiul Crimcii - dupa
spune el, - sa se faca reerutari pentru oasteaprintre Tatari, acum de accst tribut
din Crimeia - din sub spri-moral material al - s'an sa se stramute
turceasea.turci, au reusit astfel sa un puternic eu-
de emigrare printre acesti Mari.Transportati pe vapoare la au fost debarcati
in Dobrogea apoi spre Dobrogeispre lui Octombrie in sat gagautesc Bei-
angariilor, facute des'a facut una din marginile acestui
sat. au stat iarna ; tot ceera ca etc., erau aduse catre locuitorii crestinidin dupa porunea dcaproape
din Dobrogea. In primuvaraau fost transportati tot catre
cuitorii in cotul Bugeaculni, coprinsabratul Gheorghe marele lac Razim, regiune caremarturisirea povestitorului era aproape pustie,
astazi Calica Sarighiol cari existan ca sate marilocuite mai nici un sat acolo astazi
loealitatile: Caraibil, Sarinasuf, Beibugeac, Morughiol ; Du-lui, case de dupa
se Mahmudia,Prislava avea 2-5 case vre-o 10 locuinteDealurile Cainwe acoperite meseHc, care se dea-
Bestepe. Acolo e
de apus a Bestepe mari.dusi in cotul Bugeacului, au fost
niste intemiindu-se satele Caraibil, Beibugeaccari nu existau sporindu-se prin
Dunavete, Mahmudia Pretutindenis'au stabilit facut adus lemnele
locuitorii Sarighiol, etc.
www.dacoromanica.ro
231
Statul turcesc li-a dat un bou de fiecarese prezinta intemeietorii satelor din acest tinut
Cand elementul a se sase in aceleasi sate alaturi de ei, precum Bulgarii cari
acest de prin Beidaut, Babadag, Potur,Tatarii simtimln-se din cc ce mai stingheriti acest media depopulatinne se ridican «Dobrogea», in
(onstanta, Bulgariei rasaritene, sauchiar mai regiuni turcesti se
mai bine intr'o masa turco-tatara.Suleiman Menlibai, adauga, ca ceia se vede astazi in
aceasta re!riune tatar, este aproape nimic fata decare s'a asezat in acea vreme.
numai se explica prezenta acestui elementcare era insemnata ca pustiita pe etnografica a lui
L in 1850.Povestitornl observa, alte transportnri de Tatari
din asezat adia in intinsurile judetulni'onstanta.
Le Jean localizeaza elementul turc Babadagului,imprejurimile in alte puncte izolate,
arata ca in central Dobrogei scobo-putin sud lui Traian. Tatarii se
agricultura ; indeletnicirea de predilectie eravitelor 38).
Ei sub aseultarea unni care-si resedinta inOrman care Allard ni-1 arata
pastrau cadii proprii, nerecunoscand alta autoritate superioaraotomana de aceia a Pasei-muchir din Rusciuc. In candPeters calatoria prin Dobrogea aceasta autonomie nu maiexista 0).
F. Dobrogea anii 1865-1867, arataTatarii locuiau regiunea Tasaul-Casimcea, care se
varsa in capul Midia, dealungul vaii intin-la sud de aceasta regiune un de
40 mile La mare ajungeau la sud de Kara-Orman, ames-tecandu-se ce se atunci, dar foarterar traind ei la un spre sud satele ocoleau
Canara la Palas. Granita se lasa 1
www.dacoromanica.ro
232
mila la de inconjuraKaras la Cebilichioi coprindea o cotitura satelesud-vest de Mahmudehioi, Spaapunar, Cocargea
Spre sud granita se intindea spre Bazargic in tinutulhomedan bulgar, indoindu-se foarte disparand
marii.credea ca Tatarilor din in
brogea ar fi atins cifra 60.000 suflete, dintre carimurit pentru combaterea guvernul otoman s'asa doctori, epidemii.
emigrare a vechii Tatarinoii astfel numarul dela 200 la500 pe o observa mai bine inorasul Megidia, centrul era ocupat de vechii Tatari, ca negustori
agricultori, noii veniti locuiau colibeperiferia noi s'au strecurat s'au
asezat in satele Macin la RasovaOrman la 41).
colo sate au sadin parasite urma grozavelor razboaie inceputul
veacului.un infloritor sat se aseaza
noua 42); Beibugeac, Murighiol,Sarai la sud Daeni in alte multe sate nona.
Dunavat, spume Peters, vazut tataroaice, cari cupurtau in nas mari de argint 43).
Turcii numar mai numai In aldoilea ca Sulina, Constanta Megidia.In Babadag Tatarilor al Turcilor cam deopotriva.
Amestecati Tatari, Bulgari noiiai tinutului dobrogean, Cerkezii, Turci satele
Greci, Cerna, Hanciarca 15 case de TurciBulgari, Acpunar Ortachioi, intro Macin Babadag, Hassanlar,Rahman, Ali-faki in regiunea dealurilor Babadag-Macin, Baltagesti 15 case 35 67Terdischioi, Satischioi la sad-vest AnadolKarachioi nord Constanta, Asiduluc la sudul oras.
Peters ca de Turci,vest Babadag.
www.dacoromanica.ro
233
: 2000 agricultori 300 functionarii 4500, ar fi reprezentat
ce formau militara, Turcii atingeau in total cifra700 capi de familii 43).
Pupa statistice de A. Ritterbaza militar de
de al la Constantinopol, rezulta ca in anii1873/74 musulman sangiacatele Tulcea Varna se
la 110.717 care era innumar de 60.937. acestci cazale arfi fast
KazauaNahia
Kilia. .
. . .
. .. . .
Mcgidia . . .
Total . .
Kazaua Varna. .
. . .Bazargic . . .
Mangalia . .
Total . .
1710
9111258
343956
1.41934
13.7066.124
15.930
12.0221.395
1632.192
7.7132.649
15.0118.934
3013.672
9092.598
8501.313
9.1322.683
30.71713.05816.251
12.9313.9933.013
272
889172
109
67.331
8.00210.0816.333
13.0405.930
44.150
4.119
3.381499
111.481
13.17214.2009.931
16.4216.429
415 43.386 16.787 60.173
in 1876, constata massa Tatarilor se aflase stabilise in numar de peste 50.000 ;
mai in 45).
Dupa doi ani numai, 1878, alte Tatarii,in 60.000, formau majoritateaDobrogea, nude teritoriu mile
Ei se ocupau plugária,de din launtrul spre
www.dacoromanica.ro
234
nmnar 2500 se Tulceipe de casieriei
generale in 21 Decembrie 1878 se constata 123 capifamilie musulmani sau 583 suflete Macin ; e
localitati se mai nimic dcprivind fiscul, interesa nationalitati a 47).
Dupa urmiltorul al Ubicini se careera numarul clementului Dobrogea, dupa
fata de element eterogen, anul 1879 48):
No. satelor Nemusul-mani TOTAL
17 2.838 15.426 18.264Isaccea 10 68 5.298 5.366Kilia 9 31.412Sulina 12 602 32.502
. . . . 10 12.248Babadag 58 31.996
26 24.044 1.818. . . . 34 2.790
326 1.700 2.02656 4.384 7.010
Total general . 271 134.662 222.562
din de 222.362 majoritatca,in 134.662, o forman
Statistica lui nu coprinde un nici nuCerkez, ei de-abia Mari, cari totabia atingeau cifra 131 capi de familie, grupati in modul
jud. Tulcea districtul corespunzatoravea 127 familii Babadag 3 reprezentânddin judetului
Din statistic . la luerareid'Hogguer, in 1879, rezultacese Dobrogea :
Tulcea : Tittari 224, 300;DiRtrictul Tulcea: Tatari 464, Turci ;
Babadag: » 516, »
Constanta 4624, 1388180, Turci 264
Macin: Tatari 304, Turci 1052 :Salina : » 112, 96;
www.dacoromanica.ro
Adica total 6424 Tatari 4812 Turcibrogea veche 50).
Dupa o statistica 1879, totalulDobrogca 116.732 locuitori, din cari 24.314 eran16.479 Bulgari, 13.986 diferite
Prima 1879, arataa familiilor
I Turci Mari TOTAL
Plasa Babadag . . . 579 259 838Tulcea 45 208 253
446 - 446155 43 198
Mahmudia . . . 74 - '74Isaccea 102 - 102
Total . . . 1.401 510 1911
o alta statistica oficiala din 1879, pentru judetulTurcii erau numar 1180 capi de familie8.8 familii un procent 4.2
din populatiunei care atingea cifra 13.555 familii 52).1880 cifra generala toti Tatarii din era
29.476turco-tatar se afla jud. Cons-
Megidia Mangalianmre majoritate venita intre 1853-1856.
Erau relativ numerbsi Tatarii plasile Silistra-Noua.Populatiunea turca locuia in plasa Silistra-unde se in :
plasa Mangalia, sate :
krebiler,numai satele se
turce ,la cea tatara, totusi totdeauna ma-
deosebite.Cifra totala era 14.947 Turci 22.584 TatariIn tinutul Dobrogei-Noua, ca 1881
www.dacoromanica.ro
236
mental musulman era de 62.092, 1888 se ridica la 71.367pentru Silistrei, subtrative, procentul din :
DISTRICTELEnul 1881
BalcicDobrici 55.3Silistra 23.5Bazaurt 75.2Chaskioi . 83.9Kurt-bunar
Tutrakan . 61.4 64.8. 78.7
Pentru vechea Dobroge in 1882,matoare arata Turcilor Tatarilor: Tulcea 9300Turci 8530 Mari, jud. Constanta 14.947 Turci 22.584
Pentru 1880-1902 turco-ta tar,sta.t.ionar, in jud. Constanta, ici
se vedea din alilturatul tablon 57).
TURCI1880 1890 1900 1902 1902
Constanta . . 1.649 1.635 1.561 1.549 6.060 6.083 8.052. . 1.245 672 1.143 1.437 2.286 1.466 1.305. 2.122 1.825 1.867 1.507 9.101 8.621 8.848
Megidia . . 298 454 748 080 5.517 6.43 5.0295.812 3.428 2.601 2.400 1.383 2.219 1.704
Total . . . 11.126 8.014 7.507 23.498 25.682 26.531
Dupa aceiasi a jud. din 1904total in 1902 era de 7.507, al Tatarilor21.867, judet, repartizati pe comune dupii
se urmMor:
www.dacoromanica.ro
se Turdi pe inanul
LOR
FATA
Or. ,
Caraharman . .
. . .Traian
.
Carol . . .
Dorobantu . . .
. . .
Cavargie . . .
. . . .Cogealia . .Mamaia . . .
. . .
. . . .
Cobadin . . . .
.
. .
. . . .
.
Murfatlar . .
. . . .
Omurcea
Palaz mare .
Anado)ehioi .
CanaraHoroslar .
. . .
Ohelengic . .
Pazarlia . . .Seremet . .
154 323 761
12Haziduluc 169
. . . 19Techirghiol .
--3
436
--101
- -290
-orugea . . . -
Mahometeea . .
. . . .. .
13
---
537
-7
11
-106
327
- - 350
. .
Ciobanu . . . .
107-
--91
-
79---
24935
3
-
--
10
. . .
urb. 471 212 164 2591 - 324
AigAr-Amet . . -Ostrov - - 125- -
-37
1811
. . . -Carapelit . . . .
- -63
- -11
538247783
1
4-4 -
. --Muslubei . . . -Muslui -Pantelimon .
Satischioi . . .5
Terzichioi -
- 133- 114-
7- -
4 6 137411
9
13378--
19147--
44233
26 - 70 699 -211--
166
---
471
61217
7410-10
. .
30446www.dacoromanica.ro
238
TURCI
.
TURCT TA TART
E E
.l'iumbei .
.. . .
Sofular
. . . .
. . . .
Eribiler . . . .
. . .
. . .
. . .
.
. . . .
. .Douhw hioi . . .
. . . .
ia . . .
Ghinvenlia .
. . .
.
Terzi-Veh . . .
. . .
. . . .Casimcea . . .Chiragi .
.
. . . .
Papucci . . . .Valak
Edilchioi. .
.
Enge-Mahale .
. . . .
- --
-.
Baspunar. . . .
. . .Ghcringec . .
.
. . . .
. . .
Muratan-mare. .
.
Musurat . . .
. . . .
. . . .
. . .
13-
7123206
29
- -- 22676
4
13
32-- 197-
401-
-
-2
1074437
-8
16
72-89
-o2
201 37
598
-
--1
64
---
-117180
316
---
190
20--12-8933
82
-1
-
239
--74
90_
----
63
3780-
----
613
88196242
17
---117
1 - 387.
'15236- 13
127128
-7
Osmancea . . .
Perveli--
105
-36
47457
-6
19
7
11
59-
141-17-
79
283
18-292101
411
99220
14167
7
-
710
17-8-
Tuzla
. . . .
Caricula . . .
. . .
Sarighio1 . . .
.
. .
Topraisari . . .
Alacap .
Cheostel . . . .
. . . .
105
--10-
36
-3
19-
531
190-240-149
7-64--
-2
21
10
-22
--1
2
-128
100
418
62
-3- 444
498
22
----
---17
16286
--158 - 265 -
www.dacoromanica.ro
239
UMELE SATELOR1
TATA
UMELE SATELOR
TATAR!
.
Biul-Biul . 4 3 277 - Seimenii-mari . . -- - 397 - Seimenii-mici . .
Endecarachioi . . - - 252 -Turc-Murfat . . 27 . . . -
31 3 - Chiorcisme . . . - 203 -Saragea . . . . -
Besaul - - 236 - Taspunar. . . . . - 182. . . . - - - - - -
Caugagi. . 212 Azizea - -- -- 448 4 Celibichioi . . . - 30
Defcea . . . 220. . . - - 511 8 Derinchioi . . . - -
. . . - - - - - - - -- - Geabacu . . . . - -Satu . - - - -
. . _ Tortornan . -.
Chioseler . . . . - .
. . 387 7. . . -
Alibei-Ceair . . - - - - . . . - . -Cocargea . . . . - 29 - 1
. . - - - -- 29 . . . .Cherim-Cuius . . - -
Cochirleni . . . - Chiol-Punar . . - -. . . . - - -
Baeramdede . . - 624Adam - 34 -Arabagi . . . . - - . . .
Enigea - 67lusfanar . . . .
Mu . . .- - - -
Polucci Demircea . . . .Bugeac. . . .
--- - -Caciamac . . . . - - 294 C . . . . 19 38 -Idris-Cuius 4 19 247 5 Curu-Orman . . -
. . .
Mahmut-Cuiusu . - 287 1 183 1 74. . - -
. . . . - - Dobromir din 5 174 Dobromir din -
145 17 -. . 121 62 1321 28
Carvan-mare . . 9 - 14 -Rasova - Carvan-mic . . . 5 - -Vlahchioi . . . - - . . . . 130 -- 144 - 14 -
www.dacoromanica.ro
240
NUMELF SATELORORAELOR
MUMELE
Cara-Am .
. .
isenl ia . .
Bazargh .
Ciucur-ehioiNastradin .
Techechioi .
. . . .
Esechioi . . . .
Calaici .. . .
. .
6738
103
840993336
349
19
19
139151290
32333
1213
216
104104
2
Baspunar. . .
Cara-aci . .
Dumircea .
Hairanchioi .. .
. .
. .
Ostrov
Parachioi .
Regep-Cuins . .. .
. . . .
u Nou . . .
208
48100411
2
17 8 4
226200
37
6
5613
69
0
SATURCI TÄTARI
Cotateni ro-niTni
ro-
aMedgidia
tra-Nouil
1.017733
1.304914
2.353
532248203
47
5.8971.2707.5524.9721.156
60635
32257
Total 6.311 1.196 20,847 1.020
Tulcea anul 1904, erasuflete, Tatarilor de 2160 sufIete, reprezen-
céi un progent de 2.48 1.59 din to-talul acestui care atingea cifra de 136.213flete. Repartitiunea era dupa
www.dacoromanica.ro
se elan Tureli pe Comune,in Luca lonescu, Jud. Tulcea, Dare de
Consiliului Bucureti
NASA Turd PLASA COMCNA
Babadag Plasa
Alibe-chioi . . . 1 Chilia-Veche . -2 . . 30 22 2 Caraorman . . - -34
Atmagea393
-18
34 . .
-Baschi-oi - 5 Gheorghe 1
372
Can1S-bugeac . . .
Caraman-chioi . .
- Total 196 3
9 nasuf . . . . - 17710 Casap-chioi . . . 311 Casimcea 47 120
de jos . . -13 Cearnurli de sus . 7814 . . . 40 13 1 Agighiol
Cogelac 29 216 3 Cataloi
Enisala - 4 60 -18 Jurilofca - 5 Frecei19 239 6 -
Orta-chioi . . . . 301 7 Malcoci21 Potur - 8 Meidan-chioi .22 Sari-chioi . . . . 9
.
23 Slava Rusä . . 1 10.
2 -.Toxof - 566 11- - 12 Sarighiol
Total . 1.167 13 Sarinasuf . 36 324. .
14 Satu-Nou 1
Plasa 1516 Telita
Balabancea . . 110- -- 525
3 Cärjelari 19 21012
Coiumpunar . . .6 Greci 1817 646 --8 Jijila 1 Recapitulatie9 Luncavita . . . . -
1011 Pecineaga . . . . - 1 1 Babadag 1.17212 - . 1,544 26013 . . . . - 3 . 196 314 Turcoaia 8 - 4 Tulcea . 216 52515 2 5 Tulcea 228 200
Total . . . Total . 2.160
www.dacoromanica.ro
In 1905 aveam In jud. 23.208 Tatari 7.245in jud. Tulcea 2.160 3.351 58)
In 1910 statistica pentru Constanta6.766 in 21.659, la cari s'ar
putea adänga suma 2.343 pe Turci59).
Pentru judetul Tulcea expunerea judetulni din1913 de 4.341 1.706 584 Tigani turci
bulgar din 1910 stabilise pentru jud. DiirostorCaliacra, cari noua Dobroge
de 106.830 de Turci 11.584 de Tátari. Ei seamapartea de apus a tinutului, unde parti se aflau in masecomnacte, ca lar, Kurtbunar noua fron-
regiune noua Dobrogeface parte din centrul regiunii
duros, care din aproape de Razgrad,se continua cutre sud .rului Provadia de
umla la nord in cum am aratat mai sus,acest fost foarte puternic colonizat Turci explicandu-se
predominarea elementului musulman i
din Deliorman, cunoscuti sub general dedisting prin statura prin constitutia puternica.
Pentru aceasta vecina numeste «Gadjali»,care puternici».
Elomentul turc era mai numeros de 1877. Dupadata mai in anul 1881 un foarte mare numar
Turci au emigrat din au venit Bulgari,fie din Traciei fie din piírtile Dobrogei vechi
Chiar cari ofereau cele mai compactemase de Turci Balcic, Dobrici, Kurtbunar,..,. Silistra Tar-
Ultima statistica din 1913, constata totalulpopulatiunei musulmane pentru Dobroge veche
cifra 41.442 suflete, reprezenand din totalulpopulatiunei, in 21.350 Tiitari 5.6°/o 20.092Turci prucentul tablou
www.dacoromanica.ro
243
arzat inde statistieei din
Ministeral la 1913.
L TOTAL
2772 759 40 7993 Cuzgua 354 853 14 8675 433 145
Megidia . 312 1.574 1.8867 Ostrov 57 - 57
Atd. 4.900 2.050 6.930
Tulcea 601 74 6752 313 36 3493 Chilia-Veche -4 681 115 Mahmudia 100 127
713 - 7157 311 - 311
.lud. . 2.648 221
...... . 7.518 2.271 9.819
urban dia ambele ud* aledims general 1913.
.lud. Constanta ° o
1
2Mari . . .
Turei . . .
2.0504.900
20.20914.933
221 9202.648 2.511 7.548
19.07912.544
21.350
6.930 28.192 2.869 3.431 9.819 31.623 41.442 10.9
Durostor, - o situatiune anu putut sta - tabloul
dupa care se mai bineelementului etnic care ne anul 1914 ;
www.dacoromanica.ro
se aflaula Deeembrie 1914. Expanerea Durostor"
de I. N.
Plasa
Alfatar 3 - 1 .-2 2 Balabaniar . . . . 5.461 1403 Calipetrova . . . . - 3 Bozna 169 -4 Cainargeatm-mare . 1.005 4 1 896 -5 . 5 . . . . 2.763
Caraormau . . . - 6 343 -7 Chiose Aidin . . . 979 7 Popina -8 8 Srebrna -
175 Vetrina - -13.632 140
.P1asa
.
2 43
42
Ahmatlar . . . .Astvat-ehioi . . . 2.887
3 At-ehioi. .
1 0862.815 -
- . . . .
3.408-
. .Garvan - -
de . .
. . . . 2.871Vishioi . . . . 1.917 -
Aeadnlar . . . . - 19.7312 5 517 -3 ,
4 Siniru-Nou . . . 7125 . . . - 1 . . . -
. . 4.158 - 2 . . 2.962 -- 8.922 -Tablou de Turd Durostor
urbane
No. leeuitorilorramone Total general
2Turei 8.922- 63.632
70472.554
704
8.922 73.258www.dacoromanica.ro
245
In suma a Turcilor Tatarilor in aniândouacea veche - este de de suflete,
cari repartizate astfel 64):
DISTRICTUL TITRCI
. .
. . . .
Total .
. . .
SatTotal .
Total general .
Caliacra .
Durostor . .
Total .
2.05019.159
4.90010.033
21.209
221920
14,933
2.6482.511
1.141 5.159
22.350
9.4192.957
20.092
58.40595.443
12.376 153.848
166.224
CalcuMnd dupa acest tablou procentul pe care-I reprezintain judet, gasim urmatoarele cifre :
Jud. Tulcea : , TurciConstanta 0.1 , »
» Caliacra 6.2 0/0 38.2 0/0
» Durostor : » 2.2 » 71.2
*
colonizare, musulman, maideosebire rasiiritub centrul sudul Dobrogei, ce vor
fi fost slab populate, a imprimat toponimiei Dobrogei, unaproape turanic.
Ceace este mai caracteristic e faptul ca nu gasim foarterar resturile vechilor numiri de epocabizantina, e cazul mai frequent in sauTraciei mijlocii rasaritene. Lipsa unor astfel de resturichiar sub mai reprezentata prin graiul
ne-ar face sa credem numele unor astfel deepoci mai vechi incepusera fie sau eu
www.dacoromanica.ro
246
cauza tot mai marci lipse de in vremea ele-mentul osmanlu se aseaza puternic definitiv partile de
ale minor.cele 3.776 numiri topice ale dintre cari
367 sunt de sate, iar celelalte 3.409 sunt immedealuri, lacuri, balti etc., 2.338 sunt nume turco-tatare, repre-
un procent de 61.89 0/0 din totalul numirilor topo-a vechi - socotindu-se aceasta
dupa harta cea mai amanuntita, adica la scara 1/10.000 -aproape trei sferturi totalul acestor numiri se
de care ne ocupamUneori se numiri de a
localitate :
de prada, sat in jud. Tulcea;nom d'un 6pevier ou blanc tke
épaisse ;], sat in jud. Tulcea sud-vest de ;
doua sate jud. Constanta;[corb sat in jud. Constanta;
sat in jud. Constanta la de ;
Gargahk doua sate jud. Constanta: maremic sau cum insemnate pe harti: TatarBulgar-Gargalac ;
uneori insemneaza puiu sat la nord de Constanta;
Se uneori numiri topice in legatura nunwlede arbori plante
legatura armad sat jud.nord-vest Babadag;
etimologie copacul negru; sat jud.Caliacra la sud-vest de Bazargic;
Copacii rosiJ;
[pe semnificatia de mai are pe acciacu cari e mai in strâns legatura localitatcajud. ;
; uneori nevastuicasatul cu acest la sud de satul
de jos in jud.e des compunere alte vorbe:
[pAdurea Dalai-Orman despicata[padurea etc;
sau Pelid stejari, e sub forma[stejarul negru I, sat Constanta Durostor;
www.dacoromanica.ro
247
vici de Idealul vied. dealmime la cota 194 intre Slava-rusa Slava-cerkeza,rilsarit Cataloi cotele 141-202, altul la apussatul Camber cotele 214-193. Se maiDobrogea o acest ceiaee
ca cultura vitei de vie era raspanditaDobrogea...
sate ne ocupatiunile sau alte particularitati ale
A .aplor Azapilori, localitate jud.Mangalia:
[harabagii localitate pe Silistra-Turtucaia;negnstoruli sat Mnga Cuzgun, jud. Constanta;sat in plasa
sat in plasape malul lacului Razim intro Sariurt
;
jelari localitate in jud.Pecineaga ;
plasa Constantaalbine, apicultorii). sat in jud. Durostor ;
sat in jud. Constanta ;laceia care tine o baiel sat jud. Tulcea;
Kiradji cari fac sat jud. Constanta ;sat in Tulcea;
odail sat jud. Durostor;croitorilorl, sat in jud. Constanta la
;
euhealitati cari
[Amet armasarud sat jud. deOstrov; vorba se ca
Iberbeeii negri sau oaia : sat lajud. Durostor ;
Coiam-punar oid, sat la nord de jud.:
oil(de gunoi: Mistkafer
sat in jud. Tulcea nord de Babadag ;lupulud, sat pe Silistra-Bazargic ;
cota 170 la sud-vest de satul Coiumpunar jud.; Se compuse.sub forma de se
giísesc acestwww.dacoromanica.ro
248
luiochiana (un peste lac la
in numiri odata populatiunile peTatardor Turcilor le va fi aici sau eari
vor fi avut legaturi caracteristice eubunaoara.
satul Anadolendorl Constanta ;katul
astazi, existenta razboaelor din 1828-1829, mai curti;
Imahalaua I sat jud. Constanta ;rprineepele grec; Urum se in limba
turca ca sa greaca. tuX p. 1691, in jud.
o movila, un sat, tonteDunarei intre Rasova
sat putin de Ekrene
Uneori cc denumirile turcestinmniri
alba sat in jud. la sud-est ;
alb sau argint ;
sau dealul deal care minesudul Tulcea ;
muntele stramosului in ;
movilaDunavatul de jos, movila de piatra I;
capetenicil Babadag,Slava-rnsa;
[satul la nord-vest ;
raport euavut un Tatari
din Dobrogea.Cele numiri sus o multime
se Dobrogea poarta [cedes
pg. lieu campement et vaine pâture pourbestiaux pendant Barbier de 1. e. ne trimit lanomadului ratacitor, care izbit de naturale le
eu termenii in caracteristice. e
pustia Tisei, a Românilor macedoneni locurile.ehetre ichiatra dupa livezi, dupa lunci, fântâne ,
tot asemenea din Bugeac.www.dacoromanica.ro
la baldag mâner de sau toporl sat in jud.Constanta;
Bei-bugeac sat plasavarsare denumirea la varsarea ;
sat jud. la nord de Ostrovdeal in fata Galatilor:);
Bunar intrebuintat maiI nas. cap, promontoriu mult in vorbe
promontoriu inRazim, Jurilofca;
(?uli-Cd4aItcsala; in azi din Dobrogea
sat pe Casimeea-Pantelimonul sus;ahmecos, deal la Sarinasuf;
Camber forma care sat la nord-vest Babadag;
labator, mai rareoriinseamna sat la uord-vest Constanta;
[servitor, sat la frontiera a Dobrogei, jud.Constanta;
Caralar [negrelel sat la sud-vest Acadgnlar jud. Durostor;Cara-su mal vale Cernavoda-Constanta;
[arcasii? dela = arc] sat In jud. Durostor;se bifurca cele Dunarii;
sat in jud. Tulcea SomovaCeair pentru mimiri de vai;Ceamurlia sate
se aduce setelor de din delta;(sat] in foarte multe : Anadol-chioi,
Alibei-chioi, Orta-chioi, Bas-chioi, Cala-chioi,Caraman-chioi, Casap-chioi, Ceaus-chioi,chioi, Cuciut-chioi, Dere-chioi, Eni-chioi, Hairan-chioi, Ienidze-chioi, Eschi-chioi,Karassu-chioi, Karaveli-chioi, Kurudzii-chioi, Kadi-chioi,
Mahmut-chioi, Meidan-chioi, Mansir-chioi, Sari-chioiSatis-chioi, Terzi-chioi, Usat-chioi. etc.
consideratiuni Osmanlâiidin Dobrogea la inccput se ocupau mult plistoritul, petreand varain corturi de ce adgposti 14-16 familii, iarna case delemn se poate de proaste ne Paul de Alep (1. e. pg. 42):Toate aunt malurile aunt clAdite dinnetinând niciodatg la locuinte mai mai solide ba chiar,musulmani de nebunia vanitatea
, cari pgreau pentru
7www.dacoromanica.ro
lea Iculac = ureche vale, curu = sec] vale
lbunicl in eamai ales in compunere;
DerrentGaidar [cruzii, perfizii,Gheeet localitate in fata in jud. Tulcea;Ghiol [lac, multime de compuse
ghiol lacul galben],albastruh lui ;
1§es, intins] sat jud.sat in jud.
compuse ca Toprak-sat jud. Constanta;
sau de sat petritorul sat, deal pe teritorul Babadag;
leni [non] foarte des in compuse ca [satul-nouj;(Erdeinschnitt)1 sat in jud. ;
= an an de zile ; oare satuluiComuna Sarinasuf, jud.
sat jud.locuitl in compuse ca Sari-iurt galben] sat
jud. Tulcea;[bercail, betail cf. Barbier de
1. e. 1. 7211 deasupra Eni-chioi, Tulcea;
[dela tufan, unei pridurici
Megidia Abdul-Megid, (glorioastO in jud.;
In compuse [satul din satjud. ;
sat Constanta;cuts a terenului; uneori pantalonil
sat jud, Tulcea;[pomanagiu, milog], sat jud.
In compuse ca Ramaa'an-chioi;[o parte din ieniceri purtau acest sat jud.
pe[nisip galben] sat in jud. Tulcea ca Cara-nasuf
[nisip negral ;
Bucumti 1919 vol. pg, 1252: [Semenil natione Thracum collecti audax et expeditum,
seditiosam militiac .
www.dacoromanica.ro
251
Sarai [asezare, palati sat jud. ;
Silistra [fluerj;Su compuse: Cara-su [apa neagra] vale in mud. Constanta;
[varf, des In compuse cacoline] sat dealuri jud.
sat In jud. Constanta;Toprak ;
[saratal sat jud. Constauta pe malul Marei-Negre;[mahala provine din ungurescul Varos sat
;
sat jud. Tulcea.
putine din Dobrogei au terminatiuneasan lar : Alfatar,
Sofular, Singurlar etc. forme ce se repetate des spre sud,coastelor Marii-Negre In Tracia 67).
* *
Intregul conglomerat turco-tatar Dobrogea e astazicomplecta decadere
o de a celorlalte alee chiar prin aceasta se
fie un factor activ de progres, Inori ce viata provinciei dobrogene. s'audat o de privilegii ceia regulareapublice a diferitelor raporturi dintre conformitate
preseriptiunile religioase,totusi se pare se stingheritide aceia la intervale au emigrat
du-se Turcia sau asiatica.Locuind In sate lipsite vegetatie, mai ales
celor din pe Turcii suntasezati, In judetul osebire, regiunea dealurilor
noilor conditiuni ei semod rudimentar vitelor, deo-
sebire a din orase se negustoria.Turcii sunt un element
care este amenintat se incetuldeclinul pe care fatalitatea 1-a aici ca
fosta turceasca de amenintatoaredinioara.
P.liccul din
www.dacoromanica.ro
NOTE1) Gesehiehte der goldene das ist
der in Russ land Pesth 1840:p. 176, 179-180 Hammer-Ioseph. Gesehichtedes Reiehes Pesth (erste Ausgabe) vol. I pg. 121; pg. 202
799-800; vol. VIII pg. 254; Ibidem... (sweite verbesserte Auflage) Pesthvol. I pg. 117;
C. Jirecek. pug. 380 Hammer).Asupra Ssaltukdede la Babadag,
in al XVII, Evleia Celebi despre ea.2) N. Gesehiehte I 281.
Tab. cronol. anno 793 (= 1391) apud. Josephova. Reiches vol. pg. 187.) Jorge, Gesch d. osm. Reiches vol. I. p. N. Iorga, Gesch. d.
rum. Volkes p, 303, p. N. p. 69-70;Onciul, Mireea (cuvantare la cinci sute de ani dela
moartea lui, 1918 nota 29,delorigine e progressi da
in lingua Parte Tradotta davincenzo Ragusco.... Viena 1649 pg. 343-344:
*Quidi partitose alla ripa Danubio. Onde esercito vittoriosod'ordine Regio banda Danubio, e scoise la Valachia.
De alla ripa detto fiume fabricassero un granchiamata jer-ghioschi (= Giurgevo). anco fece restaurare e rinovare le Fortezzedi Saccea) e di leni-Sala (San-Giorgio).
tanto gexursori ottomani saccheggiata la Valachia, e menati via fan-come il sole, e vaghe comme rosa, sene ritornarono
spoglie alta Corte Regia-).Das in Schriften der Balkan-Commission
der Kaiserlichen Akademie Wien (1903) [linguisticche col. 12;Jrecek, Das pag. Gesch. d. osm.
I. 207, 260, 460;Die Ethnographie der Halbinsel im 14 und 15 lahr-
in Peterman's Mittheilungen 1878 (24 Band) pg. 126, 133-134; C.
promenenia na KniajestvotoSbornik (Sofia) V pg. 501, 504; Drinor, osreatlenie
na narodnostitea na KniajestrotoPeriodicesko Spisanie VIII pag.
Jireeck, Einige Bemerkungen die tberreste undin Sitzber d. Kön. bühmischen Gesellschaft der Wissenschaften (phi-
losophische-historische-philologische Classe) 1884 p. 18 nota.Jirecek X (1886) p. 130.
6) Donado da Letse, Turchesea (1300-1514) adnotatrt,impreunii o introducere de I. (ed. Aeademiei 1919.introduccre pag. in text, pag. Hora levato
Farena oveno spiaza di inure maggiore dove havessimo gran fortunadisagi, primo per non esser vi ni ville ni habitationi per spatio di due buone
www.dacoromanica.ro
253
giornate dal Castello Varna in poi et di fin'all Danubio per 8 giornate, ettrova ne et luochi salvatiehi, privi d'acque dolci, dove n'havessimo
gran disagio eher per porechi giorni non havessimo altra acqua che quella delmare, dove facevano dulle buse nella salbia la riva mare et di
bevevano, et coal ne havevano, acqua non si poteva trovare.diserto, si chiama fossimo assaltati da
quantia di cavalette grosse, incangiate, berettine et rosse che tantasequitava, che cosa che si potesse da chi non l'ha visto. Erano sigran nuvole di quelle locuste ch'oscuravano il et quando si mettevanoterra rosegavano ale paviglioni, i sachi da biscotti le sesse da capo, non sipoteva cucinare, che come erano dissoperte le pignatte di questenimali. Li cavalli non si poteva tenere ch'era forza di continuo tener le sachete
muss, et coverti tutti si all'orechie si che per queste stavano serrati nellipavigliol et la natte cavalcamo.
Quando fossemo per una giornata appresso ramo deltra il di et la notte due alloggiamenti, passato di poco mezzo
giorno levassimo a gionger all'equa dolce etiam per fuggir furia delle ca-valette. (pag. 155--156).
3 ° Sangiacato si chiama Malgara overo Chiersaluch (Kurk-kilise?).va per gran longhezza sopra Mar-Maggiore et ha un gran stretto che
dura per due giornate pin si deserto De Brotie et avanti ches'entra nel deserto sopra riva de Mar-Maggiore si trova una terra dito
sopra la Campagna arente, a detto si trova gran d'ossa, chefu rotto da Turchi un essercito d'Ongari, poi si trova Malgara una
appresso un monte et passato detto monte s'entra nel sangiaccato di Siliistria.4 si Silistria, quale va fin al Danubio (et la citta di
distria.,) murata sopra dal Mar-Maggiore 15 miglia, qui vipasso che passa Danubio, et ha di ville. sangiaceato tiene
Danubio, miglia 60, fine Avedin.Sotto questo sangiacato Licostomo et Moneastro, et avanti che mi parto
Mar-Maggiore diro d'un altro sangiaccato).felul se delimita regiunea Dobrogei se Giacomo
Pietro copioso annali di Rausa, Venetia 1605 pag. 52, 53;Schiltbergers Reisbuch nach der Handschrift herausgegeben
Laugmantel. 1885 pag. ;
Chaleocondylas (ed. Bonn) pag.7) lorga, rum. Volkes I pg. 369, II p. 11. Cf.
Documente priv ire la isloria IX p. 76: TartariBassarabia, detti sono, del Piccolo-Nogai venuti ad abitare, da 100
anni, per tenere in freno Moldavi, quali all'antiquoi solevano ribellarevolte contra la Portak.
Tomiciana II No. XCVI pg. 103, No. CXXVII pag. 129;III pg. 112 1512); vol. III No. MDXIV pap. 1'70 (Anul 1514):
Habet insuper imperator Tartaros proprios ex praedictoChersoneso acquisitos et in colonia nuncupata ad Danubium trans
Valachiam quorum tria circiter millia nulla accersiti mer-militant. Qui etiam una Turcis irequentius tam in Hungariam
www.dacoromanica.ro
254
Danubium trajicentes in regnum Polonie et M. due; clam etfaciunt per plana loca Moldaviae sen Valahie traiecto flu-
mine Tyrass qui in multis locis vado transitur, terras accidentes».vol. 3-a No. CXLVI pag. 158.
XI No. CCLIII pg. 151 (anul Februar 6, o scrisoare dinberg). Ibidem No. IV 578 (Julie 25, anul din Constantinopol despre-
de a unni pretendent turc: Consistit autem adhueVarnae scilicet, que Turcis nuncupatur, spud Danubium,
non longe a Bolbuchiehe lacu....9) A. in Anuarul seminarului de
geografie antropogeografie 1911 pg. 47, 51.Acte I pg. 189: ant dobrucenss et
Tartari, imperatoris .historiea
vol. II pg. 243: Questa Dobruccia per la marina habitato da christiani, eso in essa queste Charar, Costanza, Mongalia, Irosto, Balcich
e et cassali Christiani pur su la marina sono Orachovera,varno, Corbir, Eiherena, Franga Novosello et Galatta, nessuna di queste
habitato da soli Turchi ne ancho da Christiani eccetto che in dentroper paese in terra ferma e habitato da Turchi et vi sono le infrascritteterre: Zatuchio, Baba, Carassuni, Cassasui, Pastarghi e Provadia. InBabassi habitano anco Turchi nelle quale per ciascuna di esse vi maggior
di Christiani, che Turche . Ibidem pg. 249.Pcntru identificarea de mai sus se vadii:
Bemerkungen... 17, M. Drinov in Periodicesko (readito) 1884 An.VII p. 1-24; Al. P. I. p. 21- 22. In pri-vinta fi vorba de satul Caraorman se
una din gurile Dunitrei» pe care Francois de Parie, baron de Four-queraux, in descrierea cülätoriei sale din 1385 enumärb
Constanta. (N. Iorga, Acte pricire laria RomOnilor I pag. 34 nota).
XI No. CCLIII pg. (Lemberg 1583 Februarie 6),No. CXVI pg. 671 (Constantinopol 1584 No. CLXII pg. 702 din
28 Oct. von den Cosaken aber komen abermalss gewisseZeittungcn dass sy turkisch Castell Baba Griindt vihört
ausgebrendt, die niedergehaust und das übrig sampt Weibdavon gefueret (Aus Wien von 21 Iammary
Anno 1595): Die Wallachen, thuen der Thonaw deinFeindt grossen schaden. Die Gegent und Markten verbrandt, die
nildergehaut, das Viech wechk getriben, das Landtgar bisz auf Drinopol verhängt».
No. CLXXV pag. 211: ma colui affirm che quellegente non erano Re di ma fratello quali passati abrizza al numero per quanto vien detto di 40 mille, vivevano di predapagna .... 1596).
XII No. DLVI pag. 365-366 (1598 29) despre o pre-&ire a Tlitarilor din Dobrogea; No. DLXXI pag. 374 (Alba
www.dacoromanica.ro
1598 lulie 14), despre Tatarilor din Dobrogea No. DCXIII pag.-404 (Casovia 1598 Octombrie 8); No. DXXXV pag. 352 1598 Mai 21).
12) Dousae de itinere suo Constantinopolitano epistola. Anno1599 pug. 81:82 venimus, urbem, aliquantum ex ruderibus conjicere lice-bar, aliquando maximarn: sed Cosakis hodie misere diruta ac solo aequataiacet .
Brevis et vera descriptio rerum Tesaurude A. Papiu Bucuresti 1862 tom. 1 pag. 38.
14) Soranxius, Ottomanus sire de rebus liberpartes divises, 1600. Cap. XVII pag. 39: De et Haiduchis. De
Dobruccia.«Qui Aeanzii vocantur ut agricolae aunt, falluntur qui eos
Ilaidnchis comparant, cum equites, hihipedites militare soleant.recte eos a lovio et scriptoribus recentioribus voluntarios milites
puto; propter exemptiones ipsis concessas in bellumgantur, sepique tarnen Zingarorum vel Tartarorum more integras regionespraedando pervagantur et devastant. In Dobruecia Bulgariae provincia ut plu-
ad Danubium desident et morantur.Cap. XXXI pag. : Praeter eos quas modo enumeravimus Tartarorum
gentes, quoque eiusdem nationis reperiuntur qui Gibeli vocantur,ad plurimurn 2000 machaera, arcu, galea et lorica in bello utuntur, undeGibeli id est, loricati dicuntur. In Dobruecia provincia ultro sita,habitant ad ruinas Muri, quae in Sogdiana regione ab urbe Silistria Constan-tiam usque, quae est ad Euxinum, pertingunt.
Hie murus ab Imperatoribus Graecis quondam aedificatus dicitur. HosceTurcae saepisime in bellum vocant ut persuadeaut Tartaros Cri-
sibi auxilio venisse. cf. Glossarium et infimae latinitatis,a Domino du Cange. 1840 tom. I pag. 38: Acan-Genus Turcicae. lovius tom. liber 14: «In laevo Sinam Bassani
eunuchum Asiatico equitatu eonstituit, antecedentibus Acanzis qui suntvoluntariae equites, ex vario gentium genere, praedae, ad bellumaceiti (Rursum): Hos Acanzes, hoc Anteeursores vocant, et plerumque cen-
millium equitum numerum implent:; quod eis ad spem praedae Tartarie et Getae ex Valachia gregatim
IS) M. Drinov in Periodieesko Spisanie (1884 VII) pag. 71.XI No. XXV pag. 597 (Constantinopol 1577 26
4 Canstantinopoli et omnes domussunt manciplorum Quare petit etiam rex meus Serenissimus ut, chia-
usio Suo Majestatis Constantinopoli, in Sansiako Bellogradi-ensi et nec non abicumque et apud que cumque exsubditi Suae Majestatis temporibus xredictis ablatis inventi furent, citrarestitui mandet.
IV2 No. pag. (7 Octombrie 1601): «Didavia sono capitate lettere, che ei predetti Tartaritrascosso la Valachia, e presse da cinque mille anime.... ; XII No.MCLXVI pag. 802 (Constantinopol .1600 Martie «et di
www.dacoromanica.ro
256
Hurmu No. CCXXV peg. 256 (7 Oetombrie 1601); No. CCCXXX328 (25 lie 1611); t...Tartari di Dobrigia... al numero di 10 ; No.
CCCLI 335 (16 1612) - despre - nu se de unde- cari In numär de 8000, lu Dobrngea; Ibidem XV partea II, No.
MDCCCXXXVIII 957 1626 Sept. 27; Ibidem XII No. DDXX1054 (1600 Octombre).
Studii Documente XX No. X (1604 Sept. 14) peg. 493-494Des Tatar-chans leiblicher-Sohn, sei mit vierczig Tausende underhalb
Giechisch-Wesenberg in die angelagt. No. CCCL pag.334 (1612 Maiu 5) ...Baba, et Misevria luochi multi richi et abondantidi gente per la maggior parte Mahumetana».
N. XX frag. CCCCII pag. 440 (1613 19);N. Studii i Doeumente IV peg. 116 c...alcunilochi et ville .tur-
; Hurmuxaehi vol. I I No. CCLXX pag. 177 1618 Apri-lie 21) ...Dobressa qui est une province de deça le Danube habitée de Tartares,.
Studii i doeumente IV pag. 117 «Bazargich terra sedein mezzo di quella parte di Bulgaria che si chiama Dobrucia, tra ilmontorio del monte Hemo et la del Danubio, abita'a tutta diTartari .
17) Joseph eon Hammer ; Des undStaatsverwaltung dargestellt aus den Quellen seiner Wien 18152 vol., vol. I 288.
cf. C. Barbier de Maynard ture-francais, Paris 1881-1886vol. I pag. 47: corrupt du pers. pendjik qui siginfie quint. donnaitce nom ä la part du prelevé autrefois par sultans ottomansles prisoniers de guerre. Ce fut Mourad I-er pour fois, établitcette au profit du, beit-ul-mal (trésor) ; prissonier fut evalué120 aspres .
18) Viaggio a di Tommaso Alberti publicato da AlbertoBachi della Lega, Bologne 1889 pag. 21 urmat. Buletin de l'institutp. l'étude de l'Europe sud-orientale An. II (1915) pag. 235).
19) der der Krim unter osmaniseher1856 pg. 112.Hammer, Des osmanischen Reiches Staatsverfassung vol. II
pak. 4554 Tvorbind izvoarele ce trebuesc lntrebuintate ca sebirre Turcilor adaugh: e...diess sind die Reisen
eines praktisehen Gesehäftsmannes, der, vondie osmanischen Reiches von Sultan
IV Mohammed IV vierzig lang inununterbrochen durchreiste, in hoherm seine Reisebemerkungen
und Tagebueher zusammeutrug. Sowohl wegen ausserordentlichenund der Seltenheit dieses Werkes wegen mit dem unsirigen verwandtenInhaltes desselben eine umstandlichere Kunde als die schon irgendwoanders gegeben, von der dem Inhalte der Reisen Ewlia's, hierwillkommen sein.
Fag. Ewlia's von Konstantinopol nach Rumili im Geleiteabgesetzen zum Staathalter von ernannten Grosswesirs Melek
www.dacoromanica.ro
257
_Ahmed im Iahre 1650. Gross find KleinBorgas, Aidos, Parawadi, Hesargad, Rustschuk, Giurgowa,Nigeboli, Silistra, Baltehik,
Kara-Chirman, Spraehprobentaren Tradncere in p. 134.
Pentru dobrogeni se mai poate aminti :Extracte din(1540-1580) Columna lui
Traian an. II (1871) pag. 110: ....Pepenii verzi, un mare dulce aposse produce numai in in Dobrogei. I-am mâncat intenia, adusi de peste Dunare .
of in Europe, Asia Africa in seventeenthfrom the turkisch by the Ritter Joseph von
London 1834. An. VIII No.7, 8, 9, 10 11 din 1912 II pap. 134.
of of writen by hisPaul of Aleppo in Arabic, translated by F. C. Belfour A. M.
Oxon London MDCCCXXIX 2 vol., vol. pag. 41-42:On ouf left ere lia, Silistria, and on which wehadhereof all the inhabitants ore Moslem Tartars. For the Maho-
met w hen the conquerend this province removed the christians from it andpeoped it with these Tartares. Most of are from Caramania and from our
. This did to fortify the banks of the Danube their enemiesthe Christians; as it is province, and the Coundary of whichis the Danube, and of Moldavia and Walachia. All theirare upon the banks of the Danube, and are built of word and reeds .
Cioran, lui Paul de Alep, (Bucure$ti 1900) nu
Acte Fraymente I pag. 93-94.Quanto di curioso etc. Parme 1678 pap. 328
urm. 450 sgg. Bulletin de l'institut p. l'etude de s-or. II,10 19 236.
lohan Christoph : provinciarum Pannoniae et Imperilin Oriente (Augsburg ... s'au gasit multe mine antice Dunarela (Constan(a) cari le-au zidit bizantini
parte se ce se Dobrucesei se servese Turcii in expedi(iile cele mai Ei servesc
se multumese terminarea campaniei o ;
prada care o fac le Ce pagube acest neamnefericire e in proaspiia a oricui. Oratele sunt Tighinea,
Cetatea Alba, Ismail Chiba § 187 pag. 43).II No. 1 (1919) pag. 85.
26) D. Istoria 309 nota 123 :«Dobrogea. Este o provincie dincoace de muntele se intinde
dealungul Duniirei România la fluviu.e un o câmpie fluviuri, selbe; la extre-
mitatea de aproape de este o pe o numiau Deli-Orman
www.dacoromanica.ro
258
Locuitorii sunt de origing Turci au venit aici din Asia, darCitaki sunt renumiti prin ospitalitate..
Despre Citaci Gesehichte der in pag..cf. Drinov Periodieesko Spisanie VII (1884) 72.
de A. dela La en Europe en enla 1727 2 vol. vol. II pag. 9, 14, 20i.
Jean Bell d'Antirmony, depuis St. en danscontrées de III Paris 1766 In Uricarul XXIV pag. 231-232.
Joseph Voyage de Constantinople en pag. 149, 151,152, 158, 167.
Vezi Zannoni din 1774, oderOesterreiches, Russlands und Turkei din 1788, de asemenea harta lui
31) Joseph Mikoscha, Reise Polen durch die Moldau der(aus polnisch von M. Samuel Gottlieb Linde) Leipzig 1793 pag.23, 24, 28.
E. Briefe iiber und Begabenheiten in der ansden 1835 bis 1839. Berlin 1841 pag. 163.
33) Campagnes des Russes dans la Turquie d'Europe en 1828 et1829 pag. 36: Cet étst des choses existe surtout depuis que Tartares de
qui s'y étaient autre fois refugiés en ont été renvoyés par lesaprts la Campagne de 1828 .
orae se mentinea al XIX, hi1819 Silistra 5.000 locuitori, Babadagul 5-8.000. cari credem
majoritate Turcicf. I. Lichtenstein, Statistische europäisehen Staaten
nach ihrem neuesten Wien 1819.Mutarea Tharilor de din 18%8 mai
seamg, poate se observe, din cauza lipsei Dobrogeabitrar socotifi ea Mari» in 1844 se
termenul de Dobrogea de oarece vorbindu-se de Hrsova cariavea de locuitori Babadag 7000 se adaugg pentru acesta din.Babadag, in aproape de lacul Razem, face mare
ocupa o pozitiune .
eon Europa (zweite 1839pag. 534; Fuchereau de St. Denys, Histoire de ottoman, depuis 1792jusqu'en 1844 Paris 1844 pag. 55.
34) Excursion agricole dans la plaine la Dobrodja,tantinople 1850 pag. 82.
JCanitx, la Bulgarie danubienne et le Balkan pag. 48.,C. la Orientate pag. m,
médicale dans la Dobroudseha pag. 58 Bulgaire Orientalspag. 8, 118;
K F. Peters, Grundlinien und derin der Kais.-König.-- Akademie der Wiessenschaften Wien 1866 mit.géolog. Karte.
www.dacoromanica.ro
259
37) A. Ubicini et Pavet Courteille, présent de l'empire ottoman'Paris 1876 pag. 25.
Le Jean, Ethnographic der europdisehen Turkei pag. 33.pag. 36.
401 K F. derpag. 53 nota 1.
41) 53.F. Peters Bericht eine
der Dobrudseha pag. 8.43) K 53: In ersterem i Dunavetzl
ich Frauen noch mit Stolz ihre grossen silbernen Nasenringe43) F. Peters, Grundlinien... pag. 54.Cifrele referindu-se la mahomedan, pe cari le diferiti autori
pentru intervalul uneori chiar sim(itor delu unii laJoanne Ad: et archéologique de Orient,
Paris 1861 pag. 313: Tartares de la Dobrudscha 8.000 .Poujade E: Chretiens et Tares Paris 1859 peg, ;
C. von Bulgarien Donau-Wilaejed in Mittheilungen der k. k. Gesellschaft Wien Bd. XII, 1869:
Sangiacatul Tulcea 39.133 mahomedani de 17.928 crestinisangiacatul de Varna 58.689 20.609
A. Ritter ron Samo, des[Beiträge orientalischer Studien aus den Papieren desMilitär Attaché's der k. u. k. österrishisch-ungarischen Botschaft Constan-tinopell Wien Carl Gerold 1877 pag. 43.
45) Jirecek, Gesehichte der Bulgaren Prag 1876 pag. 576: Haupt-gebiet [der von Razgrad und bisMeer ;...
...«Thtaren 50.000) haben sich vorigen Jahrhundert in der nord-Dobrud.ra.Rarenstrin dii de 184.000 mahomedani pentru toatii Dobrogea.46) Ziarul An. III (1878) No. 193 2 Septembrie.
Luca Dare de seamdjudelean.
A. la et le Delta du in Revue Geo-graphie 1879 pag. 246.
Luca 1. pag. 25-29.Renseignements ses
ressources et son avenir) Febrier 1879, Bucarest 1879.51) Lorenz Osteuropas insbesondere der
halbinsel und der Donaugehiete 2 vol. Darmstadt 1880. Vol. pag. 18:Dobroudscha oder Dobrudscha Kanitz in Ausland 1878 No. 40),
ein ethnisch buntscheckiges Land hat seither mancherlei Wechsel erlitten.kommen unter bei den und den Bulgaren daraufund bemerken hier nur statistich ethnische Angaben aus der Z. 1879No. : Bewohner, darunter 24.314
476 Bulgaren, 13.936 von verschiedenen
www.dacoromanica.ro
260
52) Luca lonescu 34-35.La roumaine Bucarest 1919
54) Expunerea a situafiunei Dare deconsiliului ziva de 18 Ianuarie 1881, de prefectqlRemus Opreanu, tipriritä An. II No.
din 18 25 1881.55) C. pag. 133.56) L A. : isturice, asupra
Dobrogea, 1882 pag. 27.57) pe anul 1904.58) C. Pariano, i Dobrogenii, Constanta 1905 pag. 4.58) I. G. Expunerea situafiuneijud. 1910
Expunerea Tulcea 191361) D-r St. Romansky, de la
a de la de PAcademie des sciences bulgares» Sofia1915 pag. 15.
62) Labor Xiederle, La race slave. Statistique, démographie, antropologieTraduit de par Louis Leger. Paris 1911 pag. 192-194.
63) La roumaine pag. 93-94.61) Observdri asupra Dobrogei Convorbiri Literare.
1919 No. 1 pug. 79.65) Contributions la question de la In La
brogea roumaine pag. 87.66) Popa - Lisseanu, teritoriu
al Dobroyei, Bucumsti 1914 16.
67) Pentru fixarea senzului toponimici ne-am folosit deA. Barbier Paris, Ernest Leroux
2 vol. 1881-1886,Fr. Die Elemente in den sud-ost ost
päischen Sprache Igriechisch, albanesisch, rumiinisch, bulgarisch, serbisch,russisch, polnischt Wien 1884 pag, 13, 15 etc; Fr. Miklosich, DieElementen.... Nachtrag zu den unter gleichen Titel in XXXIV und XXXVBande der Denkschriften gedruekten Abhandlung Wien 1888 ; HermanDie primitive Cultur des Turko-Tatarisehen Leipzig 1879 pag. 17S etc.
Vambery, Das in seinen ethnologischenLeipzig F. A. Brockhaus pag. 193;
Joseph von Reichesvol. II. 137.
lorga. Geschichte des vol. I. pag, 460,
www.dacoromanica.ro
DOUA PERIPLE" ALE MÁRII NEGRE
cunoasterea mai a coastelor DobrogeiI3asarabiei in antichitate, precum a M. Negre in general,publicam in al, ale PontuluiEuxin, dintre care lui Arrian, iar celalalt Anonim
periplu plutirea coastelorantichitate n'avea timpurilor moderne, mai
ales mijloacele lipseau. Ea se ajutoruleu panze, care se adaugau necesare pentru
moarte. Peaceasta, corabierii taie marea deacurmezisul,ei navigau tot coastelor, a se refugia porturi
se vre-o furtuna. In literaturadescrierea tarmurilor unei toate capurile,
porturile, curiositatile, popoarele din vecinatate.I. Flavins Arrianus Nicomedensis, un discipol al lui Epietet,
Bithynian Adrian ajunge prefectCappadociei. Serie Indica» - un supliment la istoria lui
Alexandra eel Mare -, Ponti Euxini» alte opere.Negre cuprinde
1. Descrierea coastelor dela Trapezunt la Sevastopole 16);2. Descrierea coastelor dela Bosporul la Tra-
25),3. Descrierea coastelor Sevastopole Dioseuriada
Bosporul Thraciei, tarmul de W al Negre.37). a parte a Periplului ne
noi, ca partea cea mai din opera lui Arrianeste con din propria sa expo-
corespunzatoare Periplul lui Marciandin eel Anonim,
www.dacoromanica.ro
262
fel se de obi-geografilor vechi. este : in timpul Arrianintreprins sa dealungul coastelor M. Negre, el era
prefect al Cappadociei. Aceasta provincie cuprindea Armenia-tarmul se dela Amisus la Dios-
sau Rarele castele romane din spreeran amenintate de barbari, se vede din spusele lui.Arrian. Albanii, sub Pharasman Iberul, se razboiu
contra Romanilor Cassius LXIX, cam la d. Cr.In asteptarea castelele se
de valuri, garnizoane, arme ins-o anul 131 sau 132 d. Cr. El soseste din
interiorul Cappadociei, nu ce va fi facut, iirmnlTrapemnt, al se flota Dela Tra-
pezmitsale, ca persoana Arrian
munica Adrian printr'o scrisoare latina. La aceasta elo descriere mai familiara, a calatoriei sale,
care o eu celorlalte aleel n'a avut le viziteze, dar care le cunoastea
dinvaloarea sa dar pentru
ei literare, opera este de atentie. Acest peripluni s'a transmis fiindca Procopius De
IV, 14 p. 535 ed. Leo Diaconus 61, citeazapasagii Arrian, lipsesc in scrierea acestuia. Deastfd,
afirma despre origina a luiml poate fi din Arrian, care 34 are alte convingeri. Probabil
legenda lui Diaconul e din isvor, carebyzantin Malalas 97 ed.
armata Myrmidonilor, :
Periplul al Euxin apartine geo-graf bizantin, dinteo mai Din el lipseste descrierea
Apsarus Macotida. Izvoarelelui sunt :
1. Marciani epitome peripli Menippei.2. Arriani3. Anonymi periegesis iambiea
www.dacoromanica.ro
4. periplus5. Un izvor necunoscut.
traduccreadin Periplul al Mkrii Negre. Din
Marcian imprumutat mai ales or:1nduiala materialului;din a seurte notite geografice, istorice, sau mitologicc;
mai bogate oraselor popoarelor,despre obiceinrile le-a din Anonymi periegesis iambica.
Periplului anonim e un compilator. reproduceici o nu grescli.
Data redactiírii e anterioarit sec. V d. Cr. Ease deduce urmatorul amanunt: § 38 se spune
se Susarmia. Numele Hyssi portusTabula imprerii ;la Procopius - in De bello Gotbico IV, 2 -- se
Snsurmaena. Periplul a fost dupa primele douaizvoare mai timp de Procopins: probabil in V d.
luirecare diferente in succesinnea distantele stadii.Darn aci un tablon comparativ privitor nunmi la coasta
limanul Nistrului la :
Tyras la lui
ApoiTurnulguraa doua a istruluigura Pulehrurnguragura
stropole
Caron-portusTetrisiadaBizoneDionysopolis
-
870st.6040
300300180 »120
80 »200 »
st.120330300
40
120300300300 »
1206080
200 »
300 st.- p. 306.
st.
280
Tradueerea celor douaurmeazii, s'au editat U. Geographgraeci minores, vol. Paris 1882. C.
www.dacoromanica.ro
264
coastele Xegre dat :1. Menippus din Pergam, sub August ; 2. Marcian. care
Periplul lui dintre scriitorii mai : 3. AgathonApol. Rhod. 4. Alexander Polyhistor (citat Steph. Bizant.);
5. Polemon F. H. III p. 6. port la M.au : Herodorus, mphis, ; 7.
Demetrius din Odessus ; iar Demetrius afoarte a
originar 8. Despre Bithynia au : Demosthene,Artemidor Asealonitul ; 9. Despre Diophantus TheophanesMytilenaeus; La Romani in acea parte vorbeste despreMithridate. literatura mai nouil, De Brosses ne-a lasat o lucrare: Lede tel pr6-umer que Salluste avait vers la fin du
livre de histoire . 11. Un cunosciitor al Pontului Euxim, dintreromani, Ammian Marcellin : XXII, 8. 12. Mai Procopius. care
dii De Gothorum IV. lnga aeesti scriitori mai miirunti, eu-dcspre Negre ne-au transmis istorici din
chitate. precum: Herodot, Strabo, Plinius Batrn ; apoi ScymnusHippocrates altii. C. B.
TRAIAN
care se Periplul
Arrianas.1)
1. ajuns ht Trapezunt, celalaltXenophon. 2) El are vedere mare e o colomie a
mare bucurie am privit Marea Euxina din acela loe, undo
celalalt Xenophon tu privit-o.
') Acest se aflii Codex Heidelbergenseis 398, fol. 30-40.editat de Sigism. la 1533 ; apoi de Fr. Jacobus
1809. Numele de Traian I-a impiíratul Adrian dela eeladoptase, sau se credea
2) Xenophon, Anab. 4, 8, 22. Inceputul abrupt al Periplu seaceea cii, odatii aceasti in greeeste, trimise
o scrisoare in el, ca prefect al Cappadociei, relataoficial amiinuntele sale dispozitiile pe care luat. In saArrian a cercetat interiorul provinciei din ale ei - probabildin Armenia Minor, care atunci parte din Cappadocia - se
garnizoanele, veni la Trapezunt. Dela TrapezuntPeriplul.
www.dacoromanica.ro
265
2. se altare,sapate ea nu se disting bine; pe urma
ineriptia greceasca gree1i, ca fi fostde Drept ea altarele sa se
albk, iar pe ele sa aibata e frmnoasa mimai ca mare ;
nici tine arc vre-o deo-sebita. o statue sa-ti poarteaceeasi tinuta, nu mai potrivit ca acesta sa-ti facape
Au un templu patrate de piatra, vrednicsa fie bagat in statua lui e mai prejostemplul de tu, daca gäsesti cale, trimite-mi o
a lui de cinci picioare, una deva fi, pe cut eu socoteala, potrivita templul
i mai trimite o a doua patrit pentru Philesius [Apollo].nu mi se pare nepotrivit el fie la
altare sau. in drumul sau, unul va aducelui Mereur, Apollo altulunii vor fi pe plac lui Mercur lui Apollo : lui
pe sau ; lui Apollo, preamarind pe unchiul sau.eu bou acest nu
portal pentru sacrificiu, ataie rapit jug 1); mi-au orasenii
Trapezunt o vita de Acesteia i-amam libatiuni. Nu mai e nevoie sit spun am inaltat
rugi: tu, pe hinga firea, te eunosti prea binetine insuti, dai toata suflarea se cade
rugaciuni pentru ta, aceia cari n'au vazutmila ta, am vazut eu.
4. Pornind din Trapezunt, zina intkia pnala portal Hyssus 2), jar pe pus la exereitii;
cohorta aceasta, precum e compuna din pedetri
1) Xenophon: Anab. VI, 4, 25.2) Hyssus, care s'a portul, e 180 de Tra-
pezunt. La deplirtare se aflit azi localitatea Surmeneh. Numele acestape timpul lui Procopius, care De bell. Goth. 2 p. 463, 21
Bonn, de localitatea Susurmena .
www.dacoromanica.ro
266
de calarasi li are mimai servicii; pe acestiadin i-am pus arunce
5. De plutit, inceput niste caredimineata fluvii, din ;
de eran aceste adieri, e la Homer ;te ele prea slabe, te
se ne numai Lade tot un nor de veste, s'a rapt maidinspre starnind vânt violent care,drept fata, era gata-gata sa ne rapuie. ai palmeel a umflat marea potop de apa naviili in corabie, numai
dar pe prora. Vorba poetulai:noi o afara ea navalia din non.
ne fata, dar treeut peste astadin greu macar ca mimai noi cam, am ajuns la
6. Caci este Euxin o localitate ce poarta acestEa are un al dela care,
mea, trage Se mai o cetate apoiport numai pentru patine timpul
le poate adapost inpotriva de Notaschiar al celui de el
care de miazanoapte - Boreas; deAparctias nu de care Pont se Thrascias,
Grecia se zice Sciron. sa se inopteze, tunetelepraznice peste mare i an era
ci se schimbase In sud - Notus pestede Sud-est, Africus. De era pentru
corabii. setras pe
Athena, afara de o care, pornind spre o ancoratin de mice primejdie. mai multe corttbii
vecin, tragandu-le peste plaje, toatede una pe care, carmind-o vreme,
a isbind-o de a Totusi nupierdut din : nici corabieresti,vieti am pus serada smoala, astfel la construirea noi corabii,
5,
www.dacoromanica.ro
267
nevoie de lemne pentru acest scop; prin pArtileastfel lemne se din nu s'a
potolit furtuna aceasta nevrgnd, rgmas acolo. Darnu se trecem pe Athena din Pont, ca peport neinsemnat.
7. Pornind de acolo sub revgrsatul zorilor, am cautatfruntiim valurile care ne izbiau in s'a luminat binede Crivatul prinse sufle domol, el a potolit marea a
de strgbiitând sutede stadli 1), la Apsarus, stint asezate cele cincicohorte. Am phitit solda oamenilor, am inspectat
pe bolnavi ; am este provizie dinepistola se afla tot ceeace despreacestea. localitatea Apsarus se se numia odinioara Apsyrtus;
aici traditia Medea fi neis pe Apsyrt. afost alterat mai de care barbarii din imprejurimi, dupa cumau mai fost sehimonosite multe Astfel se zice caTyana Cappadociei odinioarg Thoana dela regeleTaurilor, care Oreste Pylade, fi ajuns Inaceste fu rapus de boala.
In dramul Trapezunt mn trecut pe urma-toarele fluvii llyssus, de portul care se
la o departare 180 ; Ophis, 2) vre-o90 stadii portul Hyssus tara Thiannica 3);apoi Psihrôs 4) - Rece - la o departare 30 stadii deOphis; rgul Kalôs 5) - Frumos - care se afla la o
asemenea de 30 stadii de Vecin el
este rgul Rizius, o departare 120 stadii
1) de stadii putea corabia, pe unin de zi. Probabil e o de transcrie're, in § 8 se dan 287stadii dela Athena Apsarus.
2) Azi localitatea se numete Of, Sulanlu-Su.3) Thiannica: a numehd e Sannica (lectura de
Numele vine dela neamul cari, Strabo, nu-s altii deckMacrocephalii, sau Macronii pe cari Scylax in teritoriul Trapezun-tului. Mai s'au numit Tzani, la TrapezuntMacrocephali se Thianni, spre Colchida:
4) se5) se numeltc la Kalopotamos...
Rizius, azi Rochis-Su.
www.dacoromanica.ro
268
acesta la 30 de stadii e un alt Ascurus apoi, la 60depArtare de Ascurus, un oarecare Adienus.2) la Athenasunt 180 stadii. eu Athena, la o depqrtare de vre-o
este Zagatis. 3). am pornit Athena,am dat Prytanis, 4) unde se lui Anchialus.Prytanis e la o de 40 stadii dela Athena. Vecin Pry-tanis este Pyxites ; 5) sunt 90 stadii. Dela Pyxites
Archabis 6) sunt 90 ; dela Archabis Apsarus 60 stadii.9. Pornind Apsarus, am trecut noaptea pe Acamphis,7))
asezat la vre-o 15 stadii de Apsarus ; numit Bathys -e departe de dânsul 75 stadii ; 9) e departe
de Bathys 90; tot la 90 stadii de Acinasis se RâurileAcampsis Isis sunt navigabile, dimineata dinspre elevânturi de putarnice. Isis am trecut pe Mogrus. 11)Intre Mogrus Isis sunt 90 stadii. Mogrus este
10. am plutit care e la 90 stadii depArtarede Mogrus. Din cunoscute mie, Phasis este acela rareare apa cea mai cea mai culoare. S'ar
ca e dar mai ales capluteste i nu se dânsa. Tot astfelspune Homer 13) despre Titaresius ca plutind
pluteste undelemnul. cine-va ar o urnain apa fluviului, care deasupra ar scoate dulce ;
ar cufunda-o mai adânc, ar Nu e vorba,tot Euxin are mult mai
cauza fluviile, care se sunt peste mAsura
I) Ascurus, Asforos-dere.2) Adienus,3) Zagatis, Sucha-dere.4) Prytanis, Furtuna-Su.
Pyxites, Viteh-Su.Archabis, : Arhavi, sau Arhaveh-Su.
7) Acampsis, Ciorveh-Ciai.Bathys, : Tulhuda-Su. Numele vechiu azi in
promontoriului Baturn.9) Achmsis, : Ciuruc-Su.
azi: sau Sacvatil.Mogrus: Chegoli.Phasis, : Rion.
13) Homer, :
www.dacoromanica.ro
de numeroase dovada apa este mai dulee,mai este de dovadit, este de o este
loeuitorii de mare acolo toate lase vede acestora le apa; ba se zice le
mai bine apa culoarea Phasis este caapei ce plumb sau staniu; sa se
ea limpezeste bine de tot. s'aprintre coriibieri ca, cari intra in Phasis, nu mai pastreze
la ci, intrat albia satoatii apa veche din corabie. fac este
plutirea nu le va fi usoara. apa Phasis nu seo ; ci se mai tare.
11. intri in Phasis, se vede partea o
a Phasiana care, corpului, te faceeste Rhea: ea tine in un chimval 2) ei
sta niste lei; lar zeita pozitie ca opera luiPhidias, ce se templul Cybelei din Athena. Tot acoloaratat ancora Argo, care totusi, este fier,vine sa este sede ancorele de forma ei are ceva ciudat ci dintr'o vrememai dincoace de expeditia Mi-au aratatsfaramaturi de piatra tot dintr'o maimi-ar veni sunt din ancora Argo.
n'au mai dat peste nici o amintire lui12. In castelul, care se 400 militari
si am pe o tare naturacoi cc vin en n'ar putea un adapostindoit val zidul. Odinioara zidul era pamnt en
de lernn. turnurde au fost dins'a s'an adus masini de razboiu, intr'un
s'au toate masurile nu se apropia vre-unul dinbarbari, strajile sa fie afara de primejdie de a fi
i) Despre deosebirea de apa Negro aau antichitate Aristot : XXIII, 6; Polybius: IV, 42,
Strabo: I. p. 49; Macrobius: Sat. VII, 2; Ammian XXII, 8, 46; Pbilostrat.I, 13. Uvert III, 2, 173.
9) Instrument muzical.9) garnizoanele romane din castelele pe vezi
Procopius : De gothorum, IV, 2
www.dacoromanica.ro
270
-presurate. de oarece era nevoie ca portal fie sigur, nupentu corAbii, ci pentru din dede s'au liberat din armata de negustori,
sit cale ca cele valuri de care e incinsmai trag un la fluviu astfel lacing ada-
postul de cornii cliidirile din zid.13. Phasis am trecut Mnga un
vigabil. Intro ele sunt 90 stadii. dela am strabautla 3) drum de alte 90 stadii. din
corabii: din epistola mea, scrisa Hmba latina, din cevei afla ce m'am indeletnicit. Pornind dela Chobus
am trecut pe Singamis, un ran navigabil, care s la ode 210 de Yecin Singamis este Tar-
suras :5) departarea dintre ele este 120 stadii La 150 stadii deTarsuras se Hippus la 30 stadii de Hippus.
stelephus. 7)14. pe Astelephus, am ajuns la Sevastopol 8)
de amiaza in care pornisem Chobus, strabatandAstelephus 120 stadii. Prin armare, aceeasi zi am platit
solda oamenilor, am inspectat armele, fosf fatafaceau vazut am datocol zidului valulni de aparare.-Dela Chobus la Sevastopol
630 stadii ; iar Trapezunt la Sebastopol 2260. Sebastopoleînsa se numia Dioscurias este o colonie a Miletului.
2) azi?3) Chobus: Copi.4) azi Gagida.
Tarsuras : azi Toriha.azi Osingiri.
7) Astclephus: azi aceste vezi Tabula; Geographus Itavennatus V, 10 II, 12; Ptolemoeus: V, :
§ 81 Plinius VI, 4, 14.8) Sebastopol, se Miletului,
se spune mai jos. legendä, a lost de Dioscuri, san deAmphitus Telchius, intemeewrii neamului Heniochilor. VeziPlinius VI, 5, § e. 19; Ammian XXII, 8, 24; Strabo p. JustinXLII, 3 etc. se (Plinius VI, 5 § 15),de Strabo p. 499, Charis; de Chrysorrhoas. Azi se numeste Salamacho.
timpul lui Dioscurias era pustie; se alla numit(Procop. B. G. IV, 4 p. 473, ed. Bonn.) Azi pe e satul
Isgaur, Iscuriah. Vezi Strabo p. 47, 125, 497, 499.
www.dacoromanica.ro
271
15. in drama! nostru am trecutneamari: vecini Trapezuntinii precum este scris Xe-nophon, 1) lchii. poporul eel mai rrizboinic maiTrapezuntinilor, el Drilli; mie mi se paresnnt sunt rtizboinici in deazi i de moarte Trapezuntinilor locuritari, n'are tribut ;de s'au dat mai daeo vrea
ei iarasi, ori vom ncamul.ei al rege este An-
Cu Heniochii se invecinese Zydritii,lui Pharasnmn; Zydritii se Lazii. Regeleeste Malassas, pe care tu 1-ai pus in domniei.
sunt tine domniatatal Apsilii Abascii, eu regele Rhos-
magas. acesta primit tot dela tine. Vecinii AbsacilorSanigii, tara se Sebastopole ; regele Sanigilor
este Spadagas, tine tron.16. am plutit tot spre dreapta
Pontului Euxin. am recunoscut Euxin selungime la Apsarus. Caci acest plutireatot miaza-noapte fost, la Chobus mai departe
dela Sigamis am spre latureaPontului la Hippus. Hippus la
am viizut Caucazului, cam AlpilorCeltici. mi-au atras luarea asupra unui al Caucazului,al name e Strobilus legenda,fost Hefaistos, din porunca lui Zeus.
17. acum i dela Bosporulla Trapezunt Hieron Jovis se la o depaxtare 120
stadii de Byzant; acolo gura Pontului, care Propontidaeste foarte spun dcaltfel le Plutinddela Hieron spre dreapta, Rhebas, 2) care la
stadii Hieron Jovis. Vine apoi Capul Melaena 3) -la 150 stadii. Capul la 4) unde se afla
1) Xenophon, Anabasis 5, 2, 2.2) : Riva, un3) Negru-Melaena: azi numele numit') Artanes, azi :
www.dacoromanica.ro
272
pentru combii mici fata templui froditei,150 stadii. Artanes la 1) : acolo vasele
trage o ce se nu departe de guraDe la portal 2) sunt 210 stadii. ce fel de porteste ce statie se afla isvorapa rece sunt paduri lemnepentru constructia corabiilor ca padurile au din belsug,
acestea s'au spas deportal Rhoes, o static pentru vase
miei, 20 stadii. Rhoes o mica insuht nudeparte de sant alte 20 stadii. acestei e unport. De la 20 stadii. laSangarius 6) in Pont, 180 stadii. la gurile lui Hyppius 7) alte180 stadii. la emporiul Lillius sunt 100 stadii;
Lillius 8) 60. De aci la Cales, alt 120Cales la 10) 80 studii. Dela Lycus la
o a 20 stadii. Inun adapost pentru19. la 80 stadii.
la Posidium, 11) 40 stadii ; la Tyndaridae, ; apoila Nymphaeus 15 stadii. la Oxina 12)
30. Oxiaa Sandaraca, 13) 90 stadii. Sandaracaeste un adripost corilbii De60 stadii; la Psylla, 14) 30 stadii
la Tium, grec ionic asezat hi mare, o a Mile-90 stadii. Tium la 15), 20
Psilis: un pe azi afla satul Megid-chioi.2) Calpes, azi : Kerpe liman.3) Xenophon: Anabasis 6, 4 14) Rhoes, azi5) Apollonia, azi insula Chefehen-adasi.
Sangarius, azi Zaharia.7) Hyppius, azi
Elaeus, azi Chuvalli Iskelch-su.9) Cales, azi Cocolah.
Lycus, azi Chiligi-su.Posidium, capul Ciaus-Agasi.
azi Coseh-Oxina.Sandaraca, azi pe Ciuruc.
14) Psylla, e azi Calimli.15) Billaeus, azi Filijas.
www.dacoromanica.ro
273
stadii. Dela I3illaeus la Parthenius, sunt stadii.locuese Thracii Bithyniei. Despre 1)
in istoria sa, fi razboinici dintre locuitoriitara armata Grecilor a patimit multe, dupa ce
Arcazii despartit trupa lui ('hirisophus Xenophon.20. aci Paphlagonia. la Parthenius
la Amastrk ora grec, static pentru corabii, 90stadii. De la Erythini 2). 60; Erythinialte 60 De la Cytorus 3), uncle e un adiipost pentrucoriibii, 90 stadii. la Cytorus la Aegiali 4), 60.la 5), 90. la Carambes, 120. De la 6)
60. la Zephyrium la zidurile Abonului 7), unsunt 150 stadii. c pentru corabii nu e tocmai sigur ;
tot s'ar putea pune in daca furtuna nu e preamare. zidurile Abonului la 8) sunt 150 stadii.
21. emporiul alte 60 stadii.ar putea sa se adaposteasca corabiile timpul verii.
la Stephanes. uncle e un adapost sigur180 stadii. Stephancs la Potami, 150. De
ad sunt 120 la Leptes. capul Leptes laArmenes 60. e un port. Xenophon pomene0e de Ar-menes. Apoi la Sinope sunt 40 stadii. Sinopenii suntai Miletului. la Carusa 11), e de ancorat
corabii, 150 stadii. De la Zagora 12) tot 150.la fluviul sunt 300 stadii.22. fluviu .era hotarul regatului luiPerOor, curge impargia Romanilor, dar nu
precum ci din spre soarehd;
Xenophon : 6, 3.2) Erythini, azi: stâncos Delicli
Cytorus, azi Cidros sau Chidros, Chidras.4) Aegiali, azi ar fi Cara-Agaci.5) Thymen, azi
Zephyrium, azi Carjani.7) Zidurile Abonului, unde e azi Ineboli.
Aegineta, azi sau, Bagi Veli Ischelesi.-Cinolis, Chinolu.Armenes, azi Akliman.Carusa, azi Gersch.
12) Zagora, azi Ghezere, la gura Ac-su-Ciaic.
www.dacoromanica.ro
274
se in Pont, el desparte ogoarele Sinopenilor de aceleaale misenilor. Halys la Naustathmus stint 90stadii; acolo este lac 1). De la Conopeum alt lac,
stadii. Conopeum Eusena 3) stint 120. Apoila Amisus 160. Amisus 4), grec colonie Athenienilor,
mare. Amisus la Portul Ancona, unde seIris in Pont, stint 160 stadii. lui Iris la portul
360. Aci pentru coràbii. De flu-5), stint 40 stadii. Acesta este fluviul unde se zice
ail locuit Amazoanele.23. Dela Thermodon la Beris sunt 90 stadii.
Apoi la Thoaris 7), 60. Dela Thoaris la 8),
sunt 30. Dela Oenoe la Phigamus 9), 40. De la cas-Phadisanes 150. Apoi la orasul Polenlonium 11), 10
stadii. Polemonium Ir capul numit Iasonium, sunt 130stadii. De la insula Cilicilor 12) 15 insula
cilor la Boon 13), e o statie pentru corabii, 75 stadii. Apoila Cotyora 14), 90. De 15) ca de
un zice e o colonie a Sinopenilor. e un satnici acela mare. Dela Cotyora Melanthium stint
60 stadii.24. De ad la Pharmatenum 17), alt 150; apoi Phar-
nacea, 120. Pharnacea se namia Cerasus, coloniea Sinopenilor. De aci insula Aretiada, 30 stadii, apoi
Un lac, azi2) Canopeum, azi Cumgeas, inteun lutos.
Ensena, azi Cagalu, gura Gordon.Amisus, azi Samsun.
5) Thermodon, azi Termeh.azi Melici.
Thoaris, aziOenoe, azi Unieh.Phigamus, azi Gervis-dere.Phadisanes, azi Fatsa.
11) Polemonium, azi satul Puleman, Ciair.Insula Cilicilor. azi Hoirat Caleh-adasi.Boon, azi Vona.
34) Cotyora, cam unde ar fi azi Buzuc-caleh.Xenophon, Anabasis, 5, 5, 3.Melanthium, azi frmac.
17) Pharmatenum, Bazar-su.
www.dacoromanica.ro
275
la Zephyrium 1), 120. Acolo e o static pkntru DeafZephyrium la Tripolis 2), 90 De ad la Argyria, 20 stadii.Dela Argyria pana la .Philocalea 3), 90. aci Cora lla 4), 100.
Coralla la Muntele-sacru 5), 150. Dela Muntele-sacrula 6), unde statie corgbii, 40. dela Cordyla
Hermonassa 7), 45; ad este o statie. Dela Hermonassala 60 stadii. Aci tu ai se construiasca un
port, nu era de o static, unde yarnputeau
locurilor ce se Intre Trapezunt Dios-curia, le-am mai sus, am dat distantele dintre
Trapezimt la Discouria, acum Sevastopole, se2260 stadii.
26. Acestea locurile ce lespre dreapta, la Dioscuria, care e un castru la
roman. pe pentru ce intri Pont.dar, am aflat moartea lui Cotys, regele Bosporului
Cimmeric, m'am striduit mult dau lamuriri i despre drumulla Bospor, pentrucg, ai vre-un asupra Bos-
porului, poti periplul parti.daca din Dioscuria, o static
la 8), o de 350 De la 9),
150 stadii. odinioarg un neam scythic, fapt de careistoricul Herodot spune acesti oameni
care mai privitor dânsii.la râul Abascus, sunt 90 stadii. Borgys 11) se
la o departare de 120 stadii de Abascus"; jar Nesius 12), unde sepromontoriul lui Hercule, e la o departare 60 stadii de
Zephyriurn. azi Sefreh.2) Tripolis, azi Tireboli.
Philocalea, azi Elehi.4) Coralla, azi Chereli.5) Muntele-sacru, oros, azi
Cordyla, azi Acjac-caleh.7) azi Platana.8) Pityunte, azi Pitsunda.8) Nitica, cam la gura râului Reproa, undo e satul10) Herodot, 109.
Borgys, azi Liapipsta.Nesius, azi cap. Constantinovschi,
www.dacoromanica.ro
Borgys. Vela Nesius la Masaetica 90 stadii. Dela Achaeunte 2), 60 stadii. Acest face hotar intre
Sanigi. Regele Zilchilor este Stachemphax, care dom-nia dela tine.
2. lui 150stadii. De la un cap, unde e o statie adäpostitacontra vânturilor Thrascia Boreas, 180 stadii. acila Vechea-Lazica 120 stadii. De laAchaia 4), 150; apoi Pagre 5), 350. dela
Pagre la Portal-sacru 180. De Sindica,stadii 7).29. Sindica Bosporul nurnit 8)
la un al Bosporului, sunt 540 stadii. Dela Tanais 10), 60. zice el e hotarul Europa
Asia. El trece prin Maeotidei 11) se inEuxin. Totusi Aeschyl, «Prometheu liberat», fluvialPhasis hotar intre Europa Asia. Caci in tragedietanii vorbese astfel Prometheu :
Muncile tale, Prometheu,$i chinul vedem.
pe care le-au cutreerat,
Aici de ori: al Europeial siei, - marele hotar, Phasis...
ocolul, jur imprejur, Maeotioe se zice ar fi castadii.
30. la satul Cazeea 12), asezat la mare
1) Masaetica, azi Mattsa.2) Achaeunte, corespunde azi Socea-Psta.3) Vechea corespunde Nebug.4) Achaia-Veche, ar fi azi Hapsuco.
Pagro, azi baia Ghelcngic, sau pe la Mezib-Phiat.Portul-sacru, ar fi azi baia Sugeac.
7) Sindica, e azi Anapa.Bosporul Cimmeric, azi stramtoarea CherciPanticapaeum, in apropiere de actualul Cherci.Tanais Donul.Marea Maeotidei, azi Azovului.
12) Cazeca, azi satulwww.dacoromanica.ro
277
-sunt 420 stadii. De la Theodosia, nelocuit, 280 stadiiaceasta a fost un vechiu grec, ionic, o a
amintire se multe De ad laportul al Seythotaurilor 1), 200 stadii. De la Lam-
2), Tauric, 600 stadii. Lampas portul Sym-bolus 3), asemenea acesta, stint 520 stadii ; de adin Chersonesul 4), 180. Dela Chersones la 5),
600 stadii: dela Cerginitis la Portul- -Kalôn, -tot scythic acesta, sunt alte 700
31. Portul-frumos la Tamyraca sunt 300 stadii.interiorul Tamyracei se un lac, nu mare de
la gura lacului, alte 300 stadii. dela scurgerile laculuila Eona 7), sunt 380 de ad la fluviul Borysthenes 8),
cursul lui Borysthenes in sus, dai de o cetateOlbia Borysthenes la mica, pustie
farn nume 10), 60 stadii; de ad la Odessus 11), undee static pentru corrtbii, 80. Vecin Odessus, la o depArtare de250 stadii, este Istrianilor 12), Vecin acesta e portul Isia-
13), la o 50 stadii. de guratrului, Psilon 14), 1200 stadii. Locurile ce seele pustii mime.
Cam dreptul drept spre
Portul Scythotaurilor, prin apropiere de Sudac, sau2) Lampas, ruinele numite Malaia Lampada.3) Symbolus, azi Balaclava.4) azi W. Sevastopol.5) Cercinitis dupli unii, aproape capul Cozlof ;
.capulTamyraca, un promontoriu lui Achille, numit azi Tender.
7) la capiltul de apus al .Drumului lui Achille8) Borysthenes, azi Nipru.9) Olbia, fapt, nu era pe Borysthenes (Nipru), ci pe Hypanis (Bug.),
pe drept. Ruinele sale se satul Ilinschi, numit Sto-100 movile, tumuli) la 6 mile rusegti de confluenta
pustie..., azi Berezan.li) Odessus, unde e azi Carabag.
Portul Istrianilor ar fi, unii, pe lacul Odesci de azi; duph altilocalitatea Dofinovscaia.
Isiacilor ar fi la Malaia Fontana.Gura Istrului, Psilon, este gura
www.dacoromanica.ro
278
mhrii, din cotro Aparctias, se aflaunii zic «Insula lui Achille», luio numesc «Insula alba», Leuca 1), culoarea ei. Se zice
Thetis a din mare pentru fiul ei acoloAchille. Inteinsa se afla un templu lui Achille o statue, lucrudin vremea veche. lar insula este pustie de oameni capre nuprea multe pase pe aceastea, ce trag se zice
le jertfesc lui Achille. In templu se mai multe darurioferite eroului: cupe pietre pretioase. Toate acestea sunt
lui drept sunt latine,grecesti, fel fel de metri, aduand laude lui Achille. Sunt
pentru Patrocle. oricine fie lui Achille,el pe Patrocle. multe priphsit
peschrei, ciori de mare 2) numhr. Acestephsari poarth de grije templului lui toate zilele, disdimineata, ele zbor la mare; apoi ce-siaripile, se in la templu stropesc. cândterminat ele impodobesc ca mai aripile
ce se mai de dintre cari co-boara insulä, unii aduc ei pe cortibii animale pentrudintre care pe le sacrifich, pe altele le lash liberecinstea lui Achille. Unii acolo de furtun animalul
cer dela zen. Ei oracolul dach este sprebindle sa sacrifice anitnalul ales la din turma care
lasa gasesc ei oracolulnu caci este - ei la
dach acesta tot mai pun ceva. ora-ingaduie, ei cunosc pretul este IndestulAtor. Atunci victima
se opreste sine nu mai fuge. Si deargint este daruith eroului drept al animalelor jertfite.
3-1. se mai zice Achille se unora vis, cândse apropie de altora chiar timpul navigatiei, dach nusunt departe de ea, In ce parte a insulei e mai bine
trag arunce Altii pretind Achille li s'a fostaratat ca Dioscurii, pe catarg, sau la capaitul anterei.spun Achille numai prejosDioscurii, din se arata pretutindeni
i) azifulicae, coturnices
www.dacoromanica.ro
279
navigatorilor se ; pe când Ahillearata numai când te apropii lui. Unii pretind Pa-truck in eu desprelui chille, auzindu-lc din gura acelora cari, ori trasinsula, ori au aflat cele povestite altii. mea parere,nu lucruri necrezut. incredintat cinevaeste 'acela e Achille ;frumusetea lui, sau tare de tinereldintre noi oamenii, a fost de fostIn dragoste in prietenie in n'a voit sa mai
in urma ce-i dragi.:35. Dela gura Psilon, la adoua 2)
60 stadii. De la gura numitg. sunt ;
dela Naracon, 4) a patra a sunt 60 stadii.De la a cincea, 5) 125; de aci la 500 stadii.De Tomis 7) 300 stadii. Tornis la orasul Kallatis 8)undo e adapost pentru corabii, alte 300 stadii. De la
180 stadii. regiunea din portulni se nu-
sau azi e confundatiide unii lui numit azi «Tender), perisip lung
Crimeia antichitate ne dan:Arctinus Aethiopida (Photius cod. 239); Stesichor palinodie (PausaniasHI, 13); Pindar IV, ; Euripide in 1260, Iphig.in Taurida, 435. Dintre geograft: Scylax § 68 p. 58. Lycophron, Cass.Scymnus, ; Antigonus, Mirab. 134; Conon. 18; Strabo p. 125, 306;
II, 7, 2; Plinius IV, 26, 27; 13; Ptolemaeus III, 10 el,
Tzetzes, XII, ; Pausanias 10; Maximus Tyr. Diss.; Philostratus,Heroic. 20 313 ed. Didot; Ammian, XXII, 8, 35; Dionys, 541; Avienus,parafrasatorul sau, 720; Priscian, ; Tzetzes ad. Lycophr. 185; Eustathad Dionys, 692, ad Homer. p. Dintre moderni, vezi Ukert III,2 p. 443. In româneste Popa Liseanu a dat o monografie frumoasa
in a»tiehitate.2) Probabil, care Ammian Solinus o numesc Stenostoma.3) stoma, fi gura Sulinei.4) Naracon, fi St. George.
A cincea gura e aeeea pe care geografi o numescDespre numarul gurilor Dunarii, in antichitate au fost felurite. VeziUkert i p.
6) Istria, Istropole, la Razim.in dreptul satului Caraharman. a fost explorat de d-1 V.
7) =8) Mangalia.
lawww.dacoromanica.ro
280
Caria. la portul la Tetrisiada, 1) sunt 120stadii. la 2) un pustin, sunt 60 stadii. laBizone la Dionysopolis, 3) 80 stadii. De la Odessu's, 4)e port pnntru corabii, sunt 200.
36. Odessus la poalele munOor 5) carese in mare, sunt 360 stadii. e un adapostpentru corAbii. Haernus la Mesembriae pentru corabii, 90 stadii. dela Mesembria la orasulAnchialus, 70 stadii ; dela Anchialus la Apollonia, 8)180. Toate aceste sunt grecesti,stânga acelor ce plutesc Pont. Apollonia Chersones, 10)
e pentru sunt 60 stadii. dela Chersonesla zidul 11) sunt 250. acl la
niadei, 12) 120.37. Thiniada la Salmydessus, 13) 200 stadii.
acest inut a pomenit 14) ziceel, ca a patruns armata Grecilor, pe care o conducea el, laurma de tot s'a razboit Thracul. multeel privire lipsa de apâposturi pentru prin partea lo-
; pe asvArlite la de furtunile na-prasnice Thracii din vecinAtate se intro pentru
naufragiilor.Salmydessus Phrygia, 15) sunt 330 stadii. De
la Cyaneae, 320. Acestea vestitele despre care spunerau ratacitoare printre ele a trecut prima
corabie, Argo, ducând pe Jason Colchida. Cyaneae
Tetrisiada = Capul Caliacra.2) Bizone =2) Dionysopolis Balcic.4) Odessus = Varna,
Haemus = Muntii Balcani. Distanta e la capul Emineh.6) Mesembria pästrat azi nume.7) Anchialus piistrat numele azi.9) Apollonia, azi Sozopolis.9) E de notat extinderea Scythiei la sud de Balcani.to) Chersones, cam pe la Thera.11) Aulaeus, la Ahteboli.12) Thyniada, azi capul Cura sau12) Sahnydessus, azi Midia.14) Ahab. 7, 5, 7.15) Phrygia, cam pela Filia, Cap. Caliongic.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
281
Hieron Jovis e gura Pontului, 40De aci la Daphnes, 1) numit IMaenomena, 40 stadii. DelaDaphnes la Byzant, la 80 stadii. dar dela BosporulCimmeric la Bosporul Thracic la 2)
CONST.din
PERIPLUL PONTULUI
contincntului, sau a locurilor din AsiaEuropa, precum : periplul Bithyniei de Pont ; periplul
; periplul doua Ponturi ; periplul tarmurilorale Pontulni Euxin ;
de un sau, dupa se spune, de 3).
lui Traian Hadrian1. Langa Bosporul Thracic, gura Pontului Euxin, pe
Asiatic, din Bithynilor, se unloe ce se ; aci se templul lui Jupiter,supranumit Urins, de unde corabierii in Pont. celui ce
aceasta mare, dreapta Asia o parteBithynilor cc Pont, plutind tot
urmatoarele :
2. sau sanctuarul Jupiter Urius, care la odepartare de 120 stadii, sau 16 mile romane 5) acolo
numita gura a Pontului, prin care intri Propontida, estefoarte ingusta 6).
1) Daphnes, la Bospor, pe partea2) Byzant-Constantinopole.9 Din acest periplu s'au fragmente; primul, cuprinzand
ragrafele 1-42, se Codex Vaticanus 143 i a studiat de Hols-tenius editat de Hudsonus ; al doilea fragment se Codex398, fol. 1-6, biblioteca din Heidelberg cuprinde paragrafele 43-92.Titlul acestui periplu vine, probabil, chiar dela geograful anonim, atribuelui Arrian, 1-a utilizat ca izvor principal. Celelalte isvoare sunt: periplullui Menippus, folosit de Marcianus, Poetica Periegesis Anonymi ,un isvor necunoscut.
4) Din Menippus.5) 0 e socotitit 7 stadii Un stadiu olimpie
m. 27; un de drum 157 m. 50. grande encyclop6die.§ 17. Propontida = Marea Marmara.
9www.dacoromanica.ro
282
Dela sanctuarul Jupiter TJrius, plutind spre dreapth,Rheba, 90 stadii, sau 12 mile; iar dela Rheba
Melaena, acum Cali-acra, 150 stadii, sau 20Dela rtrul Artanes la un castel ce seacolo, 150 stadii, sau 20 mile ; se altarulVenus un port pentru vase mid, ba chiar o care ada-
1).
4. Dela Artanes la satul Psillis, 150 stadii,sau 20 mile : ad vasele ar putea u§or o ce se
nu departe de guradela portul Calpes sunt
210 sau 28 mile : se un emporiu al Heracleenilor 3).ce de localitate port este Calpes acolo sunt ape Ihn-
pezi reci vecine marea, având lemne bune pentruconstructia belsug de le-a povestit
4).
Jar Calpes Rhoe, unde e adhpost pentruvase mid, sunt 20 stadii, sau 2 mile Rhoe la Apolloniada,o mich ce se Daphne, nu departe dc
se un port, 20 stadii, sau 2 mile 5).
Aceasta Apolloniada, are pe un numitThyniada, o colonie a Heracleenilor. insula Apolloniada, careacum se Daphniusa, la Chelas, sunt 20 sau2 mile Acest ora se mai num*ee Chela Medianilor 6)
Chela fluviul navigabil Sangarius, 180 stadii,sau 24 mile 7). Acest fluviu, isvorând din deasupraThynilor a Phrygiei, iese prin Thyniada 8).
8. Sangarius la Hypius, 180 stadii, sau 24 mile 9).Acest râu un ora§, numit Prusiada, la
') Menippus.§ 17.
3) Menippus.4) § 17. La : 6, 4, 1.
§ 18.6) un isvor necunoscut. In de Mediani, poate fi Mariandyni.
Epitetul de ; stadiileDin gPeriegesis» vers. 976
Menippus.Din ,Periegesis» vers. 779.
www.dacoromanica.ro
283
9. la ora§ul Dia, unde sestatic pentru vase 60 stadii, sau 8 mile. Vela ora§ul Dia,
emporiul Lileum, 40 stadii, sau 5 mile Lileumla emporiul 60 sau 8 mile. Dela Elaeum laemporiul les, 120 sau 16 mile. lesla 80 stadii, sau 10 mile la
o colonie a Megarenilor, 19 (20)sau 2 mile 1).
10. Heraclea, a Boeotienilor Megarenilor, azidita Cyanee de din Grecia, pe timpulMedia Cyrus 2)
11. In total, Hieron sunt 1550 stadii,206 mile ; iar plute§ti deadreptul, 1200 stadii,
160 mile.Heraclea la Apollonia, Thracia Europei,
in fata - acum se Sozopolis, - 1000 stadii, sau133 mile 3).
12. Heraclea la numitul Metrous, cee acum Aulia, sunt 80 sau 10 mile
trous la Posidium, numit acum Potistea, 60 stadii, sau 8 mile.Posidium la Tyndarida, Cyrsaeta, 45 stadii, sau 6mile. Tyndarida la Nymphaeum, 45 stadii, 6 mile.Nymphaeum la Oxina, 30 stadü, sau 4 mile 4).
Oxina la Sandaraca, unde statie pentrustadii, sau 5 mile
Sandaraca la Crenide, e pentru vase20 stadii, sau 2 mile
Crenide la castelul 30 stadii, sau 4 mile.la Tius, ionic, a§ezat la anume
o colonie a Milesienilor, 90 stadii, sau 12 mile.Tius la Billaeus, 20 stadii, sau 2 mile Acest
Billaeus, cum spun unii, Bithynia. Cele cemeaza de apartin Paphlagoniei. Numai unii sustin
Parthenius face hotar Bithynia Paphlagonia.Billaeus la Psilis, numit acum Papanius, 60 stadii,
Dupil Menippus Arrian § 18.2) Periegesis» vers 972.3) Menippus.4) Dupa Arrian § 19.
www.dacoromanica.ro
284
sau 8 mile. Psilis, sau Papanius, Parthenius,stadii, sau 9 mile
14. Xcest Parthenius este navigabil scurge apelese zice se o baie foarte limpede a
15. Parthenius la Amastra, ce ce maiAmastris, grec ce are un numit mai nainte Sesamus,90 stadii, sau 12 la la Amastris 700 stadii,90 mile.
16. In aceste locuri se zice a domnitlui Phoenix Tyrianul; aceea Milesienii, venind o
floth din (patru) pe care mai le con-topira singur, Amastris, numit astfel dupa intemeetorulAmastris, fiul Oxyathrei, fica lui Persicus, se spune,
lui Dionysie, tiranul Heracleei 3).17. Dela Amastris la rada Erythinos, 90 stadii, sau 12 mile.rada Erythinos la castelul Cromna, 90 sau 12
Bela Crorana Cytorus, 90 sau 12 mile.torus la castelul Aegialum, 60 stadii, sau 8 mile. Aegialuin
satul Climax, 50 stadii, sau 6 mile la Climax la castelulTimolacum, 40 stadii, sau 5 mile Timolacum la Thymene,20 stadii, sau 2 Dela Thymene la CaraMbis, untorin mare 120 stadii, sau 16 mile 4).
18. Carambis de cealalta,Europa, un promontoriu foarte mare, ridicandu-se un innate,având prapastii spre mare, numit Criumetoponde Carambis cale de o o noapte corabia 5).
19. la Carambis orasul Callistratis, ce se maiMarsilla, 20 stadii, sau 2 mile Dela Callistratis la Zephyrium,
40 stadii, sau 5 mile Dela Zephyrium la Garium, 30 stadii, sau4 mile. Garium la zidurile Abonului, numit acu Ionopolis,120 stadii, sau 16 mile. se o static nu tocmai devânturi, unde totusi se poate paguba, furtunanu e mare
Menippus Arrianus, 20.
2) Din «Periegesis», vers 968«Periegesis» vers 958-967.
4) Menippus Arrian, § 20.5) Din «Periegesis», vers 9539 Menippus.
www.dacoromanica.ro
285
20. Ionopolis la Aegineta, un un rau, 120 stadii,16 mile. Aegineta Cimolis, un sat, care acum se
Cinola, 60 stadii, sau 8 mile. se adapostesc binevara. Are cheiu pentru corabii, la locul numit Anti-
Cinola la satu Stephane, 180 stadii, sau 24Stephane la castelul Potami 150 stadii, sau
20 mile. la Syriada Acrulepte 120 stadii,sau mile. la Syriada Acrulepte se golf ;
el, la Armene, sat port mare, sunt 67 sau8 mile. port se un numele Ochthoman.
21. Armene la Sinope, colonie a Milesienilor, 40 stadii,5 mile La margine se o insulita, Scopelus, care
lasa trecerea vaselor mai dar cele mari trebue ocoleascaastfel ajunga Celor ce jurul li se
40 de stadii, sau 5 mile 1).
22. Sinope este porecla uneia dintre Amazoanele, carorcastel era apropiere. Pe populau Syriiindigeni, apoi dupa cum se zice, anume veni-sera rasboiu contra Amazoanelor : cuel Deileon Phlogius, toti Thessalieni de origine; acektiaAbrondas, nearn Milcsian, care se crede a fost ucis de Chu-
; Cimmerieni Cous Critines, caricxilati umplura orasul peostile Cimmerienilor pustiau Asia 2).
23. Sinope la Evarchus, numit acum Evechon, 80stadii, sau 10 mile Acest Evarchus, desparte Paphlagoniade tara vecina Cappadocia; vechi vor ca tara Cappadocieisa se la Euxin. Unii pe Cappadoci
Leucosyri. Acum teritoriile ce se invecineaza Paplila-gonia la hotarele barbare, se numesc Pontus se impart
prefecturi 3).24. Evarchus la emporiul Carusa portul
aparat de vanturile apusene, numim al Paphla-goniei 70 stadii, sau 9 mille Carusa la Gurzubanthus,60 stadii, sau 8 mile. Gurzubanthus la castelul Zagorus, nu-
1) Dupa Menippus.2) Din Periegesisi, vers. 941-952.3) Menippus.
www.dacoromanica.ro
286
acum Calippos, 150 stadii, sau 20 mile. la Zagorusun un sat port, 90 stadii, sau 12 mile.
Halys, fluviu navigabil, 210 stadii, sau 28 mile25. Acest Halys, fost regatului lui
Croesus al Persilor. Acum insA, sub domain Romani lor, el curgenu din spre cum spune Herodot, ci din spreritul acolo Pont, el desparte ogoareleSinopenilor misenilor ; o de 300 stadiiAmisus printre Syrieni el se inPontus
26. la Halys la Naustathmus, unde e o 40stadii, sau 5 mile balta Naustathmus la balta Conopium,50 stadii, sau 6 mile Dela balta Conopium Eusene, se
Dagale, 120 stadii, sau 16 mile. laAmisus, 160 stadii, sau 21 mile Amisus, grec,
e wzat mare 3).27. Amisus ce se regiunea Lencosyrilor, este o colonie
Phoceenilor. A fost zidit patru de Heracleatrage origina dela neamul Ionienilor. In dreptul acestui Asiase gt, ce se golful ht
Alexandria, zidit de Macedon. De In Cilicia nue un drum mai lung de ppte ; se zice Asia sefoarte tare In parte. Herodot pare grealii
ca un barbat pedestru ar ajunge cinci zile din Ci-In Pont.Peninsula aceasta are 15 neamuri, dintre care trei sunt gre-
: dorice ; celelalte, afari de cele amestecate,barbare. Cilicii Lycienii afari de ei, chiar
Mariandynii Paphlagonii Pamphylii, tin locurile de mare;Chalybii le tin pe cele din interior vecini ei suntpadocii locuitorii Lydii pe ei, Mysii
4).
28. Dela Amisus Lycastus, 20 sau 2 mileLycastus la satul Chadisium, stadii, sau 5 mile
1) Dupa Menippus Arrian.2) Arrian un isvor necunoscut.3) Arrian § 22.4) Din vers
www.dacoromanica.ro
287
Chadisium la portul Anconei, se Iris Pont, 100stadii, sau 16 mile
29. räul Iris la sanctuarul promontoriul360 stadii, sau 48 mile; e un port mare, numit Lamyron,
pentru corabii belsug de Heraeleum laThermodon, navigabil, 40 sau 5 mile Acest Thermodoneste unde se au Amazoanele, orasul The-miscyra, asezat la gurile lui. rermodon sträbate acest
Thermodon la 60 tadii, sau 8 mile. Delala Thoarius, 90 stadii, sau 12 mile
30. Thoarius la Oenius, e statiepentru coräbii, 30 stadii, sau 4 mile. Oenius la Phi-gamunte, 40 stadii, 5 mile Dela Phigamunte loculAmeletus, 20 stadii, 2 Ameletus la Phadisane, sauPhadissa, 130 stadii, sau 17 mile ; apoi e portul orasul Pole-
nu mare Phadissa la orasul Polernonium,stadii, sau 6 3).
31. Dela Polemonium la vecinätätile Thermodonmai inainte Chalybilor.
32. Polemonium la promontoriul Iasonium;stadii, sau 17 mile la insula Cilieilor, 15 Qtadü,
sau 2 mile. iusula Cilicilor la Genetum, 55 sau 7mile la promontoriul castelul Boon, 20sau 2 mile ; e port aparat vänturile static de
Boon la ('otyorum, 90 stadii, sau 12 mile.acest Cotyorum e o colonie a
Astäzi e un sat nici mare33. in vecinätatea Polemoniu-lui locuiau
mai Tibarenii, din aceeasi regiune care dein chipurile, socotind in aceasta cea mai mare
fericire34. Incepe golful Cotyorum, care, dach la
Melanthium, sunt 60 sau 7 mile. Dela Cotyorum, darnu plutind de-alungul golfului, ci táind de-adreptul pe la gura lui,
Menippus Arrian.Menippus.
3) Menippus.4) Menippus.
Din cPeriegesis», vers 915
www.dacoromanica.ro
288
la Hermonassa, un al Trapezuntinilor, 300 stadii, sau 40mile. räul Melanthium la Pharmantus, 150 stadii,20 mile.
Pharmantus la Pharmacia, Pharnacia, 120stadii, sau 16 mile 1). Pharnacie Cerasus,fiid ea o Sinopenilor 2). fata se o insuläpustie, a lui Martie 3).
la Pharnacia, odinioarä Cerasnnta, vecinatateaCotyorului, locuia mai chipa se spune, neamul Mosy-noecilor, foarte barbar in moravuri, legi fapte; se zice despre
turnuri dePe regele in grije ca el sa
a' se indeplinl totul dupa daca greseste ceva,zic se cea mai mare pcdeapsä, refuzandu-i-se mancarea 4).
36. Dela Pharnacia Aretiada, pentrucorabii, de apuserie, 30 stadii, sau 4 mile.
se mai insula lui Marte, sau Areonesus. VelaAretiada la castelul Zephyrium 120 stadii, sau 16 mile :
e o static pentru castelul Zephyrium la Tripolis, 90stadii, sau 12 mile. Tripolis la Argyra, 20 stadii, sau 2 mileVela Argyra la 90 stadii, sau 12 mile. Vela Philocaleala Coralla, 100 stadii, sau 13 mile Coralla la la
Cerasunta, 60 stadii, 8 mile. Cerasunta la Munteleunde port, 90 stadii, sau 12 mile.
Sacru la castelul Cordyla, unde e port pentru corabii,40 stadii, sau 5 mile Cordyla Ermyse, undeeste static pentru corabii, 40 stadii. sau 5 mile Ermyseorasul portul se Daphnus, 60 stadii, sau8 mile. Sinopenilor, e zidit
5).
37. Trapezunt la insula Aretiada Phranacia,care odinioara se Cerasus, mai Macronii, san
38. Trapezunt la portul Hyssus, acum Susarmia,
Dupli Menippus.2) Arrian.
Din .Periegesis , vers. 912.Din Perigesis , vers 901-911.Dupii Arrían § 24 Menippus.
www.dacoromanica.ro
289
180 stadii, sau 24 mile. Dela Susarmia la Ophius in care eadapost pentru vase 90 stadii, sau 12 mile. Ophius,desparte tara Colchilor de Thiannica. la Ophius incep
color Ponturi, care sunt vecineOphius la numit Psychrus
rece» -, 30 stadii, sau 4 mile 1).39. Psychrus Kalös, sau frumos», care
acum se frumos», stadii, sau 4 mile.Castrul la portul 120 stadii, sau 16 mile.
Rhizius la Ascurna, 30 sau 4 mile. DelaAscurna la Adineum, numit acum Adienum, 60 stadii, 8 mile.Are adapost pentru vase mai Adienum castelul
100 stadii, sau 13 mile Dela Cordyla castclul Athena,80 stadii, sau 10 mile pentru corabii. Caci exista
Pontul Euxin un numit Athena, uncle se o statuegreaca a Minervei, care pare local i-a luat numele.Castelul acolo e pustiu. Portul in timpul verii nu primi
care sa le apere de navala lui NotusEuras. S'ar putea salva corabiile chiar de dar nude Aparctias nici de care in Pont se Thrascias,
in Grecia Sciron40. Athena la Zagatis, 7 AthenaPrytane, 40 stadii, sau 5 mile ; pe e
Anchial. rul Prytane la locul Armene, 24 stadii, sau 3la Pyxites, 66 stadii, sau 8 mile
Pyxites la Archabis, 90 stadii, sau 12 mile. Archabisla Apsarus, 60 stadii, sau 8 mile 3).
41. castelul Apsarus se odinioar s'a Apsyrtus;Apsyrt a fost ucis de Medea ; se arata
chiar lui Apsyrt Numele s'a alteratvecini, dupa s'au multe altele. Tyana,
Arrian Menippus.2) § 6, Unele dupa Manippus. Notus dezi. Eurus = B9reas vântul de noapte. Aparetiasde nord, dinspre de nord-vest. vântul
nord-vest dinspre Thracia.3) Arrian § 8 Menippus.
versificatä de Ovidius, mormantul lui Apsyrt ar fichiar Tomis-Constanta.
www.dacoromanica.ro
290
un al Cappadoeiei, s'a numit Thoana, Thoas, regele Tauzilorcare, urmgrind pe Oreste Pylade, se zice a ajuns acest
a pierit de o 1).
Archabis la Ophius locuiau maiEcchirii. Acum locuesc Machelonii Heniochii.
Ophius la Pahis Maeotis (M. Azovului) des-M. Negre
Fluviul Tanais se zice desparte Europa de Asia.M. Maeotidei apoi curge in Euxin.
4Prometheu Phasis separg Europa.de Asia. vorbesc Titanii catre Prometheu
Aceste munci ale tale, Prometheu,chinul sa vedem.
apoi, pe care strgbatut,
Chiar : al Europeial Asiei, - marele hotar, Phasis
periplul de jur inprejur al Maeotice se zice arfi de aproape 9000 stadii, sau 1200 mile 2).
44. Marea se ca atinge aproapePontului 3).
care este hotarul Asiei, conti-nentul in locuesc mai o regiune
2000 stadii, sau 250 mile. vine neamul Maeotilor,ce numesc mgrturia Demetrius. Dela
trage Marea Dar, dupg cum spune Ephoros,ei se neamul SauromaOlor. Se zice acesti Sauromati s'auamestecat eu mazoanele, odinioarg, ele s'au intors din lupta.
Thermodont; de numit Gynaecocratnmeni4).46. orasele Phanagora Cepi 5).47. Apoi vin Hermonassa Phanagoria. Despre aceasta se
spune a fost de Teios; apoi Sindicus,locuitori Greci ce au roit din locurile vecine. Aceste orase
Arrian § 7.2) § 29.3) Scylax § 69.4) Din .Perigenis» vers 874-888. Gynaecocratumeni condusi de fernd,
Dupä Scylax § 72.
www.dacoromanica.ro
291
se la Bosporcare cuprinde intindere de cauza baltilor a
a pe deoparte, dealta din cauza märiia Maeotidei, ea este Celui ce i sepunct de Cimmeris, numit astfel barbarii
o colonie a tiranilor ce au domnit in Bospor ; apoi Cepuszidit de Milesieni. Jar aceste locuri sunt despre partea Asiei2).
49. Jar Europa, la gura Maeotice, Panti-supranumit regalu a Bosporului Deasupra
lui se afla Scythia la pAmânturilelocuite necunoscute tuturor Grecilor. Ephoros povesteste primii
Istru Carpizii; apoi Aroterii; mai departe Neurii,regiunile pustii de Spre
Borysthencle, pe Scythii ce Hylaea. De-asupraacestora triese Georgii. Apoi din nou se unmari intinderi. De-asupra lui se afla Scythilor Androphagi.Dincolo de ei iarasi singuratatile.
de Panticape, neamul altelemulte nume distincte, numite nomade, evlavioase.ele nimeni n'a vAtamat ceva insufletit. Aeste neamuri ri-tacesc casele se nutresc laptele mulse. Traescen totii laolalta, averea familia comun. Ba se spuneca Anacharrsis s'a niscut nomazi, cari
socotiti ca foarte cucernici; ca unii, ce au trecut inAsia, s'au asezat se Se zice ca cele
vestite neainurile Gelonilor un alncam, ce se al Agathyrsilor.
Vine apoi Palus care-si trage numele dela Maeoti;ea se Tanais, iesind din fluviul Araxe, spune
Hecateus Eretius; Ephoros povesteste iese dintr'ocarei hotar e necunoscut; in numita Maeotidä
prin curge prin BosporulGura acestei se numeste Bosporus. Dela
Porthmius, sau gura Maeotice, orasulsunt 60 stadii, sau 8 mile. Dela Mirmecium pAni la Panticapaeum,
al Bosporului, 25 stadii, sau 3 mile el are un
De fapt,Din vers 886 -899.Din vers
www.dacoromanica.ro
292
port mare navale. In plutire dela Bospo-rului la gura sau a lui Tanais, sunt 60 stadii,'sau 8 mile. Panticapaeum la Tyristace, 60stadii, sau 8 mile. orasul Tyristace la Nymphaeum,25 stadii, sau 3 mile*. Dela Nyinphaeun pAnit la satul Aera, 65stadii, sau 8 mile la orasul Cytae, care odinioaru senumia Cydeacae, 30 stadii, sau 4 mile.
dela la Cytae locuesc Scythi. Apoi urmeazuBosporul Cimmeric.
la Cytae la orasnl Cimmeric, 60 stadii, sau 8 mile,pentru bine apurat de vtinturile ce
dinspre apus. In se mare insulela mica depurtare de uscat. gura MaeoticeCimmeriurn 300 stadii, sau 40 mile. la orasul Panticapaeurn
la sunt 240 stadii, san 32 mile 1).la satul Cazeca, asezat mare, 180
stadii, 24 mile. Cazeca la Theudosia, avândun port, 280 stadii, sau 37 mile Acest antic era grecesc, o
colonie Milesienilor, pomenit multe monumente literare. AcumThendosia In dialect Alanic, sau Ardabda,
eu zeiv. In Theudosie se zice au locuit odi-fugarii din Bospor.
52. Thendosia la portal Athenaeon, sau Scythotauric,port pustiu, 200 stadii, sau 26 mile Aci e adapost
corabii. portul Athenaeon sau Scytho-tauric la,Lampada, 600 stadii, sau 80 mile e statie pentru
Lampada la Criu-metopon, un promontoria al Tauridei,200 stadii, sau 29 mile
In acest al Tauridei, zice unii a venit Iphigeniadin Taurii un neam duc o
prin sunt barbari omorurilcce le divinitaOle prin neleginiri 2).
54. Chersonesus, numit are un grec pe careHeracleotii Delienii, oracolul pe Heracleenii
Asia Cyanee Delienii, colo-nizeze Chersonesus 3).
Menippus.2) Din Periegesis», vers.
Din aPeriegesis , vers. 822-b27.
www.dacoromanica.ro
293
55. Crin-metopon la portul Symbolus, Symbolon,acesta, sunt 300 stadii, 40 mile. golf
portul Symbolus la orasul Cherronesus, sau Chersonesus Tauriccolonie a Heracleenilor Pontici, sunt 180 stadii, sau 24 mile.e un un port frumos 1).
56. marginilo Chersonesului Tauric au oportul Athenaeon la portul stadii,
346 mile orasul Porthmitis, care se laEuropei gura Maeotice, sau a lui Tanais, la Cherson,sunt 2260 stadii, sau 302 mile Bospor, sau Panticapaeum,
la orasul Cherson, sunt 2200 stadii, sau mileBela Cherson la Coronitis, sau Cercinitis, stint 600
stadii, sau 80 Coronitis sau Cercinitis, portulfrumos, port al Chersonitidei, stint 700 stadii, sau 93 mile
portul frumos la fluviul Istru, sau Danubius, locuesc iarasiScythi. portul frumos un golf, Carcinites, aguru ajunge Tamyrace ; golful are 2250 stadii, 300mile ; dar, dacu nu lui, ci strilbati dea-dreptul istmul sau, 300 stadii, sau 40 mile. In interiorulTamyracei o balta nu tocmai mare.
Dela se Drumul-lui-A chile,e un perisip foarte lung 1200 stadii in lun-
gime, sau 160 4 jugere latime; lui seinsule. De continent se afla la o departare 60 stadii,
sau mile. La mijlocul lungimii lui un ca un istm, sau o limbaleaga uscatul, intinzndu-se o
40 stadii, sau 5 mile eel ce pluteste dealungulacestui la al doilea promontoriu al Drumului-lui-Achile,numit Dumbrava-sacra a Hecatei, strubate, s'a spus, 1200stadii, 160 mile. Dumbrava a Hecatei la fluviulnavigabil Borysthenes, care Danapris, stint 200
sau 26 mile59. Acest fluviu, Borysthenes, este mai de dintreoferind mari foarte numerosi de plan-
telor pentru turme. Se zice ea el curge placut o dis-40 zile; spre purtile din sus el nu mai
navigabil, nici accesibil, din cauza zupezii a 2).
Dupa Menippus.Din Periegesis., vers. 813-819.
www.dacoromanica.ro
294
60. La confluenO fluviilor gernene Hypaniss'a zidit un numit Olbia, mai tArziu Borystlienes.
1-au zidit pe Milesienii timpul imperiului Mezilor. lala e un drum de plutit dc 240 stadii, sau
susul fluviului Borysthenes, ce se acum Danapris61. Dela fluvial Borysthenes la o
name, sunt 60 stadii, sau 8 mile.la Odessus, 80 stadii, sau 10 mile Odessus
la 160 stadii, sau 21 mile laIstrianilor, 90 stadii, 12 mile. portul Istrianilor pana la
Isiacilor, 90 san 12 mile. Isiacilorla orasul Niconium, 300 stadii, sau 40 mile. Bela orasul Niconiunila Tyras, navigabil, 30 stadii, sau 4
62. Acest fluviu päsune pentrunegustorilor mari de peste, iar coräbiiloro plutire susul apei. UnTyras, fluviu, o colonie a Milesienilor
63. fluviul Borysthenes la fluviul Tyrassunt 810 stadii, sau 108 mile ; dela Cherson lafluviul Tyras, 4110 stadii, sau 548 mile. geografultemidorus orasul Cherson la fluviul Tyras,socotind plutirea jurul golfului Carcinites, 4420 stadii,sau 5b9 mile 1.
fluviul Tyras la Turnul lui Neoptolem, sunt120 stadii, sau 16 mile. Turnul lui Neoptolem la Crem-niscus 120 stadii, sau 16 geograful Artemidorusspume fluviul Tyras la Cremniscus sunt 480stadii, sau 64 mile. Cremniscus la Antiphilum 330 sta-dii, sau 44 mile. Antiphilum la gura fluviului Ister,ce se numeste Psilon 300 stadii, sau 40 mile. Pe,
locuose Thraci Bastarni venetici.64. In fata acestei a Istrului, numitä Psilon, plu-
tind drept spre vântul Aparctias largul dai ocare unii o numesc «a lui
lui Achille» dupá culoarea ei
') Din Periegesis , vers. 804-812.2) Din , vers 799-803.3) krrian § 32.
www.dacoromanica.ro
295
65. Ea are o mare multime de blânde celorce trag acolo, le o venerabilä. De dânsanu se poate zdri continentul, nu e mai departe deuscat cu 400 stadii, sau 53 mile dupä cum spuneDemetrius 1).
66. Se povesteste Thetis aei e de care are un
templu o statue de o executie foarte veche.oamenii rar; pe ea capre nu
numeroase, care se zice le lui cariajung acolo. de acestea, multe alto daruri suntgrämädite templu, precum phiale 2), pietre pre-tioase. Toate daruri sunt inchinate lui Achille,
niste inscriptii ce sunt cioplite, parte grairoman, parte grec, unele altele versuri,cinstea lui Achille 3).
67. gura Istrului, ce se numeste lon, laa doua gurä a lui, sunt 60 stadii, sau 8 mile. gura adoua la gura sunt 40 stadii, sau5 mile la gura la Naracum astfel se
a patra a Istrului - sunt 60 stadii, sau 8mile. Dela la a cincea Istrulut, ce semeste 120 stadii, sau 16 mile 4). Apoi
') Din Periegesis vers 792 796.
2) Cupe picior toarte.§ 32.
4) § Gura sau stoma pare a fi gurane face credem aceasta este faptul
§ 49 din acest Periplu, in § 29 din lui se spuneTanais trece prin marea Maeotidei (M. Azovului) se
Pontul : värsándu-se In numita curgeBosporul Cimmeric . cii de din spre M.
Azovului spre M. Neagri prin Cherci era socotit ca curs al Donuluideci Cimmeric era in timp gura lui Tanais. (Vezi harta).
Dunure. Aceasta se in lacul Razim prin bratul Duna-care era pe atunci destul de puternic ca apa lacului Razim
determine un curent de dulce prin Portita in M. seplicii tirea din acea care se spune cutare s'a
din cetatea Istropole S. Razim) Dunäre ca de bäut.In caz nu se poate admite o albie de Dunäre loculactualului lac cum s'a afirmat acum ani lucrare
deltei C. B.www.dacoromanica.ro
296
pärtile Thraciei din spre Pont hotarele Thracilor.mai sus amintite sunt toate barbare.
68. Acest fluviu, Ister, ce se maivenind din occidentale, se Pont prin
; pe albii, el se inAdriatica. la Celtica e bine cunoscut
tot timpul, vara iarna : cáci iarna el sporeste seumple din dau ploile, din ingrámäditä
ghiata ce se topeste, el curge curs egaltimpul verii. Intr'ânsul are insule, multe foarte mari,
se spune ; dintre care una, atá maregurile fluviului, nu e mai de Rhodos. Numele
ei este Peuce, din cauz a pinilor ce acolo.(Apoi urmeazá aceasta, in largul märii se aflá insulalui Achille. (despre care am vorbit mai sus) 1).
69. Dela .gura a Istrului orasul Istros,sunt 500 stadii, sau 66 mile
70. Acest luat dela fluviul Isterpe el l-au zidit Milesienii, când armata Scythilor barbari
hi Asia, pe Chnmerii Bosporani 3).71. Dela orasul Istros la orasul Torni,
o statie pentru sunt 300 stadii, sau 40mile 4).
72. colonie a Milesienilor, e de jurprejur de locuitori Scythi 5).
Dela Torni la Callatis, unde e statie pentrucoräbii, sunt 300 stadii sau 40 mile
4. Callatis, colonie a a fost intemeiatáporunca oracolului. au zidit-o timpul când
tas a luat domnia Macedonenilor 7).75. Dela Callatis la portul Carilor, 180 stadii, sau 24
mile. regiunca din jurul portului se numeste Caria 8).
1) , vers 774-791.2) Dupa Arrian § 35.3) Din Periegesis , vers 767-772.4) Dupg Arrian § 35.5) Din vers 765
Arrian § 35.7) Din Periegesis*, vers 716 urmät.8) Arrian § 35.
www.dacoromanica.ro
297
acum Caria se numeste portul CarilorTetrisiada, sau capul Tiriz a, e o statie devânturile ce din spre apus, care acum e obiceiul ase sunt 120 stadii, sau 16 Tetrisiadasau la unde e ancorat, 60stadii, sau 8 1).
76. Unii afirmä acest este locuit de barbari,iar altii e o colonie a Mesembriei
77. Bizone la Dionysopolis 80 stadii, sau 10 mileAcest se numiâ mai Cruni, din cauz a
isvoarelor de din ; apoi sa numit Matiopolis.In fine, când statuia lui Bacchus la de valuri,s'a numit Dionysopolis. El este at la hotarelebyzilor Scythilor are locuitori greci, amestecati 4).
79. Dionysopolis la orasul Odessus, ede 200 stadii, sau 26 mile
fu zidit de timpul cândin Media; orasul e incunjurat Traci Crobyzi6).
SI. Dela Odesus la muntelui ce se scaldamare, o statie corrtbii, stint 260 stadii, 34
mile 7).
S2. Haemus este un munte prinsa Taurus Ciliciei. El se dela Crobyzi
dela Pontice, la Adriatica 8).Dela la orasul Mesembria simt 90 stadii,
san 12 mile 9).84. Acest oras, Mesembria, asezat la numitului
thrile cele ziditchedonii pe tirnpul expeditiei lui Darius contraShythilor
1) Cf. Arrian.2) Periegesis», 6593) § 35.
751-757.Arrian § 35.
Din Periegesis , vers 7487) Arrian § 36.9) Din Periegesis», bers 743-747.9) Arrian.
vers 738
10www.dacoromanica.ro
85. Mesembria la Anchial, inzestrat un portaparat de viinturile apusene, sunt 70 sau 9 mileAnchial Appollonia, rmmit acum Sozoplis, inzestrat euporturi mari, sunt 180 stadii, sau 24 1).
86. Apollonia fost zidit Milesienii ce au sositaceste cam cincizeci ani de domnia lui Cyrus.Ei au adus foarte multe colonii din in Pont, care mai
din cauza curselor barbarilor, numiauAxenos iar mai apoi - Evxenios 2).
aceste orase mint grecesti, zidite in Scythiazate partea ce Poot.care se mai zice Sozopolis, la Chersones, unde e static pentrucorgbii, stadii, sau 8 mile. Chersones la zidul Auleus,ce se mai numeste Thera, sau mide estatic pentru sunt 250 stadii, sau 33 Apoi
Byzantului; cele de mai sus ale Thraciei ceintinde pe Pont care sunt partea a celui ceface periplul Pontulni. Dela Thera, sau numit
zidul la promontoriul Thyniada, e
pentru sunt 120 stadii, sau 16 mile PromontoriulThyniada, e potrivit ancorat, este Astica 4).
Dela Thyniada la sunt 200 stadii, sau 26mile De acest pomeneste 5), peves-
Grecilor, pe care o luptandu-sedin Thracul, ajunse aici. El a scris multdespre neospitalitatea batute furtuna,au fost aruncate acolo, din vecinatate seei pentru prada naufragiului 6).
Salmydessus se intinde 700 stadii e
tinos, de abordat, nici un port, in maiprimejdios pentru
Dela Salmydessus Phrygia, se mai numeste Philia,promontoriu al Byzantinilor, aunt 310 stadii, 41
1) Vezi Arrian § 36.Din vers 731-737.Vezi §
Din *Periegesis., vers 729.Anabasis 7, 7.Dupä Arrian § 37.
7) Din vers 724-727.
www.dacoromanica.ro
299
mile Phrygia, sau la Cyaneae, lae, 320 stadii,sau 42 mile Acestea-s (iyanele despre care poetii odinioaraerau printre care a trecut cea corabie, Argo,eondusa Jason la Cyanee la sanctuarul lui JupiterUrins, este gura Pontului, 40 stadii, 5 mile 1. acestsanctuar portul Daphnes Furioasa, ce se numeste acum Sosthenes,40 stadii, sau 5 mile 1. la Sosthenes la Byzant aproape 80stadii, sau 10 mile Acestea sunt Bosporul numit
la Bosporul Thracic 1).
91. In total, gura a Istrului la sanctuarul luiJupiter sau la gura Pontului, sunt 3640 stadii, sau485 mile
fluviul ce se mai Danapris,pana la sanctuarul lui Jupiter Urius, sunt 5600 stadii, sau 746 mile
sanctuarul lui Jupiter Urins snot 8900stadii, sau 1186
Porthmia, se marginea Europei,la gura Marii Maeotice. sau a Bosporului numit
la sanctuarul lui Jupiter sunt 11,100 stadii, sau 1480European se ca este egal acela
Pontului dinspre Asia 2).sanctuarul lui Jupiter Urins la Amisus aunt
4660 stadii, sau 621 mileAtnisus la Phasis 3802. stadii, sau 507 mile.
Phasis la gara Maeotice, sau laAchilleum 4025 stadii. sau 536 mile
dar, sanctuarul lui Jupiter Urins la guraMaeotidei stint 12.487 stadii, sau 1665 mile.
intreg circuitul Pontului Euxin, al celui din dreaptade Asia, al celui din Europa,
sanctuaral Jupiter este 23.587 stadii, sau 3145 mile.circuitul Maeotice e de 9000 stadii, sau 1200 mile.
Traducere C.din
Arrian § 37.2) Cf. Scylax § 92.
www.dacoromanica.ro
ODISEA SAT DOBROGEANIN MARE
Cand s'a mobilizarea, oamenii din sat au plecat dragla razboiu datoria catre patrie. Sotiile plecati
nimite eu copii in brate. De acumingure, or putea, bucatele ce au mai minas câmp. trecu
mult am la culesul porumbului.Atunci treaca pe drum români din
Cadrilater, ctirduri de vite carute. Ei soopriau prin sate povesteau tot felul nenorociri
pe acolo. Pe drum mai treceau femei copii cari,ne de când au plecat de acasa, s'au
de s'au mai altnl. Femeile ditkingrijorare bubuitul tunurilor ce s'auzia in departare
durerile pribegiei.De la un timp au inceput sii din razboiu.
Ei ne povesteau, tot felul de pe front, demorti vitejeste in luptele lumea
ordinul pentru satului. Au sade sa mai stai in sat. Era ca semn devestire a mortii, sta sa treacii peste casele noastre. Noapteanu puteai adormi cucuvaielor de surdal tunurilor ce se auzea departe, spre
Românii, ca dupa atacuri nutese pe duman, se se In zilele11 12 Octombrie câmpiile erau de soldatiai amestecati soldati cari la vale malulDunarii. Tot drum treaca noaptea râniti
refugiati români din judetul Constanta.
www.dacoromanica.ro
301
se petrecean toate acestea, alarmapentru partsirea satului, nu ne apuce Unii aufugit de fricä, cum au ; pe aproape sa-iapuce dusmanul. S'a o mare intrelitari. Românii, sunt Bulgari, au sa-i
; s'a de au pierit multi Rusi dinDar Rusii nu buni nu mai
voiau lupte, ci se sate unde vin, se im-ca porcii. Armata românt, le face, i-a
i-au prins Bulgarii.Când ordin la de oamenii din sat
la cum sa curtea cu bucate caseleeu lucrurile din ele? In seara de 13 Octombrie anul 1916, o partedin ei au trecut Duntrea balta; ctrutele sa
ca sa nu Tot inseara s'a dat drumul podului Regele Carol I-in de lanavoda, arhiva podului a stat la noi noaptea Tunurile
de-ti auzul, ca traznetul, srapnelele fulgerau toatepartile intunecimea rtniti, chiori,
amarâti din lupta ce dat pentru aparareacnd de sprijinind greu raniti.
Acum era timpul eel de bärbatie, murea pentru
soldati lungiti pe drumului, zbatându-se demoarte, de ranile fierbinti vaicarindu-se vorbele:
Doamne st mai vad odatit Chesoa-nu le mai puteau erau Incarcate de soldati
surzi, muti, chiori nebuni.A doua zi la 12 tunurile amutisera ; numai vedetele
de pe Marinarilor din ele, cândzura pe malul Dunarii. copii In s'afacut au venit eu barcile le-au scapat de la
de 13 Octombrie au trecut Duntrea 28 dinsat s'au dus in judetul Ialomita, de s'au
lumea largt, un adtpost pentru A doua zi numai era chip de trecut balta, furtuna mare pe Dunare.cari mai in sat. am la am
noi la drum armata noastra Când am dincurte ctruta cu oile, vrut sa dupt noi, ci
www.dacoromanica.ro
302
ce ne-am depärtat. Astfel parasiram satulla 14 Octombrie, dugnanilor se pestecasele noastre.
Am plecat totii odatil, haine dedin vite mimai cele la Eram 36 de familii. De
celelalte nimeni nu mai nimic. Tot zorind la drum,ostenir vitele nu mai trage atunci ne-am oprit la unsat, numit Ghizdaresti, dobitoacele. era aproape sa
Bulgarii. Repede am i am pornit de zor ladrum. Pe orele doua mn la Acolo
ne-am oprit am dat se maireasca lumea, drum nu mai era sa mergi de inghesuiala
oamenilor.Cum noi tristi ne pomenim
Bulgarii in spate. Unde era mai fugi? soldati, carine insotiau se carute. mai numerosi,
se retrage, se tare; lumea fugea tbatepartile tipa. Au sa trag Rusii de la Gura Borcii eu
noi, eä Bulgari. Nu cum nede de a grosulo care nu uniformele se duse
soldáti, pe care ii credea Rusi, e departe Bulgarul ?Sa nu ne omoare, vai de noi! » Atunci Bulgarul se spre ea
babo ! Eu Bulgur am te omor,feciorii mi-au fratii». La care vorbe baba,fugi repede el a
N'am asteptat aceasta ca vre-o de minutepomenim companie de care ne-au din urmacari tot ne-au noastre tre-
ceart dusi prisonieri. Bulgarii ne spuneaune intoarcem acasa, ci ne fac nimic. Dar, dupi ce porniraminapoi, ei au desciltat oamenii de cizme de ghete s'au im-bracat ei, nu pentru Am
Aici ne-am despirtit: familii au luat-o$osea. Pe i-au batjocorit Bulgarii In tot felul i-au dus inCadrilater. am mers pe malul sus, douizeci
de In satul Topalu, unde Bulgari ne-au oprit sae bani. Dar n'au gisit pe noi nimic, lumea
cunsese. In sat mai vre-o trei sute de striine din
www.dacoromanica.ro
303
Dobrogea, oprite acolo. Am stat pe datNoi avut : una cu alta Aceastamers mai tare am apropierea satului Acolo amdat de grosul armatei bulgare. oprit ne-au poruncit
vitele. Lumea, care era spunea sasträngem de-o parte nu punem pe nimic. ce ne-auluat ne-au luat pe noi la striga unul : «LaDunae, dai ba mamk-ta!» Atunci eu o mn
total plata am fugit pe supt cinci chi-lometri inapoi, la Topalu. Mama era dusk prin sat sa caute ola car, se rupsese una. Cand ne-a am venitam a a mine aulalti tovarksi din sat..
In Topalu am tras cu la malul Dunariiam stat acolo. Mâncare nu mai aveam noi nici pentru
Am plecat la moara din sat, i-am ridicat pietrile am gasitceva de am mâncat cinci zile. ni-i-au luat din
i-am mai azi. Am ramas totii säraci.de trei, patru ori pe zi, ne luau tot ce mai aflau.
Peste Dunare, baltä, erau Rusi. Nu puteam lua nici apatrageau pusca in noi, suntem Bulgari.
am stat cinci zile in Topalu, ce,dinti, am plecat pe malul Dunkrii la vale nuvre-o care viata noaptea. asa,ajuns dreptul unui ostrov, Acolo m'am suit salcie,ca ce in Am väzut printre ei
toate Vrai strig, dar sa strig eu, vadcineva din ce cant ?
Am raspuns vreau Dunkrea, ca sade Bulgari. Dar Rusii nu se credeau spion.Tatal meu, mobilizat in din i-a hint
o permisie timpul nenorocirii noastre satul nostraeste a venit tocmai unde era postal patrulelor ru-
S'a brodit tocmai când salcie strigam la Rusi sii-mivie in ajutor. M'a recunoscut glas m'a strigat ca drag.Apoi m'a sfatuit ce fac. I-am rispuns ca malul
chiar in noaptea aceasta. Am colindat apoi tot satul, peascunsi oamenii de la noi le-am dat de sa fiö gata.
Era ziva de Octombric.
www.dacoromanica.ro
304
Cum s'a lgsat intunerecul, luat-o pe mania suroriledorm noaptea pe
Am lumea pe drum mine, loculCand se de ziug, cram vadul am trecut
totii Dunarea in liniste, fari o nenorocire. nezurim de dusman, ne-am am plecat, care
ne-a dims norocul lumen Ne-amIalomita sa ne strangem cum vow putea alimente pentru iarna
pentru casi.
Dupa ce ne-au in Harsova, Bulgarii n'an mai inaintat,ci au stat pe zece de Dumitru, Rusii i-au
la o vale, satul Topalu,Cichirgeana. ziva 26 spre 27 nu se putean dove& unii pealtii, ziva de 28 au vedetele romanesci
au a apropia distanta. Se mareTurci pe vale. Eram in balti, peste la
metri de vedeam totul se frimantau pe valecum la urma Bulgarii au fost cuprinsi. Se in aceasta
lupta fost de Bulgari la oameni erausa de tunuri. Pe fetele au fost gasite moarte
tunurile ghturile Tot Rusii auajuns din regiment de Turci, care fugeaingcel ei. Lupta a tinut seara. Atunci Bulgarii fost ri-sipiti mutat la chilometri mai spre miazi-zi,
satul nostru Cernat», s'au oprit pe dealurileAcolo s'au transee. sipat au
vrut, fiindci au avut timp tot ce le optcolti ; erau de metri
adancime i printre ele bordeie pe supt piimant,10 la metri. Mai dincolo de de
prin buruieni nu le vedeai dai picioarele elespargi capul. Apoi colti, prinsi de
vcrgele, era ascunsi tot prin buruieni. intindeau de lala Marea Neagra.
Timp de dougsprezece zile au stat Bulgarü pe Rusiiei la noaptea. Intre 12 15
dat aici cele sangeroase lupte. trei
www.dacoromanica.ro
riinduri de tunuri trei zile trei au intr'una,ziceai se aprinde satul nostru ei patrubaterii cincisprezece mitraHere. acest timp eu cram satulTopalu, se Am vazut tot ce se petreceape front. uncle deasupra satului,
lunga; altele cadeau prin tot felulnenorociri.
Odata m'am dus satul meu, frontului unobus locul unde zece Rusi ImprejurulPe zece i-a rupt bucati, iar pe care peaproape, i-a ranit greu.
In fata Topalu eran asezate opt vase mari de raz-boiu, rusesti, altele patru, Dunare la odepartare cinci Kilometri de front. Mai vedete ,
tot care cercau distanta. Peste Dunare, balta,mai trei tunuri care luau pe Bulgari din flanc. Cand
tunurile de pe vapoare, seIn dimineata zilci de Noembrie, Joi, au fost lupte
in satul men. Mitralierele ca grindinei,nu se mai ; rusesti,
distanta, rlisturnau Bulgari,de urma infanteria rusa atac. aintat la eu colti, taindu-le Bulgarii
ei un regiment acolo au fata atac. Dar n'anici unul. Au fost obusele rusesti pe
daca fugea inapoi, era taintpatru de sa mai alte patru
duri, i-au ci flotei s'agasit cineva sa firul care ducea a vazut cainteaza n'a mai fost chip sa se comunice distanta. Adoua noapte alte trupe tunurile incepura din
Dar nu putea fi rupta numai obuseautomobile blindate engleze front. Un automobil de
rusi, apropiindu-se noaptea de fu izbitun obuz sari In lui fura luate
gari. ca trimit la Sofia sa ei ceva, calupte Francezii...
In 18 seDobrogea de Bulgari; dar veni o Bucurestii au
www.dacoromanica.ro
306
cgzut. S'au armat munitii perdutde prisos ; Bulgarii au mai prins curaj, ce
transee.Pe flota s'a retras la a, armata
ramas pe zile. in acest timp dusmanii minepe Dunare, de a scufunda flota. Vedeta
drumul din sus de Topalu, s'a lovit de oOpt soldati un ofiter au fost aruncati de
plozie de pe mal. doug vedeta fufundul apei de un vas francez. Tot in acest timp artileria
incepu mai lung. Obuzele faceau unzgomot cântgret pe de-asupra satului Topalu multe sechiar sat, multe un obuz izbl tocmaiIn vatra case, unde ardea focul. Fetita ce sta algturi fa
care sta deprispg un fu de vie omul. sanitarii
i-au dus la spital; pe au inmormântat-o marinariinostri.
In cele din urmg oamenii, ce nu le mai nimicse totul, au fugit din nou peste Dungre in balta.
Rusii se la unde au mai stat zece zile. aicis'au retras la linia Babadagului; apoi mai spre Miazii-noapte,
satul Greci, au fost lupte mari. Germanii,Muntenia Brgila, Rusii totul Dobrogea.Frontul s'a tras atunci la Tulcea Dunare a ramas pe loe
la venirea Românilor, In primgvara anului 1918.
* *
In anului 1917, ce mai pe undene-am fost totii ne-am In scumpa noas-
Dobroge. Dupg multe suferinte necazuri, am ajuns In satulnostru, unde stgtusergm frica. Când amintrat ce vezi? In locul caselor noastre erauduri burueni. Numai o parte din pevale mai aveau acoperisuri. zidit oamenii o odaie dinzidurile celorlalte au pus de Au fost ruinatetreizeci trei de treizeci apte maimântul. In acestea din s'au numai sasesprezece oameni:
au murk, ori s'au Din cele
www.dacoromanica.ro
307
trei de case nurnai paisprezece 0-au revazutLemniiria a fost de Bulgari la
Din gropile magazine de bucate nu s'a nimic. Numaidin hambare steteau pe phmânt, amestecati
roiul iarna suptshlbatice.
ce s'a topit zhpada, au Germani sat au facutRusii morti din marginea satului a
scoteau Sefacuserä ca lupii, te gäseau pe amp,sa te Atunci Gvrmanii au lumea cas-male ingroape La nu mai aveam ceingropa, fiindca obuzele rusesti amestecate pamântul,de
s'a mai ales nimic de ei. Au acolo un chipde cruce o tablä pe care era numarul mor-
Germanii ne-au pus sa tot detransee sa sernanhni porumb pentru armata pentru
Alti oameni eu ciorlanii, sau smulgeaude puse de Bulgari, Am aratprirnavara pentru ei lui Cuptor. pe and lamunca ei se intorcean sat prin case arama,
aflau ceva, ne amendau, spunând nu ede la Kaizer le in case. Insa ducem laptele la comanduire, toate :
cai, porci oi, sa le fiindea era" nucumva le vindem. ne duceam de la un sat la altul, tre-buia scoatem bilet un cine pe
bilet, amenda la comänduire. Unsta zina in drum scotocea prin gasia fainä,
porumb sau o nu e voie : nix.ce i mai erau doi oameni din
sat, de front, din regimentul ; Budu Toma, careera politaiu altul Ghitä primar la Nemti. talharis'au unit G-ermanii au batjocorit lumea cum au vrut,
Au trecut s'au dus Muntenia au furatvite de acolo le vindeau la geamba0 turci banii
a rämas din pricinariat-o en furtul. Ne furau Germanii,
www.dacoromanica.ro
308
a doua zi de dimineath. adunam vitele, ne amendau,i-am
ca primar, scotea din zori sapadesculte, prin zicean
! ar veni te in camare esti, de nu ai de el rhspundea: «Maivezi România, oi eu pe tata!» spunea : «Sus Ger-mania! jos România!» punen munceasca el
sa nici un ban. Care a avutorz, secarh, trebuit
Germanul el la magazie. Care putinaunturh, ori un ou, sa dea la German, mai el ce
se lua.Daca ne
era dater 30 lei an, dare; 25 dare pentru ; 20 lei dare de hectar. Noi cram
pe nirnie. Veneau in cash, puneaunu puteam zice nimic, supusii bor. aveamne se ducea ne spunea la German; ane pomeneam amenda. Dirnineata trebuia
fata comhnduirii ordinul plecarn netrirneteau. Copiii de la 7 sus, ii scoteau la corvoada
care aph, altii sa taie lemne. In luna lui Julie, ce s'aurzica, pe la o
bratele la comtinduire.Atunci oamenii, nu de corvezi au ra-
mas a doua satul.luna Septembrie fugit unul unul noaptea,
ramas de zece familii in sat. Ceilalti au trecutpe la cumpere alimente pentru
cele trebuincioase pentruAceste fapte Nrecute sânt auzite de mine,
Victor. normalist din Constanta, de din satul General Gernat
a se in satul men 200250 vaci, 400 porci, 150 de . au venit
anul 1916 in Dobrogea, ne-au toate vitele,ne-au cuprins. in sat 4 vaci, 15 cai, 14 porci25 de nu de
www.dacoromanica.ro
309
Când s'a mobilizarea au plecat din sat, insu-vre-o 50 de oameni, lar In primgvara anului 1918
29 de ostasi. Au murit pe front 13; until a murit de boalg,ce s'a 7 insi au cgzut prizonieri: 3 la Ger-mani 4 Bulgari. Toti au fost munci aspre, laplug locul bgtându-i nici o tot felul de limbispurcate. Au multe mizerii. Ca primeau o 15
pe zi. Au suferit de luni intregi, o
ei, mai goi de In satinvalizi: unul a fost prizonier in Bulgaria a
reumatism la picioare, altul are o mâng atac.Pe amândoi Crucea-RoOe din Constanta. Maisunt sat 9 orfani tatg; numai
sunt 6 copii, 10. mai sunt 5 vgduve aiau murit pe front. Le Crucea-Rosie americang
primesc un ajutor de 30 de lei lunar. Sunt lipitemântului. vara au spice de orz pe amp, ca
ce mânca.a avut suferit de pe urma räzboiului. A
numai zidurile era Mol-dova. nu nimeni nustie pe unde o fi, sgraca, timpul dus-mane n'a fost nici o in sat.
Amin.MANEA
General-Cernat,
www.dacoromanica.ro
FOLKLOR DOBROGEAN
ACTUAL
Foaie verde trei granateA trimes Regina carteLa fetele de prin sate
poarte pe spate ;nu poarte busuioc,
arde'n foc;nutara e foartenu poarte nici cercei
n'arenu poarte nici
n'are ghiulele;nu poarte panglici
Ca n'are voinici.Foaie verde
arde'n foc.Trag Germanii cu ghiulele,Bulgarii cu
* **
Foaie verde trei granateRau Germanul ne mai bate
Culese delaI. Cristea, normalist-Constanta.
Cu tunuri granateCu automobili blindate!Arde-te-ar focu, Germane,C'ai scornit aeroplane,Aeroplane, tunuri greleDe ne-ai eu ele!SAracii seldaiiCum
CazCAzCazCáz
mi-i incaz doi,
camarazi de-aisapte, caz opt,regimentul tot;
mare,colonel calare
Si-mi cazuse 'ntr'oMi-1 mare;
ce mi-I doare?- M'a 'nFata mareSi din cuvanta:
Germane, nu jalestinge pe ?
din comuna de Olteanu
www.dacoromanica.ro
BI BLIOGRAFI E
Die christlichen der Dobroudscha, Bucarest(Socec) Sunt cunoscute interesantele studü, pe care eruditul arhiepiscopcatolic de Mgr. R. Netzhammer le-a publicat in ultimii 15 ani despre
din Dobrogea, in istoria dinregiune a noastre. In anul 1918 invitat mai multe lectii
la cursurile ce le organizase in Bucurestii ocupati de dusmani, addrinistratialitari gerrnanä, neobositul -prelat revizuit vechi, le-a pus in
noile cercetäri le-a citit inaintea studentilor sträini. ce apoi ao ciillitorie Dobrogea, unde a verificat ultimele descoperiri, a
brosuraLa inceput autorul despre crestinarea provinciei Scythia minor
(Dobrogea), toate primele serninte ale religiuniile-a aruncat apostolul In ori-ce caz faptul
metropola Scitiei, Halmyris, la malul Razim, au dat un numirralativ foarte mare de martiri, este o dovadi din cele mai puternice despre ve-chimea aceste
In veacul al gäsim pe episcop al provinciei, Evangelicus.dupi care cunoastem o episcopi, a eri
(numit ('oustantiana). interesant episcopii aveauautoritate asupra provincii, alte aproape - une-
satele episcopul De parte multi dintre episcopiitani s'an distins fapte insemnate. Astfel Theotimus a un scriitorreligios pe acele vremuri (anal. 393); el era legituri de prietenie
de Aur. Alt episcop, Timotheus, a luat parte la sinodul din Efes,s'a condamnat erezia lui Nestorius. Un al Joan (a. 448), a scris
nurneroase de In a tradus din greceste lati-de ale eresiarhilor greci.
avea In acel timp numeroase monumente cret-tine. Scriitorii interiorul una extraEle trebue fi imposante, celeteva fragmente arhitectonice ce ni-s'au (2 capiteluri de coloani). Vechiulcimitir care s'a parte astiizi, a dat la ivealä interesantemonumente funerarii un de 20 petre de crestinc.Autorul reproduce toate aceste monumente, din care erau inedite acum.
Dar celelalte dobrogene, ca Axiopolis, Troesmis (Iglita), Novi-odumun (Isaccea), Thalamonium? (Prislav), s'au descoperit monumente din pri-mele timpuri ale tot asemenea dela mare: Callatis (Man-galia), Bizone Dionysopolis (Balcic) Stratonis Tuzla); precum
la sate : Ulmetum (Pantelirnonul de sus), Tropaeum Traiani (Adam-Clissi), etc.acestea dovedeascii nu numai vechimea crestinismului In
Dobrogea, dar lui peste toati intinderea din pri-mele ale noastre.
Frumoasele interesantele antichitäti descoperite Dobrogeareproduse multi arti In cartea Mgr. Netzhammer, vor atrage lu-area aminte a preotilor Dobrogea, care au datoriateze monumentele de acest fel, le adune si le studieze,
sau instreinarea(C.
www.dacoromanica.ro
CRONICA
Propagandade ocupatie, care a lasat in Dobrogea amintiri atât triste,nu s'a numai oblige copii tinerii de alte
sa ori organizeze celebrul «Congres»Babadag, ci a eu pro-
pagande, sa dovedeasca drepturile strâvechi ale Bulgarieiasupra acestui românesc.
Când armatele au fost alungate, ai nostri au trebuitce au putut sa adune aceasta
cantitate de carti pe la diferiteCredem nu e ajuns ca aceste carti sa fie
zitate la Ministerul de Interne, dupa informati s'aprocedat. Socotim, din potriva, ca fi mai sa se
o colcctie din biblioteca fieciirei prefecturi do-a secundare acolo, sa serveasca
drept dovada de mijloacele intrebuintate de intelectualii bulgaricontra dobrogean. De asemenea fi ca sa fiedaruite din aceste carti pentru mai mari din
pentru biblioteca Arhivei Dobrogei.general interne, care este
de origine, va acest sens.Ne o placuta de
exprimând la Incheierea anului al 2-lea existenta revistei noastre,multumiri calduroase acelora cari acordat moral
acesteIn special multumim d-lui I. G. guvernatorul Bancii
Nationale, generozitatii caruia datorim cea mai mare parte putintaam avut de a scoate revista.
De asemenea administratorul Caseilelor llagi-Theodoraky, avocat, cari ne-au un
deIn adresam multumirile noastre d-lui
fesor deputat, care ne-a dat d-sa un foarte concurs.
Abca acum am putut brosura d-lui I. N. RomanBut-
ei. 1918 (Serviciul geografic al armatei). Aceast caremi-s'a este prezintat
d-lui Marghiloman, prilejul tratativelor de pace cu Germanii, cuprinde unrezumat al principalelor argumente istorice, etnografice economicenoastrii un raspuns la incriminiirile propagandei o scura privire.isupra progresului Dobrogea sub (C. M.)
www.dacoromanica.ro
VOLUMUL I DIN ARHIVAapärut in 1916, cuprinde:
Moisil,
C, Brätescu, consideratiuni etnografice asupra Dobrogei.
- dobrogeanit).
P. Arbore, etnografia Dobrogei: Bulgarilor.
Copacius Junior, strategic& a Dobrogei.
C. genel ale asupra Dobrogei,si ltei Dunárii.
M. Deposedärile Dobrogea.
Tulceanu, Descrieri de Dobrogea.
C, Folk dobrogean.
Const. Numismatica Dobrogui.
Bibilografie,
Volumul acesta se poate procura revisteimandat suma de lei adresa d lui Ste. erban-
70
www.dacoromanica.ro
PUBL ICATIILESocietätH pentru cercetarea studierea Dobrogei
Arbore Al., Din etnografia Dobrogei: Bulgarilor.
Contributiuni la asezMile TMarilor Turcilor Dobrogea.
C., vechi ale Dobrogel: lui Asan, b.
Dobrogea la Lupta dela Varna.
C., C., periple ale Negre.
Invazia din 1916-1918 In
Const., Numismatica Dobrogei.
Lupta pentru românesti asupra Dobrogei.
Roman L, Proprietatea In Dobrogea.
- Propaganda pentru Bulgaria mare Dobrogea
Abonamentul la Arhiva de lei pese prin d-lui Const.
Str. erban-Vodk 70 sau d-lui C. Bräteseu,profesor la
www.dacoromanica.ro