plan sectorial– ader 2020 - madr.gov.ro · portaltoi de nuc (geoagiu 65, jupâneşti, bratia,...
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL– ADER 2020
Obiectivul general: 2 STCPM Numărul/codul proiectului 32/228
Contract: 228/2011 Act Adiţional: 5/2013
Faza de execuţie: V/2013Perioada de execuţie a
fazei:
De la 1.07.2013
Termenul de predare al fazei 10.11.2013 Până la 10.11.2013
Persoana de contact (Director de proiect):
Dr. ing. Corneanu Gelu
Date contact (Tel/Fax, e-mail):Tel. 0232/241810, fax 0232/214798
e-mail [email protected] proiectului
Tehnologii ecologice de exploatare a parterului înierbat din plantaţiile de nuc pentru creşterea în stabulaţie liberă a ovinelor pentru carne
Denumirea fazei Studii şi determinări privind materialul biologic vegetal experimentat
Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 15.12.2014 Durata (luni): 37,5
Obiectivele
proiectului
Evaluarea secvenţelor tehnologice în condiţiile exploatării
parterului înierbat din plantaţiile de nuc pentru creşterea în
stabulaţie liberă a ovinelor pentru carne în scopul obţinerii
produselor ecologice.
Obiectivele fazeiMonitorizarea şi evaluarea parametrilor biometrici ai
materialului biologic experimentat .
PROIECT 32/228/V
PROIECT 32/228/VParteneri Activităţi
Coordonator: Staţiunea de Cercetare –
Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi
Studii şi analize privind:‐Monitorizarea datelor climatice‐Evaluarea principalilor parametri ai parterului înierbat din plantaţiaexperimentală ecologică de nuc şi a efectivului de ovine‐Observaţii privind comportarea speciilor de graminee şi leguminoase
Partener proiect : Institutul de Cercetare –
Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti‐
Mărăcineni
Studii şi analize privind:‐Modul de comportare a soiurilor la bolile şi dăunătorii specifici nucului;‐ Determinarea conţinutului de clorofilă (CI);‐ Determinarea ratei transpiraţiei;‐ Determinarea conductanţei stomatale a H2O;‐ Determinarea eficienţei fotosintetice;‐Maturarea fructelor;‐ Producţia de fructe;‐Măsurători biometrice ale fructelor
PROIECT 32/228/VTEHNOLOGII ECOLOGICE DE EXPLOATARE A PARTERULUI ÎNIERBAT DIN PLANTAŢIILE DE
NUC PENTRU CREŞTEREA ÎN STABULAŢIE LIBERĂ A OVINELOR PENTRU CARNE
Observaţii, determinări şi rezultate realizate în plantaţiile de nuc
Materialul biologic utilizat la ICDP Pitești‐Mărăcineni este reprezentat de 5 soiuri şi 1 portaltoi de nuc (Geoagiu 65, Jupâneşti, Bratia, Roxana, Mihaela, Jupâneşti, Secular RM).
Lucrări tehnologice aplicate, observaţii şi determinăriÎn perioada iulie – septembrie 2013 s‐au aplicat un număr de 2 tratamente fitosanitare
conform cu buletinele de avertizare emise de ICDP Piteşti – Mărăcineni, lucrări de întreţinere asolului pe rândul de pomi şi între rânduri.
Tratamente efectuate la nuc în perioada iulie - septembrie 2013
Tratamentul Perioada/ Data Boli şi dăunători Produse şi
concentraţii aplicate
T1 01.07
Gnomonia leptostyla (Antracnoza), Sciaphobus squalidus (gargarita)
Acupral 0,3% +Calipso 0,02%
T2 08.08
Gnomonia leptostyla (Antracnoza), Sciaphobus squalidus (gargarita)
Topsin M 45 0,1% +Reldan 22 0,18%
Frecvenţa atacului de Gnomonia juglandis pe frunze la 6 genotipuri de
nuc
Frecvenţa atacului de Gnomoniajuglandis (Antracnoza nucului) pefrunze la soiurile luate în studiu aavut valori cuprinse între 6,5 –21,25 %. Cel mai atacat soi a fostGeoagiu 65 (F % = 21,25). SoiulBratia a înregistrat valoarea cea maiscăzută şi anume F = 6,5 %.
Intensitatea atacului de Gnomonia juglandis pe frunze la 6 genotipuri de nuc
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
I
Soiul
Series1 2,5 2,5 2,25 2 2 2
Roxana Geoagiu 65
Jupâneşti Secular Mihaela Bratia
a a aa a a
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
În ce priveşte intensitatea atacului deGnomonia juglandis (Antracnoza nucului) pefrunze aceasta a înregistrat valori cuprinseîntre 2 şi 2,5, neexistând diferenţesemnificative între genotipurile studiate.
-1
1
3
5
7
9
11
13
F %
Soiul
Series1 9,5 6,5 5 4,5 4,5 3
Geoagiu 65
Roxana Jupâneşti Bratia Mihaela Secular
a
abab
ab abb
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
Frecvenţa atacului de Gnomonia juglandis pe fructe la 6 genotipuri de nuc
S‐a constatat prezenţa antracnozei(Gnomonia juglandis) şi pe fructe.Frecvenţa atacului a fost cuprinsă între 3% la portaltoiul Secular şi 9,5 % la soiulGeoagiu 65.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
I
Soiul
Series1 2,5 2,5 2 2 2 2
Roxana Mihaela Secular Geoagiu 65
Bratia Jupâneşti
a aa
a aa
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
Intensitatea atacului de Gnomonia juglandis pe fructe la 6 genotipuri de nuc
Valorile intensităţii atacului de Gnomoniajuglandis (Antracnoza nucului) pe fructe aufost cuprinse între 2 – 2,5. Nu existădiferenţe asigurate statistic întregenotipuri .
Frunze din soiul Mihaela atacate de Gnomonia
juglandis
Fructe din soiul Mihaela atacate de Gnomonia juglandis
Frunze din portaltoiul Secular atacate de Gnomonia juglandis
Fructe din portaltoiul
Secular atacate de Gnomonia
juglandis
Determinarea conţinutului de clorofilă (Chlorophyll Content Index)
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Genotipul
CCI
Series1 13,93 13,86 13,78 13,61 12,9 12
Bratia Geoagiu 65 Mihaela Roxana Secular Jupanesti
a a a aa a
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
Genotipurile studiate au înregistrat în lunaseptembrie valori ale indicelui conţinutului înclorofilă (CI) cuprinse între 12 (soiul Jupâneşti)şi 13,93 (soiul Bratia). Din punct de vederestatistic nu a existat diferenţe semnificativeîntre soiuri
Determinarea ratei transpiraţiei
0,9
0,95
1
1,05
1,1
1,15
1,2
1,25
Soiul
mm
ol m
-2 s
-1
Series1 1,229583333 1,159583333 1,147083333 1,101666667 1,0775 1,0325
Roxana Mihaela Jupanesti Secular Geoagiu 65 Bratia
a
bb
bcbc
c
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
Rezultatele obtinute privind ratatranspiratiei (mmol m‐2 s‐1 ) la cele 6genotipuri de nuc arată că valori mari aleacesteia s‐au înregistrat la soiul Roxana(1,229 mmol m‐2 s‐1 ). Soiurile Mihaela,Jupâneşti, Secular şi Geoagiu 65 au avutvalori cuprinse între 1,159 şi 1,077 mmolm‐2 s‐1. Valori scăzute s‐au înregistrat lasoiul Bratia (1,032 mmol m‐2 s‐1).
Determinarea conductanţei stomatale a H2O (mol m‐2 s‐1)
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
Soiul
mol
m-2
s-1
Series1 0,20666667 0,19708333 0,1725 0,13333333 0,13291667 0,11375
Roxana Mihaela Secular Jupanesti Geoagiu 65 Bratia
aa
b
c cd
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
Conductanţa stomatală determinată în lunaseptembrie a avut valori cuprinse între 0,113şi 0,206 mol m‐2 s‐1. Cele mai mari valori aufost înregistrate la soiurile Roxana (0,206 molm‐2 s‐1) şi Mihaela (0,197 mol m‐2 s‐1), urmatde portaltoiul Secular (0,172 mol m‐2 s‐1).Valoare mică a acestui indicator a avut soiulBratia şi anume 0,113 mol m‐2 s‐1
Determinarea eficienţei fotosintetice (μmol m‐2 s‐1 )
Genotipurile studiate au înregistrat în lunaseptembrie valori ale ratei fotosintetice (μmolm‐2 s‐1 ) cuprinse între 5,30 şi 7,12. SoiulRoxana a avut valoarea cea mai ridicată 7,12μmol m‐2 s‐1, urmată de Mihaela (6,57 μmol m‐
2 s‐1), Jupâneşti (6,30 μmol m‐2 s‐1) şi portaltoiulSecular (6,17 μmol m‐2 s‐1).
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Soiul
µmol
m-2
s-1
Series1 7,125416667 6,57 6,305 6,179583333 5,84375 5,309583333
Roxana Mihaela Jupanesti Secular Geoagiu 65 Bratia
ab bc bc c d
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00
Genotipul
Kg/
pom
Series1 8,35 4,96 4,56 3,93 2,80 1,42
Roxana Jupâneşti Secular Geoagiu 65 Mihaela Bratia
a
b cd
e
f
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
În condiţiile climatice şi agrotehnice aleanului 2013 producţia de fructe pe pom afost cuprinsă între 8,35 kg/pom la soiulRoxana şi 1,42 kg/pom la soiul Bratia. Sedistinge soiul Roxana cu o producţie relativridicată comparativ cu celelalte soiuri.
Greutatea fructului a avut valori cuprinseîntre 11,47 g/fruct la soiul Mihaela şi 16,87g/fruct la soiul Bratia. De asemenea fructemari au avut şi soiurile Geoagiu 65 (16,37g/fruct) şi Roxana (16,05 g/fruct).
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
Genotipul
Gra
me
Greutate fruct 16,87 16,37 16,05 14,26 11,83 11,47
Bratia Geoagiu 65 Roxana Secular Jupâneşti Mihaela
a b bc
d d
Testul Duncanpentru medieP <= 0,05
Fructe din soiul Roxana
Fructe din soiul Mihaela
Fructe din soiul Jupâneşti
Fructe din soiul Bratia
Fructe din soiulGeoagiu 65
Fructe din portaltoiul Secular
Evaluarea principalilor parametri ai parterului înierbat din plantaţia experimentală ecologică de nuc şi a efectivului de ovine
Parterul înierbat din plantaţia de nuci este format din patru graminee perene şi douăleguminoase perene (Festuca arundinaceea, Festuca pratensis, Dactilia glomerata,Lolium perenne şi Lotus Corniculatus).
Acest parter înierbat asigură hrana pentru ovine pe timpul perioadei de vegetaţieprecum şi parte pentru perioada de stabulaţie.
Producţiile pajiştilor temporare sunt influenţate de nivelul precupitaţiilor şi regimultermic înregistrat.
Pentru a cunoaşte viteza de refacere (otăvire) comportarea speciilor prin păşunat s‐aconstituit la SCDP Iași – Pepiniera Sârca o experienţă cu graminee şi leguminoaseperene, pe intervalul dintre rândurile de pomi dintr‐o plantație de nuc, în condiţii depăşunat cu ovine. Producţia pajiştei s‐a determinat pe câte 10 mp în trei repetiţii,schimbând locul de recoltare la fiecare ciclu de păşunat, iar animalele au fost cântăritela începutul perioadei de păşunat.
REPETIȚIE GRUPA DE PLANTE ȘI SPECIILE
GREUTATEAg %
R I
1. GRAMINEE - TOTAL 523,2 52,32Setaria glauca 523,2 52,322. LEGUMINOASE - TOTAL 270,3 27,03Medicago sativa 270,3 27,033. CIPERACEE ȘI JUNCACEE - TOTAL
4. DIVERSE - TOTAL 206,4 20,64Taraxacum officinale 206,4 20,64TOTAL PROBA MEDIE 1000g 100%
R II
1. GRAMINEE - TOTAL 519,2 51,92Setaria glauca 519,2 51,922. LEGUMINOASE - TOTAL 97,5 9,75Medicago sativa 97,5 9,753. CIPERACEE ȘI JUNCACEE - TOTAL4. DIVERSE - TOTAL 383,3 38,33Taraxacum officinale 383,3 38,33TOTAL PROBA MEDIE 1000g 100%
R III
1. GRAMINEE - TOTAL 200,8 20,08Setaria glauca 200,8 20,082. LEGUMINOASE - TOTAL 554,9 55,49Medicago sativa 554,9 55,493. CIPERACEE ȘI JUNCACEE - TOTAL4. DIVERSE - TOTAL 244,3 24,43Taraxacum officinale 244,3 24,43TOTAL PROBA MEDIE 1000 g 100 %
Buletin de analiză botanică – probe recoltate din câmpul experimental nuc, pepiniera Sârca, octombrie 2013
Specia Nr. fiola Tara
Fiola cu probaînainte de
uscare
Fiolacu proba uscată
Substanţă uscată totala
(%)
Umiditate(%)
Substanţă uscată totala
(medie/repetitie)
Setaria glaucaR 1.3 11,89 14,13 12,01 5,36 94,64
6,98R 1.4 12,71 14,8 12,89 8,61 91,39R 1.5 12,3 14,31 12,44 6,97 93,03
Medicago sativa
R 1,6 11,62 13,91 11,79 7,42 92,588,67R 1,7 11,06 13,56 11,26 8,00 92,00
R 1,8 12,54 14,81 12,78 10,57 89,43
Taraxacum officinale
R 1,0 12,91 15,34 13,14 9,47 90,5310,39R 1,1 12,56 15,29 12,84 10,26 89,74
R 1,2 11,15 14,12 11,49 11,45 88,55
Setaria glaucaR 2.1 10,93 13,46 11,03 3,95 96,05
7,59R 2.2 13,27 16,76 13,52 7,16 92,84R 2.3 12,57 14,46 12,79 11,64 88,36
Medicago sativa
R 2.4 11,78 13,6 11,93 8,24 91,768,29R 2.5 11,25 13,83 11,51 10,08 89,92
R 2.6 11,25 12,78 11,35 6,54 93,46
Taraxacum officinale
R 2.7 11,17 14,53 11,5 9,82 90,189,39R 2.8 11,21 15,24 11,64 10,67 89,33
R 2.9 12,57 16,73 12,89 7,69 92,31
Setaria glaucaR 3.1 12,9 14,55 13,09 11,52 88,48
8,42R 3.2 12,33 14,45 12,48 7,08 92,92R 3.3 12,74 14,54 12,86 6,67 93,33
Medicago sativa
R 3.4 12,95 16,24 13,2 7,60 92,407,46R 3.5 11,11 13,89 11,32 7,55 92,45
R 3.6 12,2 15,11 12,41 7,22 92,78
Taraxacum officinale
R 3.7 12,7 15,99 13,1 12,16 87,849,42R 3.8 12,63 16,48 12,94 8,05 91,95
R 3.9 12,61 16,96 12,96 8,05 91,95
Determinarea continutului în substanță uscată totală la principalele specii din covorul ierbos a plantației de nuc (octombrie, 2013)
Producţia de masă verde pe cicluri de păşunat a fost de 3980 - 5700 kg/ha totalizând pe cele trei cicluri17000-17310 kg/ha.
Procentul gramineelor în realizarea producţiei reprezintă 80 - 90%.În condiţiile anului 2013 producţiile sunt în scădere de la ciclul 3 la ciclul 5 cu peste 3000 de Kg/ha (de la
7490 Kg /ha la 4130 Kg /ha).
Ciclul de pășunat Specificare R1 R2 R3 Media
3
Graminee 5850 5670 5760 5760Leguminoase 1260 1400 1140 1260
Buruieni 300 500 600 470TOTAL 7410 7570 7500 7490
4
Graminee 4400 4500 4300 4400Leguminoase 900 750 990 880
Buruieni 400 200 200 270TOTAL 5700 5450 5490 5550
5
Graminee 3500 3400 3600 3500Leguminoase 700 580 600 630
Buruieni - - - -TOTAL 4200 3980 4200 4130
Total
Graminee 13750 13570 13660 13660Leguminoase 2860 2730 2730 2770
Buruieni 700 700 800 740TOTAL 17310 17000 17190 17170
Ciclul
Producţia
Total Consumată Fân+Resturi
To To % To %
C3 30 30 100 - -
C4 22 22 100 - -
C5 17 17 100 - -
Total 69 69 100 - -
Producţia realizată şi consumată pe cicluri de păşunat
Efectivul de ovine
Zona de pașunat este delimitată de gard electric
Specificare UM C3 C4 C5 Media
Oi pe Ha păşunat Cap 24 20 18 21
Ovine kg / Ha păşunat
Kg/ha 3,12 2,60 2,34 2,68
Zile furajare Min. 2,8 2,3 1,9 2,3
Spor mediu zilnic g/oi/zi 86 79/165 72/150 79/165
Producţia carne pe Ha
Kg 97 89 81 89
Încărcătura de animale şi repartizarea producţiei de carne pe cicluri de păşunat
PROIECT 32/228/VCONCLUZII:
Activităţile tehnico ‐ ştiinţifice prevăzute a se desfăşura conform planului de realizare aproiectului au fost îndeplinite, fapt ce va permite desfăşurarea în continuare a fazelorproiectului.
Faze /Activităţi/ Parteneri1 Termene Rezultate/ Documente de prezentare a rezultatelor
Necesar resurse
financiare(valoare-lei)
Faza 6 30.VI. 2014Raport ştiinţific, tehnic şi economic /
Documente justificative.
58.894
12.349
Activitatea 6.1. - Experimentarea modelului experimental propus
Activitatea 6.2. - Analiza potenţialului agroproductiv al modulului experimentat
Conducător proiect – SCDP Iași
Partener 1 – ICDP Iași