contractul nr.: 1ps/2019 proiectul: tehnologii de realizare a … · 2020. 12. 14. · contractul...
TRANSCRIPT
Contractul nr.: 1PS/2019
Proiectul: TEHNOLOGII DE REALIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE UTILIZÂND
UTILAJE ECOLOGICE
Denumirea Conducătorului de Proiect/Partenerilor în Proiect
Denumire instituții participante în proiect Acronim Tip
organizație
Rolul organizației
în proiect
Institutul Național De Cercetare – Dezvoltare
Pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii
și Industriei Alimentare-București
INMA INCD Conducător de
proiect
Instittul Național de Cercetare-dezvoltare
pentru Inginerie Electrică-București ICPE-CA INCD Partener 1
Institutul Național De Cercetare-Dezvoltare
pentru Ptotecția Mediului-București INCDPM INCD Partener 2
Institutul Național de Cercetare-dezvoltare
pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării-
București
INCDMTM INCD Partener 3
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Textile și Pielărie -București INCDTP INCD Partener 4
- nr. contract -act adţ. / cod proiect: 1PS- act adț. 1; 2; 3; cod proiect 2.1.5
- perioada de elaborare: 2019-2020
- data începerii: August 2019
- data finalizării: Decembrie 2020
Director de proiect: dr. ing. Matache Mihai Gabriel
Rezumat proiect
În cadrul proiectului s-a realizat o abordare holistică a problematicii sectorului agriculturii
ecologice, din punctul de vedere al surselor de poluare specifice lucrărilor agricole și al impactului
acestora asupra mediului și al modalităților de minimizare al acestui impact negativ prin utilizarea
unor utilaje ecologice prietenoase mediului. Prin proiectarea şi realizarea unui prototip de tractor
electric dedicat lucrărilor ecologice s-a rezolvat de fapt problema sursei energetice pentru utilajele
din agricultură convențională care reprezintă principala sursă de poluare – motorul diesel.
Complexitatea unui asemenea prototip de tractor electric este dată de multitudinea componentelor
interconectate aflate în mișcare care trebuie să fie acționate de la o sursă de energie verde.
Gradul de noutate este dat de folosirea tehnologiei li-ion pentru realizarea acumulatorului
tractorului. Această tehnologie este deja validată în industria auto și a fost adaptată sectorului agricol
prin optimizarea sistemului de propulsie.
Prototipul de TRACTOR ELECTRIC pentru tehnologiile de realizare a lucrărilor agricole
utilizând utilaje ecologice, este destinat fermelor agricole, precum și agenţilor economici
constructori, care sunt interesați să-şi dezvolte echipamentele tehnice pentru agricultura ecologică.
Prototipul poate fi utilizat pentru efectuarea lucrărilor de înființare, întreținere si recoltare a
culturilor agricole ecologice, pe suprafețe reduse.
Obiectivele proiectului
1. Realizarea unui studiu privind sursele si nivelul de poluare generat de lucrările din agricultura, pe
categorii de lucrări şi utilaje si stabilirea modalităților de reducere a impactului negativ asupra
mediului generat de acestea;
2. Realizarea unei propuneri fundamentate privind realizarea unui model de tractor electric bazată pe
o temă de proiectare concepută pe baza nevoilor specifice identificate in sectorul agriculturii
ecologice;
3. Elaborarea soluției tehnice pentru modelul experimental de tractor electric - specificație tehnică și
proiect 3D model experimental de tractor electric.
4. Realizarea unui studiu privind sursele si nivelul de poluare generat de lucrările din agricultura, pe
categorii de lucrări şi utilaje si stabilirea modalităților de reducere a impactului negativ asupra
mediului generat de acestea;
5. Elaborarea soluției tehnice pentru modelul experimental de tractor electric - documentație de
execuție model experimental de tractor electric.
6. Realizarea modelului experimental de tractor electric
7. Diseminarea rezultatelor la nivel regional
8. Realizarea activităților de experimentare si validare funcțională model experimental de tractor
electric;
9. Definitivarea constructivă a modelului experimental de tractor electric in urma experimentărilor;
10. Elaborarea soluției tehnice pentru prototipul de tractor electric – proiect 3D și documentație de
execuție prototip tractor electric;
11. Execuția prototipului de tractor electric
12. Realizarea activităților de experimentare prototip de tractor electric;
13. Definitivarea constructivă a prototipului in urma experimentărilor;
14. Realizarea activităților de validare funcțională prototip de tractor electric;
15. Realizarea documentației de utilizare;
16. Diseminarea rezultatelor proiectului.
Faza: 1 Studiu privind sursele de poluare generată de lucrările din agricultură și stabilirea
modalitățile de reducere a impactului negativ asupra mediului; Elaborarea soluției tehnice
pentru tractorul electric (Proiectare – model experimental TRL 5)
Activitate I.1 Inventarierea surselor si nivelului de poluare, pe categorii de lucrări si utilaje agricole
În deceniile următoare, populatia mondiala va continua sa se confrunte cu schimbari de mediu care
reprezinta provocari tot mai mari pentru sistemele noastre alimentare, pentru sanatate si bunastare.
Aceste schimbări - cum ar fi schimbarile climatice, cresterea ozonului la nivelul solului, schimbările
in disponibilitatea apei, fertilizarea datorita cresterii nivelului de dioxid de carbon, degradarea
solului, despăduririle si schimbarea utilizării terenurilor - pot influenta direct si substanțial producția
agricola. În plus, variabilitatea abundentei si a răspândirii dăunătorilor, a agenților patogeni și a
polenizatorilor - care sunt, de asemenea, legați de schimbările de mediu - ar putea avea un impact
indirect suplimentar asupra agriculturii.
Agricultura în general este în mare parte poluantă, iar fenomenul de poluare este în mare
măsură cunoscut de către specialiștii în domeniul protecției mediului. Este adevărat că poluarea, ca
proces de degradare a calității factorilor de mediu, vitali pentru sănătatea umană, nu a fost
recunoscută de factorii politici din trecutul foarte apropiat, precum și faptul că au lipsit și mai lipsesc
încă dotările necesare evidențierii sub toate aspectele pe care le comportă. Principalele aspecte ale
poluării mediului înconjurător cauzate de activitățile agricole pot fi rezumate în:
• Evacuarea a câtorva milioane de metri cubi de ape uzate, neepurate sau incomplet epurate,
provenite de la complexurile de creștere în sistem industrial al porcilor, păsărilor și bovinelor, în
apele de suprafață și în rețeaua de desecare. La acestea se adaugă și infiltrarea apelor uzate în
adâncime, în cursul perioadei de stocare în iazuri, batale și bazine, cu afectarea calității apelor
freatice folosite ca sursă de alimentare cu apă potabilă în multe localități rurale.
• Folosirea pe terenuri agricole, în scop dublu, a fertilizării și irigării, a nămolurilor și a apelor
uzate provenite de la crescătorii de animale, având conținut de săruri nocive și agenți patogeni
contaminanți pentru sol, plante, animale și om.
• Administrarea pe terenurile agricole limitrofe complexurilor zootehnice a unor norme exagerate
de dejecții (peste 100 t/ha), la intervale de 2-3 ani, care depășesc cu mult nevoile plantelor și
determină acumularea de nitrați în furaje, precum și levigarea nitraților în apele freatice.
• Folosirea îngrășămintelor chimice (îndeosebi cu azot) în doze mult prea mari și în momente
necorelate cu consumul în diferite faze de dezvoltare a plantelor cultivate. Adeseori, aplicarea
acestora se face pe terenul înghețat și cu strat gros de zăpadă, din care cauză, la topirea bruscă și
favorizat de panta terenului, ajung, prin spălare, în apele curgătoare utilizate ca surse de apă
potabilă.
• Aplicarea de produse chimice (pesticide), cu scopul combaterii bolilor, insectelor, rozătoarelor,
nematozilor și a buruienilor din culturile agricole și plantațiile pomi-viticole, de către persoane
slab instruite. Aplicarea unor cantități și concentrații prea mari, la momente nepotrivite și prin
folosirea unor produse cu grad ridicat de toxicitate și remanență îndelungată are multiple efecte
negative asupra plantelor, animalelor și omului. Nu sunt deloc de neglijat aspectele legate de
prepararea soluțiilor de pesticide, spălarea și deversarea în locuri nepermise a soluțiilor rămase
din aparatele și utilajele agricole folosite la administrarea lor.
• Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd și lipsa bazinelor amenajate de colectare a
mustului de grajd de la animalele aparținătoare numeroaselor gospodării particulare au ca efecte
negative scurgerea acestora în firele de apă curgătoare, precum și infestarea cu nitrați a apelor
freatice.
• Agravarea fenomenului de eroziune a solurilor pe terenurile în pantă, ca urmare a practicării
unui sistem de agricultură necorespunzător, respectiv: organizarea defectuoasă a teritoriului,
executarea lucrărilor solului din deal în vale, asolamente cu o pondere ridicată a plantelor
prășitoare, absența fertilizării organice.
• Degradarea stării fizice a solurilor (structură, porozitate, permeabilitate, rezistență la arat) ca
urmare a scăderii conținutului de materie organică și a traficului exagerat pe teren cu utilaje
agricole, la o umiditate necorespunzătoare a solului.
Emisiile din agricultură și transport
Sectorul agricol va trebui să depună un efort susținut pentru a îndeplini angajamentele cu
privire la reducerea amoniacului stabilite în noua legislație privind reducerea emisiilor naționale de
anumiți poluanți atmosferici (NEC) care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2016. Măsurile de
reducere a emisiilor de amoniac, inclusiv investițiile cu grad scăzut de tehnologizare și modificările
practicilor agricole, sunt destinate în principal marilor corporații industriale, care sunt responsabile
de 80% din emisiile de amoniac.
Statele membre au termen până la 30 iunie 2018 pentru transpunerea acestor reguli în legislațiile lor.
Până în 2019, acestea trebuie să întocmească Programe naționale de control al poluării aerului care
să stabilească măsuri pentru scăderea emisiilor a cinci poluanți principali pentru aer – pulberi fine în
suspensie (PM2.5), dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici și amoniac–
pentru a atinge obiectivele convenite pentru 2020 și 2030.
Împreună cu strategia, emisiile din agricultură reprezintă o temă centrală a Forumului „Aer curat” de
la Paris din 16 și 17 noiembrie – un alt semn al faptului că este vremea ca sectorul agricol să se
alăture luptei împotriva poluării aerului în Europa.
Legislația UE limitează emisiile pentru patru poluanți principali din atmosferă începând cu
2010. Este vorba despre: oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili nemetanici (NMVOCs),
dioxid de sulf (SO2) și amoniac (NH3) și, începând cu anul 2020, și pulberi fine (PM2,5).
Din punct de vedere al acţiunii substanţelor poluante în atmosferă asupra organismelor şi mediului
pot fi: cu efect direct şi efect indirect.
• Poluanţii care au efectele directe- se caracterizează prin modificări promte ale morbidităţii şi
mortalităţii organismelor (monoxidul de carbon, dioxidul de sulf oxizii de azot, hidrogenul
sulfurat, metalele grele ).
• Poluanţii care au efecte indirecte- se caracterizează prin influienţă indirectă asupra
mobirdităţii şi mortalităţii organismelor (efectul de seră, ploile acide, distrugerea stratului de
ozon).
Cea mai importantǎ sursǎ de CO din poluarea generalǎ a atmosferei (60%) este produsǎ de gazele de
eșapament a vehiculelor. S-a estimat cǎ 80% din cantitatea de CO este produsǎ în primele 2 minute
de funcţionare a motorului şi reprezintǎ 11% din totalul gazelor de eșapament. Totuşi în prezent
vehiculele polueazǎ de 8-10 ori mai puţin decât cele care au existat în circulaţie acum 30 de ani dat
fiind faptul că s-au intensificat preocupǎrile privind diminuarea poluǎrii produse de motoarele
autovehiculelor şi s-a realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizare a dispozitivelor
antipoluante.
Emisiile de poluanți ale vehiculelor prezintă două mari particularități:
1. Eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la
înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în
atmosferă.
2.Emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzănd de
intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii.
Ca substanţe poluante, formate dintr-un număr foarte mare (sute) de substanţe, pe primul rând se
situează gazele de eşapament. Volumul, natura, şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de
vehicul, de natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare.
Compoziţia gazelor de eşapament.
a) CO– monoxidul de carbon;
b) CHx- hidrocarburi
c) SO₂- dioxidul de sulf;
d) NOx- oxizii de azot;
e) compuşi organici volatili (benzenul);
f) funigine, azbest.
Nivel de poluare datorat consumului de combustibil pe categorii de lucrări și utilaje agricole
Clasificarea tractoarelor agricole
Folosirea pe scară largă a tractoarelor, atât în agricultură, cât şi în alte ramuri economice, a
determinat apariţia unei mari diversităţi de tipuri de tractoare. Tractoarele actuale pot fi grupate
după diferite criterii, ca:
• destinaţie;
• tipul motorului;
• felul sistemului de rulare;
• unele caracteristici constructive:
- tipul tractorului;
- tipul transmisiei;
- numărul roţilor motoare;
- schema de viraj;
• valoarea puterii motorului;
• numărul de trupiţe ale plugului cu care lucrează în agregat tractorul;
• valoarea forţelor de tracţiune;
• etc.
După destinaţia lor, tractoarele se clasifică în următoarele grupe:
• tractoare agricole;
• tractoare industrial;
• tractoare de transport (rutiere).
Tractoarele agricole, după domeniul lor de utilizare, pot fi:
• cu destinaţie general;
• universal;
• specializate;
• şasiuri autopropulsate.
Tabel nr.1 Principalele maşini şi utilaje utilizate în cadrul lucrărilor realizate pentru culturile
agricole
Lucrarea agricolă Maşini şi utilaje
Pregătirea terenului
- nivelator; plug purtat; plug cu lăţime de lucru variabilă;
- plug reversibil; grapă cu colţi; grapă stelată;
- grapă cu discuri; cultivator purtat; tăvălug inelar;
- tăvălug neted; sapă rotativă; freză; combinatorul;
- scarificatorul; maşina de erbicidat.
Aplicarea îngrăşămintelor
- maşina pt. administrat îngrăşăminte organice;
- maşina de administrat îngrăţăminte minerale şi amendamente;
- cisterne mobile; avion; elicopter.
Semănatul şi plantarea
- maşina de semănat universală de precizie;
- maşina de semănat de precizie pneumatică;
- maşina de semănat în mirişte;
- maşina de plantat tuberculi de cartofi.
Ingrijirea culturilor - mşina de stropit şi prăfuit; echipament de erbicidat;
- avion; elicopter; instalaţia de aspersiune.
Recoltarea produselor
- combina, universală, autopropulsată; culegătorul de ştiuleţi;
- maşina de recoltat cartofi; maşina de recoltat sfeclă;
- maşina de recoltat mazăre; combina de recoltat in pentru fibră.
Capacitatea de a estima consumul de combustibil al unui tractor este foarte utilă pentru
dimensionarea bugetului aferent lucrărilor care trebuie realizate. Luând in considerare faptul ca
pentru 1 l de motorina consumata se emit in atmosfera 2.62 kg CO2, atunci se poate estima
cantitatea de CO2 emisă în atmosferă per lucrare agricolă/ ha. (sursa: Annex 5: Subsidy level
indicators for the case studies ‘Environmentally Harmful Subsidies: Identification and Assessment’
A study led by IEEP, with Ecologic, IVM and Claudia Dias Soares for the European Commission,
DG Environment, https://ec.europa.eu/environment/enveco/taxation/pdf/Annex%205%20-
%20Calculations%20from%20the%20case%20studies.pdf
Activitate I.2 Stabilirea modalităților de reducere a impactului negativ asupra mediului, generat de
lucrările din agricultura (lucrările solului - pregatire pat germinativ, infiintare culturi, întreținere
culturi)
Sursele de poluare generate de lucrările din agricultură tin, in principal, de implementarea unei
agriculturi intensive generata de nevoia unor productii care sa tina seama de cerintele tot mai mari
de consum din partea populatiei.
Agricultura consuma cantitati tot mai mari de ingrasaminte chimice si pesticide, fungicide si
alte substante pentru tratamente impotriva daunatorilor ceea ce contribuie prin acumulare la
poluarea solului a apelor si a aerului. Masurile ce se impun consta tocmai in diminuarea acestor
substanțe si înlocuirea lor cu îngrășăminte naturale, organice, noi soiuri de plante care sa reziste
dăunătorilor.
Poluarea generata de folosirea combustibililor- in general motorina la mașinile agricole se rezolva,
asa cum s-a menționat anterior prin progres tehnic in ceea ce privește diminuarea noxelor, utilizarea
combustibililor alternativi- gen alcool, biodiesel, cat si, mai nou si in plina evolutie, utilizarea
tractiunii electrice la masinile agricole, in special la tractoare.
Activitate I.3 Fundamentarea propunerii privind realizarea unui tractor electric (analiza pieței
actuale in domeniu, a parametrilor si performantelor modelelor produse in prezent); Specificație
tehnica de proiectare privind realizarea unui model experimental de tractor electric
La nivel mondial, producătorii de mașini agricole, în special cei care produc tractoare, au
început dezvoltarea de tractoare care folosesc energia electrica în locul combustibilului fosil.
Folosirea energiilor nepoluante a apărut ca o necesitate la efortul mondial de reducere a poluării
aerului, solului si apei.
Dezvoltatorii de tractoare electrice sunt firmele consacrate, producătorii de utilaje agricole
care au mulți ani de experiență în domeniu, dar și startup-urile care au ca scop dezvoltare de
vehicule electrice.
John Deere propune : CONECTIVITATE ŞI INTELIGENŢĂ SPORITE, spunând că în maximum
cinci ani de zile nu vor mai exista tractoare fără ghidare automată prin satelit. În 2016 a fost
prezentat un tractor echipat cu un pachet mare de baterii. O singură încărcare asigura patru ore de
funcționare, în timp ce încărcarea bateriilor dura trei ore. Tractorul electric prototip realizat de John
Deere denumit SESAM, este primul tractor alimentat complet de la o baterie. Spre, deosebire de
tractoarele obișnuite diesel, sub capota acestui tractor se găsește o stivă mare de baterii care asigură
o capacitate de 130 kWh.
Promovarea tractorului electric, potrivit profesorului Peter Pickel, director adjunct al Centrului
Tehnologic European al John Deere, ofera trei avantaje cheie.
• Prima, este cresterea eficienței. Un motor diesel atinge o eficiența de aproximativ
35% in conversia energiei termice in energie mecanica. Comparați cu eficiența
generala a incarcarii / descarcarii bateriilor la 80%, in timp ce motoarele electrice au o
eficiența de 90%.
• In al doilea rand, energia electrica ofera o mai mare controlabilitate si
oportunitați pentru implementarea automatizarii.
Un exemplu este insamantarea de precizie. Sistemul John Deere Exact Emerge pentru plasarea
semințelor individuale utilizeaza motoare electrice pentru a plasa semințe in precizie de 1 cm cu o
viteza de avans de 20 km / h.
Aceasta precizie nu este posibila nici prin acționarea hidrostatica, nici mecanica. Prin urmare,
energia electrica este un mecanism de control mai precis al masinilor agricole.
• In al treilea rand, electrificarea permite utilizarea energiei regenerabile produse la
ferma, utilizand energia eoliana, solara fotovoltaica sau biogaz.
Prof. Pickel, o vede ca pe un sistem complet in care bateria este detasabila si face parte din
grila electrica a fermei, oferind o putere de rezerva atunci cand nu este folosita pe un tractor. Acest
lucru ar duce la o utilizare a bateriilor de pana la 96%.
Majoritatea tractoarelor diesel au nevoie de o refacere completa a motorului dupa 6000 de ore
de funcționare . Acest lucru poate fi aproape la fel de scump ca un tractor nou, dar tractoarele
electrice pot dura 5-10 ani si pot avea nevoie doar de o schimbare a bateriei si oricine poate face
acest lucru.
Cu toate acestea, exista doua constrangeri cheie cu tractoarele electrice, primul fiind costul. In
prezent, bateriile efectiv dubleaza prețul, costand cam la fel ca un tractor normal. Acesta este
motivul pentru care va atrage mai mult pe cei cu culturi de mare valoare, cum ar fi podgoriile
viticole, unde emisiile sunt nedorite.
In timp, costurile bateriei vor scadea, deoarece sunt produse in masa pentru industria auto, cea
de-a doua limitare este puterea si durata.
In concluzie, este clar ca tractiunea electrica integrala ofera fermierilor multe beneficii si acest
lucru va duce la tehnologii care apar la tractoarele de putere mai mica. Pentru tractoarele arabile mai
mari, este rentabil un sistem hibrid, oferind astfel motoarelor cu combustie o amanare.
SPECIFICAȚIE TEHNICA DE PROIECTARE PRIVIND REALIZAREA UNUI MODEL
EXPERIMENTAL DE TRACTOR ELECTRIC Obiectivul tehnic
Obiectivul tehnic al proiectului este realizarea TRACTORULUI ELECTRIC destinat tehnologiilor
de realizare a lucrărilor agricole utilizând utilaje ecologice.
Destinaţia şi domeniul de utilizare
Destinaţie: TRACTORUL ELECTRIC pentru tehnologiile de realizare a lucrărilor agricole
utilizând utilaje ecologice, este destinat fermelor agricole, precum și agenţilor economici
constructori, care sunt interesați să-şi dezvolte echipamentele tehnice pentru agricultura ecologică.
Domeniul de utilizare: Efectuarea lucrărilor de înființare, întreținere si recoltare a culturilor
agricole ecologice, pe suprafețe reduse.
Componența. Caracteristici tehnice
TRACTORUL ELECTRIC destinat tehnologiilor de realizare a lucrărilor agricole utilizând
utilaje ecologice va avea următoarele componente principale: tren de rulare, cabina, capotaj, sistem
de iluminare si semnalizare, sistem de acționare electric.
Principalele caracteristici tehnice pentru echipamentul tehnic propus a se realiza sunt:
Caracteristica U.M. Valoare / caracterizare
Tip echipament un șasiu de tractor de greutate mică și foarte manevrabil
Tip combustibil curent electric dintr-o baterie de acumulatori
Încărcare baterie de la surse de curent de 240Vca
Tip tracțiune 4X2 sau 4X4
Tip baterie Li-ion 96-144v, 17 – 28 kwh
Tip motor electric motor trifazat de 15-28 kW
Ecartament cm Min 1200 mm
Ampatament cm Min 2020 mm
Proiect 3D
În cadrul fazei nr. 1 s-a elaborat soluţia tehnică şi proiectul model experimental pentru tractorul
electric, proiect realizat în cadrul activităţilor:
A I.4 – Realizare proiect 3D tren de rulare - realizat de către INMA Bucureşti - CO;
A I.5 – Realizare proiect 3D cabină, capotaj, sistem iluminare şi semnalizare - realizat de către
INCDMTM – P3;
A I.6 – Realizare proiect 3D sistem de acţionare electric - realizat de către ICPE-CA – P1.
Rezultatele planificate au fost realizate integral, rezultatele ştiinţifice şi tehnice fiind concretizate
prin realizarea proiectului 3D, model experimental, pentru Tractorul electric, simbolizat TE, iar cele
referitoare la cheltuieli în conformitate cu devizele şi centralizatoarele de cheltuieli.
Colectivele de lucru alcătuite din cercetători şi ingineri de dezvoltare tehnologică din cadrul
coordonatorului şi a partenerilor proiectului, au stabilit soluţia optimă si au realizat proiectul 3D
pentru Tractorul electric în conformitate cu Planul de realizare.
La elaborarea documentaţiei de execuţie şi alegerea soluţiilor constructive s-a urmărit
respectarea cerinţelor SR EN ISO 9001/20015 „Sistemul de management al calităţii. Cerinţe”, pct.
7.3. „Proiectare şi dezvoltare”, pct. 7.3.2. „Elemente de intrare ale proiectării şi dezvoltării”, astfel
încât acesta să cuprindă ca şi elemente de intrare:
• Cerinţe de funcţionare şi performanţă;
• Cerinţe legale reglementate şi aplicabile domeniului;
• Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
• O.G. 195/2005 privind protecţia mediului;
• Standarde specifice domeniului proiectului;
• Informaţii derivate din proiecte similare care prezintă soluţii similare implementate
anterior;
• Alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare prezentate în: oferta de proiect,
prospecte, reviste tehnice, cărţi de specialitate.
Astfel, pentru întocmirea documentaţiei de execuţie s-au consultat lucrări de specialitate din
domeniul abordat precum: cărţi de specialitate, reviste tehnice, studii de fundamentare tehnico-
ştiinţifică, referate de experimentări, articole, pagini web, cercetări şi realizări ale firmelor care au
abordat domeniul proiectului.
Principalele ansambluri ale tractorului electric sunt următoarele, fig. 1:
1 - Tren de rulare, TE-1.0;
2 Cabina, TE-2.0;
3 - Capotaj, TE- 3.0;
4 - Sistem iluminare si semnalizare, TE-4.0;
5 - Sistem de acționare electric, TE - 5.0;
Fig. 1 - Tractor electric
Faza: 2 Elaborarea soluției tehnice pentru tractorul electric (execuție – model experimental
TRL 5)
Activitate II.1 Elaborarea matricei de elemente complementare lucrărilor agricole ecologice
Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem
de agricultură, similar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică” utilizaţi în alte
state membre, este un sistem de producție care susține sănătatea solului, a ecosistemelor și a
oamenilor, promovează valorile materiale și spirituale tradiționale.
Agrotextilele aparțin unuia din cele 12 sectoare ale textilelor tehnice care acoperă produsele textile
cu aplicație în agricultură, horticultură, creșterea bovinelor, acvacultură, silvicultură.
Proiectarea şi realizarea agrotextilelor, ca elemente de bază a soluţiilor complementare pentru o
agricultură ecologică, au la bază o matrice logică de relaţii între:
-cerințele unei agriculturi ecologice;
-domeniul de utilizare a agrotextilelor care definesc funcţionalităţile şi caracteristicile de bază ale
structurilor textile;
-caracteristicile fizico-mecanice, chimice şi de biodegrabilitate ale fibrelor/firelor;
-tehnologiile de prelucrare (tesere, tricotare, netesute)).
Fig.2 Matricea de elemente complementare lucrărilor agricole ecologice
Activitate II.2 - Activitate I.2 Stabilirea modalităților de reducere a impactului negativ asupra
mediului, generat de lucrările din agricultura – recoltare (lucrari de recoltare și depozitare, transport,
lucrari auxiliare)
Aceste modalitati diferă in funcție de tipul de poluare si de mediul in care sunt dispersati poluantii
generati de diverse surse de poluare.
Modalitatile de actiune vizeaza preponderent urmatoarele directii: scaderea emisiilor de agenti
poluanti, canalizarea si captarea agentilor poluanti la sursa de emisie, tratarea agentilor poluanti in
vederea reducerii actiunii nocive a acestora prin intermediul unor procese naturale sau artificiale.
Abordarea problematicii poate fi tratata in mod sintetic in functie de principalele ramuri ale
economiei care constituie surse de poluare ale mediului inconjurator.
Emisiile poluante de noxe gazoase din agricultura și transporturi pot fi reduse sau eliminate prin
introducerea in exploatare a unor autovehicule cu randament sporit si consum redus de combustibil,
inlocuirea tetraetilplumbului sau a tetrametilplumbului din benzina cu alte substante netoxice in
vederea cresterii cifrei octanice si a calitatii benzinei, alegerea benzinei fara plumb sau inlocuirea
benzinei cu alcoolul precum si introducerea pe scara larga in exploatare a motorului electric la
vehicule.
Dotarea vehiculelor cu toba catalitica presupune utilizarea de catalizatori pe baza de platina care au
rolul de a reduce volumul de noxe gazoase prin asigurarea unui amestec optim intre benzina si aer,
realizat cu ajutorul sondei Lambda.
Purificarea catalitica a gazelor de esapament utilizeaza cartuse catalitice ce contin: Platina sau oxizi
de Ni si de Cu, Co, Mn, LaCoCO3, PrCoCO3, compusi de Cu, Cr, Al2O3 depusi pe material
ceramic cu fibra de sticla (CER-VIT), rezistent si la 1100°C. Catalizatorii lucreaza la 150-600oC,
sau mai mult (temperatura gazelor neevacuate), in conditii de vibratii. Se schimba dupa 1500-2000
de ore de functionare, eficienti pentru oxizii de azot, C, respectiv de Pb.
Catalizatorii pot fi depusi in trei straturi. Sistemele cele mai perfectionate contin o combinatie de
straturi catalitice, schimbatoare de caldura si un sistem capcana de absorbtia hidrocarburilor emise
in primele 2-4 secunde, pana se incalzeste catalizatorul. Fig. 5.1 prezinta un strat catalitic, numit si
arzator catalitic.
Catalizatorii reduc poluarea cu 90%, dar maresc consumul de combustibil cu 10%, scad
puterea motorului cu 5-8% (deoarece create contrapresiunea la evacuare), creste costul intretinerii
cu 10%, al reparatiilor cu 30-40% si al autovehiculului cu 10-15%.
O actiune intensa de purificare a mediului se desfasoara prin intermediul vegetatiei care
realizeaza depoluarea atmosferei prin retinerea gazelor si pulberilor si depoluarea solurilor prin
absorbtia poluantilor din solutia solului. Existenta unor perdele de protectie sau gard viu reduce
gradul de poluare atmosferica si fonica. Solul poate functiona ca un sistem epurator pentru
numerosi poluanti datorita caracteristicilor sale adsorbante si absorbante cat si a activitatii
biologice din sol.
Capacitatea naturala de autoepurare a mediului contribuie foarte mult la reducerea
efectului nociv al poluantilor in special a celor atmosferici. Depasirea capacitatii de autoepurare a
mediului presupune interventia omului in vederea reducerii nivelului de poluare prin actiuni
antropice.
Limitarea poluarii generata de activitatea agricola vizeaza reducerea cantitatii de substanta
cu efect poluant, prin cresterea randamentului de utilizare si substituirea treptata cu produsi sau
tehnologii nepoluante specifice agriculturii ecologice.
Documentație de execuție
În cadrul Etapei 2 s-a elaborat soluţia tehnică pentru tractorul electric (execuţie-model experimental
TRL 5) proiect realizat în cadrul activităţilor:
A II.3 – Realizare documentaţie de execuţie tren de rulare - realizat de către INMA Bucureşti - CO;
A II.4 – Realizare documentaţie de execuţie cabină, capotaj, sistem iluminare şi semnalizare -
realizat de către INCDMTM – P3;
A II.5 – Realizare documentaţie de execuţie sistem de acţionare electric - realizat de către ICPE-CA
– P1.
Rezultatele planificate au fost realizate integral, rezultatele ştiinţifice şi tehnice fiind
concretizate prin realizarea soluţiei tehnice pentru tractorul electric, model experimental, simbolizat
TE, iar cele referitoare la cheltuieli în conformitate cu devizele şi centralizatoarele de cheltuieli.
Colectivele de lucru alcătuite din cercetători şi ingineri de dezvoltare tehnologică din cadrul
coordonatorului şi a partenerilor proiectului, realizarea soluţiei tehnice pentru tractorul electric în
conformitate cu Planul de realizare.
La elaborarea documentaţiei de execuţie şi alegerea soluţiilor constructive s-a urmărit
respectarea cerinţelor SR EN ISO 9001/20015 „Sistemul de management al calităţii. Cerinţe”, pct.
7.3. „Proiectare şi dezvoltare”, pct. 7.3.2. „Elemente de intrare ale proiectării şi dezvoltării”, astfel
încât acesta să cuprindă ca şi elemente de intrare:
• Cerinţe de funcţionare şi performanţă;
• Cerinţe legale reglementate şi aplicabile domeniului;
• Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
• O.G. 195/2005 privind protecţia mediului;
• Standarde specifice domeniului proiectului;
• Informaţii derivate din proiecte similare care prezintă soluţii similare implementate
anterior;
• Alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare prezentate în: oferta de proiect,
prospecte, reviste tehnice, cărţi de specialitate.
Astfel, pentru întocmirea documentaţiei de execuţie s-au consultat lucrări de specialitate din
domeniul abordat precum: cărţi de specialitate, reviste tehnice, studii de fundamentare tehnico-
ştiinţifică, referate de experimentări, articole, pagini web, cercetări şi realizări ale firmelor care au
abordat domeniul proiectului.
Principalele ansambluri ale tractorului electric sunt următoarele, fig. 3:
1 - Tren de rulare, TE-1.0;
2 Cabina, TE-2.0;
3 - Capotaj, TE- 3.0;
4 - Sistem iluminare si semnalizare, TE-4.0;
5 - Sistem de acționare electric, TE - 5.0;
Fig. 3 - Tractor electric
Activitate II.6 Execuție model experimental tractor electric TRL 5
În cadrul activitatii II.6 s-a realizat execuţia modelului experimental TRL 5 pentru tractorul
electric.
Execuţia tractorului electric s-a realizat la coordonatorul proiectului, INMA Bucereşti.
Rezultatele planificate au fost realizate integral, rezultatele fiind concretizate prin realizarea
modelului experimental pentru tractorul electric, simbolizat TE, iar cele referitoare la cheltuieli în
conformitate cu devizul şi centralizatorul de cheltuieli, în conformitate cu Planul de realizare.
Execuţia fizică şi montajul ME pentru tractorul electric a fost realizată de către colectivul
de lucru al conducătorului de proiect INMA Bucureşti.
Partenerii la proiect au asigurat asistenta tehnica la realizarea şi montarea ansamblurilor
cabină, capotaj, instalaţia de semnalizare şi iluminare şi sistemul de acţionare electric.
Elementele componente principale sunt următoarele, fig. 4:
1 - Tren de rulare, TE-1.0;
2 Cabina, TE-2.0;
3 - Capotaj, TE- 3.0;
4 - Sistem iluminare si semnalizare, TE-4.0;
5 - Sistem de acționare electric, TE - 5.0;
Fig. 4 – Model experimental tractor electric, TE-0
Principalele caracteristici tehnice si functionale
- Puterea motorului (kW)………………………………....................28,8
- Turatia nominala(reglata) a motorului electric (s-1)……................2350
- Dimensiuni de gabarit (mm)
- lungime………………………………..................……3250
- latime………………………………..........…….....…..1540
- inaltime………………………………………..............2270
- Ampatament (mm)………………………………………..............2030
- Ecartament (mm)
- roti fata…………………………………...................…1240
- roti spate min./max………………………..……..1150/1250
- Garda minima la sol (mm)……………………….......................…..280
- Masa (kg)…………………………………………………......cca 1300
- pe puntea fata…………………………………....…cca.520
- pe puntea spate…………………………………......cca.780
În vederea diseminării pe scară largă prin comunicarea şi publicarea rezultatelor obţinute
privind rezultatele proiectului „TEHNOLOGII DE REALIZARE A LUCRARILOR
AGRICOLE UTILIZAND UTILAJE ECOLOGICE”, au fost elaborate și publicate 4 articole
privind rezultatele proiectului.
a. Articole
1. E. Carpus, A. Dorogan, M. G. Matache, V. Vladut, A. Mustata - Creativity, innovation and future
– the key points regardind the „architecture” for the production of agrotextiles Industria Textila nr.
6.2019, ISSN 1222-5347, Revista cotata ISI
2. Epure M., Matache A., Persu C., Dumitru C., Păunescu C.- RESEARCHES ON A DRAWBAR
FUNCTIONAL MODEL TESTING IN THE LABORATORY / CERCETĂRI PRIVIND
TESTAREA UNUI MODEL FUNCȚIONAL DE BARĂ DE TRACȚIUNE ÎN LABORATOR, ,
ISB-INMA THE Agricultural and mechanical Engineering, pag 161-164, ISSN 2537-3773, ISSN-L
2344-4118, 2019
3. Cristea M., Matache M., Grigore A.I., Grigore I., Vlăduțoiu L., Persu C., Dumitru I.- STUDY ON
THE USE OF AUTOMOTIVE BATTERY PACK FOR DRIVING AGRICULTURAL VEHICLES
/ STUDIU PRIVIND FOLOSIREA BATERIILOR DE ACUMULATORI PENTRU
ACȚIONAREA VEHICULELOR AGRICOLE, ISB-INMA THE Agricultural and mechanical
Engineering, pag 100-108, ISSN 2537-3773, ISSN-L 2344-4118, 2019
4. Matache A., Gheorghe G., Vanghele N.A., Petre A.A., Selvi C.C, TENDENCIES REGARDING
USAGE OF INTELLIGENT ALGHORITHMS OF IMAGE RECOGNITION WITHIN
AGRICULTURAL CROP MAINTENANCE WORKS / TENDINȚE PRIVIND FOLOSIREA
ALGORITMILOR INTELIGENȚI DE RECUNOAȘTERE A IMAGINILOR ÎN CADRUL
LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERE A CULTURILOR AGRICOLE, ISB-INMA THE Agricultural
and mechanical Engineering, pag 269-275, ISSN 2537-3773, ISSN-L 2344-4118, 2019
b. Comunicări
1. E. Carpus, C. Grosu, C.Tudora, N.V.Vladut, “Agricultura si textilele – domenii colaborative in
contextual dezvoltarii durabile a Romaniei”, Seminar MODEXPO “Cercetarea stiintifica din textile-
pielarie-realizari si tendinte, 27.09.209, ROMEXPO
2. A. Dorogan, E. Carpus, N.V.Vladut, M. G. Matache, „Disiparea efectului mediului inconjurator
asupra culturilor agricole prin structuri multifunctionale” INDAGRA 2019
3. Emil TUDOR, Ionut VASILE, Ion SBURLAN, THE ELECTRIC BUS IS AN OPTIMIZED
TROLLEYBUS, ELECTRIC VEHICLES INTERNATIONAL CONFERENCE&SHOW, EV2019,
3-4 OCTOMBRIE 2019
4. Emil TUDOR, Ionut VASILE, Ion SBURLAN, Mihai-Gabriel MATACHE - RETROFITTING A
VEHICLE WITH AN INTERNAL COMBUSTION ENGINE BY REPLACING IT WITH AN
ELECTRIC TRACTION SYSTEM, Prima conferință internațională de inginerie electrică ICPE-CA,
„Structuri, materiale si sisteme electrice avansate”,ASMES 2019, 20 - 22 Noiembrie 2019
Faza: 3 Experimentare si validare model experimental tractor electric TRL 5; Proiectare si
execuție prototip TRL 6
Activitate III.1 Experimentare model experimental tractor electric in laborator - indici energetici,
siguranta in exploatare, impact de mediu
MODELUL EXPERIMENTAL DE TRACTOR ELECTRIC pentru tehnologiile de realizare
a lucrărilor agricole utilizând utilaje ecologice, este destinat fermelor agricole, precum și agenţilor
economici constructori, care sunt interesați să-şi dezvolte echipamentele tehnice pentru agricultura
ecologică.
Domeniul de utilizare: Efectuarea lucrărilor de înființare, întreținere si recoltare a culturilor
agricole ecologice, pe suprafețe reduse.
DETERMINĂRI EFECTUATE IN VEDEREA STABILIRII INDICILOR ENERGETICI
- Determinarea fortei de tractiune
- Determinarea puterii de tractiune
- Determinarea puterii electrice
Pentru a măsura forța de tracțiune în timpul aratului, pe rama plugului au fost amplasate mai multe
mărci tensometrice. Sistemul de achiziție de date utilizat în timpul testelor pentru înregistrarea forței
de tracțiune a fost un amplificator QuantumX 1615. În vederea calibrării mărcilor tensometrice
pentru măsurarea forței de tracțiune, s-a efectuat un test de calibrare în laborator folosind un cilindru
hidraulic de 10 kN care a încărcat plugul în direcție longitudinală, în timp ce a fost fixat pe o
platformă pentru încercări care a simulat sistemul de bare articulate în trei puncte al tractorului.
Valorile înregistrate de mărcile tensometrice pentru forțele de excitație de 2÷10 kN au fost utilizate
pentru a calcula factorii de amplificare și compensare care ar trebui folosiți pentru a măsura în timp
real forța de tracțiune necesară în procesul de arat.
S-a utilizat proiectarea factorială cu 3 niveluri (3k factorial design) pentru a pregăti experimentele,
un aranjament factorial cu k factori, fiecare la trei niveluri. (Montgomery D.C., 2013). Am luat în
considerare 2 factori: adâncimea și viteza de lucru, fiecare la trei niveluri: scăzut, mediu și ridicat.
Astfel, am impus 3 adâncimi medii pentru plug, combinate cu trei viteze medii de lucru (calculate
din raporturile de transmisie), fiecare experiment fiind repetat de 3 ori, rezultând un număr de 27 de
teste.
În timpul experimentelor s-a măsurat forța de tracțiune și viteza de deplasare reală, calculând
ulterior raportul de reducere a deplasării (travel reduction ratio TRR) numit și patinare, reprezentând
reducerea vitezei datorită mai multor factori precum alunecarea între suprafețe (cauciuc și sol),
forfecare în sol (datorită structurii și umidității solului) sau îndoirea dispozitivului de tracțiune. În
tabelul 2 sunt prezentate rezultatele medii obținute în timpul testelor, pentru fiecare set de 3 repetări
ale experimentelor. Umiditatea solului din zona de testare a fost de 16%, considerată a se încadra în
valorile optime pentru arat
Tabel 2 Rezultate experimentale obținute pentru forța de tracțiune
Nr
experiment Adâncimea de
lucru a, m
Viteza de lucru
efectivă ve, m/s
Forța medie de tracțiune
Ft, N
Raportul de reducere a
deplasării (patinarea)
RRD, %
1 0.10 0.50545 3822 8.1
2 0.15 0.48895 5728 11.1
3 0.2 0.4719 7527 14.2
4 0.10 0.9988 3884 9.2
5 0.15 0.9526 5801 13.4
6 0.2 0.8954 7644 16.6
7 0.10 1.4032 3926 12.3
8 0.15 1.3392 5844 16.3
9 0.2 1.2608 7789 23.2
Tabelul 3 prezintă datele corespunzătoare autonomiei tractorului cu o singură încărcare a bateriei de
17,28 kWh pentru fiecare caz experimental luat în considerare, bazat pe consumul de energie
electrică. Productivitatea aratului a fost calculată folosind viteze de lucru reale măsurate în timpul
experimentelor și lățimea de lucru de 0,5 m a plugului. De asemenea, suprafața totală arată a fost
calculată ca productivitatea aratului înmulțită de autonomia tractorului, considerând ipoteza de a
lucra în linie dreaptă, fără a ține cont de timpul necesar pentru a întoarce tractorul la capătul
câmpului.
Tabel 3 Autonomia tractorului electric pentru lucrări de arat Nr experiment Putere electrica Pe, W Autonomie tractor, h Productivitate, ha/h Suprafata totala arata, ha
1 3454 5.00 0.09 0.46
2 4594 3.76 0.09 0.33
3 7354 2.35 0.08 0.20
4 7940 2.18 0.18 0.39
5 9702 1.78 0.17 0.31
6 12602 1.37 0.17 0.23
7 11487 1.50 0.25 0.38
8 14435 1.20 0.24 0.29
9 19147 0.90 0.22 0.20
DETERMINĂRI EFECTUATE IN VEDEREA STABILIRII SIGURANTEI IN EXPLOATARE
- Verificări dimensionale
- Verificarea securităţii muncii în exploatare
- Determinări privind ergonomia postului de conducere şi accesul la acesta
- Determinarea zgomotului (nivelului presiunii acustice) în jurul tractorului şi la urechea
tractoristului şi a nivelului de presiune acustică a claxonului
- Determinarea siguranţei la frânare
În tabelul 4 se prezintă valorile obținute în urma verificărilor dimensionale pentru modelul
experimental de tractor electric.
Tabel 4 Dimensiuni exterioare principale ale modelului experimental:
(conform măsurări efective în timpul experimentărilor în laborator)
Lungimea maximă
3330 mm
Lăţimea: 1530 mm
Înălţimea maximă (cabină): 2530 mm
Ampatamentul roţilor: 2020 mm
Ecartamentul roţilor
- faţă
- spate
1280 mm
1250 mm
Garda la sol: 280 mm
Masa totala tractor (echipat complet): 1970 kg
Masa pe axă faţă: 750 kg
Masa pe axă spate: 1220 kg
Modelul experimental de tractor electric a fost proiectat și construit astfel încât să fie adaptat
funcției principale de tracțiune, să poată fi acționat, ajustat și întreținut fără a pune persoanele în
pericol atunci când se execută aceste operații în condițiile prevăzute, dar și având în vedere orice
utilizare anormală previzibilă.
Activitate III.2 Definitivare constructiva model experimental; Validare model experimental in
laborator; Stabilire tema proiectare prototip
Definitivarea constructivă a modelului experimental pentru tractorul electric s-a realizat având la
bază observaţiile şi cerinţele apărute la experimentarea acestuia şi au fost realizate la INMA
Bucureşti.
Principalele definitivări realizate sunt:
1. Reperul Traversă faţă TE -1.3.7, a fost modificat prin practicarea unor decupături ȋn acesta
deoarece existat interferenţe cu capotajul la ȋnchiderea acestuia.
2. Subansamblul Suport pompă TE – 1.3.5.0 a fost modificat prin mărirea dimensiunii găurii
alungite de la cota de 60 la cota de 100 mm la reperul Talpă şi s-a repoziţionat Bucşa de ghidare, de
la cota de 50 la cota de 20 mm.
3. Placa de asigurare, TE – 7.0, a fost modificată prin mărirea lăţimii suportului, poz. 1 de la 70
la 105 mm, pentru a permite asigurarea capoptajului la poziţia ȋnchis.
4. Necesitatea realizării unui sistem de răcire a controllerului de alimentare a motorului electric,
datorită supraîncălzirii acestuia în timpul probelor funcționale la arat și intrării în starea de protecție;
Se observă că în timpul probelor funcționale, corelat și cu temperatura ridicată a mediului
înconjurător, singurul echipament cu probleme a fost controlerul motorului electric, care datorită
supraîncălzirii intra în stare de protecție. Din acest motiv, în faza de definitivare constructivă a
modelului experimental s-a luat măsura proiectării și realizării a unui sistem de răcire cu aer a
acestui echipament.
5. În urma analizei indicilor energetici s-a hotărât limitarea software a curentului care poate fi
consumat din bateria li-ion la valoare de 200 A si valoarea minima de funcționare a tensiunii bateriei
va fi setata la valoarea de 144 Vcc.
6. În urma analizei indicilor energetici (putere mecanica maxima) s-a constatat faptul că există
rezerve de putere astfel încât prototipul de tractor să poată fi realizat în construcție 4x4, cu multiple
avantaje pentru echipament: creșterea forței maxime de tracțiune, scăderea curentului de pornire,
scăderea coeficientului de patinare în brazdă.
TEMA PROIECTARE PROTOTIP - Obiectivul tehnic al proiectului este realizarea
PROTOTIPULUI de TRACTOR ELECTRIC destinat tehnologiilor de realizare a lucrărilor agricole
utilizând utilaje ecologice, prin transformarea modelului experimental după realizarea modificărilor
identificate în cadrul etapei de experimentare.
PROTOTIPUL DE TRACTOR ELECTRIC destinat tehnologiilor de realizare a lucrărilor agricole
utilizând utilaje ecologice va avea următoarele componente principale: tren de rulare, cabina,
capotaj, sistem de iluminare si semnalizare, sistem de acționare electric.
Principalele caracteristici tehnice pentru echipamentul tehnic propus a se realiza sunt:
CARACTERISTICA U.M. VALOARE / CARACTERIZARE
Tip echipament un șasiu de tractor de putere mică și foarte manevrabil
Tip combustibil curent electric dintr-o baterie de acumulatori li-ion
Încărcare baterie de la surse de curent de 240Vca
Tip tracțiune 4X4
Tip baterie Li-ion 144Vcc, 17 – 28 kwh
Tip motor electric motor trifazat putere maxima 28.8 kW, putere nominala 15 kW
Ecartament cm 1250mm
Ampatament cm 2020 mm
Masa estimată 2000 kg
Proiect 3D și Documentație de execuție
În cadrul Etapei 3 s-a elaborat soluţia tehnică pentru prototipul de tractor electric (proiect 3D și
documentatie execuţie prototip TRL 6) documentație realizată în cadrul activităţilor:
Activitate III.3– Realizare proiect 3D şi documentaţie de execuţie prototip tren de rulare - realizat de
către INMA Bucureşti - CO;
Activitate III.4 – Realizare proiect 3D şi documentaţie de execuţie prototip cabină şi capotaj, sistem
iluminare şi semnalizare - realizat de către INCDMTM – P3;
Activitate III.5– Realizare proiect 3D şi documentaţie de execuţie prototip sistem de acţionare
electric - realizat de către ICPE-CA – P1.
Rezultatele planificate au fost realizate integral, rezultatele ştiinţifice şi tehnice fiind
concretizate prin realizarea soluţiei tehnice pentru tractorul electric, model experimental, simbolizat
TE, iar cele referitoare la cheltuieli în conformitate cu devizele şi centralizatoarele de cheltuieli.
Colectivele de lucru alcătuite din cercetători şi ingineri de dezvoltare tehnologică din cadrul
coordonatorului şi a partenerilor proiectului, realizarea soluţiei tehnice pentru tractorul electric în
conformitate cu Planul de realizare.
Astfel, pentru întocmirea documentaţiei de execuţie s-au consultat lucrări de specialitate din
domeniul abordat precum: cărţi de specialitate, reviste tehnice, studii de fundamentare tehnico-
ştiinţifică, referate de experimentări, articole, pagini web, cercetări şi realizări ale firmelor care au
abordat domeniul proiectului.
Prototipul de tractor electric este destinat efectuării lucrărilor din agricultură în sistem
ecologic. Tractorul electric este compus din componentele mecanice și din componentele electrice.
Alimentarea tractorului se face dintr-un pachet de baterii care asigură o tensiune de 144...170Vcc și
ca element de conversie a energiei electrice în energie mecanică are un motor asincron trifazat care
este cuplat direct la cutia de viteze a tractorului. La faza de realizare a prototipului, tractorul este
prevăzut şi cu transmisie pe puntea faţă, trasformându-l astfel ȋn tractor electric cu dublă tracţiune.
Principalele ansambluri ale prototipului de tractor electric sunt următoarele, fig. 5:
1 - Tren de rulare, TE - 1.0.P;
2 Cabina, TE-2.0;
3 - Capotaj, TE- 3.0;
4 - Sistem iluminare si semnalizare, TE-4.0;
5 - Sistem de acționare electric, TE – 5.0.P
Fig. 5 – Prototip Tractor electric
Principalele componente ale sistemului de tractiune electrica al prototipului de tractor electric
sunt prezentate in Fig. 6.
Fig 6 Principalele componente electrice ale sistemului de tracțiune la prototipul de tractor
electric
Componența sistemului de acționare pentru vehicul electric:
- A01-TPC – controlerul electronic de tracțiune;
- A02-BAT2 – bateria de tracțiune;
- A03-OBCC – convertizorul pentru încărcarea bateriei de tracțiune;
- A04-CONB – cutie de conexiuni și de aparataj;
- A05-AUX12 – convertizor CC-CC de alimentare comenzi 12V
- M01-TM – motor de tracțiune
- 1K1- contactorul principal al bateriei;
- 1F1- siguranța fuzibilă de curent continuu;
- 1K2 - separatorul bateriei (Heblu);
- 1F2 - siguranță fuzibilă 40 A încărcare;
- 1F3 - siguranță fuzibilă 32 A servicii auxiliare;
- 2K3 - releu preîncărcare;
- 1R1 - rezistor preincărcare
- XC-MOD2 - cuplă pentru încărcarea bateriei.
Fig 7 Modelul de amplasare și cablarea principalelor componente ale sistemului de acționare
electric – randare 3D
Alegerea soluției constructive generale presupune considerarea schemei uzuale a unui sistem de
acționare pentru tracțiune electrică în varianta trifazată (invertor și motor asincron trifazat) și
extinderea acesteia cu bateria de alimentare, cu încărcătorul acesteia și cu interfața conducătorului
utilajului.
Fig 8 Schema electrică generală a sistemului de tracțiune la prototipul de tractor electric
A III.6 – Execuţie prototip tractor electric TRL 6
Execuţia tractorului electric s-a realizat la coordonatorul proiectului, INMA Bucureşti.
Rezultatele planificate au fost realizate integral, rezultatele fiind concretizate prin realizarea
prototipului pentru tractorul electric, simbolizat TE, iar cele referitoare la cheltuieli în conformitate
cu devizul şi centralizatorul de cheltuieli, în conformitate cu Planul de realizare.
Execuţia fizică şi montajul ME pentru tractorul electric a fost realizată de către colectivul de
lucru al conducătorului de proiect INMA Bucureşti.
Partenerii la proiect au asigurat asistenta tehnica la realizarea şi montarea ansamblurilor
cabină, capotaj, instalaţia de semnalizare şi iluminare şi sistemul de acţionare electric.
Fig. 9 – Prototip Tractor electric, TE-0
Principalele caracteristici tehnice si functionale
- Puterea maxima reglata a motorului (kW)………............................28,8
- Turatia nominala(reglata) a motorului electric (rot/min)…….........2350
- Dimensiuni de gabarit (mm)
- lungime………………………………..................……3330
- latime………………………………..........…….....…..1530
- inaltime………………………………………..............2530
- Ampatament (mm)………………………………………..............2020
- Ecartament (mm)
- roti fata…………………………………...................…1280
- roti spate ........................………………………..……..1250
- Garda minima la sol (mm)……………………….......................…..280
- Masa (kg)…………………………………………………......cca 1970
- pe puntea fata…………………………………....…cca.750
- pe puntea spate…………………………………......cca.1220
Faza: 4 Experimentare si validare prototip tractor electric TRL 6
Activitate IV.1 Experimentare prototip tractor electric in câmp (indici energetici, siguranță in
exploatare, impact de mediu)
PROTOTIPUL DE TRACTOR ELECTRIC pentru tehnologiile de realizare a lucrărilor
agricole utilizând utilaje ecologice, este destinat fermelor agricole, precum și agenţilor economici
constructori, care sunt interesați să-şi dezvolte echipamentele tehnice pentru agricultura ecologică.
Domeniul de utilizare: Efectuarea lucrărilor de înființare, întreținere si recoltare a culturilor
agricole ecologice, pe suprafețe reduse.
DETERMINĂRI EFECTUATE IN VEDEREA STABILIRII INDICILOR ENERGETICI
- Determinarea fortei de tractiune
- Determinarea puterii de tractiune
- Determinarea parametrilor electrici de lucru
Testul de tracțiune a fost efectuat pe teren agricol și asfalt în aceleași condiții atmosferice,
temperatura în atmosferă fiind de 23,1 grade Celsius și umiditatea aerului de 45% viteza vântului
0,4m/s presiune atmosferică 754,1 mm coloană de mercur. Dinamometrul utilizat a fost de 50 kN cu
o diviziune de 0,5 kN.
Rezultatele obtinute în urma determinărilor sunt prezentate în tabelul 5.
Tabel 5 – rezultate experimentale teste de tracțiune
Nr
crt. Caracteristica U.M. Forță tracțiune 4X4 Forță tracțiune 4X2
1. Tracțiune pe asfalt kN 16,5 15
2. Tracțiune pe teren agricol kN 21,5 18
Pentru a măsura forța de tracțiune în timpul aratului, pe rama plugului au fost amplasate mai multe
mărci tensometrice. Sistemul de achiziție de date utilizat în timpul testelor pentru înregistrarea forței
de tracțiune a fost un amplificator QuantumX 1615. În vederea calibrării mărcilor tensometrice
pentru măsurarea forței de tracțiune, s-a efectuat un test de calibrare în laborator folosind un cilindru
hidraulic de 10 kN care a încărcat plugul în direcție longitudinală, în timp ce a fost fixat pe o
platformă pentru încercări care a simulat sistemul de bare articulate în trei puncte al tractorului.
Valorile înregistrate de mărcile tensometrice pentru forțele de excitație de 2÷10 kN au fost utilizate
pentru a calcula factorii de amplificare și compensare care ar trebui folosiți pentru a măsura în timp
real forța de tracțiune necesară în procesul de arat.
În timpul testelor, au fost obținute curbe ale forței de tracțiune care converg spre o valoare medie de
aproximativ 7 kN, fără a ține cont de începutul și oprirea testului, pentru adâncimea maximă de arat.
În Fig. 8 este prezentată evoluția curentului la tracțiune în timp pentru un test care corespunde unei
adâncimi maxime de arat de 0,2 m și unei viteze de lucru impuse de 1,1 m/s. Din cauza
coeficientului de patinare, vitezele reale de lucru au fost mai mici decât cele reglate.
Fig. 10. Evoluția curentului la tracțiune în timpul experimentului cu viteza de lucru reglata la 1.1 m/s și adâncimea de lucru
de 0.2 m
În tabelul 6 sunt prezentate rezultatele medii obținute în timpul testelor, pentru fiecare set de 3
repetări ale experimentelor. Umiditatea solului din zona de testare a fost de 14%, considerată a se
încadra în valorile optime pentru arat.
Tabel 6 – rezultatele experimentale privind forța de tracțiune
Nr
experiment
Adâncimea de
lucru a, m
Viteza de lucru
efectivă ve, m/s
Forța medie de
tracțiune Ft, N
Puterea
medie de
tractiune,
W
Raportul de reducere a
deplasării (patinarea)
RRD, %
1 0.10 0.51024 3952 2016.468 5,7
2 0.15 0.49372 6766 3340.51 8,8
3 0.2 0.4812 9875 4751.85 9,7
4 0.10 1.0003 3672 3673.102 8,8
5 0.15 0.9714 6186 6009.08 10,9
6 0.2 0.9372 12766 11964.3 12,7
7 0.10 1.5203 6237 9482.111 10,9
8 0.15 1.3641 9200 12549.72 13,5
9 0.2 1.2758 13779 17579.25 18,8
Comparativ cu modelul experimental de tractor electric (4x2) se observă scăderea semnificativă a
patinării datorita tracțiunii integrale cu care este dotat prototipul (4x4). Parametrii electrici și de
putere au rămas aproximativ la fel, îmbunătățindu-se randamentul tractorului.
DETERMINĂRI EFECTUATE IN VEDEREA STABILIRII SIGURANTEI IN EXPLOATARE
- Determinarea parametrilor constructivi şi funcționali
- Determinarea zgomotului (nivelului presiunii acustice) în jurul tractorului şi la urechea
tractoristului şi a nivelului de presiune acustică a claxonului
- Determinarea siguranței la frânare
TRACTORUL ELECTRIC destinat tehnologiilor de realizare a lucrărilor agricole utilizând
utilaje ecologice este compus din următoarele componente principale: tren de rulare, cabina, capotaj,
sistem de iluminare si semnalizare și sistem de propulsie electric. Încărcarea bateriei prototipului de
tractor electric se poate face de la rețeaua națională de 220 Vca, cu un curent de încărcare de maxim
32A. Noxele emise de tractor sunt zero atât în timpul lucrului cât și în staționare. Autonomia de
lucru a acestuia în regim continuu de exploatare este de maxim 5 ore iar perioada de încărcare
completă a bateriei este de 3 ore.
Avantajele folosirii tractorului electric sunt următoarele: emisiile de noxe sunt zero; posibilitatea de
încărcare a bateriilor cu ajutorul stațiilor mobile ce folosesc energie regenerabilă (eoliene sau
panouri fotovoltaice); zgomot redus in funcționare; cuplu motor mare pe o gama mult mai largă de
turații; optimizarea consumurilor într-o fermă agricolă generatoare de bioresurse.
Activitate IV.2 Definitivare constructivă prototip; Validare prototip in mediu relevant; Realizare
documentatie de utilizare (manual de prezentare; manual de utilizare, întreținere si reparații)
Definitivarea constructivă a prototipului de tractor electric s-a realizat având la bază observaţiile şi
cerinţele apărute la experimentarea acestuia şi au fost realizate la INMA Bucureşti.
Principalele definitivări realizate sunt:
1. Modificarea unor parametrii de control din software-ul invertorului care alimentează motorul
electric, parametrii care reglează timpii de accelerare/decelerare, cuplul maxim și perioada maximă
de timp în care poate fi susținut, temperaturile limită de funcționare ale motorului și invertorului
precum și limita maximă de descărcare a bateriei.
2. S-a echipat scaunul tractoristului cu o husă de protecție special proiectată și realizată de către
partenerul INCDTP pentru a oferi confort operatorului.
3. S-a schimbat contactorul principal de cuplare electrică a bateriei la circuitul de propulsie
electrică, datorită faptului că la funcționarea în regimuri extreme acesta se suda.
4. S-au optimizat traseele circuitelor electrice, astfel încât mentenanța să poată fi ușor realizată.
5. În cadrul transmisiei intermediare TE-1.5.0 au fost realizate două canale de siguranță pentru
fixarea axului de antrenare prin intermediul a două inele de siguranță.
Validarea prototipului in mediu relevant s-a realizat prin întocmirea unei comisii de validare
formată din profesioniști cu experiență din mediul academic, de învățământ superior și privat
(producători și furnizori de mașini agricole). În urma realizării testelor funcționale în câmp și a
raportului de experimentare, s-a întocmit dosarul de validare/omologare a prototipului de tractor
electric care atestă funcționalitatea completă a acestuia.
Realizarea documentației de utilizare a presupus realizarea Manualului de prezentare și a
Manualului de utilizare, întreținere si reparații a prototipului de tractor electric.
În cadrul Manualului de prezentare s-a făcut o scurtă descrie a caracteristicilor tehnice și funcționale
ale prototipului de tractor electric.
În cadrul Manualului de utilizare, întreținere si reparații au fost abordate subiectele referitoare la
reguli de siguranță și avize de utilizare, simboluri de avertizare pentru siguranță, descrierea
tractorului (sistem de operare, instrumente si întrerupătoare, simboluri de operare), principalele
caracteristici tehnice și funcționale, instrucțiuni de utilizare și funcționare, defecțiuni frecvente și
depanare la tractor, instrucțiuni de mentenanță și reglajele tractorului electric.
Activitate IV.3 Diseminare rezultate proiect (organizare dezbatere regionala / workshop: min. 3
locații; publicare articole ISI/BDI: min. 10)
In cadrul fazei nr. 4, au fost organizate trei workshop-uri în care au fost dezbătute rezultatele
obținute la nivel regional.
Workshop 1: Tehnologii de realizare a lucrărilor agricole utilizând utilaje ecologice,
18.09.2020, Craiova/Romania.
Manifestarea s-a desfășurat la sediul Universității din Craiova, Facultatea de Agronomie, după
următorul program: un cuvânt introductiv, prezentarea acțiunii, prezentarea proiectului sectorial şi a
prototipului de tractor electric, inclusiv rezultatele experimentărilor, urmată de discuții.
Directorul INMA, dr. ing. Vlăduț Nicolae Valentin, a salutat participanții în numele organizatorilor
întâlnirii, prezentând principalele instituții care au răspuns invitației lansate de organizatori, iar apoi
a informat asistența despre scopul şi programul întâlnirii.
La această acțiune au participat specialiști din mediul științific relevant (Universitatea din
Craiova, SCDA Caracal, INCD INMA etc), asociații profesionale și patronate (SIMAR, etc) cărora
li s-au prezentat rezultatele obținute pentru prototipul de tractor electric, evidențiind avantajele
utilizării, principiile de funcționare, componenta si principalele caracteristici tehnice ale acestuia.
Workshop 2: Tehnologii de realizare a lucrărilor agricole utilizând utilaje ecologice,
06.10.2020, Timisoara/Romania.
Manifestarea s-a desfășurat la sala de festivități a USAMVBT Timișoara. Programul
workshop-ului a fost următorul: un cuvânt introductiv, prezentarea acţiunii, prezentarea proiectului
sectorial şi a prototipului de tractor electric, urmată de discuţii.
Directorul sucursalei INMA, Caba Ioan, a salutat participanții în numele organizatorilor întâlnirii,
prezentând principalele instituţii care au răspuns invitaţiei lansate de organizatori, iar apoi a
informat asistenţa despre scopul şi programul întâlnirii.
La această acțiune au participat specialiști din mediul ştiinţific, academic si privat
(USAMVBT, UPT, SIMAR, RECOSEMTRACT SRL), cărora li s-au prezentat rezultatele obținute
pentru prototipul de tractor electric, evidențiind avantajele utilizării, principiile de funcționare,
componenta si principalele caracteristici tehnice ale acestuia.
Workshop 3: Tehnologii de realizare a lucrărilor agricole utilizând utilaje ecologice,
30.10.2020, București/Romania.
Manifestarea s-a desfășurat online si în sala de festivități a INMA București, workshop-ul
fiind o secțiune în cadrul simpozionului internațional INTERNATIONAL SYMPOSIUM, 10th
Edition, ISB-INMA TEH AGRICULTURAL AND MECHANICAL ENGINEERING.
La această acțiune au participat specialiști din mediul ştiinţific, academic si privat, cărora li
s-au prezentat rezultatele obținute pentru prototipul de tractor electric, evidențiind avantajele
utilizării, principiile de funcționare, componenta si principalele caracteristici tehnice ale acestuia.
De asemenea au fost discutate aspectele prezentate în cadrul lucrărilor de diseminare a
rezultatelor proiectului din cadrul secțiunilor simpozionului.
Directorul de proiect, ing. Matache Mihai Gabriel, a salutat participanţii în numele organizatorilor
întâlnirii, prezentând principalele instituţii care au răspuns invitaţiei lansate de organizatori, iar apoi
a informat asistenţa despre scopul şi programul întâlnirii.
În vederea diseminării pe scară largă prin comunicarea şi publicarea rezultatelor obţinute
privind rezultatele proiectului „TEHNOLOGII DE REALIZARE A LUCRARILOR AGRICOLE
UTILIZAND UTILAJE ECOLOGICE”, au fost elaborate și publicate 17 articole științifice indexate
in baze de date internaționale, privind rezultatele proiectului.
Articole
1. Matache M.G., Cristea M., Găgeanu I., Zapciu A., Tudor E., Carpus E., Popa L.D.- SMALL
POWER ELECTRIC TRACTOR PERFORMANCE DURING PLOUGHING WORKS,
INMATEH Agricultural Engineering, vol 60, nr 1/2020, pp 123-128,
https://doi.org/10.35633/inmateh-60-14
2. Matache M.G, Voicu Gh., Epure M., Voicea I.F., Gageanu I., Ghilvacs M. - MEASURING
VIBRATIONS LEVEL DURING TRANSPORTATION WORK FOR AN ELECTRICAL
TRACTOR, ACTA TECHNICA CORVINIENSIS – Bulletin of Engineering [e–ISSN:
2067–3809] TOME XIII [2020] | FASCICULE 4, (in curs de publicare)
3. Cristea M., Matache M.G., Biriș S.Șt, Ungureanu N, Cristea R.D. - STUDY ON THE
BEHAVIOR OF A BATTERY MOUNTED ON AN ELECTRIC TRACTOR
PROTOTYPE, INMATEH Agricultural Engineering, vol 60, nr 3/2020 (in curs de publicare)
4. Brӑcӑcescu C., Matache M., Vanghele N., Petre A., Matache A., Cristea O. -
CONSIDERATIONS REGARDING THE ENVIRONMENTAL POLLUTION FACTORS
IN AGRO-ZOOTECHNICAL HOLDINGS AND THEIR PREVENTION MEASURES, ISB
INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp. 443-448;
5. Cristea O.D., Matache M., Bolintineanu Ghe., Cristea M. - INTEGRATING CLIMATE
CHANGE ADAPTATION MEASURES INTO SECTORIAL DEVELOPMENT
STRATEGIES AND POLICIES, ISB INMA TEH’ 2020 International Symposium,
Bucharest, pp.449-456;
6. Matache A., Matache M.G., Petre A.A., Vanghele N.A., Cristea M. - POLLUTION OF THE
ENVIRONMENT AND ORGANISMS IN THE CONTEXT OF MODERN
AGRICULTURE, ISB INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp.515-522;
7. Mihalache D.B., Vanghele N.A., Petre A.A. - DIGITALIZATION OF AGRICULTURE,
ISB INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp.523-527
8. Nenciu F., Matache M.G., Cristea M., Gǎgeanu I., Voicea I. - RESEARCH ON THE USE
OF PHOTOVOLTAIC SYSTEMS TO POWER OFF-ROAD ELECTRIC TRACTORS, ISB
INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp 586-591;
9. Cristea M., Matache M., Sorică C., Grigore A.I., Vlӑduțoiu L., Grigore I., Sorică E., Dumitru
I., Cristea R.D. - STUDY REGARDING THE NOISE LEVEL GENERATED BY AN
ELECTRIC POWERED AGRICULTURAL VEHICLE, ISB INMA TEH’ 2020
International Symposium, Bucharest, 734-738;
10. Zaica Al., Matache M., Zaica A., Păun A., Gӑgeanu P., Olan M., Bunduchi G. -
THEORETICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE TYPES OF EMISSIONS
PRODUCED BY NON-ROAD ENGINES, ISB INMA TEH’ 2020 International
Symposium, Bucharest, pp.745-750;
11. Zaica A., Matache M.G., Eng.Zaica Al., Ciupercă R., Popa L.D. - REGULATIONS
REGARDING THE GAS EMISSIONS OF DIESEL ENGINES USED IN INDUSTRY
AND AGRICULTURE, ISB INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp
651-656.
12. Tudor E., Matache M.G., Sburlan I.C., Vasile I., Cristea M. - ELECTRIC CIRCUITS
DIMENSIONING FOR SMALL POWER ELECTRIC TRACTOR, ISB INMA TEH’ 2020
International Symposium, Bucharest, pp.104- 113;
13. Tudor E., Matache M.G., Sburlan I.C., Vasile I., Cristea M. - EXPERIMENTAL
VALIDATION OF COMBINED TRIP ESTIMATOR FOR SMALL POWER ELECTRIC
TRACTOR, ISB INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp. 181- 189.
14. Tăbăraşu A-M., Matache M., Grigore A.I., Vlăduţoiu L., Ungureanu N. Biriş S.Şt.,
ENVIRONMENTAL POLLUTION CAUSED BY AGRICULTURAL ACTIVITIES, ISB
INMA TEH’ 2020 International Symposium, Bucharest, pp. 425-434;
15. Eftalea Carpus, Angela Dorogan, Teodor Sarbu, Cristina Grosu, Cristina Stroe,
Coonsiderations on the role of textile fibers recovered in high value-added products, 20th
International Scientific GeoConference SGEM 2020, 16 - 25 August 2020, Albena, Bulgaria
(in curs de publicare)
16. T. Sarbu, A. Dorogan, C. Grosu, C.E. Stroe, Innovative tool for the circular design of
technical textiles, The 8th International Conference on Advanced Materials and Systems
ICAM 2020 1-3October, Bucharest (in curs de publicare)
17. Eftalea Carpus, Angela Dorogan, Teodor Sarbu, Structurile textile – elementele de legatura
dintre om, mediul inconjurator si utilajul agricol, Sesiunea anuală de comunicări ştiințifice
“Protecţia plantelor – cercetare interdisciplinară în slujba dezvoltării durabile a agriculturii şi
protecției mediului” organizata de IND Protectia Plantelor, 6. 11. 2020, ISBN 978-973-668-5
De asemenea a fost publicat un articol în publicația tehnică specializată TechnoMarket
AgroTehnica, nr 4(32)/2020: Tractorul Electric, Echipament Universal, dr. ing. Mihai Gabriel
Matache, drd. ing. Ioan Cătălin Persu, INMA Bucureşti, în care au fost prezentate aspecte privind
tractoarele electrice în general și caracteristicile prototipului realizat în cadrul proiectului.
Fig. 11. TechnoMarket AgroTehnica, nr 4(32)/2020
In cadrul proiectului a fost depusa o cerere de brevet pentru husa si materialele functionale
dezvoltate pentru tractorul electric. Filozofia de baza a ergonomiei este de a proiecta locuri de
munca confortabile, convenabile şi productive. Ideal ar fi ca locurile de munca sa fie proiectate in
asa fel incat sa se potriveasca atat cu mintea, cat si cu corpul utilizatorului.
Importanta elementelor textile, ca parti componente ale tractorului, este sustinuta de plus valoarea pe
care o poate aduce in functionlitatea produsului final.
Husa stratificata pentru scaun tractor cu elemente functionale se caracterizeaza prin confort,
calitate, design ergonomic, cu elemente de functionalizare inglobate in stratificatul textil.
Unul din componentele de baza ale stratificatului textil este format din fibre Thermolite.
Thermolite, fibra de poliester, este o fibră termică cu o greutate foarte mica ce retine caldura in
canalele goale din interiorul fibrei; realizeaza compensarea termica – retine caldura si o elibereaza
atunci cand temperatura corpului scade. Fibra Thermolite a fost dezvoltata prin studiul ursilor polari;
blana acestora izolează foarte bine. Husa functionala a fost astfel conceputa incat lucratorul sa se
simta relaxat si sa ofere siguranta, prin :
-imbunatatirea pozitiei lucratorului prin relaxarea coloanei vertebrale, gravitatia fiind
considerata o deformare a spatiului-timp (masa îi spune spațiului cum să se curbeze,
iar spațiul îi spune masei cum să se deplaseze);
-ameliorarea disconfortului zona spate-gat, creste fluxul de sange;
-rezistenta la socuri mecanice;
-proprietati bacteriostatice;
-reducerea stresului prin echilibrarea energiilor cu privire la functiil emotionale, psihice si
fiziologice;
-compensare termica (blocarea pierderii de căldură radianta) fără creșterea greutății produsului.
-sa exercite presiune asupra punctelor cheie ajutând astfel in primirea si transmiterea unor
informații la diferite niveluri ale finite.
Tabel 7: Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală
1. Structuri si metode de realizare a
arhitecturilor textile complementre
activitatilor din agricultura
Angela Dorogan
Eftalea Carpus
Mihai Gabriel Matache
Nicolae Valentin Vladut.
A-00799
În cadrul expoziției de inventică IDEA 2020, organizată, Hodmezovasarhely, Ungaria, în perioada 30-
31 10.2020, s-a participat cu un poster și s-a câștigat medalia de aur pentru prototipul prezentat. Astfel s-a
realizat diseminarea rezultatelor proiectului la nivel internațional, s-au realizat noi contacte și au fost
stabilite bazele unor colaborari viitoare cu reprezentanti ai mediului privat si academic din Ungaria.
Fig. 12. Diploma și medalia de aur la IDEA 2020, Ungaria
În cadrul expoziției virtuale Agribusiness 4.0, INMA București a participat cu un stand virtual, în
cadrul căruia a fost prezentat si prototipul de tractor electric, ca rezultat notabil în cadrul domeniului
Agricultura 4.0: echipamente și sisteme agricole inteligente.
Fig. 13. Participare la expoziția virtuală Agribusiness 4.0