continut.doc
TRANSCRIPT
20
Capitolul 1 Noțiuni generale despre transport
Transporturile constituie una dintre cele mai importante componente ale vieţii
socio-economice. Când ne referim la transporturi trebuie să abordăm acest concept
din două perspective:
sisteme;
servicii.
Prin intermediul sistemelor de transport, operatorii sau alte entităţi economice
prestează servicii de transport la cererea clienţilor. Clienţii la rândul lor pot fi persoane
fizice (indivizi) sau persoane juridice. Serviciile de transport pot fi caracterizate prin
faptul că sunt intangibile, iar calitate acestora nu poate fi determinată decât prin calitatea
bazei tehnice cu care se realizează prestaţia (vehicule, infrastructură, confortul
vehiculelor) şi a efectelor prestaţiei (călătorie confortabilă, fără riscuri, în timp scurt etc.).
În ceea ce priveşte serviciile de transport, există un concept ce defineşte foarte bine
legătură dintre aşteptările clienţilor şi prestaţie. Acest concept este nivelul serviciului
(LoS - Level of Service). Variabilele LoS sunt pentru transportul de marfă: preţul, timpul
de transport, regularitatea serviciului (variaţii ale timpului de transport - de exemplu, în
cazul transportului feroviar de marfă, timpul de transport este mai ridicat decât în cazul
transportului rutier dar nu există situaţii limita, în care transportul să întârzie foarte mult,
cum este cazul transportului rutier), disponibilitatea echipamentelor specializate,
probabilitatea de pierdere şi distrugere; iar pentru transportul de călători: preţul, durata
călătoriei, frecvenţa serviciului, confortul, regularitate (în cazul transportului de călători,
acest indicator este foarte important pentru situaţiile în care se utilizează mai multe
moduri de transport de exemplu, situaţia în care un călător trebuie să ajungă la aeroport la
o anumită ora şi are de ales între autobuz şi metrou de suprafaţă, durata călătoriei este
mai redusă cu autobuzul dar va utiliza metroul datorită regularităţii scăzute a acestui
mijloc de transport - orar fix, fără întârzieri).
20
Prin sistem de transport se înţelege totalitate mijloacelor, instalaţiilor şi echipamentelor
de transport, grupate după un anumit criteriu. Aceste criterii se pot diferenţia astfel:
Criteriul tehnic - prin sistem tehnic de transport se înţelege totalitatea
mijloacelor de transport, a infrastructurii aferente, definit prin utilizarea unei anumite
tehnici de efectuare a deplasării. Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt:
sistemul de transport rutier - componentele principale ale acestuia fiind vehiculul,
calea de rulare (drumul) şi instalaţiile de semnalizare şi dirijare;
sistemul de transport feroviar - componentele principale ale acestuia fiind
locomotivele, vagoanele, calea de rulare (cale ferată), staţiile şi triajele, instalaţiile
de dirijare a circulaţiei;
sistemul de transport pe ape interioare - componentele acestui sistem de transport
fiind: calea de navigaţie (canale, fluvii, lacuri, râuri), porturile şi navele;
sistemul de transport maritim - componentele principale sunt: navele şi porturile;
sistemul de transport aerian - componentele principale ale acestuia sunt:
aeronavele, aeroporturile şi sistemele de dirijare ale traficului aerian;
sistemul de transport prin conducte - componentele de baza ale acestuia sunt
conductele şi staţiile de pompare. În cazul acestui sistem de transport, deplasarea
este efectuată doar de către materia care trebuie transportată.
Criteriul geografic după acest criteriu se identifica totalitate mijloacelor,
instalaţiilor şi echipamentelor de transport care acţionează pe un teritoriu dat. Astfel se
pot defini următoarele sisteme geografice de transport:
<> sistemul de transport industrial sau intern;
<> sistemul de transport urban, de călători şi de mărfuri;
<> sistemul de transport suburban, de călători şi de mărfuri;
<> sistemul de transport interurban, de călători şi de mărfuri;
<> sistemul de transport naţional;
<> sistemul de transport continental (european);
<> sistemul de transport intercontinental.
20
Criteriul organizatoric - prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate
toate mijloacele, instalaţiile şi echipamentele de transport care sunt în proprietatea sau
responsabilitate unei entităţi organizatorice. Astfel, sistemul organizatoric de transport
este definit de denumirea entităţii respective. De exemplu, sistemul de transport al RATB
(sistemul de transport public urban de suprafaţă aflat în proprietatea entităţii Regia
Autonomă de Transport Bucureşti).
Criteriul obiectului transportului- transporturile se împart în:
» transporturi de marfă
» transporturi de călători (de persoane);
Criteriul integrării în procesul de producţie- acest criteriu evidenţiază două
sisteme de transport: tehnologic şi de uz general. Transporturile tehnologice sunt cele
care apar în cadrul unui proces de producţie (de exemplul, transportul materiei prime de
la depozit la hala de producţie în cadrul unei fabrici) iar cele de uz general sunt toate
celelalte.
1.1 Tipuri de transport
Transportul terestru este cea mai răspândit ă formă de transport. Oamenii pot
să se deplaseze prin propriile forțe sau cu ajutorul unor
mijloace de transport ce folosesc forța umană, cum ar fi bicicleta, sau pot folosi tracțiunea
animală, pentru a tracta căruțe sau alte tipuri de atelaje. Cea mai răspândit ă și
eficientă formă de transport terestru folosește vehicule dotate cu motoare alimentate cu
combustibil lichid.
În România sistemul de transport terestrueste reprezentat astfel:
>transport feroviar - căi ferate: total: 11380 km din care electrificată: 3971 km;
>transport rutier de persoane - rețea de drumuri: 198817 km, asfaltată: 60043 km,
neasfaltată: 138774 km (statistica anului 2003);
20
>transport rutier de marfa - rețea de drumuri: 198817 km, asfaltată: 60043 km,
neasfaltată: 138774 km (statistica anului 2003);
>transport prin conducte - rețea de transport prin conducte: gaz-3508 km; petrol-
2427 km (statistica anului 2004).
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalități de transport,
ocupând în traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mărfuri
transportate.
Societățile feroviare au depus eforturi susținute în dezvoltarea și perfecționarea
materialului rulant, precum și în organizarea și expedierea mărfurilor, în vederea
reducerii duratei de transport și a micșorării prețului de transport. Transporturile feroviare
au păstrat avantajele deținute față de celelalte modalități de transport:
Asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmică;
Obținerea unei anumite regularități din punctul de vedere al timpului de transport,
datorită modului de organizare și independenței față de condițiile atmosferice;
Realizarea unei integrități mai mari a mărfurilor în timpul transportului, pentru
căriscul de avariere este mai mic în comparație cu alte modalități de transport;
Incasarea mult mai rapidă a contravalorii mărfurilor transportate, pentru căîncărcarea se
face când marfa a
fost predată, iar negocierea documentelor se face după expedierea fiecărui vagon;
O anumită siguranță în privința primirii mărfurilor de către cumpărător, deoarece
societățile de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat;
20
Simplitatea expedierii mărfurilor și cunoașterea din timp a tarifelor, ce permite
expedierea mărfurilor fără o pregătire prealabilă deosebită și cunoașterea cheltuielilor
încă înainte de efectuarea transportului;
Transportul rutier efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu
ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.
Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarcă faptul că dispun de o
mare mobilitate, putând fi întrebuințate, în funcție de vreme, pe orice fel de drum.
Transportul auto oferă posibilitatea încărcării mărfii direct de la punctul de expediere și
descărcarea ei direct la punctul de destinație, fără a fi necesare transbordări și manipulări
suplimentare.
Mijloacele de transport auto se deplasează cu viteze mari ca urmare a vitezei
comerciale mariși a simplității operațiunilor tehnologice de încărcare și descărcare. Ele se
pot pregăti rapid și ușor în vederea efectuării transportului, necesitând cheltuieli reduse în
acest scop.
Transportul auto oferă cea mai mare eficiență pe distanțe scurte.
20
Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de transport luxos și
prohibitiv. Astăzi el este preferat de cei care vor să se deplaseze repede și de cei care au
de transportat mărfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât
avioane mixte, pentru pasageri și mărfuri, cât și avioane speciale pentru transportul
mărfurilor. Din punct de vedere comercial, avioanele pot fi încărcate în regim de linie,
ceea ce implică un trafic regulat, și în regim de charter (curse neregulate), curse pe
bază de contracte intre companiile aeriene și diferiti beneficiari ce doresc să exploateze
pe o perioadă determinată avioanele luate în chirie.
Decolarea și aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile
autorizate.
Aeroportul este aerodromul deschis operațiunilor comerciale.
Transportul aerian efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu ajutorul
aeronavelor.
Printre particularitățile tehnico-economice ale transportului aerian se numără:
rapiditatea - este caracteristica esențială a transportului aerian. Aceasta este
evidențiată de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalată de
nici un alt mijloc de transport;
regularitatea - constă în aceea că transportul aerian se efectuează după un
program precis în orice perioadă a anului, atât ziua, cât și noaptea;
oportunitatea – se refer ă la faptul că acest mod de transport pune la dispoziția
celor interesați, oricând și oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai
modern mijloc de transport.
Transportul aerian a revolutionat transportul global, reducând dramatic timpul necesar
călătoriei pe mari distanțe. Călătoriile peste oceane, care ar fi putut dura săptămâni sau
chiar ani, acum pot fi făcute în câteva ore.
20
Transportul naval
Având în vedere progresul economic general al socie tatii, în ultimul deceniu s-
a înregistrat o crestere fara precedent a comertului mondial, a transportului de materii
prime de baza necesare industriei, agriculturii cât si a sch imburilor de produse finite.
Pe de alta parte, intensificarea schimburilor comerciale între tari aflate în diferite zone
geografice, participarea tarilor respective la acest proces reprezinta o conditie necesara
pentru impulsionarea progresului economic si social al fiecarei regiuni geografice.
Transportului maritim îi revine un rol esential în realizarea circulatiei marfurilor, atât din
punct de vedere cantitativ cât si ca operativit ate, rol conferit de aspecte cum ar fi:
costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de marfuri care pot fi transportate;
caracterul complex si diversificat al schimburilor comerciale;
cresterea numarului de participanti la aceste schimburi.
Cele trei elemente esentiale care stau la baza definirii transportului maritim sunt
urmatoarele:
>marfurile, caracterizate printr-un volum mare si o valoare ridicata;
>navele, ca mijloc de transport care încorporeaza un nivel de tehnicitate si al
investitiilor ridicat;
>porturile, ca noduri de transbordare precum si instalatiile de operare din cadrul
acestora.
Având în vedere aceste elemente se poate afirma c ă, transportul maritim
reprezintă o activitate economică deosebit de complexă, având un caracter na țional si
internațional, ce trebuie gândit si desf ășurat atât în func ție de necesități, cât si pentru
asigurarea rentabilita ții.
20
Capitolul 2 Transportul animalelor vii
» Transportul animalelor vii se realizeaza prin toate cele patru mari categorii de
transport:
Transport aerian;
Transport feroviar;
Transport naval;
Transport rutier
Pentru transportul unor animale vii indiferent de mijlocul de transport ales se ţine
seama de o serie de norme.
Dintre aceste acte enumerăm:
1 Contract client
2 Contract depozit
3 Contract de garanţie
4 Contract de împrumut de folosinţă comodat
5 Contract de închiriere
6 Contract individual de muncă
7 Contract de garanţie
8 Contract de transport
9 Procura de obţinere a unei vize de tranzit
10 Declaraţie sanitară 1
11 Declaraţie sanitară 2
12 Fişă sanitară
13 Memoriu veterinar.
Ca în cazul oricărui transport se are la bază elaborarea unui progra. Voi arata un
exemplu de astfel de itinerar in exemplul de mai jos:
EXEMPLU
S-a marcat cu roşu localităţile de staţionare ale mijlocului de transport.
Traseul Vaslui - Sydney.
Localităţile în care s-a staţionat în vederea schimbării conducătorului de locomotivă şi
asistentului acestuia dar şi pentru hranirea animalelor.
20
Vaslui – Bîrlad – Tecuci – Râmnicu Sărat – Buzău Bucureşti – Ruse.
Ruse – Kotei – Stralclzha – Malca –
Tărnovo – Istambul – Izmil
Izmil – Konza – Adana
Adana – Gaziantep – Kurkuk
Kurkuk – Kermănsah –Shiruz
Shiruz – Zaheden
Zaheden – Hyderbad
Hiderbad – Indore
Indore – Ranchi
Ranchi – Dhaka – Monzwa
Monuwa – Taunggyi – Nakhon Ratchasima
Nakhon Ratchasima – Hat Yai
Hat Yai – Kuala Lampur – Singapore
Singapore – Darvin (naval)
Darvin – Tennant Creek
Tennant Creek – Moient Iso Barcaldine
Moient Iso Barcaldine – Sydnez.
2.1 Elaborarea traseului
Organizarea transportului are la baza o documentaţie priind animalul
transportat, un certificat de origine.
20
Descrierea animalului (în cazul nostru vom lua ca exemplu bovinele) :
Rasă Holstein-friza
Este o rasă cu provenienţă din statele unite fiind caracterizată pentru producţia
ridicată de lapte.
Eoropeni au sesizat acest lucru că în gaspodarii taradi doreau să sadisfaca cerinţele
pieţei atât pentru cerinţele lactate cât şi pentru cele de carne. În state intrerinderile mari
specializate în creşterea bovinelor şi utilizarea mulsului automat au dus la selecţia
animalelor numaipentru prouctia de lapte.
În selecţia realizată pentru formarea acestei rase s-au urmărit caractere că şi producţia
ridicată de lapte şi adaptivitatea la mulsul mecenic (mulsul mecanic a fost introdus la
incepotol formări acestei rase!), un alt rol important îl relizeaza şi conditile de mediu.
Amelioratorii au încercat să schimbe cât mai puţin în mediu înconjurător încercând să fie
cât mai aoropiati de condiţiile naturale. Totdeauna au folosit mijloacele cele mai simple şi
cele mai ieftine.
Toate acestea au dus la formarea unei rase care nu are nevoie de condiţii speciale
deosebite de întreţinere şi este uşor adaptativă la canditile climatice, se poate foarte bine
întreţine şi în hale parţial acoperite în sistem liber în grup rezistând foarte bine şi la
temperaturi scăzute.
20
Din punct de vedere nutritional necesita conditii de intretinere bune datorita
genotipului care a fost orientat spre o digestie activa si o productie cat mai mare de lapte.
Daca conditile nutritionale nu sunt asigurate in primul rand isi va pierde conditia fizica,
capacitatea de reproductie si in ultimul rand va scade productia lactata (este o rasa care se
„sacrifica”). Indicele de reproductie se poate ameliora cu o furajare uscata adecvata
deoarece deficientele aparute probabil nu au o baza genetica si se datoreaza dereglari
metabolice aparute ca urmarea a superproductiei lactate.
2.2 Încarcarea animalelor
Măsuri premergătoare încărcării bovinelor in vagoane de cale ferată
În ţara noastră, măsurile privind dezinfecţia mijloacelor de transport sunt prevăzute
în articolul 40 din Decretul nr. 167 ca şi în instrucţiunile ce însoţesc acest decret. De
asemenea CFR – ul ca factor interesat şi responsabil în rezolvarea acestor probleme a
emis o serie de instrucţiuni relative la taxarea, organizarea şi efectuarea operaţiilor de
curăţire şi dezinfecţie a vagoanelor.
Conform acestor instrucţiuni, este obligatoriu curăţirea spălarea şi dezinfectarea
vagoanelor de cale ferată în care s-au / s-ar transporta animale domestice şi sălbatice vii
şi păsări vii. Pentru realizarea acestui scop CFR a organizat în perimetrul sau în
apropierea staţiilor cu volum mare de încărcare şi descărcare de vietăţi sau în staţiile de
dispoziţii şi de triaje unde se colectează vagoane care au servit la un astfel de transport,,
staţii pentru spălarea şi dezinfecţia vagoanelor de marfă (S.S,D,V).
În figura următoarea sunt prezentate spălarea exterioară a vagoanelor.
20
de asemenea spălarea exterioară se poate face şi automat. Fig de mai jos
Staţiile pentru spălare şi dezinfecţia vagoanelor de marfă trebuie să aibă
următoarele amenajări şi instalaţii.
o platformă pentru curăţirea şi spălarea vagoanelor cu suprafaţă betonată. Pe platformă se
găsesc două sau mai multe linii aşezate în curbă pentru a da o înclinaţie vagoanelor şi a
permite astfel scurgerea mai uşoară şi completă a lichidelor de pe pardoseala acestora
un generator de aburi care furnizează apă caldă la o presiune de 5 – 6 atmosfere şi o
temperatură de 50…60 grade.
În acelaşi perimetru se găsesc şi staţiile de preparare a soluţiilor de
dezinfectare a vagoanelor
20
sursă de apă potabilă pentru salubrizarea vagoanelor
platformă pentru depozitarea gunoiului amplasată la circa 50 metri de capătul
platformei de curăţire şi spălare şi la o distanţă cât mai mare de sursa de
aprovizionare cu apa potabilă.
crematoriu construit la capătul platformei de bălegar.
grup social cu camere vestiare, duşuri WC-uri cameră pentru spălare şi
dezinfectarea echipamentului de protecţie.
magazie pentru unelte şi materiale.
De asemenea la vagoanele în care au existat cadavre sau animale infectate cu
germeni sporulaţi (antrax cărbune emfizematos etc.) dezinfecţia se completează cu
flacăra unei lămpi cu benzină.
După terminarea dezinfecţiei, este interzisă pătrunderea persoanelor în vagoane.
Acestea sunt lăsate pe linia de aşteptare timp de 2 ore până se usucă soluţia
dezinfectantă..
După efectuarea unei ultime inspecţii de către personalul sanitar
veterinar uşile vagoanelor sunt închise şi sigilate, în vederea efectuării
transportului de animale vii.
2.2.1 Incărcarea bovinelor
20
Pentru a putea încărca animalele în vagoane trebuie ca aceste sa aibă
documentul de origine al animalului.
De asemenea este necesar de următorul minim de documente:
Declaraţie pe propria răspundere a veterinarului (-ilor) care a (au) făcut
verificarea bovinelor
Declaraţie pe propria răspundere cu privire la normele igienico sanitare
Fişa de prezentarea a sediului şi documentaţia de activitate.
Memoriu tehnic.
Sta
rea
de
în
treţ
iner
e
Dez
volt
area
co
rpor
ală
Sup
rafa
ţă p
e ca
p an
imal
Suprafaţa vagoanelor în m2
14-14,99
15-15,99
16-16,99
17-17,99
18-18,99
20-20,99
21-21,99
22-22,99
25-25,99
26
Nr de animale ce se încarcă într-un vagon
Sla
ba s
au
în
star
e ob
işnu
ită Mici 1.2 12 13 14 15 16 17 18 19 21 10
Mijlocii 1.4 10 10 12 12 13 14 15 16 18 25Mari 1.5 9 9 11 11 12 14 14 15 17 24
Jum
ătat
e în
grăş
ate Mici 1.4 10 11 12 13 13 15 16 16 18 25
Mijloci 1.5 9 10 11 11 12 13 14 15 17 26Mari 1.6 9 9 10 10 11 13 13 14 16 22
bine
în
grăş
ate
Mici 1.6 9 10 10 11 11 13 13 14 16 22Mijloci 1.8 8 9 9 10 10 12 12 12 14 20
Mari 1.9 7 8 8 9 9 11 11 12 13 18
După îndeplinirea condiţiilor se trece la încărcarea bovinelor.
Obs.1 Cum animalele sunt vii va trebui transportat şi hrana şi apa în vederea
hrănirii şi adăpării animalelor
Caracteristicile vagoanelor şi capacitatea de încărcare
Suprefeţele necesare şi numărul maxim de bovine adulte şi bivoli admis la
transportul în vagoane de diferite suprafeţe.
Cu roşu s-a reprezentat varianta de vagon aleasă, de cca 17,99 m2 în care intră 10 bovine jumătate îngrăşate mari
Obs.2 Considerăm că bovinele nu au ajuns la maturitate.
Caracteristicile vagoanelor de transport hrana, apă şi bovine
20
Vagoane G1a - G1c [pe doua osii]
Tip: GbhsFolosire: mare capacitate pentru marfa (animale)
Aceste doua tipuri de vagoane sunt dotate cu un planseu din lemn, 4 carlige de ancorare, 24 inele pentru ancorarea incarcaturii. Vagonul G1a are 16 ferestre mici cu obloane culisante externe care asigura aerisirea, pe cand modelul G1c are numai 12. Caracteristici G1a G1c Capacitate (m³) 90,000 90,000
Superficia pavajului (m²) 33,000 33,000
Lungimea planseului pentru incarcatura (m) 12,730 12,730
Latimea planseului pentru incarcatura (m) 2,620 2,660
Usi laterale 1 pe latura 1 pe latura
Deschiderea usilor (h x l) - (m)2,150 x 2,5002,150 x 4,000
2,150 x 4,000
Inaltimea planului de incarcare de la sina la vagonul gol (m)
1,235 1,235
Lungimea cuprinzand tampoanele (m) 14,020 14,020
Tara medie (t) 14,500 14,500
Limita incarcaturii potrivit categoriei liniei parcursului (t)
da la 17,5 la 25,5da la 17,5 la 25,5
Paleti EUR transportabili in strat30 (800 x 1200)24 (1000 x 1200)
30 (800 x 1200)24 (1000 x 1200)
Vagon G20 [cu doua semivagoane a cate doua osii fiecare]
Tip: Gabs
20
Folosire: pentru transportul de marfa (animale) care are o mare capacitate de incarcare
Vagonul G20 este dotat cu 10 deschideri in partea inalta a peretilor laterali care asigura aerisirea ambientului. Accesul la operatiunile de incarcare se face prin doua usi culisante situate de fiecare parte a peretilor. Toate vagoanele din aceasta serie sunt dotate cu usite de aerisire sus sau jos. Caracteristici Model G20 Capacitate (m³) 137,000
Superficia pavajului (m²) 53,000
Lungimea planseului pentru incarcatura (m) 20,400
Latimea planseului pentru incarcatura (m) 2,590
Usi laterale 2 pe latura
Deschiderea usilor (h x l) - (m) 2,150 x 4,000
Inaltimea planului de incarcare de la sina la vagonul gol (m) 1,190
Lungimea cuprinzand tampoanele (m) 21,700
Tara medie (t) 27,500
Limita incarcaturii potrivit categoriei liniei parcursului (t) da la 37,0 la 53,0
Paleti EUR transportabili in strat50 (800 x 1200)40 (1000 x 1200)
20
Seria Zas(3) Lungimea intre tampoane (mm) 12660
Ampatamentul vagonului (mm) 7120
Lungimea recipientului peste funduri (mm) 9380
Diametrul interior al recipientului (mm) 2200
Capitolul 3 Transportul animalelor de companie
Animalele, pãsãrile, reptilele, pestii si insectele vii nu pot fi transportate, de regulã, în
vagoanele de cãlãtori.
Exceptii: În vagoanele de cãlãtori pot fi primiti la transport câini însotiti.
Transportul câinilor însotiti, este admis numai pentru cei prevãzuti cu botnitã,
tinuti în lesã pe podeaua vagonului, în compartimente, în vagoane la clasa a 2-a,
dacãniciuncãlãtor nu protesteazã.
În caz de obiectii ridicate de cãlãtori, agentul operatorului de transport
feroviar public de cãlãtori sau organul de control, în cazuri bine justificate, poate
interzice cãlãtoria cu aceste animale.
Cãlãtorul, proprietar al câinelui, este obligat sã mentinã curãtenia pe toatã durata
cãlãtoriei, având asupra sa materiale de igienizare, în caz contrar va fi tratat
conform reglementãrilor legale în vigoare.
20
Câinii, pisicile si animalele mici, purtate pe brate, precum si pãsãrile mici în
colivii se pot transporta fãrã platã, dacã nici un cãlãtor nu protesteazã.
În caz de obiectii ridicate de cãlãtori, agentul operatorului de transport feroviar
public de cãlãtori sau organul de control, în cazuri bine justificate, poate interzice
cãlãtoria cu aceste animale.
Important:
Este interzis accesul în trenurile de călători a câinilor periculoşi- câinii de luptă şi
de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull,
Bandog şi metişii lor.
Accesul în trenurile de călători a câinilor din rasele American Staffordshire
Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro,
Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor este permis,numai dacă
aceştia poartă botniţă, au carnet de sănătate şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană
care îndeplineşte următoarele condiţii:
să aibă vârsta minimă de 18 ani;
să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei.
În caz de obiecţii din partea celorlalţi călători, personalul de tren va îndruma călătorul,
proprietar al câinelui, împreună cu câinele, în alte compartimente sau la capătul
culoarului.
3.1 Legislatia privind transportul animalelor
Înainte sa-i faci bagajul animalului de companie, trebuie sa te interesezi la
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara (ANSV) despre conditiile care se impun la vama
20
tarii de destinatie. De asemenea, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) sunt
disponibile conditiile de calatorile cu animale de companie pentru fiecare tara în parte.
„Pentru circulatia în tarile din Uniunea Europeana, stapânul nu are nevoie decât de un
pasaport legalizat de ANSV, care sa certifice efectuarea vaccinului antirabic si existenta
microcipului de identificare. Pasaportul european si microcipul se obtin de la cabinetul
veterinar, iar vaccinul antirabic, daca nu este facut anual, trebuie facut cel putin cu 21 de
zile înainte de plecarea din tara”, a explicat, pentru capital.ro, Otilia Sulea, medic
veterinar la clinica Trivetorex.
Cu toate acestea, în UE sunt câteva exceptii care pun mai multe conditii. Spre
exemplu, vacanta în Marea Britanie cu petul este exclusa, pentru ca autoritatile impun o
perioada obligatorie de carantina de 6 luni. Malta, Irlanda si Suedia sunt, de asemenea
alte tari din spatiul UE care au conditii în plus.
Pentru tarile din afara blocului comunitar, animalutul trebuie sa prezinte la vama, pe
lânga pasaport, si un certificat de transport international. Trebuie avut în vedere faptul ca
sunt multe state din afara continentului care nu permit trecerea, înainte ca „însotitorul” sa
nu fie tinut o perioada în carantina, între 1-6 luni, conditie care exclude vacanta cu
animalul de companie, dar si altele care impun diferite tipuri de vaccinuri si tratamente.
Fie ca e vama din aeroport, feroviara sau rutiera aveti nevoie de aceleasi documente, însa
trebuie tinut cont si de conditiile tarilor de tranzit. De îndata ce petul are toate actele în
regula intervine problema transportului. Si la acest capitol, cercetarile se fac tot din timp.
Daca trebuie sa va deplasati cu avionul, înainte sa cumparati biletele trebuie sa
anuntati compania aeriana ca aveti un animal de companie, pentru ca fiecare operator are
un regim propriu.
În general, „pasagerii cu coada” nu pot calatori în cabina daca au greutatea mai
mare de 7 kg, cu tot cu transportor, astfel ca mai mult pisicile si câinii de talie mica pot fi
considerati bagaj de mîna. La Tarom greutatea maxima este de 5 kg, iar la Blue Air si Air
France de 6 kg, la Lufthansa – 8 kg. Wizz Air, spre exemplu, nu accepta animalele, nici
în cabina nici în cala, cu exceptia câinilor însotitori pentru persoanele cu dizabilitati.
Este foarte important sa mai întrebati operatorul aerian despre politica de
transport al animalelor vii pe care o aplica, pentru ca si custile trebuie sa îndeplineasca
anumite conditii. Informatii utile puteti gasi si pe site-ul fiecarei companii aeriene.
20
3.2 Transportul de animale in cabina de
pasageri
Daca doriti ca animalul dvs. de companie sa calatoreasca in cabina de pasageri,
trebuie sa faceti rezervare pentru acesta. Moldavian Airlines accepta la transport
animalele de companie intr-o cusca standard, pe care trebuie sa o furnizati dvs.
In cabina de pasageri pot fi transportati numai caini si pisici, in limitele specificate
mai jos.
Se accepta o singura cusca de animale per pasager.
In ceea ce priveste dimensiunile maxim acceptate pentru transportul animalelor de
companie, acestea sunt urmatoarele:
Cusca nu trebuie sa depaseasca I26xL50xl35 cm (I = inaltime, L = lungime, l =
latime)
Greutatea custii si a animalului nu trebuie sa depaseasca in total 6 kg. Daca se
depasesc aceste dimensiuni si greutati, animalul nu poate calatori in cabina de
pasageri, ci va fi transportat in cala de bagaje.
Va rugăm să luaţi în considerare că numărul animalelor transportate pe un zbor
este limitat la maximum 4 pe aeronavele de tip Fokker 100 şi maximum 6 pe
avioanele de tip Boeing 737. Dacă nu reuşiţi să faceţi rezervare pentru animalul dvs.
de companie, Moldavian Airlines poate garanta transportul acestuia numai în măsură
20
în care nu se depăşeşte numărul total de animale acceptate pe zborul dvs. şi dacă
dimensiunile şi greutatea se află în limitele specificate.
Înainte de a va lua animalul de companie cu dvs., e bine să cunoaşteţi
Nu veţi putea stă pe rândul prevăzut cu ieşirile de urgenţă şi nici pe rândul 1.
Trebuie să depozitaţi cuşcă sub scaunul din faţă dvs. Asiguraţi-va că, în cazul în
care cuşcă se răstoarnă, conţinutul acesteia nu se va scurge în afară, iar animalul
poate să stea într-o poziţie normală.
Cuşcă trebuie să fie fabricată dintr-un material rezistent la muşcături şi care nu
permite scurgerea de lichide; această trebuie să asigure o ventilaţie suficientă
chiar dacă este închisă.
Animalul trebuie să încapă în întregime în container într-o poziţie firească.
Animalul trebuie ţinut în cuşcă pe tot parcursul zborului.
Trebuie să va asiguraţi că animalul dvs. de companie:
Este curat.
Este sănătos (vi se va cere să arătaţi paşaportul internaţional de călătorie pentru
animalul dvs. )
Deţine certificatele de vaccinare corespunzătoare
Nu este gestant
Tarife aplicabile transportului de animale în cabina
Pe zborurile internaţionale se va aplică o taxa de 75.00 euro per cuşcă pentru un
zbor numai dus.
Pe zborurile interne se va aplică o taxa de 75.00 euro (TVA inclus) per cuşcă
pentru un zbor numai dus.
TRANSPORTUL DE ANIMALE ÎN CALA DE BAGAJE
> Animalele vii pot fi transportate în cala aeronavei că bagaj de cala
> În general se pot transporta câini şi pisici
> Este necesară o notificare prealabilă la momentul rezervarii
20
> Animalele sunt acceptate doar dacă sunt ţinute în cuşti speciale de transport
aerian şi se încadrează în limitele impuse animalelor vii permise pe respectivul zbor
(spre exemplu, lungimea firului blănii, numărul maxim de animale pe zbor, rasă, sex
etc.)
Moldavian Airlines nu furnizează astfel de containere speciale; acestea trebuie să
vi le procuraţi dvs.
Proprietarul animalului trebuie să posede toate documentele necesare pentru
transportul acestuia
Va rugăm să luaţi înconsiderare că numărul animalelor transportate pe un zbor
este limitat la maximum 3 per cala pe aeronavele de tip Fokker 100 şi pe avioanele
de tip Boing 737. Dacă nu reuşiţi să faceţi rezervarepentru animalul dvs. de
companie,Moldavian Airlines poate garanta transportul acestuianumai în măsură în
care nu se depăşeşte numărul total de animale acceptate pezborul dvs.
Tarife aplicabile transportului de animale în cala de bagaje
Moldavian Airlines va aplică o taxade 75.00 euro pentru transportul în cala al unui
animal (AVIH) care cântăreşte pânăla 25kg (inclusiv cuşcă)
Moldavian Airlines va aplică o taxa de 150.00 euro pentru transportul în cala alunui
animal (AVIH) care cântăreşte peste 25kg (inclusiv cuşcă)
Nu se vor percepe taxe în cazul în care animalul acompaniază pasageri cu deficienţe
de vedere sau pasageri cu mobilitate redusă (PRM).
REGLEMENTĂRI
Luând în considerare prevederile CE nr. 998/2003 privind cerinţele sanitar-
veterinare aplicabile circulaţiei necomerciale ale animalelor de companie din ţările
non-UE către ţările UE, va informăm următoarele:
Moldavian Airlines nu va acceptă pe zborurile KIV-LTN şi LTN-KIV animale de
companie, PEŢC şi AVIH, că urmare a reglementărilor foarte stricte aflate în
vigoare.
Luând în considerare prevederile Ordinului 49/2011 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind condiţiile sanitar-veterinare pentru introducerea pe
teritoriul României a animalelor de companie provenite din ţări terţe în scopul
20
circulaţiei necomerciale şi procedura de control sanitar-veterinar al acestor animale
la punctele de intrare a călătorilor, va informăm următoarele:
Introducerea pe cale aeriană în România a animalelor de companie provenite din
state non-UE (ex: Republica Moldova, Ucraina), animale de companie care nu sunt
destinate vânzării sau transferului de proprietate şi sunt însoţite de proprietarul lor
sau de o persoană fizică responsabilă de acestea, nu poate fi acceptată.
Capitolul 4 Transportul pe mare al animalelor
Din totdeauna acestui gen de transport i s-a dat o importanta mai mica in comparatie
cu al celorlalte marfuri. Aceasta situatie a fost determinata de conditiile dificile de
transport pe mare, de existenta unor nave cu amenajari improvizate, care satisfaceau
cerintele transportului doar pe distante scurte si cu pierderi foarte mari si de faptul ca
majoritatea armatorilor considerau incarcatura de animale prea riscanta, raspunderea
riscurilor trebuind sa revina in totalitate numai propietarilor acestor bunuri. Desi a pierdut
din importanta avuta initial, totusi se poate afirma ca transportul pe mare al animalelor vii
cu nave special amenajate – a contribuit la dezvoltarea continua a
schimburilor comerciale. Pentru a satisface cerintele consumatorilor din tara
respectiva, numerosi importatori cumpara si transporta pe mare animale vii,
destinate sacrificarii immediate dupa debarcare sau le mentin la ingrasat o
perioada de timp inaintea sacrificarii.
Tarile cu mare volum de export de animale vii sunt Australia, Argentina, Noua
Zeelanda, Uruguai care dispun de mari suprafete de pasunat, iar in Europa sunt Olanda si
Danemarca. Tarile cu import masiv sunt sunt indeosebi tarile arabe din Golful Persic si
din nordul Africii.
Pana la inceputul anului 1930 traficul de animale vii se efectua cu nave
conventionale improvizate cu amenajari reduse, din care cauza numarul de animale
transportate atingeau aproximativ 1500 de capete. Dupa acest an s-au proiectat si
20
construit primele nave speciale pentru aceasta carausie, care asigura conditii mai bune de
transport, pe distante mai mari, iar pierderile sunt simtitor mai mici. Dar, incepand din
acelasi an, a aparut si o tehnologie noua de conservare a carnii, aceea a congelarii.
Mijloacele de transport frigorifice au dus la scaderea transportului de animale vii, care s-a
restrans numai la cateva zone ale globului: Golful Persic, Orientul Mijlociu, Nordul
Africii si America de Sud.
Ca si celelalte marfuri transportate pe mare, incarcaturile de animale vii au la baza un
contract de transport, iar pe timpul navigatiei pe mare, aceste animale sunt asigurate ca
orice alta marfa.
Din punctul de vedere al transportului maritime se disting trei grupe:
a) animale pentru sacrificiu – care formeaza principala categorie;
b) animale cu destinatie speciala (animale selectate pentru reproducere si un procent
mic de cabaline pentru concursuri si intreceri sportive);
c) animale salbatice pentru gradinile zoologice.
Principalele specii de animale pentru sacrificiu sunt: ovinele, bovinele si in masura
mai mica porcinele.
Ovinele, constituie procentajul maxim de animale vii transportate pe mare,
format din specimenele mature destinate sacrificarii si din tineret ovin pentru
reproducere si imbunatatirea anumitor rase pentru lana. Principalii importatori
sunt statele islamice din Mediterana, Orientul Mijlociu si Golful Persic.
Ovinele speciale pentru reproducere, selectie si pentru lana au ruta Australia
si Noua Zeelanda spre Europa, inclusiv spre Constanta, precum si din Olanda
si Danemarca spre toate punctele globului.
Bovinele formeaza a doua categorie ca importanta. Ele sunt transportate
pentru sacrificare, iar un procentaj mai mic pentru reproducere si pentru
imbunatatirea rasei. Principalele state exportatoare sunt Argentina si Statele
Unite ale Americii pentru toate tarile, dar mai ales pentru statele in Europa de
Vest si Orientul Mijlociu. State exportatoare de reproducatori pentru toata
lumea sunt si Olanda si Danemarca.
Porcinele, destinate sacrificarii si-au pierdut astazi din importanta datorita
dezvoltarii transportului de carne congelata, atat cu nave specializate, cat si in
20
containere frigorifice. Principala tara exportatoare de porcine pentru Europa
de Vest este Argentina. Statele industrializate din Europa de Vest le sacrifica
si dupa congelare in conditii speciale, le exporta altor tari.
Cabalinele (in care sunt incluse si speciile: magari, catari, ponei, armasarii
salbatici) sunt importate in special pentru reproducere, selectie si pentru
concursuri hipice. Principala ruta de transport este Australia – Europa – SUA.
Exportatorii de cabaline sunt si Mongolia si unele state arabe.
Transportul diferitelor animale salbatice pentru gradinile zoologice au un character
cu totul ocazional, iar cel al pasarilor de tot felul destinat sacrificarii si in alte scopuri
si-a pierdut din importanta.
4.1 Nave specializate pentru transportul animalelor
Dezvoltarea continuă a schimburilor între ţări în ultimii ani a condus la
intensificarea comerţului internaţional ceea ce a avut că urmare dezvoltarea fără
precedent a flotei maritime de transport şi odată cu ea şi a navelor de transport al
animalelor vii. Avându-se în vedere importurile masive de animale vii în Orientul
Mijlociu, o serie de nave au fost transformate şi amenajate pentru acest gen de transport.
De asemenea au fost construite nave multifuncţionale pentru transportul animalelor vii la
ducere şi autoturismelor la întoarcere.
Navele pentru transportul animalelor trebuie să aibă o capacitate care să asigure
spaţiul regulamentar primirii la bord şi a desfăşurării activităţii zilnice până la destinaţie.
Amenajările speciale trebuie să asigure condiţiile necesare de hrănire, adăpare, mişcare şi
odihnă. Navele trebuie să aibă o viteză corespunzătoare necesară asigurării unei durate
optime de parcurgere a distanţelor stabilite pe diferite relaţii. Trebuie să aibă spaţii
suficiente pentru depozitarea nutretului pe toată durata călătoriei. Nava specializată
pentru acest transport va trebui să fie dotată cu un sistem de ventilaţie corespunzător care
să elimine în permanentă aerul viciat. Sistemul de drenaj trebuie să fie eficace pentru
asigurarea în permanentă a curăţeniei tancurilor. Instalaţia de păstrare şi distribuire a apei
20
trebuie să asigure adăparea după un program bine stabilit pe durata călătoriei. În general,
navele moderne trebuie să asigure astfel de condiţii pe timpul transportului încât să
răspundă condiţiilor igienico-sanitare de prevenire a maladiilor contagioase şi chiar de
efectuare a unei dezinfectii pe timpul marşului.
Pe toată durata transportului pe mare se vor lua măsuri de protecţie
corespunzătoare de prevenire a vătămării animalelor, urmărindu-se că la destinaţie
pierderile să fie minime.
Flota noastră este dotată cu trei nave pentru transportul animalelor: navele
Piatră Neamţ şi Vatra Dornei special amenajate şi nava Sinaia reamenajată că nava
specializată pentru acest transport.
4.2 Reguli de dotare şi amenajare
Transportul pe mare al animalelor vii este reglementat de legi şi reguli stricte ale
ţărilor exportatoare şi importatoare. În afară de decretul 167/1955 art. 45 care se referă la
măsurile privind preîntâmpinarea bolilor contagioase, la noi în ţară n-au apărut
reglementări ale transportului maritime de animale. În schimb este respectată Legea
australiană care reglementează dotarea, exploatarea şi formalităţile ce trebuie inteplinite
de navele animaliere care operează în porturile australiene.
Principalele reglementări prevăd următoarele:
Animalele nu vor fi transportate pe mai mult de trei punţi şi nici pe mai multe
rânduri etajate, cu excepţia oilor şi a câtorva specii de animale.
Se interzice transportul animalelor:
în spaţii închise cu înălţime mai mică de 2,3 m;
în spaţiile vecine cu compartimentul maşini şi căldări dacă pereţii
despărţitori nu sunt
căptuşiţi cu o placă izolatoare care să le asigure o protecţie corespunzătoare;
pe punţile de suprastructură deschise, cu excepţia perioadei dintre 1 aprilie şi
30 septembrie.
20
Toate animalele vor fi transportate în ţarcuri şi staule regulamentare special amenajate,
în containere sau în cuşti, iar bovinele vor fi bine legate de cap şi de gât fără să fie jenate
în mişcări şi vor fi aşezate transversal pe nava cu faţă spre treceri.
Pardoseală ţarcurilor va fi prevăzută cu şipci bine fixate sau cu alte mijloace eficace
şi va fi în permanentă presărată cu nisip, rumeguş sau alte materiale, care să împiedice
alunecarea animalelor.
Se va prevedea loc sufficient în fiecare despărţitură pentru că animalele să se poată
hrăni şi odihni în timpul călătoriei; se vor evita aglomerările care provoacă vătămări şi
suferinţe. Trebuie să prevadă următoarele suprafeţe pentru fiecare animal: 1) oi, capre =
0,75 – 1m²; 2) bovine şi cabaline = circa 3m²; 3) porcine = 1- 2 m².
Ţarcurile vor fi astfel plasate încât să permită un spaţiu de trecere lat de 45 – 62 cm în
sens longitudinal prin faţă fiecărei stinghii de legare.
Ventilarea trebuie să fie corespunzătoare în toate compartimentele, iar cele închise de
sub punte se vor dota cu instalaţii mecanice capabile să schimbe aerul la fiecare 2 – 3
min; se poate folosi şi ventilaţia naturală dacă există garanţia că se poate ventila 74% din
capacitatea indicată.
Compartimentele în care sunt ţinute animalele vor fi suficient luminate pentru bună
desfăşurare a activităţii zilnice de îngrijire. Pe covertă se va institui restricţii pentru bună
desfăşurare a navigaţiei.
Hrană constituită din fan de bună calitate, nutreţuri concentrate şi apă vor fi în
cantităţi suficiente pentru fiecare animal plus o rezervă de 25% pentru întârzieri
neprevăzute. Raţia zilnică va trebui să asigure menţinerea greutăţii corporale a animalelor
pe toată durata voiajului.
O instalaţie de drenaj eficientă va trebui să asigure curăţenia în ţarcurile de pe toate
punţile.
Animalele îmbarcate la bordul navei vor fi îngrijite de un număr suficient de îngrijitori
conduşi de o persoană competenţă în această activitate. Aceeaşi ingrijiori vor fi în plus
faţă de echipajul necesar deservirii navei.
4.3 Exploatarea navei animaliere
20
Într-un voiaj cu animale la bord se disting următoarele faze: întocmirea planului de
capacitate al animalelor, îmbarcarea animalelor, supravegherea animalelor pe timpul
navigaţiei şi debarcarea animalelor. Fiecare faza comportă activităţi specifice duse la
îndeplinire de personalul care deserveşte nava.
4.3.1 Îmbarcarea animalelor
În incinta porturilor de încărcare sunt amenajate ţarcuri mari în care sunt aduse
toate animalele cu puţin timp înainte de îmbarcare. Aceste împrejmuiri sunt amenajate de
regulă foarte aproape de dana de încărcare pentru a se permite îmbarcarea directă a
animalelor. Locul este împrejmuit cu un gard metalic, este presărat cu pietriş mărunt şi
deservit de o sursă de apă potabilă pentru adăpare şi cu iesle pentru hrănire. La intrarea în
aceste ţarcuri există platforme speciale cu paie îmbibate cu substanţe dezinfectabile pe
care calcă animalele înainte de a intră în locul de afluire. În numeroase porturi s-a
renunţat la aceste ţarcuri, din imediată apropiere de dane de încărcare, ţinând seama de
folosirea optimă a suprafeţelor. În locul lor, s-au amenajat, în incinta portului sau chiar
mai departe, puncte de colectare a animalelor, de unde acestea sunt aduse la dana cu
mijloace auto, fiind îmbarcate direct pe nava.
Animalele pregătite pentru încărcare sunt controlate din punct de vedere sanitat-
veterinar, înainte de încărcare asigurându-se trierea celor bolnave. Animalele îmbarcate
trebuie să fie perfect sănătoase şi în afară de actele doveditoare certificatul de origine şi
sănătate se face şi acel control prin care se verifică modul de respectare a clauzelor
specifice stipulate în convenţia sanitaro-veterinară cu ţară importatoare.
Îmbarcarea animalelor se execută în diferite moduri, în funcţie de specie şi
categorie şi după cum este amenajată şi dotată nava. De regulă, cel mai utilizat mod de
îmbarcare, este urcarea la bord cu propiile lor picioare pe nişte rampe de lemn prevăzute
cu şipci împotriva alunecării şi cu parapete metalice pe lături. Pe aceste rampe animalele
20
sunt mănate cu pocnituri de bici şi cu strigăte specifice. Această metodă asigura o rată
foarte mare de operare. Animalele domestice se mai pot îmbarca şi cu boxe având pereţi
rabatabili şi fără capace care sunt manipulate cu vinciul. Îmbarcarea cabalinelor se mai
poate face cu ajutorul chingilor, dar se evita fiind foarte costisitoare şi lentă. Animalele
sălbatice sunt urcate la bord în cuştile lor.
La bordul navei, animalele sunt dirijate pe cai libere spre compartimentul stabilit.
Nu se admite îmbarcarea animalelor obosite sau cu răni uşoare, ţinând seama că nu
vor fi apte să reziste rigorilor transportului. De asemenea nu se vor îmbarca animalele
gestante chiar dacă sunt pe deplin sănătoase, în cazul când urmează să fete pe mare.
Ordinea îmbarcării şi activităţile de mănare a animalelor la bordul navei cad în
sarcina îngrijitorilor pentru fiecare lot.
4.3.2 Supravegherea animalelor pe timpul
transportului
Îngrijitorii de animale sunt repartizaţi pe loturile de animale pe care le îmbarca şi
au răspunderea lor pe toată durata marşului. Ei trebuie să respecte cu stricteţe
intructiunile primite de la propietarii animalelor. Vor avea grijă că fiecare ţarc să
primească numărul precis de animale şi să evite aglomerările.
Comandantul navei va stabili un sistem permanent de patrulare de-a lungul
trecerilor dintre ţarcuri. Personalul de patrulare va semnala toate constatările negative şi
le va comunica îngrijitorilor. Supraveghetorul de serviciu trebuie să circule prin ţarcuri
liniştit şi fără să sperie animalele. Pe vreme nefavorabilă prezenţa supraveghetorului în
mijlocul animalelor este absolut necesară pentru liniştire.
Se va respectă întocmai programul de hrănire, de adăpare şi efectuarea curăţeniei.
Fiecare îngrijitor va supraveghea cu atenţie compartimentul animalelor şi va lua măsurile
adecvate. Îndeosebi va urmări animalele care nu mănâncă, întrucât lipsa de poftă de
mâncare este un indiciu sigur de îmbolnăvire.
Dacă un animal este furios, s-a îmbolnăvit sau s-a rănit, comandantul poate
dispune sacrificarea lui; dacă s-a convins personal că animalul poate să trăiască, atunci
20
decide că animalul să fie îngrijit şi tratat că să-i evite suferinţele. Hrană se distribuie de 2
– 3 ori pe zi, iar apă se da la discreţie.
Aerisirea fiind unul din factorii importanţi de climatizare, trebuie să asigure atât
primenirea aerului viciat, cât şi reglarea unei temperature corespunzătoare din interiorul
compartimentului. În caz de nevoie ventilatoarele vor funcţiona în permanentă.
4.3.3 Debarcarea animalelor
După acostarea navei în portul de destinaţie şi după îndeplinirea formalităţilor de
sosire, primitorul se va prezenţa la bord cu un exemplat din conosamentul original al
transportului şi va discuta problema debarcării animalelor.
Înainte de începerea debarcării medical veterinar al portului va efectua un control
sanitary în cazul când animalele sunt importate, va verifică eventualele nepotriviri dintre
acte şi realitate, va constată dacă sunt îmbolnăviri şi dacă pe timpul voiajului s-au
înregistrat cazuri mortale şi eventuale restricţii de îmbarcare a animalelor. După acest
control şi cu avizul medicului se va organiza debarcarea animalelor care se va face în
ordinea inversă a îmbarcării. Animalele vor fi descărcate fie direct în mijloacele auto sau
în vagoane de cale ferată, fie vor fi adunate în incinte amenajate în porturi, după care vor
fi trimise la destinaţia finală.
După terminarea voiajului şi predarea animalelor la destinaţie, comandantul navei
va întocmi un raport pe care îl va expedia autorităţii competenţe din portul de îmbarcare a
animalelor. În acest raport se vor da date despre: condiţiile metereologice pe timpul
parcursului marşului, numărul animalelor îmbarcate şi a celor ajunse la destinaţie,
precum şi cazurile de mortalităţi în cursul voiajului (dacă este posibil şi a datelor şi
compartimentelor în care s-au produs). Raportul va fi încheiat cu comunicarea datei de
revenire în portul de încărcare.
Pe nava unde mortalitatea depăşeşte 3%, următorul voiaj va fi permis după
efectuarea unei anchete de către organul competent din portul de încărcare prin care se va
urmări stabilirea cauzelor mortalităţii.
20
După fiecare transport de animale va trebui să se facă curăţenia generală a navei
şi dezinfecţia riguroasă a compartimentelor. Operaţia se execută în afară portului.
Curăţenia comportă o acţiune mecanică de depărtare a resturilor de hrană şi de gunoaie şi
o curăţenie sanitară care constă din spălarea cu jet de apă la presiunea de 6 atmosfere şi la
temperatura de 80ºC cu adios de detergent şi carbonat de sodiu. După curăţenia generală
şi după dezinfecţie, nava devine aptă pentru un nou voiaj.
4.4 Transportul animalelor într-un voiaj
scurt
Dacă voiajul nu durează mai mult de 48 de ore, atunci se permit o serie de
derogări de la regulile unui transport de durata. Astfel, numărul de animale dintr-un ţarc
va putea să fie mărit, cu condiţia că animalele să nu fie înghesuite. Nu este obligatorie
repartizarea animalelor în ţarcuri, ci acestea pot rămâne în containere, vehicule, trailere
sau chiar în vagoane cu condiţia că în respectivele mijloace să ofere sufficient spaţiu
pentru respiraţie animală, pentru îngrijire şi control.
Pe această perioada scurtă nu trebuie să li se asigure hrană şi apă. Însă, pentru cazuri
de pericol, nava respective va trebui să aibă cantităţi suficiente de apă pentru stropirea
animalelor.
Comandantul navei trebuie să instiinteze autorităţile din portul de descărcare, prin
mijloace de comunicare expeditive, orice caz de mortalitate sau îmbolnăvire suspectă.
20