Investește în oameni!Proiect cofi nanțat din Fondul Social European prinProgramul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 1 „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”Domeniul major de intervenție 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare profesională”Titlul proiectului „Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în învățământul preuniversitar în evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor.”Contract POSDRU/157/1.3/S/133900

2. ACTIVITATEA ON-LINE – ÎNAINTE DE ÎNTÂLNIREA 1

TEMA 2

2.3. REALIZARE CALCUL MEDII ȘI IERARHIZARE ELEVI ÎN FUNCȚIE DE REZULTATE

Tema 2 2

Figura 238 – Foaia de lucru Excel

2.3. Realizare calcul medii și ierarhizare elevi în funcţie de rezultate

În cadrul acestui exercițiu, cursanții vor elabora tabele în Excel cu evidența elevilor, vor face diverse calcule şi ierarhizări ale elevilor. Se va prezenta mediul de lucru Excel, introducerea de date, efectuarea de calcule prin introducere formule de calcul matematic şi utilizare de funcţii, precum şi sortarea datelor.

2.3.1. Noțiuni teoretice

Odată cu evoluţia tehnologică, este normal ca acest lucru să se resimtă şi în activitatea de evaluare a elevilor, a gestiunii notelor intermediare şi calculul mediilor pe semestre şi pe an. Chiar dacă de multă vreme probabil că nu mai efectuăm calculele cu creion şi hârtie, utilizarea calculatoarelor de buzunar tot nu mai reprezintă o soluţie viabilă. Un pas în acest sens ar putea fi utilizarea aplicaţiilor de calcul tabelar, precum Microsoft Excel versiunea 2013 şi eventual înlocuirea calculatoarelor de buzunar cu tablete. Indiferent de dispozitivul de calcul ales, propunerea noastră se bazează pe aplicaţia menţionată anterior, fără a pretinde că ar fi o soluție a întregii activităţi de evaluare sau singurul instrument care ar putea să facă acest lucru. Există aplicaţii alternative de calcul tabelar, dar ele nu reprezintă momentan subiectul nostru de dezbatere.În cele ce urmează vom trata subiecte precum aspecte generale, introducerea datelor în Excel, efectuarea de calcule şi utilizarea de funcţii, precum şi sortarea datelor. Generalităţi. După deschiderea aplicaţiei Excel, constatăm că avem în faţă un tabel imens, cu multe coloane, dar cu şi mai multe linii. Acesta este de fapt o foaie de calcul intitulată implicit Sheet1 şi este doar una din multiplele fi le pe care le poate avea un fi şier Excel, intitulat registru de calcul. Fişierele Excel 2013, de fapt începând cu Microsoft Offi ce 2007, poartă extensia „xlsx”. Se recomandă ca atât foaia de calcul, cât şi regis-trul să se denumească sugestiv. Pentru redenumirea foii se dă dublu-clic pe selectorul acesteia din partea de jos a ferestrei. Fişierul primeşte nume prin operaţiunea de salvare – FILE – Save/Save As – locaţia acestuia alegându-se cu discernământ, astfel încât să ştim unde găsim fi şierul ori de câte ori îl vom solicita. Intersec-ţia unei linii cu o coloană poartă denumirea de celulă, iar denumirea sa va conţine atât numele coloanei (o literă sau o combinaţie de litere, precum indică antetul de coloană), cât şi cel al liniei (un număr prezent în extremitatea stângă a liniei), vizibil şi în zona Name Box, din colţul stânga-sus, sub panglică, atât timp cât celulei nu i-a fost atribuit un nume. În Figura 238 se observă că e vorba de celula D5.

Selector de �ila

BARA DEFORMULE

SELECTOR DE FILĂ

Tema 23

Figura 239 – Valori reformatate versus aliniere implicită

Panglica implicită Excel are 8 file de bază, putând să mai apară unele contextuale, în funcţie de ope-raţiunile pe care le efectuăm într-un moment sau altul. Există şi file care se menţin pe tot parcursul utilizării, la fel ca şi cele standard, însă prezenţa lor se datorează instalării unor aplicaţii care conlucrează cu Excel-ul (în cazul surprins în figura anterioară fiind vorba de Power Pivot).Introducere de date în Excel. Excel-ul este un program mai riguros decât Word-ul, datele trebuind să fie introduse în celule filei de calcul, iar în general pe coloană (uneori pe linie) ar trebui respectată o oarecare omogenitate a tipului de dată: fie introducem doar valori numerice, fie introducem doar date calendaristice sau text etc, chiar dacă nu ne interzice nimeni să facem altfel, decât posibilele reguli de validare configura-te. Pentru introducerea manuală de date vom da clic pe o celulă goală şi vom începe tastarea, finalizând cu Enter sau Tab. Se poate tasta şi în bara de formule. Dacă se doreşte corectarea unor valori mai lungi, după selectarea acelei celule fie se dă dublu-clic în poziţia necesară efectuării corecturii, fie se editează direct în bara de formule. Implicit, valorile numerice şi de timp se aliniază la dreapta, în timp ce textul rămâne la stânga. În Figura 239, imaginea din dreapta se observă că deşi pare a fi o dată calendaristică, valoarea introdusă în A9 nu va fi tratata ca atare. Dacă datele sunt introduse corect în ceea ce priveşte tipul, conţinutul lor poate fi reformatat (HOME – Format – Format Cells…), atribuindu-li-se un aspect mai plăcut, conform scopului urmărit (Figura 239, imaginea din dreapta).

Se observă că doar valorile de pe prima şi ultima linie nu au putut fi reformatate, chiar dacă s-au încercat mai multe variante. Efectuarea calculelor aritmetice şi utilizarea funcţiilor. În Excel, în cadrul celulelor putem avea valori statice – constante – dar şi variabile, de genul calculelor aritmetice şi funcţiilor de diverse tipuri. Orice astfel de element variabil va fi precedat de semnul „=”, apoi o formulă asemănătoare cu cele de la matematică. Un avantaj major al programelor de calcul tabelar este acela că în cazul modificării unor valori, calculele se refac automat … dacă au fost realizate corespunzător. Când spunem „corespunzător” ne referim la utilizarea în cadrul calculelor a referinţelor de celule pe cât posibil şi nu a valorilor introduse manual în cadrul formulelor. Astfel, având în celula A4 valoarea 25.000, iar în A6 45,25, dacă vrem să le însumăm şi să depunem rezultatul în C6, formula de calcul va fi = A4 + A6 şi nicidecum = 25000 + 45,25. Chiar dacă în ambele cazuri rezultatul va fi acelaşi, o eventuală modificare a vreuneia din valorile memorate în A4 sau A6 va afişa un rezultat eronat în cel de-al doilea caz, unde se menţine valoarea de 25.045,25, până se ajustează şi formula în concordanţă cu noile valori. Acest lucru e de neconceput atunci când numărul de valori implicate în calcule este mare şi/sau calculele sunt repetitive pentru zeci, sute sau mii de celule din aceeaşi coloană, respectiv zeci sau sute pentru linii. Mai multe calcule complică şi mai mult situaţia. Fie următorul scenariu: dorim să calculăm pe fiecare elev şi apoi să centralizăm absenţele nemotivate ale unor elevi dintr-o anumită clasă. Realizăm un tabel asemănător cu cel din Figura 240, în care introducem absenţe-le fiecărui elev pe fiecare semestru în parte. Pentru calculul absenţelor anuale pe primul elev (Maria), introducem formula din D2. Pentru optimizare nu vom tasta B2, respectiv C2, ci le vom selecta cu ajutorul mouse-ului.

Tema 2 4

Figura 240 – Tabel absenţe

Figura 242 – Variante de utilizare a funcţiei SUM

Figura 241 – Identificarea funcţiei SUM în lista de funcţii matematice şi trigonometrice

Funcţiile sunt nişte programe care efectuează o serie de operaţii mai mult sau mai puţin complexe, au un nume, primesc 0, 1 sau mai mulţi parametri şi returnează un rezultat. Chiar dacă este doar un calcul aritmetic simplu, putem utiliza şi funcţia SUM. În cazul de faţă numele este „SUM”, argumentele sunt refe-rinţele de celule implicate sau intervalul de celule , rezultatul fiind acelaşi (tot 12, precum în cazul calculului aritmetic). Funcţiile se introduc din fila FORMULAS – Insert Function, sau cu

butonul , sau Home – – More Functions… Apoi se alege categoria potrivită, sau se caută secvenţial sau după nume în categoria generică All.

După găsirea funcţiei fie pentru fiecare rubrică în parte Number1/Number2 alegem referinţa potriv-ită B2/C2, fie ne plasăm în rubrica de la Number1 şi trasăm cu mouse-ul intervalul de celule (B2:C2), „:” însemnând de la … până la ….

Tema 25

Figura 243 – Calcul absenţe pentru toţi elevii

Figura 244 – Centralizarea rezultatelor (vizualizare formule versus rezultate)

Se observă şi în cadrul ferestrei de editare a formulei rezultatul intermediar, cel fi nal obţinându-se după apăsarea butonului OK. Chiar dacă rezultatul este acelaşi, considerăm varianta utilizării intervalelor o variantă mai bună faţă de cea a valorilor individuale, în special dacă sunt implicate mai multe celule. Închi-puiţi-vă că ar trebui să însumaţi mii de valori dispuse pe o coloană, sau pe mai multe.Multiplicarea formulelor de calcul. Cum vom proceda pentru calculul absenţelor celorlalţi doi elevi?! Dar dacă avem sute de elevi?! Pe lângă faptul că Excel-ul recalculează automat rezultatele formulelor în cazul modifi cării de valori implicate în calcul, este capabil să adapteze coordonatele de linii/coloane, în cazul multiplicării formulelor. În cazul nostru, dacă pentru Maria (linia 2) am folosit în formulă B2 şi C2, la copierea formulei pentru Ion (linia 3), formula va fi actualizată cu B3 şi C3, adică valorile absenţelor sale. Pentru Ana va fi B4 cu C4 şi tot aşa mai departe. Copierea se poate face cu:

• HOME – Copy – Paste; • HOME – Copy – Paste – Paste Special … Formulas – OK; • glisare cu mouse-ul prinzând din colţul dreapta-jos al celulei cu formula-sursă;• dublu-clic tot în acea zonă.

Acum vom centraliza datele pe semestre şi an. Calculăm mai întâi absenţele pe primul semestru, apoi multiplicăm formula. Deci, procedăm asemănător:

• formatăm puţin diferit linia de total (opţional) şi scriem în A5 cuvântul „Total”;• clic pe B5 – HOME – – Enter (se preselectează automat B2:B4);• prindem cu mouse-ul colţul dreapta-jos al lui B5 şi îl glisăm spre D5.

În cele ce urmează vom calcula ponderea absenţelor fi ecărui elev din totalul absenţelor. Procedăm asemănător:

• Se tastează „Pondere” în E1;• Scriem în D2 formula =D2/D5 şi formatăm procentual;• Glisăm formula în jos.

Tema 2 6

Figura 245 – Încercare calcul ponderi

Figura 246 – Calcul ponderi absenţe pe elevi

Figura 247 – Realizare top absenţi

Figura 248 – Clasamentul absenţilor

De ce a apărut eroare în E3 şi E4?! Dacă recitim cele spuse mai sus, vedem că Excel-ul adaptează toate coordonatele la copieri, deci şi numitorul, ceea ce înseamnă că în E3 avem =D3/D6, iar în E4 =D4/D7, în loc de D3/D5, iar în E4 =D4/D5, cum ne-am fi aşteptat. Pentru a preîntâmpina schimbarea totală sau parţială a coordonatelor la multiplicare, în formula-sursă în locul referenţierii relative (ex. D5) o vom utiliza pe cea absolută sau mixtă. Se va pune semnul „$”, în faţa coordonatei „fixe” – cea care va rămâne nemodificată la copiere – în cazul nostru linia de la numitor (D$5 – referinţă mixtă) sau ambele ($D$5 – referinţă absolută).

Dorim să rearanjăm datele în funcţie de pondere/Absenţe în An şcolar.Sortarea datelor. Pentru regăsiri mai facile, reorganizarea datelor prin sortare este o necesitate (poate nu în cazul în care avem doar 3 elevi). Selectăm în mod obligatoriu tot tabelul, cu antet, dar fără linia de total (deci A1:E4), apoi din fila DATA alegem Sort. Fiind bifată opţiunea My data has headers, în lista Sort by va apărea denumirea antetului, şi anume ceea ce este înscris în linia 1. Selectăm Pondere, menţinem Values (se poate sorta şi după culoarea scrisului sau fundalului) la Sort On şi alegem Largest to Smallest pentru Order, deoarece vrem topul absenţilor.

Se observă că Ana e prima, urmată de Ion şi Maria. În Excel se pot realiza şi departajări – sortări multicriteriale – folosind butonul Add Level din Figura 247 de câte ori e nevoie. Dacă o sortare nu trebuie să se realizeze valoric, nici lexicografic (alfabetic) şi nici cronologic, atunci alegem Custom List… din cadrul

Tema 27

aceleiaşi fi guri. Este vorba de sortare personalizată şi presupune defi nirea unor liste cu ordinea fi rească a elementelor. De exemplu: grade militare/poliţie, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, ordinea unor preferinţe sau a unor paşi de execuţie sau dispuneri etc.

2.3.2. Aplicații practice În cadrul acestei activităţi practice cursanţii vor avea de rezolvat probleme de calcul şi reorganizare a datelor în Excel, în funcţie de o serie de criterii dictate de necesitatea evaluării obiective şi efi ciente a elevilor. Acestea sunt:

• Cursanţii vor elabora un tabel în Excel, care va conţine notele obţinute de 6 elevi la patru probe in-termediare, având ponderi diferite în media fi nală a disciplinei. Se va calcula media fi ecărui elev şi se vor realiza statistici asupra rezultatelor;

• Se vor ierarhiza elevii după medie, în caz de egalitate fi ind ordonaţi alfabetic.

2.3.2. Aplicații practice