CONSP'ECT ASUPRA

Literaturei române �j scriitorilor ei

DE LA INCEPUT SI PANA ASTA-ZI

iN

.. _ ....... E C_ ........ lL ..... C19..

(URMARE)

DE

VASILE GR. POPU

.Fără Că1'ţi naţiontlle,

.Fă,'ă literatu7'ă naţională, "Nu p{rte exista nec?' patne, "Nec'i patr'iotismu, nec'i naţiona-

litate,. I. HELIAilE-RĂDULESCU.

FARTEA II.

BUCURESCI

1, TIPOGBAFIA NAŢI9NALĂ, ANTR. C. N. RĂDULESCU

No. 24, STR:U>A ACADEMIEi, No. 24 .

. ,

1876.

In Partea I, din TutélA s'a tiparit la titlul cartelIn loc de ascriitorilor AD literatilor eL

PREFATA

Fdrd cdrg nationale, fdra literaturd nationald,nu póte exista ned patrie, net patriotismd, ned na-ionalitate, i Ofiqearea literard eonstatd gradul

de desvoltare al unel natiunf» clice nemuritorul Ile-liade

A§a dar' carp romane ! carti nationale , relativela gradul desvoltarei nóstre literare,mult séti pu-

spre a ni cunósce bine pre scriitorii nostri ,pre luptatoril de§teptarei nóstre intelectuale.

Spre a contribui i eA putin (cat un graunte demu§tar) la acésta, m'am simtit dator a da publici-tatei i Partea U, ca continuare i complectare lacele cuprinse in Partea I (din an. 1875) a «Con-spectuM asupra literaturei nóstre.n

Rata dar' i .Partea II, la dispositiunea lectori-lor amatori de cunoscinta literaturei romane, ca re-sultat al intinselor corespondinte i continuel meleocupatiuni pe acesta cale In decursul mai multorani de clile I creclênd ca nu fac neci un rail, décaaduc firul mi§carei literare romane de la Inceputulsecolulut phi In anul curent (1876), cu privire lat6te provinciele Dacielor, locuite de Romani.

Scifi, di se vor afla multe lacune i erorl In ceeaCe privesce datele biografiilor, , cad on cui l-ar fiimposibil a scruta cu minutiositate asemenea date.deca mijI6cele nu'i permit a se transporta la loculuncle este näscut fia-care scriitor; dar' In ceea ceprivesce activitatea literara a fia-caruia m'am snit

tin,

iv

a o precisa prin bibliografiT. Sper, cA judectind bineorl-care om de litere acestA obositóre lucrare, va fiindulgent a nu o condamna, ci 'ml va areta cu bu-nl-vointA erorile i lacunele, spre a lo corrige i In-deplim pentru altA editiune, care, me mAgulescA cusperanta, cA prin bine-voitórea primire a acestela ,voiti fi pusti In placuta positiunel a o da In curendamplificata i corectatA spre generalA satisfacere.

CA n'am tratat aci i despre dialectele romdne ,fol periodice, societdp, etc. §i In genere despre mer-sul culturd la RomAnl de la asevlIarea lor In Da-cia pAnA 'n i1ele nóstre , este cl spatiul m'a re-string]; acésta o voin indeplini Inse séA la editia II.a ambelor parti, sea In parte prin altA brosurA spe-cialA.

Spre a se puté afla cu inlesnire scriitorif, desprecare am tratat In ambele pArtI ale acestul «Con-spect» am pusa la finele acesteI parçl Scara alfabe-tied indicand i pagina.

Cu acestea me recomand onorab. lectorl, multu-mindu-li cu anticipatiune de bunA-vointa.

Vasile Gr. Popii.

Bucuresci, .15 Martie.

SCRIITOIIII SECURE XIX.

IN MUNTENIA

Petru Poenaru, s'a näscut la anul 1799, inCraiova, distr. Doljia, dintr'o familie din celemai insemnate de acolo. Inc& din copiltirie ur-LIAM exemplelor unchilor sei Iordache §i Gri-gore Otetele§ianu yeni in Bucuresci, nudeIncept]. studiele In scóla grecéscl , care era peatunci in ilCrea ei. Acolea dimpreun6, cu limbagreacti se sili a se perfectiona §i in sciinte. Sen-timentele de romanismii §i le-a desvoltat In scOlalui Lazar. In eteria de la 1821 episcopul Ba-rion recomAnd6. lui Tudor Vladimirescu catraducetor din grecesce al actelor redactate desecretarul intim Chinopse ; ear' dupe trista Ca-tastrofd (mórtea luT Tudor), care cu tote acesteaavti urmari salutarie pentru RomAni, Petru Poe,naru trecU In Germania spre a se initia In sciintelemai inalte ; de acolo trecii in Francia sure a

(mmena).

'§I

2

so adApa la Maine le cele curate ale desvoltgrellibere, unde in curénd murind Pandele , unuldin junii bursieri trami§T de Stat, fu el prenu-merat in locul aceluaia. De aci trecênd mai pelama in Anglia, stadia progresele %cute de aceanatiune sobria, care pa§esce de mult in frunteacivilisatiunei.

La 1831, intorcéndu-se in patria fu admiratde top pentru vastele sale cunoscinte §i maialesa pentru spiritul s cel practic §i la 1832Eforia scedelor numiudula director al sailelornationale, insarcina a face un project pen-tru nóua organisare a scedelor, ceruta de regu-lamentul organic, opera destul de difficila pentruorganisarea scedelor primare cu 3-4 clase, acelor umanióre cu eke 4 clase (gimnasie), peearl la 1834 le sui pana la 6 clase. A§a subdirectiunea sa s'aii format : Colegiul nationaldin Bucuresci, colegiul national din Craiova,

primare din tede capitalele judetelor, scO-lele satesci din tOte comunele din Muntenia,pasa gigantic pe acele timpuril El mai infiinta§i sae complimentare ate cu 2 clase gimna-siale, unde la una fu numit §i profesor de tri-gonometrie.

In calitatea sa de director al scedelor dintOta Ora §i provisor al pensionatului St. Sava,aft data probe de un administrator inteligent,pe care posteritatea va nita. El nu s'amultumit ins6 numal cu infiintarea §i admini-strarea scedelor, ci a compusa 1E1'0'0 carti pen-

scó-lele

meth

3 ___

tru usul neaperat al sc6lelor §i a stimulat pea4il a compune §i a contribui din tote pate-rile pentru facilitarea §i Intinderea instructiunel.

Sub dinsul §i printr'insul s'a4 convocat malmulti' profesorT de peste Carpap, care '§1-aO datmânele Impreund intru desvoltarea §ciintelor §irespdiadirea luminelor In tOtdIera romitnesci.

La 1 848 a lucrat Impreund ca pdrintele Io-safat Snagovend In comitetul de liberal e a ro -bilor ligani. Dupe 1848, sub guvernul impusdde staid, Poenaru fa trasti la respundere pen-tru luminele, ce au respAndit in ter& cu aja-torul apostolilor se1 §i fa destituit din tOte po-sturile.

In urma tractatulut de Paris la 1856 , sublocotenen0, domnescd a WI Al. Ghica fu ea-r62§1 chemat la administrarea scOlelor sub nu-mele de : Efor. In timpul domniei lul Alexan-dra Ion Cuza fu numit consilier de Stat.Ajunsti la bdtrânete, ca pensionar, trai o viap,retrask lini§titd, In Bucuresci 00; la mOrteasa, 1875 Octobre 2.

Cu OM povara anilor §i paralisia partialda corpulul, In nil din urma, el n'a incetat ase ocupa necontenit de mersul instrugiund §ide starea saelor. La anul 1870 fu alesu membrual societäteI academice române , la care dreptdiscursii de receptiune a presentat studiul settasupra lui George Lazar qi seóla ronuina, monu-ment eternu pusA memoriei acelui bärbat. Inace1a'§1 timpil Poenaru a fost alesd §1 pre§edinte

-- 4

al Societlifei pentru inveffitura poporulul roman,la a card inflorire a contribuit cAt a trAit enURA activitatea §i autoritatea sa.

AfarA de activitatea sa personale administra-tivA, el a scrisb, precum am amintit mai sustl,mai multe cArT, augmentAnd literatura nOstrA.

Scrierile sale imprimate sunt : 1.) .3luzeulnationul , redactat impreunA cu A. Florian §iS. Marcovici (1836-1837) ; 2.) Geometria,dupe Legendre (1837) ; 3.) Dictionarul A-cademia, tradusti §i lucrat impreunA cu A. Florian§i G. Hill (1840 -- 41); 4.) Algebra, dinAlpentaufer (1841) ; 5.) Inveleituli de pra-sirea dudilor i crescerea ganclacilor de matase(1849); §i a 6.) George Lazar qi scóla Româna,discursfi de receptiune in societatea academicA(1872). Vecli §i citesce'lli din Analele so-cietAtel academice romAne, Tom. IV, an. 1872,sesiunea an. 1871.

loan Ghica s'a nIscut la a. 1817 in Bucuresci.A fost condiscipulul lul Alexaudru Golesca in co-legiul national din St. Sava, §i mai tArcliti in scelacentrall de arte §i manufacturi din Paris, unde aurmat cursul 3 ant Venind de acolo impreunlcu Goleseq in Bucuresci a luat parte .activA laadministratia unchiului sed Alexandru Ghica Vo-dA. A figurat in rangul d'intAT al opositiel na-tionale, diriglatA de CAmpinenu. La 1843 ple-

5

dud la Ia§1 a ocupat acolo catedra de mate-matice §i economia politica la universitate , inurma a colaborat cu Alexandri §i Cogalnicenula fundarea Progresul0, revista literara §1 scien-Vfica, pe care a suspendat'o Michail Sturza dincausa tendintelor sale politice. Venind apoi InBucuresci deveni in curend unul din eel mai ac-tivi §i influenti cap! a! partidulul national, fit-cend parte din comitetul organisarel revolu-tiunel din 1848. Dupe abdicarea Bibescu-Vag, guvernul provisorit tramise in misiune laConstantinopole Acolo remase el mai multi an!,fiind numit apol de P6rta ca Beit de Samos.Mai in urmit venind in Bucure§ci se arund ea-ra-§i pe terenul politic, unde a ocupat de maimulte ori pre§identia Ministerielor, o-data in Ia§1§i de trei or! in Bucure§ci. Asta-di trae§ce re-trasii in capitala, fiind unul din membrii oposi-thine].

Insemnat pe terenul literar ea unul din eelmai bun! prosatori prin urmatOrele scrieri :

1.) Opiniunea constitufional6, jurnal (1865) ;2.) Reorganisarea Romania, part I. « Comu-na ; 3.) Convorbiri economice , part. III(1866), part, IIIIV. (1872), part. V. (1873);4.) Vade-mecum al inginerului comerciantului(1873) lucrat in unire ca D. Sturza; etc.

liii'Id

6 ---

Dora d'Istria sea Elena Ghica, s'a nAscut pala anul 1827 in Bucuresci. Este fiica mareluTBan Michail Ghica, fratele mai mare al fostuluiDomn al Ord Alexandra Ghica. Cunoscintele saleelementare, ba tot studiul seA chiar fAcA,

dupe cum era pe amid datina la boerii eel marl,in casa pArintescA prin profesori special!. Dreptmodel Intim acésta avA mai alesti pe muma sa,care fiind dotatl dela naturA cu sentimente no-bile, fiind pe mpg acestea i o femee forte cultA,sciA se planteze in frageda sa 'fiicA Elena gus-tul pentru tot, ce e frumosA, santii i nobil. Te-nem Elena vorbia Inca din copilarie limbele clas-sice i cele mai culte europene cunoscea au-torii eel ma! stralucip din timpul cel mai vechit§i cel mai not.

Dupe mai multe caletoril, ce facA impreunicu tatM sell in occidental Europe!, fAcend cu-noscincl cu cei mai illustri bArbati de sciinte,avênd athtea occasiuni favorabile spre desvolta-rea spiritulul, se intórse la 1849 In patrie, in-zestrata cu cunoscintele cele mai frumóse in-cat si marele Humboldt fiind ulmit de strAluci-tul ei talent mArturisise, c cunoscintele el fi-lologice sunt un adeverat tesaur i cA posede insine un ce original, nepomenit, ba i se 'AreaInca di ea ar ave o chemare mare.

Nu mull dupe reintórcereal in patrie, name-rind abia 20 an! de viatti, tatal seA o maritadupe Principele Alexandra Koltzoff-Massalsky, ,care descindea dintr'o veche familie carat ru-

§i '1A

,

,

7

sésa. Acésta casatorie nu putea fi fericita; ce-posomorit al ItusieI frigur6se §i apasate de

forta arbitrara, apoI sociul ei prea putin delicat§i imburbat de superstitiunile pan-rusismului §1infidelitatel conjugale, eraii in contrastul cel maIcerbicosii cu sentimentele fragede ale acestei cu-rate Romance. Curtea tarulul Nicolae I, Inca nuo putea suferi pentru ideile ce '§i le ca§tigaseea in Europa culta ; viata de sclavie : desgus-tul ce sinatia acolo de tote, stirni in pept do-rul de a se reintOrce in pArtile despreale Europel. In curênd i succese a se despArtide social eI §i la 26 Aprilie 1855, plecand dinRusia, ajunse in Elvetia, unde i se deschise oviata n60,. Ca intineritl incepa de aice a '§1depune cuno§cintele sale in jurnalele francese. Co-16nele celor maI insemnate jurnale i erail des-chise §1 ea scria neobosit in limbele natiuniloroccidentale in adinsti ca s6 atraga, atentinnea lu-me! civilisate asupra orientuluI deciclut, i malcu osebire sO ca§tige simpatia Europe! pentrupatria sa.

Calaoria §i petrecerea sa in Elvetia eter-nisat'o prin opul s'Ofi Elvetia german i sui-rea pe Miunich (1856). Prin acest opt clas-sic numele Dora d'Istria, sub care e cunoscut5.Elena Ghica in lumea literara, deveni popular.Nu putin fu admirata energia el , ce a areta-t'o la urcarea pe muntele Miunich, pe care pu-tinl calOtorI s'afi maI suit. Ea, suindu-se pe cul-mea cea ma! nalta implantg. acolo tricolorul

riul

mécliA-cli

,

8

Romania , cu semn de suvenire pentru lubitasa patrie §i nal iune , cdrora li-a ca§tigat atitaglorie prin fructele strälucitului sën talent.In anul 1858 publicd cartea : Despre viatamonachalr in biserica orientalti,* care fu in-coronata. cu laurii aprecidrei generale.Numeleset deveni §i mai popular, cand publicd ea la1860 cartea : rFerneile in Orient,* pentru carecu ocasiunea calëtoriel sale in Grecia avà o pri-mire entusiasticd, fiind numita, §i membra aca-demie! scientifice din Athena.

De atunci se ocupd, necontenit cu sciintele ,

nutrind in sinul s6d dorinta, ca ostenelele salesë fid folositóre mai alesd terei sale.Ea a scrisdtote pang, asta-di in limb! straine credandimplinéscd, prin acésta chemarea sa mai cu suc-cesd. (Nu putem crede cd a fdcut bine ast-fel !)La dorinta generald, ce s'ati arétat in urma dinpartea Românilor,, ilustra scriitóre a dat pro-misiunea, cti va scrie §i in dulcea limbd roma-nescd.

Ar fi mult de dorit, ca ea ca Românca, care§i-a adusu aminte de atitea or! cu fragedime §ilubire de dulcea sa patrie , sé ni vorbéscd inlimba nOsträ prin scrierile sale.

Alexandru L'azdrescu (Laertiii) , e nascutdpe la anul 1828 din pArinti Romani. Studieleincepdt6re §i gimnasiale §i le-a %cut in Bucu-

-.

,

9

resci in colegiul national St. Sava. Dupe termi-narea lor urmä cursurile facultätei de drepttidin capitalk mergend apoi la Paris spre corn-plectarea cunoscintelor juridice.

Perclend pe tatal sea pe dud era abia inetate de 8 ani, veduva sa mumA a facut totesacrificiile spre a'i da instructiunea necesara ;dar' insuficienta mijlecelor a cofistrinsti adeseape junele elevü se recurg1 la ajutorul lectiu-nilor private spre a'§i puté urma clasele.

La etate fOrte frageta (1851) publicI el primasa incercare literark un mic vodevil, intitulatGeorgili. Dupe aceea succedii scrierile : Sa-nuto, Alfredo , etc., §i vr'o ate-va fragmentede poesii, publicate in jurnalele literare de laan. 1857-1859.

Ceea ce distinge muse pe LAzdrescu, ca scrii-tor, sunt criticele sale literare, publicate, subpseudonimul aLaertit in colOnele jurnalelor :.Rorntinul, Telegraful §i Alege'torul Liber. Spi-ritul , ce dominA tote aceste productiuni , esteun patriotisma ardinte, o independent& de ca-racter, o severi apreciare de idei §i fapte. A-cestA dispositiune intelectualA (1ä adese verve!sale o forma atat de caustick in cat multi dinconfratil sei n'afi avut a se feicita tot-d'a-una,de a se fi aflat la o in cenaclul Omenilorde litere.

Stilul WI este avut, colorat, variat §i malpe d'asupra de ori-ce de o rat% originalitate.Are ce-va, care apartine esclusiva scriitorului ;

l'altA

10

este ce-va, care tine mijlocul Intre satiricii la-tint ca critic de moravuri §i sentimente §i IntreTheofil Gaultier §i J. Janin ca judecator lite-rar §i artistic.

Scrierile sale in resumat, afara de cele pu-blicate prin jurnale, sunt : 1.) Georgia, vode-vil 3 acte (1851); 2.) Sanuto, drama 5acte (1851);-3.) Ore de repaosa, poesi, seria I(1852) ; 4.) Ore de repaosa, poesii, seria II(1853); 5.) Alfredo, poesil (1854) ; 6.)Maxim pictorele, melodr. in 5 acte (1858).

Opera sa de predilectiune este romanul po-litic Stroe Corbénul» , din care a publicat omica parte in foiletonul jurnalului a Informa-fiunele Bucurescilor» §i la care lucréza §i acum.Nu ne putem pronuncia Inca asupra merituluiacesteI scrierI, nepublicata Inch in total §i dincare chlar partea publicata, dupe' cum amaflat, este a se reface de autor.

Vasile Boerescu, nascut in BucurescI la an-nul 1830 dintr'o onesta familie burgesh.' Tealset multd timpd ca adjutor al prefectulul depolitie din Bucuresci (Constantin Câmpineanu),se Mose Insemnat In funqiunile sale prin au-stera sa probitate §i parasi serviciul public inan. 1830, tocmaI pe timpul cand se nasct fiulset Vasile. Acesta crescut sub auspiciele pa-rintesci priimi primele cunoscinte de carte maI

11

luta in familie, urma apo1 cursul secunclar incolegiul St. Sava, si la etatea de 18 anl in timpulrevolutiund din 1848 incepil a scrie hi jurna-lele romane sub pseudonimul de Pruncul Roman.Urmarit pentru opiniile sale liberale, cu toteca era Inca, june, fu nevoit a se retrage. Indatace se restabili liniscea, obtinA el' de la un a-mica avut banii necesarl pentru a's1 complectastudiele la Paris , unde urm a. cursul facultateIde drepta primind la anul 1857 titlul de doc-tor in dreptii. Ca un an mai. 'nainte, in timpulcongresulul de la Paris (1856), a adresat ple-nipotentiarilor un rnemoriti asupra questiuneipolitice §i economice a Moldo-Valachiei , careavil öre-care resunet, §i apoI publica, cartea in-titulata : Romania dup6 tractatul de la Parisdin 30 Martie 1856. Tesa sa pentru luareagradulul de doctor este o opera forte importanta,purtand titlul : Tractat comparativii de delicte§i penalitati din punctul de vedere filosofic qijuridic (1857).

Intorcendu-se in téra funda indata un jurnalpolitic Nationalul, care deveni organul burgesieiromane. Indata dupe sosirea sa in Bucuresci, funnmit profesor de dreptul comercial la faculta-tea juridica de aci, si in acesta calitate obtinapermisiunea de la guvernul Principehil Al. Ghicalde a se inlocui in ramul administratiunel nu-mirile slave cu cele latine, ce esiste, perfectio-nate si asta-dT (de esemplu : Prefect in loc deIspravnic).

12

In acela'§I timpii (1859) publica el un Co-mentariii a Codului comercial roman. Un andupe aceea pArAsi functiunea sa oficialA pentrua esercita profesiunea de advocat. La 12 Tanua-rie 1859 fu alest ca deputat al AdunArei le-gislative §i contribui mult la unirea principatelorsub principele Cuza prin discursul set tinut inAdunare la 24 Ianuarie acela'§1 ant, care dis-curst se va Inscrie cu litere de aura In ana-lele RomânieT, una §i nedespArtitl. La 1860 Inrealesd in Adunare §i de atunci Incoa deveniunul din eel maT straluciti §i rationabili oratoripoliticT, fiind de atund chiar pang astA-OT aprdpeneintreruptd deputat in camera legislativa.

La 28 Maiil 1860 fu chemat pentru primaOra de principele domnitor la Ministeriul justi-tiei, unde dete probe de un zelt §i de o inte-ligentd rarä ; de atund panä asta-cli in cursulatator anT a ocupat in mai multe randuri foto-liurile Ministeriului Justitiei, al Cultelor §i In-structiuneT Publice , ear' de la 1871 papa% pela finele an. 1875, dud a demisionat, a aperattemeinic , ca Ministru de Esterne cu multidemnitate, cu tin curagit de roman adeverat §icu o prudentA exemplarA autonomia §i onóreaOrel in fata puterilor europene, basat pe trac-tatele vechT, prin care faptii §1-a gravat in isto-rie numele cu litere ne§terse, §i care va remandca suvenire urma§ilor nostri.

La 10 August 1870 decretandu-se prinsa constituirea Societitei de asigurare

ini-tiativa

,

13

«Dacia», el fu alesa §i este §i pang asta-0 pre-§edinte al acestel Societatl. Unindu-se maT mult!tapitali§t1 Rom An! prin neobosita sa staruinta1nzestrara Ora §i pe calea economico-sociala cuacésta atat de folositOre Institutiune nationala,care sub auspiciele acestuI demna patriot pro-greséza cu pa§1 gigantic!, cad acolo alérga, a-vut ci sérac, asigure viata, averea, copiT§i sotie pentru un viitor maT bun, pentrude nonorocire pentru aniT batranetelor. Eataday' numele lui V. Boerescu pretutindenea, eao pavëza, orT unde este vorba de onórea patriel§i progresul natiunei nOstre. Renumit in politicaca orator prudent, ca om de Stat cu tacta,are numele sea §i 'n literatura romana. S damomultd ceea ce e a omuluN (Iice scriptura).

Mara de scrierile mentionate pana aci , V.Boerescu a maT publicat pentru prosperarea li-terature! §i culture! nOstre Inca : 1.) Soldatulorfan, melodrama 3 acte (1850) ; 2.) Es-plicarea conventiund din 19 August, relativa laorganisarea principatelor dunarene (1858) ; --3.) Project de lege pentru instr. publica din Ro-mania (1863) ; 4.) Codul roman, cu un a-pendice (1865) ; Memora asupra jurisdictiu-nd consulare in Principatele Unite- Romane(1865)i 6.) Al doile apendice la Codul ro-man (1867) §i de un Or de an! publica jurna-lul politic : Pressa, aparând partidul conservator,din care face ci el parte.

se'§1

'§1

tlile,

*

14

Michail Pascali, ngscut in anul 1831 dintr'ofamilie fOrte modestg din Bucurescl. Clasele gim-nasiale le percurse in locul natal §i la anul1848 se devotg arteT teatrale. Dupe 14 anT deesercitia atat in teorie dupe cele maT alese §irenumite opurT speciale , cat §i in practicg pescena romang, plea pentru complectg, perfec-tionare in Francia, unde avit de profesori pecele maT renumite celebritAti de acea speciali-tate, precum un Boccageo, Bona, Gott, Sam-son, etc. studiind cu cel ma eminent succes4tote sciintele relative la acea artg, adea psi-chologia, fisiognomica, frenologia, mimica, este-tica, etc. §i devenind ast-fel unul din eel maTemineup actor! , ale aruia talente ag ajunsgrecunoscute nu numaT in Romania , dar' §i inmat multe Or! sträine.

Amintim ca probe de rarul seri talent pie-Bele : Idiotul, Hamlet , qtrengarul de Paris ,Voinicosii dar' fricosii, Este nebunei, Cciiitanulviolent, Sermanul Jac, etc. in care M. Pascalia devenit generalmente admirat.

Permauentul merit al lu! M. Pascali in lite-ratura nOstrg se constatg principalmente dinurmgtOrele treT pancte de vedere :

In isturia culture! romb.ne pe pagina , uncle sedescrie nascerea §i desvoltarea arteT dramatice,numele lul M. Pascali va fi citat intre primaeI Introducetori §i esecutorT, de§teptand in pu-blicul roman prin stgruintele §i ingeniOsele saleproducpunT : simtul, gustul §i .concursul cona-

15

tionalilor pentru scena romana. i ca acesta.ndult directiune a desvoltard Romanilor se nudevina mai mull vatamatere de cat salutarti ,acest barbat dete tot concursul sea pentru cu-ratirea scene! romane de productiunile lujosi-tore, Dafrumusetand'o cu piesele cele mai pia-cute §i corespuncletOre adeverateI charade ateatruld, atat national cat §i recunoscute straine,representate in rolurile principale de el Insu.V.In fine pentru a pate atinge cu atat ma! malt su-blima sa propunere, lud asupra'§1 sarcina de acompune §i 1nsu'§1 piese bine alese pentru scenaromand.

Ca artist special, M. Pascali, 41 are renumelesea nemuritor In calitatea de dramatic 0 comic.

Principiele, ce ad profesat 0 profeseza P a-scali pentru scena romana, sunt marete.

El 10 are locul sea §i'n literatura, maI alesain cea dramatica.

Ca director teittrulul national din Bucurescia tradusti in romanesce multe piese pe langLlcompunerile originale, a scrisa bro§ur1 0 arti-con despre arta teatrala, critice, versurI 0 al-tele de interest' national, publicandu-le in diferitejurnale romane.

* **

George Bengescu. Acest june dramaturg s'anascut in Tirgu-Jiulal, pe la anul 1837. De-stinat Inc& de mic pentru cariera armelor, fa

16

introdusit de timpuriii in educatia militarit ;pentru a'si complecta insn §i mai bine cunos-cintele militare , fu tramise in Francia, undepetrecil 2 an! de Oile si la reintórcere pe-trect mai mult timpe in Viena, unde isi insu§ipe langn altele si cunoscinta limbel germane.Reintorsii in patrie, intrn definitive in inilitielunde prin capacitatea si conduita sa , deveniofiter §1 deja la anul 1867 fu inaintat la gra-.dul de cepitan la corpul pompierilor in Iasi,unde se si ctisntori. Actual se afin tot cu ran-gul de capitan la intendenta militare, din Iasi.

G. Bengescu, pe terenul literaturei, pentraprima Ora a debutat, cu comedia «Amorul un-chiiiluY» o nimerita prelucrare dupe. E. Sue.In scurt dupe acésta, la anul 1870 obtinii unsuccese frumost cu comedia originalä . 0 palmcila b al mascatD §i putin dupe acesta cu o atrela comedie, intitulate, a Ni'i pentru eine sepregtitesce, ci pentru eine se nimeresce.g Toteacestea ad fost jucate cu mult efect de mai multeor! pe scena Iasann, earn «Palma la bal mas-cat), a fost publican% si in «Convorbirile lite-rare. v Darn adeveratul see ope de merit si valóreeste ..Radu ILID drama istorice, in cinct acte,scrisä in versuri rimate §i dedicate, Mariel SaleDOmnei Elisabeta. 0 limbe. mai sonora §i oversificatie maT corectn neci el se "Kite. Actin-nea dramel inclt e din cele mai interesante ;pecat ci ideile marl, profunde , sunt atIt derari intr'insa. Mail de acestea Bengescu a

17 _

mai tradust cate-va drame si comediT francese ,in timpul mai nuoil a tradusa opereta RitaMarna Angot..

Tito Maiorescu, fiul luI Iut Maiorescu , s'anAscut in Craiova pe la anul 1838-39. Stu-diele incepetóre si le-a fAcut in tali, cele ly-ce ale in institutul Theresian din Viena. Maitârçliu mergend la Berlin §i terminend acolocursurile la Facultatea filosoficA priimi gradulde doctor in filosofie i litere , apol cAlAtorindla Paris §i urmind cursul Facultatel juridiceobtinit licenta in drept0. Intorcendu-se in térAfu numit Drofesor de filosofie la lyceul din Ia§i,de unde trecit apoi ea director si profesor lainstitutul pedagogic Vasile-Lupu §i in urmA caprofesor de filosofie la Universitatea de acolo)in care calitate, afar% de prelegerile de pe ca-tedrA, mai tinea §i cursuri publice sera in lo-calul UniversitAtei si anume mai alesii despreestheticd, pedagogie i didacticd, prin careatrasa multA stimA §i admiratiune din parteapublicului ; §i inteadever eruditiunea sa, logicasa §i modul de a se esprima cAtre public ane-voe s'ar puté compara cu 'al altora. Jnc caprofesor fu alesU in anii trecuti deputat in ca-mera legislativii, din care .causA absentAnd dela postt, a fost lAsat disponibil din profesoratsub Ministrul de Culte §i Instr. PublicA Chr.

2

ef-ad

_ 18

Tell. Din imprejugrl politice Chr. Tell demi-sionând de la Ministerit, Titu Maiorescu fit che-mat a ocupa fotoliul Ministeriulul Cultelor la1 Aprilie 1874, in care calitate functiong pànäatre &tele lunel lanuarie 1876. Ca MinistruIntrodusese cursurile libere de ség la Univer-sitatea din Bacuresci spre luminarea publicule.La acele cursurl luau parte diferite perséne deinala consideratiune , cad asemenea prelegeriere' inteaclevör un stimulent putermc pentrucultura spirituald.Ele avug durata de aprópeduol ani. Titu Maiorescu fácea curst de lo-gic(' ; Teodor Nica, de organismul Statula ro-man; B. P. Ilajdea , de filologia comparativa ;T. Roseti, de finance; A.1. Odobescu, de archio-logic si Gr. Steflnescu de sciintele natural&Asta-dI din acele cursuri ail remasii numaI &ate,adecI : T. Nica tratéza despre finance §i Gr.Stef1nescu urmézI tot cu sciintcle naturale.

Pe când era T. Maiorescu Inca in Berlin, pecalea studielor, incepuse a lucra pe calea lite-rag ; el imprimit acolo pentru prima órg, scrie-rea sa In limba germanä sub titlul : Etwas Fi-losofischese (ce-va filosofic). Dup6 intórcere Intég se ocupit cu malt zela de literatura ro-mama.. Insemnatatea sa in literatug se vede dincriticele sale literare.

Numele T. Maiorescu Insémn, du& cbn,statarea a multI,o epoca in milcarea literaga RomAnilor, epodt, ce incepe cu formarea in-trunirilor literare, ale a Junimei» din 147 al

19

care! organ 'Ate fi privita f6ea periodicti, « Con-vorbiri literare». Acésta epoca , dupe parereajunime!, s'ar puté numi : epoca actiunel literarecontrolate, de 6re-ce inainte de acésta contro-lul nu era introdusti, cum s'ati introdust princriticele lul T. Maiorescu si ale junimei ingenere.

La inceputul miscar I n6stre literare era lu-cru natural, ca Romani! se se bucure de orl ceproductt literar fid bun sat ra 1 , numai ro-metnesca s. fiti. In urma inse 6menii at ince-put a scrie, pentru ca se ajunga a fi venerap,si fia-care scriitor se credea dispensat a se gandila ceea ce scrie , numal romanesce se fia. A-cest abust de romanitate a trebuit se aiba caurmare nu numai discreditarea intregeT lucrarlintelectuale ci si a idea de romanitate.

In a Poesia románd» Titu Maiorescu stato-resce principiul : ce nu e bun , trebuesce con-damnat, fia chiar si romanesct. In a Scrierea lint-beY romcinen , brosura publicatal a an. 1866,el aréta cum s'ar put6 scrie maT simplu ro-maneste : statorind principiul, ca ortografia n'arese se indrepte deck dupe practicabilitate.

In cele l'alte critice ale sale luptit contra di-rectiei, care ar consista in a pune forme, undelipsesce fondt.

T6te criticele sale au avut un resultat bun,ca asta-clI exista un control ; s'at redicat malmulp critici in diverse OM, pe nude locuesctRomani!, in cat nimene nu ma! pOte abusa prin

20

a scrie din zeld de romanismt , fArx a fi in-fruntat, décit nu s'a OAR la ceea ce a scristi.Critica este focul ce.11muresce §i sc6te adev6-rul curat la iveali.

Titu Maiorescu este dar' capul und directiiaue, §i acea uDirectie nóudo sunt top acela,care at aderat la principiele admise de dinsul,adeca, acea, ce nu se cred In dreptd a nu scriebine, dud scriti rominere.

Eatii credinta luI T. Maiorescu, ce a areta-t'o prin t6te scrierile sale. Nu facem criticdcriticelor sale , ci arethm numal pe scurt ceeace transpird din ele, caci prin ele are In-semnätatea sa In literatura nOstriL.

In resumat scrierile sale sunt : 1.) Despre scrie-rea limbel rongine (1866);-2.) Poesia romitnel,cercetare critied (1867) ; 3.) Contra seóleiBarnutia (1868) ; 4.) Betia de euvinte*) inRevista coatimparand (1873) 5.) Critice, unvolum mare de critice literare, (1874) in edi-tura Socec ; 6.) Logica, gate a se tipdri; etc...

Maria Flechtenmachern actuala artista Ro-mind : nascuta In BucurescI la anul 1838 lunaNoembre, din parintil Costache Mavrodiu §i Ana

Vedi : Partea I. a Conspect. literar . M. Zamfirescn .Musade la Borta rece, contra-critic/1.

**) Facem acésti biografie mai pe larg, pentrn cá merit&atentinne generalil

'§1

--

* *

n

21

fitca paharniculut Pancratie, supra-numita Du-duca. Vita familiel : Remand, mama MT Costa-che Mavrodin fiind ndscutd Petrésca. ParintiTMarie! Flechtenmacher fiind citsätoritl In secretde mama mut Mavrodin : Lucsandra Mavrodin6e,din caus c dinsa, fiind de familie aristocra-fiat, nu a voit s consimtd, ca unicul sOt fit,ce ocupa o positiune tnalta §i o avere colosala,BO Ta o &ta din familie mai inferiora ca a sal§i care mil aducea alta zestre de cat frumu-sete. El Insë Tubindu-se, s'at fost casatorit tnsecret la una din mosiele luT Mavrodin, §i prinfatalitate, tenera femee cdclênd bolnavd Inca dela nascerea ultimeT sale copile Maria , a fostnevoitä sO stea cu maica el In casd, pe cumel asemenea la malca lul, pe care nu vota soo mitnésci spunêndn'T ca s'a cununat cu a-ceea, pe care el o lubea, §i pe care dinsa nuo vola; de si era deja vêrstnic §i prin ur-mare liber de a fi scosti de sub epitropia ma-me! sale.Prin aceea'§i fatalitate, Mavrodin mer-génd in primavera anulut 1838 la una din mo-§iile sale cu omul sOt de incredere anume :Dumitru, pe care'lft numise Epistat de mo§ielava nenorocirea de a fi atinst de buba 'Agri(charbon) la unul din picl6re, si indatd se rein-t6rse la Bucurescl, unde In 24 de ore fu mort.MaTca sa, care nu seta tnca nimica despre cu-nunia fiulut set, 11 imormontd Ca pe uncu 12 fete Imbrdk a'e tn alb, cu brad, musica,si cal de cAldrie. TOnera sa socie, care locula

Watt,

,

,

22

in casele monastirel Cretulescu de pe podul Mo-go§Oei, avénd in ajunul mortel sociuluT sea, pecareld credea incA, la mo§ie, un visit reA, careprin presimtement IT prevestea o nenorocire asociuluT seA, §i cortegiul funebru fiind nevoit atrece pe la ferestrele eT, cad. Mavrodin §edeaIn casele pArintilor seT de pe strada LuteranA,them femee auclind musica de mortu pe subferestrele sale, se scOlA bolnavA din pat In con-tra vointel mameT sale , care scia nenorocirea§i nu T-o putea spune, se duce la ferestrA, re-dicA storul, vede cortegiul, §i dit no ipet : Cos-tache a murit...b cade josil §i joT, a treTa lidupe sociul sea, mergea §i ea la ultima locuintAdin acestA lume , lAsAnd In urmA o mamA ne-bunA, §i 2 copile : Cleopatra §i Maria, cea din-tAT In etate de 3 aril §i cea de a dOua de 6Din!, care este artista nOstrA Maria Flechten-macher. Lucsandra Mavrodim5e, aflAnd cA a mu-rit Duduca, pe care o credea IncA confidentafiului seg §i spunêndu-i-se se Ta copii crescA,cad el sunt copiT legitimi. aT fiului seri nu avoit recumiscA cliand, se i se aducA actelede cununie, care nu se scia In ce mAni cAcluse,precum necT la ce mo§ie se sev6r§ise cununia.Ast-fel, cA copilele ati remasti orfane §i seracepe mAnele strAinilor, adecA la omul seri de in-credere Dumitru i femeea sa Irina , care a-lApta copila cea din urmA, §i care o crescii dinumanitate §i cu sacrificiT, sciind din ce familieeste, §i sperAnd cA bAtrAna bunicti, revenindu'§I

se'T

,

se'l,

23

din furia sa, isI va face datoria de bunica,de om. Din nenorocire, dup6 duoI séa treT anlmore si Chminarésa Lucsandra Mavrodin , lä-sand tóta, averea sa danie Metropoliei ; copi-lele remanênd ast-fel pe la straini , una dinele, cea maI mare a murit, si cea l'alta neavêndcine'l cauta drepturile, a crescut; ca orfang faxaneci un sprijin si fara ca rudele so se &Una,vre-odata la sangele lor. Maria Mavrodin, as-Mill Maria Flechtenmacher, a crescut printrestralni 'Ana la etatea de 8 ani, dud prin pro-tectiunea simpla a EpistatuluI de movie Dumi-tru, a fost push in pensionatul §tirbOica, undea stat 4 anf, facOndu's1 abfa cele 4 clase pri-mare, de unde esind, a fost push in teatru pela anul 1850. Primul Oa debut artistic, afacut in orasul Br aila. Apoi a trecut in CraIovasub directiunea batranuluI C. Mihailénu, undefind Tubith, si protegiath de tote familiele celebane, '§I a facut cariera de artista in timpdde trei anT sub numele de Maria Mavrodin ;§i pe la anul 1853, s'a maritat cu D. Alexan-dru Flechtenmacher, ce fusese adusa din Iaslde chtre directiunea teatrului cu marl sacrifi-cii, pentru compunerea musicei n4ionale a tea-trului Roman. Nutrind In peptul el inch de co-pill siniceminte nobile pentru poporul, care ocrescuse si'I insuflase caracterul onOrei si al u-manitaleT, se desvolta in sufietul sOa focul pa-triotic, §i la 1859, unirea terilor surori 11 in-spir versuri adresate : .Romdnilor Unitt

§i

primate

24

de pe scena teatruluT, lucru ce facà mare en-tusiasmii. Devenind mama, si veclénd ca nu po-seda destuta iustructiune pe langa sociul sea ,

care avea o educatiune complecta, i ca nu vafi in stare a da si ea copilului sea o aseme-nea educatiune, precum primise sqciul sea de laparinti, se decise incepe educatiunea de laetatea de 20 de an! prin adeca, a stu-dia, a citi, si a se incerca in midi lucrarr.

Ast-fel pe la anul 1866 , a tinut 2 discur-surl in Atheneul Boman , unul asupra inveta-matulut femeei i educatiunei copiilor,, §i al2-lea in privinta limber i a musicei. Aceste2 serate a fost date in beneficiul Asylului deoda!!l de la Cotroceni, serate care ail produsaun venit de 112-galbeni. Pe la anul 1870, peand se seversia la Putna celebrarea Conine!'lui Stefan Cel Mare, Maria Flechtenmacher, fuinspirata de dorinta patriotica, de a vedd si inRomania de dincece asemenea desteptare desimteminte nationale i emise ideea de acompune un comitet de omen! onorabili si dea da o representatiune sea 2 artistice, pentruridicarea unel statue eroice, cafe se a, a luTMihaia Bra vul.

Acesta s'aa i facut, i s'ati adunat o sumadestul de insemnata atat din representatiunicat si din donatiunl pentru acest scopu. Dar'imprejurarT, ca in tote din lame, aspiratiuni sigelosil din causa initiative!, luta de o femee,

ca statua lui Mihaia se se efectueze de

nisi

,

faecal,

25

un strain, anume : Godillot ; §i a§a cea inalmare parte din sumele adunate se afla §i panaast-01 depusa in biuroul D-lta Meedinténu ,

care fiind sporite se vor Intrebuinta la un altfapt patriotic.

Maria Flechtenmacher, inspirata de trista saTiata de orfelina §i de amorul de patrie, a lu-crat pe terenul literar o mare parte de poesil§i piese morale pentru asylul Elena Dórnna,unde este chiar profesbra de declamatiune, §ipentru care a priimit din partea PrincipeluICarol I, Domnul Romanilor,, medalia de aurtear' ca artista bun& a scenei teatruluI nostru §ica poeta, un medalion de 35 galbeni din par-tea I. S. DOmna Elisabeta.

Nu de mult , adeca in anul 1871 a dat lalumina o carte intitulata, : Poesi i prosa, pu-blicand inteinsa maT multe poesiT §i cate-va bu-cap teatrale forte morale.

Limba, In care scrie, este curata, maI multpopulark stilul destul de curent, versurile bune,rima putin neregulata, cadenta u§Ora.

Ca proba de acestea reproducem aci din poe-siile sale, o parte din cea intitulata :

DECEPTIUNEA.

Trecut'am prin durere si ea prin al meii sufietSi urme-adancl i negre in peptu'ml a lasat;Amarnica'T suflare negrit'a al mea cuget,Caci sOrta far' de mila cu mine s'a jucat.

26

Pe trel-decI erne negre aprópe sunt so numOrMomente, dile, ore din anirml trecut,§i farA sO pot dice, a n'am sciut sO sufOr,0 di de fericire eU Inca n'am avut.

Eram copila Inca i juna mea viataLupta In chinurI grele la qa. de strain! ...Gustand din a lor pane slintIam acea dulceta,Ce simte cand o gust& sermanul orfelin.

Trecut'am mii de chinuri cumplite, fArA són3A,n'am vedut pe nirneni plangand de sórta mealjocuri de copila, sal sarutarI de mama,

Ea n'am sciut ce farmec In lume pot a vea.

and somnul inocentel 'ml-acoperea vedereavisurl fericite cu Angelil plutIam,

Atuncl, pe corpu'ml debil simtlam adanc durereaDe loviturl barbare, prin care mO treziam.

D'atuncl anil mel tinerI ca frunza 'ngalbinira§I-o pandit cununä din el 'ml-am Impletit ;De valurile lumeI, ce fruntea'ml Incretira,

Sunt juna Inca asta-di dar' pOrul 'ml- a )albit.

Spiridon Niculescu, s'a riascut in Bucuresci pela anul 1840. Studiele elementare §1 le-a fa'cutIn capital5., dupO a clror terminare se destingpentru cariera militaru, instruit fiind pentru acestscopii. Spre a se forma MO, si mai bine, fa tri-misg pentru cat-va timpn in Francia , de undereintorandu-se, intra definitivii in armata. La

$ii

. . . ...... . . . .

27

anul 1868 'la vedem deja ca locotenent de vê-natori, garnisonat in Ia§I, pan& la anul 1872,and fu transferat la BucurescI, ca profesor lascóla miiitar, unde se aft pana asta-cIT, In-naiutat fiind tot o data la gradul de capitan.

S. Niculescu posede o adev6ratd Ong. poe-flea. Inspirat de o pasiune juna, el a icristi oserie de poesil lirice, din care !ma a publicatprea pqine. Dará atatea, ate a publicat, suntde ajunsti, pentru a puté pe deplin aprecia ta-lentul WI de poet. Simtemênt nobil §i profund,limba eleganta, versificgie u§óra §i corecta, eat&poesia hit S. Niculescu. Dar' pentru a ne dis-pensa de apreciarI particulare, Wain sa vor-bésca, lyra junelui poet, prin urmatóreapoesie publicata la anal 1872 in Couvorbirileliterare.

UNEI CALUGARITE

Tu care treci In lume adênc-misteriósä,Ascunsa sub o rasa i vel calugAresc;

Ca blanda viorica, ce cresce sfiiclósaSub frunzele uscate, ce campul Invelese ;

Tu care tot-d'a-una de buzele-g virginePlacerile vieteI cu spalma at gonit ;

Tu care'nchini juneta misterelor divineSi'n gaud o rugacIune rostesci necontenit ;

Spune'mI, In mieclil de nópte, când luna varsa.unde,and zefirul resfata al florilor :

N'aI auclit o §ópta ce'n suflet se ascundeinima de§tépta una-ce misteriosa ?...

lastest

mirosu

Srn

28

§i de-rd avut veo-datä acésta släbiclune,Al mal pastrat atunce in gAnd vr'o rugaclune;

SéÜ te-al lasat in voia frumulsef nalucid,Ca un profum de Uwe pe aripT de zefirl ? 1...

flicolae D. Popescu, s'a nascut la anul 1842in Bucuresd ; e fiul preotuld Dimitrie Popescudin Suburbia Icena.Studiele incepetere §i gim-nasiale §i le-a flcut in scelele din BucureseLDin lipsa de mijlece a intrat la anal 1861 Infunctiune la Ministeriul de Esterne, uncle se a-fla §i ca archivist.

Inca din fragetal etate era inclinat cu deo-sebire catre studiul istorid nationale, ceea ce'14a impinsd de timpuriti a e§i in publicitate cuscrierile sale istorice, §i mai apol §i sociale.

Specia scrierilor sale este esclusivd : nuvella.In acestä specie a debutat chiar de la inceput.El este unicul nuvellist mai Insemnat, putemin tetd, Dacia. PAO, ai1Y nimene nu'ld a intrecut

Subjectele, de care a tractat, sunt luatesed din viata domnilor Roma,d sed din a vol-nicilor (hdducilor) de codru sett din viata chl-nicA (socialä). Prin nuvellele sale s'ad facutcunoscut la RomOil din tote pro\ inciele.Tótescrierile sale fiind morale §i moralisatere pen-tru popord, el merita locul sed in literatura ro-mb,na, ca unul ce de§tepti mered suvenirile strä-mo§esc1 in inimele lectorilor.

astit-clI

dice,

inch

29

Limba, in care a scristi §i scrie, este curata,popular* dulce, stilul corect.

Eata scrierile sale imprimate pana acli (1876) :1.) Badu III, cel frumosfi (1864) ; (Pu-

blicate in : Calendarul pentru top, de la 18661875) : 2.) Beiteilia de la Bovine (1866);3.) Mórtea NY Illihaia Bravul (1867); 4.).Puterea amorului, episod din vitqa lul Raclu-Negru, (1868) ; 5.) (Jonfidentiile une oglinp(1868);-6.) lancu Jianu capitan de haiduci(1869); 7.) .Neagoe Basarab si MonastireaArgesa (1870) ; 8.) Distractiile lul Vlad-Voclei Tepeo (1871) ; 9.) Aventurele unuicandidat de insuratóre (1871); 10.) Juneta10 Mihaig-Bravul (1872); 11.) Din viataamploiatilor (1872),-12.) Mórtea lni Constan -tin Breincovénu (1873); 13.) Maria .Puto-ianca (1874);(in Calendarul Rominiel) : 14.)Tunsuhaiducu (1870); 15.) Dragostea streii-nilor si patriotismul ambitioOlor, episod din viata.lul Stefan cel Mare (1872) ; 16.) Vintila-Vodei din Slatina (1872); 17.) Bujor hal-ducu (1872) ; (in Calendarul Daciei) : 18.)Mihu, cdpitan de haiduci (1871); 19.} .Re-sultatele betiel (1871) ; (in Calendarul pen-tru Romani) : 20.) Mihnea-Vodei cel reili (1873)(In Caleudarul poporului roman) : 21.) Ba-nul Meireicine (1874) ; 22.) Nu face, cei tise lace (1874) ; (in Calendarul pentru top'Romanil) : 23.) Alexandru Liipurténu (1875);24.) IVu e pentru cine se pregatesce (1875);

,

-- 30 --

(in Calendarul amusant) : 25.) Donjuanii Bu-cwrescilor , Elisa (1873); 26.) .AventurileD-lul Borobóta" (1874); 27.) Jujuca (1875);

(in Revista contimporana) : 28.) Emilia BelIstoria unuI nebun, povestita de el insu'qi;29.) 0 paginti din viata impiegatilor, Alexan-dru Cocescu; §i mai multi articoli despre tea-tru §i de literatura, publicati prin jurnalele :Felinarul, Telegraful, Columna lui Traiau , Re-forma, etc. ..

A ctivitatea sa pe terenul literar la etatea incare se afil, póte fi proverbiala. Rani Omeni cuatata rebd are !

Dimitrie N. Preda, cunoscut Romanilor atatin literatura §i in sciinte cat §i in po1itic, s'anascut la anul 1843 in ora§ul Ploesci distr.Prahova.

Terminandu'§i studiele la colegiul St. Savadin Bucuresci §i in urma, la Universitate, a fostnumit pe la anul 1864 ca bibliotecar al Sta-tulur §i tot in acela§i timpa a fost §i profesorde sciintele naturale §i positive la gimnasiulLazar din capitall.

Operile scrise de acest autor, in literaturaproprifi clisa, sunt :

1.) Mytologia Grecilor, .Romanilor §i a E-gyptenilor, impreunä cu mai mune notite astro-nomice, tiparita pe la anul 1862, pe dud au-

,

31

torul '§i facea Inca studiele sale lyce ale. Acésta,opera a fost aprobata §i premiata, de consiliulsuperior al instructiunel publice , si declarata,ca un auxiliar bun la studiul literaturei clas-sice. S'a facut o editiune de 2000 essemplare.

2.) Dictionarul Latino-Roman, singurul careesista in OM Românimea , a fost publicat pela anul 1867 §i din acésta opera s'ati facut phaacum doue' editiuni fin-care in ate 2000 esempl.

3.) Istoria Resbelulia Franco - German din1870 si 1871, opera originala, scrisa cu minaesactitate chiar pe timpul cand se facea resboiul.Din acésta opera in patru volume s'a fitcut oeditiune de 2000 exemplare.

4.) Catalog de tote ceirtile Romcine , primulpe care la-a avut Biblioteca Statului, lucrat pecand ea se afla sub directiunea autorului.

Pe terenul scientific acest autor a scrisil, pedud ocupa postul de profesor de sciinte, Cos-mografia, din care s'ail facut dou6 editiuni,Fisica.

In politica, Dimitrie N. Preda, a fost direc-tor §i redactor al mai multor jurnale, care '§iail avut efectul lor, si adeca, a fpst directorulprimului seri jurnal politic Begenerafiunea, carein timpa de un an si mai bine, a luptat, subVoda-Cuza pe la anul 1864 65 , peutru se-cularisarea monastirilor, pentru in.'ependentastatulta Roman si pentru improprietarirea t6-ranului.

Pe la anul 1866 a publicat jurnalul Da cia

si

32

care prin articolile sale, ail produsu atunci omare sensatiune §i '§I-ad atrasii, pentru senti-mentele patriotice, nobile §i desinteresate, ad-miratiunea §i feliciUlrile cele ma aldurOse dinpartea tuturor jurnalelor atund existente.

Trecênd peste alte maI multe jurnale, carenu au avut o durata lung& sub directiunea sa,§i care pe urma '0-au schimbat principiele ,

treand sub directiunea altor redactori, ne o-primu la publicatiuma intitulatg. Archiva

publicatiune eminamente scientifica, cares'a creat la anul 1870 §i a durat 5 alit con-secutivi panä astl-cli sub patronagiul D-lui Prim-Ministru Lascar Catargil Acest jurnal a adusiimare folosil §i a respandit multa luminI in po-pulatiunea rurall §i intre functionarii admini-strativi §i comunali prin diversele articole pri-vitóre la sciin, la economia politicA rural&§i domesticA, la administratiune , la statisticii;la agricultura , la industrie, comerciii §i lite-ratura.

Nu putem s6 termintim , Ma a observa, cg,in tote scrierile sale, acest scriitor a fost emi-namente patriotic, national §i liberal prudent'',urand cu deosebire principiele demagogice §i so-cialiste , pe care nu a incetat a le combate ,ori ate on i s'a presintat ocasiunea.

Bu-rald,

de

,

33

Nicolae Scurtescu, s'a näscut la anul 1844din parinp romanT in satul Valea-lunga inapropiere de Tirgoviste, distr. Dambov4a. Laanul 1860 veni in Bucuresci sciind aba a scrie

citi. Dupe 2 anT facend esamenul de 4 claseprimare, intra la 1862 in lyceul St. Sava pen-tru studiele secundare. Dupe terminarea ace-stoma cu succesa, fu numit in anul 1870 , inurma until concursti, institutor la o sag pri-marl din Capitala, in care post se afla si asta-cli.

ChTar de la venirea sa in BucurescT, Scur-tescu a aretat un mare interesa pentru literaturaromana. Pe caul era Inca student incepa a faceversurT, maT mult de caracter patriotic. La a-nul 1868-69 lila parte activa in cercul li-terar Orientuln, publicand primele sale Incer-cri in revista uAlbina PinduluT scriindde atunci neincetat i publicand pang, asta-clidiferite poesii in jurnalele literare din Bucu-resci, precum in : Traian, Columna lu Traian,Mea societalei Bomtinismul, Bevista contimpo-rand, etc. Afara de poesil, pe care Inca nu sile-a publicat in special, a scrisil i un studiaInsemnatt in pros a. asupra teatruluf, publicatin aColumna luT Traian,), Pe langa. acestea s'aocupat si de piese teatrale.

De si este Inca privit ca incepetor pe acestvasta teren, totu'sT merita cu tot din-adinsul a-tentiunea publica. De la el avem pân asta-c11publicate afar% de cele nienponate maT susti,urmatOrele :

3

§i

poetice

34

1.) .31irésa la morment, drama in prosA.2.) _Rhea Silvia, drama in versuri (1873) ;3.) Catechismal roman 0 cre0in (1872) si 4.)Despot-Vode , drama, in versuri (publicata, inRevista contimporanA).

In tote scrierile sale limba e placuta, ver-surile bine cadentate i rimate, stilul bun. Seastépta mult de la activitatea sa pe viitor, cutote ca cariera profesorala li e prea fatiga-tOre in compargie cu constitutia sa.

Ca esemplu din poesiile sale reproducem :

VIATA I VISUL

0 sOrA sdrh,112i, nopte, deminétd,0 vat sl-altA verA,D'a rAndul se strecor'

1-a1cAtue o viatAPrin Invêrtirea lor.

Acestea sunt m6surADe scristi pe tabla vremil cap pasI a numërat

In spaiü o gptura,timpul cht atomul së simta s'a nAltat.

In vist este viata, i viata e ca visul;Suntem, atAta scim 4

Dar' nu putem cunósce ce marginT are-abisulIn care ne'nvArtim.

Eri este un visa asta-clf; ear' acli va fi visA mane,.NAlucl este totul : vointA, gAnd, simtire,Pe-a vremit rApe11 valuri se duc , si nu remAneIn golul esistentet de cAt o suvenire.

0-aka

$i

35

A timpulul lungimeCu marea 1u vechime,Top vecil ce ail trecut,C'o singura gandireIn clip5, c'o ochireIi princIT Inteun minut 1

Si visul §i viata intr'una se confundäIn schimbAtórea undaDin vastul infinit.

Sub forme ce a lutul In chipu deosebit.

Acela'§I lut acumE lut judecator,E creer, este limba ;Dar' mane el se schimbit,

calca-un trecatorIn praful de pe drum

Dimitrie Aug. Laurian, s'a n4scut in Bucu-resci la anul 1846. La anul 1853 si-a ince-put studiele sale in scOlele române (Bucuresci)urmand cursurile regulatii pama la 1868, canddupö mantuirea cursurilor la Facultatea de li-tere i filosofie a obtinut cel intai gradul de li-ce* in litere din soilele nOstre superióre. A-cordandu-i-se apoi o burs'a din partea Ministe-riului Cultelor si Instruqiunel Publice pled inacela an in strainlitate pentru complectareastudielor sale literare, si dup6 trei ani de se-dere in Francia gi Belgia se intórse (la 1871)in Ora cu titlul de doctor in litere si filosofie.

1

*PM

* *

'of

36

De atunci ImbrAci§A cariera profesoralA, func-tionAnd §i ca profesor de filosofie la ly-ceul St. Sava din Bucurescl. Tot odatA cu in-t6rcerea sa din strAinState fund/ in unire cumal multi juni Elea TransagiunI literare,0 ca-re se schimbg apoI in Revista contimporandv ,

in care public/ el ma cu sémi cercetdri cri-tice asupra publicatiunilor contimporane romAne,care foe urm6z1 pang astS-01 a apar6 in bro-§urI uni-lunare.

De §i in comparatie cu altii D. Laurian ascristi putin pang acum, dar' ce a scrisii e bineconceput., §i apoI suntem datorl a spera multde la péna acestuT erudit june, care §T-a %cuteducatiunea sub auspiciele venerabiluluI s6d pS-rinte August Treb. Laurian.

Grigorie G. Tocilescu, näscut cam pe la a..nul 1846 in Mizil, distr. Buzet, §1-a fAcut cur-sul primar in locul nascerel, ear clasele secun-dare le-a trecut ca bursier al Statulul in ly-cell St. Sava din Bucurescl. Dupe" absolvirealyceului luand diploma de bacalaureat afi urmatun an la Facultatea de litere de aci. Dupe a-ceea trecénd la cea juridic/ a frequentat cur-sul intreg al dreptuluf §i la 1874 a luat li-centa in drept. In ultimll ani, pe dud studiaIna, a functionat ca referent statistic la Mi-nisteriul lucrarilor publice. Inceputul scrierilor

astA-cll

it

u

* **

37

sale '1-a &cut ca membra al comisiunel de re-dactare a foe! societtiteT a Romanismul» in u-nire cu Häjdeü, Teodcrescu, Yucid §i Th. RA-dulescu. In acea foe a publicat ma1 multe do-cumente istorice, despre poesia poporald a Bo-mdnilor ; despre gurig; i cate-va

Scrierile sale publicate in parte, §i care aameritul lor special, sunt : 14 Despre familia NI

Vitévt(...); 2) Petru Gercel, studif is-torice (1875) ; 3.) Duoi istoricl : G. PanuP. Cerniitescu, sch4e critice (1874); 5.) "Ra(a

scrierile lza N. Bälcescu (Ina nepublicata);6.) .Despre legatu, (thesa de licentl.)

Actualmente Tocilescu se gill. la Praga (Boe-mia) studiind literatura.

Bonifaciu Florescu nascut in Pesta la a-nul 1848, este fill adoptiva al AlexandrineI Flo-rescu, a! caxel frail eraa cu Golescil la 1848.La anul 1858 intrând ia lyceul Ludovic celmare din Paris treca cursul cu succesa §idupe facerea esamenuluT de bacalaureat studialiterele ci dreptul, dupe a ca,ror termininarelice* in litere §i bacalaureatul In dreptii.

Dupe cate-va conferiqe tinute la Bala deadulti din Paris , fu insarcinat de a face , lasae elementarA pentru dame, scola, care for-mézI institutrice, un cursa a.A.supra revolutiunelfrancesy curst, in care a aretat gre§elele re-

luft

poesii.

Mihaiiisi

si

* *

,

38

publicanilor din 1793 si schimbarea ideilor lorin timpul actual.

Chemat la 1873 de amicii familiel sale intéa spre a concura pentru catedra de Istoriauniversala critica la Universitatea din Ia§T, elarefusa, considerand pe D-Iti N. Ionescu, titula-rul acelei catedre , departat pe nedreptü diuposta, §i dup6 ma multe staruinte nu Ilia ca-tedra decat cu consimtemêntul D-lul Ionescu ,promitêndu'l a dimisiona ori cand D. Ionescuar dori a reveni la posth. In Ia§1, B. Florescu,numit secretar la «Societatea pentru Inv'eta-tura poporulul roman,* creä, gratie sprijinuluIpre§edintelui acelei societati D. Dr. Rau , oscóla de adultt. In Aprilie 1874, venind la Mi-nisteriul Instructiunet Publice D. Maiorescu, res-tabili pe N. Ionescu la catedra de Istorie dela Universitate, dand lul B. Florescu un blamnemeritat.

De Maui veni la Bucurescl si cu ocasiuneacursului facultativfi, ce tine duminicele la Uni-versitatea de aci, a inceput a areta, a blamuldat era pe nedrepta. El tratéza despre Istoriamoderna, tiparind cursul s'ea in bro§url.

B. Floreacu e un june de inima 1 forte ac-tiva pe campia literara. El a publicat chiar dinanul 1870 In fOea Societ4eI pentru inv'epturapupor. roman din Bucurescl ((Dacia sub jugulGotilor,* In ultimul numër din «Transactiun1literare, prima lectiune a cursulul sell de laParis, tn a Revista contimporana, Etiani contra

39

omnes, (publicatit §i a parte in bro§urT), in a Co-lumna lul Traian» prima lectiune a cursuluI saldin Ia§I §i un studit literar a Poetul GrigorieAlexandrescu, in jurnalul ctRomhnul» o revistaasupra Boerii §i articolul «Politicarometnéscei». In vara anului 1873 a mai pu-blicat in jurnalul aLa Roumanie» un alt arti-col f6rte interesant , aLa question d'Orient,vcare a fost tradust de atre jurnalele trans-carpatin e.

In cursul set de la Universitatea de aci B.Florescu a luat de objectil doctrinele filosofilordin secolul al XVIII , studiind 'MVO faptelegenerale, care de la Rena§cere at schimbattlumea europénli §i all preparat revolutiunea ;apoT aretand starea Europe! in anul 1789, doc-trinele filosofilor pe largt §i 'n mod critic , §i

in urm t. filosofia istorief revolutiunei francesedin 1789.

Neintrerupta sa ocupaiiune pentru luminareape calea istorich, ni (IA dreptul a spera multpe viitor de la péna sa in folosul literature!n6stre.

Georgie Dim. Teodorescu, originar de pesteOlt, näscut in Bucuresd la anul 1849. A stu-diat in Bucuresci treeend cursul secundar in gim-nasiul Lazar §i in lyceul Matheit Basarab. Dupöaceea urmä Facultatea de litere, depuse tote e-

qi Oocoil

- 40 -samenele §i incepuse a scrie thesa de licentiat:Despre istoriografia la He leni peind /a Hero-dot inclusiv U. Pe langl cursul facultateT urmi siduoT ani cursul de arta §i literatura dramatica,la conservatorul din Bucuresci, care-i dete o-casiune a se ocupa cu clasicitatea anticti. LaOctombre 1868, pentru a se pute sustine, intrlca corector la jurnalul Románul, unde devenila 1872 secretar de redactiune §i Ong, la 1 Fe-bruarie 1875 redactor. Atunci parlsi redactia§i plea la Paris ca stipendist al Statuluf pen-tru studiul literaturei.

El fu unul din redactoriT foeI societateT ORo -mAnismulo in care scrise Despre datinile i mo-ravurile nationale, un discursii de inaugurare asocietateT, etc.

Marl de articohl din jurnalul «Romanul»scri§1 pe tóta cliva el a mal publicat in Re-vista Transactiunl literare qi scientifice, un stu-diA de eruditiune clasica Despre originea qi pro-gresele luxului la Boma,« eateva traducerI inversuri dupe" Andrée Chenier, despre viata a-cestuT poet, in fine differiti a1T articoli literari.

Sub pseudonimul de Ghedem redactO jurna-lul «Ghimpelea cu putine intrerumperI de la1869 pang la 1874 §i editA Calendarul Ghim-pelui pe 1874 §i 1875, in care inset% mai multiarticoli propril

El fu unul din redactorif foeT a Suveranita-tea nationald.* In cele din urmA publicA carteaintitulatA : Incerceirl critice asupraunor credinte,

,

literarT.

- 41 -datine i moravuli nationaleo, precedate de oprefata a D-lui Al. I. Odobescu.

Aflam cll. Teodorescu se ocupa cu o colec-Oune de basme i collude române , cum si cucate-va cercetari asupra des-Antecelor poporale.

Vasile D. Pau s'at llama in Bucuresci laan. 1850. Studiele gimnasiale i le-a facut ingimnasiul Lazar,, ear' cele lyceale in colegiulSt. Sava. Dup6 terminarea acestora urma apofcursurile Facultatei de litere i filosofie, prega-tindu-se acum a'si face esamenul de lice*,Din causa lipsei de mijkice intra inca ca stu-dent in functiune administrativa, spre a se sus-cine pe calea studielor. Din frageta'l etate sevedea Inca scanteea sacra a. poesiei pe frunteasa, care din ce in ce se aprinse si se desvoltapân astacli un foal ce respandesce CU dreptcuvênt o lumin i o caldura dulce. El debutapentru prima óra prin poema in trei canturi :

Umbra lad Mihaig" publicata in Albina Pin-revista literara a lui Gr. Grandea. Apoi

publica succesiva in acel cliar mai multe bu-caVi de un adev6rat merit poetic , intre carevom num6ra : Ospqul fatal, Suveniri, Doruri,Pliingea1-1lide0 (elegie), Lampa jluturul (ale-gorie), Asupra luT Asrael (poema de Grandea),Luerimele, Deminéta (elegii), etc.

De aci nu incetti, a lasa s6 se guste din multele

* *

debit,

42

sale productiuni poetice prin publicarea lor indiferite alte jurnale , dintre care ,,Traian" si),Columna lul Traian" redactate de B. P. IN-deli, nu intArclid a cuprinde in col6nele salepoesiile lui V. PAun Meditatie, Suvenire,prea tárçTh, FOia societatei «RomAnismul* : Odala junime, F6ea societAtei «Renascerea» : Adio,Un mister, , Beverie, UneY umbre seumpe, LaLida, La Byron, etc.

In prosä V. Nun a scristi i publicat cap-va articoli de critic i un studid literar : in-fernul , episod din istoria religiósd la diferitepopóre, publicat in mai multe numere din F6easocietatei «Renascerea». ,Nepublicate are o mul-tirlad de poesii lirice, poemetete Liberio §i LaTudor Vladimireseu , ear' prosd, nuvella : Lacimitir, etc.

V. Patin prin publicatiunile sale de pand a.cum, de si putine in comparatiune cu cele ceare in manuscripte, meritd local s6ti in litera-tura n6strd; adevèrat poet, plin de focti i ima-ginatiuni, a scrisd mult si tot ce a publicateste gustat cu multA plAcere de cititori. .

Limba in scrierile sale este duke, plAcutd,de §i nu atAt de populard, cadenta versurilor,

imaginatiunile fecund; culminatianile mar-cate in tote poesiile, ceea ce face dinteinsulpe adev6ratul poet, dela care avem dreptul aspera mult pe viitor.

Neat numai, cd ca t6te asteptdrile §i std-ruintele amicilor s'61, el, sal din ambitiune per-

: E

Bina,

43

sonalö gr.' din timiditate, nu voe§ce a'§I pu-blica tote lucrärile sale : poesil §i prosl, involume a parte, ca 86 infrumuseteze literaturacu buquetele sale de viorele §i mic§unele, flo-ricele mult dorite ale primI-vereT. Speramins6 c va face §i acésta pentru binele litera-ture, convingéndu-se, cg, omul nu e flcut inlume numaI pentrn sine §i ca lumina nu e binea se ascunde sub obroc.

Dreptii proba de cele Oise mai susn, repro-ducem aci urmatOrele douë poesil ale sale :

LACRIMELE

Se' nseréza ; rade palePrintre umbre se resfrangd ;Eft tacut, më-oprescil In cale,Ascultând In sombra vale

Frunzele ce plângd.

Greerif se scaldA 'n rOua,Bórele, In cantul lor :Tote, (Met ate dOurt,Par' a tes' o lume nóua

In betil d'amor.

Numal efl melancolielPradd dat de suferintI,Vërsii In urma bucurief,Pe altarul poesiel

Lacrime ferbinti.

Eu nu plângu al vieteI sore,Ned destinu'mI :Mimic

44

Nu erl fuia o cugetare,Ac11, o córda p1ang6tóre ,

Mane....un nimic

Ins6 planga, cad nu pota spuneDe ce ast-fela ma topesca ;Dorul ta1nic, ce repuneVlata peptulul med juue,

de ce traesca ?

Farmec ? visa ? delir ? himere ?Spunetl vol, 1i1e ce plAnga,De ce flórea din cllorl pere,De ce 'n lacrimi i 'n durere

Inca 'n Oorl m6 stingd ?

E PREA TARpra

E prea tarcliel Ah ! dta cuvktul tau din urma,Sentinta ta de flacarl, ce-al scrisa pe fruntea mea

pentru ca cu dinsul sperantele' m1 se curma ,E prea tárUil! cu lacrimi si ea void repeta.

Nimic nu maY man* profunda'rai desperare ,and gemetelor mele, suspinulul med via,Tu Ii respuncll ironic, cu zirabete amare,

rece, i, cu sila ingan1 : e prea tdrclifi 1

0 ! umbra vaporósa, ce'ncell a mea durere ,

0 visul cel din urma al tristulul met' dor IEa tac, tu al voit'o. dar' surda mea tAcereN'o cre01 tu cel mal ager, mat drept resbunator ?

Al isii, ca 'n al med suflet s6 stingd od ce sperantaEl bine, voia fi insu'ml al inimi 'ml ;Voia fi o crkga mirth, ce vêntul o balanta,and sea la tulpina'l un limpede parla I

Si

!

daft

I

I

45

Dar' nu ulta, când lumea te va' ntreba de mine ;Mild §erpele caintel din sinull va muFa ;Gaud yenta]. suvenirel va geme Fang tine,§I-o umbra solitara merea te va urma ;

Ta nu uIta c'o vTatä de nil:lucid fecunda,Al transformat c'o vorba in fiorosa pustill ,

i ca, plânend pëcatulf prin nóptea ce profunda,Un glasa o va strebate, clicênd : E prea tarc/izi is

* **

lulia Sachellariii , (nascuta Iarcu) s'a nAg-cut la anul 1852 in Bucureset Ca WA devechig profesor a fost admisA bursierA in scólacentralA, unde a terminat cele 5 clase ale in-vepmêntului secundar. AtAt in scOla cat §i acasA la pArinti §i altar dupe ce s'a mAritat s'aocupat a aduna §i a scrie biografiile femeilorinsemnate dupe timpuri, publicAnd acésta lu-crare sub titlul : Femel celebre (1874). Prinideile desvoltate in precuventarea acestel cArcl,promite mult in viitor, ceea ce avem §i drep-tul a a§tepta de la dinsa, sciind'o crescutA subingrijirea de aprópe a unul venerabil profesorca D. Iarcu, pArintele BM !

* **

Eufrosina Hommorianu, nAscutl in VAleni-de-Munte, distr. Prahova, cam pe la anu11853.Taal WI CostandinicA Hommoricénu §i muma saMaria , sunt vechi cetgeni a! acelei urbe. In-

46

vëtiLturile claselor primare le-a urmat In sc6ladin local natal , apoY concurând pentru burstla Stat, a fost admig la scóla centralA de fetedin Cralova , unde terminand cu bun succesticursurile Inv'etämêntulu1 secundar, fu numitä decittre Eforia spitalelor civile, ca profes6rä declasa a patra la so:51a Assyluluir .Dena-D6Innadin Bucuresci , unde a al-Rat mare activitate,desvolrand malt zelil pentru sciinte. La anul1874, luna Septem bre, Maud concursti pentru -

sc6lele primare vacante ale Statulul §i isbutindfu numita de Ministerial Cultelor §i Instructiu-neY publice ca institut6re de cl. III si directórela sc6la de fete din urbea Rimnicu-Sarat, undefunctionéa §i acum.

Dotata de la natur5, cu o inteligenta rarii,posedánd cunoscinte de limbile straine : frau-cesä, itaIian, germanA §i putin §1 de cea la-tina, s'a ocupat §i se ocupg malt de literaturaromânA, redactand acum In Rimuicu-Särat jur-nalul literar «Aurora), §i inênd cursuff pa-blice In clilele de Dumined.

Pe terenul literar cunoscut g. panti acum prinurmAtdrele dou6 cart! publicate : 1.) .Femeea 0educatiunea, traducere (1872) , §i 2.) Cuno-sante industriale, prelucrare (1875). Afargde acestea a publicat In parte prin diferite jar-nale In Bucuresci, diferiti articoll sociall, lntrecare maY Insemnat vom cita unul Intitulat : Unnog Martir (Bolintinénu) , publicat i In Ca-lendarul pentru cetayend romani din an. 1874,

47

scrisfi cu mare energie §i cu mult sentimentpatriotic. In vederea celor scrise panapromite pentru viitor.

In scrierile sale limba e curata, stilul curent§i atragtor. Ca sa. dam lectoruluf idee de mo-dul scrierilor ei, lasam s urmeze aci o pa rtedin Tin nou martir, unde vorbind despre poe-tul Bolintinénu, ca a remasti ultat de tot! pepatul suferintelor, qice :

U§ile amiciel sunt Inchise marelut poet, cad eln'are avere i amicia chlar, acest Inalt sentiment,acésta dulce legatura a inimilor, ad ajunsd o spe-cula ; amicia! amicia asta-clI, 0 ea se cumperacu bant!...

«Ban% fara digit totul e steril,«Fara ban! virtutea-e un ce inutil«Onest pot el 01 face pe cel mat scelerat.«Prin bAnt dobandim Inca favérea la palat !

clice Boilleau : Cad ed d'a0i fi (Jig]l?ed ! fia'mt permisd,

fi adaogatVerde 0 curat :

Banff te fac asta-c11 tubit i respectat,Ei dad rang', onóre, te fac §i deputat.

4Lucru grozavd .. nu scid unde-o se ajungem!ni descuragiam junimea, ea care ar trebui sa fie,

viata i viitorul prei : reul e mare 0 vine de lanot chtar.

«Pana cand atata somnolente. ?! pana caul atataInjosire ? ridd strainit de not! Am renanciat la multedrepturl, dupe care natiile suspina renunciam0 la acela de a aye barbatt capabilt ? renunciam dea ave o literatura , singurul semn de existentä a

Aü

1

acli,

'ti

1

48 --

until popor ? renuncidm la viata intelectfiald ? re-mmciam d'a figura ca fiinte rationabili in marea fa-milie a gintel umane ? e prea mult... 1).

(cA.m eternisat numele atator martini, cad ad fa-cut servicil utill omenirei ; ei bine asta-cli Inca ga-sim martini : Natiunea roman& '0-are, pot ciice, santiIsel, ce trebuescd adorati i imortalisat! 1 Pannu,Muresianu, BdIcescu, arlóva, ne-ad desteptat, ne-adinvetat cum se simtim, ni-ad spusA ca suntem,avem un sufiet , ni-au aretat , ce Va se clica senti-ment , patriotism.... si noi '1-am tfitat 1 Heliadeni-ad dat viata vietei : caci ori-ce popold fár. limbasi culturd este mort : de le avem, deed sun-tem, datorim marelui nostru pärinte Ioan Heliade,

terena lui nu se repausa in pace din perversita-tea atator geloL.. invidio0 1 Pe Bolintinenu apol'1O-am abandouat de tot !!! Fid-ne viitorul jude im-partial, meritdm seutinta sa. suntem ingrati 1

"Onordm pe sântul cutare i cutare (nu voiOnumesca, ca evlaviosii s'ar simti atins1), unul pen-tru ca s'a retrast dintre ómeni, spre a fi ma! linistit,flea se fad cel mai mic servicid societdtei, conve-nindu'l mai bine -a fi departe de valurile lutnei, unclecine-va trebue neaperat se fia in lupta continua cudiferitele circumstante i chiar cu sine ; pe altul,pentru ca, scosd ochil , s'a mutilat spre a sesustrage tentatiunilor ; p'acestia, clic , 1-am numitvirtuosi, 'i onordm de sd,nti ! dard in lupta se cu-nósce eroul, in tentatiune virtuosul : cel ce a invinsuamagirea, cel ce a triumfat de pasiunea , ce voiasnit subjuge, cel ce a intalnit tentatiunea 0 a cal-cat'o sub pasl triumfatori, acela e virtuosu acela esint.

1). Auslig vocea mad femef Romane barbati orgolio§1,laminati §i nepisitori I Runeti-v6 mama pe consciinta, con-ducetorl poporului Roman, auclip I ... de§teptati-vë I

ca

sal

a!

....

ei

si

'el-a

...

I

49 --

aBolintinenu nu s'a Tetras(' din lume, el a traitintre Omen" si pentru &lien"' ; 's1-a servit Ora si o-menimea; Bolintinénu a fost oml si a remasti ne-clintit In demnitatea sa de oma ; a fost poet, a'cantat sublimul ; a fost ministru, n'a cautat sëse inavutésca din spinarea pre'', el n'a vroit s'osugrume cum voescii impilatorif ei, eel ce se conducnumal si numai de egoisma, de bassul interest" sinu li pasa, déca ea e Incatenata si genie sub ghlaredespotice. Bolintinénu a vNut gramecli de aura siaurul pe dinsul nu la-a conrupta ; el a intalnit ten-tatiunea si a nimicit'o ca un eroa cu sufletul mare !a trait onest, a fost just si a murit se'rac si aban-donat 1 I t

«Onore, veneratiune santilor martini af nationali-tate" romane. care ail sciut sè traésca si sa mordpentru ea, care aii schimbat viata lor pentru a el !onóre si glorie marelui Bolintinénu! eterna admi-ratiune acestul cetatén virtuosi" si demn I onóre, re-spect, veneratiune acestul Aristide Roman ! I , ),

* **

Alexandru A. Macedonschi, fiul decedatuluiGeneral Macedonschi, s'a nascut la anul 1854.

Studiele liceale le-a flcut in Craiov a pantla 1869, dud dupe mOrtea tattlui set pled, laViena, spre a se prepara ca se intre in Facul-tatea de litere. In anul 1870 caletori in Elve-tia, unde se opri in Geneva aprOpe un an; sta-rea stniltatei inse 'It fella se trect in Italia; lo-cul mai mult timpt in Florenta §i percurse a-poi cu ameruntul acesta tent. In timpii de 4 anipercurse apoi aprOpe Vita Europa fart a'§i ne-

4

5 0

gligia ins6 studiul. El are duol ani de studiulliterelor. Interesele familiei ins6 'lfl fortard a serelntórce in téra.

In anul 1872 venind pe vacantiune in Bu-curesci aduse cu sine incd din Florenta cate-vapoesii , pe care le publicd inteo brosurd submodestul titlu de : Prima- Verba. Eruditul nos-tru critic Dimitrie Aug. Laurian s'a pronuntatasupra acestei carticele prin revista : Transac-tiuni literare, in modul cel mai favorabil, au-gurand junelui poet un frumosti viitor. Acéstg,brosurã contine poesii scrise in cea mai fragetdetate, adecd de la 12 pand la 18 ani, cand §iv6c1urd, lumina.

Nobila cale a poesii se deschise de aci Ina-inte pentru junele poet. De la 1872 pdnd la1873 Al. Macedonschi publicd o serie de poe-sii in colónele jurnalelor : Telegraful , PatriaTrompeta Carpatilor, Transactiuni literare, etc...

Cunoscutul critic Laertid prodiga intr'un foi-leton, scristi in aTelegraful» (1874), incuragidri,carel deterd un avêut i mai mare ; ear' cdtrefiuele an. 1874 poetul Macedonschi ava satis-factiunea vedé poema sa Calugdrenii» de-clamatä pe scena teatrului roman de cdtre ar-tistul M. Pascali. Tot la finele acelui an o cri-tied, justa din partea scriitorului roman PantaziGhica prin jurnalul « Telegraful» veni s6 deapoetului cele mai lingusitóre elogiuri asupra poe-siilor sale §i s '1 stabiléscd pe deplin reputa-

a'§i

51

tiunea, fruct al until studid indelung §i a sutede nopti cte veghiare.

In anul 1873 AI. Macedonschi fund& si re-dact& jurnalut politic si literar : Oltul,» careapart' pan& la Maid 1875, t,dnd redactorul poetsuferl o inchisóre la Vachresci pentru un ar-ticol scrisii in jurnalul Wt.

Dintre poesiile sale se disting mai in specialurrnAtórele : Calugarenii; Margareta; Reintór-cerea ; La Bolintinénu ; Fatalitatea ; Diogene;La Bomeini ; Garminela; Sapho, in 3 anturi;Legenda stance?", de la Ruceir, in trei chnturi;etc....

Junele poet, cu tótl activitatea sa literara ,

cu tote elogiurile ce i s'ad flicut, a fost si esteinc& prada calomniatorilor*), dar' dupd cum seesprima singur inteo poesie :

Timpul va face dreptateCelor cu Mimi curate,Celor drepti i nepAtatil

Afar& de poesii Macedonschi a scrisd si pu-blicat in jurnalul sëü mai multe scrieri in prosii,mai alesd mid nuvelle.

Limba, in care scrie, este placuttl, intelésA,

*] Ceea ce cu drept cuvênt l-am observa lul Al. Mace-donschi, este, ca sé nu se lase tèrilt in valurile politice , Incare'lO trag unii, find Inca june §i avénd destul timp pen-tru acésta, când va fi mai matur, ci sè urmeze pur calea

pe care'§i* póte castiga un nume mare, cad' junimeaare Inca timp pentru politica.

li-terara,

52

versurile u§óre, rima destal de bogatä , stilulcurent.

Ca sa dam lectorulul o idee despre sentimen-tele, ce animd lyra acestui june poet reprodu-cena aice in intregg poesia : Secolul:

In palaturi semptuóseCel rei locuesc,

Ear in bailie sdrenturóseDrepti 'mbatranesc !

Inimele teretóreParte 'n lume aii !...

Omeni1 far' de onOreIn gunoit nu stall"!

Numal cel ce-onest muncesceN'are ce mânca !

Tóta lumea ocolesceFar' ajuta !...

§i cdte-va pasagie (fragmente) din prea fru-mósa poema : Legenda steineei de la Bud& ,scrisd cu mare maestrie, §i pe care regretam,ca nu o putem reproduce intréga din causa lip-sei de spatin :

(Din chtul I.) :

«0 ! timpuri fericite de glorii i splendori,AçII téra zace'n lanturi §i n'are luptatori !Strainul cu urgie in tell se incuiba :Pe luptele strabune dispretuitor sculpä !Rena§cetI.Inc'odata, re'ntórceti-veDe lanturi venetice scapati româna Ora!In pepturile nóstre skliti ear' barbätda,Ca\ se resune Inca : «Traesc5. Romania I»

'ICelii

emit,

53

Deci fia, ca a vóstra maréta suvenireIn nol sé redestepte a patriei iubire ICad nol am uitat datini si lege si maudrie,

stam in moliciune sub lanlul de sclavieBoerii, ca atuncea, i aI sunt tradatori,Dar' téra nu mai are ace! apëratoriSi déca-acele horde barbare, venetice,Prin intrigi rechiamate, ar reintra aice,Iubita nóstra téra e-atat de abatutaDe jugul din nauntru, in cat ar fi perduta IRomani! Romani I la lupta I bëtrani, bärbati sea juni!Aduceti-v6-aminte d'ai vostri marl striibuni,Ce-au sfäramat cu forta si c'o virtute rara

jugul din nauntru i jugul din antra I »

(Din cantul II.) :

«Ce rapede durerea, figura nóstra, schimba,and aripal fatala asupra nóstra'si plimbaOh ! si de dinsa 'n lume, vai, nimenea nu scapa,Ba chiar cu prisosinta adesea ne adapa !Monarhil eei mai falafel de pe acest piimênt,Naintel d'o potriva cu ómenii top shit IAcesta e destinul : la el së neCaci ce folosii am trage ca s ne revoltam?Ni-ar sta nótië 'n putere, ca së reddm atunceLa Urea ofilita culorea ei cea dulce ?

ca ni-ar sta'n putere, deca ne-am revoltaTrasurilor palite vigóre a reda ?Nu! nu. Or! ce remediurl aicea nu mai :

Ale durerei urme din fatá nu se sterga IZadarnic Consolarea, chiar ea, s'ar incerca...0 flóre vesteclita culórea nu'sl mai Ta ITot ce ni sta 'n putere, e numai lacrimiorl,S6 dam acelor triste i ofilite flori I»

'nclinam,

Séü

merge

*1 I

I

. ..... . . . . .....

...

. . . . . . . . . . .......

54

(Din cAntul III.) :

Oribile momente de rece 'nfiorare,...PreurrnAtoriI, stAnca, o stile cu turbare !Frumóselor fecIóre, de ce ?...Periculul e mare, dar' ore voI nu scitI,C'acea infamA turrnA, oil-at de mutt ar vrea,Din ale mor(eI brate nu póte se ye Ia ?Aci se finesdi tote... asylü sigur e mórtea,A se opri nainte'l fortata e chiar sOrtea!Ea nu este bidOsk cum nail o descriq :Privirea sa e find ca cerIul azuriti !Ear' sArutareal nu e ca crivetu'nghla'tatA,Din contra, e attlta de dulce, de 'nfocatkIn cAt al nostru suflet Intrega ft contopimIn astA sarutare, In focul el sublirn !...Repaosti fiind mórtea, nu póte fi cumplita. :Cel ce se tem de dinsa, a suferi, merit'a !

Maria si Florich, cad dinsele0 ultimA privire RucAruluI mal dau...Spre-amantil lor, la urmh, Indrépta-a lor gAndire,Li daU un ultim cuget, o ultima zlinbire !...Si'n fine urmalrite veciOndu-se d'aprópeS'asvOrl josa de pe stalled, prin mórte ca së scape,Dar' p'ale stAnceI cóste, un sAnge pur tisnesceSi pe arida pétra profund se 'ntiphresceD'atuncI si panä asta-c11 stall petele acele,Cad inocentul sAnge nu póte sO. se spele !In van II bate plóea i Dambovita 'ntr'unaCad ele vor rernAne acolo'n tot-d'a-una !0 ! Dómne,acele pete le ft ca so nu piérkSpre-a spune prin ce lupte trecii acéstO, térA !Si spre-a ni spune nóuO, cA ded existärn,La luptele sträbune viata datoram IEar' vótiO sO T'arete, frumóselor fecióre,Ce prep puneak p'atuncea, feciórele pe-onOre !

ingMbiniti

erad,

55

Ca mrindrel Märióre,Ca dulcei Florióre.

Credinta s6 ye fiä altarul in amóre ISi ast fel p'astri cale se inergeti, senfloriti !Cad ast-fel vol vetI nasce fiu deind d'a !Astra teraSi gloria strabund ni va suride ma!

De dorit e, ca Al. Macedonschi imprimetOte poesiile sale intr'un volum, cad ar formaun buquetti frumosil in literatura misträ!speram, cri va face §i acésta pentru binele comun.

S6

se't

IN MOLDOVA.(mmAnB).

Archiereul Neofit Scriban , de origine dinCampu-Lungul moldovenescil, (acum austriac !),descendinte dintr'o familie militanut , renumitlin timpurile principelui Cehan. Neofit Scribane fiul vechiului preot lonitl de la monastireaTeodorenI si al socieI acestuia Pelagia, WascutIn urbea 13urdujeni, distr. Botosani , la 1803,scóla primarl incepênd'o in Sucéva, vechea ca-pitalti a Moldovel, fu transferat de pArintelesn la monastirea din Burdujeni , la cAlugariIgrecI, uncle remase prin indemnul acestora Orala 1817, spre a li invAta limba, atat de pro-pagatti in acel timpu, urmand apol la acade-mia grecésca din IasI plat la 1821. Din causaevenimentelor aceld an intrerupse studiul pAnala an. 1823 , continuand de aci la institutoriparticularI sciiutele bisericesci si a limbeI frau-cese, italiene si germane pang, la 1828 , candfu incredintat Metropelitului Veniamin Costachedin Iasi, carele vedêndu'I talentul bisericescii §icunoscinta Umbel grece ii hirotoni Diacon, o-bliganduld a urma studiul limbei grece i la-tine la scéla, ce se deschise atunci acolo la Trei-Ierarhl.

_ 57 _

Apo! fiind cl1 scOlele nationale se desvoltarafOrte rapide in anii din urnatt , Scriban la ce-rerea multor egumeni greci §i a sa pro-prie fu hirotonit Ieromanach de insu'§i Metro-politul , la monastirea Trei-Ierarhi , cu sopa,de a putO cerceta regulat cursul filosofiei , cese deschisese acuma pentru prima órg, in limbaromana. Acest cursti absolvitt dupe 4 an!.Auclind Scriban, ca sc6lele din Bucuresci suntcu mult mai inaintate, §i chiamat fiind intr'a-cole de un profesor ce'la avusese la Ia§i , a-nume : Dr. Eutimit Murgul , a venit la Bu-curesci, de unde fu rechiamat de Metropolituldupe un an de clile §i numit inspector §1 ex-hortator la institutul national din Trei-Ierarhi.Acest post 'lli-a dirigiat cu energie §i spre o-nOrea institutului. Inse in an. 1840 fu acusatde sinodul metropolitan, ca '§i-ar fi stricat cre-dinta in §i rapindu-i-se o bibliothecade 300 tomuri fu tramisii sub paza la monas-tirea Secul la munte, unde se tint arestat maiun an de Ole. Mijlocind guvernul , fu rechia-mat, ca puna inspector la academie. Dar'§i asta data aii triumfat neamicil §i de a-ceea nu fu a§ecliat in acest post, ci tramisii indistrictul Sucevei, ca se fundeze o sc6la natio-nal& , pe care domnia-lor nu o putuse funda.Supunendu-se sOrtei Scriban s'a dust pentru aintemeia acea scOla, la care a remast 2 an! de

Veclend neamicii lui sporirea scOlei §i bu-na-starea lull 1-au mijlocit transferarea de la

D-411

dile.

mal

'Iti-a

aidlui,

58

acestg scold, trdmitendu'lii la monastirea Ném-tului tot sub frumosul pretestii de a funda §iacolo o scOlg. El '§i-a plecat capul §i la acéstdchidmare, s'a dusft la Nemtii, unde a remasii caprofesor de limba elend §i de religiune pandla 1848 , in care timpti a publicat cartea decanOne, numitg .Pidalion. Evenimentele acestuian at influentat §i asupra la Cu tote acesteanu tardiii fu chilimat de epitropia seminariuluicentral din monastirea Socola, ca se ocupe a-colo cathedra de istorie §i de retoricd, unde aremasti pang la 1853 1854, cAnd eard'§iptinteo intrigd metropolitand, fu nevoit a de-misiona §i dupe trei luni eard'§i a primi pos-tul de profesor de limba elend §i mai apoi §ide filosofie. Cu infiintarea Universitdtei din Iasifu fratele sell numit acolo profesor de theolo-gie 1 eard el fa chiämat ca rector §i profesorde filosofie in seminariul central. De la 1848incOce n'a contenit a publica la diferite oca-siuni mai multe articole politice, nAionale, §iin Ord §i in strgingtate, subscrise de dinsul §ichiar nesubscrise, pang la anul 1856 §i chiarpand astd-di. Afard de aceste fu numit egumende 2 orb §i de ambele oil a demisionat in in-teresul lumindrei clerului, fdrg se intardie mg-car o lung de dile in acea qualitate. La 1857a fost alesd deputat de clerul din Iasi in adu-narea ad-hoc , a fost pre§edinte al comitetuluisocietatei pentru incuragiarea tinerilor seraciromani la invetdturd. Gradurile bisericesci le-a

59

primit regulat : singe], protosingel, arhimandrit.Sub Metropolitul Meletie i s'a oferit demnitateade episcopti. ins e. aflându-se bolnav a refusat'o,dar' in anul 1862 venindu'l acéstti demnitatede la o putere mai inaltA de cat voincaa primit'o. Opurile lui scientifice i literare sunturmtitórele : 1.) Un Catechism » (1837) 2.)Traducerea Pidalionului (1844); 3.) Traduce-rea «Duplului paralel» (1852); 4.) a Urziriistorice, (1852); 5.) Trei disertafiuni despreunirea politica a principatelor romane, din carenumai 2 sunt publicate la 1856 ; 6.) Isto-ria in scurt a St. metropola moldave,, (Paris1857) ;-7.) «Necesitatea clerului in societate,(1859);-8.) Clerul roman in fata artic. 56din convenfiune (1859); 9.) Nelegalitatea §idefectuositatea projectului de lege pentru alege-rea metropolitului episcopilor nostri, (1860),10.) mai multe disertatiuni politice, nepubli-cate incä ; 11 ) mai multe cuvinte politice. fu-nebrale, laudative, bisericesci, de sc61ä, din caremare parte nepublicate; 12.) «Retorica romelnet,cu exemple din limba grécA, latina §i francesl,cu o scurtare de psichologie §i de 1ogica, ne-publicatl ; 13.) «Prescurtare din istoriapatrid,, nepublicata, ; 14.) Gramatica ,3lena,(1861 §i 1862) ; 15.) cate-va epistole ci Incer-ctixi poetice, nepublicate Inc t6te.

Inca

,

8

60

Mateiii Milli), *) fu na'scut in Moldova la a-nul 1813. Pärintele sell era un boeriii de pri-mul ranga §i rudeniele sale ocupaa mari pos-turi in téra. Acestia doriaii ca si jr.nele Ma-teid s6 intre in asemenea post la Ministeriti.El satisfacii dorinta lor, caci dupe' terminareastudielor din térA fu numit in etate de 17 anioficial la Ministeriti.

Inse" inima lui ardenta nu putii lega amiciecu afacerile seci spiritul s'a liber se simpaincatenat in cancelaria Ministeriului ; deci ceruvoe superiorilor sèi, ea se'lii libereze din ase-menea serviciii.

Dorinta sa fu satisfacuta si el plea, numaicleat la Paris, unde petrecu 11 ani in studiularta teatrale. El n'avu acolo altI dorintA 1 altcuget mai sacru de cat perfectionandu-se ne-contenit, de a se reintórce in patria sa §i adedica talentul 0 studiul soti in folosul natiu-nei romane.

DupO 11 ani se reintOrse in patria sa, Mol-dova, cu inima insufletita de un viitor mai fe-ricit §i cu sufletul incantat de a puté concuracu tote puterile sale la inaintarea 0 inflorireaartei teatrale intre confratii de acela'§i sange.

Curand insO fu amtigit in aspiratiunile sale.Unchiul WI era Ministru 0 prejudiciele obscurece domniati in publicul de atuncea despre sceng,le nutria §i dinsul.

*) Dupe ,,Panteonul roman..

,

61

Ace le prejudicie esagerate de ambitiunea §i

vanitatea sa boerésca nu'i permiteati a vedepe nepotul sill pe scena.

June le artist nu'§i putil dar' realisa dorintasa cea mai sublirna.. Tot ce putii face, fu cacerii voe pentru directiunea teatrului. Acéstaconcessiune i se dete §.1 junele Millo conduse2 an'i de Oile teatrul din Ia§i , farb,' ca s6 fiimbracat cel putin o data coturnul scena Inimalui ardea de dorul de a pane §i dinsul talen-tul WI in folosul artelor; de multe oil era a-própe s6 braveze tote pretentiunile §1 ideilevane ale inaltelor sale rude, §i se" anuncie in-teo qi primul si,sti debut.

In urma lupta acOsta se fini in favorul aspi-ratiunilor sale ; amoral de arte invinse tOtecele-ralte consideratiun1 §i junele artist hotarisera, in care avea sé se presinte prima ora pescena.

Mania §i furia rudelor sale boeresci nu se'Rite descrie. Ele incercara tOte mijlócele spreal sate din calla aasta idee , dar' nereu§indse hotarira alii compromite, spre al stinge ceamai de pe urraa sciintee din peptul WI pen truteatru.

In sOra hotaritPi, teatrul era plin de servito-ril rudelor sale, care conform ordinilor primiteintimpinara cu flueraturi pe tOnOrul actor. Par-tea sanatósPi, a publiculuT insé nu inceta a pro-testa In contra acestei demonstratiuni. Acestiiincident fatal nu descuragia de locti vointa lui

62

Mil lo. El parasi Moldova §i trecit in Muntenia,uncle juca maT luta intr'un ora§ii provincial ,

ear' apoi nu peste mult timp se angagi 6. in tea-trul din Bucuresd , unde juca neincetat panain vera anuluI 1868, §i unde cu putine intre-ruperi nu hesita a delecta §i asta-cli publiculbucurescénii.

In decursul anilor de cand Millo a parasitMoldova , a avut sub conducerea sa de multeoff direqiunea teatrala de aicea.

In consideratie di el '§l-a cheltuit tóta ave-rea sa in folosul teatrului nacional, Camera le-gislativä din anul 1868 avend in Ivedere §i me-ritele acestul apostol al Thalia romane, i-a vo-tat in unanimitate o recompensa nationala, pecare o prithesce §i asta-c1T.

Asta-cli Millo in etate de 63 ani a ajunsiila culmea gloriei sale ; numele sëft atht de cu-noscut in Romania, ca §i la Paris, unde jucasecu succest, este de toVi stimat §i admirat.

Acest celebru artist i§i are meritul sëti ipe terenul literaturei romane prin urmatórelescrieri :

1.) 374coreseu , vodevil 2 acte ;-2.) Tuzucerqitoru, vodevil 2 acte; 3.) Baba Ikirca ,opereta 2 acte ; 4.) Apele de la Veiceiresci:, re-vista 3 acte (tiparita),-5.) Chirita la esposi-hia din Viena, contoneta;-6.) Preipeistiile Bu-curescilor, vodevil 5 acte;-7.) Spoelele Bucu-reseilor, vodevil 5 acte;-8.) .Paraponisitul pusii

63

slujba, cantoneta ; §i multe allele. , atat .1u-crari originale cat §i prelucrari nepublicate.

loan Cartu,*) nand din parinti romani incomuna Base§tii, judetul Mein', la anul 1820,

facut studiele in academia Mihailena dinIa§i, ca intern , cu concursul §i ingrijirea re-pausatilor intru fericire George Asachi, fost refe-rendar al scOlelor de peste Milcov i George Sa'u-lescu, fost profesor §i director al clisului institut.

Dupe absolvirea invetaturilor academice depe timpul acela, Ioan Cartu a imbraci§at, maiInthi cariera de functionar in desfiintatul Mi-nister al Cultelor §1 Instructiunel publice dinMoldova, apoi ata§at fiind pe langa fostul DomMichail Sturza in calitate Je scriitor caligraf aldocumentelor acelui Domn, a fost luat cu el laParis, unde, stand timp mai mult de un an, a pro-fitat a se introduce in cunoscinta musicei vocale.

Reintorcéndu-se in patria sa natal& IcranCartu a fost numit profesor la una din scóleleprimare din Barlad, d'aci, de limba romttna lasuila normala de fete din Ia§i §i in urmA tre-cut ca profesor de musica vocala la desfiinta-tui seminar din monastirea Némtului §i la monas-tirile Agapia §i Veraticu liana la finele an. 1864.

In Ianuarie anul 1865 lase printr'o

Veqi : Discurgul funebru, tinut la Inmorméntarea mlde Vasile Th. Cusen, an. 1875.

'§1-a

,

Inaltit

in

- 64 -dispositiune Domnéscd, Ioan Carte a fost chid-mat in functiunea de profesor de musica vo-call , armonico-religiosd , si instructor al cho-rurilor bisericesa din Bucuresci ; ear' maI peurma de principii, posturi atasate pe langdConservatorul roman din Bucuresci ,indepli-find, in acela'si timpü, i insdrcinarea de pro-fesor de musica vocald la Asylul Elena Dómna»pendinte de Eforia spitalelor civile din Bucuresci.

Aid, in Capitala Romania inteun intervalde 8 an'', Ioan Cartu, prin metodul, activitatea§i zelul sai distinsii, a reusit a da tera ómenicapabill si apti, pentru ca la randul lor,, s6

infiinta choruri bisericesci pe la unele bi-serici ale StatuluI si particulare din térd, se"-mduend in el, pururea si neadormit se'mântafaptelor bane i devotamentul de a se aplicala o specialitate cunoscutd. de top' ca cea maiutild societItei, si apol", obosit de munch si degreutdtile una cariere atat de spinOse si aflan-du;se inteo stare de debilitate fisica , s'a re-trasd bucurandu-se de o modesta pensiune a-cordata de Stat.

Se insémnd ca probd despre devotamentul ceavea pentru resphadirea musica vocale in scólesi in biserici , elaboratele sale precum : Exer-cip, Lecturi i solfegie de musica vocald, Li-turgia St. Ioan Chrisostomul, i alte raid opus-cule de imnurf §i rugdciunf tipdrite prin in-grijirea sa in mica sa tipografie de musica vocal..

Chiar suferind de cousecintile unul travalid.

,

pOtd

,

65

continua , Joan Cartu n'a crutat nimic spre aincerca a da la lumina, pentru sae §i profe-sorl , un Tractat complect asupra musice vo-cale ; ins6 caclênd la bOlii grea n'a apucatvedé realisata nobila sa dorinta, lgsand fiuluis'eti Joan I. Cartu fragmentele aceluf insemnatopü, cate adeca a putut a le schita pang lamórtea sa, 1875 Martie 11.

In timpii de 33 de an!, cat a purtat misiuneade functionar §i profesor, Ioan Cartu a adus5servicie importante törei sale in sfera cunoscin-telor ce poseda, §i este netaggduit ca putinisunt, care s'a dedat cu atata zelS i devotiuneartel, celef atat de utila §i frumósa a musica

Melhisedec Stefdnescu , Episcopul Dullardde jog' , este fiul preotulul Petru Stefänescu,descendent din familie secularg preotésck dincomuna Gorcina, distr. Nemtu. El se nascu inacea comung la anal 1822 §i priimi la boteziinumele Mihaiü, adeca al na§uluI sëü, boerulMihail" Pisoschi. Inceputul citirei §i al scrie-rei primi in singura sag locala , §i aceeaparticularg, de la uu inv6tator serman. Pe ur-mg continua la cele (Mile scóle din Pétra, ambele elementare, una intretinuta de un particu-lar §i alta de biserica locald a St. Lin, situatgin curtea bisericei.

La an. 1834 incepii cursul seminariuhil So-cola din Ia§T, care futrerupêndulti prim inchi-

5

&St,

,

66

derea institutului din cause politice, 'Hi termingla 1841 cu cel mai bun succesii. Dupe termi-narea cursurilor seminariului i se incredintdconducerea unei mid scOle, infiintata de un boerriCantacuzin, la comuna erbesci, dist. Ném.

Reorganisandtr-se apoi seminariul Socola §iinvitandu-se elevii absolventl a'§i complecta cur-surile serninariale, dupe care in anul urmätor,in etate de '21 aril', fu numit la acela'§T institutprofesor suplinitor de : retorica, teologie §i isto-ria nationalä. In acela'§i an primi §i cdlugdria,luand noul nunie : .Melhiseclec.

Destinandu-se de Metropolitul Meletie trami-terea a trei seminaristi mai eminenti §i la oacademie teologicd din straintate, pentru carepreferindu-se cea de Kiev, fundatd de Metro-politul roman Petru Movild : Melhisedec fu unuldintre a cel. trei elevY. In Kiev urmd el cursu-rile academice dela 1848 pang 1851, obtinêudtitlul de a Magister sanctornm humaniorumquelitterarum 9 ; ear' in anul urniator,, cu permi-siunea Metropoliel, primi in Lavra .Pecerscaia(Monastire renumitä in Kiev) §1 preotia din ma-nele Metropolitului de Kiev, , anume Filaret ,dupe care se reintórse curênd in térd.

In timpul domnie1 lui Grigorie Ghica semi-nariul Socola era administrat de un comitet, incare Melhisedec, facea parte ca membru, avénd§i titlul de inspector §i profesor de sciintele sacre.La 1852 Metropolitul Moldovel Sofronie '111 numiprotosingel §i la 1858 'lii faxii archimandrit. In

- 67 -acelaV an Grigorie Ghica-Vodd, dupe' recoman-datia Episcopului de Hu§1 'hi numi rector alseminariului diecesan din Hu§i. Aci fddi el prin0 iqeléptd administrare mai multe imbundtatiri.

In divanul ad-hoc Id intAlnim la 1856 carepresentant al clerului Moldova. La 1860 Idvedem facênd parte din comisia convocatd inBucurescI pentru a resolva questiunea mona -stirilor inchinate.

La an. 1861 (15 Ianuarie) Principe le Ale-.xandru IOn I. ( Cuza ) 'lli numi locotiitor deEpiscopn eparhiei HO in local decedatului E-piscopii Meletie Istrate , in care calitate facia.parte §i_din Consiliul general de Instructiune.In an. 1:864 , fu numit Episcopii al Dundrei-de-jost mutând4 re§ediqa la Ismail. De la1866 incO este de drept senator in Senatul.e'rei dupe' lege, participand adese §i ca mem-bru in consiliul general de Instructiune.

Melhisedec a consacrat un vOlum insemnatpentru studiul Lipovenilor, sectd fOrte curiósd.prin 'obicelurile lor religiOse. Acéstd operd con-Vne detaliuri fOrte interesante. In acest timpiisavantul prelat publica : Istoria diecesei Roma-nului, de o potrivä de insemnatd prin intinde-rea cercetärilor.RA publicat mai nainte urmatórele cArt,1 . 1.)Tipicul sdii formulariul slujbei D-fleesci (1854);

2.) Scurtei introducere in cursul sciinfeiteologice (1856) ; 3.) Jertfei pentru unireaprincipatelor (1856) ; 4.) Introducere in ye-

- 68 -chiul sinoul testament (1860) ;-5 .) Teologia pasto-rala (1862); 6.) Cronica IlicOlor (1869); etc.

Tote aceste scrieri fac onOre piosulul Epi-scopii Melhisedec i inavutescii literatura romana.

Alexandru Flechtenmacher,, miscut in Iasi,la anul 1823, este fiul legistultif Christian Flech-tenmacher, care a fost adusii din Brasov (lo-cul nascere! sale) la Moldova de Calimachi-Voda,la anul 1813, spre servi ca pravilist (legist)al Statului, unde a si servit cu zelil §i devo-tament patriei sale adoptive (Moldova) 'Ana laanul 1843, an in care a si murit. Tóta viatasa era un sir de evenimente nefericite, pe carea sciut a le brava prin caracterul sOU pacient§i printr'o activitate neobosita , intrebuintandtot timpul sèii spre a fi folositor -Ore! sale a-doptive prin intinsele sale cunoscinte atat calegist , cat si ca profesor de sciinte. Meritelesale aü fost destul de cunoscute in Moldovapentru care Mihail Sturza Voda l'a inaltat larangul de Caminar (Boerie, ce se dedea pe a-tune! barbatilor de deosebite merite si consi-deratii.) Din 7 copil din care se compunea fa-milia batranului legist Chr. Flechtenmacher erafiul sou Alexandru , care a arOtat din fragedasa copilarie o deosebita aplecare pentru Mu-sica , distingendu-se cu un auti suprafin mu-sical si o mare dorinta de a invOta musica, incat pärintii aü fost nevoitl de al implini do-

* *

at

69

rinta luandu'l la anul 1831 un profesorii devicira; de aci a inceput a se desvolta talentulmusical al junelul Alexandru, cu pasl rapecli ,ast-fel in cat deja la anul 1834 a fost in starea lua parte la un concert dat de profesorulsöti Leitner, in salónele marelui Logofa Teo-dor Balsa, cantand viratiunele de Bode, (piesadestul de grea pentru un elev de 2 ani.) Son-satiunea ce a produsii primul debut al juneluimusicant a fost atat de mare in cat tóth, adu-narea felicita pe parintele de talentul fiului s6i1;damele nu sciati cum se' resfete mai mult peacest copil, i bLitranul Vornic Costache Pas-can, ve'clênd mica si prósta vióra a copiluluii-a dat atunci 30 galbeni clicendu'l : tine, cump6-rgi o scripca (vicira) mai buna si silesce-te s6te fad un artist mare spre bucuria parintilortei si spre fala t6re'l tale , ca tu esti Moldo-van. Aceste vorbe s'a intipdrit in memoria ju-nelui Alexandru, si in adev6r, de atunci a in-ceput mai cu seriositate a urma studiul sëuimusical; in WA' care an da prin concerte probein public de progresele acute, asa urma ina-inte papa la anul 1837, cand a fost tramisil pen-tru 5 ani la Viena prin ajutorul marelui Lo-gofel Costache Conache, nude pe langa studiulviórei a urmat sit studiul compositia La anul1840 a tramisa bine-faatorului se"ii Cost. Co-nacho dedicatia prime! sale compositii aVaria-tiuni concertante pentru vióra,n care a fost edi-tan. la Viena si inregistrata in archiva socie-

- 70 -tatei musicale din Viena. Urmand cu silintastudiul s'eti pana la anul 1842, in care timpta cantat mai de multe ori in concerte cu multsuccesii s'a intorsii eardsi la Iasi, &Ind mai multeconcerte primite cu entusiasmti; de asemenea aconc3rtat in Rusia, unde i s'a fost propusii an-gagiamente f6rte avantagiOse, pe care le-a refu-sat preferind a se intOrce in patria sa, spre aincepe a lucra pentru reformarea musicei na-tionale, care pe atunci se afla intr'o stare pri-mitiva, §i inculta. Reusind cu mare succesil inacOsta dificil lucrare, fiind singurul care puteasO la acOsta sarcina simti o atat de mare sa-tisfacere morala,, in at a abandonat esercitiulviOrei ca instrument concertant, §i s'a devotatcu totul numai compositiunei. In acest mail alucrat §i lucrOza de 33 ani. Viata lui Al. Flech-tenmacher a fost mai tot d'a-una o viata de su-ferinta §i impovarata de greutati de familie ,cad' de la mOrtea parintelui WI an. 1843 Oa.la anul 1852 a trebuit sO tina loc de parinte,purtand tOte greutAtile sustinerel familiei pa-rinte§ci, implinindu '§I datoriile de fill recunos-cOtor catre muma sa §i ca frate catre 5 su-rori §i un frate mai mic, pe care i-aa iugrijitpan' la casatoria §i emanciparea lor ; dupO mOr-tea mumei sale au priimit asupral datoriile re-mase de la parinti , aparand ast-fel mica! pa-trimoniti, pe care l'a lasat intregu familiei re-mase, fara a pretinde de a'§i lua partea ; earplata datoriilor parinte§ci l'a impovarat multi

71

anT , in cat abTa la anul 1869 adeca : 16 anTdupe casatoriea sa, s'a vëclut cu desaversire a-quitat catre creditoriT phrintilor.

La anul 1853 au plecat la Bucuresci,, undei s'a oferit un angagiament de Capelmaistru laTeatrul din Craiova. Acolo s'a i casatorit laanul 1853 cu Maria Mavrodin, juna artista' dra-matich ; de aci a inceput o epoch, fericith pentruAl. Flechtemacher, cacT de si a avut Inca multenefericirT a intalni in viata, inse demna sa consiir-ta a sciut in tot-d'a-una consola incu-ragia prin resignatiunea i Tubirea ei nemarginith.

Tot in acel an s'a intorsti cu consOrta sain IasT, unde a stat pang, la anul 1857, in careinterval s'a bucurat sotia sa de nascerea unuifia, care a fost fericirea pariptilor in timpii de17 anT, destingéndu-se printr'un talent genialin musich', i posedand bite calithtile bune, cenatura 'Ate da unuT omil spre a fi fericit; insela anul 1872 cruda mórte rApit de la si-nul neconsolabililor &CT parintl ! La anul 1858plecand Al. Flechtenmacher la Bucuresc a fostpentru a doua ora chemat la Craiova fiind an-gagiat cu conserta pentru o stagiune teatrala,dupe care s'a intorsti inTucuresd, de unde nua maT plecat, intrand la anui 1861 in functiunepublica ca profesore de musica la o scOla, aStatului, ear la anul 1864, infiintându-se Con-servatorul musical in Bucuresci a11 fost numitDirector si profesor la acel Conservatorti.

ce aU Intimpinat in acest post

a'1U i ale

'1u-a

Ne-multumirile,

72

decisii a demisiona la anul 1869 de la postulsëii de directore, ramaind ca profosore, unde seafla §i asta-

In cursul carierei sale musicale a lucrat neo-bosit §i s'a bucurat de multe triumfuri artistice.

Nume'rul opurilor sale se urca pana preste600, din care numai putine sunt imprimate. Prin-cipalele sale uvrage teatrale suut :

Ca operete : la an. 1844 i 45 Insureiteil in2 acte; Samson qi Spiridon 2 acte; Doi terani

cinci cdrlani, vodevil 1 act ; Peatra din easel1 act; NiForescu in 2 acte, pe ldngä multe can-tece deta§ate. Chirita in 140, vodevil in 3 acte.Chirita in provincie vod. in 2 acte. 0 mareuvertura nationala pentru orchestra, esecutatapentru prima dra, la 14 in concertul mareluipianist Fr. List, care fu atat de 1ncantat de a-césta compositiune, in cat a manifestat doriutaa se mai reincepe esecutarea acestei compositiuni tot in acea séra imbraci§aud pe autortIn fata publicului. Din acel moment a inceputo era nóua peutru componistul Flechtenmacher,caci publicul care mai 'nainte nu era atat deatent la esecutarea compositiunelor sale, acumins e. le asculta cu multa atentiune §i le pri-mia cu entusiasmil ; de atunci a inceput a e§ialte compos4iuni precum : Baba Hdrca, Scara

Fata Aerului, §i multä alta musica buna,care ins6 a avut nefericirea de a face pal te lapiese de teatru, care n'ad avut viitor.

Mai urmeza urmatórele compositluni :Urdta satului, opereta 2 acte. Banii, gloria

-

qi

21.1-dteI,

73

§i. amorul, in 5 acte. // Cirefar, tabloil natio-nal in 3 acte. 24 Ianuariii, tablott national 1act, .Rasvan, Cimpoiul draculuI, -,iin 4 acte. Sma-randita fata pindarului, Craia noa, Balul slu-gilor, Botarul, Fata de la Cozia, opera natio-nala in 3 acte, textul de E. Carada, 0 multealte, ale caror titlurI nu le scim. CanturI patrio-tice, precum : Hora Unira , Hora ltd Cuza ,

Mirele Romania, 24 Hymnuri patriotice la di-ferite ocasiuni, Vivandiera, Dorul, Ifora de salon,Batu véntul, Nóptea nascera lid Christ, Ceasulde pornire (adio Moldovei), Re'nturnarea inPatrie, Banul Maracine, Colectiune de canticenationale tipärite la Socec , Coruri bisericesci,Cheruvice, Acsióne, Potpuri nationale §i o mul-time de alte uvrage, care se vor da publicitatella timpuri mai favorabile. Al. Flechtenmachera fost aerate de art1 si colaborator cu con-timporaniT MI, poetiI : Alexandri, Negruti, Bo-lintinénu, Sion, Istrati si artistiI : Milo, Pascali,Poni, Teodorini, etc., cu care a impartit trium-furile cele m al' mart

* **

Teodor Codrescu. Acest veteran s'a nascutpe la anul 1826 in IasI , wide V-a flint sistudiele elementare, la unul din institutele, carepe acel timpü se aflati Inca in nume'r prea re-strinsA in capitala Moldovel. Ca pedagogii alunor laPietI en avere, avii apol ocasiunea de amerge in Francia, uncle insusindu's1 limba fran-

- 74 -ces 5. in modii perfect, §i imbogatindu'§I inteli-genta cu multe cunoscinte frumOse, indatg dup6reintórcerea in patrie fit numit ca prüfesor lalyceul central din Ia0. Ca profesorti Codrescuinfiinta tipografia Budumului Roman §i pe laanul 1854 editd §i redactä cliarul Zimbrulk§i «Foiletonul Zinzbruluin in unire cu D. Gusti.

Ca cetAten Codrescu s'a bucurat de mull&incredere intre cetatenii Ia§eni, cari '111-ati alesüde mai multe ori in consiliul Comunal. A maifunctionat §i ca prefect al districtulni Ia§ilorin vre-o dO'ue r&nduri. Astti-cli se ocupa en ti-pografia §i cu editarea de carti. In timpul defatb," editézA «Foca Familie i redactézA «Bu-dumul roman, revistI fOrte interesanth.

Dintre scrierile sale destul de numerlise, me-rit6. o deosebit4 atentiune opul istoric in treivolume, intitulat Uricarul i «Dictionariulromano-frances`a» , cel mai complect §i mai u-sitat pân'a acum in scOlele din Ord.

La anul 1873 editase, dimpreunä cu I. Sc.135,descu, liarul Noul Curier-Roman,» care fains6 suspendat dupe o existentd de duoi ani.Un deosebit merit al lui Codrescu consistl infaptul, c5, a editat scrierile multor autori, careCarä acest concursti pOte n'ar fi vèclut lumina.

Leon N3gruti, fiul cel mai mare al lui Con-stantin Negeuti , s'a näscut pe la anul 1831in Ia§i, unde '§i-a terminat §i studiele gimna-

a

* *

75

siale, precum §i lyceale. Dup6 acésta devotân-du-se carierei juridice, ca top fratil sel, a fre-quentat cursurile de dreptii la Universitatea dinViena , unde a obtinut §i gradul de doctor infilosofie.

Reintorsq in patrie, pana,' la anul 1870 a dusaviat5, privat5,, ocupandu-se putin numai cu ad-vocatura. In anul sus-numit apoi fu numit caprefect al urbei Ia§i, earl in anul urmAtor, caprefect al districtului Ia§i, in care functiune seaf15, pang asta-cli.

Pe terenul literar '§i-a alest ramul cel maiputin cultivat pAn5 adi la noi. A scristi cAte-va nuvelle, publicate in a Convorbirile literare,Dintre care 0 resbunare pare a fi cea mai bineregita. Reputatiunea sa 1iterar5, consista ins6in romanul Evreica, publicat la anul 1868 incConvorbirile literare», ear5, la anu11872 re-produsti in foiletonul a Curierului de Ia§1.» Estetin roman social, care pe timpul aparitiunei salea produsti o vie sensatiune in publicul Ia§an.Limba In! Leon Negruti este u§ór5," §i corectä,expresiunile alese, ideile 'nalte, sentimentele no-bile, fantasia bogatl. Neat, CA in timpul dinurnatt, negre§it din causa vaster ocupatiuni ce'ldI gréua functiune, pare a fi abandonat acestteren, pre care a debutat cu atata succesii !

* 4..01"

Vasile Pogor. Acéstä distinsa capacitate s'anäscut pe la anul 1833 in Ia§i, din plrinti ro-

- 76 -mani forte bogati. Studiele elementare §i le-afacut inteunul din cele mai distinse pensionatede atunci in Ia§I , dupa care parintii sai ilatramisera la Paris, unde petreca mai multi anicu studiul dreptului §i al literelor, aprofunclan-du'§i literaturile straine §i mai cu deosebire li-teratura francesa, pentru care are o deosebitäpredilectiune. De la intemeiarea constitutiunei!nuke, Pogor a fost chemat a purta cele mainalte functiuni in Stat , fara, insa a le priimiSingur numai la anul 1870 a functionat ca Mi-nistru de culte, insa nurnai cate-va Optamêni,andu-§1 singur demisiunea. De la anul 1872!mike V. Pogor a fost alesa §i ca deputat deIa§i §i ca atare in ultima sesiune a facut o re-gretabila marturisire In Camera, clicênd, ca nucitesce sliare române, caci nu invata nimic din-tr'insele. Cu tOte acestea tocmal el, ca membrufundator al societatei Junimea din Iasi §i prinurmare ca until din matadorii «Directiei nOuaDde acolo, este activa colaborator al Convorbiri-lor literare, in care a publicat pAna acurn unnumar insemnat de traducerY, din poetiifrances i germanX, care t6te se distingti prino limb& corecta §i prin reproducerea fidela aidea autorilor, ast-fel, cit trebue sa recunós-cern inteinsele o pretiOsa aquisitiune pentru li-teratura româna.

Cu cati-va ani mal Inainte Pogor a tradusaci celebra opera Faust de Schiller §i Inca parteaintAl in unire cu repausatul N. Scheletti. Pe

77 _

cat inse, de bogata activitate a desvoltat peterenul traducciunel, pe atat de putin a produsape terenul scrierilor originale. Dar' traducerilede felul aCelor publicate de dinsul, aa un me-rit incontestabil pentru literatura nOstra , atatde seraca Inca in bun& reproducere a mariloriclei din autorii celebri strainl.

loan IVIandinescu, se nascü la anul 1833 inInAtrucOunea elementara o primi in fami-

lie sub ingrijirea parinteluI seri, yenerabilul preotConstantin. Dupe terminarea cursulul primarintra in t6mna anulul 1846 ca eleya internain seminariul Socola de langa Ia§T. In anul 1852terminand cu succesa i cursul invetaturelordin acel batran focaria al inteliginta romanescIdin Moldova, fn tramisa cu spesele guvernulu Ipentru a studia la Universitatea din St. Pe-tersburg sciintele economice i cameralistice. Inanul 1857 se interse in Ora cu diploma de li-centiat §i fu Indata numit profesor de mathe-matica, pe urma de filosofie la seminariul Socola;timi In anul 1859 15relegerT publice de econo-mia politica in aula scelel din Trei-Ierarhi, incare combata primele incercarl ale inaugurarelsistemului de ImprumuturI nationale ; In finela 1860, dupe nimerita reforma, a seminarielorprin punerea lor sub regimul mediamentulul sco-lar din 1851, Ion Mandinescu obtina cathedra

Ia§i.

78

de Istoria universalI i eclesiastidi la cursulsuperior al acelui seminar, cathedrd, chrelasacrifica el tOte talentele i cunoscinOle sale.El ca,clii In ultimil ani al vietei sale inteunfel de melancolie, i obosit de marea sa acti-vitate ca profesor, prin scrierea Istorid uni-versale cu mulUt erud4iune, fu surprinsa de obOlg, grea i rapit dintre cel vii la 5 Malt' 1868,tocmal in momentul cand era asupra punctuluide a termina revisiunea cursului sal de Istorie.Prin prematura sa mOrte a lilsat mare regretin inimele tutulor, ce cunoscut. Elevilor

amicilor sOI li-a lasat o suvenire tot asa devi ca un Stamate, un I. Poppii, etc.

Acest luminat blrbat se remarca, in literatura,prin opul sOu : Istoria universala, tipärita, dedemnul sOS eleva Emanoil Leonescu , fostprofesor la lyceul din Botosani, acum profesorla gimnasiul din Peatra, in 3 volume (vol.I la 1870 ; vol. If, la 1871 si IIJ vol. 1872).

Istoria acésta este una din cele mai complecteistoril uuiversale române, fiind scrisa," intr'o lim-bI corectä, uOru, dulce, i avOnd arangiamen-tul materiel fOrte clar.

Prin acOsth scriere Mandinescn , ocup1 Unloc insemnat in literatura noatru.

Teodor Rosetti, s'a nuscut pe la anul 1834in Iasi, unde 's1 a fitcut i studiele gimnasiale,

M

- 79 -dupe care se duse apoi la Paris, unde imbrg-cisand, ca cel mai multi tineri al no*tri , ca-riera juridica, , terming cu succesil Facultateade dreptii. Reintorsti in patrie, i Inrudit de a-própe cu Voda-Cuza, ca cumnat, dar' mai alesddistingêndu-se prin rara'l capacitate si erudi-tiune, fa numit in deosebite functiuni 'nalte ju-decatoresci. In anil din urrad iIü vedem functio-nand ca membru al inaltei curt! de Casatiune,ear' asta-cli ca Ministru al lucrarilor publice.Ceea ce flit caracteriséza inse mai mult , esterara sa onestitate si consciintiositate, acésta, ca-litate nobill a distinsei sale farnilii.

Pe terenul literature! T. Rosetti pang acumn'a produsti mult, dar' cat a produsti , este lainaltimea unei eruditiuni incontestabile. Cea mairemarcabila scriere a sa este importantul stu-dirt economico politicti Despre olirectiunea pro-gresulza nostru," publicat la anul 1874 in «Con-vorbirile literare.* Acest a. scriere este cea maifidelg, cea mai consciinciósa icóng a stgrei nOs-tre economice i sociale, care dovedesce nu nu-mai o profundä cugetare, dar' i un Intläcgratpatriotism-it

loan lanov, s'a näscut pe la anul 1834 inIa§T, unde 'si-a facut si studiele primare si se-cundare. Devotandu-se apoi carierel juridice ,

s'a inscristi la Universitatea din Viena, pe care

- 80 -ins6 In scurt timpil a schimbat-o cu cea dinParis unde terminandu'§i studiele cu succesti,s'a reintorsii in patrie si deschisti In Iasibiuroul de advocat, care profesinne o practicapana astii-0. La anul 1871 a fost ales* §i eadeputat in Camera ; ear' de la anul 1872 in-coke face parte §i din Consiliul comunal al ur- ,

bei Iasi.Ca literat este unul din membril fundatori

al" societatel din Iasi ; in activitatea sa literaraInsA s'a marginit numai pe larrga can(onete (can-tecele cornice); dar' pe acest teren, dup6 V. A-lexandri, Ianov este acela, care a Imbogatit cumai mult succesti literatura mistrA. Cantonetelesale s'aii jucat cu mult efectI1 de nenumOrateori pe scenele din Romania. Mai mult efeettia produsu inse Intre tóte Par acliserul,» Sto-sachio §i ca deosebire Kalikenbery ,» care caefecth al calamitatel timpului in care traim, este

asta-di cantoneta cea mai favorita a publi-cului. Ea bicluesce mania concesiunilor strAinedin telt, si se referit mai alesii la concesiuneaStrusberg, devenita o adeverata calamitate pen-tru tent. Pe acest teren suntem In dreptir a as-tepta Inca mult de la Ianov,, carula nu'i lip-sesce neci spiritul, neci capacitatea.

Teodor Boianu, primarul Botosanilor, s'a nAs-cut In Botosani, pe la anul 1831. Studiele gim-

si-a

si

*

81

nasiale §i lyceale le-a absolvit in Boto§ani §iIa§i, dupe care aplicandu-se studiului de dreptsi bele-arte, a visitat Universitatile din Berlinsi Paris, de unde reintorcêndu-se bogat in cu-noscinte, a cultivat cu o adeverata pasiune artamusicala §i pictura. La anul 1867 68 Boianua functionat ca prefect al districtului Botosani,ear& la anul 1873 fu numit primar al acelelurbe.

Ca literator T. Boianu a cultivat mai multaacela-§i teren , pre care 'lii vedem la Ianov ;a scrisa cate-va cantonete, pline de spirit, d'in-tre care, cu deosebire Evreul gardist este pu-rurea bine primita de public , ori de cate oriapare pe scena. A mai scristi §i cate-va nuvelle,dar' in cantonete pare a fi mai original.

Boianu lase a cultivat §i literatura musicale;afara de cate-va melodii nationale, valsul seaintitulat Adio la Botosani e unnl din cele maifavorite valsuri ale sabinelor române.

Ca pictor, de asemnea 'si are productele saleoriginale. Neat inse. ch de cati-va ani, de candse ocupit cu o deosebita predilectiune §i cu a-gricultura, la clasica sa mosie Gurtescii, parea fi abandonat, atat arta, cat §i literatura. Dorim, ca acésta se nu fia, de cat o temere ne-fundata si selti vedem cat mai curênd reapa-rend pe terenul artei §i literaturei, pentru careare atata talent §i rutina.

**

*

6

82

Nicu Ganea. primarul Ia§ilor,, este ngscutpe la anul 1835 in Fälticeni, districtul Sucéva.Studiele primare precum §i cele secundare le-aabsolvit in Ia§i, dup6 care aplicAndu-se la ca-riera juridicg, se duse in Francia, unde termingFacultatea de dreptu cu cel mai bun succesii.

Reintorsil in patrie, se stabili In la§i , undese ocupg cu advocatura pang la anul 1871 ,cAnd, fiind alesii ca deputat in Camerg §i'n a-nul urmgtor numit ca primar al Ia§ilor,, pg-räsi cariera de advocat , pentru a corespundecu mai multg esactitate acestor clOu6 demnitati,pre care le ocupg pang astg-cli.

Fiind unul din membril fundatori ai Socie-tgtei Junimea , activitatea sa publicg literal%datézg, de pe la anul 1867, cAnd pentru primaOra vedem debutAnd cu eel mai frumosil suc-cest, ca nuvellist, in coldnele «Convorbirilor li-terare » De atunci §i pAnd adi N. Ganea a scrisaun frumosii nume'r de nuvelle §i nuvellete, caretote se disting prin o limbg elegantg §i celemai multe prin tipurile §i subjectele lor naVio-nale. Colectiunea acestor nuvelle a apgrut laanul 1873 intenn volum frumosii editat , carefárt indoialg este o carte pretiOsg a bibliogra-fiei routine. Ar fi de dorit numai, ca afacerilefunctiunei s nu'lA atragg de la acest teren ,

pre care 'lli-a cultivat Ong adi cu un succesilslat de bogat §i laudabil I

'lg

83

A. N aum, s'a nAscut in Roman pe la an. 1835,unde §i-a fAcut studiele elementare , ear' lyceul

terminat in Ia§i, dup6 care, trednd la Facul-tatea de litere din Paris, '§I a terminat acolocursurile cu succesS. Reintordndu-se in Ora,aid s'a ocupat mai mult timpg ca institutor, ,ear' de la anul 1866 inc6ce, ca revisor scolaral districtului Ia§ilor. La anul 1874 fu numitin locul vacant, ca provisor al lyceului centraldin Ia§1, in care post se aflA pang. astl-cli.

A. Naum a scrisii prea putin original, dar'a imbogAtit literatura romAnA en o sumA in-semnata de traduceri , din literatura latinA §ifrancesl. Lamartine, Alfred de Musset, Beran-ger, Hugo, Virgiliti §i Oratig ag gAsit

un tradudtor de prima ordine. Traducerilesale sunt cele mai esacte §i cu t6te acestea eleescelezA priu o versificatiune atat de u§6ra §1-olimb& atat de corecti, in cat cetitorulut i s'arWO la prima vedere, c sunt scrieri originale.Nimica fortat, afectat , nenaturai nu esistl intraducerile sale, ast-fel, c ele cu drept cuventpot fl puse intre cele mai pretiOse bogAtii aleliteraturei nOstre. Nu esagerAm, dud spunem,ca. Naum a fAcut literaturel romane un servi-chi, mai presusfi de scrierile a mai multi au-tori originali. Ca membru al SocietAtei «Ju-nimea, de la sine se intelege, cit publicatiu-Dile sale mai tOte aU aphrut in tConvorbirileliterare» din Ia§i. Ele iusé ar merita së fig. §imai bine cunescute de public, peutru aceea ar

'lg-a

Mein-sul

84

ii de dorit s6 vedem aparénd intr'un volum toteaceste transplantari sonore ale marilor poqi la-tini" si francost

*

Nicolae Scheletti. Acest bray militar §i dis-tinsa om de litere s'a näscut la Hu§1 in anul1836. Tata sëa, vechill militar, destina §ipe dinsul pentru cariera armelor. De aceeatramise din copilarie in Prussia, pentru a'sI facestudiele elementare in scOla militara din Potz-dam §i Berlin. Terminandu'§i studiele se re'n-tórse 'n Ora §i intrand in armata , din soldatdeveni In curénd oficer, apol prin meritele saleinainta asa curénd, in cat la anul 1869 fu nu-mit colonel §i comandant al unui regiment. Inacel an insse, in timpul cand regimentul se'a segasla in tabara de la Furceni, o bóla de creedila lovi. Bóla din ce in ce fadi progresa si necicura de ail rece, intrepriusa la Rapedea Maga,Ia§1, necl caletoria la Berlin §i Paris , pentrna consulta medicil eel mai insemnap, nu'l fo-losira nimica. Mórtea ajunse pe drum sprepatria sa, in Viena, la 20 Iunie 1872.

Nicolae Scheletti, prin natura sa sitntitóre §imelancolica fu impinsa Inca de timpurifi sprepoesie, care arta pentru dinsul avea o nesfar-§ita atragere , §i pe cand alcil incept' cu tra-ducerI §i apol se incérca a crea §i ei Sche-letti a urmat calea contraria. 0 pasiune de ju-

'111

'In

85

nett.' inspird un §ir intregg de poesii liricepline de durere, in care se repetézd neconte-nit, ca o presimtire, ideea unei morti triste §ipremature. Din aceste poesii originale, precum§i din cele traduse de dinsul , mai multe s'adpust in musicd §i trdescil astd-cli in gura po-porului nostru. Scheletti a tradusd §i un In-semnat nurder de poesil din Heine, Goethe, Schil-ler, Uhland, Hervigh, §i Claudius §i trei poe-sii din Lamartine , avênd insè de a purure opldcere deosebitä pentru Heine, din care a re-produsd in limba nóstra vre-o douë-cleci de poe-sii. Traducerile lui se deosebescd printeo limbicorectd §i armoniósd, neinfectatd de bóla neo-logismului esagerat §i printr'o reproducere e-sactd, a ideei autorului. Mai tote aceste scrieriale lul Scheletti s'ad publicat prin »Convorbi-rile literare » din Ia§1 , de unde ni-am procu-rat §i aceste notite relative la biografia sa.Dinsul a fost unul din membrii fuudatori aT

societdteT Junimea.Acelor poeti pe care 'I iubia mai mult §i a

cdror citire le datorea perióde intregi de mul-tamire, Scheletti se simtia impinsd de a le com-pune eke o cledicatiune, prin care sufletul sëümanifesta lucantarea, de care fusese cuprinsd.Ast-fel a scrist cdte o dedicatie poetilor : A-lexandri, Goethe §i Osian. Ultima sa poesie esteDedicatiunea lul Verther,» scrisd la Rapedea

(1870), intr'o qi, dud mintea sa era mai alinatd.Iubirea reT Insë, speranta in viitorul ei séti

'1

86

idel jalnice despre tristul present, nu 'IA a4 in-spirat neci odatA , ca pe ceI ma multI poeclcontimpurani. 0 singura poesie a liff are de ob-ject o idee ngionala , pe care o reproduceniaci, cicI este una din cele maT frumóse , ce acompusg, priu plasticitatea imaginelor descrise..Eat6.-o :

ADUNAREA IN SUCEVA

In Sucéva se adunitMulti resboinici in palat,Sala 'naltã gret resunäTot poporul s'a sculat ;Ale Ungurilor hordePeste tell nävälescii,Sfarmä, prada,, tale, ardeTot ce'n cale intalnescil 1

Stefan-Vodd, acel mare,Ste, pe tronul sea tacut,Ascultând pe fiä-care,Ce pe Unguri a vetlut,Top aprotlil, capitaniiTop adun' osta§il lor,Si puternici ca TitanifVin chemati de Domnitor,

-Si Movili 'n sald-apare,Cel mai brava dintre Romani,Ce sub Stefan, Domnul mare,Goni horde de pagan!,Si Movilä se'ngrijesce,El, ce nu se mai gendiDecä du§manul sporesce,Mid spre dinsul näväli.

87

i Dalai la, cu lungb plete,Surnumit §i Taie-tot,Capitan mai multor cete,Al lul Stefan demn nepot,Sta pe gandurl ea vecluseMil 0 'mil de inimici,*i multimea lor nespusa§i-a lui Stefan cete mid.

Ieremia, capitanulCel mai 'nalt §i mai virtosü,Tine'n mama buzduganul§Intra In sala majestosii,Ca 0 leul in manieCu ochi marl insangerati,El astepta cu maudriePe du§manii ingamfati.

Mihul, falnic ca un soreMandru 'n saki a intrat,De la cavil pan' la picióreAcest bravii e inarmat.Toti de-a Ungurilor Oste*i putere I-au vorbit,Mihul dice : WI ca asteMulte noi am biruit.

Chiar Neculcea, el, bëtranul,Inalbit 0 plin de IAAVine se'0 espue sinul,Cu mai multi batrâni osteni.De multi an! nu se'narmase,Top se mie, rand 'lail vëclut,Multi acuma ilti ultase,§i mort alp l'aii creclut.

i vitézul andrea vine,De Pantiril sël urmat,

-- 88

lupta nu se tineCu acest voinic bärbat.La lot, bravul de la munteCii Plaesit ail sosit,Niel un dusman self' InfruntePan' acum n'a indrasnit.

Cum marea se'nfuriazáCAA furtunele-o muncesciiSi cu valuri se'narmézaCare venturi ce-o isbescil :Asa'n Ora romo,nescaMic si mare se sculaa,Child strainit sè rapéscaA lor drepturi cutezaa!

Si caul sala se umpluse,Cand eroii s'adunat,Când tocsinul IncepuseCa së urlenfricosat ;Stefan striga cu'nfocare :Dati'mi spada se me'ncing;Dusmeni multi ! onóre marePentru-aca care't resping

loan Strat. Acest distinsn economistii politic§i diplomat s'a näscut in urbea Roman , pe laanul 1836. Studiele gimnasiale §i le-a fäcut inIa§I, ear' Tiniversitatea §i in special Facultateade dreptn a terminaeo in Paris.In aniI dinurma Strat a represintat interesele Romania cumultA demnitate, ca agent diplomatic la curVledin Constantinopole §i Paris. Cu deosebire sunt

Mme'n

tv

89

remarcabile intrigele de Harem, prin care a ser-vit cu multh dibácie interesele Ronthniesi la inaltaPórth. Actualmente este Ministru de Finance.

Reputatiunea literara §I-a ca§tigat-o prin malmulte studiI econornice-politicel publicate cate-va prin «Convorbirile literare,« Dar' ceea ce'Iti-a facut celebru, este escelintele set] opii in-titulat a Econovua politicei,» publicat la anul1869, §1 carele, ca atare , este unicul op4 deadev6rath, valóre in literatura nósträ. El se dis-tinge nu numai prin limba sa corecth §i eru-ditiunea 'I profunda, dar' §i prin esacta curios-cere a trebuintelor economice ale Orel', ceea cedovedesce , cA a fäcut un studiü , pre cat deminutiosü pe atht §i de consciinclosil asupra ma-teriel ce tratéza.

* **

lacob Negruti, demnul fiii al nemuritorululConstantin Negruti, s'a näscut pe la an. 1836in Ia§l , unde §I-a facut §1 studiele in lyceulcentral de acolo p'ana la anul 1855, cand futrAmisti la Viena §i Berlin, uncle terminând cusuccesti cursurile juridice §i intorcendu-se Intea la anul 1860 , fu numit ca profesor dedreptul comercial la Universitatea din Ia§T.

Pana la anul 1866 Jacob Negruti a publi-cat prea putine din scrierile sale. In acel aninse infiintand jurnalul «Convorbirile literareD,devenit astaill .organul societhtel JunimeaP din

90

Ia§1, de atunci §i 'Anti acli a imboghtit litera-tura romang, cu o serie de scrieri interesante§i unele in adevër pretióse. Intre acestea dinurma trebue s6 insemnäm mai intai de tot fru-mósa idi1 6 in cinci canturi, intitulatA : gilfiron0 Florica,A+ care este, putem clice, unica scrierede felul acesta, §i ca atare, o adev6ratti podób6a literaturei nóstre. Acésta scriere a vèclut luminala anul 1871 prin Convorbirile hterare» §itot in acel an fu retipdrita §i in bro§uri. Cri-tica va atribuipOteo valóre literarti, §i maimare interesantelor sale a Copii de pe naturdoséfl Pasteluti in prosl, un fel de scrierl sati-rice, care nu aü sémän in literatura 'Astra. Elese distingil printeo limbá corectA §i meafectatl,printr'o comóra, de imagini frumOse , originale§i printr'un humor viti plin de spirit, fart cavre o dab, s6 atace bunul simü i gustul es-tetic , precum fac in genere pretin§ii no§trihumori§ti.

Dar' nu mai putin originale, déca nu chlarmai interesante sunt satirele sale, publicate incei din urmrt trei anl al Convorbirilor literare.»Ambele aceste specii de scrierl Copiile de penaturap i «satireleo ail de object diferitelemoravurl §1 vicii sociale pe cad le biclue§cecu multa asprime, fär s fad multe personali-tAti §i flirt së jignésdi, marginele bunel cuviinte.0 singura satira, aceea adresatA d-lui Hrtjdeil,§1-a alesii de object personalitatea, dar' färg, adegenera la espresii neiertate.

,

91

La anul 1872 L Negruti si-a editat la Bu-curesci, in tipografia d- Id Socec, tOte poesiilelirice inteun volum. Aceste inse" sunt mai pu-lin norocOse, ca cele-l'alte scrieri ale sale. Adev6-ratul teren al seg, pe care scie s'e obting, maimult succesti, pare a fi prosa. In anul 1873 apublicat un roman original intitulat a MikaiiiVerénuo, care's1 ocupA cu mu1t1 veritate loculintre putinele romanuri originale ce avem.

Ca unul din membril fundatori al aSocietli-MI Junimect0 Iacob Negruti face partese'n-lelegedin scóla Mud Directiunl din Iasi, WAinsO ca ideile cosmopolite WM fi impinsti vre-odatI asa departe, ca pe unii din membril a-celei scOle. Ba putem clice, c5, afarg, de poesiilelirice, mai tOte cele-Valte scrieri ale lul I. Ne-grqi aii de object numal societatea romanA.Spaciul nu ni permite a reproduce ad, de cAtnumai o poesie lirica si o maximl din amin-titul volum intitulat «PoesR de lacob .Negruliv :

SENIN SI FURTUNA.

Islóptea profundaIn ea cufundä

PAmêntul june, reinflorit,

Bolts seninäBlAnda luininA

VarsA din sinul sel aurit,

Si total tace,DivinA pace

Peste natura domnesce lin,

92

Dar' o furtunAGeme i tuna

In al meg suflet sdrobit de chin.

All! Ned oNu luminézá

Nóptea profuna ce m'a cuprinsii,

Inima- e ruptaDe lunga luptä

Ce-amor §i urä crud aü incinsU !

MAXIMASi ómenif i sórta de-or fi së te lovéscd,Mândria, demnitatea s6 nu te parAséscä :

Mal bunit-e miseria cu frunteaDe cat cu injosire maxirea c4tigatd,Si chuar d'ar fi seti dee a vletel fericireNu meritä ea 00, o singurà 'njosire I

Veniamin Adrian, s'a nascut din paringromani in urbea Mihaileni, distr. Dorohoi, la a-nul 1837. Studiele elementare i le-a %cut inora§ul FalticenT, eae cele secundare i superióreIn academia nagonalti din Ia§I. Fiind Inca pebancile sale1 promitea mult socienteI i erei.La 1856 finindu-§1 studiele cu bun succesa in-tra ca profesor la scóla primara publica dinDorohoi. Dupe un interval de 2 anl fu numitapoi profesor de istorie §i geografie la gimna-siul din Galag. Aci intra, el in adeveratul sell

raçllà

inaltata,

* *

len

93

element de activitate. Lectiunile sale de istorienu tindeat de cat a face din junii sei elevi ,dmenT de societate, Roniani buni §i patrioti de-votati. Dar' tocmal in acel timpt incepit In téraa se de§tepta spiritul de Romanismt. Ideea deo Romanie unita §i independent& strabatuse dela un capett pan& la cela-l'alt. Adrian i§1 pa-rasi catedra sa , merse la Ia§i, uncle in unirecu eel mai celebri barbati romani lupta atat cacetatian cat §i ca jurnalist prin fun darea -dia-rului umoristic «Bondarau pentru realisareamarilor principie §i reforme nationale : unireaterilor, independenta Romania, desfiintarea pri-vilegiilor, etc. Dupe realisarea dorintelor sale,infiintandu-se gimnasiul din Boto§ani fu numitacolo din not profesor de istorie §i geografie§i de limba francesa, ocupand in acela'§I timpti§i functiunea de director al Prefecturei de Bo-to§ani.

In anul 1864 se numi inspector scólelor dinjudetele Boto§ani, Dorohoi , Sucéva §i IaI, o-cupand acest post mai multi ant' §i silindu-sedin tote puterile a organisa scólele, ca se aducafructele a§teptate de tea. Dupe retragerea sadin inspectorat intra din not pe calea Oiaris-tick fundand §i redigiand in Boto§ani jurnalulKIndependentul" pan& pe la anul 1862. La fi-nele anului 1868 guvernul radicand gimnasiulde acolo la gradul de lycet 'It chiema eart.'§1pe dinsul la catedra de istoria universala, cur-sul superior, numindult §i director lyceului, cu.

94

speciala insarcinare de a organisa §i acésta sadadui:16 cum cerea legea §i interesele terei. De-misionand dupe sese luni din acest post, fu nu-mit sub Ministeriul Cogalnicénu prefect poli-tiel de Boto§ani , avend acésta insarcinare Illdecuisa de vr'o doi anL

De §i a ocupat in scurta'i viata diferite pos-turi publice, care 'hi ar fi putut detrage , to-tu'§I nu a parasit nee! odata cariera literilor,la care era chiemat din natura.

Pe calea literara este el insemnat prin Ver-surile» sale, (opa imprimat in tipografia sa dinBoto§ani), in care blamoza viciele §i addra vir-tntile eroilor Romani. Tot acolo a redactat .§iiarul literar Stelute pentru respandirea in-

mine! §i a sciintei in popor,, in care char peMaga articolii de fond adeverati patriotic! altpublicat §i alte poesii ale sale, precum §i multelucrari literare de mare important& pentru Ro-mani, relative la limba §i moravurile lor. Totescrierile sale imprimate §i neimprimate sunt is-torice, cad atit cele mai multe din poesii cat§i alte bucati in prosa nu contin de cat sub-jecte istorice, (ocupatiunea sa de predilectiune).Afar& de acésta Adrian s'a ocupat in parte §1cu limba romana tinend cate-va lectiuni pu-blice §i 'n acest subject. El a scrisa cu multtalent umoristic dui de a Bondarulo, mentio-nat mai sun, in cele din urm& §i a PostulachiSlug tir escu opera de malt spirit satiric, tipa--rita in bropri in Boto§ani (1874). La anul

- -

s

95

1870, bucurandu-se de o deplinA lucredere acetiitenilor Boto§tineni, fu alest deputat in Ca-mera legiuitOre , purtand cu demnitate acéstlfrumósa misiuue. La 1871 se retrase in viataprivatA, ocupandu-se cu meseria de tipografti inimpriweria sa din Botosani ; ear' in anul 1875comerciagii Romani din judgele Botosani siDorohoi aleserl presedinte al Camerei decomerciti din aceste judge, care misiune o in-deplini ca adev'erat Roman, care doresce pros-peritatea comerciului naponal, pana la mórteasa, 14 August 1875.

Din tote punctele de vedere privind pe A-drian , afika demi a figura intre scriitorilRomani. El e §i poet §1 prosaist. Limba sa edulce, curata, rima i cadega versurilor destulde regulata stilul corect.

Ca probl reproducem aci din versurilc sale :

PLUTAFJL

Pe Bistrita Yute,Mhath de vent,0 pinta din inunteScobórä sältând.Plutasu'n piclóreLa earma el staSi plin de'nfocareVersa ten& cânta :

Ah inerg1' plutisOrkFugi vesel, usor,Si sprintenl sbOrACa solmul In nor!

96

6rga IubitaCa gandulCa frunza svarlita,Ca cerbu'nCa umbra, ce fuge,Sbori drag& mereti

léganuli dulceDu sufietul mei

Ah! fugi plutisórd,Fugi vesel, usor,

sprintena sbóraCa solmul in nor !

luna zimbescePe cedul seninSi unda §optesceBatandu-se lin.

suspinaDe dorulI robitEar' valul se 'nchinaSub tine sdrobit 1

Ah ! fugi plutisórä;Fugi vesel, usor,Si sprintena sbOraCa §oimul In nor !

Pe sinull drag*Me Oita volostiPe brateli mandrutaM'adórme dulosti.Cad mane, (liar mane,0! ceasti urgisit !Plutasul de tineVa fi despartit.

Ah ! fugi plutisóra,Fugi vesel, usor,Si sprintena sbóraCa soImul in nor !

meg via,

Paljul

pustifi.

$PuI

Si

Vect,

97

C'aicea pe lumeA p este scrisil :Nadeidile buneSe flit un vise ;Se nu avem parteDe ori-ce Iubim

chinuri desarteAmar se traim 1

Ah! fugi pluti§óra,Fugl vesel, u§or.Si sprintenA sbóraCa soimul in nor !

Petru P. Carppti. Acest june, dar' erudit scrii-tor §i diplomat s'a nascut pe la anul 1838 InIa§l, din pdrinti boeri. Studiele elementare §ile-a facut intr'unul din pensionatele Ia§ilor.Pdrintii self bogati insë, II trämisera Ind detêner in strainatate , uncle §T-a petrecut mareparte a anilor tineretel, parte in Paris , partein Berlin §i parte in Londra, studiind dreptu-rile §i literile §i aprofundandu'§I cu o rard per-severanta §i minutiositate tete literaturele mo-derne desvoltate pentru a transplanta dintr'in-sele multe idel mdrete in literatura nósträ.De la anul 1867 §i pana ai Carppt a ju catun rolg insemnat in politica tèrei ca deputat,§i la anul 1870-71 ca Ministru de Culte §iExterne, ear' in aniT din urma ca agent diplo-matic la Curtile din Viena §i Berlin §1 asta-cilca Ministru al Cultelor §i InstructiuneI publice.

*

98

La anul 1867-69 a redactat charul Téra,in unire cu N. Blaremberg §i Aristid Pascal. Ac-tivitatea sa liter-0.r/ inse consiste in traducerilecelor mai celebre drame ale WY Schakespeare,care sunt o pretiósA aquisitiune pentru litera-tura mistrA. AfarA de aceste Carppri a publicatinch' mai multe traduceri , cu deosebire prosA,in «Convorbhile hterare din Ia§1, fiind unuldin fundatorii societAtei «Junimea. i unul dineel mai savanti matadori ai Directiei nózie deacolo. Chiar in timpul din urmA a publicat tra-ducerea celebrei scrieri a NT Humboldt : Desprestepe pustiuei.

Precum V. Pogor, a§a. §i P. Carppil este preaputin cunoscut pe terenul productiunilor ori-ginale, dar' c traduce-tor,, este mai pre sustide critica chiar. Limba sa corectA §i. armoniósA,feriti de neologisme, dä traducerilor sale unaer cu totul original. Cu deosebire in tradu-cerea din urmA a scrierei NI Humboldt, CarppAni presintA o limb, care póte servi dreptt mo-del, pentru ori-care literat.

Michail Cornea, fiul fostulni ministru DimitrieCornea , s'a nAscut pe la anul 1838 in Ia§1,unde a terminat §i studiele de lyceti. Apoi de-votAndu-se carierei juridice, s'a dusu la Paris,unde a obtinut gradul de doctor in drept, dupecare, reintorcendu-se in patrie, s'a cdsItorit §i

i

* *

--,-- 99

apoi earg'§i se del:Arta pentru Italia 1 unde apetrecut timpti de duoi ani. La anul 1871 apolplräsi strainttatea pentru a se stabili definitiviiin patrie, deschiclêndu-§Y biuroul de advocat inIa§1, de unde preste un an se permutä §i sestabili in Bucuresci.

La anul 1873 fu alest ca deputat al cole-giului IV. din Tecuci, care 'It-a realest §i pen-tru sesiunea actualä.

Inzestrat de natura c'un frumost talent poe-tic, §i tot o-datI aprinst de o pasiune junt ,

Michail Cornea imbogaci nu numai literatura ro-mAnt, dar' §i pe cea francesg, c'un frumost bu-quet de poesii lirice. Cele d'intal le-a publicatin Convorbirile literare din Ia§i, pant la anul1869, când a incetat de-a mai face parte dinsocietatea Junimea; ear' poesiile francese le-apublicat inteo broprä, editatg, frumost in ti-pografia Junimea, tot la anul 1869.

Pentru a da lectorilor o idee despre inspi-ratiunea junk §i talentul sëti poetic, Min sg,urmeze aid &IWO frumóse poesii, publicate inCony orbirile literare :

NU VEVI TU 1?

Nu vecll tu a ta durereCum te'mpinge spre mormênt ?

Cat' alurea mângdere.Fete's0 multe pe pamênt 1

Mal gAsi-vel tu sub soreUn Ora negru-un chipfi lubit,

100

o clinä farmecatóre,Ce te-ar face fericit !

Si cu alta-aici sub s6reAsa puté fi norocit,

Dar' cu alta fi-voin oreAsa de nefericit ? !...

o L ACRIMA

Am fost In vIata'mI i eü o dataCu suflet june i plin de dor,Credeam atuncea, ca viata tótäE un visa dulce de lung amor 1

Credeam, cä omul cum vine 'n lume,PAn' ce s'asterne Inteun mormênt,Mita un cantec fail de nume,Ce nasce'n peptul i pere 'n vent.

Credeam, ca, Urea cresce sub pasul,§i ca'sI desfata ochiu'n senin,Ceru'i suride, credeam, la glasu'l§i tot asculta al sq1 suspin.

Pe-a vieteI valud InselatOrePlutIam atuncea neingrijat,Pan' ce de stance spannêntatóreMica mea barcä s'a sfarainat

Nu mat sunt ce-am fost odata!Tristul men suflet e fail dor,Nu mai cred asta-cri ca viata VitaE un visa dulce de lung amor.

asta-c11,

101

AcIl vL1(1, ca omul cum vine'n lume,Pan' se asterne intr'un morinênt,Geme an gemet fara de nameCe nasce'n peptu'l i pere'n vent.

A(11 ved, ct spinil resar sub pasu'l§i cã privirea'l se perde 'n nor,CerIul se'nchide ach, ved, la glasuI,L'a lul durere-e nesimtitor 1

Ac1I staa pe malurl, privind cu jalePlaine le barcel plutind merea,Cum véntul sórtel In a lor cale,Le mana, mana pe placul seii!

George Vdrnavii-Liteanu. Acest jnne , dar'deja distinsfl scriitor, s'a nascut pe la anul 1838la mosia sa LiteniT in Moldova. Studiele si le-afacut in Iasi, apoi in Paris. La anal 1870 re-intorcendu-se in patrie, preste putin timpti s'acasátorit cu fiica distinsului nostru barbat deStat, istoric i academist, M. Cogalnicénu si deatunci traesce la frumósa sa mosie, ocupandu-se de literatura, cu mult'a predilectiune i cumult succesti.

Varnavti-Liteanu, ca literat, a debutat pen-tru prima 611 la anul 1872 , prin interesantasa conferinta publicI despre Danele qi la'cra-miórele luT V. Alex andri', publicata in a Con-vorbirile literareo) Tot acolo a publicat la anul1873 o interetant4 criticà asupra poemeT .Dum-

* *

102

brava ro§ie n de Alexandri §i la anu11874 unimportant studid intitulat : CugeteirI asupra Um,-bei romeine. Tote aceste scrieri sunt o comórkbogata de sentimente estetice, idel sublime §icugetari profunde, esprimate intr'o limb& plinkde armonie. Deja aceste trei scrieri ar fi deajunsil, pentru ca reputatiunea de literat a 1111Varnavd-Liteanu se" fik asecurata ; dar' de laun talent atat de distinsd literatura nOstri aredreptul de a a§tepta §i chiar de-a pretinde multhick !

* **

Andreiii Vizanti, s'a ntiscut in districtul Ro-manuluT, pe la anul 1838. Studiele gimnasiale,lyceale §i Facultatea de litere le-a terminat inIa.§1, de unde distingêndu-se prin capacite §i la-boriositate, fu tramisil de catre Stat, ca bur, -sier, la Universitatea din Madrid. Acolo obtinddoctoratul in litere, presintand tot o-datk Aca-demie un opd intitulat 0 Poporul Boman 0 li-teratura lui,'0 in limba spaniolk, despre care in-su'§i* Castellar s'a pronunciat cu multd. recu-noscinp §i prin care §i-a ca§tigat cele maT viisimpatiT atat in Ord., cat §i la popórele latine.Reintorcéndu-se in patrie, pe la anul 1868 fitnumit profesord de limba §i literatura romanäla Universitatea din Ia.§Y , care post '111-a ocu-pat pang. mal de-unk-sill cu OM demnitatea ,cand din motive necunoscute a fost suspeudat.

103

La anul 1862 Vizanti fit nnul din membrilfundatorl aT instituluT secundar «Lyceul nog 0din Ia§1, unde ocupA §i o catedrA de profesorpAnA asta,di.

Din scrierile sale nationale , ail v6clut Incaputine lumina. Intre acestea trebue së amintim(MO discursurT celebre , unul despre a ldeeauniteitel in istorie", cu care §.1-a ocupat catedrala Universitate §i altul la inmorméntarea lutVocideuza, in numele corpului profesoral, dinpartea cAruia fu numit CA delegat la acel actfunerar.

La Universitate Vizanti propunea din manualecompuse de dinsul , care ins6 nu s'ati supusiiInca tiparului. Tot o-dath el e unul din ceImg aprigl contra-luptatori al' a Mud Directiuni0Inaugurata de societatea Jnnimea in Ia§T.

* **

Dimitrie Frumlescu, nascut In Ia§l la anul1838 din parinti romAni. Studiele elementare,gimnasiale §i doi anT al FacultAteT de dreptle-a urmat la scólele din ora§ul natal. La anul1859 a intrat, fAcénd concursii, In serviciul sta-tistic al Moldove, care se infiintase la 1 Iulieacel an. La 1862 (unirea deflnitiva a princi-patelor romAne dunarene) a fost chemat la Bu-curesci cu ocasiunea unificareT serviciuluT sta-tistic, functionAnd §i Ong astl-di la acest ser-vicit.

104 -

InsömnAtatea sa in literatura, afar& de multearticole de diferite categorii, .publicate prin jurna-lele : Trompeta Carpatilor, Columna lui Traianetc.se remarca cu osebire prin «Dictionarultopografic al Romeiniei,,, uvragiii scrisü cu multa,perseverantd, fiind de mare important& pentruori §i eine, tiparit in an. 1870 , §i prin utila§i buna Geografie fisica gi politica a Roraanieipentru scólele primare §i reale (1872).

Prin aceste delue calf a adusfi mare servi-cii sciintei geografice, Orel nóstre §i sträinilorpentru cunóscerea mai esaca a Romaniei, pen-tru care lucrgri a fost numit la 1875 §i mem-bru al Societatel geografice romane.Th

Teodor erbänescu. Acest dulce poet lirics'a ndscut in Tecuci, pe la anul 1839. Parin-tii sei destinandu1ii Inc& de copil pentru ca-riera militara, fu tramisii in Francia, la scOlamilitant din Paris, de unde reintorandu-se inpatrie pe la anul 1859. intl.& in armatk §i aiciprin inteligenta sa in curénd deveni ofiter §ideja la anul 1866 fu inaintat la gradul de cl-pitan. Ca atare servi in armat& pan& la anul1871, cand, in urma cererei sale, fu pusu inn ea ctivitate.

Teodor erbtinescu Inca de timpurill s'a in-prietinit cu musele, in cat prefera se pared,mai bine cu acestea, de cat cu armele, pe carl

- 105 -de altmintrelea le-a purtat in tot d'a-una cu o-nOre §i demnitate. 0 pasiune de june0 li in-spir o serie Intréga de poesii lirice, dulciespresiuni ale celor mai pure sentimente,din-tre care inse abia pe la anul 1868 a inceput

publice unele prin «Albina Pindulia,« re-dactatä de Gr. Grandea in Bucuresci, unde seafla atunce §i *erbtinescu. Aseste publicatiunia §i atrasti inch' pe atunci atentiunea tuturoramatorilor de poesie asupra junelui poet. Ceamai frumósä din aceste publicatiuni este MIAindoialti poesia «Zimbiri qi lacrimz prin caretalentul se'd s'a manifestat in OM märimeacelti impresóra. Cu tote acestea nu acéstä poe-sie era menita s de§tepte adev6ratul interest'

viva sensatiune pentru junele autor. Poesia«Valsul« este aceea , prin care erbänescu adevenit un poet indrägit de OM léra.Cred c trebue se' a forte mic numeral ace-lor Omeni , ce se ocupà la noi cu literatura ,care s6 nu cunosca acestti, frumósI §i am putése" clicem sublimI poesie. De aceea ne §i dis-penstim de a o reproduce, preferind mai binea lua aid, drept ar6tare &Sue' din poesiele salemai recente, pe care le lsam Se urmeze aci.Mai 'nainte lose', de a termina. se spunem c.

§erlognescu trAesce in retragere la mo-§ie §i in anii din urmA pare a fi scrisft esclu-siva numai pentru .Convorbirile literare,D or-ganul oNtiuei Direqiuniv din Ia§i. Ceea ce affi de dorit inse", este, ca erbAnescu pu-

ast5.- di

asUi cu

se

ii

106

blice pretiósele sale märgtiritare Mean vellum,pentru 'ca publicul se le vita gusta mai cu In-lesnire, cacl jurnalele periodice la noI Ind, santprea pupa citite !

UMBRApentru ce maI fug de tine,

§i când lipsesci, de ce te cat ?Ah, nu escI tu orl Cand In mineCu dorul meg nealinat ? I

Dar' &And lipsesci, pornescii spre tine,Ca vasa gonit de aprig vent,Par' cá n'al fi etern In mine,Od uncle esci, orl unde sint

când pot privi la tineMe'ntorc i plec, plec oftAnd,Par'cä plecând nu vini cu mine,Tu umbra tristulul mat gaud!

In cartea órbelor destinePe senme ast-fel mi-a fost dat,and te-oiti vedé, së fug de tine,Si dad lipsesci, ell se te cat I

PRIVESCU...Privescil cedul In uImire,Apol mentorc i privescilCu tot sufletu'n privire,Ocheti d'un azur cerescil.

Si nu pot de a null dice :Ochil 01, scumpü Ingerel,

I

St.spolsi

107

Sunt, ah, crede p'un ferice,Nue picAturl din cerid.

PicAturi!... dar' fid-careEste un adênc mister,FiA-care e un soreFid-care e un cerid.

PicAturi in suprafata ,Dar' ca spatiul lard fund,Cate lumi in lor cep.Si-adencime se ascund 1

Fericirea mea e mare...Ah, mesórd-o 'n ochil mel :Universul un ceriti are,Ed am clóza 'n ohii töl 1

Milliade Toni. Acest june scriitor, unul dinacei puinI, pre care D'a putut Inca panä aIIsë'T captiveze sada 61%10 DirecciunIn din Ia§1,s'a näscut pe la anul 1840 in capitala Mol-doveY, unde §1-a %cut §i studiele elementare §icursurile secundare. La anul 1859 fu tramisala Universitatea din Paris , unde absolvind cusuccesil Facultatea politechnica §i reintoran-du-se In patrie , pe la anul 1866 , fu numitprofesor la facultatea de sciinte a Universia-IeI din Ia§1. La anul 1872 Toni fu unul dinmembriI fundatori ai institutuluI superior ELy-ceul nain din Ia0, unde ocupa §i o cateda.

Reputatiunea sa literara , afara de cAte-vatractate scieniifice publicate prin jurnalele pe-

108

riodice, consista in voluminosul söü opt, inti-tulat aPlaga, » aparut la anul 1873 in Ia§i ,

tipografia Gheorghiil. In acestfi opii Toni tra-téza despre diferite questiuni de interest' pu-blic social , cu o judecata matura §i erudi-Vune profunda.Un condeiii Inca june, care adebutat cu atata succesil , fara indoiala nidreptul de a nutri o legitima speranta pen-tru dinsul, cu atat mai mult; a terenul e-ruditiunei sale speciale e la noT Inca atat depulin esploatat !

Stefan Vdrgolici. Acest distinst devil al BO-lef normale din Paris, s'a nascut pe la anul1843 in Barlad, unde §1-a inceput §i studielegimuasiale, terminand lyceul in Ia§1. La anul1867 fu tramist" ca bursier al Statului la Pa-ris, unde fu primit la renumita scóla normal&de acolo, in care el a fost unicul roman Ad-misi1 pana acuma. La anul 1871 reintoreen-du- se in patrie, aid pe data ocupa catedra delimba elena la *Institutul academic,* in carepost se afla, pana

Ca scriitor el face parte din scOla ((NewelDirecpuni, din Ia§i §i reputatiunea §i-a ca§-tigaeo prin cate-va tra ct ate scieNifice, critice§i conferinte publice, publicate in a Convorbirileliterarqg dar' mai cu osebire prin escelentelesale traductiuni din poeliT francesi, germani §ienglezi, a caror limba o posede ca perfecOune.

d.

asta-c11.

- 109

Intre altele a Ina vuOt literatura nóstra, §i cucele mai bune traducOuni a renumitelor cap-.d'opere : aClopotulo de Schiller §i Laculo deLamartine. Pe acest teren Wrgolici nu are decat un rival, pe A. Naum, care de altmintrelenu atata in esactitatea traductiunei §i facilita-tea versificatiunei , cat mai mult in laboriosi-tate ilh intrece.

De la anul 1872 incóce el redacidza §i feleaa Curierul de 1-00,0 care de altmiutrelea maimult a regresath de atunci incóce !

A. D. Xeimpolu, s'a nascut pe la anul 1843in Ia§Y, unde §i-a terminat §i studiele in lyceulcentral. Distingéndu-se prin capacitate §i con-duita , la anul 1867 fu tramish de 8ocietateaJunirnea la Viena , unde absolvi cursurile dedrept; apoi la anul 1870 trech la Universita--tea din Berlin , unde terming cursul de litere§i filosofie, obVnend gradul de doctor in am-bele sciinte : dreptii §i filosofie.La anul 1871fu alest de catre comitetul serhtirei de la Putna,së rostéscg discursul de inaugurare a acelei fes-tivitAti, care discursii, tiparit in bropri §i jur-nale, asta-cli este cunoscut §i apreciat de to-th Ora.

Activitatea sa literarg de altmintrele datézg,de pe la anul 1868, cand pentru prima óra apublicat o disertatiune despre cultura nationalä

* *

110

in «Convorbirile literary unde a urmat a pu-blica pasta asta-cli o serie intrégA de studii §1critice, precum §i cate-va traduced sciencifice.1ntre aceste scrieri, cele mai insemnate sunt :Studiul asupra traditiunilor nalionale; studiulasupra institutiunilor nóstre ; analisa §i defini-tiunea epopeef §i a epigramei etc., tot atAteascrieri pline de erudiOune. Ceea ce '15 distingemai mult , este judecata sanatósa, ce scie sëdesfA§ure in scrierile sale §i limbagiul corect5§i elegant, in care scie WO. imbrace ideile §1cugetarile.

Actual Xenopolu functionéza ca procuror peMug tribunalul din Ia§i §i ca profesor la in-stitutul academic de acolo.

Teodor A. Myller, nAscut la 1848 in ora-§ul Boto§ani, §1-a %cut studiele primare §i ly-ceale in Ia§i. La etatea de 15 ant' perclAnd §ipe mural-8a se decise a se dedica carierel me-dicale, dar' din causa unel bole de inima filnevoit a renuncia la studiul medicinei, §i Ince-pü a studia literele pe cat permitea5mijlOcele.

La 1866 lnna August ocupg, o functiune laStat, servind de atunci statului mai alest cafunctionar al Ministeriului de Finance; asta-clifunctionOza ca §efti al comptabilitacei Comite-

apoi 'I

111

tului de liquidare a obligatiunilor rurale, depen-dinte tot de acest Mintsterig.

Primul s'et pasc pe campia literart fur& ver-suri, publicate prin mai multe jurnale. In spezcial s'a ocupat de satire.

In prost a publicat ptnt, acum : 1.) In Iassy,roman original (1871); 2.) Un visit de biu-rocrat (nuvellt) ; 3.) Ce se inteimplei ceindamici Ii negligiazd ay, scrie (nuvellt); 4.)Zoe, (nuvella), tote aceste nuvele publicate in(cInformatiunile din Iasi §i Galati' la 1871;5.) Calendarul Telegrafului (1875). Apoi : 6.)Socrul unui ginere, comedie originalt in 1 actt;

7.) 1 Aprilie stil noil, comedie 1 actii;8.) Fata lul Chir Tróncei, comel. 1 actg. pa-blicate in aRevista contimporant din 1873 si1874, pe urmt in brosurI a parte.

Mart de acestea a mai scrist Inca :rea Bucovina drama in trei acte iu colabora-tiune en V. A. Urechit , N Scurtescu §i N.Tincil ; Un ginere de elitei, comed. 3 actein colaboratiune cu P. Gradisténu; Zdpeiu-gescu,),(<0 presimire'-ff Un duel Arei sftr-

it nuvelle , pe care spent sè le publiceinteun volum.

Acest talentuost june, judecat dupe scrierilesale de pant acum, promite mnit pentru viito-rul literaturei nóstre.

In &Ste scrierile sale limba e curatt, cuvin-tele destul de bine alese, stilul curent.

Rapi-

trot

- 112

Michail Eminescu. Unul din cele maT fru-incise talente §i am putd clice chTar eel maT im-posant talent ivit pe scena nOueler mi§carT aliterature! nóstre este farli IndoTala M. Emi-nescu. Om al timpului modern in fasa luT tre-dtóre, blasat in cuget, Tubitor de antitese camesagerate, reflesiv ma! preste marginele ertate;Oita acum asa de putin format , in cat D-luTMaiorescu I-a trebuit mult curagifl, pentrucita intr'o critica a D-sale imediat dup6 Va-sile Alexandri , dar' in fine poet , un poet inMt& puterea cuvêntului este NI. Eminescu. NA's-cut in ora§ul Botosani la anul 1849, si-a fa-cut studiele elementare in loot! natal termi-nand cursurile gimnasinlui inferior la Cernaut1(Bucovina), ale celuT superior la Bla§ig in Transil-vania. La anul 1868 intrand in trupa teatralaa luT NI. Pascali, a petrecut doi an! ea sillier,jucand §i pe scena unele rolurT mai secundare.Iubitor insé de arta §i sciinte , Eminescu n'aincetat nee; In acest timpti de a se perfectio-na , prin o lectura neobosita. In fine la annl1870 reintorcêndu-se la casa parintésca , pecare o abandonase, tatal sü '111 tramise la Vienaunde se inscrise la Facultatea de litere §i undea sit terminat dOué cursuri. 0 NM violent& 'litsili apoi intrerupa studiul timpil de ju-mètate an, cand fit imbracisat de societetea .Ju-nimea° din Ia§! si trämisa la Berlin, undeterminat studiele filosofice.La anul 1874 rein-torcêndu-se in patrie, fu numit imediat ca bi-

§i-a

all

0191

113

bliotecar al bibliotecei centrale din Ia§1 I earn.preste un an de chile ca revisor scolar prestethine' judete : Ia§I §i Vasluia I care post 'lit o-cupd pand

Activitatea sa publicd literard datéza de pela anal 1865 , a§a dard in etate abia de 16ani, dud pentru prima Oa vedem aplifandin publicitate prin dóue" poesil ocasionale, scriSela mórtea profesorului WI de literatura ro-mând, nemuritorul Aron Pumnul. Dupe" acésta

IntAlnim de mai multe or! in colóuele °Fa-n/ilk:10 din Pesta. Marimea adev6ratn, a talenl.tulul sed ins6 o desvoltatd in «Convor -birile literare,» unde pentru prima órd ve-dem la anul 1870 de§teptând o viilt sensa-tiune prin strania poesie Yenerea §z Madona.»Ironia amard, ce strdbate prin pucinele poesiiale repausatului N. Niculeanu , este mult maiputernicti §i mai aprofundata in Eminescu. A-césta se dovedesce pe deplin in «Epigonii,o ace -std apoteosti, a literatilor no§tri din epoca re-generdrei §i ironie puternica a timpului de fatti.Nuvella Sermanul Dionisie» poesiile : «Egipe-tulo §i «Proletar si rege» sunt nisce märgd-ritare nu mai putin preOise. Dar' cea mai fru-mOsd poesie a sa este allfortua est,» care do-vedesce un progresti simcit in precisia limba-giului §i u§urin0 versificatiunei. D-ld T. Maio-rescu, intr'o criticn, a sa caracterisézd fortenimerit ast-fel : D. M. Eminescu are farmecullimbagiului (semn al celor ale§1), o conceMie

8

ast6.-VT.

'la

plaint'lift

'Id

114

§i pe 1ng aceste (lucru rar intreno§tri) Iubirea §i intelegerea arteI antice.. Cadovadit ins6 a aprecierilor de mal susd , läsitu]. s urmeze aci o parte din poesia aEpigoniin:

Earl nol? noI epigonii?sinatirI reel, harfe sdrobite,Mid de clfle, marl de patiml ; inimi bAtrane,urite,MAsci rIclande puse bine pe-un caracter inimic ;Dumnecleul nostru : umbra, patria !Astra : o frasi,In nol totul e spoIalA, totul lustru fad). basA;Vol credeaiI In scrisul vostru, nol nu credem In nimid

d'aceea spusa vóstrii era santA i frunsuisA,CM de mintl era ganditä, cad din inimi era scósA,Iniml marl, tinere Ind, de si voI suntett bAtranl.S'a Intorsii masina lumeI ; cu vol viitorul trece,.Noi suntem eari'§1 trecutul farA inirm trist si rece;Nol In noI n'avem nimica, total calpü, totu'l strain

Vol, perdutl In gandurI sante, convorblati cu idealuri,NM' carpim cerul cu stele, nol manjim marea cu valuri,Cad al nostru'l sur i rece, mare t nóstrAl de Inghe;Vol urmati cu rapejune cugetArile regine,rand, plutind pe aripi sante printre stelele senine,Pe-a lor urme luminóse vol asemenea mergeti.

Cu-a el candelA de aura palida IntelepcluneCu zimbirea el regall, ca o stea, ce nu apune,Lumina a vIetel vóstre drum de rose semënat.Sufletul vostru un Inger, inima vóstra. o lyrA,Ce la ventul cald, ce-o micA, cantAri molcome) respirk,OchIul vostru vedea'n lume de Mite un palat.

*) Molcorne, tusemnézii

inaltit al

. . . . . . . . ..... .

!

line.

115

Nol ? Privirea scrutatóre, ce nimica nu viska,Ce tablourile minte, ce simtirea simuléza ;Privim reci la luniea asta vö numum visioned,0 conventie e total, cel a(li drepta mane'i mincluna.Ati luptat lupta desérta, ati vënat cinta nebuna,Ap visat clile de aura pe-asta lume de amar.

i(Mórtea succede vietel, viata succede la mórtenAlt sensa n'are lumea asta, n'are alt scopa, alta sórte;Omenii din tote cele fac icóna si simbol ;Nnmesc sant, frumosii si bine ce nimic nu insemnOzi,Impartesca a lor gandire pe sisteme numerósa,Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol.

Ce e cugetarea sacra? Combinare maestritaUnor lucruri n'existente, carte trista si 'ncalciti,Ce mai mutt o incifréza cel ce vrea a descifra.Ce e poesia ? Inger palid cu privirt curate,Voluptosii joc cu icóne si cu glasurl tremurate,Straia *) de purpura si aura peste térina cea grea.

Remaneti dell cu bine, sante firi visionare,Ce faceati valul s6 cante, ce puneati stOua s6 sbóre,Ce creati o alta lume pe asta liune de norol ;Not reducem tot la praful aclt In nob, maae'n ruina;Prosti si genii, mic si mare, sunet, sutletul, luminaTete'sa prafa... Lumea-1 cum este... §i ca dinsa sun-

tern nol.,

* **

George Ida Dimitriu, nascut in Ia§i la anal1852 si-a &cut studiele primare §i parte dincele lyceale in locul nascerel, terminandu-le in

*) Strait; insemnézi : hainci.

116

Boto§anT. Dupe obtinerea bacalaureatulul viindla Bucuresci s'a inscrisa in Facultatea de dreptde aci, §i urmind regulat '§i terming cursul ju-ridic in anul 1875.

El are mare inclinatiune cgtre literaturg §ie unul din multil' tineri, care veclênd ce seraprecarig '§1 preparg cel ce se consacrti, litera-turd, sunt constrin§1 contrar vocatiund lor

se imbrAci§eze cariera : dreptuluI sag a me-dicinei.

Prima sa scriere e o criticg fäcutg. asupra4 Convorbirilor Economicev ale lui Ion Ghica,intitulatg : «Adev'eratele cause ale situatiunelnOstre... J., (1874).

Nefiind de datoria nOstrg a analisa acumacesta scriere, ne mgrginim a reproduce ce-vadin ceea ce a scrisg poetul Grandea despre dinsa :

OResfoind acestg productiune juvenilg, ama aflat inteinsa vederile §i aspiratiunile until su-uflet teller dar' seriosii. -- Nu avem dreptul acere aceluia care abia intrg in viata, analisaforte §i sigurg, pe care nu 'Ate se o facg de.cat un spirit matur prin esperientg, stadia §i«observatiuni indelungate ; tot ceea ce'i putemucere este demnitatea §i buna credintg, (Ike Ca-«litgti , care nu lipsescg D-lui G. I. Dimitrig.

«Am aflat in acéstä carte vederi juste asu-pra situatiunei, care sunt resultatele unul spi-grit vig, just 1 inspirate de un suflet generosga§i democratic neinveninat de patimele politice,care intuneca athtea minti mature !),

117

Cat-va timpn dupe aparitiunea prima salescrieri, publica, nil foileton literar in clivarul«pinto), intitulat : .Poetul... i din luna Noembrean. 1874 incepii a publica o eerie de articonsub titlul de aCouvorbiri» sub pseudominulin jurnalul TelegrafulD, eonvorbie, care apn-ruri regulat in fin-care Duminecn, pang, In lunaAprilie 1875, pe care autorul publicandu-le aparte, va face un bun servicin literature)" ro-mane, de 6re-ce objectul acelor articoli tratOzndespre : poIitic, literaturn, §i filosofie; adese-on pe Wig glume se intalnesce profundn, cu-getare in acel articoli.

Stilul In care scrie DimitriA este elegant,natural, flexibil; el imbracn en u§urintn t6tenuancele, care despart risul de patetic.

In genere G. I. Dimitria este un june scrii-tor, cäruia nu'l lipsesce -necl spiritul, necl ta-lentul : se dea Dumnecleti ca sä pa§esca nurnalcu vigóre pe calea ce a apucat, del prin neo-bositn, ocupatiune, spernm, cA se va forma 'tinscriitor puternic, de care avern multa trebuinta.

Tot ce a scrisa pan& acum 2 este scristi Inprosa.

Ca probn, de modal la de a scrie, reprodu-cem aci un pasagin din : r(Adeveratele cause alesituatiunel nóstren :

«Apostoll al omenirel, órnenl liberall, care pre-dicatl libertatea, egalitatea, fraternitatea, cind nuvet1 predica In acela'§1 tirapd §i nu no intelegeprin aceste sante cuvinte toleranta tuturor religiu-

Ed

118

nilor, tuturor credintelor i ideilor i vett cauta 86le impuneg pe ale vóstre, nu yeti mal fi liberalidar' tiranit cel mal rafinatl, fariseil cel mai hypo-critt, clasa cea mai perniciósa i mal meprisabilide ómeni.

Chiar sante déca ar fi credintele, salutare si utileideile vóstre, apostoll al omenirel, sunteti criminall,déca catati a le impune cu forla cu atat mai mult,cu cat domnirea adevërului e domnirea päcel, 't

numal er6rea si minciuna ai nevoe së se proclame,s6 se propage i së se sustina cu toe i cu sabie,;

Cu atat mai mult cu cat insu'si timpul i civi-lisatiunea fac opera vóstra, uscand continuit arbo-rele nesciintei, i distrugêndul In fia-care çi dteo ramura de ethe i facênd tot de-o-dati so remelteke o Dona ilóre de adevOr pe arborele sciintei ,caruia prima tioricica 'i-a putt Adam gustand dinel ; caci numai guild s'a vOclut ca e slab, ca egol i numal de atunci a fost condamnat WO ago-nisésca hrana cu sudórea feta ceea ce insem-néza Inceputul lucrarei mintel omenesci, Inceputulluptei omulut cu natura , a ratiunei cu arborele ne-sciintel i primul adevOr gasit de om , cunoscintnde sine Insu'st. Adam nu e primul om, dar' primuloni care incepa a judeca i care Mai pritnul pasilpe calea grea i spinósa, pe care din generatiuneIn generatiune, din secoli In secoll merge omenireapentru a ajunge sO sfaune capul serpelui , pentrua ajunge la complecta domnire a dreptului si a a-devOrului.

Cu atat mai mult nu trebue sO impuneti credin-tele vóstre, apostoll al omenirei I cu cat al ratiuneie imperiul luuel ear' nu al fortei. DOca din neno-rocire intre natiuui forta priméza Inca dreptul, nue dubiü ca In sInul lor inversul are loc i e cert,ca In omenirea intréga adevOrul, presinte-se el catde umil, In sdrente numal cu tolagul pacel in ma-

119

IA, mat curênd séa mal tarclid, dar' tot-d'a-una ni-micesce forta i erórea aroganta; fia ele imbracate

purpura, stea pe un tron i alba sute de milde balonete In jural lor.

Puternicil Pap! a! Rome!, cu fulgerele lor de a-nateme, excomunicatiunl, interdictiuni, cu armatele,inquisitiile i autodafeele lor, nu aa facut mal multicre§tini, nu au latit i intarit mat mult cre§tinismul,de cat umili! apostoll al lul Christ, care cu desagaIn spete, cu piciórele góle, cu crediuta In suflet,cu cuvinte de pace §i de lubire pe buze, convertiaa,popeire intreg! §i facead ca adevérata religiune pria-tre torturele proconsuliler, printre tepile §i cr4i-mile Neronilor, se aseinda in catI-va ant din ume-dele Catacombe ale Rome! pe stralucitul tron alfalniculul Bizantia i sa domine pe aceea care do-mina universa

Matilda Cugler. Acéstd, dritgOla§a §i am pute-dice unica privighetOre a literature! nóstre, s'anitscut in las!, la anul 1855, din pärint1 ger-man! bucovinenT ; ea insë a devenit romamä, nunumaT prin patria natald,, ci si prin crescerealnationalt ParintiT sël, descoperind Inca de tim-purid frumosul talent al flee! lor, nu crutaranimic, pentru a'T da o educatiune, care ar faceondre si unuI bdrbat.. Printr'un stadia neobo-sit dart de limba romAnd si germand, ea sl-aapropriat Inca si cunoscinta perfectO a limbe-lor : francesit, ita1ian, spaniold i engIez i sl-aaprofundat cu seriositate barbiitéscd. tOte acute

in

120

literaturT, dar' maT cu sémI literatura francestt§i germang.

Activitatea sa literal% datézA de la infiinta-rea aConvorbirilor literare D anul 1866. De a-tune! §i panä aclI a scrisfi ea un nume'r con-siderabil de poesiT lirice, a citror colectiune aapArut anil trecutl intr'o bro§ura , editata cumult gust in tipografia Goldner din Ia§T.

In ceea ce privesce valOrea literarg, a aces-tei ginga§e Poete, credem cg, nu-o putem apre-cia ma! bine, de cat reproducênd aid urmato-rul pasagiii relativa la dinsa, dintr'o critic& aD-luT T. Maioreku : .Ceea ce atrage pe cetito-nil acestor poesiT lirice , este eleganta limba-giuluT §i sinceritatea simtireT. Un merit degse-bit este precisia, ea care sunt compuse §i carete feresce de lungile repetitiT ale a,zeleTa'§I idei,ce de altmintrelea se glsesce in Mato, poesiTa literature! nóstre. Nu se póte atgAdui , cädin poesiile D-rei Cugler apare tot odata o in-riurire predomnitóre a luT Heine §i Lenau ; ei !dar' in fine asta e nimic : avem cel putin aface cu inriurirea luT Heine §i Lenat

Dupö acéstl apreciatiune lash'm s6 urmezeaci urmatórele scurte poesiT din bro§ura a-

:

Ochf, ca miptea cea adâncti,Pentru ce v'am IntAlnit,

Pentru ce a§a de tainic,A§a duke ml-at1 Ambit ?

!A)

,

mintita

121

Nu sciti voI, ca sórta'ml crudaScris'a cu manal de foc,

So traesc fárä speranta,sO mor fara. noroc ?

Et NU ME TEM DE MOARTE

Ed nu mO tali' de mórte...U§or e de murit,

and mil, cu plerl din lume,Neplansu i nejalit!

Dar' mult mO tern de vlata...Ah, gred e de trait,

and singur escI in lume,Singur §i neIubit I.

URA CEA AMARA

§i ura cea amara§i dulcele amor,

Ad disparut din peptu'ml,Incet, Inceti§or,

locul lor e pacea,Ce nu s'a mal sfir§i...

Un dor de a remasil Inca,E dorul de-a muril

CAT TE-AM IUBIT

Cat te-arn bait n'o 'Kite spuneNimic, nimic p'acest pament;

Pentr'un amor a§a de mareNu are limba vr'un cuvênt.

L..

--

*i'n

Si

SI

122

De mi-al fi clisd In nóptea négra :cli i nóptea s'a sfarsit,D

Aui fi creclut i pentru mineUn sore dulce ar fi'zimbit.

De : ((vino cu mine ;Me due la mórte in nevoI

Far' a intreba, mergeam ell tine§i-am fi murit tot amendol.

Cum s'ad sfirsit aceste tote,Ed nu pot spune, nu pot sci,

Dar' scid, cA am Tubit o data,ca'n etern n'oid mal lubi

Ana Verona Miclea, sotia eruditulul profesor de sciiqe si Rectore al UniversitatiI dinhp, Stefan Miclea , este un talent tener Incadar' deja bine-format.

Nascuta cam pe la anul 1853 In Ns!, §i ma!tarclia admisä tntre bursierele sada centralede fete din aceea's! localitate, ea a percursa tactcursurile cu distincciunea unul adeverat talent.Initiata de timpuria In studiul literature! fran-cese, era natural ca acesta se devina modelulpredilect dupe care WO diriga spiritul §iprin care ses1 desvOlte talentul.

Sunt abia trel an! de clile , de dud a de-butat pe scena literature! romane cu nuvelletaoriginala, a Rendes -vous D , publicati sub pseudo-nimul .Corina' In foiletonul .Curierulul roman.

*E

ml-a1-clisdn,

§i

* *

, ,

123

din Ia§T ; §i de atuncT, aparitiunea sa in pu-blicitate, mal AntaTA cu cate-va traductiunT dinLamartine §1 Alfred de Musset, prea bine reu-§ite §i publicate in sColumna luT Traiano, ear'clilele din urmA prin cate-va poesiT originale,inspiratiunT ale Tubirei §i castittiteT femeescIinserate in colkeie Convorbirilor literarem, ajustificat in mod desavêr§it speranta, ce litera-tura romana este in drept sä nutrésca in pri-vinta vitalitatiT §i a productivit14eT distinsululsëfi talent.

,

IN TRANSILVANIA I TINGARIA

Moise Botta. Acest activ §i zelosü barbat nuare p6te meritul de a fi produsti ceva de va-lore neperitOre pentru literatura romana, dar'are meritul icontestabil de a fi scrisa inteun

cand nunferul acelor ce scriaii nu nu-mai dincolo , dar' §i dinc6ce de Carpati, eraa§a de restrinsti, in cat II puteai num6ra pedegete. Nascut in Arad, inca la finea secolultdtrecut, Moise Botta, ca baiat s6rac din popor,a avut putine mijlóce pentru a obtin6 o instruc-tie mai 'nalta ; de aceea el s'a marginit a'§iesploata mai mult numai talentul natural, ca-rele nu i se 'Ate contesta. Fiind contimpuran§i chiar amic al renumitului fabulist Cichindeal,el se nutria mai mult numai din cunoscintele

.acestuia, functionand mai multi ani ca simpluinv6tator In mai multe comune din Banat §ilucrand pentru cultivarea limbei §i pentru re-de§teptarea consciintei nationale in acea epoca,pe cand limba romana isgonita din biserica§i sc61a prin introducerea celei serbesciaveamai mai mare trebuinta de aparatori §i culti-vatori.

timpd,

125

Ba, dinsul a mersa a§a departe cu cutezarea(cad acésta era in adev'er o cutezare pe tim-pul acela) in cat pe la anul 1820 a tiparitun mic abecedar cu litere latine, carele ca a-tare este cel Mai product in literatura romang.§i pentru care bietul invelator a fost isgonit depe teritoriul Banatulul, refugiandu-se la Sibiia,undo ffi imbraci§at de episcopul Moga. Aid aeditat in cursa de doi anT deu6 calendare, fOrtepretiese pe timpul acela. Dinsul a purtat o po-lemica lung contra Patriarchiel serbescl dinCarloviVi §i a scrisa o suing, de satire contralimbeY serbesci introdusa in. biserica §i sadaromina. Mal tarclia eara'§i s'a reintorsii in Ba-nat, apoi in ormul sea natal, uncle pentru ul-tima era 11 vedem publicand cate-va poesiT inalmanachul aMagurilo editat in Arad la an.1858.

Pe la inceputul cleceniuluT trecut Moise Botta,incarcat de batranete , dar' avend Inca inimate'nOra §i plina de cel ma! pur foc patriotic, se .

stabili in Baia de Cri§a, re§edinta districtulniZaranduluT, nude maT alesa prin protectiunead-luT Hodo§aocupa un post de copist in can-celaria prefecture! aceluT judep, pana la an.1872,cand mertea 'la rapi dintre eel viT :

Timoteiü Cipariti , de origin& strabuna din-tr'o familie preutesca de la Petra din Moldova,se ascii in comuna rurala Panade, langa Bla-

,

*

126

siti in Transilvania, la 1805. Studiele sale phila clasele complecte gimnasiale precum §i celeteologice gr. c. le fAcIl tote in Bla§id. Pe langaaceste fu sustinut pe spese monastire§ci 3 adla Ajud pentru invelarea mai multor limbi. Ca-litile lul intelectuale flit% generalmente ad-mirate in tot cursul studielor lui §i incununatede cel mai eminent succesii. La 1826, termi-nand cursul §ciintelor, fu numit la Bla§iu pro-fesor gimnasial, mai apoi seminarial predândintre alte sciinte §i filosofia, dogmatica precum§i limbele orientale obtinend tot odati §i pre-fectura tipografieT seminariale. La 1842 fu nu-mit canonic la catedrala gr. c. din Bla§iii , la1848 §i 1849 membru la comitetul nationaldiu Sibiiii ; la 1850 deputat la Viena; earl dela 1854 conduce ca director gimnasiul gr. c .

din B1411 pang astA-cli.La 1860 fu alesü pre§edinte comisiunei fi-

lologice din Sibiifl; la 1863 senator la Viena.El fu alesii §i .membru la societatea orientallcolectant archeolog, vice-pre§edinte al societI-tei transilvane , §i la 1867 vice-pre§edinte alsocietAtei academice din Romania. CalOtoril scien-tifice a intreprinsii acest bärbat mai multe, maialesii in principatele duarene, prin Germania§i Italia. Biblioteca sa este intre cele pa rticu-lare din Transilvania, cea mai renumita. Spe-cialitatea sa ca Mat de sciinte, este filologia,find tot odati §i unul din primii poligloti Romani.

- 127

Istoria Transilvaniel, 4testrix temporutn"(Cicerone) este plind de atata impilare anatiunel romane , in cat o inima simtitóre n'op6te citi, fárä së verse lacrime de sange. VOclicine-va, déca martiriul acelor timpuri, (call maibine ar fi, së fi remasil nescrise, lasand o la-cand in istorie , de cat enarand adeve'rul sëimpinga gintea umand atat de inferior celormai infioratóre fére selbatice)' : dOcd, nemurito-rul George Baritd clice , ca Romanul a carulapositiune materiala devenise espusa fudel ho-reute , neci starpindu-i-se nationalitatea , necirapindu-i-se religia, nu putea fi sigur de viatti,in vetrele strabune, §i dél prin ast-fel de or-gane destrugetóre Romanul : T. Ciparid, ca pro-fesor, apoi chlar ca director, publicist §i barbatde Stat conduce cad, astd.-cli en atat succesdcausa nationala : care urméza sé fia zelul, e-nergia, prudenta §i spiritul acestul fenomen ?

Ciparid este unul din cei mai insemnati ii-terap a acestui secul in Transilvania. Prin scrie-rile sale, mai alesii Cologice, s'a facut cuno-cut in tote partile Daciel locuite de Romani.El este singurul filolog, carele a pétrunsii prinneobosita sa activitate , limbistica, in specialromand, mai profund de cat toti filologil Ro-mani , lasandu-ni thesaure neperitOre pentrutot- d'a-una.

El a infrumusetat literatura nóstrd cu ur-mItórele scrieri : 1) Eeloga pentru intronareaEpisc. Lemeni(1841) 2.) Estract de ortogra-

128

fia romelnel cu litere latine, (1841);-3.) Er-meneutica cu litere latine, (1841-42); 4.)Sciinfa S-tei: scripture , (1845); 5.) Acte 0fragmente istorace bisericeqcr, (1853);-6.) Lim-ba romelnd dupe dialecte §i monumente vechi.(1854);-7.) Purtare de bunei cuviintei intreómeni, (1855);-8.) Gramatica latind, pentruclasele inferióre, (1857); 9.) Chrestomatia seriAnalecte literare (1858);-10.) Gramatica lim-14 romeine (1858);-11.) Poetica metricei qiversificatiune, (1859);-12.) Istoria seintei a tes-tamentulur vechiii qi nail, (1859);-13.) Gra-matica latinei pentru clasele superióre, (1859);14.) Discursul tinut la adunarea Bonginilor dinTransilvania, (1860); 15.) Elemente de filo-sofie, dupe' Crug. (1862);-16.) Archiv pentru .filologie qi istorie, (1867 1873); 17.) Gra-matica limber romane, analitieei, ed. soc. acad.(1869); §i 18.) Biblioteca de mind, 2 pArti inchte 2 volume etc...

* *

Metropolitul Andreiii Baron de agtina. A-cest prelat impodobit de merite pentru limba,cultura §i biserica nationala s'a nIscut in Ca-nija, lhngh Segediu in Ungaria pe la mijloculprimului deceniii a'l secolului present din pa-rinV Macedono-români. Studiele dupe sistemulde atunci §i le-a flicut in Segedin §i Carlovitil,unde a terminat §i studiul teologic, dupe ce mai

- 129 -Intâl terminase drepturile si studiele corner-ciale in Pesta. Parintii sei '111 destinasera pen-tru comercid ; inse junele destept i crescut inmoralitate a simtit mai mull& vocatiune pen-tru cariera preotdsca ; deci intrand In statul ca-lagaresct, mai intai fu aplicat ca profesor laseminariul teologic din Carlovitii i ca secretaral patriarchului serbescii de acolo. In scurt timptisavantul i Inca junele preot ajunse panä latrepta de archimandrit, and pe la anul 1846in urma moiler episcopului roman Moga dinSibilii , fu cbemat de cler i natiune se ocupeacest post impreunat p'acele timpuri cu munedificultati i neajunsuri. La anul 1848 episco-pul aguna fu unul din principalil conducetoriai destinelor Romanilor, din care causa a tre-buit se emigreze , reintorcendu-se la post abiape la aim! 1850. De aci inainte *aguna, prinrara sa tactica, cultura si capacitate, incepit sejdce un rold Insemnat in politica terei, ast-fel,c. pe timpul absolutismului austriac, de la 1850pana la 1861, el fu unul din eel mai de fruntebarbati de stat ai imperiului austriac. La 1864reusi apol se restabilésca vechea metropolie gre-co-resaritdna (ortodoxl) a Transilvaniel , des-fiintata In decursti de preste doi secoli. Ca me-tropolit §aguna a lucrat tnc i mai mult pen-tru drepturile nationale, panI la anul 1870 ,cand In lovit de o bóhi grea, care'lli duse inmormént. Asta-cli osemintele sale bine-cuven-tate se odihnescd In cimitirul commie RAsi-

9

- 130 -nari , 1àng SibilU, uncle at fost depuse la a-nul 1873 luna Iunie. In testamentul sthi a la-sat naOune1 §i bisericei sale o avere de un mi-lion fiorini.

Ca literat , aguna are de asemenea meriteneperitOre. El a fundat Inca la anul 1851 otipografie diecesana , din propriile sale mijlóce§i un jurnal intitulat « Telegraful roman,» careduréza §i asta-cli. In acésta tipografie §i-a ti-parit §i serierile sale Pastorada* §i hforalacreqtinci» care serveset §i asta-cil de manualedidactice pentru institutul teologic din Sibilt ,

fundat tot de dinsul. Cel mai insemnat opt aIsthi insé este «Dreptul canonic al bisericei or-todoxe,» care este un opt de valóre eterna, a-tat ea opt de sciinta eat §i ea model de stilcorect §i clar. Tote aceste ins6 sunt abia cate-va trhsaturi fOrte palide din lunga §i labiziósaviata a acestui mare genii', pre care lashm soo deserie in mod mai demn alt condeiii , maicompetent !

*

Aron Florian, naseut in Tratsilvania la a-nul 1805. Tatal sOt, care era preot roman debiserica ortodoxa, 'i-a dat cele cunos-ciqe de carte in limba romtinit. DupO ce a ur-mat invOcaturile claselor elementare in Sibilt ,a trecut cursul gimnasial in Bla§it, ear' studieleacademice §i le-a facut la Universitatea din Pesta

d'intM

131

(In Ungaria). Fiind lose ca Romanii tran-silvaneni pana catre anu11860 nu puteati im-braci§a nici o deregatorie guverniall, ori jude-catoresca in patria lor, fiind declarati prin le-gile unguresci numai de suferiti, de aceea ju-nele Aron , ca mulct alti juni Romani transit-vaneni, dupe finirea studielor sale pe la 1827,trecu in Tera românesca, ata§at pe langa Con-stantin Golescu. Aicea fu invetator in cursti detrel ani la scela fundat i sustinutd de acelboer patriot, in satul GoleSci, pad, la merteaaceluia in an. 1830.

In anul 1831, cu organisarea scelelor a fostInrolat intre profesorii scOld publice din Craio-va, unde dedea lectii de geografie, istorie uni-versala §i de stil, fiiud §i ca inspector al ace-stei sale. In an. 1833 a fost permute la co-legiul St. Sava in Bucuresci, ca profesor deIstoiia universala i Istoria patriel , unde aImplinit acesta sarchia, liana la anul 1847, candIn numit Revisor general de scele districtuale.

Prin zelul seti col neadormit , ca profesor,,de§tepta el in junimea romána nu numai lute-resul cel nemarginit, ce trebue sell"' alba fia-cine,pentru istorie si mai alesti pentru istoria na-tionalä, dar' i tot felul de simtimente religiese,morale, nationale i mal alesu simtul commacarele lipsia IAA atunci mai cu totul, qi faracare ornul nu 'Ate produce nimic bun.

La anul 1848 lua parte la miscarea natio-nala constitutionala din Romania ; ear' la 1849

- -

,

132

in urma prigonird pornite asupra Transilvane-nilor in Romania, trecii in Transilvania, undeprimi redactiunea jurnalului a Telegraful .Ro-meinD, intemeiat de Episcopul Andreig Sagunala Sibi16; curênd inse" dup6 aceea se numi, im-preuna cu Ion Maiorescu, redactor pentru tex-tul romanescii al «Fóei legilor imperialeD dinViena. Acolo petreca pana la inclidarea trac-tatului de Paris in urma resbelulul Grimed.

In anul 1857 intorcOndu-se in Pomania, funumit profesor de retorica in colegiul St. Sava,care studiti '1u-a profesat duoranI. In an. 1859,i s'a incredintat ear' catedra Istoriei universale§i a, Statisticd generale pana la 1862 , candorganisandu-se Facultatea de litere §i filosofiela Universitatea din Bucuresci, fu numit pro-fesor de Istoria universala critica la acea Fa-cultate.

La inceputul an. 1865, obosit de lucrare §ide batranqe, s'a retrasil la pensie.

De la Aron Florian, avem urmatOrele opere :1.) Catechismul omulta ereqtin, moral si so-

cial, incoronat de Eforia scOlelor cu o medaliede 50 galbed (1833). 2.) Elemente de Geo-grafie, pentru scólele primare (1834). 3.) Ele-mente de istoria vechiulu i noulul testament,pentru scedele primare (1835). 4.) Idee rig-pede despre istoria fad romdnesci in 3 volume(1835), pana la epoca lui Mateid Basarab.5.) Manual de istoria Orel romanesci, pentratinerimea studiOsa (1841). 6.) Catechismul

- -

- 133 -

religiunel ortodoxe pentru scOlele primare (1842).-- 7.) Patriarhii, carte de lectura pentru ti-nerimea de ambele sexe, traductiune din limbafrancesa (1842).-9.) Digionar franceso-roman,&Sue volume mail, lucrat impreuna cu P. Poe-naru §i G. Hill (1843). 10.) Elemente deistoria universala , pentru tinerimea studiósa(1846).

Afara de acestea, in anul 1835 a colaboratla redactiunea Curierul Romeineseito , ear' inan. 1838, in unire cu G. Hill ati publicat jur-nalul quotidian aRonuinia. In anul 1836 aredactat jurnalul literar : «Museul National.),

Alte manuscripte §i colectiuni ale sale , ceeraa se se mai publice, s'ati perdut in cursulevenimentelor din 1848.

Suferintele sale in anii, cand contribula filcare Roman simtitor la renascerea nationala ,art fost forte grele. De pe culmea marirei, sevedea adesea aruncat in abisurile cele mai in-tunecóse, de unde, dupe circumstarile politicese ivia ear' la lumina lumel. Asa irumpAnd re-volutiunea din 1848, guvernul provisoriii de a-tunci %-a incredintat administratiunea distric-tului Ilfovu i dupe cinci septemani l'a tramisdla Craiova, ca së administreze districtul Doljt.

Dupe ocuparea Ord de Turd si Rusi atrecut in Transilvania la Sibilt.

Irumpend revolutiunea Ungurilor a fost nu-mit secretar §1 mai pe urma membru al Comi-tetului Roman de pacificatiune. Dupe luareaSibilului de atm Unguri a reintrat in Tem ro-

134

manésca , unde fu prinsu de Ru§i §i arestattimpti de patru luni la Rimnicul-Valcei, Colta§i Vacarescr (Bucuresci). Cercetat §i judecat decatre comisiunea ad -hoe, fu expatriat in timptde 9 ant', pana la inchelarea tractatulur de Pa-ris in urma resbelului Crimed , cum am Iistimai susil. 0 data cu intórcerea in téra, a celor-l'alti exilatl, se reintOrse §i el la ale sale.De la 1862 fu numit membru al Consiliului per-manent de Instructiune, unde cu putine Intre-rumperi a adusil continua un servicit forte maret6rei cMar §i in anii batranetelor sale, pana lainceputul anului 1871, cand iscandu-se 6re-careneintelegeri iutre Membril acelui Consilit i in-tre Ministru a fost nevoit a se retrage in viataprivata ca simplu cetatOn, cu ferma convingeredespre tót. posibila indeplinire a oficielor chie-mare! sale in ramura Instructiunei §i luminareipoporului roman.

«Dea ceriul ca s6 vedem pe multi fil ai Da-ciei lui Traian inzestrati cu calitii4ile WI AronFlorian, dea ceriul sè avem pe viitor tot bar-ing a§a de activi §i fermi in decisiunele lor caacest veteran al natiunei nastre, cu care ne pu-ton mandri in secoli."

Moise Soranul Novac, este fiul preotului Ma-teit Soranul, al caruia strabun a adusti intMacolonie din Italia la Sarmisegetuza (Hatega) ,§i adeca din tinutul Italie! : Sorana de unde

,

* **

1

135

i§l avea §i pronumele Soranul, si al preoteseIsale Maria Novae , o nepOtä a lui Baba No-vae, fostului 6re- rand general al luI Mihait Eroul,Domnul RomanieT, pe care general, prindêndultiUngurti prin in§elaciune neomenOsti, , calcatOrede juramênt , l'aa friptil de via in piata Clu-jului.

Moise Soranul Novae este nascut in Hategu(locul unde se intindea odata, StirmisegetuzaDacilor) la anul 1806 Studiele Incep6tOre ,

adeca : primele cunoscinte normale le-a primitla Hatega in stóla calugarilor catolici Francis-caul"; intaia §i a dOua clasa gimnasiala le-a ab-solvit la BIaifl; ear' cele-l'alte clase gimna-siale le-a terminat la ca stipendistal unei fondatiuni din cele Intemelate de re-numitul Episcop roman Blasian , Ioan Bobil ;sciintele filosofice §i juridice le-a Invqat totca stipendist in Academia din Clujil, escelandprin tot locul prin invelatura intre eel d'intalconsetT rivalt In vera anului 1825 absolvind§ciintele inalte in Academia de Chip, dupe re-comandarea data de catre directorul Acade-mid : Ladislati Vaida fa invitat sO faca con-curst, ca sO fil primit ca teolog al diecesdOradiei-MarI. Fiind prima la teologie In Ora-dia-Mare, prin talentele sale cele stralucite sipentru purtarea lul cea esemplara, fu Insarci-nat de a face estrasii din biblioteca Episco-pieT, precum §i dintr'a Seminariultg, din careestrasp §1-a compusa apol opurile sale literare

:

Alba-Jnlia,

136

cu litere latine, precum era atunci in diecesaOradieT-Marl porunca consistorialä de a scrie.Dar' timpul Ina nu sosise ca Romanil së sep6tti lauda cu limba, cu datinele lor românecu originea Romang, ; de aceea Moise SoranulNovae pentru scriptele sale despre liniba, da-tinele i originea Românilor, fu expusn la marlprigonirT, i santindu-se preot fu tramisit pu-rurea de la o comuna sèracl i rea In altamaY sèracä i maY rea.

Despre produsele care MoIse Soranul No-vae a basal pentru inflorirea literaturd n6stre,am potut afla urmatOrele

1.) Ceirticicei de rugciciune, compusa cu oca-siunea Inscaunard Episcopului Vasile Erdeli.

2.) Eneida lu Virgili, tradusa OM in ver-sue albe; (asta traducere s'a fäcut in timpil desepte erne numai nóptea, cad diva trebuTa s6'sicAstige cele de trebuintI pentru sustinerea vietei.

3.) Predice pe tOte duminicele i serlAtorilede peste an, precum si la solemnittiti privateocasionale.

4.) PoesiT §i satire felurite.5.) Desluqiri mitologice pentru intelegerea au-

torilor clasici gred gi latinY, cu un dictionardespre tote numele vechi ale blirbatilor insem-natT, ale muntilor i riurilor,, ce se afl4 prinscriptele clasicilor.

6.) Respunsii, indreptat contra profesoruluiungur Andrasi, carele depunêndu'sl tot siratulde lubire de adevër, lise in public in scOla din

§i

- 137 -Alba-Julia : c Romeinil s'ar trage cu vita dintôlhari trarni0 de prin temnitele Roma

Pavel Vasiciü, nascut in Temi§óra la anul1806. Clasele gimnasiale le absolvi in urbea na-talk cele filosofice in Segedin §i Oradea-Mare,ear' Facultatea de medicind §i doctoratul inmedicind §i chirurgie primi la Universitatedin Pesta. La 1831, termindmd Universitatea fuchiar atunci , and era cumplita cholera a a-celui an, destinat de locotenenta maghiard pen-tru ajutorul pacientilor din Mara-Mure§1, unclepentru meritele sale , imediat fu numit fisicilal ac6luI comitat ; el 'MA refusd §i intorcén-du-se la Pesta fitcu doctoratul in medicind §ichirurgie. Tesa respectivä discutatd la 7 Au-gust 1832, fu «Despre oriental1,0 care maI tar-cliii publicat §i in limba romänd. De acolofunctiond ca medic practic la Temi§óra un an§i jume"tate apoi fu numit .medic de carantindla RoVava (Or§ova) , la 1836 director la ca-rantina Temi§ului , in urma §1 membru al so-cietiitei pentru editarea de cartl române§ci.

Memorabila anT 1848-1849 stórserd, §i dela Vasicid marl sacrifice materiale. Insurgenti!Secul IT pradara tót averea, §i el d'impreundcu familia sa fu silit a'§I pardsi locuinta §i arëtdci prin Romania §i prin Banat. In urmaveni la Bucurescl, unde petrecit pand la !gra-

* *

s'a

- 138 -rea Ru§ilor in Transilvania; revenind la Pre-deal vechl carantina, care fu aprinsti de insur-gent): Inca fumegtmda. §i locuinta sa cu totalmistuita de itacäre. La 1850 primi postul dereferent al instructiunel §i se muta, la Sibiru ;la 1855 fu numit consilier §i inspector gene-ral §colar in Transilvania, la 1863 regalist ladieta din Sibile, la 1869 functionti in aceea'§1calitate la Cluje, apol se muM ear' la Temi-Ora, continuAndu'§i afacerile medicale §1 celescolare cu acela'§i zel neobosit panI in present.

Cartile ce avem publicate de acest literat peterenul sciintei medicale sunt :

1.) Antropologia (1830); 2.) Dietetica (1830);3.) Illacrobiotica, see m5.estria d'a lungi viata,dupe Hufeland (1844); 4.) Neputinta §it a elvindecare (1846); 5.) Catechismal antropologic(1870) §i 6.) Catechismal siine'tdtei (hygiena)(1870).

Simeon Barnuti, nascut la anul 1808 In co-muna Bocsa-românI, comitatul Crasna, in Tran-silvania. Parintele sen era acolo cantor biseri-cescii. Clasele primare le Mai parte in locul na-tal parte la imlea, ear' cele gimnasiale com-plecte parte la Caret parte la B1aiU, unde ab-solvi §i studiele teologice , find in tot decur-sul invetAturei primal eminent. La 1831 funumit profesor gimnasial in Bla§ia pentru ca-

139

tedra de fisica §i istorie. Pe urma fu santit capreot, in care r alitate fu numit prefect semi-narial in Blasia §i la an. 1835 notar consis-torial tot acolo. Pupa 3 aril renunciand la a-cest post, prefera catedra de profesor, dar' e-piscopul Lemeni persecutandula liii destitui dinacest post. Barnuti insa nu dispera. Plin de cre-dinta pentru viitorul natiunei sale , se retrasein linisce la Sibiit, §i acolo -incept. sa studiezedrepturile. Anal 1848 este epoca cea mai stra-lucita, in viata lui Baruuti. Cand Romani! dinTransilvania intre valurile evenimentelor nu sciaa,ce directiune sa apace, atuncea se aucli o vócernodesta §i necunoscuta, vocea Barnuti, pro-punênd un congresa national. Resultatul aces-tei propuneri fu un ce grandiost tinerirneastudiósa, intréga inteligenta ardea de dorul de

curuisce mai de aprópe §i in scurt timpan'a fost in Transilvania barbat mai poporal decat el §i neci tin Roman, carele sa nu fi ros-tit cu stima numele lui. In dumineca Tomei, candpoporul adunat In nurnar de 5-6000 la Bla§ra,intelese de sosirea Jul Barnuti, alerga de loc ma-Intea lui, ca sa desprinda caii de la trasura §isalt aduca in triumfa. Atuncea Barnuti se scull§i Ii Oise «Lasati acu nu este timpul , fra-tilor, sa bagam pre amen! in jug, ci sal sc6-tern , caci ati trasti destal §i acum sa fim 6-men! ! Entusiasmul poporului era laculme. Sosind in Bla§iq el propuse ca Romani! sacéra un congresa national. Acesta se incuviinta

luT

;

ala

:

140

§i se Om in 15 Maig (1848) la Bla§it, §i a-colo pe ampul liberatei Barnuti invitat deatm popor, ca s vorbéscl , rosti de pe tri-bunk cu modestia sa obicinuitit §i in mijloculcelor mai vii aplause acel discursii,*) care seva 'Astra ca un tesaur pretiost in literatura nós -tra. Barnuti rosti in acel discursU dorintele Ro-mAnilor, care se primirI cu cea mai mare a-nimositate. Dup6 evenimentele acelui an, pleclla Viena, de se inscrise la Facultatea juridia,care cursil continuandu '15 §i la Pavia, obtinuacolo doctoratul in drept. La 1855 fu numitprofesor de filosofie §i dreptul natural la Uni-versitatea din Ia§l , in care calitate function4Onti, la 1863, servind de model atat profeso-rilor ct i adev6r4ilor patrioti. La 28 Maiii1864, retrasii in local natal, muri in bracielenepotului

Marl de binele, ce a facut Barnuti Romit-nilor pe calea luptelor politice, a litsat §i urmene§terse pe campia literarg prin urm6tórele pre-tiOse scrieri : 1.) Dreptul public al Bomiinilor(1867); 2.) Pedagogia (1870);-3.) Filosofia(manuscript); etc...

August Treboniu Laurian, fiul parobului PaulTreboniu, se ntiscu la 1810 in satul Foverte,

*) A se vedé istoria luI Papiü Illarian.

sea.

*

- 141 -districtul SibiTulul, In Transilvania. Elementelelimbei romlne le invOtl de la tatal WI, earlclasele primare si gimnasiale le WA lastudiind tot odatl i limbele : italianI, francesl,spanioll i englezl. De la 1830 pinli la 1835urma la Facultatea filosofidi din Clujfi. De a-colo trecénd la Viena , urmg, atat la sciintelematematice si fisice la po1yt,mhnic6,, cat si la celeastronomice (sub I. Litrow, taM1), la cele filolo-gice, filosofice i politice la Universitate pinlla 1842, când fu numit profesor de filosofie laBucuresci ; la 1847 fu numit inspector scóle-lor din Romania ; earl la 1848 vócea naiu-nei chiem6 in Transilvania, uncle fu unuldin eel mai activi barbati romlni pe «Campullibertatei» si in urmit irekreun'a en I. Popasu,1. Maiorescu si I. Bran, ca aIeiI natiuneT, pre-dart Impèratului Ferdinand la Eniponte in Ti-rolia, unde era retrasti de frica Ungurilor, pe-titiunea Românilor, obtinêncl resolutiunea, clnirea Transilvaniei cu Ungaria s'a decisb de eh-tre dieta de la Clujü, i cit ministeriul ungu-reset va satisface cererea Românilor, esprimatl,in acea petitiune. Intorcédu-se la Sibiifi, fu a-restat de Unguri in casarma locall de la 6 pan&la 13 Aug. 1848, dnd fu liberat de prefect ,ne maT put6ad resista poporulul revoltat, ce seadunase in multirne pant de pe la litoratul ro-man qi care popor duse pre nemuritorul e-rod in triumf pant la Orlat. La19 Februarie1849impreunit cu I. Popasu i ea aguna presen-

SibiTd,'

u-

- 142 -tall in numele natiuneIlmperatuluT Francise IosifIa Olmiutz petitiunea Romanilor, dupe care InMartie 1849 se publica constitutiunea imperiu-luT cu egalitatea tuturor natiunilor. Guvernato-rul Wohlgemuth voind a organisa Transilvaniadupe modelul GalitieT , Laurian in fruntea ce-lor . l'alt1 deputatI ai intregd natiunl: romane dinAustria ajunsil in Viena, protesta din not' con-tra aceleI operatiuni, dar' in de§ert, caci despo-tismul triumfa si de asta data contra Romani-lor ! La 1851 fa numit inspector general alscOlelor din Moldova ; la 1855 fu tramisfi im-preuna cu C. Negri la conferinta din Viena incausa principatelor române ; ear' in urma fa ia-sarcinat tot de guvernul MoldoveI de a visitasc6lele din strainatate §i implinind acest servi-cid prin Italia, Francia , Anglia §i Germania ,

unde fa'cu §i doctoratul in filosofie se intorsein Moldova si de acolo la Bacurescl la an. 1858":Aid la 1859 fa numit efor al sc6lelor, biblio-tecar si profesor pentru literatura clasica ; inurma In membru al consiliulul superior peatruinstructiunea publica ; la 1863 director al scó-lel superi6re de litere ; la 1865 decan la Fa-cultatea filosofica ; la 1867 membru societatelacademice romane §i secretar, apoi pre§edinte;in urma fu §i profesor de limba romana Ma-ria Sale principelul nostra actual. «Pentru aareta inima. acestul venerabil barbat, cu o na-tura adeverat filosofica, amintim numaT, ca. latin moment solemn, la care s'a implinit cel mai'

- 143 -mare actii comun in viga Romanilor, la 1 August1867, l'am veclut stergendu'sl lacrimele in de-cursul serbgrei, lacrime de bucurie, pentrua veclut apropiandu-se realisarea ided pen-tru care a lucrat OW, viata sa i cgre1a sacri-fica repausul betranetelor sale !»

Pe campia literarg Laurian a lucrat neobo-sit de pe la anul 1840 pang astg-cli. Scrierilesale, atat de preV6semal alesü istorice,-- cea publicat, sunt in resumat urmaterele : 1.) Ma-nual de filosofie (1840);-2.) Tentanzen criti-cum in orig. ling. roman. (1840);-3.) Maga-zinul istoric al Dacia, 5 volume, iu unire cuN. Balcescu (1845-48);-4.) Cuvênt acade-nzic (1845); 5.) 0 arunceiturd de ochi asu-pra Romanilor din ambele DaciT (1846);-6.)Filosofia istoria filosofiei dupe Krug (1847);7.) Temiqiana, sea scurtg istorie a banatu-

temis1an (1848);-8.) Istoria Romanilor dela Romul pang la Were, 3 vol. (1853);-9.)Manual de geografie pentru cl. II (1854);10.) Istorizi hiografii pentru cl. II IV (185657);-11.) Elemente de cosmografie (1859);12.) lnstructiunea publia , revistg forte inte-resantg (1859-61-69);-13.) Istoria Roma-nilor din timpurile vechl pang in clilele nestre(1861);-14.) Charta Datiel vechi (1862);15.) Geografia ferilor romd ne (1863);-16.) Ca-lendar lunar i pascele calendarului Iulian(1864);-17.) Fastil consulari (1870); 18.)Diclionarul limbd romdne (Societ. academia.)

cLt

i

lul

- 144 -in unire cu I. C. Maxim (1871-76);-19 )Glosarul de vorbe strgine in limba romang, cuI. C. Maxim (1871); etc...

George Barilu, s'a ngscut la anul 1812 (la24 Maig) in Jucul de josg, comitatul Clujului,in Transilvania. Parintele sn era preot gr. c.Clasele primare le fgch in Trescgu, cele gim-nasiale la BIaiii, ear' lyceul §1 seminariul teo-logic le terming in Clujii de unde la 1835 fu,pentru rarele sale talente, numit profesor defisieg la gimuasiul din Bla§ig, unde remase nu-mai un an, _did indata fu cMemat a organisao Bahl cornercialti in Bra§ovii pentru comuni-tatea romang, §i prin rara'i prudentg §i inte-lepcIune mucepu indatg, a impe'ca pre Romilnilbra§ovenl cu totl Rom'anl, uniti §i

cu care erag rang atund inimicl, de §inumal in van §i farg ned o causg, suficientg,ci numaI din indemnul intrigilor strgine, carevoia së ting pre RomAnl pururea desbinatl, caa§a s6 pótii. domina preste ei. Pe thnpul acelastarea politica in Austria era forte critica pen-tru RomanI, Maghiaril §i Sa§iI lucrail cu tótlforta pentru asigurarea esistentei lor ; spiritulnational incepu a se de§tepta §i intre RomanY,dar' el in tótg Austria nu aveau nici un charpublic, In care blirbgi1 ngiund desvólteopiniunile lor In questiuni nationale n'a

ce1-l'alt1

a

ne-

sIll

145

fost neci un mijloc , prin care conduatorii sospunii natiunei : ce cale are de a urma, n'afost neci un char, in care poetul sO strige intonul tunetului

De§tOpta-te Romane, din somnul cel de mórtel

Atunci Baritti infiinta Gazeta Transilvaniel»(1 Martie 1538) si Fóea pentru minte, etc.»(1838-1 Ianuarie-1850 Febr.). Putem dice,ca nu este foe romanOsca , care sO alba maimulte pentru natiunea nOstra de cat batranauGazetao ; acOsta se facu indata forul conve-nirel celor mai ilustri barb* Romani, si multidin cei mai renumitl poetA al nostri de acumin aGazeta»- publicara primele lor incercari.Atuncea si Romanii din Moldova si Munteniase interesati mai zelosii si de intreprinderile dorenascere ale fratilor de sub Austria : literatiiRomaniel lucraa bucurosl pentru «Gazeta», ear&publicul cititor o partinia materialmente ! Deel slice un Roman : G. Baritti, sub-diacon ro-man din Transilvania : acest barbat incompa-rabil si in vointa si in aria si curatia carac-terului sOti roman, neinvinsti si neschimbat intote circumstantele, s'a consacrat din tineretelesale neintrerupt si cu tot zelul, in adevOratulsensti al cuvêntului, cu trupti, cu spirit en tot,pentru luminarea §i intarirea consciintei natio-nale in top conationalii sOi, pentru redobandi-rea drepturilor nationale olitice ale Romani-lor, maT alesii din provinciele austriace, §i pentru

I 0

:

146

sustinerea acelor drepturt El prin organul s'Odnational 4G-azeta TransilvanieTe §i l'Oea pen-tru minte, etc.p flea de la 1838 plod la 1848cele mai marl servicie intregel natiuni romine ;el rendscu §i reinvid nationalitatea in Romanifdin Ausria ; prin intelepclunea §1 prudenta sadaring §i nimici cu totul tote intrigile cele pa-ternice ale Ungurilor, Sa§iler §i ale altor staid,ba chlar §i ale unor RornanI rtäcii, call sefortad cu OW din tOte puterile, ca s sla,§iepre RomanT in partide , set' du§manOsca unulcu altul, slabéscd §i .a§a s6 Ii usurpeze cunedreptul drepturile cele neinsträinabile. El reu§ia de§tepta in RomânT sirotul comun, simtu.1 sprelucrare- impreund, a aduna §i a concentra teleputerile, dorintele §i nitzuintele singulare §i iso-late ale Românilor din Austria numaI intr'unsingur punct, unindu'I pre tot'i intr'un cuget, in-tr'un suflet §1 intr'o inimd. 4E1 este spiritul §isufletul causeT nationale române din Austria ,

pentru c cuvèntul lui este adevOul, dreptatea,intelepciunea §i viata

El cAl6tori in interesul foilor sale la Vienain an. 1839, §i la 1845 demisiond din postul deprofesor. La anul 1848 Ind partea cea malac-tiv d in resbelul contra Ungurilor §i Sa§ilor res-culatl, fu mem bru in comitetul national din Sibiidpttnä la ocuparea Transilvaniel de cdtre Bern,and i se pradd mai tót averea, tautanduldc a s6'16 ornOre ; atuncl se retrase in Téra Ro-inandscii.

set

insd'sT.D

147 .line' fiind-cd Baritti ca redactorul «Gazetel*.

publicase mai 'nainte mai multe articOle, princare apära drepturile Principatelor Romane con-tra Ru§ilor : de aceea Ru§ii, car! ocupati atunciPrincipatele, puserd mama pe el §i'ld trdmiserd caescortd, militard la Cernduti.

Despre acésta audind familia Hurmuzachi deacolo, indatd, mijlocird liberarea lui arkandu'Ycele mai vii recunoscinte pentru nemuritórelelid merite. In Decembre 1849 se IntOrse in pa-trie §i ca s'e OM lucra neinpiedecat §i neres-Musa pentru indrepUitirea egald a natiunei sale,nu primi functiune public& , ci continua ea-1100 cu publicarea «Gazetei» §i a *Foeiw ; insé u-nele intrige 11 lipsira §i de acest drept. La 1853fu numit director fabricei de 'Artie diu Zer-nese! Maga.' Bra§ovd, in interesul cdreia- fAcii ocdRtorie prin Belgia , Francia §i Elvetia , §iIn astä calitate particulard, liber cu totul, scriseneintrerupt la a Gazeta» §i ap6rd, drepturile na-tiunei cu cea mai mare intelepciune §i pru-depth', pdnd la proclamarea constitutiund aus-triace la 1860. Atunci incepit indatä a scrie li-ber despre drepturile Romdnilor §i despre ega-litatea lor fatd cu cele-l'alte natiuni austriace,§i lucránd impreund cu alp bdrbata a! natiu-nei, obtinurd, la 1861 permisiunea congresuluinational*Asociatiunea Transilvand,* al caret prim-secretar fu G. Baritt §i In care se stipulard do-rintele §i cererile natiund romane, car! ati ser-vit apoi de basä atat la adunarea general& cat

148

§i la dieta din 1863, la care fu el numit re-galist, find apoT alesA §i deputat la senatul im-perial, unde inteleptul barbat lupta cu energiepentru reducerea contributiunilor §i ameliorarea positiuneT fratilor RombT. Ear' In privintaactivitatel sale jurnalistice putem clice cu fermaconvinctiune, ca in Austria nu esista neci unbarbat, carele s6 fi lucrat pentru RomanT mairault in sfera jurnalistica §i carele s6 fi pa-§it pe acésta cale cu mai mult studiti de chtGeorge Barita !

Pe lAnga acésta avem wise §i publicate dedinsul urmat6rele opurT : 1) Ouventare scolasticel(1837);1 2.) Dictionar germano-román In 2volume , in unire cu G. Munténu (1853);

3.) Calendar pe anul 1857 ; 4.) Digionarungaro-ronuin (1869); 5.) Regimentut IIde granice4 (istorie), publicata de societ. aca-demica;-6.) Transilvania, revista literara ; etc.

Gavril Munt6nu, s'a nascut la 1812, in comunaVingard, districtul Alba de jos, in Ardél. In-ceputurile din limba romana, le-a invelat in lo-cul natal de la tatal séti, carele era acolo can-tor bisericesc. Gavril In etate de 6 anl citTaapostolul in biserica ear' pe cand era de 10anT citia cazania §i o esplica la OmenT : Incade pe atuncl se arkaa rarele talente ale té-n6ruluT Cursul studielor primare §i gimnasialel'a facut in Alba-Alia unde functiona 2 anT §i

I

149

ca espeditor postal , (1823-30) , ear' cursulsciintelor filosofice si juridice il fAcil la acade-mia din Clujil (1831-1834).

Fiind-ca, junii români din Ardél, trecuti printOte studiele, pe acel timp. nu put earl ocupa a1t1funqiune, . de cat numai prêo Va WA vre o léfAsi 0,0, ptimênt pentru sustinere, ori advocaturafaa clienti : de aceea G. Munténu terminandstudiele la 1834, in etate de 22 ani, treat inRomAnia, unde de odat4 fu denumit ca prefectin internatul de la St. Sava in Bucuresci, carefunctiune o dirigea spre folosul terei si mul-tumirea superiorilor s61 Oa, la 1836, dud ise deschise un teren mai liber spre desvoltareasciintelor in RomAnia.

In urma aplicarei regulamentului organic la1884 G. MuntOnu fu chiAmat de Chesarie, epis-copul de Buzeil, pentru ca sO deschicla in ca-litatea nOud de inspector si profesor,, semina-riul de acolo, care'lil si deschise la 15 August1836, cu o cuvêntare inaugural& In decursil de8 ani (1836-1844) dirigea acest seminar cainspector si propuse sciintele prescrise pentruclerici spre luminarea clerului §i multumireasuperiorilor sOr. Permutat de la seminariul deBuzeil de metropolitul din Bucuresci pentru se-minariul central de aioe se schimbara ast-fellucrurile, a G. Munténu fa trimisii la episco-pia de A rgesii, unde dirigia seminariul de acoloin calitate de inspector 'Ana la 1848 , dudin urma evenimentelor acelui an se vOclu fortat

150

a pArAsi §i el Romania §i a se retrage in Ardel.Activitatea lui literal% in timpul petrecere!

in Romania s'a arkat in urmAtórele : a cola-borat cu Dionisie Romanul la Elea periodicA.Vestitorul bisericescii;* publici ca supliment laacea foe tratatul gmelitatiuni religiOse;D la 1842a tradust din opurile lui Goethe : suferintele ju-nelui Verter; la 1845 a tradust din latinere o-pul : gUrmarea lui Christ,.

In ArdOl fu alest ca membru la comitetul ro-man din Sibilil i la eel mixt pentru aptrareat6rei. Aid Inca OA la ocuparea Sibiiului decAtre Bern, trecAnd atunci ear' in Romania §i -lasand spre prada Ungurilor, tot ce'§I pastrasein decurst de 14 ani. La 1849 se intOrse laSibilt §i se puse in corespundentl cu uniculdiar roman mai liber pe acel limp, §i prin ar-ticulii, eel scrise despre decursul resbelului ci-vil din ArdOl (1848-1849), demascl inain-tea lumei planurile strAinilor, car! voiat s6 con-vinga lumea, c crunta bAtalie , sustinutl deRoman! pentru apArarea nationalitatei lor, arfi fost numai un fel de brigandagit §i sub pre-testul acesta a prinde §i a perde pre top Mr-batil roman!, cap at jucat vre un rol mai in-semnat in acel resbel. trist. Sciut este, cä u-nil din acei barbati se §i prinserA §i pentrualtil se facea incercari de a'i prinde cu ori-ceprep. El se intelese cu cati-va bArbati ro-man! s6 lucreze la infiintarea unui altar cat demic spre nutrirea simtului national pentru tim-

:

,

151

purl mal bane. Ast-fel se infiintl gimnasiul ro-man din Brasovii. unde propuse el insu'sI t6te8 objectele prescrise pentru gimnasiul inferior,,de la 1851 pang la 1854, de la 1853 avacalitatea de director la acel gimnasiii national.

Din al doilea restimpil, cat a lucrat in Tran-silvania, avem de la dinsul urmtit6rele scrierIin cea maI mare parte didactice : 1.) Manualde Geografie, dupe Bellinger (1854); 2.) Geo-grafia biblicei (1854); 3.) Dicfionar germano-roman, in unire cu a Baritii (1854) ; 4.)Cuvent, rostit cu ocasiunea publicarei decreta-luI ministerial despre recunóscerea gimnasiuluiroman, din Brasova ca gimnasia public (1856);

5.) Carte de lecturti pentru gimnasia (1857si 1861); -- 7.) Gramatica romeind, in 2 vol.(186Ct-61) ; 7.) Viefele celor 12 Cesarl, trad.dupe Svetonia,. premiata de Comitele Roseti dinBucuresd (1862) ; 8.) Cate-va programs(anale) gimnasiale ; 9.) -Map lul agricold,din Tacit (1858) ; etc...

Andreiil MureWu, nand in orasul Bistritain Transilvania la 1816. Familia Muresenilorse trage din Mara -Muresa, 16ganu1 atator namenemurit6re n istoria nOstra nationala. GeniulMI se areta de timpuria in fruntea sa cea in-nalta si in temperamental sëü. Inceputul invë-Ward' in limba roman& facu la un militarmarginen din Valea-Rocne, anume : Daniil Do-

§i

§i'la

* *

152

ba§u. Clasele primare §i gimnasiale le trecii inora§ul natal , earn cele filosofice §i teologicela Blaiü, tOte cu succesa eminent. Terminandstudiele fu chtemat la:1838 de comerciantii ro-man! din Bra§ova ca profesor la scOla romanna capelei din cetate, ear' la 1839 fu numit pen-tra activitatea sa ca profesor la gimnasiul ca-tolic din Bra§ovii , unde impreuna cu vèrulseti lacob Mure§Onu pang, la 1850, aduse celemai marl servicie Statului §i omenirei, cat §iin parte natiunei romane, ai areia fii fineri dinpartile Bra§ovului §i ale Fagaraplui numai a-colo puteati afla o educatiune §i o cultura maisuperiOra. La 1850 printeun concursu eminentobinli postul de translator gubernial roman §iredactor al Mei oficiale, in care post i§i ca§tignnOuë merits de eterna memorie, inlesnind §1 des-chiclend cu marl sacrificii §i pericole, Romani-lor apasap de suferinte, calea legala , ceea cepe la 1850-1860 era aprOpe imposibill acolopentru un Roman! Andreiii Mure§énu, poetulfilosof al Romanilor ardeleni, a fost nnul dincei mai insemnati barbati natiunei romane,care in prima jumetate a secolului XIX, s'attjertfit ca totul pentra luminarea natiunel sale§i pentru de§teptarea ei din somnul adanc alnesciintel despre fiinta sa.

El a cantat in poesiile sale numai dorintanatiunel romane, numai durerile ei, numal su-ferintele cele injuste §i meritul de a se liberade ele. Dreptul firesc, inVocat de el in poesiile

a!

153

sale, a gent së amutéscä toti inimicii natiunelromane pe de o parte, earl pe de altä parte sëse de§tepte in Romani cunoscinta despre demnitatea lor nationalä §i datoria de a '§1-o aptirachiar cu viata. De aceea numele ml va fi pu-rurea nedeslipit de renascerea Romanilor i ce-lebrat in tote serbarile libertatei nationale.

De la el avem : 1.) Jana erescerei rele.2.) Poesii nafionale.

Ca proba despre talentul poetic al lig Mu-re§enu, reproducem aci, urmAtOrele poesil :

GLASUL UNUI ROMAN.La ceria, parinte bune, de cant cu umilire,In darn Iml este ruga, &pall al meg suspin !Un verme de se misca, tu scil de a lul clatire ;Dar' luptele, ce cOrca un neam, de unde vin ?

Se póte, ca strabunil s'au mormêntat In crime ;Dar' reul stravechimel den!' nu'la certl pan' la nol ICad alt-fel era bine, ca fiiI de sclavimeSe via orbi pe lame, nascuti pentru nevol !

Tu ca ertl pecatul, nu camp l'a lul mesura,Nu tred la fit din tata, de n'a fost vinovat :Si eata! ea pedépsa cu 'ntréga el torturaS'a stramutat prin vécurl la fiil, ce-am urmat.

Au (Ma laI ursitel, se pOrte carma'n lume,Ség sclavg veniTa la ginte i sotul meg de Domn ?Atuncl din legea firel s'a stersii cerescul numeDe drepta si de dreptate ; atuncl viata'l-somng

Atund Intreb ursita, cu ce dreptii ne-apasa?Ajungal prigonirea, ce vecurl no-au cercat ;

154

De septe Wend sórtea nimic nu va së lasa,De septe vécurl nOpte't i cOta ne'ncetat.

voT umbre m6rte, eroil gintel mele Iflag dovecll la lume, ce-atat v'a Innegrit ;

StrigatI In gura mare, ca vol de-atatea rele,Ce arca stranepotiI nu v'atI vinovatlt !

So spuIa, Retezatul, acel asyl de pace ,D'a fost Romanul trandavg In timpurl de nevoI ?De n'a pazit credinta, de n'a vrut tote-a face,SO scape numaI 'Ora din curse de resboig

La undele de sange, ce-au cursg in CdmpulVOrsat prin latagane i palosg de Osman ;Au n'ag avut In parte amestec si Romania ?Au n'ag Invinsg Corvinul p'acel cumplit dusman?

AhI cad nu'mI pot respunde stravechile mormintelSpunend, ce tin In : Roman, ag gen strain ?Atunci s'ar frange arta, ce curge-acum ferbinte,S'ar sterge-atund ca ceça i vechln,1 meg suspin !

De tace omenimea, glasti va da stanca'n munte,apele un vuet prin ton nepomenit.

Nu maI e timp s'apuIa un gen, ce-a mersg In frunte,.La Oa navalirea, ce tera-a complesit.

Numaa e timpil s'apuIa un gen faImosti In lume,Nutrit prin o minune, din cleI provenitorid,A carula marire, virtute i renume,Pusese sub piclOre p'a1 lumel Domnitorl.

Nu nal e timpü s'apula o vita stralucitaCe-a dat In clecI de secull din sInul sOOL eroI ;De-a fid supus'o sOrtea a fi nefericita :Resare'I InsO st6ua i scapa din nevoI !

Esit1,

I

Panil,

155

E verde Inca bradul kii timed dupe fire ;Dar' raclIele caldureI ail nuld vor sci usca ?E nor Inca pe cerlurl ; dar' norul e suptire,I-un vent de prima-vera at melt va departa ?

La cern'', parinte sante, *lend cu umilire,0 ginte parasita, tu n'o veI lepada 1EscI dreptil si ert1 pecatul, velAnd o pocaire !

sc1 bun, si 11-este mila de tot, eel mama ta !--UN RESUNET

.,i fractus illabatur orbis ;Impavidum ferient ruinae.0

Intuneca-te sore, st-aurita ta luminaPastrOz-o pentra fiil din' vOcul viitor 1Acopere'tI, o luna, a ta raclIA senina,Se nu o vécla muntil sI-al lor locuitor I

Rugina mostenita remaie-li povata 1L'a laduIuI prapAstil pog6ra-se de vill0 morte necurmata se pasca-a lor viata 1Cutremur, spaImA, grOza, ajunga-ast-fel de fil ,

La care consciinta, acea frumósa flóre ,Timpita prin pecate, mi misca Wan suspin ;Traesce ca sI-o vita, ce pasce pana mOre ,

Rociend prea des' la lerburi, ce tin ascunsii venin.

FrumósVI a ta lege, o splendida naturA !Plantata'n fiA-care din ComenI muritorl :Frumost e diamantul si scumpt WA. mesura,Dar' zace-ascunst. In pOtra, cand nu'st cunoscetorl.

Fiinta fara mumal ce vermilor daI hrana,*i Ierbilor róua, se crésca pe pament1Me mir, cum lasI, se intre In om duhil de satanA;SO calce, se isbOsca tot, ce e dreptt si sant ?

156

Nu'l lege, nu'l am ore ! s'ati dusii de mult din lume;Pe pretin si d'aprOpe, dell place'lu clevetescl;Sträinul, cell va face, de'l si strici bunul name,In peptil portl urA, pismA, ear' lul te fAtArescI.

Alergi din casA 'n casA, si limball ascutitA,Isl sci vArsa veninul pe cel nevinovatl ;IV saltA negrul suflet, cAnd gurall pAngAritADArapAnA unirea si pacea dintre fratl 1

0 mascA dintre drumurl ! cum nu simtl pocAintA?Cum null aducl aminte, cA al s6 dal cuvêntDe cugete §i fapte, de tóti-a ta credintA,Ceresculul pArinte, perind de pe pAmênt ?

Dar' judech tu, Dómne, cad a ta judecatAE shntA ca si tine; tu nu scil pArtini ;A ta cerescd fatA e singur ne'ntinatA,Tu unul al putere la top a resplAti.

loan Fecheti Negruti, fiul preotului GrigorieNegrqi ski Olténul , nAscut la 1817 in satulSucutard, (st. Gutard) , districtul Dobocea, InTransilvania. Clasele primare le flea la ClujaIn scOla ungarA (1826-1830), cele gimnasiale,filosofice §i teologice la Bla§iii (1831 1842).De acolo fu numit profesor de cl. I gimnasialAla Bla§id (1843-1845), apoI la acela'§1 in-stitut profesor de fisicA (1845-1847), pe ur-mg, fu paroch §i protopopti la. Clujil (18481862); earA dupe aceea fu alesu canonic deconsistoriul gr. c. metropolitan din Bla§iu. In

* *

-- 157.--

tot timpul functiuneI sale profesorale desvolt&activitatea cea maI neadormitti pentru inMnta-rea §i inflorirea sciintelor luctit cu zelul celmaI ferbinte pentru intemeTarea religiosititte ,moraluluI §i a nationalittitel in initnele elevilorsel, cat §i pentru luminarea mint,e1 §i a consciinteilor, de§teptandul prin racliele sciintelor, ce 1I-apropusti, cu scopti, ca a§a së dea bisericel, na-tiuneI §i patrid romane la timpul sëa b/rbatTre1igio§1 , nationali§tI ze1o§1 §i consacrat1 cu to-tul progresului fericirel publice nationale ! Caprotopop5 lima din tot sufletul en ace1d§1 zelneadormit pentru infiintarea scólelor rurale dinprotopopiatul sea, pentru tot felul de institutede culturd §i propa§ire, sthruind pe la locurilecompetente de a se autorisa deschiderea cate-dreb de limba romana la scólele din Clujti, precum§i a une societati de lectua in ace1a'§1 ora§4.Pentru ast-fel de zel arètat pururea in faptapentru inaintarea culturei §i a fericirei natio-nale avu de a suferi persecutiunI cumplite pela anii 1848 §i 1849, ast- fel, cat era s6 suferechiar mórte de martir.

Pe campia literara insemnat prin urmalórelescrieri : 1.) Gramatica limbei ronaine, lucratIin limba ungara (1852 §i 1862);-2.) Cate-chism pentru scOlele române poporale;3.) Istoria biblica pentru scOle;-4.) Arit-metica, pentru scole;-5.) Abecedar romanescilcu litere etc...

;

cregin,

Intim;

* *

158 _

lacob MurWnu, s'a nAscut in sleceniul. II.din secolul nostru, in partea nordica a Ard6-luluL Studiele sémAn6, së ii fi gent in NAslud,Bistrita §i B1aiü. Absolvind teologia fu chie-mat ca profesor la gimnasiul catolic din Bra-§ovd. Aid impreunä cu vërul su Andreiu Mu-re§énu §i cu George Baritu a contribuit cuneobosit zel la incuragiarea tinerilor romani dea invèta §1 ei la sc6lele superiOre puindu-li a-dese in vedere : cä fr sciinte inane vom fipururea supu§ii §i sclavil strainilor ; ear' partea infratit pre multi Romani bra§oveni cu eel-l'alti confrati ai lor,, fiind a pe atund esistaintre Romanii bra§oveni §i intre eel l'alti locui-tori mai in launtru Transilvaniel o ura neim-pëcatti, mai ales4 din causa religiunei unite §ineunite. Asemene a contribuit §i la formarea«Reuniunel femeilor romanen din Bra§ovii. De-venind §i director gimnasiului catolic din Bra-§ovfi §i in calitatea de redactor al «GazeteiTransilvaniei» Inca din tote puterile spre de§-teptarea §i lamurirea con§ciintel nationale, spredemonstrarea §.1 aptirarea drepturilor natiundromane. El a contribuit §i la infiintarea gim-nasiului national din Bra§ovti.

Pe terenul literature! thistre a lucrat multprin jurnalisticii publicand §i cate-va poesilpatriotiCe.

,

159

Aron Pumnul, nascut la 1818 in satul Cu-dulata Wig Fagarasii. Parintii s'61, ca mai atutulor barbatilor marl, aU fost Omni, gradmaterialicesce, dar' avuti de sentimente nobile,ereditate- de la mosi stramost Sermani, ei nuaveati de unde so dea fiului lor neci avere, necinume strälucit, ci dat o cresceredar' scutita de t6te defectele lumescl, §i s'aii in-grijit al tramite la scoll, a'§i forma el insu'§iviitorulti s011. Fiind insO cit Inca din frageta savrista de 6 ani suferia in sanatate, care sufe-rinta a simtit'o in OM viata sa , abia la 14ani a inceput a cerceta regulat scOla normaladin Odorheiii, unde remase pana la anul 1836.

Tot in acest an merse la Blaill, unde urmacursul gimnasial pana la 1841 ascultand totacolo §i cursul I de filosofie de la neultatulSimeon Barnuti , merse apoi la Clujil spreterminarea acelul curst.

DorintaI de a face studie mai inalte se rea-lisa in curénd prin tramiterea sa impreuna cualtl juni eminentl la Viena pentru urmareacursului teologic de 4 anI, (de la 1843-46).Afar& de studiele obligatOrescutit fiind delips& materiala putu invOta acolo cu zelul celmai neadormit istoria §i filosofia , ear' mai a-lesft se ocupa de literatura romana carefa afost devotat apol pang, la ultima sa respira-tiune. El a fost unul din fundatoril societatelde lectura a teologilor Romani din Viena. Pelângit studiu a tradusti In timpul petrecereI sale

'I-ad simplä,

,

1

160

acolo unele opuri insemnate, precum : o Aso-fie francesit, o fisicei germana, §i cartea cea demulte merite a lui Colson : Despre principateleromeine.. TOte acestea Inse se arse la Blasia inrevolutiunea din 1848. Dupe finirea studielorteologice fu numit in *anul 1847 profesor defilosofie la lyceul din Blasia. Aci 11 aflä mi§ca-rea mareta din 1848, care II asemna, §i lui unalt teren de activitate , demna de a fi cunos-cuta de tot Románul §i care se afla descrisain Istoria Bornemilor de P. Ilarian , tom. II.Scapand In urrna de persecutiunea Unguriloratreca in Romania, dar' nefiind neci aid sigur,merse prin Moldova §i ajunse la Cernauti inBucovina, unde fu primit cu entusiasm §i fra-tie de catre fratii Romani bucovinenl in genere,ear' mai alesa de fratil : Hurmuzache, cari 'laati luat sub a lor protectiune.

Pe atunci §i trista Bucovina era incinsa indolia, streinisibul cotropi monumentele gloriOseale strabunilor, slavismul §i germanismul se la-tisera In tOt grosirnea lor (precum este §i as-

limba nationala era aprOpe esclusa dintOte scólele §i chbar din teologie, afara de scolanormall primarti, unde se inveta fOrte putin §idefectuosa. Momentul miscarei diu 1848 des-tepta §i In Bucovineni simtul national ; ei sedecisera a infiinta In Cernauti o catedra delimba romana , la care Pumnul fu chiemat caprofesor suplinitor la inceputnl anulul 1849 ,ear' in an. 1852 fu el numit profesor defini-

ta-cli),

161

tivti la acésta, catedra.. La deschiderea cnrsuri-lor Ritz el prin inteleptele'i sfatuiri s6 atraga.pre Romani la raclelei bine-facëtóre ale lumi-närel si eultnrei nationale. De prin orase sisate intrati cu multimea in acel lyceti juni Ro-mani, ca pe langl studiul celor l'alte sciintelimbi s'e" se adape si de studiul Umbel materne,ce prin venirea lui Pumnul incepii a prinde a-ripi si a se inalta Ta gradul ce i se cuvinea.17 ani desvoltI el tesaurele cunoscintei limbeisi literaturei romane, cu care Românii a.poi semandriab, i strainii le respectat. Activitateisale ca profesor de limba i literatura romana,trebue s6 multumim frumosul resultat : cain Bucovina se lathe si se intilrise consciintanationala, in cat asta-cli li se recunósce si Mrdrepturile de individualitate nationala,ca si a-césta, anticit provincia romana se cunoscu presine si la indemnarile acestui apostol al cul-turei nationale se destepta, din letargia de mór-te, in care era aruncatii, intocmal ea si Mun-tenia la venirea WI G. Lazar. Intre neobositelelucrari spirituale, Pumnul de la 1856 inceph. apatimi de o bolt crtincena, (afectiune cardiacti),care suferinta ins6 nu l'a abatut de loc de laactivitatea sa pana, la ultima respiratiune, 12Ianuarie 1866.

Rarele sale cunoscinte, afara de impartlisireade pe catedrA, le-au depusii cu un zel neador-mit in opuri pretiOse pentru literatura romant.

EatI ce am aflat, cit a lucrat Pumnul pe cam-I I

si

i

162

pia literaturei nóstre : 1.) Un tractat de filosofie,prelucrat dupe Cant (1848). Manuscriptul seaflä in biblioteca studentilor Romdni din Cer-natiV, Infiintatit §i acésta prin iniOativa, indem-nul §i concursul seri. 2.) Arta poesier (stu-did critic) ; 3.) Versificatia roman?', formaexteriórd (curs(' didactic) ; 4.) Gramaticaromeind, in usul Germanilor, imprimatd la Viena(1864) ; 5.) Lepturariii romdnescii, in 6 vo-lume (carte de citire pentru usul lyceal, dupemodelul cArtei de lecturd a lui Mozart) impr.la Viena (1862-1865) ; 6.) Extract de li-teratura romeind ; 7.) Limba romand, stu-diti filologic-comparativO, (d'abia inceput) ;8.) Ochire fugitivci asupra limber qi istorier li-terature'i ramdne, (studiti critico-istoric, impdr-tit in perióde dupe cele mai marcabile momentedin istoria nóstrd ngionall, in care se lucrasepe terenul scienciflc literar ; 9.) Fondul re-ligionar roman din Bucovina (privire rdpede ,extrasä din archiya terel). 0 descriptie a averilormonastiresci §i a domnitorilor români, ce le-aüdonat §i pentru care scopd ; imprim. la Cernduti(1865) ; 1.0.) .Retorica (cursti didactic) ;H.) Convorbiri limbistice ; 12.) Privire fu-gitivd asupra istorier Bomanilor qi Bomelnilordin timpurile cele mai vechi pand'n clilele no-stre ; 13.) Privire fugitimi peste istoria .Ro-meinilor de la intemeieciunea Principatelor ro-mane dundrene pand la an. 1858; 14.) Co-piarea cu spesele sale a jurnalului devenit rail :

163

_Rea pentru minte, inim i literatur6,0 carecopie se dig In biblioteca studentilor Romanidin Cerna' ; 15.) Gramatica complectei alimber romeine (limblimêntul romanescd), manu-script remasd, cu ortografie foneticli 16.) For-mele (din afarei) ale cuvintelor limber romeine(originea terminatiunilor, derivatiunile §1 forma-rea cuvintelor din rIdacinele lor, etc.). So-cietatea academia romanA (Bucuresci) in §edintaa XXIX din 13 Sept. 1871, hotArise un pre-mid de lei nuoi 1500 pentru un tractat de a-semenea natura, adecA despre : .Formarea cu-vintelor limbei romAne.D Acésta ni arétA mai alesdcu ce subjecte capitale ale Umbel se ocupaPumnul !

Din aceste cArti I dupe cum vedem , numaltreY s'ati tipArit §i acestea fiind Pumnul IncA in

Restul a remasii in manuscripte , partecomplecte, parte incomplecte. Nu scim InsedécA Societatea pentru literatura §i cultura &-mina In Bucovina, la rAndul el, a cAutat se'§iaproprieze acele manuscripte cu scopt de a leferi de peire ; cAd trebue s soséseA timpul §ila noi cAnd carp' de la asemenea bArbati vorfi cAutate ca reminescente nepretuibile. i acie locul de a esclama : Ce red e cA n'avemasociatiuni pentru tipArire de cArti, set cel pu-tin se se la nisce mesuri In privinta acésta !

Ear' parte lin aceste cArti se vor fi aflAndpe la elevil sei, de pe dud li dicta In sad.

Cu tote objectiunile Insd 2 ce i se pot face

viatl.

,

164

lui Pumnul, cI a autat so introdua conside-rantele sale individuale in limb& si c ar fi e-xagerat in unele privinte, totu'si el nu incetézIprin zelul, imprejurArile, in care trtila si sco-pul ce'lit urmarla, de a figura intre blrbatil eelrani, ce se devotézg, unel cause nationale. CidOmenii cel marl ad de obiceiti i particularita-tile lor ; §i numal cu timpul se stabilesce ade-vOrul

Gavril Pop, fiA de cultivatori rurali, nIscutla 1818 in comuna Selice, comitatul Turda, inTransilvania. Prit4iT neputêndu'lit sustine la in-vOtlturg,, el singur flird voea lor se duse la,Clujii si se sustinu prin proprie diliginta in totintervalul studielor lyceului catolic de acolo, in-tand apol In seminariul gr. C. din Bla§iti, pe careabsolvindulti in 1843 ocupI postul de profesorsi director la lyceul din Blasiii On& la 1862.De atunci trecii ca paroch la Plosca-baia, co-mitatul UnediOra; mai apol in aceea'si calitatela Betlén ; de acolo fu numit vicar la Hateg,§i la 1862 ca canonic la Lugosu, unde se alb.'§i

Activitatea sa literati% este destul de insem-natit pe terenul istoriel. Studiul istoriel 'i-a fostocupatiunea de predilectiune Inca din tinerete,pentru care a fault maI multe calOtorii, scru-thud prin mai multe biblioteci pretióse , adu-

!,

* **

pand astd-cli.

- 165 -andu'si chiar insu's! o biblioted destul de vo-lumimisa §i inavutita cu mai multe manuscript eInca nepublicate.

Dintre scrierile sale literare publicate, meritao deosebita atentiune urmat6re1e : 1.) 0 mareparte din mannscriptele lui Samuil Clain, pu-blicate cu adaogiri de note prea interesante(1848); 2.) Istoria Dacia antice (1855) ;

3.) Geografia Banatului tenagan, insotitade note etnografice (1864); 4.) Istoria re-volittiuna divine a ambelor cqeflitiminte, vol. I,(1869); s.a. Afad de acestea a publicat O multimede articoll in foile periodice.

loan Maioresou, s'a nAscut la Bucerdea, unsat langa Blasiti, in primele clecenie ale seco-lului present. Studiele i le-a facut in Blasiii,Pesta si Viena ; absolvindu-le pe la 1838, tre-cu In Romania §i In numit director gimnasiu-10' din Craiova, mai in urmä rector la semina-riul Socola la Ia§1 , curênd ing se intórse laBra§ovg, de acolo la Bucuresci, uncle fu mai multiani profesor de istorie. La 1847 impreuna cuAug. Treb. Laurian fu numit inspector scólelordin Romania ; la 1848 fu trimisil deputat dinpartea Romaniei la parlamentul din Francfurt ;la 1849 se intOrse in Transilvania si elabodraporturile mT Iancu §i Axente despre condu-cerea resbelului. Mal in urn25, fu numit redac-tor la _Flea legislativä i imperialli din Viena.

* *

166

Ore-carI circumstan0 departara, de a-colo, merse in Transilvania §1 in urma eara:§1veni in Romania, unde fu director gimnasial inBucuresci §i Efor al scólelor. El e unul din na-tionali§tif eel ma! eruditT, intelepp ci zelo§T. Ascrist mult in Rea pentru minte, etc.» , de-monstrand in contra luI uler, c limba romaniteste de origine latin, i in contra inginerululPopovid, cum-cI Romanii sunt de origine latina,earl ned de cum Dad, §i eara:§T, cI Rombilsunt ma! vechT locnitorl in fondul regescu, decum aunt Sa§il. De la 1848 incóce a scrisilmult pentru drepturile Romanilor din tote pro-vinciele ; a &cut multe voYage pe la RomanilIstrieni ; el a propusil principiul : cit ortografiaromand cu litere latine trebue s6' alba atdtea semneség litere, cdte sunete simple are limba.

De la el avem urmiitórele publicatiunI : 1.)Des-voltarea drepturilor principatelor Moldo-Romdnein urma tractatulul de Paris (1857) ; 2.)Starea instructiund publice in 1859-60; 3.)Reflexima fugitive asupra instrucfiunei (1863) ;4.) Itinerariul in Istria (1874); 5.) Vocabu-lariul istriano-romdn (1874); §. a.

Sigismund Victor Popil. Acest veteran lite-rat ocupa unul din cele maI respectabile locurlintre frunta§il miqarei literare de peste Carpap.Nascut la anul 1821 in districtul Oet44el-de-

lug '111

*

167

Petit, el a fost pe acele timpurT unul din eelmaT distin§i elevI aT gimnasiuluT romanesca dinBeTu§ii, de uncle pentru complectarea studie-lortrecit la Oradia-Mare, unde terming. cursulfilosofic ; apoT se inscrise la Universitatea dinPesta, terminand acolo Facultatea de drepturT.Distinsele sale calitati Inse atraserg. asupalatentiunea episcopului gr. cat. din Oradia-Mare,dupe a cArui staruinte dinsul intrA In semina-riul teologic §i imbrAci§g, cariera preotescA, sin-gura cariera liberg, pe acel timpti pentru RomaniltranscarpatinT.

preot, dinsul ocupg. o catedrA la gimna-sin! roman din BeTu§ü, §i ca atare la an. 1846a editat un volum mare de predice, pentru toteserbAtorile anuale , precum §i pentru ocasinnTfunebrale. Acest opt are o valóre literarA in-contestabilä, mai presusii chiar de cg.t prediceleml Petru Maior, pre care le intrece mai alesliin privinta stiluluT corect §i popular, care 'Ateservi §i astA4T incl de model unel pArtt a ju-nilor literatorT de dincolo, care scrin inteo lim-bA, ce numaT romanescA nu e. Acesta e causa,pentru care o mare parte a preotimei romanede dincolo de CarpatI intrebuintéza §i astA-01Inca, la ocasiunele necesare , acestA carte depredice.

Evenimentele din 1848 inse silirA se pArA-sescA atat cariera profesoralA, cat §i acea preo-tescA, intrand in arena politick pentru apAra-rea drepturilor nationale. MaT tarclig, dupe schim-

Ca

'la

168

barea sistemului de guvernare absolutist , ililvedemii functionand ca prefect al districtuluiCetllei-de-Pétri, apol al Aradului ; earl la anul1861 Iti intalnim ca deputat intre Romanii ante-luptatori din parlamentul Ungariei. Tot in acelan fonda el Oiarul ((Concordia)), a clrui apa-ritiune a lost un adeverat eveniment in litera-tura roma* fiind cel intai jurnal tiparit culitere latine, care numai dupe acésta , abla laun an de clile, se introdusera §i'n jurnalele dinRomania. Ast-fel Sig. V. Pop are meritul in-contestabil de a fi introdusti cel intai literelestrAbune in jurnalistica romanl. Acest cliar adurat panI an.1871 §i mai alesil de la 1861 pan/la 1864 a fost a§a clicênd central de Intalnire alitertgilor de preste Carpati. La an. 1863 din-sul a mai fundat cliarul d Amicu l Poporuluiocare de asemenea a durat pang la an. 1 870 §i'nacest timpt a fost un adeverat focariti de in-structiune, mai alesii pentru invetatorii romdnide preste Carpati.

Sig. Victor Popu a fost necontenit deputatin parlamentul Ungariei, pawl la an.1873, undes'a distinsu §i ca orator escelent. De atuncitrlesce retrasU in Buda-Pesta, incaruntit §i gar-bovit de amara pane a desilusiunel §i a ingra-titudinei, pre care 1-au oferit'o drept resplatatocmai aceia, pentru care a sacrificat atata ac-tivitate §i chiar avere !

* **

169

Codru Drägupnu. Acest experimentat si activtibärbat, s'a näscut in districtul FAgarasului, pa-tria ml Negru-Voda,, din parinti gräniceri pela anul 1823. Gimnasiul, dupe sistemul de a-tunci, l'a absolvit in Brasovti. Dupe terminareastudielor a trecut in Muntenia, unde a petre-cut c41-va ani , mare parte pe la mondstiri.Aid din intAmplare fäcènd cunoscinta unul a-ristocrat rusu i acesta princlend simpatie pen-tru junele istett, 1111 luI cu sine la Petersburgsi mai tArcliti a companion de voiagiii, prinGermania, Francia, Anglia, Spania, Italia si Au-stria. Ast-fel avu el ocasiunea de a cunósce incursti de trei alai mai on, Europa invecand

acest timpt si limbele terilor prin care atrecut. Acest voiagiti l'a i descristi intr'un me-moar, pre care 1'10 nu '11k a editat ina panI a-cuma, earl de cate-va .descrieri prea intere-sante asupra vie01 din Anglia.

Pe la anul 1860 Codra Drägusanu a publi-cat un opü voluminosti intitulat PeregrinulCarpalilor,» in care descrie cu un vit." interest'diferitele positiuni romantice i obiceiuri dinMuntenia, cu privire mai alesti la monästirilesituate pe pólele Carpatilor. Este o scriere pla-cutg, , atAt din Cann stilului usor, cat si dinaceea a subjectelor interesante, ce tratézA.

Asta-cli C. DrAgusanu functionéza, ca direc-tor al prefecturei la RigArasti.

,

In'

170

Vasile Maniu fid al until comerciant dis-tinsd, se nascu la Lugo§d in Banat, in an. 1824.Instructiunea elementarli o avil de la renumi-tul institutor roman, Miescu ; ear' clasele pri-mare le factt la scóla germana din Caranse-be§d in Banat, §i clasele gimnasiale le absolviin Lugo§d, Arad §i Temi§órd. Cursul filosofic §ijuridic l'a terminat in Pesta, unde cu ajutorulmai multor colegi ren§i a infiinta o societateliterara a tinerilor Romani, care contribui preamult la de§teptarea §i conservarea spirituluinational in peptul tinerimei espuse strainismn-lui apasator,, la care societate V. Maniu des-volta activitatea cea mai escelenta. Absolvinddrepturile treed in an. 1847 la Bucnrescl, in-spirand §1 acolo cu acela'§i zel pre junii Ro-mani.

La 1848 lualml parte activa la mi§carile pro-duse §i in Bucurescl fu fortat prin preponde-ranta influentei ruse a se retrage in Transil-vania, nude se Wroth, la a Comitetul de ap6rare»din Sibild ear' iu 'Irma se numi notar jude-tén la Fagara§0; transferandu-se apol la Cara§docupa mai mune diferite functiuni administra-tive, scriind tot odata neobosit prin diferite(hare nationale. Mai apoi se %cr mai renumitprin energica sa disputa cu pyotopopul Mele-tie Draghici in privinta limbei §i originei Ro-manilor. In present eserséza profesiunea de ad-vocat in Bucure§ci cu acea distinsa consciinta,carel aduse numal merite §i recunorinte din

,

171

partea tuturor bArbatilor de bun simtii,. publi-and tot odatA prin cele mai meritate preromine necontenit articole, despre situatiuneapolitica a Rom Anna supusi IVIaghiarilor,I pro-fesAnd la toUt ocasiunea cele mai vii senti-mente si inspirhri nationale , precum areth in-timpul mai recent prin discursul sfl despre(rllApirea Bucovineia

El ni-a dotat literatura 'Astra cu urnatit6-rele scrierl interesante, prin care si-a facut nu-mele nemuritor : 1.) Amelia sal victima amo-ruha dramh originalh 3 acte (1847);. 2.)Respunsii la intrebarea push de protopopul di-strictului TemisOrei Dr. Meletie Draghici : Caresunt literile romeine? (1856) ; 3.) Replica :Se ne desamagim! (1856) ; 4.) Disertatiuneaistorico-critich i literarh Despre originea Bo-meinilor din Dacia lul Traian (1857) ; 5.)Unitatea latinei sé4 causa románei n procesulnationalittitilor (1866); 6.) Misiunea occi-dentului latin n orientul roman, tradush si inlimba francesh §i'n cea italianh, si aphruth si'ncliarul Confederatiunea latinA » din Macerata(Italia), tipär. (1870); 7.) Proscrisul, dramaoriginalh in 5 acte, publicath in cliarul literar-politic a Columna lul Traiann (1874) ; 8.)Questiunea orientului , publicath in aColumnalul Traian» (1872); 9.) Monumentul de laallugarenI, dramh 1 act, reprodusä si'n .Co-lumna lui Traian » (1872); 10.) Conjuratiunea124 Catilina, drama istorich 5 acte (1872-73).

,

c

172 ---

Drot probtt de sentimentele sale nobile §ide profunda'i patrundere in viitor, reproducemaice ca un fel de profecie cele scrise la pa-gina 645 din cartea «Despre originea Remi-nder din Dacia lid Traian» :

«Anu11849-50 fu anul emanciparei pentru o partddin Rom AnI i adeca pentru cei din Dacia inferióra;confratil Moldo-RomânI vor secera farA amänare cu-rend seri maI tarcliti fructele resdrite din semântamänósa aruncata In aniI din urm5. pe un parnentadapat cii shngele sträbun. Românimea va ave sese bucure In viitor de o viat'a national5, ; ea trebue!Ilse se conlucreze din resputerI fn interesul cultu-re!, trebue se se apere de amtigire i coruptiune, ceo ar conduce din noil la morment. Ea va existe Intote eternintile ca natiune cu melodiósä, cudatinele i traditiunile avitice, déch va sci se se fe-resd de crisa secolulul present, care este seduce-tor si mistuitor : corrumpere et corrumpi seculumest; va existe pururea sub cerful patrielordCcä inteligenta i elita natiuneI va da mâna cupoporul dupe exemplul Ungurilor din anul 1835 si1848, spre apära limba si tote proprietatile na-tionale, spre a desvolta cultura In tote ramurile In-dustrie! pe Intregul Orem al patrielor române. Sa-crificiele niagnatilor maghiarI, patriotismul unui Se-ceni, serveze elite! nóstre de model.

Pera disensiunea, dispara" egoismul. i tOte inte-resele mb.rsave, pea céta de religie i castä dinmijlocul Românimel orientale, care §i asta-clI esteIncântata de memoria Scevolilor, Brufftor i Sci-pionilor, §i ea '§! va aye in curênd viitOrul asecurat

sperat de sese secoll 1»

manCise,

a's!

limba'l

'el

si

173

Alerandru Roman. Acest erudit acaclemists'a n/scut in Ceica, districtul Biharei tinutulBeiusului, pe la anul 1827. Studiele gimnasialele-a absolvit in Beiusii, si Oradia-mare, ear' fi-losofia i drepturile la Universitatile din Pesta

Viena. Inca pe timpul absolutismului aus-triac infiintandu-se catedra de limba i litera-tura roman/ la Universitatea ungurêsd, din Pesta,el fu denumit ca profesor definitivii la aceacatedrd. La anul 1867 infiintandu-se Acade-mia scientific/ roman/ in Bucuresci , Romanfu alesti i denumit ca membru al acestei insti-tutiuni , distingéndu-se de atunci i pan/ Orca until din cei mai activi membri ai acesteicorporatiuni ; ear' de la anul 1865 incóce A.Roman fu alesii i ca deputat al cercului elec-toeai Ceica, in tote adunärile legiuitOre con-vocate de atunci i pan/ acli in Buda-Pesta.

Activitatea sa literarl datéz/ mai alesii de laanul 1862, cand vedem lucrand p'acest te-ren ca redactor al cliarului .Concordia» infiin-tat de socrul s6ti Sig. V. Popii in Pesta la a-nul 1860; ear' la anul 1867 a deschisa un noiichar politic tot in Pesta , sub titlul Federa-fiunea", care (lurk*/ pan/ astA-cli i prin careanul trecut a publicat o serie de documenteimportante relative la revo14ia din 1848, afiä-Ore in posesiunea sa. Tot in acel an a tra-dust' pe .Juliu Cesar», renumitul opii al ex-im-pOratului Napoleon III, lime' WA de termina.

Ca profesor de literatura roman/ propune

si

ala

174

din manualele compuse de dinsul, dar' pe care nule-a tiparit inc, pinit acuma. Ne credem big)autorisati a presupun6, c6, ele vor fi din celemat bune manuale didactice and vor veddlumin a.

Archimandritul Nicolae Popea, s'a ntiscut in&tele, lamp, Bra§ova, la anul 1828. Cursurilegimnasiale le-a frequentat in Bra§ovilear' teologia a absolvit'o In seminariul SantaBarbara') din Viena. Iutrand In statul mona-chal, mai intal a functionat ca secretar al me-tropolitului aguna, apoi ca protosingel §1 ase-sor consistorial ; ear' pe la anul 1862 fiind inal-at la rangul de archimandrit , fu ales(' tot o-

data §i ca deputat in adunarea legiuitóre con-vocata la Sibiiü in an. 1863. In anul 1873-74Popea fu candidat la scaunul vacant de metro-polit, insë ciiVi de ambele ori. Asta-cII func-tioneza ca vicar metropolitan pe ling& metro-politul Miron Roman, in

ArchiMandritul Popea este unul din ceI maisavanti preoti ce avem , In ambele confesiuni.Reputatiunea literarg §1-a ci§tigat'o prin unvoluminos4 opti istoricil intitulat Vechea me-tropolie greco-resdriténei a TransilvanieIln carea provocat Ore§1-cum reintegrarea acelei metro-

desfiintata in cursa de vre-o duo! secoli,Ong, la Inceputul sleceniului trecut §i pentrapolit,

,

* *

si

Sibilit

,

175

care a purtat o Maga §i prea interesantä po-lemica contra Metropoliel greco-catolice dinBla§ifi.

Alexandru Papiü Harlan. Parinp lui,ta-td s66, tare la 1848 §1-a sacrificat §i viatapentru poporul roman , un preot cu distinsestudil atat teologice cat §i filosofice ; ear' mai-ca-sa, fiica preotului Hodo§iii din Berghia-de-Mure§til-L-dotag cu tele maI sublime calitacImorale §1 devotaV cu totul sacra cause natio-nale, erafi modelul adevëraplor patriop §i ce-t4enilor RomanY !

Al. Papiti Ilarian se nasal la 1828 in Bez-dead, comitatul Solnoc, in Transilvania. Claselesecundare le facu parte la 0§orhefu1-de-Mure§fiparte la Bla§iii, parte la Clujii ; ear' la 1847deveni licentiat in drept la academia din Clujfi.In decarsul acestor studil invela §i de la dem-nul sëü parinte cu o pietate esemplara atitcronica lui iuca1, precum §i istoria §i ortogra-fia lul Petru Major.

La anii 1845-1847, Inca student fiind re=digea la Clujfi fóea romanl ffplorile, care seImpäria pe la 50-60 juni Romaul, cad stu-diafi atunci iii Cluju , §i comparativfi cu puti-nele mijlOce de de§teptare nationall de pe aceltimpti, contribuIa forte mult la inaltarea patrio-tismulul acelor tined, care peste un an avead

* *

- 176 -s'e devina tribunii poporului Roman. Acea f6eavea malt efect in Clair', nu numai intre Ro-mani,. dar' chiar §i. intre Unguri. Avram Iancu,

scolar §i amic intim al lui Ilarian, a-rela cel mai via interesA pentra acea f6e, carefacea din tinerimea romana din Clujii o socie-tate forte, Runitti in &due, unita in simtiril);mare nationalism §i armonie domnia in tineri-mea romana de atunci in Clujii; avea o ade-vOrata presimtire a evenimentelor,, ce urmarii.mai MAIM. La inceputul anului 1848 fu numitcancelist la tabla regéscan din 0§orheiti; neciodata n'ati functionat acolo atatia tin eri Romanica atunci, intre care : V. L. Popt, Iancu, Bu-ténu, etc... despre care istoria lui Al. PapitiIlarian aréta tOte detaliurile impreuna cu eve-nimentele anului 1848. In acela'§i an fu numitpe «Campul libertatein la 15 Maiii membru incomitet, pe urma fu alesii secretar §1 archivistcomitetului de pacificatiune din Septembre aaceluia'§i an. De la 1850 1854 continua' stu-diele juridice la Universitatea din Viena §i lacea de Padova. Inturnandu-se din Italia, la 1855practisa cat-va timpti la un advocat in Viena,de unde in acela'§1 an fu invitat de principeleGhica ca profesor la scOlele din Ia§i, §i el fuintre cei d'intal, care deschisera Facultatea ju-ridica din Ia§T. Acolo a propusil dreptul penal§i statistica, dupö aceea dreptul roman §i isto-ria universall. In acel timpii luase mare sborprogresul saelor din Moldova,' inspectate §i

celegu

177

organisate de Laurian pand la 1858, cancl so-sind timpul vitrigii culture! natiouale Lauriansi cu Ilarian parasira scólele din Iasi. La 1860fu numit, jurisconsultul Moklovei, ear' la 1861procuror la Curtea de casatiune din Bucurescimai apol Ministru justitiei, cand fu decorat side sultanul cu ordinul Medjidie cl. II, fiind la1868 alesti si membru al societgel academiceromane, apol §i. pre§edinte -al societatel «Tran-silvaniap din Bucuresci.

De la 1866 panA pe la 1873 retrasti de peterenul politic , traia meditand si scriind multspre infrumusetarea literature! mistre, In careeste unul din cei d'intai istorici al timpuluimoderna, ocupandu-se spre sustinerea vietei §icu advocatura.

Marele ski talent, profunda cugetare §i se-riósI sa judecata la tot, ce tintia la drepturilesi nationalitatea fratilor Romani din OM Da-cia , 'i incordara peste fire puterile mintei incatcu mare daunA pentru natiunea romanafu lovit anil din urmg, de o paralisie mintalkdin care causa amicil sk 'Id tramisera spre a-meliorare la Institutul de alienati de la Dobling,langa Viena, de uncle fu adusti anul trecut (1875)intre fratil Romani la Sibiiii, unde se all& §i inpresent. Acesta e efectul inaltelor, grandioselorsi frumOselor sale aspiratiuni, atat de putin rea-lisate, si in mare parte neci cat de putin atinse,carile in decursul diferitelor evenimente,si fao cuatatea inime asa de decAclute, lasa, di mi afiat ni-

1 2

178 -

cairi neci un echotl, dar' apasate §i inecate, cu atAtmal vehementä violenta ii torturati viata 7

SOrta marilor geniuri nenorocite ! »PrePsele sale scrieri publicate, prin care a

ilustrat literaratura 'Astra, sunt urnaltórete : 1.)Istoria Romeinilor din Dacia superiórei, in 2volume (vol. I.-1851; vol. II-1852);--2). In-dependenta constitutionalei a Transilvaniei, part.III (1861);-3.) Tesaurti de monume.nte is-torice pentru Románl in 3 vol. (I. vol. 1862;II vol. 1864;III. vol. 1865);-4.) Responsa-bilitatea ministerialei, discursul procurorului §irespunsul pre§edintelui CurteT de casaciuue, cuun apendice (1866);-5.) Pi* lui Aincai (1870)§i multe alte scrieri nepublicate

Dionisie P. Martian, s'a nascut la anti! 1829in Pouor lugii Câmpeni in Trausilvania. Incadiu mica copilarie avea bune aplicatiuni. Pri-mele cunosciute de carte in limbele : maghiaril§i latinä i le-a primit in scóla unitara din Turdala anul 1836-37. Cursul gitnnasial El-cut in Sibiiü i Bla§iti panä la anul 1846, childcu §ese clase terminate a fost numit profesor lascOla primara din Salisce, unde §i-a cA§tigatmare popularitate. Atat acéstä ocupatiune §i maimult evenimentele anului 1848, la care a luatparte activa , mai intM ca vice-tribun §i apoiprefect al legiund a III-a, numitä Sebe§Tana,impedecara a'§i fini studiele lyceale pttinä dup6

Inca.

Itt-a

'IA

* * *

179

1848. In an. 1848 fu el primul, care a orga-nisat legiunea (lagtrul) sistematic militäresce ,

cu pusci §i cartbine , in vreme ce cele-raltlegiuni erau armate in mare parte cu Mei §ihalebarde. Acusat fiind de un Ungur, cit ar fivoit a li vinde érbt de pu§ca cand ati venitRu§ii, a fost silit a se refugia in Romania li-bent, uncle fiind urmtrit de Ru§T all fost prinsil§i tinut inchist. in Coltea (Bucuresci), pant ceprintr'o idee ingenicist, a scapat stravestit inuniformt de general, ce o avea in giamantanulset, dupe care fugt a stat ascunsii pant la o-casiunea bine-venitt de a se intórce in Tran-silvania pe langt guvernul din Cluju.

In urma preparandu-se §1 depunênd esame-nul de maturitate s'a tuscristi ca auditor la Fa-cultatea de drept din SibiT4 pe la anul 1853,uncle dupe o diliginit rant §i merit necontes-tat a obtinut stipendiul Romantian de 300 ILcu care a plecat la Viena, unde pant in varaau. 1857 a urmat sciintele juridice §i de stat.De la 1857 (dupe terminarea tursului) a ve-nit in Romania unde peste doT anT a intro-dusa statistica , facend un mare serviciii Ro-maniel prin neintrerupta sa ocupatiune pe a-cestt cale, pant la mOrtea sa, luna Iunia 1865,and mergênd la Munich pentru cautarea st-natatei decedt. Martian este in literatura unuldin cei mai eminenti prosaisti; el ni-a Itsaturmatórele scrieri publicate, care aa mare in-semnatate : 1.) StudiI --sistematice in economia

,

180

politica (1858);-2 ) Colonistii germanY fi _Ro-mania (1860);-3.) Analele statistice i econo-mice ale _Romania (de la 1860 1865).

Mara de acestea a mal edmasa de la el olada de manuscripte , care la mórtea sa s'ailluat de Papiti Ilarian dup6 aflarea cu cale acomisiunel, ce se instituise, ca s6 le arangiezespre imprimare, insö din aceste mare parte suntincomplecte.

In tote scrierile sale limba e curata, stilulbun, desvoltat.

I. Mqota, s'a nascut in districtul Brasovu-pe la anul 1834. Studiele gimnasiale le-a

absolvat in Brasovü i Sibilti, unde se inscri-sese si la drepturi ; in 'scurt timpa insö parasiacésta cariera si ducéndu-se la Viena , se in-scrise la Facultate de litere i filosofie a renu-mitel Universitati imperiale de acolo. Pentru

complecta insë si mai bine studiele , s'adon la Berlin, unde a mai ascultat duoi ani deVile pe renumitil profesori al Universitatei deacolo, dup6 care obtinênd doctoratul in sciin-tele filosofice, se reintOrse in patrie , unde pedata fu numit profesor de istorie la gimnasiulromanesca din Brasovii. La anul 1868 repau-sand directorul acelui gimuasiu, meritabilul a-cademist G. Munténu, Mesota fu numit in pos-tul remasii vacant prin acesta decedare.

a'§I

luT,

181

Pe terenul literaturel I. Mesota pang acuma produsg putin original; meritul s61i adeve"-rat consista insë in traducerea escelentg, a re-numitel istoril i geografiel universale de Butz,manual intrebuintat astä-cll in &Ste lyceelegimnasiele Germania si Austria. Ca omti de li-tere I. Mesota este unul din eel mal so1iT simaT profund cugetatorT bArbatl al nostri depeste CarpatI.

loan Sitviü SdlAgianu, s'a ngscut in comita-tul Satu-Mare, pe la anul 1834. Studiele gim-nasiale le-a fgcut in Satu-Mare i Belusit Apoldevotindu-se carierel preotesci, fu trgmisg inseminariul teologic «Santa Barbara, din Viena,de unde reintorcêndu-se, terming si cursul fi-losofic la Universitatea din Pesta, in urmaruia fu denumit ca profesor de istorie si filo-sofie la gimnasiul superior din Belusg, unde afunctionat ca atare timpti de clece anT.

Pe la .anul 1866 el a scristi un interesantstudid asupra costumelor nationale in diferitelepgrtl ale Transilvaniel, Banat, Crislana si Mara-Muresg. La 'anul 1869 apol afarg de altescrierI publicate mare parte prin jurnalele po-litice de dincolo a publicat un manual deGeografie cu charta Dacia moderne, care ins6numal acuma de curend fti. eliminatg. din pro-grama cgrtilor scolastice, prin un decret al Mi-

*

el-

182

nisteriulul unguresca de Culte §i Iustructiunepublica, sub pretext , cti ar fi continênd unelepasagTe contrarie unitateI Statulul Maghiar.Actual-mente functionezd c protopop in comunaMoftin, eparchia Oradiel"-MarT.

*-*

Paul Vela Ventraru , este nascut in Siria(Vilagos), districtul Aradului, pe la an. 1834.Studiele gimnasiale §i le-a facut in Arad §iBeiu§ti. Dupe" aceea absolvind Facultatea teolo-gica, a imbraci§at cariera preotésca §i ca atarefu numit profesor la gimnasiul romanescii dinBeiutL

Aid a scrisa oBiograflile celor nzai vestitiRomani», un volum mare cu ilustratiuni, editatin Oradia-Mare. Acest opa este unul din celemaI bine scrise pe timpul acela, din puntul de ve-dere al puritatei limbeT ; dar' §i in privinta isto-rica este un opti de merit. Din acésta causaa avut trecere chlar §i'n Romania, unde se ga-sesce §i prin unele bibliotece particulare.

Asta-cli P. Vela este prefect al internatuluiromanesca Leopoldan din Oradia-Mare.

Simeon Mangiuca, s'a nascut in 0,.avita (Ba-nat) pe la anul 1835. Studiele gimnasiale §i le-apercursti in Temi§óra §i Carlovita, earl dreptu-rile le-a absolvit in Pesta §i Viena , in urma

.

astai-d4

*

183

carora a imbrAcisat advocatura, pre care o pro -fesézii si asth-cli in orasul sai -natal.

S. Mangiuca a publicat la anu11866 un lungfi«Tractat despre limba slavd la Romani,» forteinteresant, ca opti do sciinte , NA mai putincorespunclötor cerintelor stilisticei. A mai pu-blicat apoi chte-va studii asupra unor traditiunipopulare, intre care «Dochia» publicatl aniTtrecutl in «Familia», este o scriere prea intere-santa.

Ocupatiunea lui de predilectiune de altmintre-lea este istoria , filologia si botanica.. «Floraremand», la care lucréza de mai multi ani dejasi al cArei manuscriptti ilti cunóscem in parte,va fi WI indoial4 o scriere de valóre nepre-Oita, când va vedé lumina.

* **

Atanasie Marian Marienescu, s'a nIscut pela anul 1836 in Lipova (Banat) din ph"rinti co-mercianti. Studiele gimnasiale si le-a fácut inTemisóra si Arad, ear' -drepturile la Universi-tatea din Pesta si Viena, dup6 care, imbritcisandcariera de advocat, s'a stabilit ca atare maiintai in orasul sell natal, apoi in Lugo§ii, cI-satorindu-se cu Elea bogatului Oran Brotte dinBAsinari.

Activitatea sa literal% datezl cam de la anul1855, ciind a editat un volum de «Colinde» sialtul de «Balade populareo, culese mai alesü din

,

184

Banat. Aceste culegerI ar ave negre§it o marevalóre pentru literatura romanli, décl ins6, prinintocmirea lor, culegelorul n'ar fi introdusti inele o multime de cuvinte §i chiar frase cu to-tul strAine limbei populare, despoind astfel ace-ste margiiritare de caracterul lor original §i pre-fácêndu-le in poesii bastarde, de salon. Cutote acestea nu i se pOte contesta activitatea§i cu deosebire meritul, cg este cel intM, ca-rele s'a ocupat cu culegerea literature popularedincolo de Carpati.

La anul 1859 A. Marienescu a editat un ro-man original intitulat «Domnita Rucsandra».Afar& §i de aceste a mai scristi §i dte-va poesiioriginale, publicate in almanachul «Mugurii» dinArad, in a Fóea pentru minte, inimA §i litera-tura» din Bra§ovil, in almanachul «Musa ro-mAnéscg» §i in Mott «Aurora ronAnA», editat&in Pesta pe la anul 1863-64. Scrierile saleoriginale ins6 au defectul unei limbi greOle §istricatg, prin latino-mania , de care sufer maitop scriitorii de preste Carpati. In timpul dinurma A. Marienescu a publicat in foiletonul a Al-bine n §i'n jurnalul a Familia* din Pesta o se-rie de cercetIri mitologice asupra povestilor ro-manesci, care in parte sunt studil prea interesante.

Actual A. Marienescu functionéza ca membrula tribunalul unguresct din Oravita, in Banat.

,

185

Grigorie SiIai, s'a nascut in Bec lean, tinu-tul IsTaseuduluT, in Transilvania, pe la anul 1837.Studiele gimnasiale terminat in BistritaChip §i Bla§id; apoi aplidndu-se la carierapreotesd , fu tramisil in seminariul teologicu«Santa Barbara), din Viena. Acolo obtinenddoctoratul in sciintele teologice §i terminandFacultatea de litere, fa denumit ca vice-rectoral aceluIa'§i seminar ; earl la anul 1870, infiin-tandu-se n6ua Universitate unguresca in Cluja,Sila§i fa denumit ca profesor de limba §i lite-ratura romAna la acel institut, punênd bag, inacesta talitate, i unei societag literare sub nu-male «Julia., pre care o conduce de-atunci capre§edinte cu mult zel §i activitate.

Reputatiunea sa literara se refera numal lateremul bisericesce, redactand in cursU de maimulti anT aSionul romeinescii., editat in Vienala anul 1865, cel maT seriosti cliar biseri-cescn intre tote cele aparute pana acuma, atatdin colo, cat §i dinc6ce de CarpatT. Neat fine',ca dupe o durata de 5 anT, fa suspendat.

Aron DemstiOnu, fIn de preot , nascut inArd61 in Valea HateguluT, satul Demsu§d , laanul 1838. El se nascu carunt pe frunte, carecaruntOta IT remase pe tOtä viata. InceputurileinvetatureT le avu de la parintele sea, earl intOmna anulul 1847 intra in scOla normall din

_ _

ei

* * *

186

Hateg, uncle remase pAnd la erumperea revo-luVunei din vara an. 1848, când intrerupse cur-sul invèläturei, rernMnd a cast' la 'Aril*" pa-nd, la 1851. In timpul revolutiunei devenindparinW s6i inteo positiune materiald forte tri-std, §i mai suqin6nd §i la scóla din Bla§iii §ipe alti 2 fii!, Aron fu tramisti in tOmna arm-lui 1851 la §cOla militant din HAeg, unde ab-solvi gimnasiul la 1860. Apoi de §i fortat pninlipsa mijlOcelor a continua ca elevii intern stu-diul teologic, totu-§i se decise pentru o mai greacariera, adecd pentru studiele juridice la Aca-demia din

Activitatea sa literara datézd de pe la anul1858, Cand pentru prima-Ord vedem apitrendin publicitate, prin nisce poesii patriotice, pu-blicate in «FOea pentru minte, inimd §i litera-tura» din Bra§ovii. De atunci in eke Aron Dem-su§énu a fost unul din cel mai activi colabora-toff a diarelor de peste Carpati. Cu deosebirediarul «Aurora romand» §i mai tarditi «Familia»sunt bogate de scrierile

Ct poet insë Aron Demsu§enu nu s'a redicatmai presusii de nivelul mediocritItei ; ca pro-saist ins6 §i deosebit ca critic, el '§1-a et-§tigat o reput4ie incontestabild. Din scrierilesale prosaice meritt a fi amintite cu deosebireurnadtórele o polemicd, purtatd la anul 1868cu d. B. P. Ildjdet, pentru etimologia cuvêntu-lui doina ; critica epopeei d-lui Alexandri a Dum-brava ro§ie»; un studiil asupra literaturei romtne

Sibith.

'hi

luT.

187

publicat anul trecut in propriul sèii char Orien-tal latin; o aspra criticet asupra aDirectiei noue»din Ia§i, publicata tot acolo ; §i'n fine un im-portant studiii politic intitulat Romeinil qi Ma-

publicat In anul 1 875 la Bra§ova.Preste tot Aron Demsu§énu se deosibesce nu

nrimai prin profunda eruditiune, dar' §i prin o1imba u§6r1 §i corecta, pre care nu o gasimla ceI-1-alt1 scriitorI de peste Carpati.rul sal Orientul latino in scurtul timpa deun an §i jumètate a sciut WO' cA§tige o meri-tata reputatiune nu nurnai dincolo, dar' §i dinc6ce de Carpati.

Vasile Ranta Buticescu. Acest laboriosii ro-mantier s'a nand in Nerta, districtul Clujului,in Transilvania. Studiele gimnasiale le-a inceputin inile"u1 Silvaniei §i le-a terminat in Cluja,uncle a absolvit tot-o-data §i Academia de drep-turf, in urma careia intrand in arena judeca-toréscA, asta-cli functionéza ca judecator la tri-bunalul din Bistrita.

Activitatea sa literarl datéza de pe la anul1864, cand pentru prima-6ra publicase cate-vapoesii frumu§ele in f6ea ((Aurora romAnan, apoIin almanachul «Feniceles din Oradia-Mare §iin jurnalul Familia ° din Pesta. Adevérata re-putatiune '§1-a cA§tigat'o Ins6 prin o 1ung se-rie- de nuvele originale, dintre care (160 aü fost

via-

gliarit,

188

§i premiate. Ca nuvelist Banta Buticescu estecel mai talentat §i mai active intre top nave-li§tii de pAnA astA-cli. Dinsul a publicat dejapreste 20 nuvele, intre care cele mai bine reu-§ite sant : uFata PadureP, nuvell popular& §i«eel din urnui Daco nuvell premiatA. Cu olimbA mai bine ingrijitA cAci talentul §i ac-tivitatea nal lipsesce Buticescu ar puté seocupe cel intAT loc intre romantierif §i nuveli§tiinostri.

Mircea Vasile Stänescu, s'a nAscut pe la a-nal 1838 in Arad, unde a absolvit lyceul §i

2 mil de teologie. Neavend lase vocatiune pen-tru cariera preotéscl s'a dust' la Pesta §i aterminat cursul de drepturi, practicAncl ast-feladvocatura de pe la anul 1863 incoa, in ora-§ul seü natal. In decursul celor done perhidedin urmA a fost alesfi §i ca deputat in CameraUngariei, din partea cercului electoral al Chi-§ineului, unde ca atare fAcea parte din partidaopositionall a nationaliatilor nemaghiare.

Activitatea sa literarA datézA de pe la anul1859, cAnd a publicat o bro§ur& mica de poe-sii, intitulatit «Baguet de sentimente natio-naleJ), care lase e numai o slabl incercare li-terara. Tot in acela'§i an a editat in Arad, cucorcursul mai multor juni scriitori de pe atunciun almanachn intitulat aMuguri, apoi o bro§urA

- 189 -de pove§ti, in care face §i etimologia cuventu-lui poveste , fuse cu slab succesil. Pe la anul1861, Inca ca juristfi, a redactat in Pesta jur-nalul umoristic «Strigoiul», ear' asta-cli redac-tea. la Arad « Gura Satuluip, tot jurnal umo-ristic. Are mult spirit satiric §i un umor adese-orl pldcut, lase o limb. prea putin corectl. Anultrecut (1874) a avut §i un procesii de presa, in-tentat de catre Francisc Koos, cunoscutul preotal Ungurilor reformati din Bucuresci, isgonitde aicl pentru agitatiunile unguresci §i multeleabusuri, ce comisese.

Zacharie Boiu, s'a näscut pe la anul 1838in Sighi§Ora (Transiivania), unde a terminat §istudiele gimnasiale, dupe care apoi se inscrisela Facultatea de drepturi din Sibiiii. Avend insemai multa vocatiune pentru cariera preotescti,fu tramisii ca bursier al eparchiei SibiiUluila Facultatea teologicg, din Lipsca , de undereintorcêndu-se pe la anul 1860, fu numit pro-fesor la institutul teologic al metropoliei din

In ace1a'0 an el a editat o bro§ura depoesil intitulata Dortr i suspineD, dintrecare unele §i popularisat.Pe la anul 1864a editat in Sibild un Abeeedar ilustrat f6rtepractic pentru saele elementare §i ca atareforte respandit.

Sibiiii.

s'ati,

* *

,

190

Actual se ocupA mai mult cu literatura bi-sericéscA, functionAnd ca preot al cetAtii Si-biiului §i ea asesor al Consistoriului metro-politan.

Justin Popfin. Acest tên6r dar' erudit preots'a näscut in tinutul Satu-marelui (Ungaria), pela anul 1839. Studiele gimnasiale le-a absol-vit in Satu-mare, Oradia §i Be fuse, dupe' cares'a inscristi la Facultatea de drepturi in Ora-dia-mare ; insë neavênd destulA vocatiune pen-tru cariera juridick fu trAmisti in institutul teo-logic «Santa Barbara» din Viena, unde a as-cultat §i sciintele filosofice. Reintorsd in epar-chie la anul 1866 fu numitti ca profesor delimba §i literatura romAnA la lyceul §i Acade-mia din Oradia-Mare pe care postii 'lii con-servA §i ocupAnd tot odatA §i postulde vice-rector al internatului national Leopol-din, instituit in acea urbe de imp6ratul Leo-pold al Austriei.

Justin Popfiti este unul din frunta§ii literai-br romAni de peste Carpati. El a apArut pen-tru prima órA in publicitate pe la auul 1859,prin publicarea cAtor-va poesil patriotice in a Fóeapentru minte, inimit i literaturA» din Br§ov.De atund incóce vedem publicAnd diferitescrieri, mai cu sémA bag poetice, prin diferi-tele cliare de dincolo, pAnA la anul 1868, dud

ast1-0 ,

'Ifi

191

§i-a editat tóte scrierile inteun volum intitulata.Poesii si prosd», in care face §i o scurta o-chire asupra literaturel romane , din vremilevechi pana la mijlocul deceniului trecut.

Inca ca seminarist in Viena a tradusti, d'im-preunä cu altI colegY a sI, renumita scrieremoralii-religiósa uFabiolao; ear' la anul 1866a redactat almanachul societatei literare a ti-nerimeT academice din Oradia-Mare, intitulataFenicele.» La anul 1868 a redactatbisericescil «Amvonuln, care ins6 dup6 o esis-tenth de dui' ani fu suspendat.

Ca profesor J. Popfia propune atat grama-tica, cat §i retorica, poetica §i stilistica din ma-nualele compuse de dihsul §i tot odata presi-déza cu malt& tacticii societatea literara a ti-nerimei academice din Oradia. Ca preot Popfigeste decórea eparchid grdco-catolice a Ora-diei-Mari. Mara de alta erudi;iune el posede§i cunoscinta perfecta a limbelor : franc esa, ita-liana, germana, latina §i maghlara. Adaogand laaceste frumóse calitati etatea sa cea junii, li-teratura este in dreptil s'a§tepte inch; mutt dela dinsul.

Julian Grozescu, s'a nascut in Banat-Com-pe la anul 1839. Studiele gimnasiale §i

le-a facut in Temi§óra, Arad §i Oradia-Mare,dup6 care se aplicase la teologie, dar' nesimVnd

Iiarul

13,ust,

- 192 -destulg vocatiune pentru acestg carierg, o pg-rAsi In scurt timpg §i ducelidu-se la Pesta, acolose puse pe studiul dreptului. Julian Grozescaa avut o Ora din cele mai fatale. Lipsit demijlócele necesare pentru o esistentg, conforta-bilä , a trebuit se se lupte cu cele mai mailneajunsuri in tot timpul cat §i-a fgcut studiele,ceea ce a avut o inrturire durer6s1 asupra su-fletului seg. La anu11870, trecénd In RomAnia,aid a petrecut un an §i jumetate, ca redactor aljurnalului Po§ta romang)) din Bucuresci §i maithrçliü ca colaborator al Telegrafului, participand§i la congresul presei, convocat in Bucuresci la1 Oct. 1871. Pe la finele aceluia'§1 an relator-cendu-se la Pesta, acolo s'a angagiat ca cola-borator al cliarului Albina , redactAnd tot odatg §i o foe umoristicil uPricoliciul» ; acestalime nu dura mult timpt, cAcT in anal urmätorm6rtea rtipi d'intre ceT vii, dupe ce de malmult timpit deja suferise de un atac violent depeptg.

Julian Grozescu a fost unul din cei mai ac-tivi juni literati §1 scrierile sale dovedescg, citpe langa labgre neci talentul nu'i lipsia.

Afara de cliarele, la care a colaborat §i acelepre care le-a redactat, Julian Grozescu a scrisgcate-va nuvele §i un volum de aPoesiI» , precare '1g-a editat un ver al sell la anu11873 inArad, ilustrat cu potretul autorului , din caredreptg probl, reproducem aci poesia :

'IA

193

REGUSALA DOMNILORCunosca ea un domn mare,

Ba póte i maI mu1t1,Pe care fail stare

Tre1 clile asculp.

Asa't1 vorbesca cu jele§i prang, cand povestesca

Cum sufere'n durerePoporul randinesca...

§i Irate, gura mare,Ce-atat de mandru-a clisa,

Mese de mirare !0 vec11, ca s'a 1nchisa.

S'a 'nchisa, dar' eine scieDin tacta cum a esit ?...1

Diochi ? sal ce se1 ha,.C'odata-a regusit ?!

Acuma vr'o trek clileUn yenta batii «de susa

D'atund véd cu MmireCa glasul i s'a dusa...

Mu1t1 striga cu tarie,Ca domni1 ne-asuprescii,

domnie,D'odatii regufesc4

G. Ardelénu, s'a nascut In Temi§óra, (Banat),pe la anul 1840. Studiele gimnasiale le-a ab-solvit in Temisóra si Arad, earl Facultatea de

1 3

a...

§i dAndu-li,

;

- 194 -drepturi la, Universitatea ungurésca din Pesta.Asta-cli practica advocatura in orasul s6ti natal.

G. Ardelénu este singurul archeolog romandin colo de Carp41; cu deosebire colectiuneasa de numistnatica e una din cele mai frumóse.Dinsul a redactat pe la anul 1862-63 diarulUmoristul» in Pesta, pre care mai tarcliti

trecut in proprietatea lui Vulcan. La an. 1865a editat tot acolo un almanachti volumiuosu, inti-tulat u Musa romeinescdo, care facuse mult sgo -mot pe timpul acela.

G. Ardelénu este unul din dmenii eel maimodesti si mai resonabili de dincolo de Car-paci si mai alesii ca archeolog promite a aduceservicii prepise sciintei si literaturel.

. *

loan Pop(' Florenthi, s'a nascut in Topa, di-strictul Solnocului, in Transilvania, pe la anul1840. Studiele gimnasiale le-a termivat in Clujala anul 1863, apoi mergend la Viena, acolo aterminat Facultatea de litere i filosofie. La a-nd 1867 trecénd apoi in Romania, aid* fu a-plicat ca profesor de filosofie la lyceul din Bo-tosani ; la anul 1869 fu transferat in aceea'sicalitate la lyceul din Barlad si de aid pesteun an la Iasi, unde ocupa pang, astä- cli catedrade filosofie la lyceul central.

Activitatea sa literara datéza de pe la auul1866, dud pentru prima-Ora a publicat nuvela

195

aDecebato In .Convorbirile literareb din Ia§i ,

dupe care a mal publicat succesivh vre-o clecenuvele §i nuvelete in acela'§I char, p Ara la 1871,and «Societatea Junimea» refusl de a'i maipublica scrierile i acésta mai alesti din causapublicArel unel bro§uri de poesii, editate in Berlad§i intitulate « Ceintece beitreinesci», care in adeversunt mai pre josii de tOti critica. linele dinnuvelele sale sunt bine-meritate, in ceea ce pri-vesce planul actiunei, ins'e limba peste tot estegreóie, ohositóre §i acésta din causa, a auto-rul studiind numai in scolele unguresci §i nem-tesci , pare a nu se puté emancipa de naturacugetärei nemtesci §i unguresci.

La anul 1873 a publicat un manual pentrulyceu, intitulat «Fundanient de filosofie D carecuprinde pe scurt, psichologia, morala, teodiceea§i logica ; o criticä inse, aparuta in ace1a'§1 anasupra eY In «Convorbirile hterare» de M. Std.-jan, se prommta in defavorul acestui oph.

Actual Florentin redactéza un mich char in-titulat FOea familia», care se tiparesce inIa§i, la tipografia «Buciumului roman» §1 apareo data pe septemana.

losif Vulcan. Acest laboriosh literat s'a nä-

scut in Leta-Mare , districtul Biharei, tinutulDebretinului, pe la anul 1840. Studiele gimna-sialt le-a absolvit In Debrecin §1 Oradia-Mare,

196

de unde ducêndu-se la Pesta pentru studiul drep-tuluT, fu unul din prima colaboratorl al cliare-lor «Concordia') §i «Aurora romantl,«. Termi-and studiul dreptuluT, in an. 1874 a depusu cen-sura de advocat, far& a practica hue' acéstl pro-fesiune, de cit numaT aceea de redactor al clia-relor Familia' §i «qefle'tdrea».

Activitatea sa literarldatég de pe la an.1860,and pentru prima (sa a publicat cate-va poesilpatriotice in a Fbea pentru minte, inima §i Ii-teraturl« din Bravovii apoi in cliarul a Con-cordia §i maT tarclid in ((Aurora romAna«.

La anul 1864 , a fundat apoi cliarul literar«Familia«, care cati-va aril a fost bine redac-tat& §i se bucura de colaborarea celor mai' di-stinse capacitgl literare , ca Bariçu, Hajdeti,Urechii, Hodovil, Grandea, etc. Astlill insë a de-eaclut mult de la acel nivel, tocmaT din cansretragerel acestor eminenV colaboratorT. In anul1874 a mai' fundat un noti cliar popular, subtitlul u*eptóreap, care insë nu prea corespundelimbeT §i caracteruluT poporulni.

Tot dinsul a redactat pe la anul 1866-67cliarul Umoristul*, trecut asta-cli In proprie-tatea luT Stänescu din Arad, ins6 cu prea putinspirit.

La anul 1868, Vulcan 'vT-a editat tote «Poe-siileD inteun volum prea frumosü tiphrit la ti-pografia Kocsi in Pesta. La anul 1869, a edi-tat renumitul roman «Cavalerii noppo tradustide dinsul din limba francesa ; eara la an.14,72,

-- 197

a editat Uwe volume de aNuveleo originale.Afarä de acestGa a scrisa o multime de articollbeletristici, critice, conversatiuni, si cate-va can-tonete mai putin reusite.

Prin acestI insemnatl laboriositate, VulcanInd, pe la anul 1865 deveuise un fel de au-toritate §i ocupa óre-cum d positiune centrald,pe Iâng6 care se invert% miscarea literara depeste Carpati. Lipsa de critia inse si prea mareaIncordare a puterilor intelectuale Ifi-a fäcut nunumai pre dinsul se decadd, dar' ina a molip-sit si pe cel mai multi juni literati, cari ail ve-nit in contacta cu scóla inaugurata de el.

Vulcan a scrisii mult, ba prea mult pentru eta-tea §i forta sa intelectual1 Déci inse scria maiputin si judeca mai mult , astl-cli ar puté seocupe un loc cel putin de o talie mai potrivititin rindurile literatilor, mai insemnati, cad ar fiputut produce ceva, care se atingl eel putin a-cest nivel. Pe dud ast-fel... pecat de atata mina.

* **

loachim C. Dragescu. Acest laboriosa scrii-tor s'a nascut in districtul Thrnavei, Transilva-nia, pe la anul 1841. Studiele gimnasiale le-aabsolvit in Blasia de unde apoi se duse la Pestasi se inscrise la Facultatea de drepturi, cola-borind tot.o- data la cliarul (Concordia» timpade un an si jumetate. Avend inse mai multivocdtiune pentru medicing, se duse la Viena si

198

se inscrise la renumita Facultate medical& deacolo. La anul 1868 ins6 obtinend o burs& dela societatea a Transilvania» din Bucuresci, seduse la Turin, unde 's1 termini studiele in anul1872, obtinend gradul de doctor in medicing. Deatuncl petrece ca medic particular in Craiova.

Activitatea sa literarä datéz& inc& din anul1861, când pentru prima órA, a aparut in pu-blicitate cu cate-va poesil patriotice, publicatein a F45ea pentru minte, inimit i literaturg.» dinBrasovti. La anul 1865 a publicat un romanistoric intitulat «Noptile Carpatine» prin foile-tonul .Concordiel» din Pesta. Acest roman tra-tézti despre revolutiunea lul Horia i Closcaca atare desteptase mare sgomot pe timpul a-cela, din care causg, a trebuit s intrerupg publicarea lui prin «Concerdia» , in urma unuiordin al guvernuluT ungurescti. In scurt ins e. dup6aceea »Noptile Carpatine» apArura, in &SO vo-lume editate tot in Pesta. La anul 1870 Da-gescu a editat in Turin un volum de aPoesiP,mare parte tot patriotice, earn la anul 1872 pu-blic& un noti volum de poesiT, intitulat Doruri

sperante, tot in Turin, dedicate D-nei Ha-ralambie din Craiova. Mari de aceste a publi-cat o multime de articole, mare parte politice,prin diferite cliare de dincóce si de dincolo deCarpati, tote ins6 sub pseudonumele : Brutus,Ca/one §i Horia.

Meritul hI Drägescu consist& mai mult Inlaboriositate, de ore.-ce in scrierile sale, e mai

si

199

mult un imitator, de cit original. CugetarT pro-funde de asemenea nu gäsim in scrierile sale,dar' gdsim cu attit mai milt& fantasie , adeseaorl estravagantd. De-altmintrelea partea tech-nicd, a poesiilor sale in mare parte e bini§oresecutatd, ear' limba, cu deosebire in ultimelesale scrierI e destul de corectd.

* **

George Popa , s'a ntiscut in Carbonari, di-strictul BihareI, tinutul BeIu§uluI, pe la an. 1841.Studiele gimnasiale le-a terminat in BeTu§ti §iOradia-Mare, unde a ascultat si drepturile in cursnde duol anI; apol fu trämisti la Viena, ca bur-sier al familieI Mocloni , uncle a terminat totecursurile de drepturl, obtinend mai tarOiti sidoctoratal in aceste sciinte la Universitatea dinPesta.

George Popa pentru prima-órd a apdrut inpublicitate la anul 1865 , ca redactor al via-ruluI 4 Albina, , 1 editat pe timpul acela in Viena.Dinsul e unul din eel mai distin§1 publicist! dedincolo de CarpatI. In anul 1873 a tradusti §ipublicat renumitul opti . Robinson Crusoen, princare ar fi flea un insemnat servicid literata-ref nóstre, dOca labOrea sa ar fi fost insotitdde ma! milt& ingrijire.

Astit-c11 George Popa functionézd in Arad, easecretar al consistoriuld episcopescii de acolo,ocupandu. se cu deosebita predilectiune de litere§i filosofie.

* **

200

Dr. Ilarion Pupariii , s'a !abed In Skele ,

lingä Bra§ovü la anul 1842. Studiele gimnasiale§i le-a fAcut in Bra§ova §i apoi devotindu-se carierei preotesci, fu trämisa la Viena, unde aobtinut §i doctoratul in filosofie, dupe' care pe laanul 1859 fu numit ca profesor de limba ro-manti la institutul teologic din Sibiln, unde in-trind in statul monachal, fu inaintat la gradulde protosingel.

Cea IntàT scriere a sa este a Biografia me-tropolitului qaguna", o scriere plinI de cu-getdri profunde §i eruditiune, publicata la a-nul 1873 in «Convorbirile literare* din Ia§i.La anul 1874 a editat o gramaticei in Sibilii,care din punctul de vedere al metodului estesuperiOrA tuturor gramaticelor române aplrutepanA acuma, dupe; cum suqine o critia rela-tiva la ea, publicatI la inceputul anului 1875 inaConvorbirile literare*. Pe basa acestora deckputem nutri o legitimti speranta §i in privintaactivitittei viitóre a acestui téne'r preot-literat.

Dr. Nicolae Oncu. Acest savant june s'antiscut in Ri§ca , districtul Zarandului , pe laanul 1843. Studiele gimnasiale le-a inceput inOrii§tia , apoi le-a continuat in Beiuui §i le-aterminat cu un succesii escelent in Oradia-Mare , ca bursier al familiel Mocioni. La a-nul 1868 obcinênd o bursa de la comitetul per-

SibiTu;

201

manent al Galatu NY, N. Oncu s'a pusli pe stu-diul dreptuluT, obtinênd in anul 1871 gradulde doctor in dreptii de la Universitatea dinViena. Duph acésta s'a (MO §i la Bruxela, undea ascultat timpii de duoi ani cursul de sciin-tele politice la renumita Unlversitate de acolo.

N. Oncu este gra, neci o indolalh o adeve'rathilustratiune a tinerei generatiunI. Dinsul, numaiprin näsuinth privath i facilitat negresit de untalent escelent, a parvenit a's1 .apropria o ade-vërata sciinth filologica. Afarh de limbele slavedinsul vorbesce cu o rarl perfectiune tote lim-bele culte ale Europei, precum i limbele clasice.

Pe terenul literar pang, acum este preacunoscut. Dinsul a publicat la anul 1868

o conferinth publica intitulath a Trei morminte.prin care face apoteosele lui .Pumnul, PanuStamati i in urma chrela s'a descoperit spren2area bucurie a literaturel nóstre, ch acest dinurrnh, adech Stamati , pe care tóth lurneascia mortil,-- era inch in viath, dar' impovaratde slAbichunea unei adancl betranete. Acest e-venirnent dar' a fost provocat de conferinta liiiOncu. Pe cat de putin a scrisli lush panli acuma, pe atat de mult ne credem autorisatisperArn de la dinsul in viitor. Un talent atatde frumosil, impodobit cu un studili atat de bo-gat, "ni da tot dreptul la o asemenea speranta,pe cat de frurnOsh pe atat si de legitima.

pu-in

s6

'Id

202

Maria Suciu Bosco. Acésti cultA §i talen-tatä femee , (sotia preotului Suciu , secretarulconsistoriului episcopesca din Oradia-Mare) s'anAscut la anul 1842, in Th'utul-Negru, distric-tul Biharei, eparchia Aradului , undp pärintelesea functiona ca protoiereil. DelicatA §i simpa-ticA din naturA §i inzestratA cu o educatiunedemna de frumosul sea talent, ea deveni In cu-rend o intimA favoritA a surorilor sale din Par-nasti ast-fel cA astl-di poesiile ei,dulci es-presiuni ale celor mai delicate sentimentepu-blicate mare parte in aFamiliav din Pesta, i-aticl§tigat deja tut renume pretuit in provincielede peste Carpap. Ea escelézttintre poqii de din-colo nu numai prin istetimea versificatiunei §ilipsa de afectare, dar' §i prin o limba corecttipe care 'Ate numai la ea o gAsim. Pentru jus-tificarea acestei aseqiuni §i tot odatA pentrucomplectarea acestei scurte refiexiuni, lasAm seurmeze aci douè poesil din numerósele pro-ducte ale acestui ginga§i1 talent poetic, publi-cate la an. 1872 in «Curierul rbmAn ^ din Ia§i :

I.Cu cat mai flesh a mea privire

Se adAncesce in ochlul tëii.Cu-atAt mai mult a mea iubire

Aprinde flacari in peptul meu.AO vrd 0 fid a td ursitA,

De aur clile ell tl-aqu urzi,§i 'n visuri duld de-amor rapitA

Vlata.eternA ti-asi darui !

aducl aminte, crude, ce'mf jural,Cand cu ochil 'n lacrimI inima'ml cereal

oTe lubescA, copilA, §i te voiü lubi,Cu tot focul vIetel pAna, voiU trai !»

credeam, nebula. ! cA p'acest pAmentTotul e statornic : nume, jurament,

*Pnteo särutare sufletul tl-am dat...Dar' tu, suflet negru, tu mal in§elat I

Atuncl eram Inc5, junii ca unNu cunosceam \TY* lubirel chin ;

Astl- sunt o blatä salcie, ce plangaP'al junetel ruele Orbit mormenta !

* 4.

Victor Rusu, s'a nascut in Stirci, provinciaSilvania , (o parte integranta a Transilvanieanexatä catre Ungaria), pe la anul 1844. Stu-diele gimnasiale le-a terminat in Simleti (re§e-dinta Silvanief) §i BeTuü. Dupe acésta 'devotan-du-se carierei preotesd, fu trAmist la Facul-tatea teologia .Santa Barbara* din Viena ,unde '§i termina studiele pe la anul 1868, ocupand apoI catedra de limba §i literatura ro-maul la scOla pedagogicA de stat din Cluje.

Activitatea sa literarit incepe de la anul 1864,cbd a publicat c&te-va poesil in fóea literarti*Aurora r omanch, redactatA pe acel timpil inPesta de cátre M. Be§anu. Tot in acel an atraduse §i publicat frumósa nuvelft ungurescli

Itl

Eu

203

a

eels,al-al

*

204

Intitulatd «Selbatecul Codrului" , ear' la anul1870 §i-a editat tate scrierile (poesie §i prosd)lntr'un volum tiptirit in Clujil §i intitulat a Au-rora Silv aniei , la sfir§itul cdreia descrie pescurt, dar' cu date §1 documente prea intere-sante , istoria acelei nefericite provincii , ruptddin sinul TransilvaniaChiar acuma a mai a-rangiat pentru tipar Gramatica, Poetica, Beto -

rica §i Statistica, predate de dinsul la institutulnormal din Clujii.

Elia Träila , s'a ndscut in tinutul Oravitei(Banat), pe la anul 1844. Studiele elementare§i le-a &cut iu Oravita §i Segedin , gimnasiulIn Bei*, §1 lyceul in Oradia-Mare, unde a ab-solvit §1 academia de drepturi, in urma cdreia'§i-a deschisii biurod de advocaturd in Oravita.In tot timpul studielor a fost bursier al fami-liel

Elia Trdila este unul din eel mal inteligentiliterati de dincolo, care, pe l&ngd, cunoscinta per-fect& a limbelor clasice §i a mai multor limbistrdine, este un bun istoric, cugetator profund§i critic seriosti. El e Idea tênör, publichtiunilesale modeste, talentul sni ins6 ard Indoialit eo frumasd aquisitiune pentru literaturd.

Pentru luta% Oa a apdrut In publicitate laanul 1864 cu o frumasa alegorie in prosä, in-titulatd, a Vulturul mahnit» , earn la anul 1866

Mocioni.

205

a publicat cate-va poesil bine simtite §i tot gatde bine esecutate, in almanachul tinerimei aca-demice din Oradia-mare, intitulat «Fenicele §io nuveht istoricg, intitulatg «Fika lu Menu-morut., care p6te servi drept model in acestram de literaturg, gat ca forma, cat §i ca fondg.In anul trecut (1874) a mai publicat §i o po-veste in versuri , prea bide reu§itg , intitulati

Strigaul». Ce-va mai multg activitate arput6 asigure un renume frumosil intre ii-terai1 nostri..

loan Lapedatu. Acest ingeniosil tene'r s'ascut in Avrigg, inutu1 SibiluluT, pe la an.1845.Studiele gimnasiale le-a absolvit in Sibihi. Laanul 1867 fu trämisti apoi la Uuiversitatea dinParis, ca bursier al societ4el Transilvania diiiBucuresci, unde terming Facultatea de litere cusuccesg eminent, in urma careia fu numit pro-fesor la gimnasiul romanescii din Bra§ovg, in carecalitate functionOzg §i astg- cll.

Activitateasa literara datézg de pe la an.1865,child a publicat cate-va poesii in «Familia* dinPesta. In anul 1867-68 a mai publicat o Se-rie de poesii prin .Albina Pindului" anilurmiitori cate-va ode patriotice grin cliarul Tra-iane , redactat de B. P. thijdeg in Bucuresci.

La anul 1873 apoi '§i-a editat tote scrierileinteun volum bine arangiat, care contine §1 o

na-

sal

gen

206

drama originall tot de dinsul, Intitulata Tri-bunul » . In anul 1874 a fost unul din membriredactiuneI çiiaruluI Orientul Latin» din Bra-§ovt, de la care Inse" mai taxdia s'a retrasii,din cause. maI alesü familiare. I. Lapedatu pro-mite inch mult literatureI nóstre, atat prin ta-lentul sëii preciosti, cat §1 prin studiul sea profund§i senosii.

Drept proba de scrierile sale poe tice, repro-ducem aci :

LA INGERUL LIBERTA.TEI

Asculta pihnsul nostru i gemetele grele ,0 tu, al LibertateI, dragii Inger adoratCa ear' ne bate ceriul cu clile-amarT i rele ,

§i de urgia sorte1 nof Inca n'am scapat.

Abla un dulce zimbet ni-al ar'Otat si ntiuëDin buzeleli divine, tu solitor cerescii ;§l-acum ne 1al s6 gemem Inteo sclavieA care! lanturI grele viata ni-o slabesa

All dóra tot In lanturI Romanul së respire,Din legan pan' la grópade aeril partea sa?

Martini fost pariniI. i mamele martire,Nol, cel nascup In lacrimi, trai-vom tot ap ? !

NI-ajunge, ni-ajunge i plansul si durerea ,UfmCsca-se tiranit de ate le-am rebdat ;Ca'n pepturile ruistre nu mid simtim putereaDe-a redica povara, sub care ne-aii plecat.

Descinde, candid Inger, Intinde-ni cununaPentru martirI gatita, ca mórtea'l tang noI ;

1

noua,

n1-aa

Va.!,

t

207

Redid pe, cautii, acum ca tot d'auna,Band celor slabl tarie, din last facênd erot!

Un sant altar si vectnic In Dacia alege,sell. Ina ltam un templu, cu plant de vingetort,Se convertim Intr'Insul pe cet farA de lege,

se serbAm triumful, ertand pe 'mpilatort!

LA MAMADe pe malurt peregrineObosit me 'ntorcii la tine,Mama, fericirea mea IStrInge-me 'n bratele tale,CA de malt cu dor si jaleAl meti suflet te cerea!

Tu fost In departareAl Med visa i cugetare,Tu fost idolul meii ;Pentru tine grea durere,Fara leac i mangAere,Am rebdat in lume

Dupe multe ostenele,Dupe chinurt lungt i grele,Fruntea void ca sa 'mt-o 'nclinPe-al tea sin, ce palpit6zaSi de dor se 'nvapadza,Lang' un flu de mult strAin.

cea calda lacrimtóra,Ce din &AV se cobóraLase me se 11-0 sarut 1C'alte lacrimt InfocateVet fi planst nenumerate,

efi nu ti le-am veclut...

11

Si

'mt-al

ed.

Ah,

'ml-al

208

Nu maT plânge; ci pe mineLasO-mO sO pltingd mal bine,CA n'am partecum WI vreaSO'ml petrec viata 'ntregaLinga tine, mama drvga,11)20 tine raclla mea

Val, cum sbor, cum sbor de luteScurtele i dulcl minute,Ce-amêndol le numOrdm !Ca din óra de 'nthlnire,Facem cea de despärtire,

din nod ne 'nsträindm I

Sórtea, veI, cd mO 'ntetesce,SO naO duc, unde'ml lipsesce

cu dor nestinsii,MO void duce, c'ast-fel mie

fost dat cMar din. pruncieSo te plângii, de tine plânsii.

Inc'o dulce särutare Ic'o jalnica oftare

Itl void Oice : remasil bun,Remasd bun ! la revedere !...Dar' cumplita mea durereNu pot, mama, sO 'tl-o spun !

Miron Pompiliu, s'a miscut la anul 1847 inScheiii, distr. BihareI BelupluI. Stu-diele gimnasiale le-a terminat In Beiu§6 §i 0-radia-Mare, ca bursier al fundatiund Tigaiane.In anul 1867 a urmat cursul Faqultacel de li-

MI-a

inutu1

I

§i

Inimall

* *

209

tere din Pesta I ear' la anul 1868 trecênd inRomania §1-a urmat cursurile la Universitateadin Bucuresci §i mai tarp la cea din Ia§1,unde functionez1 ast1-41 ca profesor la sc61acentralä de fete.

Activitatea sa literara datéza, de pe la anal1865, and a publicat cate-va poesil In «Fa-milia», apoi In almanachul «Fenicele», editat inOradia-Mare la anul 1866.

Ocupa,ndu-se apoi cu culegerea literature! po-pulare, pentru care scopü la anul 1869 a sifost tramisii in Transilvania d'impreuna, cu I.S. Badescu de catre societatea a Orientuln dinBucuresci , presidata, de Gr. II. Grandea, laanul 1871 a editat in Iasi, la tipografia Ju-nimea" un volum de 1,Balade populare", careail merit literar incontestabil.

Asta,c11 M. Pompiliii face parte din 1,Niivadirectie", inaugurata, de societatea Junimea"In Iasi.

* **

loan Scipione Menu, s'a ascut la 1847,2 Mall", in Transilvania, districtul Clujulul. Pa-rinti! sei (protoiereu al ierarchiei Almasulu1)trecend de timpuriti din viatI, tenerul orfan afost sustinut ma! malt prin stipendif, pana, and,dupe trecerea bacalaureatulul la lyceul roma-nesca din BeIusu in anul 1866, fu chemat siangagiat la Pesta, ca colaborator al jurnaluld

I 4

210 7-

Concordia si apoi al Familia, redactata do IosifVulcan.

Terminal:1d un an la Facultatea filosofica dinPesta, la anul 1868 trecu in Romania, la Bu-curesci, unde a stat un an de clile, colaborandpe la Itomanul i alte fol. In acest timpd el apublicat in Romanul frum6sele sale poesii «LaCamera rorndnan §i «11 Fevruarie», terminând

un an la Facultatea de litere d'aici, ca bur-Bier al Statului.

Peste un an de Pe se reint6rse in patriasa natalit, unde petrecu mai multe luni in ca-1itorie prin popor, , culegénd poesil populare.Colectiunea sa de poesii este una din cele mai bo-gate si mai pretióse. Cate- va publicatiuni in FóeaSocietatel pentru literatura poporului roman dinBucovina, In Convorbirile literare §i Curierulroman din Iasi, in Familia din Pesta Trom-peta Carpotilor din Bucuresci, sunt o reala do -vada ca Bildescu ar puté face mult p'acestteren, deed nu l'ar abandona.

Pe la finele anului 1869 se stabili in Iasi,unde terming Facultatea de litere tot ca bur-sier al Statului. Spre complectarea studielorla 1874 se duse la Viena i Pesta, unde luglecciuni de comptabilitate, in cursii de un an,la Academia comerciall

I. Sc. Badescu , pentru prima-6ra a apärutpe campul literaturel la anul 1864, eu cgte-vapoesii publicate in Aurora romana din Pesta.De la acest termin inc6ce dinsul a fost uuul

si

si'n

211 ---

din cei mal productivl colaboratorT aT jurnale-lor de peste Carpap, ea deosebire insO al Fa-milia, in care a publicat un nunfer mare depoesiI, cate-va nuvele §i diferitT articoll.

La anul 1868, a editat in Pesta un volumde Poesa originale cu un adaost de poesiI tra-duse din limba maghlard, care, la timpura fost apreciata in termeni forte favorabill decatre presa de preste Carpati'.

In aniT 1870' 71 a redactat Curierul deorganul tipografieT §i al librarieT societatel

Junimea din Ia,fi ; in acest interval a publicat§i'n Convorbirile literare mal multe critice ; earaIn anil 1872-73 a redactat jurnalul sOt pro-prit Noul Curier Roman din Ia§1.

In timpul de fa0 Badescu redactOza Trom-peta Carpatilor. Dinsul, negre§it prin contactulce a avut cu jurnalistil §i literatiT din Roma-nia, a reu§it a'§T insu§i un stil neted i corect,cu totul strain de greoTul transilvanismt.

June, inteligent i talentat , pOte so devinaun literat cu merite reale, numaT activitatea denu '1-ar lipsi. De un timpt incOce insO, pare casafer& prea mult d'acest pOcat care 'Ana 41a ucist atatea talente !...

loan Slavici. Acest june bine ta1entat s'a nits-cut la 6 Ianuarie 1848 in §iria, districtul A-raduluT, renumita fortarep,, unde at depust 17n-

sOti,

TRY,

212

gurii armele la an. 1849. Studiele gimnasialele-a flicut in Arad si Temisdra , ear' maturi-tatea séil bacalaureatul la lyceul catolic dinSatu-Mare. Devotandu-se apoi carierei juridicea percurst anul intAi de drepturi la Universi-tatea din Pesta, ear' cel-l'alti alai la Universi-tatea din Viena, panti la an. 1872, and rein-torcéndu-se in patrie , a ocupat postul de se-cretar al Consistoriului din Oradia-Mare. La a-nul 1871 I. Slavici a avut onórea de a ocupa4i postul onorific de presedinte al Comitetuluiinstituit pentru serbarea nationall de la Putna.Asta-cli dinsul ocupA postul de secretar al co-misiunei istorice, constituitA in Bucuresci, pen-tru arangiarea §i tipArirea imensei colectiunide documente istorice 1 lAsate statului romande cAtre repausatul Hurmazache.

Activitatea literarA a lui I. Slavici datézA de

pe la anul 1870, dud pentru prima órA a pu-blicat o comedie caracteristicA in «Convorbi-rile literare n 1 intitulatti : «Rata de birdika Dup6acésta a mai publicat succesivii pAnA asta-cli (MOcomedii , O. cate-va povesn §i nuvele , avénd odeosebitA dispositiune pentru acest soiil de scrieri.Cea mai insemnatA scriere a sa de pang, a-cuma este ins6 aStudiul usupra Maghlarilor*apArut in cursii de duoi an! in colónele .Con-vorbirilor literaren din Iasi , care scriere tra-déza nu puma! un talent incontestabil, dar' si oadev6rati eruditiune de critic seriosil pe tereuulistoric.

- 213 -I. Slavic! face parte din scóla ./sTóuei Di-

recliunio din Ia§I §i ca atare In ultiznii duolan! de studit a fost §i bursier al SocietiiteiaJunimea.» Peste tot Slavic! posede o limbiu§OrA, popular% , talent original §i o judecataprofundk care calitap, lmpreunate cu o inteli-gent& §i erudiOunel II mem% un loc In dm-dul literatilor nostri.

* **

IN BUCOVINA.

Teodor Racocea, s'a nIscut in Bucovina pela finele secolului XVIII. Despre acesta nu a-vem altg, sciintA de cat, cA, a fost translator ro-man la guvernul galitian din Liovü (Lemberg).De §i a scristi forte putin, totu'§i este insem-nat in literatura nóstrA, pentru ca el a insciin.tat cel intM pe la an. 1817 publicarea unei foiliterare romane sub numele Chrestomaticul ro-mtinescii, care insö din lipsa sprijinirei din parteapublicului roman , care pe atunci era amortitcu totul , a apArut numai prima bro§url abiala 1820, cu care pe cat se vede a §i incetat ,

cad altele urmatore nu se mai aflA.

Daniil Scavin, s'a nIscut in ultimul decenitial secolului XVIII in Bucovina. RemasA orfanIna din copilArie fu luat §i crescut de cAtre orudA a sa, ce se afla farmacist la LiovA (Lem-berg) in Galitia. Acolo i§1 fAcu inceputul invë-taturer, deprinclêndu-se cu farmacia pânit pe laanul 1823, dal un boer moldovon intorcen-

*

215

du. se de la Viena §1 facênd cuno§cinta cu el,vëclêndu'la cu dispositiuni poetice §i cu destulspirit, il indemna së villa, la Ia§1 pentru o ca-riera mai bung,.

Scavin parasi bncurosa téra, uncle nu ca§ti-gase de cat un schi (cad* in Liova II cliceaa Sca-vinschi), §i veni la Ia§I. Dar' ca din copilarie§1 acnm Ii urmari saracia §i lipsa, caci protec-torul sn, din cause politice parasise téra, läsandpe Scavin in voea intamplarei.

In zadar scriea el imne asupra fericirei pa-triei, sonete, ode si epitalame, cä acesteafolosiati mai nimica; se hotari dar' mai apol ase face dascal de limba nemtésca, in care sta.-ruinta nu puta reu§i din lipsa de elevi. Redusadin totala lipsa de mijlOce pana la extrem, cntote versurile ce facea, (déca ar fi trait in altitimpi, ar fi fost póte stimat), ajunse el jucti-ria multora, fiind clilar o adevèrata jucarie anaturel, caci era mai mititel de cat mic §i slabde constitutiune, ceea ce Ii decise a se descriesingur prin urmatórele versuri :

Daniil Scavin,Cel mititel la staturkPe care a vrut natura

lucra 'n miniaturi *

Trei lucruri pretnia el in viata sa : poesia, doc-toria §i mustetele sale, carl eraa de o frumu-seta rara §i prin lungimea lor fitceau un con-trast fOrte nepotrivit cu statura lul. Mania cea

nu'i

n...

Al

216

mai vatamittóre, ce o caltigase, de and fu-sese la farmacie, era ideea ce'§i Anse, a denu va lua intr'o cli doftorii trebue sè mdra.A§a in OM deminéta, dupe' ce'§1 sfir§ia toaletamustetelor, bea cate-va pahare de decoct ; dup6fil-care c6sa lua hapuri §i sera picaturi. Ace-BM manie IT scurta viata. Visitandula odata,repausatul Costache Negruti la afla in pat in-vMit din capa pana in picibre inteun plasture.Ipohondria la mune% inteuna. Chiar and erasanatosa, se credea tot bolnav. Ast-fel creclend6 nu mai lucréza medicamentele ce le luase,10, odata o dosa mare de mercuria §i demi-néta se trezi, ca'T cad mustetele se otravise.Voind C. Negruti soi adua un doctor, el re-fusi clicend, ca, nu mai vrea sO tritésca, ca vO-Ondula ómenii sO nu'i mai clia inert §i:

Etrt Daniil Scavin,Cel mititel la staturi,Uvula II each' must*i e el:liar caricatura.

El muri in etate de 32 ani, in cea mai corn-plect5, lipsa §i de jale a 1-a caclut mustetele,dupO ce luase in ultimul moment o lingua deopia, ca sa ad6rma.

Insemnatatea in literaturi a acestui scriitoreste destul de mare, considerand timpul §i cir. .cumstantele, in care a trait.

De la el ni-a rOmasa urmatórele scrieri : 1.)_Demerit , drama in 4 acte in versuri;-2.)

217

Brut li tragedie, dupe Voltaire; 3.) Ode, imne§i. sonete, destul de frumóse , dedicate la dife-rite persOne.

In tote versurile sale limba este curata ro-BAIA lucru strain Inteo epoca, dud era obi-cdul a impestri0 limba cu grecisme , slavonis-me, etc.

De §i versurile sale nu pot servi de modeldar' prin ele se, area, ca Scavin era poet, §iar fi putut face mult, (lea lipsa nu '1"-ar fi stinstigeniul seg.

Ca proba d3 versurile sale reproducem aci,urmatórele strofe din : Odd intru tntirirea fru-musefel a trel fiice ale marelui "Tatman .Roseti :

«Trel fike au nhscut fireaDintr'o vita Rosetdsca,Ce robescd tótii privireaCu frumsetä ingerdsca,Inchipuind din tustreleLuceafër, sore §i stele.),44Cea mai mare Marghiolita,Profira cea mijlocie,Cea mai mica Aglaita,Tustrele omor §i 'nvie,Cu arma ce ad din fire,Cu robitorea zimbire.4( Tustrele stint minunateTustrele blânde, dulóse,Dar' ith 1 din tote din tote,Tot una e mai frumOsä.Ca Paris clic adevërul :A Aglaite1 e mCrul !D

* **

218

Vasile lanovici, nitscut in "Cern guti cam pela anul 1808. Studiele elementare, gimnasialefilosofice §i teologice §i le-a flcut in Cernauti.§epte septrunani dupe terminarea lor facend e-samenul ca profesor pentru studiul biblic , funumit la 1836 profesor ordinar la institutulteologic din Cern1uti , unde a functionat panAla mórtea sa, 1864. Dupe infiintarea sc6lei pre-parandale de acolo, la care a contribuit f6rtemult, fa numit §1 aci ea profesor suplinitor demetodicti,, matematica §i limba roman& undefunctiona de la 1848 pana la 1859. De la1852 pana la 1860 mai fu translator romanla guvernul Orel §i pe la 1862 se alese dinpartea clerului ca deputat in dieta Bucovinenit.El a fost un barbat forte activu in viata sa pecampia literarii, avea studii profunde §inunte In specialitatea sa , intreprinclend maimulte aletorib pentru §ciint1 iii provinciele ro-mane.

El este primul, care s'a ocupat §i a tiparitla inceputul acestul secul mai inulte arti di-dactice romane pentru usul scaelor din Buco-vina. Alaturea cu Samuil Andrievici (Morariii),cu Aron Pumnul §i fratii Hurmuzache a con-tribuit la desvoltarea culturel nationale fia-carein sfera sa. De la el avem urmatórele scrieri :1.) Istorica-literarii tilcuire a cdrfilor nouluitestament, in 5 tomuri, tipar. in Cernauti (185661);-2.) GramaticT romane pentru scóleleprimare; 3.) Gramatica germano-romancl, ace-

arnit-

,

219

stea tiparite ; ear' netiparite Inca : o Gramaticitromano-germana §i alte carp de studiul biblic.

Samuil Andrievici Morariü, s'a nascut In sa-tul Ceahor langa Cernauti cam pe la anul1808-10. Studiele incepRóre §i le-a facutin Monastirea Sucevita, cele gimnasiale §i teo-logice le-a terminat in Cernauti. 1iup6 finireacursurilor teologice se hirotoni preot pentrucomuna sa Ceahor, unde functiona pang, la a-nul 1864, card fu chemat de catre episcopuldiecesel, Eugeniti Harman, la postul de predi-cator al bisericei catedrale la Cernautl deunde mai tarp fu numit §i consilier al con-sistoriului diecesei. Pentru eminentele sale Ca-MAT fu alesti din partea clerului roman Bu-covinen mai de multe ori ca deputat in dietaVrel, unde prin logicele sale discursuri atrasemai mult atentiunea poporului asupra'§i.

Din junete Inca acest demnii preot romanprin neobosita sa activitate a fost §i este nunumal apostol al bisericel, ci §i al nationalita-tei Romanilor Bucovineni.

Dintre clericii Bucovinei, Samuil AndrieviciMoraritl, a fost §i este cel mai activil i ze-losil membru pe campia literaturel romane. Els'a ocupat necurmat pe acest teren pana as-

dotand literatura n6stra cu diferite scrieri,luptand necontenit pentru drepturile §i cultura

220.roman& in acésta provincie solitari lasata invoea intamplarei.

Pe and era Inca parohd in Ceahorii a scristitipärit : 1.) Carte de citire , care se intre-

buinta ca unica carte de citire In scólele pri-mare §i satesci de acolo , facênd un servicitiimensit pentru desvoltarea junimel prin scóleleromane;-2.) Culientari bisericesci , ce se ros-tiati prin bisericele intregei diecese, Insemnateprin cuNia 1imbe §i desvoltarea moralului so-cial;-3.) Liturgia, studid prescurtat al litur-giei bisericei orthodoxe, pentru cl. IV. gimnasialä;mai MAU prelucrit §i tipari el pentru usulgimnasiului superior:-4.) Dogmatica, (dogmelereligiunei cre§tine) §i 5.) Morala creOind, pre-cum §i alte carti religióse §i instructive , princare contribui frä preget la cultura limbei §idesvoltarea simtului Romanilor Bucovineni. Nuputem trece cu vederea a aminti aci , a totel redact& §i imprima de multi anT : Calenda-rul comun roman pentru usul fid-caruia Ro-man din .Bucovina, tratand inteinsul in fia-careant despre diferite questiuni economice §1 so-dale instructive.

Astii-OI S. A. Morarid trae§ce in Cernäuti ,ajunsti In etate inaintata , dar' cu inima plindde foca pentru tot ce putem numi progresd na-tional.

--

,

221

George Hurmuzache, nAscut la anul 1818 insatul Cernauca din familia cea atitt de cunos-cutft prin ospitalitatea, potriotismul §i genero-sitatea ei. Studiele §i le WA parte in Cernauti,parte la Universitatea din Viena, unde fini cur-sul Facultatel de drept, dupe care luta apoiin serviciul Statului. Inse dupe 2 an! retAgên-du-se din serviciti., se WA cu corpii §i sufletunul din cei mai zelo§T apitrAtori al' cause! na-tionale.

In anul 1848 incepà impreunti cu fratele selAlexandru editarea jurnalului ((Bucovina», carefiind sprijinit de barbati insemnati fu unul dincele mai renumite jurnale române , prin careHurmuzache apitra tOte interesele politice , na-tionale, bisericesci §i literare cu o virtute §i in-teligentit rara, eluptând tot de pe atunci im-preunä cu alti patrioti de la guvernul Austrielautonomia Bucovinei iii recunOscerea el ca du-cat independent;dar' dupe 2 ani (1850) ab-solutismul austriac puse capet acestui jurnalliberal. Georgie Hurmuzache. se retrase pe untimpfi de pe arena politick ocupandu-se cu unzel indoit de literaturit, sprijinind'o din tote pu-terile §i conducAnd aspiratiunile junilor patriot!,format! de neuitatul profesor Pumnul pe carefamilia Hurmuzache 'lft au ajutat la obtinereacatedrei de limba romAna la lyceul din Cer-nauti, pentru infiintarea care! catedre '§i-atipug], tOte silintele. Dupe reinvierea constitutio-nalismului capitala Bucovinei '§i-au, adusü a-

222

minte de tribunul el din anul 1 848 si alesepe Georgie Hurmuzache ca deputat in dieta te-rel si membru in consiliul comunal, in care Ca-Map au luptat necontenit pentru interesele te-rel sale, castigandu'sl un nume nemuritor inistoria Romani lor.

Alaturea cu frai seI, cu Pumnal si cunobilT RomanI a contribuit mult la luminareapoporulul Bucovinén prin initiativa luate, la In-fiintarea uSocietatei pentru cultura iliteraturarOniand in Bucovina.), la care ca presedinteconduce staruintele el cu un zel neadormit, bu-curandu se de simpatia si stima compatriotilorbine simtitorT prin caracterul see de fer si Ulan-deta sa atragetóre.E1 aü scris4 mult prin di-ferite fol romane, dar' mai alesti in Elea lite-rail a acelei societall.

Alexandru Hurmuzache, dupe malca sa de-scendent din familia Movill, s'a nascut in anul1825 la CernantY, parte din téra de susilMoldovel, luta de Austria §i numita de ea apoi((Bucovina*. Clasele gimnasiale complecte le-afacut In locul natal, ear' cele juridice la Uni-versitatea din Viena. Acest eminent bitrbat de-votat cu totul cause! nationale, 'sl-a castigat flumenemuritor In istoria literature! romane parteluptand pe terenul diplomatiel cu neobosit zel

sacrificie atat materiale cat §i fisice panA in

a1t1

§i

a

,

223

ultimele momente parte prin concursul OA latOte mi§ctirile literare din partea sa ; ear' parteprin propriele sale scrierr pentru apArarea in-dependeuei natiunel §i inflorirea literaturd ro-mane din scumpa sa patrie , pe altarul areaintréga familie Hurmuzache a sacrificat tOte fruc-tele staruintelor sale.

Ca probe despre activitatea sa, care standin strinsil conexu cu sOrta Romanilor din aceaprovincie supusI, ama put&-o detalia numal candam desvolta istoria culturd acelel tOri, ca proba,clic , amintim ca el sta in fruntea luptatorilor,pentru desrobirea patrieT de sub Galitia prinrespandirea ideilor sale prin organele publice §ica deputat.

Prin concursul s6ü s'a 1nfiintat In CernAutlsocietatea pentru literatura §i cultura roman&precum §i catedra de limba roman& la lyceulde acolo.

Ideile scrierilor sale adevërat nationale sepot vedO in propriul s'ea jurnal «Bucovina»,in « _Rea societcyel pentru literatura qi culturaromeind n, in diferitI articoll prin foile romane.

El muri la anul _1871 in Neapole, cu maredauna pentru interesele §i cultura national& aBucovinel.

loan G. Sbiera, s'a nascut cam pe la anul 1836in satul Horodnicul-de-josii, tinutul RadAutilorin Bucovina. Studiele IncepaOre §i le-a facut

*

224

in Radaut1, cele lyceale in Cernaut1, ear' stu-diele juridice i filosofice le-a terminat in Viena.Dupe mantuirea studielor inturnandu-se in Ora,depuse esamen si se numi la 1862 profesor delimba roman& in clasele inferi6re ale lyceuluTdin Cernauti, cacT vechTul profesor Aron Pam-nul, fiind slab, abla putea functiona in claselesuperiOre. Dupe mórtea luT A. Pumnul (1866)remase el singur profesor la catedra de limbasi literatura romani pentru tote clasele acelul

in care post functiona cu zela i activi-tate pana. la anul 1870, dud din diferite causedemisionand, ía numit apol custocle al biblio-teed centrale a terei in CernautT, unde se aflapana in present.

Acest bun patriot contribui forte mult Ia cul-tura poporului roman si la desteptarea junimelstudi6se, (pana ce intrigele straine 'la calmarasi'la intórsera la indiferentisma ca i pe ceamai mare parte a bunilor patrioti roman! Bu-covineni). loan Sbiera lua parte forte activa lainfiintarea i regularea Societatei literare roineinedin Cernauti, la care, ca membru redacta, dupemOrtea primulul redactor Ambrosia DimitrovicT,mat mult1 an! Fóea pentru cultura i literaturaronzeinei in Bucovina pana la anu11870, dupecare apol din indiferenta i lipsa de sustinereacésta foe atat de utila inceta.

In vederea meritelor si cunoscintelor sale sealese de catre Romani! Bucovinen1 pe la 1867ca membru al Societatel academice romane din

lycet,

225

Bucuresci, la care fu §i trAmisii imprennl enAlexandru Hurmuzache.

A stain' se afla. in Cernaun, fiind numit, eaocasiunea infiintareT Universitatel (1875) de a-colo, ca profesor .suplinitor de limba §i litera-tura mining, la Facultatea filosoficA.

Activitatea sa pe cAmpia literarA nu e atAtde intinsA cu tóte acestea inse destul de in-semnate, pentru Bucovina. Prin diferitil articoli

scri§1 prin jurnale, ear' mai alesü prineel istorid, publican in _Rea literarli din Cer-nAun, merital sü, ad a atrasti prin-t/141 junimea la studiul istoriel nationale, pA-rlsit de atAta timpti §i inlbu§it de cAtre strAinT,care cAuta a paralisa tot ce e romAnescd §i apune In loc tot ce li-ar pate fi lor de folose.

Tot ce a scrisii e in prosii, conceput Intel)limbI curatA, dulce.

Paul Paicu, s'a nAsent In Stupca, un sat lAnglSucéva, in Bucovina, cam pe la anul 1836-38.Studiele incepétóre §i le-a flcut in Suceva, celelyceale in CernAun ; apoi mergend la Vien a ab -

solvi acolo cursul drepturilor pe la anul 1862.Reintorcendu-se in térA, in curend fu numit pro-fesor de limba romAnA la sada realA din Cer-nlun, de unde demisionAnd, intrA apol in lune-nune judecAtorescA la tribunalul e. r. de acolo,dupe aceea trecu la judecAtoria din Sucéva, de

15

sociali,

'9I-are

- 226 -unde din diferite cause demisionAnd, nu vroi amaT ocupa vre-o functiune intre Nemt1, trecain Moldova si stabilindu-se in , fu numitprofesor si director la gininasiul Stefan -cel-Marede acolo, in care post functionézi i asta-c11.

Pe cimpia literari insemnat prin urmAtórelepublicatiunT : 1.) A editat Epitonie historiaesaeraeA) pentru usul scólelor 2.) Tabloiiresumator de formele jlexionare ale limbd ro-mane. In ceea ce privesce gramatica limbeI ro-mane, P. Peat este unul din eel ce s'a apro-fundat ma! mult in studiul el , de si pang inpresent nu a publicat din acest studiii, de cattabloul amintit.

Pare-ni-se, cl si dinsul sufere, in ceea ceprivesce a scrie, ca multi barbati eruditTde pëcatul neertat al neg1igente1, al neactivitl-teT. Dea cerTul, ca aceste temerl së nu fig, fun-da te, did avem trebuintA de omen!, cares6 lucreze cu zel pe cAmpia nOstrA literal% inramul filologiel.

Dimitrie Petrie?), de vita boerti, nAscut camp e la anul 1838 in Bucovina. Studiele incepe"-tti re si lyceale si le-a fAcut maT mult in Cer-nAup , ear' cele superiOre la Universitatea dinViena. Inca din fragetal junetl focul poesieT ITiucAldTa inima. Scriitoril, maT alest poetiI romAnl:A lexandri, Negruti., Bolintinénu, etc., erah au-

adl

fast

;

*

227

torii sei de predilectiune. In urmA Aron Pam-nul desteptA sentimentul seg de nationalitate;

Petrin6 incepu a'si versa focul sed poetic ,

mai alesil cu ocasiunea venirel trupei teatraleromAne In Cernauti pe la 1860-61 prin ca-te-va poesii patriotice , intre care horele saleescitarit mare entusiasmU, esecutandu-se de cittreorchestra teatralit mai la tote representatiunilestagiunelor acelor an!. De atunci talentul sllpoetic se desvoltA necontenit; el isbucni cu putere.Petrinb deveni poetul favorit al junimei romanedin Bucovina. Doinele i horele sale ajunserAa fi cantecele de predilectiune atat ale claselorcu1te cat si ale poporului. S6rtea Inse nu crutape nimene In lume. Pe cand poetul nostru trAiafericit in reveriile sale petice, cruda mOrterapi pe dragAlasa sa sotie dintre cei vii. Acéstllovituri neasteptati smulse din peptul lui Pe-.trin6 cele mai durerdse accente : el scrise inmomentele sale de durere o serie de poesii, totelacrimi de iubire pentru neuitata sa sotie ,

le publicit sub numele : Florl de morment. AfarAde acestea publici el mai multe poesii prin :

_Rea societatef literare romeine din CernAutialte jurnale romane, lucrand necontenit pe cam-pia literarA. MOrtea sotiei sale 'I stinse ori-ceplAcere de viata, In cat el , deal: triesce acli ,

tritesce numal pentru viata poporului roman. Des-gustat de a mai vietui intre strAint, de care eplini sermana Bucovina, el trecii la anu11875in Moldova P; 9e asedil In Iasi, ocupand acolo

si

228

de la venirea sa panA mai Guni-cli postul dedirector al bibliotecei Statului.

Petrinb se insaml in literatura români prinurmätórele scrieri : 1.) Flori de morment,2.) Lumine 0 umbre poesii (1870), in care secuprindu si cele preculente ; 3.) Puflne cu-vinte despre coruperea Umbel romcine -in Buco-vina (1869); 4.) .Raul, poemg. (1875), de-dicatti WI V. Alexandri ; (tóte acestea tiparitein Cernituti) ; 5.) Poesii §i articoli prin di-ferite jurnale române; si 6.) Fainmsul discursii,tinut la Iasi (1875) cu ocasia inauguarel pe-destalulul statuel lui Grigorie Ghica-Voda, mortla 1777 pentru protestul contra lutirel Buco-vinei de ctitre Austria.

Limba sa este e o limbh" usórii, populari, ver-surile bune, stilul destul de corect.

Drept probi reproducem aci din volumul depoesil : Lumine qi umbre, urmätórea :

BLISTEMULDin adithca suferinta,Care fruntea ml-a plecat,Void s'aruncii in filo. lumefIra blästem neimpOcat.

Void so clic cu-a mea durereLa destinul cel barbar :(,Nu dal via ta, da"mI dar' mórte,Dar' nu rOii a§a de-amar in

uN'am cerut eii de la tineMunti de aur sat cununi ;

229

Ast-fel de comorl profaneEU le cred desertAclun1.»

a Am dorit se pAstrezu numaI0 mArgea in sinul met',S'o iubescti si'n multamireSe ador pe Dumneclel»

u0r1 si dud, ca oil si undeCeriul ml-a tot fost dusman ;Prigonit eram de venturlPe al vietel ocean.»

« i furtune furiOseM1-au sdrobit puterea meaPAn' ce am putut se du*i eU bIetul o mArgea.»

«Malt lubiam acea margicA,CAci alt bine n'a sciutlime vai I in sinul mortelAO mArgica 'ml-am perdut I»

«Am perdut cu ea d'o-datATinerete si amor ;Ah I si nime nu'mi re'nt6rcePartea mea de viitor!»

a Sunt perdut si eii acuma,Ved prea bine si simtescu,Dar' murind, in fata lumeIUn blAstem vreii se rostescd : »

a CAcI cu sórtea mea de-acumaNu pot, nu pot se me 'mpac ;Deci la ura'ml- pentru vlatAE blAstemul singur leac.»

..

230

«BlAstem dar' al vietei melekW ceast nenorocit,Ce spre-atilta red in lumeCu urgie m'a menitd)

aBlAstem Okla cea fatalkCare nape pe pAmentInime de amor pline,Spre-a le pune In morment 5)

«BlAstem legea in naturA,Ce aprinde-acel amor,Care cu operant& cresce,Avend hranA vecinic dor 1

«Blästem sertea trAdatere,Mórtea, dusman omenesc !Dar' mai tare blAstem Insa 'siViata, care o trAesct lo

«BlAstem serele, ce-odatAIn noroc m'a luminat,

i veclend apoi durerea 'ml,De pe cerifi nu a pleat.*

«BlAstem tot, ce me incinta :Paserl, codri, flori, zefir,Palm, care me hrAnesce,Aerul, carelti respirti.0

0*i In urnat, cu durereBlAstem tot, de'l bun set refi t*io'n blistemul mat de merteBlAstemat o se mor et /9

* **

231

Vasile Bur la, s'a rased In satul Opaiteni,inutul Storojinetilor, cam pe la anul 1840. Stu-

diele incepetOre (primare) §i le-a fAcut in Cer-nAuV, cele lyceale parte in Cern Auti, parte inBeiu§d (Cri§ana). Dupe facerea esamenului dematuritate intorcéndu-se in patrie, se inscrise§i urmi un an cursurile teologice in Cern 64,dupe aceea acordAndu-i-se stipendid din fondulreligionar plea pe la 1865 la Viena §i urmAacolo, apoi la Gratz pia la 1871 cursurile defilologie §i filosofie. ReinturnAndu-se inimprejurArile sociale necovenindu'i, trecu in Mol-dova §i se a§eclil in Ia§i, unde oferi mai intATfondul cunoscintelor sale la institutul academic,mai apoi fAcAnd concursd fu numit profesor delimba helenA la lyceul central de acolo , undefunctionezit §i

Inca ca student in Viena incepu a respandidin cunoscintele sale filologice, scriind prin maimulte jurnale romine.

Prima scriere, prin care '§i-a ci§tigat insem-nAtate in literatura romAnA este critica sa filo-logici, asupra gramaticei etimologice a Id T.Ciparid, publicatA in Convorbiri literare. din1a§i la anul 1871.

Afarä de acestea a mai publicat Gramaticahekna, prelucratl dupe Curtius pentru usul ly-ceelor romine.

AstA-01 scrie necontenit articoll de filologiepublicAndul in k Convorbiri literare, (14).

Tot ce a scrisd pAnA acli a scristi numaT in prosl.

Ierti ,

232

Limba, in care scrie, e curatii, stilul .bun.El face parte din scriitoriY ((Mud DirectiunI*

din Ia§1.

Vasile Bumbac , s'a nascut satal Costina,tinutul Sucevel, cam pe la anii 1840-45. Stu-diele Incep6tóre si le-a facut In Sucéva celelyceale parte In Cernautl, parte In Bla§iti (Tran-silvania), uncle primi si 'bacalaureatul (maturi-tatea).Intorcênclu-se In patrie'§1 intra din causalipsel de mijldce In seminariul teologic din Cer

unde unlit cursurile duoI anI, pregatin-du-se pentrn preotie. Dar' nu era acésta che-marea sa, cad cap6tand In urma stipendiii dinfondul religionar al Orel se duse pe la 1864la Viena spre a urma cursul de filologie §i fi-losofie, remaind acolo /Jana la anu11873, candse intórse apoi In térk Dup6 intOrcere fu nu-mit profesor la lyceul roman din Sucéva, undefunctionéza §i asta-clY.

Inca din fragetal june p. se simcia el Inch--nat spre poesie. Pe cand se afla ca student InBlasili public& mai multe poesii ocasionale prindiferite jurnale romane din Transilvania §i Un-garia ; ear' In aid!, cat a stat In Viena, a-rea talentul Oa poetic prin mal multe poesiiInsemnate publicate prin a Albinao, jurnalulroman, ce se redacta acolo. Mai alesa ths sedistinge Ica poet regulat prin poema epica .Dra-

1n

neap,

,

'sh

233

goOda.0, din care a publicat deja cite- va dincele XII canturI ; ce promite a forma poemaIntréga, i prin legenda Peatra CorbuluT,, plinade frumusete , publicata in aMea Societafdpentru -eultura qi literatura ronuinet in Buco-vina. din anul 1868.

In tOte poesiile sale rima e regulata, stilulbogat, limba curata, dulce, populara.

Ca proba de puterea versificare1 sale repro-ducem aci din cantul II al Drago§idel, versu-rile 429-527, (cuvéntarea lui Bogdan, dom-nul Mara-Muresului, dtre capitanii i osteniiseT, stand la masa si inchinand cu cupa) :

«Voinici al Orel mele, vol bucuria mea !Din ghincla maruntica, ce tOmna cade josaDe pe stejarul rege in codru 'ntunecosa,Resar puenil fragecli, ce'n dalba prima-vériiD'abla BA vad din earl* dad earba'l impresOra.Sunt mid copiil ghindel, dar' cresca necontenit,Pe 'ncet, ins6 temelnic; i cAnd a 'mbatrAnitCu timpu-al lor parinte i cauta së piceGrea incercat de vécuri, s'e nu se mai rklice :Atunci puenil 'n urma'i ca luptAtori violSpre ceria 's1 nalta fruntea i crancen fac resboiaCu-al ernel groznic vifor i viscole gerOse ;

drelele lor aspre i radacinl vênjóseII fac virtosl ca stanca, la dusmani nu se daa ;Ca vechiul lor parinte, viteji prin vécuri staa.De cOstele lor aspre fortuna se sdrobesceStejarul, nu, nu mOre ci numal se 'nnoesce.Ast-fel nemuritórea tulpina de clel marl$i de 'mparatl al Romel, ce-an fost in lume tari,Cacl lumea stapAnira,intins'a radacineDin cele septe dimburl prin terile paging ,

234

*T-a strabatut departe spre-apust §i resarit.Puenl, ca cel din ghinda stejarulul mark,Din vitele tulpinel lui Romul se ivira;Ded n'aU petit Romanil, ci numal se'nnoiri !

aUn fraged ram din cópsa poporulul, cea datLeg! marl la lumea mare, pe marl 0 pe nscat,.1Toi suntem, ce bem apa din Tissa nasipósa,*i ceT ce béa din Nistru cu malud priporfisai cel ce josfi se scalda In Istrul cel batran

§i cel ce susa prin sinul Carpatilor se tin§i pascil pulpóse turme;Ded fil at terel melePrecum stejaril lupta cu viscolele grele,Si nu vor ca se fid maI slab! de cat a! lorStramo0, care respins'aa prin cursul anilorLovirile furtunel : a§a se lupte'n lume§i stranepotil Romel pentru hotar 0 nume !A§a, feclorl de lupta, §i vol se ye luptatlVA care nume mare de marl straw:0 purtatl I

.Frumosii §i dulce este, child urmatoril arcaCu-al* lor stramo0 In fapte maret e se se'ntréca.Dar' e ruqine mare, cand urmatorii slut0 sarcina trandayä, ce-apasa-acest pament ;Aceia nu sint vredniel cand-ya se mal vorbescDespre trecut §i despre marirea stramo§dsca.Bagatl ded dar' in semi 0'n Mimi resaditlCuvintele'mi §i sfatul, fedorilor lubig !Cad hic'o clipa numal, §i césul o se bard ,

Ca se pornitl din Ora spre tinta departata.Si cerTul numal §cie, orT de ne-om maI vede§i de'mpreuna eara'§T la masa vorn pde.

.0, cad nu sum mai tener, se merg 0 ea cu vol,Se dati cu du§mani peptul pe campul de resboia!Ba, (led tronul asteI mo01 mult bantuiteNu m'ar lega cu lanturl 0 legaturl sfintite

236

Prin jurAmênt puternic, prin judimêntul meg,Ca s'o lubescd din suflet, ca'n cerid pe Dumnecled :Atunci cu voi m'a§g duce, de si sum incarcatCu seselleci de vere, qi-o viati m'am luptat.

«Ea nu, eg nu pot merge, fuse cu -vol se duceOuventul meg si gindul, si dragostea mea dulce,$i dragostea'mi ferbinte v'a bine-cuvênta,i'ti birui pe dusmani, cu care völl lupta.

Cad lupta, pentru care plecati din asta Ora,Epentru fratil vostri, e pentru-a lor hotarg,Ce slut rescumperate prin sange stramesescii,Prep scumpg si mare pentru poporul romanescu.Dec! fi-va lupta vcistrg pe drept si pe dreptate ,

$i dreptulul ajuta cerésca cleetate 1

001 CAA bucurie in suflet void simti,and o se prind de veste si cand void aucli,CA bravil mei resboinici, deprinsi in vitejieAg doborit pe dusman1 si cruda lor trufie;Din vechile hotare pe full i-aii isgonit$i sub puternic sceptru pe frati 1-au intrunit ;$i c'ag trecut Carpatil, nu ca se jefuéscAUn raiii frumosg din lume, o térg romanésel,Precum fac veneticii, ce-o prad, o store si-o sug,*i pangariti de sane roman, ca tigrit fug ;Dar' ag trecut, ca mane. de frati cu frati WO dee,Ca frati cu fratl in prejma dusmanilor se stee.In Dumnecleul nostru sell voi nAdejdea'ml pun,C'o se lucrati in rivnA si lucrul va fi bun.$i patria romang pentru-ale vóstre fapteVe va 'ndulci din sinu'l cu pane si cu lapte.Prin pascetori frumóse de campu si de poeni,Din carT se'nfrupta-adese TAtarl si Lell viclenT,GAsi-vor ale vóstre manzArT adapostire,Afla-vor boll vostri pasune si-adumbrire,$i cail 'n baecie ptin lunce vor sburda,

236

brasdele din terinl rod bun vor arunca,CácI Ora este grasa §1-avutit prin tot locul,Si dell trai ea fratiI, va 'ntrauri noro cul.Pentru norocul vostru acestä cup& beaii,

bine-cuventarea'mI din inima v'o daa !n-

Acestea ii vorbepe Bogdan, patrunsu de jeleSi desertéza cupa de mursa cu märgele.VitejiI totI se scólä i capetele lorLe'nchinä catre Domnul, Tubit d'al sea popor...»

. .

Dr. Samson Bodnärescu, nascut In Bucovinape la anul 1842-46. Studiele Incepetóre §ilyceale §i le-a facut In Ora. Dupe terminareacursurilor secundare trecii fruntariele terei §icaletori prin Moldova, unde afland o mangie-tore primire din partea fraVlor MoldovenT, sea§eclia in Ia§i. Acolo traind cip-va ani Ad' cu-noscinp cu cei mai unclip barbaci §i juni ia-§iani, de catre care invitat lua parte activa lasocietatea uJunimean , scriind §i publicand prinElea acelei societati Convorbiri literare» maimulte poesil. Pe la 1867, primind o bursa dinpartea societatei «Junimeav , se duse la Berlinspre complectarea studielor. Dupe trei ani (1870?)luind diploma de doctor In filosofie se reIntOrsela Ia§I, unde fu numit de Indata director al bi-bliotecei statului de acolo, In care post stete pan&la 1874, când, fiind Ministru de Culte §i In-structiune Publica, d. T. Maiorescu, fu decretat

. . . . . . . . . . . . . . .

- 237 -in postal de profesor de pedagogie §i directoral scOlel pedagogice Vasile Lupu* de acolo,in care calitate functionézit §i astA41.

Activitatea sa literal% datézit de pe la anul1865. El a debutat la inceput prin diferite poesiT.MaT insemnat s'att fAcut fuse prin cAte-va tra-gediT dintre care vom cita ((Rienzi°, publicatitprin Convorbirile literaren. Tot in acea foe apublicat §i maT multe aEpigrame» i alte scriertnuvelistice, prin care Watt flint cunoscut in pu-blicitate.

Ca membru al societatel .Junimean el apar-tine a.Nóztei Direefiun7» din Ia0, despre caream vorbit deja d'atAtea orT.

Simeon Florea Marian , s'a nAscut in satulibutul SuceveT in Bucovina, din *int!

plugarT pe la anul 1846. Studiele elementaresi 7 clase lyceale le-a terminat in Sucéva. Marde copil Inca se simpa el impins.A spre poesie.Pe dud studia in lyceul din Sucéva i plAcea a seocupa cu deosebire de culegerea cinturilor po-pulare : balade, doIne, deseántece , franturi deUmbel precum si de adunarea de erbarT spreformarea unui erbar cu numirea plantelor intreT limb! : romAnA , latinA i germana pentruinlesnirea studiului botaniceT. Din poesiT popu-lare publicA el cliTar in anul 1869 o colectiuneBalade romeine, (tip/trite in BotosanT sub edi-

Ili§escT,

*

238

tura lui ban V. Adrian). Dar' asemenea ocu-paOunT estra-ordinare, pe cand era Inca pe ca-lea studielor, , atrasera atentiunea profesorilorlyceulu! din Sucéva, cari erau tot! strain! §ivoind all abate de pe acéstA cale literarapersecutarA, forte mult, acusandulti cA nu e ca-pabil de nimica ba In cele din urma ca s61nimicOsca off-ce sentiment romanescü , contri-buira inrola In armata perrnanenta. Ma-rian vörsa venin de mórte v'eclêndu-se In gbia-rele inimicilor s61; dar' fiind cA cu un an ma!nainte perduse pe tatäl &a din viata flea cut-venitele pasurl legale spre a se elibera din ar-mata, ca unul, ce era cel ma! mare fiti la -ye-duva sa muma. Tot pe atuncl trAmitea el intOte partile Daciei scrierT dinteale sale sprepublicare. Jurnalele : Reforma§i TraYan din But-cure§c! publicara atat poesil de ale luT pro-prie, cat §i de cele populare : balade, dam, des-eintece, etc... In Ungaria fóea beletristica : Fa-milia din Pesta §i altele urmara, tot ast-fel.Dupe eliberarea sa definitiva din armati ye-clêndu-se nevoit de a nu '§1 putO complectastudiele lyceale in téra , se decise a pleca inalte tea spre ajungerea acestu! scoptl. A§a dupepap1 in anul 1870 se puse el pe cale §i el-letori pedestru prin Transilvania pang la Bla§itiindreptandu-se de acolo spre Befu§A In Cri§ana.Acolo remase un an terminand clasa VIII lycealA,facend §i esamenul de maturitate (bacalaureat).Inturnandu-se apol In tOrA se inscrise in anul

all

mat

239

urmitor la cursul teologic din Cerniuti pecare dupe patru an! terminindulti se sfinti preotpentru una din comunele BucovineT.

Caracterul sea blind, inima sa duTósi 'ld fa-cut% se sufere Ina din frageta'T copilirie crin-cene loviturT ale sórteT, dar' cu t6te astea elnu s'a descuragTat, ci a lucrat i lucra meretiin folosul literature! nOstre.

Mari de cele aretate mal susti avem de la elinci : Cronica Sucevei, publicati in revista li-teral% .Albina PinduluIn (1869); DoIne Hore,coleqiune de cinturi populare din Bucovinapublicate in 1874 ; Un Boman 7 in epistole,inci nepublicat ; §. a.

Acest neobosit june meriti cu tot adinsul a-tentiunea Rominilor. Mult se pOte spera de laactivitatea sa pe viitor !

Scrierile sale de pia acum stint mai totein versurT. Poesia popularti, este predilectiuneasa principaill. Multe cântece ar fi remasti uT-tate si ascunse in popor, dOci nu ar fi fost elast-fel de neobosit in adunarea si publicarealor. Regretam, dll mijlOcele materiale nu'T per-mit a le publica pe t6te a parte.

Limba in care a reclactat tot ce a scristipânll acum , e popularii, , dulce ; radicalismelelipsescti. Stilul seri e destul de bun; versuriledestul de regulate.

Ca imagine despre acestea Itisim se urmezeaci una din propriele sale poesiT

0,

:

240

UNORA LI 'St DRAGIUnora li.'sfi dragi ochi negri,

cit'sil mai farmecAtori,Altora II plac albastri,C'ar fi mai atragötori.

Dup6 vercli ear se bat unit,Spun cresfi mai placuti 111AI vii.Mie dintre toti mai tareImi plac ochii cel capril;

C'asa '86 ochil mandrel mele;Cei mai blânçtl i mai dulci ochiCe am intillnit InNu li fiA, de diochi

vIalaI

*

IN BASARABIA

loan Pralea, nascut in Basarabia in satulVolcinetul-Raze§T, tinutul Soroce, in ultima ju-mOtate a secolului al 18.El a fost un bar-bat genial. dar' tot odata i cludat in felulcu un spirit plin de artele frurnóse : poet, mu--sic, architectil, croitor, cismar i inventator delucrurf nOue ; spiritul luit tintra la universalitate;ca proba ni póte servi un alfabet , ce Meusecu cifre universale, cum sunt numera arabici,care s6 se citésca in tOte limbele in acelaVsensii;el cunoscea i limba grOca vechie. Laanul 1819 cale'tori la Petersburgii cu Episco-pul Varlaam, dud s'au imprimat acolo in ro-manesce biblia lui Samuil Clain.

Insemnat in literatura ?Astra pe la incepu-tul acestui secol prin compunerea intregel" Psal-tirl in versuri. De §1 versurile acelea nu suntprea nimerite, dupe metrica poetical §i in ceeace privesce curatia limbel, dar' all i ele cevaal lor, in consideratiunea timpulul in care atrait Pralea.

Pe la finea vietel Pralea traia in Ia§1 , re-

sea,

i6

242

trasii, nude §i muri, dupe spusa unui nepot alpe la auul 1847.

Drept exempla de versurile sale,de §i a-tilt de mult criticate,dam aci Psalmul 129 :

Din adâncurI, Dómne, strigaid care tine ,Aq1, Dómne, versul carelti scot din mine.Urechile fia.p a'my. lua aminteLa vesuitura cea cu rugiiminte ;Spre nelegIuire de veI privi, Thinme,Cine suferi-va, cd a`i mild Dónane,Pentru nume rabduli; sufletul med, Winne,A*tepta pe vorba4I : nädejdea luI Dónine,Din zorl Israilul, din zort pAnd'n nópteSe ndclejduIasci spre Domnul, ed. póte ;C521 la Domnul mild, multi% mântuire,Pe Israil scapd'Id de nelegIuire.

Alexandru Petriceicu MOH. In secolul alXVII, familia boerésca Hajddi, care poseda ni-see proprietati forte intinse in districtul Hoti-nului (in Basarabia de asth-c11), se inrudi cu oaft& familie nu cu mai putinll influenca, anume :Petriceicu.

Marele paharnic Stefan Hajdeil, fiul pArcrtla-bului de ilotin : Efrem Hajdeii §i nepotul ma-relui Vornic Gavril HlljdCu, supranumit Topa,lug in insoOre pre Ruxanda, fiica marelui lo-gofet : Todera§cu Petriceicu.

In anul 1672, fratele Ruxandei, marele clucerStefan Petricelcul a fost alesil la domnia Moldovel.

eel,

-- 243

In anul 1673, Turcii fiind in resbel cu Po-in fruntea arora se afla celebrul Joan So-

bieschi, peste putin dupe aceea ales4 rege alPoloniei, Stefan Petriceicu trecu in partea cre-§tinilor in mijlocul bAULliei de la Hotin, rani cupropria sa mânti pe seraschieral : Hussein-pasa,§i decise victoria in favórea Po Ionia

In aceeesi batälie, lupt'andu-se vitejesce con-tra Turcilor, , dclu mort pe dmpul de onórecumnatul Principelul , marele paharnic StefanIrajdn.

In Engliel, in Wolff, in incai, etc., se potciti destule detaliuri politice despre domnia mlStefan Petriceicu.

Perclend tronul din causa aliantei sale cu re-gele loan Sobieschi, el fu silit a emigra in Po-Ionia cu tOta familia, si cu mai multi boeri de-votati : Murgultesci, Turculesci, Habasesci, etc.Neavénd copii din insotirea sa cu Maria Ca-targiu, Stefan Petriceicu infii pe eel duoi nepotia! sel de sot* fiT vitézului Stefan Hajdn : Ni-colae si George, in c'at de atunci incóce fami-lia mon adause dtre numele sn pe acel dePetriceicu *).

Camera Polong acorn. lig Stefan Petricelcu§i mostenitorilor sT, aded, Hajdéilor, o pen-siune anualit ereditara de 20,000 galbenT , pe

*) Pumnul, In lecturarul s, descriind pe scurt viala luiA. P. Hajded ii numesce simplu Ales. Hajda, comiOnd oerbre. (Tom. IV, part.I, pag. 121).

ai

lona',

244

care el all priimit'o regulat, distribuind'o cu a-nalogie 'tare totl membril némului, Olga la o-cuparea Poloniel de catre RV, sub Ecaterina IL

Atuncl trala Tadeil Petriceica-Hajdeu, stra-nepotul 10* George PetriceIcu-Hajda, adeca apatra generatie de la Voda-Stefan Petriceica **) .

Evitand despotismul rusescii, el se retrase inprovinciele austriace, stadia cu distinctiune laUniversitatea de Cracovia, de unde e§i doctorIn dreptti ; intra in armata austriaca, se distinseprin bravura la luarea Belgradulul de catre ma-re§alul Laudon, §i apol la 1812 cand distric-tul Hotinulul dimpreuna cu tóta Basarabia, tre-cu sub stiipAmirea muscalésca, se intOrse in anticapatrie a strabunilor, reca§tiga prin judecata oparte din mo§iile ereditare §i se stabili pentrutot-d'a-una Iii satul Cristinescl de lAnga Hotin.

Crescut la Cracovia , el publica maI multepoesii forte frumóse in limba polona , desprecare vorbesce istoria literaturel de Bentkowski,traduse din nemtesce comediele lul Cotzebue §idin romAnesce Pravila lul Andronache Donicl;ear' in ultimil ani al vieteI sale se apucase aaduna traditianele nationale ale Romanilor dinBasarabia.

Tadeti Petriceicu Hajd'ea ava trel fii :colonel in garda imperiala rusesca, mortti acum,

**) Patrioticul testament al acestul George MAN, aflitoractual-mente In Archiva Statului din Bucuresci, se pine citi

Archiva Istoricii a Romemiei. tom. I, partea 1, pag.51.

Tadeti,

In

245

fiind in retragere ; Boleslavfi, care trgesce pan'acum la Ora, ocupandu-se cu agronomia ; In fineAlexandra, cel mai mare patriot roman §i blir-batul cel maT inv6tat din Basarabia.

Näscut la 1811, Alexandra Petriceicu-Hgjinzestrat cu o memorie miraculósa §i condusiide cgtre pgrintele sn Tadet, in etateade 10 ani vorbia elinesce §i latinesce.

El intrg forte june la Universitatea de Har-unde urmg cursurile in dreptu , studiind

tot o- data' §i botanica cu atata succesii, in catobinit priu concursii o medalie de aur pentruo disertatiune «despre viata plantelor»; de a-colo treca apoi la Universitatea din LembergIn Galitia, de aci la Universitatea din Miunchenin Bavaria, unde se allau cei mai ilustri pro-fesori a! Germaniel : Gorres, Ast, Philips, Schel-ling, etc.; in fine se intórse in Rusia §i, voinda'§i face o carierg mai independentg, se apucade advocaturg, in care ajunse a fi o celebritateatat de mare, in cat clientil de pe la capetelecele mai departate ale Rusiel veniati la Chi§i-nn spre a incredinta procesele lor Alexan-dra Häjdn.

Scrierile acestui insemnat barbat roman santpatine din (160 cause : pe de o parte perse-cutiunea guvernului rusesct, care lmpedica peBasarabiani de a se Ocupa cu istoria §i litera-tura romang, fig mlicar §i in limba ruséscA, ear'pe de altg parte profesiunea de advocat, carenu'l lasa mai neci un moment liber.

insu'§1

coot,

ha

246

Cu tOte acestea a publicat in diferite tim-purr prin diferite jurnale rusesci dintre anil1830-40 urmätOrele scriee de insemnatate ii-terar : 1.) 0 idee despre filosofie ca sciintavietei; , 2.) Ceintece nationale romline, cu noteistorice ; 3.) Duca- Vock nuveld istorici ;4.) D abij Voda, nuveld istorica ; 5.) Hancu,asemenea 6.) 0 judecatci in Se'rdeiria deOrheig, legena ; 7.) Mórtea Cazacului Ku-.nicki in Buceagd. legenda ; 8.) Despre Gri-gorie Vasava Scovorocla, unicul filosofd rusescdnational, disertatiune filosoficd ; 9.) Despreliteratii din Basarabia; etc.

Mail de acestea el a scrisd maI multe opere,remase Inca manuscripte , precum : 1.) FloraBasarabiel, romdnesce i latinesce , pe care aretinut'o la sine in mod arbitrar Societatea a-gronomica de la Odessa ; 2.) Discursul de-spre antica glorie a Moldovei , scriere pentrucare a fost f6rte malt persecutat de guvernulrusti, dar' care'ld fcu nemuritor in ochii Ro-mânilor, fiind tradusti si publicat de cdtre Co -stache Stamati in RFOea pentru minte, inimdsi literaturdn , apol osebit la 1as1 de cdtre Ba-lica, si in frantuzesce de cdtre Colson ; 3.),Faptele cele marl' ale Românilor, espuse intr'oserie de sonete, scrise en multd elegantd ; ma-scriptul rusescu autografd se atilt la bibliotecaUniversitatel din IasY.

Acum Alexandra P. Hajd'Od , ajunsd la bd.-tranete, trilesce la mosia sa Cristinesci.

a-

247 -

La anul 1867 Societatea academia romanadin Bucurescl alese de membru al sel, dar'guvernul nab, persecutandu'ld sistematic,permise a e§i din Basarabia.

El este un poliglot in OM puterea cuvêntu-luI, sciind limbele clasice, cea germana , fran-cesä, slavong antica, polona , rusesca, boemaitaliana §i spaniola.

A fost insurat in deme randurT, avOnd numaTduoi copii, din prima sa casatorie, pe Nicolae,mort in etatea de 18 ani, dupe ce studiase laacademia de pictura din St. Petersburg, §i peBogdan, acII renumitul istoric §i filolog al Ro-maniei.

Bogdan Petriceicu-Halddri , nascut la anul1836 in Hotin. Din botezfi primi numele de'fader', dupe cum se numla mo§ul §i unclilul seu,dar' la trecerea sa in Romania '§i" schimba a-cest nume diand, ca vrea se se lepede kind qide botezul ruseseic, §i adopta numele de Bogdan,istoric §i traditional in Moldova. Dreptul §iliterele le studia, ca §i tatal sefi, la Universi-tatea din Harcovti, cunoscuta in Vita Rusia prinspiritul sett revolutionar, §i unde profesorii selce mal bunI au fost : Anton Stanisiawski pen-tru enciclopedia dreptului, Alfons Walicki pen-tru literatura gréci, Alexandra Mickiewicz,fratele mareluI poet Adam Mickiewicz, pen-

'10

mei

* *

248

tru dreptul roman, etc. In timpul §ederei salela Harcova infiinta acolo o mica societate

§i scientifica, al caret membri se adunan ladinsul in tote Sambetele, §i ale area productese copiati la finele B.-carel luni intr'un volum,ce remanea... in manuscripta, cad lucrul se pe-trecea in Rusia.

El lua parte la o revolta de studenti. contracuratorulut Universitätel, Senatorul Catacatl, ungrec mat muscalit de cat muscalii ; dar' scapade urmarire prin intervenirea profesorilor.

Apol servi cat-va timpti in intervalul resbe-lulut Crimeel, in regimental de Husarl, numitcontele .Radetzki ; dar' pe de o parte v6c1éndu-se persecutat pentru independenta caracteruluiWI, ear' pe de alta parte, prev6c1ênd resultatulresbelulul, demisiona din armata (nailii dinRusia avOnd deplina facultate de a servi séiinu), se grabi ca fulgerul a pleca la Cahul inBasarabia meridionala, uncle §i gasit apolpeste cate-va ile tractatul de Paris. Ast-fel,gratie unui instinctt fericit se scutura de ju -gul rusescd §i deveni ipso facto supustiroman, nu prin irnpamêntenire, ci prin anexare.

Muscalil ins6, cunoscênduld forte bine de mainainte §i sciind neimpacatal ura contra regi-mului rusesct, an facut tot ce li-ati stat in pu-Mita pentru a pune mana pe junele patriot ;ajunge a clice, ca consulatul rusesca a cerutoficial-mente de vio patru-spre-clece or estra-

lite-rara

,

'18-a

- 249 -ditiunea ml Hajdea, sub fel de fel de pretextefalse sea fictive

Tot ce aA putut face Muscalil, a fost de alddesmosteni, ca pe tin tradator contra Rusielde drepturile sale ereditare asupra avereirinteluI §i a unchiuluI WI, care nu are copii.

Peste putin dupe trecerea sa in Moldova funumit membru I. la Tribunalul civil de la Ca-hul, unde cele mai multe procese, incepute Incasub Muscali, urmau a fi deslegate tot dupe le-gile rusesci.

La1858 fu destituit, pentru ca ar fi refusat a-gentilor lui Vogoride de a lucra, ca magistrat,In interesul acestul venetic la viitórele alegerlde domn.

Venind peste cate-vagag Aleja acolo instituitasi deveni unul din amicillul Panu.

Atunci el deschise primul sea char intitulatRomeintae, in care desvoltä principiele parti-

tulul national.Dupe alegerea lui Cuza, nu numai fu tinut

tot-d'a-una in departare de la ori-ce inaintare,ci Inca scosa treptat , demisionat sell destituitprin intrige, din modestele posturi de profesorsi de bibliotecar, de si daruise Universitatei deIal un numer de patru mu de volume !...

Inteo vreme ajunse la o miserie atat de mare,in cat mai multe lunl in sir I§1 facea pe tóta,shua portiunea sa de hrana dintr'o franzela, o

luni la Iasi , Hajdeticaimacamia de trei ,

cei mai de aprópe al

p/t-

250

bucAticA de brânz i un cArnat ! In fine, prinmijlocirea poetului Alepndri, Ministrul Odobe-scu chemA la Bucuresci, dAndul postul demembru istoric la comisiunea documentall, cucate 45 galbeni pe lunA. Peste putin insë,veni un alt Ministru i scóse pe IlAjd6d.

Democrat Forma in nikluva Oselor, sustinu lo-vitura de Stat de la 2 Maid, in carelti ripia ideeaemancipAreI tëranilor ; de indatA ins6 ce vëdtimodul abusive, in care Cuza V-atribui otere dictatoriall prin o fals4 interpretare a ar-ticolulul III din statut, se retrase cu desgustildin cariera publicismuluT si n'a mai scrisd unsingur articol politic de la 24 Maid 1864 si pAn1la 1 Februarie 1866.

In 1864 se cAsItori cu domnisOra Julia Fa-lix, RomAnc ti. de la Rosia AbruduluT, al cdreiaun frate perise la 1848 in lupta cu Maghlaril,bAténdu-se la Vintd sub stegurile luT Popa Ba-lint. Un Basarabian si o Abrudéna, cununagin Bucuresd I

Fiind forte fericit In cAsAtoria sa, inconjuratde Ingrijirile domestice cele maT gingase dinpartea sotieT sale, pe care n'ad putut s'o co-rumpA luxul i lenea, atat de ordinari in sa-lOnele de Bucuresci, Hajded incepu de atund alucra cu o seriositate i cu o activitate Intreitd,obicinuind a dice : aTot ce am produsd maTbun, o datorescd nevestel mele.»

Dupe 11 Februarie, deschidêndu-se plebisci-tul pentru alegerea luT Carol de Hohenzollern,

'la

pu-

251

HAjdefiL inscrise immele sea in registrul negativti,declarand, cti, este pentru alegerea until prin-cipe de vita latina. Revolta Roznovano-Mornzide la Ial, suscitatit prin agei4i1 Rusiei, '1ft

sili moral-mente a'§T retracta semnAtura a treTagli dupe aceea In «RomAnul. , glicend cit prii-mesce pe Hohenzollern, de vreme inse ce credeimediata venire a acestul principe necesara pen-tru consolidarea UnireT.

In curend dupe aceea partidul liberal se des-facu de alianta sa cu boeriT, pe care 'I intre-buintase numal ca un mijloc spre resturnarealul Cuza ; de aci venind la Minister Ion BrA-tianu §i incredintAndu-se cu insi'§1 ochil sel, In-teo aletorie prin tote pg4ile RomanieT, despreimensele pericole economice §i naVonale din causainmulcireT evreilor, Incepu a infrena judaismul,pronunciandu-se pe fat,1 contra acestuT elementostil, vagabond §i parasit.

Ast-fel, necl o diferinV, de principiT nu malretinea pe Hajded de a intra in slnul partitu-lul liberal, §i el o fku cu acea franchep. §isinceritate, cu care a lucrat tot-d'a-una in via-ca sa politicit.

In 1867, d'impreunti cu socia sa, Hajded M-en o ciletorie In Transilvania , visitAnd Bra so-vul, Fagarasul, Sibiul, Sebesul, Mercurea, Bel-gradul, Ajudul, Clujul, Turda, Abrudul, Rosia,in fine tOte localitiitile, undo putu studia sufe-rintele romMismulul §i a face cunoscinit cu tolfconducetoril nostri din Ardél.

252

Dupe intórcere, pe la finitul anulul fu alestideputat la camera legislativi, unde partitul li-beral are tot dreptul de a spera, cg. o so albain persona domniei sale pe unul din luptItoriicei puternici prin sciiu, prin elocintä §i. maicu sOml prin spiritul mu§cAtor, ce '10-a distinsiltot-d'a-una.

SO trecem acum la partea curat literara dinbiografia lig Bogdan Petriceicu-HtijdOd.

Este poliglot ca §i tatal-sOO sciind limbele cla-sice, limba germani, francesä, italianil, englesI,slavong anticti, rusésca, polouesa, boema, sOrbä§1

Principalele sale opere sunt : 1.) Lumina, cliarscientific §i literar, publicat in Ia§1 in 186263, trei bropre marl in 8. 2.) Studit cri-tice asupra istoriei romdne, Bucuresci , 1864 ;trei bropre. 3.) Duduca 111-icuta sé1 trddile qi trei nopti din viata unut student onuve15, satirica ; Bucuresci,1864. 4.) Aghiutd,char umoristic, politic §i literar, in prod §1 inversurl , Bucurescl, 1864. 5.) Satyrul ; cliarumoristic Bucuresci 1866. 6.) Archiva is-torith a Romania ; o publicatiune oficiala mo-numentalti, care a fost incredintatti, lui 1216jdOdchiar de la fundarea sa in 1864, cu o retri-butiune lunarä de 64 galbeni, §i care a aparutpanit acum In 3 tomuri marl in 4, din 4 vo-lume. 7.) Ion-VOdd cel cumplit, cu un por-tret, §i 10 gravure, planuri de battilil, tablourigenealogice, etc, Bucuresd, 1865.-8.) Studit a-

bulgare.

,

,

- 253 -supra Judaismului ; trei brqure, Bucuresci in1865-66. 9.) Resvan-Voclei , drama isto-rid. in 5 acte, in versuri, Bucuresci 1867; ceamai buna din t6te dramele, eke esista pana a-cum in limba romand. 10.) 0 introductiunedespre literatura poporalei in basmele romdne,adunate de I. C. Fundescu, Bucuresci 1867.11.) Toleranta religiósd in .Romdnia, (1868);12.) Traian , diar redactat impreuna cu G.Missail (1869),care schimbat apor inColumna luf Traian, redactata de dinsul sin-gur 00, la 1875 ;-13.) Istoria criticd a

cea mai interesanta scriere istorica iulimba romana, inceputa a se publica la an. 1872in fascicule, urmand pana asta-di; 14.) Poe-

(1873 );-15.) Filologia comparativd a an-belor romanice, cursd liber facut la Universi-tatea din Bucure§ci prima fascicula (1875);16.) Revista literarei qi scientifica, inceputa ase publica de la 15 Febr. 1876 , in unire cumai multi scriitori romani insemnati; etc...

Afara de acestea, Hajd'ed publica in diferitetimpuri o multime de articoli in felurite diareromâne, studii istorice, politice, polemice, poesii,nuvele, satire, etc.

Pe langti, scrierile sale tiparite, Hajde'd maipastréza in manuscript : 1.) Domnita Ruxanda,drama istorica in 5 acte , represintata cu unmare succesd in teatrul Bucurescén , la 1866.2.) Istoria dreptului constitutional al Romani-lor, dece lecture, tinute in sala Ateneulul Roman,

.Ro-milnilor,

254

In Septembre §i Noembre 1866. 3.) Istorialiteraturei romane sub Stefan cel mare , o scrierece va forma un volum mare peste 300 de pa-gine §i care se va publica.

In timpul §ederel sale in Rusia, Hajdeli scrisein limba rush, urmatórele done' opere, care re-man de asemenea in manuscript : 1.) DomnitaVoichita, o poema in trei canturi. 2.) Mi-tologia Dacilor.

Tote scrierile lui Hajdeli , publicându-se laun loc, ar putO forma veo 20 tomuri !

Acest insemnat scriitor intrece prin valóreascrierilor sale, mai alesti istorice, pentru pro-funda sa eruditiune, mai pre toti istoricil ro-mani de pana asta-di.

POna 'Astra debila nu póte schita mai pelargü activitatea acestui neobosit Roman, aces-tuT neinvinsU luptator pentru luminarea §i de§-teptarea poporului nostru. Lasanr altora ace-sta grea sarcina. Ne marginim a ar6ta numalin fine, ca limba scrierilor sale este curatastilul destul de puternic.

--

ADAOSU*)

George Lazdr, s'a nascut in Avrig , un satin Ardél langa Olt, intre Sibiia §i Fagara§1, pemo§ia camerala, ce o tinea atunci comtele sastiBruchental. Fiind Lazar luat de mic in casa a-eestui magnat Ardelén, s'a crescut cu ingrijirede catre acest nobil , carele a §ciut in multechipuri a'§1 intrebuinta averile sale. Mai tar-clia intrand ea ajutorul patronului sei in Uni-versititea de la Viena, §1-a facut en mare sporcursul invelaturelor in restimpa mai de dou'd-cleci de ani, avênd inlesnire a cultiva §ciintelein mai multe speeialitati, s'a dat mai pe urmäeu din adinsul spre invOtatura teologiei , fiindmenit s6 fia maul dintre candidata de Episcoproman al ArdOlului , pentru biserica romanadrept credinciOsa.

hue' Episcop se alese Vasile Moga, ma, La-zEr se sfinti archidiacon al Episcopiel , §i serindui inv6tator al tinerilor candidati la preo-tie. Dar intamplandu-se Ore care neintelegerilitre Episcop §i. Lazar, acesta merse la Brapvtide uude ca invelator al copiilor logofeteset

*) Acektia din erOre nu s'aii trecut la locul cuvenit.

256

Barcanésca trecñ cu acésta cucóna in Roma-nia. Aid in restimpfi maT mult de un an se o-cupa el cu ingineria. Prin acésta s'a facut cunos-cut banului Const. Macau, pe atund logofe'tde Ora de susti.

Acest boer avea judecata sanatósa firésca ;era un tip de vechiul boerismU al Orel, unuldin acela pe care nu'i stricase Inca moda aceluivéc, adeca moda de a nu fi Roman. Vorbirile celedese ale luT Lazar despre romanismii aflara inbanul Balacónu un aparator ferbinte. Din no-rocire acest boer se afla d'impreuna cu gine-rele sel Efor al scOlelor t'ereT, ce pe atuncTtote erau grecesd. Lazar insufla in inima ace-stuT Roman incredintarea, ca §ciintele se potinveta §i in limba romana. Eforia scOlelor fad'proiect (anafora) catre Domnitorul de atunci :Caragea, prin carele cerca së se infiinteze la St.Sava o scOla romana , in care sO se propunaciintele romane,ce. Cuvintele aceste de sail*

in limba nationala romana se parura Domnito-ruluT cu totul nótfe §i cu neputinta de a seinfiinta. Cu tote acestea pentru curiositatea In-crului porunci a se aduna divan, spre a se chip-zui, Gel limba romana este in stare de a res-pica, deslu§i §i. desvolta folósele §ciintelor. La,acest divan a fost chTemat Veniamin, ce atundera in scóla grecésca de la Magurénu, intaTulprofesor de matematica §i. de filosofie; d'impreu .na a fost chTemat §i Lazar.

In deprt se nevoTa bietul Roman 1 BO arete

- 237 -§i se demonstre, c termini! sciintelor i mkes-triilor sunt necunoscuti la ori,.care om §i laori-care natiune, pang, ce nu cultivk sciintele§i mh'estriile ; in desert spunea, ck limba gre-céscit a poporalui din isvorul, de uncle a pks-trat a clice filos (lubitor) si sofia (intelepciune),de acolo 'Ate cu tot dreptul sO click si filoso-fie (Tubirea intelepciunei) ; i asemenea i Ro-mknul de unde a pastrat lucit, de acolo pOtese click §i perluced, §i de uncle are vorba opk-cit, pdte s'e click si opac ; in desert se nevoiaRomanul Lear se arete, c omul in generaleste' primitor de ideT, si ca ideile prin invoiresett imprumutare 1§1 pot capeta un nume Ore-care, si printeinsul se fac cunoscute omului ,seri acest nume se face cunoscut prin doben-direa ideei ce infácisea.; in desert, ad' in tOteacestea repeta din cand in când profesorul grecVeniamin, ca Un oracul : «nu va fi."

S'a spart divanul : dar' Lazar nu s'a despe-rat ; el a indemnat pe banul 135,11cOnu se cellde la guvernii, ca se deschia o scO1 roma--nésck pentru invetktura ingineriel si pentru pre-gAtirea candidatilor la preotie. Veniturile scd-lelor era pe dune! o parte mica' a mosiilor mo-nästire§ci, Glavaciocul (cam pank la 3800 le!nuol pe an), ear' cea mai mare parte din con-tributiunea preotilor. Temeinl, cu carele se ce-rea, ca si preotimea se se impartasesca din fo-lOsele banilor, cu care sprijinia ea scOlele, era

I 7

258

cam tare si dreptatea striga pentru acestl con-tribuabili bisericescY.

In urma se puse la cale, ca se se inflintezeo scóla romana hi ruinele St. Sava ; se scOsefaurariile din zidarie, unde se afla acum mu-seul national si biblioteca. Lazar se numi inve-tator de teologie §i de inginerie, §i inceit am-bele aste cursurY in luna August 1818. Aveaveo cati-va elevi incepetori, care se pregAtiatila preotie, pe oare i inveta catechismul §i ser-vide bisericescti, §i vr'o cati-va elevi incepetori,venitI din scólele din Colta §i din St. George.Acestla abia sae" a silabi, si Lazar traulanegre§it s &a en ei la campil cu masa de in-.ginerY i cu astrolobul, ca se redice carte detriunghiur! ; trebula se le sptila, c tustrele un-ghlurile unul triunghili sunt de o potriva uneIjumatati de cercg, ca unghinrile alterne §i hn-protivitOre la verf stint de o potriva. Se fi in -drasnit numai a nul luveta de odata de al-de-astea §i a nut! pune se caute cu un ochitiinchisit prin crepatura dioptrei, aretand ea copiiitrebuescii pregatiti spre acésta cu alte inveta-turi : cad numaT de cat l'ar fi botezat , dupecum H. si botezase, de §arlatan , it nu §cie sSinvete ingineria. ranginerie voim noi, ductile !se ne mesóre brteo mosiile, §i de inginerie a-puca-te se'l invetT, ca socotéla invéta ei in totebacaniile." Se batea Lazar cu pumnil in pept

redica matiele la cerit. strigand : oDdsmneti

259

pana cand anii blastemului IP. Acestea erati cu-rat vorbele lui in (Vele de mMmire.

Mal in tOmnä in acela'§T an parasi Carageaseaunul domniel. Veniamin, profesorul grec, sedestera prin hotarirea guvernului timpural sdaa locotenentei domnesci , pentru un cui'ênt, cefacuse cu un an mai naiute la lumorméntareabanului Coast. Filipescu. Clasele grecesci de fi--losofie §1 de matematica se sparse* devil ince-put% a deosebi , ca alta este limba helenti, §ialta sunt sciintele, care se pot invela in orl-celimba. La Veniamin trecuse aritmetica, o partedin geometrie §1 dte-va capete din filosofie.Lipsa until profesor de a'I conduce pang, incal:At cu lncrul inceput, curiositatea de a veddpractica la dte-va priucipie din matematicateoreticti, ce luase , acea practid, cu care selupta bietul Lazar sé fad din nisce bucheri,ingineri din cap pana in picióre de poruncélkacestea §i alte imprejurari trase in St. Savape totl elevii din clasele d'intM ale scólei gre-cesci, in capul carora era Joan Pandeli, carelea repausat la Paris, Nanesci, Cernovodeni, 0-re'sci, Darvari, Merkesci, Stefanopoli, Tomesci,Crasnari, MMinesci , Paladi , Mainesci §1 MO!,umplura bancile clasei de inginerie. Se bucuraLazar, dud vedea pe Pandeli cu creta in mamafadnd pe tabla espuneri matematice.

Tocania creta pe tablk maim mergea Tute ,facénd deosebite formule, dar' gura se ingana,pentru ea in clipa aceea se lupta WO' fad

260

nisce vorbe, ate pot veni in gura until elev,ce abia a inceput sciinta, §i voesce s6 se res-pice In alta limba, ear' nu in ceea ce a in-Mat.

Indata incept]. Lazar a traduce cursul de ma-tematica al lui Volf,, si cel de fliosofle al WYCant. In restimpti de un an ajunse elevil de-parte ; pe mo§iile RomAniel incepura a fluturafiamurile noilor ingineri ; incepura a se tragede mama RomAnasilor triunghiuri intelese. Erao bucurie, sè véda ciue-va copii , unii indrep-tând linia cu mamil, scotind palaria si facéndsemn, strigAncl : la drépta ! la stanga! altil in-drept&nd si scuturand lantul , ce serpuia prinearba ; MOT aseiliand si niveland masa, se tra-geati Hail', se fiiceafi triunghiuri, din triunghirtin triunghiti se incheia planul ; compasul in-cepea a pasi pe charta §i spunea stAnjenii deIa o mosie pAna la alta ; lantul fzhea incercarea, i satenii, ce erati de servicii, incepeati a'sida c6te si a sopti , ca dracul din sticluta IIface sé ghicésca (asa li se parea lor acul mag-netic, celti vedeati jucand.) Bietul Lazar isi a-prindea pipa si petrecêndu'si mina asupra pep-tului, i e inunda fata de lacrimi de bucurie.

N'a trecut rnult si la mosiile de m6surat6renu mai era trebuinta de fiinta de fata a pro-fesorului. Cate-un elev, duo)", imphinlail serviciulcu -cea mai mare scumpRate. Epitropii de lamonastiri, egumenii venlaU cu multumire la e-levii din St. Sava , ca sé Ii scOta copii din

- 261 -chartele (mapele) mosiilor montistiresci, pentruc. acesti elevl lucraa eftin , din dOne cause :luta, pentru ca ere' baet1 §i a dOua pentruca erati RomânT ; apol, sci, lucrul rominescii nuera a§a scumpii. MO tot miram inteo di de spi-ritul meil,--dice Heliade, care descrie viata luiLazar, and epitropului din Colta I-am fa-cut trei copii de charte , pentru care am pu-tut sO Tau sese ruble. Mi se parea cli l'am in-plat, mi se parea, a de mi-ar incapea pe minachtl-va Omenl a§a de simpli, care sO nu scie decite parale pot 0' mérga vapsele la o charta,ea m'asil face in scurt timpa un om cu capita-lasul meti, care sO tréca si peste o suta de lei(piastri).

Elevil detera probe invederate de capacita-tea §i .de zelul profesorului sOil. Eforia scOle-lor Incepii a se gindi , ca sO ImultOsca cate-drele rominesci, i spre acésta sO tramita catl-va tineri in Europa apusena pentru InvOtatura.

Se alese : parintele Efrosin Poteca, loan Pan-deli, Simeon Marcovici si Constantin Moroiii.Ea dupO cum venisem in urma,clice Heliade,remaseIil §i acum pe din afarli tocma pe timpulmesa Ear maI apol mi se mar multumi ambitiu-nea, and afleil, cli pe mine mO alese de tare §imare profesor ajutator lnl Lazar de aritmetica §igeometrie cu plata de o suta lel pe luna si andvOcluit, cli pe fia-care lung, o sO am cite un ca-pital, ce'JnI Inchipulam fac, in§elind laepitropI cu facerea chartelor.

,

sé

262

Pe 16,ngl acésta a moT a§ecliat Eforia 2 ca-tedre in scOla roranesca : una de limb, latinl§i alta de cea francesa ; pentru anitindOue senumi profesor Erdeli. Acesta '§1 incepft propu-Herne §i traduse indata iu limba romina pesgircitul de Moliere §i pe Pompeiu de Cor-neille, pentru tineriT, ce se intreceaii se faca§i el teatru rominescii, In timpii ce GreciT fa-ceaa pe al Ion Lazar trecit cu filosofia la me-tafisica §i fiind ca avea §i alt object, adeca tri-gonometria , clasa de cugetament (logica) re-name vacanta. Ca se indestuleze §i pe alt1 ti-

ce erati pregatip spre ascultarea logiceT,fu insarcinat §1 cu cursul acesta tot Erdeli, §iel incepu logica luT Condiliac.

Acésta fu o ispita lui Lazar, el nu putea su-feri, se nu veda urmatit sistema recunoscut1 deel; simpa §i cunoscea amestecul §i incurcatura,ce ar fi urmat neaperat in invetatura; deci sevedea nevoit orl se schimbe el pe Cant al set,ori Erdeli pe Condiliac, cu tote ea, ce e drept,el dorla ca Condiliac se remiia josil pe lingitCant. Lazar cu tote ca cunoscea bine limbafrancesa , cu tOte cit traise intre Francesi intimpul Wand lui Napoleon I, pe care '111

d'impreuna cu Francesii liii, §1 vorbia adesede din§iT ; totu'§I licea, cii filosofia francesa tre-bue se remina pe josti inaiutea celei germane,§i prin urmare pe Condiliac cu t6te descope-riniele lui nu'lii avea de ce-va lucru mare §i in-semnat in filosofia véculuT. Elevii ccl nuol nu

Ia-bla

263

'ad facut tag, mare cu acea logica; ea a avutfuse folOsele sale Insemnate pentru eleviI celvechi, care mergeaii se asculte de curiositateca auclitorl liberi, cad acestia Incepura. pe deo parte a alatura In spiritul lor aceste dóuesisteme, §i tragend Ore-care adeverurl din coca-pararea ideilor alergara numal de cat ca au-

itor liberi, §i In clasele grecesci, ce se des-chise atunci sub profesorul Vardalah. Acestape Mg& lectura, §i esplicarea poetilor greci ,

propunea §i un curst de retorica §i unul de ideo-logie dupe Trasi.

Profesorul Iatropol Inca propuse mal naintecursul de ideologie §i de matematica, dupe La-croa. Profesorul Canela incepuse cursul de ma-tematia al lul FranchIor, §i un cursg de istorianationala ; profesorul Ghenadie, pe langa espli-carea oratorilor greci propunea §i un cursade istoria universall.

Trel filosofi se audIail in anii aceIa pe ca-tedrele Bucurescilor. Cant, Condiliac §i Trasi ,

§i trei matematici : Volf, Lacroa, §i Franchior.Clasa de retorica §i de literatura avea peste 50de elevl. Scólele cu a deverat nu ere"' natio-nale romine, Inse drepta judecata, a filosofilorgrecl de atuncI ajunse cosmopolita. Filosofia In-fratise pe eleviI greci cu RomaniT, perend Gre-cif rugina pedantismului vechiu , §i cunoscendprin filosofie folosul sciintelor Invetate la oil-ce natiune in limba el nationala. Farmecul fru-musetel grecesci vechie i fanatismul delimbel

264

pAnd atunci al Grecilor incepil a dispdré ea in-cetul §i a da loc adev6rulul filosofic. Profe-soli! spunead in scOld public, cd, eleviIgreci tre-bue s flu. recunoseetorI trer, care cu chel-tuéla sa tine profesorl gre cultivarea lor §iRomaniI trebue s fid blanch' i demni de acelsentiment, care'i mi§cr a'§I intocmi ni§ce ase-menea a§eclidminte, adecd demni de sentimentalospitalitdteI §1 al generositateT.

Lazar a fost profesor in St. Sava 4 anY cumare zel. El, functiunea sa profesorall nu §i-asocotit'o neci odata ca mijloc de vietuire §i dechiverniséld, ci ca o chemare §i misiune. Aveaveo 20 de elevi ordinarT, Insë dud tinea pre-legerT de filosofie, gemea sala de auclitorI , incapul chrora era Alexandra Tel. TOto, destoi-nicia avea acest bdrbat, eat de mull facetorde bine Romanilor. are cd, era inteadinsd pre-ursit, ca s6 deschidd un drum de regeneratiune.

Dar' d'abia incepuse a resufla natiunea desub jugul strainilor §i eaci ca invidia inimicu-liii persecutd de mórte. Scóla lul Lazdr de-veni tinta glinelor buY, inimicii elute). s'e -bu§éscd, patrioticul &Ant ce natiunea '§I luase.

La incnrsiunea barbarilor in pdmentul roma.-nescd , In urma evenimentelor resbelice de la1821, eleviI luI Lazdr ve'clurd, cu durere sagalor inchisd §i pre inveltitoral lor alungat de laaltarul templulul ce el deservia pentru hurnina-rea poporului roman.

Mecenatil patriot)", care patronad silintele luT

o

na

- 265 -Lazar in tendintele -sale pentru desvoltarea ro-mânismulul pusera pept de aperare. Darn. pu-terile lit! Lazar se sleisera, greutatea suferin-telor sale 'lii obosise, curagTul seii slabise, sicaracterul sefi se intunecase; cafend in finelninfirmitate, fit nevoit invetatul barbat, a päräsiBucurescii. Und se sui pre carul ce avea seliltransporte din curtea sae! St. Sava, ca selfldud, la pa'rintii sel in Transilvania , Lazar seredid. in piciOre si inaltându's! ochil la ceriii,fact' in acere cu bratele sale semnul crucel,in cele patru parti ale orizontelui , apoT deteordine caräusului de purcedere. Atuncl prorup-sera suspinele de durere ale vechilor sei elevi,ce venisera Wilt petréca, earn cordialul seii a-mic Heliade esclama doleanta din scriptura : «In-tru ale sale a venit qi ca sei nu'lii-afi primito)

Reintorsii in fine la satul Avrig, unde fusesenäscut , Lazar duse cu sine dorul de fericireaRomanilor,, si mai vietui cat-va in suvenireafrumóselor sale fapte nationale ; dara sdrobit infine de restrlstea, care! turburase destinul , is!termina viata in bratele consangenilor sel , laanul 1823, in etate de 44 ani.

Multi ani trecusera, si abia se mai putea citiinscriptiunea de pre crucea, care se pusese premormentul lull Lazar,, clInd unul din cel maide merit, a sei discipuli, Comitele Carol Roseti,care in caletoriele, ce facea de multi. anT prindiferite locurl in interest' hygienic, venind si instatele Austrid, simti impulsul uml sacre da-

266

tiara, d'a nu esi din statul unde zaceati remasiteleluT Lazar, fail a face un peregrinagiti anumepentru mormêntul fostului sëti profesor la bi-serica roman& de la Avrig.

Aci demnul discipul , miscat de gratitudinepentru luminele de care se impartasise in sc6laluT Lazar, re'dica in memoria acelul geniti crea-tor, un frumosit monument de marmot% pe caretranscrisese de pe cruce inscriptiunea epitafickce Lazar insu'sli dictase, and zacea pe patul deultima durere :

viETEriTORETLE!Fyra PuTIN SI CITESCE,

APOI TE GINDESCELA TRISTA OMULIII StRTE,

NEPREGETATORE1 MoRTE.CE ESCI ASTI-DI Et AM POST,ABTA 9'0 SCII DE ROST.CE BUNT Et ACHIM, VEI PI,HIND CRAWL 41 VA VENI.

In josul acestor liniT, a adausA gratul s'eli

scolar urmatorul distichti :

PRECUM CHRISTOS PRE LAZIR DIN MONTI A INVIAT,Apt. TIT ROMANIA DIN SOME A21 DETEPTIT.

POte cine-va s6 véda energia si hotarirealuT din cuvêntul urmator, ce'lu a compusti la in-scaunarea metropolitului RomanieT, Dionisie. PA-O, atunci statuse pe scaunul metropoliel me-tropoliti greci. In clilele Domnitorului Sutu s'arestatornicit metropolia romanésca. P6te ori-cinesocoti, call era hotarirea acestuT barbat, dudsub domnie straina §i sub un guvern , ca cel

267

de atunci , a avut curaglul a tosti un ast-felde cuvént. Nu era asia lesne a caracterisa ei-ne- va pe acel timpt : ce va sè clicA fanariot; elInsë vorbind de Roman! ID acest cuvênt, clic", :*bine gAtiti spre slujba vrajmasuld omenire,rApitorul case! pArintescl.*

Eta acel cuvént de Insemnatate :

Prea sdnte pttrinte,Prea bine este lumet cunoscuta slava si marirea

Ronianilor stramosilor nostri, apoI In cat este pen-tru stralucirea sciintelor si a maestriel lor In vre-mea acelora, sunt marturie invederata 1110'0 stalpilpodulul mareluI Traian din albia DunareI, precumsi temeliele turnuluI SeverinuluI, care pan& asta-chse Mid in fapta, si care in chipii de hrisove nemin-cinóse invederat märturisescil, desteptandu-ne a urniasi nol stramosilor nostri, ca necurmat WI prosla-vésca semintia prea inaltulul sceptru imp6ratescu ,si santul sn foe ce arde pe jertfelnic WI prefacaslava in marire, eara nu in perire si stingere. Dailore cand s'ar redica duhul din Orem acelora si arprivi peste stranepotil mareluI Cesare, slavituluIAurelia si al inaltuluI Traian, ore In cliva de asta-clImaI cunOsce-l-ar? Negresit 'I-ar cants In palaturile celemarl imp6ratescl, si 'I-ar afla in vizuinele si borde-ele acele mal próste si incenusate, 'I-ar cauta Inscaunul puterei, si 'I-ar afla amaritl sub jugul pros-timel, 'I-ar cauta proslavitl si luminatl, si cum 'I-arafla ? ruptl, gol, amaritl si asemanatI dobitOcelor,de tot cachitl In prapastie, bine gatitl spre slujbayrajmasflor.. omenirel, rapitorilor easel parintescI.Ajunga lacrimele patriel, ajunga jugul robiel, vremeeste mum së se redice din terêna sementiele caclutesi sesl afle drOpta isbavire. Aducerea aminte demArirea stramo§deca cere mintuire cAclutilor sël sta...

268

nepoti, i indltarea prea Santiei Tale este inasi vin-decerea ranelor némului nostru. Acésta nu este decat o pronid dumnezeOsca, care facendu-i-se mai peurmö. mild si de acest ném edclut, ad rupt aid bld-stemul. lui , i prin redicarea dreptei prea SantielTale va se pund acum stavild intunericimel.

Drept aceea obscea cu multumire glAsuesce : bla-goslovitd fib, redicarea in scaun, ca i urmAtori-lor spre pildit, in vécurl bine cuvéntata fid o-carmuirea i pastorésca carp, a prea Santiei Tale.Inverclésca toiagul lui Aaron, ca se fid oglinda deintelepciune pdstoréscd nepotilor i stränepotilor no-stri, so ti'ld inoescd faluica , si noi stranepotii lulRomul i fii duhovnicesci ai prea Santiel Tale,bine-cuventdm scaunul, pre care te-ad indltat proniacelui prea 'nalt, ca se ni fii ni5u6 parinte i poi/6-tuitor, ip bine-cuvêntdm toiagul pdstoriei, ca SO nifil miuO spre vecinica laucla i mangaere, cd vorfi cu noi ostenelele in zadar, pentru cd sciintele cesub oarmuirea prea Santiei Tale ad a se intemelain palatul bogatului ca i in coliba sOracului dupOmai multe sute i mii de anI, vor marturi intelep-dunea pastoriei prea Santiel Tale.

Cala, prea saute parinte, pre poteca care cu bratdvoInicescd i cu duli romanescd, spre mat mare mi-rare a némuluI o at deschisd. Intiude lard sfiOldpasul spre descoperirea brasdei strdmoesd. Aid fricanu mai are loc, sfiela zace mórtd la pamênt, Pronialucrézd i noi top cu bucurie Ip urmarn.

Vasile Fabian Bobii, s'a nascut in satul Ru§irBarg/11191 in Ardeal, 1ntre ormul Bistrita i in-tre marginile Bucovina, la 31 Decembre 1795.

lul ad fost Petra Mu], caporal in al II

sellsell

fp

PdrinciI

nu'll

si

269

regiment roman mdrginean §i Anisia Bobii deMandsturul-CapMnocului. TOder BOJO, parohuldin satul militdrescO Maer, bunul lui Vasile Fa-bian Bobii de pe mamd, adoptd pe Vasile la bo-tezii de fig al seo, ddruindu'i o parte de mo§ie,cu conditie ca WO' pardséscd pronumele pdrin-tescd, §i s'e priméscd numele Bobii. In e-tate de 10 aril, la auul 1805, fu dat de cdtreadoptivul see pdrinte TOder Bail, la scOla ro-inand din satul Maer ; ear' dupe 2 ma, la 1807,Ia trdmisii de catre acela'§i la scOla germandmilitdrésed din NasCud ; apoi la 1810 merse lacursul gimnasial in Bla§iO.

Esceland el aid intre toti conscolaril sCIatat cu purtarea cuviinciósa cat §i cu indltimeamintii §i putem clice cu geniul intru InvetAturi,capdtd prin unchiul sCit Ioan Bob , Episcopulunit din Bla§iii, o fundlciune in convictul no-bililor din Clujii , uncle ca devil al acelui con-

invOtb: cursul sciintelor filosofice §i juri-dic; fiind tot-d'a-una tot fruntea conscolarilorsCI. Ins6 In anul de pe urmd al cursului ju-ridic 1 fiind osindit la o pedépsd asprd pentruo vind, ce i se imputa , n'a voit so se supundpedepsei dictate, ci a preferit mai bine a pa-rasi §i convictil §i fundlciune §i academie.

Dar' prin acdsta se veOu de-o-datti lipsit de-tote mijlOcele spre absolvirea cursului juridic :-de aid ii veni inceputul necazurilor.

Din Clujii merse in Ungaria la Oradia-Mare,parte ca sC absolveze in academia de acolo cur-,

Elul,

vied'

- 270 -sul juridic , nemantuit deplin in Clap , ear'parte cu speranta, ca va capata de la -sciatulMecenate roman , Episcopal roman de acolo ,Samuil Vulcan, ajutor ca se pita nierge la Vienase invece cursul legilor militare, cu scopti de ase face auditor in regimental II roman margi-nen, unde era nascut ; lase' ned aid nu'§I putuImplini dorints. De aceea se reintOrse la localnascereT , 0 cerca se fia primit in cancelariaauditoriatulul din Naseud ca practicant ; inseIn de§ert, cad' neavênd patront , pre tot localII ere' u§ele Incuiate.

In ast-fel de strimtorari se vedu nevoit se met.-gti. la unchiul sea , la Episcopal din Bla§ia , IoanBobil 0 selti róge WI dea vre-un servicia la mo-§iile episcopescl dar' unchiul sea 11 refusa tote,-parte pentru ca el nu voi se intre in stareapreotesca, precum era dorinta EpiscopuluI, parteca unchlal sea era tot mâniosti pe dinsul pentrupurtarea 10' din Cluja.

In aceste Imprejurari apastare, lipsit de tOtemijlócele viecel, 10 schimba pronumele Bobil InFabian, care tot atata insemnéza, cad bobul sedice latinesce faba. AccOsta o facu din doue cause :I. pentru ca sub acest name noa se scape demilitarie, cad regimental , in care era nascut,Il chema sub arme ; §i ce era maT mult, ar fitrebuit se intre ca osta§ti gregar sea ordinar, ,pang, '1-ar fi venit randul §i norocul, se pOtanainta la rangul de ofiOr ; inse mintea lui eraInzestrata cu frum6sele Bch* 0 inima Id cu

271

mult maI poieita, de cat ca se mai servésca caosta§d ordinar, §i lui ii placea a servi subblandele arme ale Minervei, de cat sub crudul§i singerosul coifd al lui Marte; II. pentru castralucitul nume Bobii II era iu acele impreju-rari triste numai spre greutate. Pe Lana aceeael voia se traésca cat s'ar puté maT nesciut.

, Câud ajunse greutatile lui la cea mai naltaculme §i nu mai afla alt mijloc de iiIetuire dupedorinta sa §i amesurat nobilelor sale plecari ,de cat WO parasésca patria §i pre top euno-sCUtii si cei lubiti .§i se mérga intealta térasub tin nume strain §i se se lase cu totul invoea sórtei, in cotro 11 vor duce valurile neno-rocirei, atunci se ivi provedinta cea dumneze-ésca in OM marirea §i puterea sa, §i LU lasa

ca acésta lumina se se ascunda sub pat, cifacea se se pue pe masa, ea se lumineze celordin intunereco.

Metropolitul Moldovei , Veniamin Costacheindata dâpë primirea notei sale archipastoresci,infiinta in an. 1 804 un seminar in monastireaSocola de langa Ia§i, in care acel ce voiat ainga in starea preotid, inveta in limba romána :istoria, aritmetica , geografia §i geologia. Inseacest seminar, precum se crede, pentru resboiul,ce a erupt curénd dupe aceea intre Rusia §iTurcia, séd póte §i din alte cause, a seaclut a§ade tare , cat pe la 1820 mai avea numal unMet profesor; carele inve0 tinerimea limba ro-maul dupe gramatica lui Tempea. Dar' cu cat

- -

,

- 272 -scApItase mai mult acest seminar, carat natio-nal, cu atata. se 'naintase mai tare scala gre-c6scd, ce se afla chiar in Ia§i, in capitala Ore,care singard mistuia tOte veniturile sc6lelor na-tionale romane din acest principat, pentru ca,domnitorul era grec din Fanar §i pentru Ro-manul Moldavii §i limba lul nu remäsese altanimica de cat acea cer§itd gratie, ca pe langdscOla grecéscd s6 se pOtd inv6ta §i romanesce :matematica teoretica cu aplicatiune la geodesiesi architectura.

Astd, inapoere, scddere §i mic§orare a semi-nariulul roman din Socola a rni§cat din nod inimaprea bunului pdrinte Veniamin metropolitul, deaceea in anul 1820 a luat langd sine ca sin-epitrop pe Mihaiü Sturza §i a pusil la cale, cain acel seminar sd se invete pe land grama-tica limbei romane §i gramatica limbei latine,ca a limbel romane sträbune fail a dire%cunoscintd, deplind anevoe se i3Ote indrepta §iinavuti limba romand; asemenea së se inveteretorica §i poetica latind ca nisce sciinte , incare se aflti, ideile cele mai frum6se §i mai o-riginale ; §i in aceea'§i mësurd së se invete fi-losofia, ca singura sciinta lumindtOre de minte,§i filologia, adecd comparatiunea limbei romanecu latina, i deducerea séd formarea cuvintelorromane, singurul isvor nesecabil al boggiei

romane. Acesta era un plan, dup6 impreju-rdrile de atunci, nimerit §i chibzuit f6rte bine.Spre inffintarea acestui plan fu tramisd in vera

In:a-bet

273

anului 1820 George Asachi, ca indemnator laace1a'§1 din partea Epitropiel scaelor, cu seri-sort in Ardél, la comtele Gabril Banfi, gayer-natorul Ore de atunci, ca s6 dea voe a sc6tedin Ardél duoi séa trei tined romani, care arfi in stare a purta serviciele de profesori pen-tru sciintele insemnate mai susii.

Comte le Banfi incuviinta cererea facuta. Cuacésta pled, G. Asachi de la Cluja, local gu-vernului ardel6u, la Blasia, cu speranta a inacademia Blasiang, va afla tineri destul de pre-gtitiçi profesurile noulai seminar din So-cola. Ned ca s'a inselat.

La Blasia film G. Asachi invala cu IoanCostea, së mérga la Socola, ca profesor de re-torica §i poetica ; I. Magi ca profesor de lim-ba latina, i impreuna.cu acestia se invoi §i enV. Fabian Bobii, sé mérga in Moldova. Cu a-cesti 3 tineri merse G. Asachi la Brasovii, undefacu cunoscinta cu renumitul barbat roman VasilePopt, cu carele se invoi sub conditiuni sigure,sé mérga ca profesor de filosofie si de filologiaromana.

Pe la inceputul lui Noembre se intórse G.Asachi insolit de acesti 4 tined' in Moldova.

Costea si Manfi mersera la Socola la po-sturile lor de profesori, ear Fabian remase inIai pe langti G. Asachi.

Nevoii4a neobosita a acestor profesori zelo§Y,mintea cea agera a tinerimei romine moldave§i istetimea ei, promiteaa un spor frumosii pen-

i8

pentru

Popt,

274 --

tru cele viit6re. Si in adevèr, aste muse, de§i loculati la camp §1 in casute micute, thnd-ea in capitala strabund, roman& 14, se resfa-i.ati cele grecesci, erad so pregatésca cel maifrumosti drum spre suirea la Parnasul roman,déca acea nefericita revoluliune, care se ivi in22 Februarie 1821, ca o sageta din ascuusti,nu le-ar fi alungat din dulcea lor odihna. Cuivirea revolOunei se curia de o-data tot cur-sul invOtaturilor. Tinerimei scolastice i se detedrumul acasa la parinV. Profesoril socotiad astaz orolutiune, ca un corpii putred, meteoric, careapriuclêudu-se in inaltimea atm6sferei face Ore'§icare lumina pOna §i se finesce indata cu untunet trecOtor, pentru aceea ad petrecut in mij-locul acestul foc mai trei sseptOmani mangaiatide o dulce speranta, ca in scurt vor put6 re-incepe eara'§i cursul intrerupt. VOdênd insO maipe urma, ca rOul in loc de a inceta, se latindetot mai mult §i neci Epitropia saelor, neciagentia c. r. austriaca nu li dedea vre-o sigu-ranit invederata, se vOclura nevoici a se departade la Ia§i. Singur Fabian remase acolo, ca unulcare nu mai avea patrie , care s'O'ld priméscacu sinul deschisd in ast-fel de imprejurari. Elpetrecu aici pang, la sosirea armiei turcesci §iinfrangerea voluntarilor, prin urmare mai tot auul1821. Insse curênd dupe aceea se vOclu part-sit de top, cautandu'§i fia-care asigurarea vie-OI §i a averei in Wile invecinate.

Fugirea nobilimei, tulburarea capitalei, sgo-

275

motul poporuld, neorindueala voluntdrilor, so-sirea annieT turcesci, i crunta lupta de la Scu-lenT de Una Prut, detera rause! luT materiede a compune nisce bucaff poetice pline de ge-niü, de inaltime i delicateta. Puternica semi-luna, crudimile omenimeT, Incruntatele unde alePrutuluT aIlara in Fabian pre camtatorul

Trista stare a Moldovel de atunci nimic nue in stare a o descrie maT frumost i maT vit ,

de cum a descris'o péna acestul talent deose-bit. Eata cate-va versurT din acea poema :

S'a Intorsd masina luwel, s'a Intorsa cu capu'n jos,curgii tOte din potriv,1, aniipoda i pe dosii.

Sórele de-acuin resare deininéta la apush§i apime despre sérA &are resärit in susfi.Apele schimbandu'si cursul dad së Intórc5. 'napol,Ca së bath fait milh cu isvórele resboid.S'a smintit, se vede, firea lucrurilor ce la caleAflându-se din vecie, urma pravilelor sale.§I-ati schimbic, se vede, Inc5, si limbele gralul lor:Ca tot una va s6 Old, de rn5 swig sdii m6 pogor.»

Ca,tIt mnAtime, cata frumusete i maestrie Inaceste versurT ! Drept cii aceste ideT le-a Im-prumutat Fabian din Ovid , favoritul sëa sianume din libr. I, tristium, Eleg. VIII.

Compare acum cine-va versurile de maT sustien ale luT Ovid si va vedd prea usor ca In-tr'ale lul Ovid este numaT un schelet de ideT ,numal Intaiele trasurT ale until tablot, Para fete,fall color! si fArä necT o umbra asa cat citi-torul e nevoit a'§I suplini insu'sT cele ce lipsescil.

s.

- 276 -Acest schelet §i aceste linii primare ale until'tablou le-a suplinit geniul luT Fabian cu color!a§a de firesci, cu umbrirl a§a de potrivite , §i

cu atata maestrie poeticl, cat din acelea nu maipotT §terge nimic, necT adtiogi ce-va §i esci laindoeall, de al ding geniU s te miri mai mult :de al lui Ovid , carele a produsti acel schelet§i acele liniamente primare, ori de al luT Fa-bian, carele a suplinit acel schelet cu atata ma-estrie? Ce se mai clic de acea subtire satirdce zace ascunsti in cuventul anapoda D, contracelora ce stricati §i grecisati limba romanti ?

Dar' sti ne intórcem de unde am lasat §irulistoriei. Dupe cate-va luni de dile Fabian, lipsit detot ajutorul §i sigurittatea personalk nazui la pa-tronul s'eli G. Asachi, carele se afla in Basa-rabia, scriindu'l ca cl mai mult nu póte remanéin Moldova. G. Asachi II respunse, indemnandultila rebdare, §i mangaindu'lli prin sfaturile sale.Inse, acum nu mai eraii de ajuusti numaT sfa-tuirile §i mangaerile cu vorba, ci se cerea aju-tor; fapte. De aceea i se _facu mijlocire de atrece in Basarabia, uncle remase timpti mai in-delungat.

In anul 1822 spre Omni"), fu numit Domn Mol-dove! Joan Sandu Sturza, primul Domn Romanmoldavti, de la Dimitrie Cantemir (1711). Cuintércerea DomnuluT de la Constantinopole sereintórse §i multi boefi din ce1 fugitT, intre carea fost §i G. Asachi, care la venirea Domnulut'T-a tiparit o prea frumOsti oda de gratulatiune.

,

277

V. Fabian petrecend inca la Chi§inea In Ba-sarabia, facu in limba latina urmatOrea alusiuneasupra odei luI Asachi, ca prin aceea se facaEuropeI literate cunoscut timpul, in care Mol-dova dupe 111 an 1 redobandi eara-§I Domnnational, Roman din sinul sed.

Allusio ad adam occasione restituae, indige-nis Moldaviae Principibus coronae, ac solemni-tatis, qua serenissimus Princeps , patriae filiusIoannes Sturza sedem principatus ascendit, gen-ti Moldavae per clarissimum D. Georgium Asachi,mense Octobris 1822 dictatam :

Nulla salus hello, pacem te poscimus omnes,Pulchrior ergo tuo tandem rediviva sepulcroNasceris, et lacrimas versis Moldavia fatis,In nova post longos permutas gaudia luctus, etc.*

Curend dupe aceea se intOrse §i Fabian laIa§Y, unde petrecu ca profesor privat pe la de-osebite case boerescI, find in mare vélia §i In-credere nu numaI in casele private, dar' §i inlucruri, ce se tin de binele public al Statului.De aceea in earna anulur 1824 fu tramisii cudepe§1 din partea statuluI la Sibila catre D. Pini,consulul general rusesct. Pe acest timpti petreceain casa marelul vistiernic Catargia , unde eraprimit forte bine.

Cu tote aste primiri bune, el tot era nemul-tumit cu sOrta sa, parte aducendu'§I aminte denecasurile suferite in restimpul revolutiund, §ide parasirea din partea La-whin-WI, a Episco-

278

pului Bobti, chiar atuncea, dud avea mai maretrebuintli de el; ear parte, §i. ma alesti pentruc. fu nevoit a parAsi pe acela , pe care el IIputea face fericitT.

In anil 1826, 1827 fu tramisti de dtre boe-rul Lascar Bogdan in Basarabia, inteo causide procesti.

In an. 1828 fu unmit profesor de matema-ticA, geografie §i de limba latina," gimnasiulinfiintat in Ia§i, nude la capelul anului fticu e-samen prea stralucit cu elevil s61, ala ct s'atibucurat toti auditorii de sporul gent, auclindpre elevi vorbind despre sciinte in limbaCa profesor la acest gimnasia petrecu el pânit laan. 1834, in cirele se facu mfesor de filoso-fie la academia infiintata, in acel an, §i pentrumeritele sale clipell §i raugul de Paliarnic.

Repausit in Aprilie 1836.Popescu Scriban afil in caracterul ml Vasile

Fabian trel virtuti principale : el a fost 1.) ne -interesat ; 2 ) avea cuget curat; 3.) avea lubireinfocat6 dtre natiunea sa §i catre intréga ome -Dime. Dar cdtre acestea se mai pot adlogi in-cg, trel, aded : 4.) era religiosti, Mr& fariseism,5.) prieten adeve'rat farl fi4rie, §i 6.) era geniiipeste Weld stl a§a, cat de ar fi avut norociremai bunA in tineretele sale §i o viatl mai in -delungattt, ar fi facut epoc h'. in literatura

De la el avem :- 1.) Moldova la 1821;2.) Schimbarea sórtei Moldovel 3.) Geo-grafia cintirimulz4 ;-4.) Glasul viitortaul; etc...

la

;

rombnit

;,ationala.

279

Ca sa dam o prolati despre talentul set, maTcu séma ins e. despre sentimental On de Ro

curat , reproducem aci in intregul eT, in-

geniósa poesie :

GLASUL VIITORULUI

Adesea in campie, cand nóptea e adand,catre ceriurI un glasti misteriosd,

Mal fin de cat isvorul, ce curge dintr'o stanca,De cat un imnd de mórte, el e mal durerosii.

numal fiil musel in sacra lor veghereAudi' asta soptire, ei singurI o 'n telegd,Cad aU inimI deschise la orl si ce durere,$i eata ca ce note in trécat el culegd :

Pleicutd e viata, natura e frum6sd,Cand vine primet-véra in carul sed de floti,Cdnd vede'n visu'i ingeri fecróra ruqinóset,Caw? canta pdserele la reversat de oori ;...Dar' mie ce'mi lipsesce? de ce suspin e Ore?Neci pace, nee?", pleicere, de ce nu pot gusta?De ce de lacrimi ochi'mf sunt umede isv6re?Atatea suferinte cdnd or1 vor inceta?

La aste triste plangeri un glasd din cerliemI respunde,LTn giasd care te misca, un glasd detunator :0 ! téra ticeilósd, cad ort te vei petrundeDe marea ta ursitet, de bunu'ti viitor !?...&it tu, ce Ii lipsesce ? Nimic, de cat vointa!Voescel Indat InvinØ pe-aI tl tirani ILa fiii tei insufla curagiul i credinta,.Prin care triumfara vitejil vechi Romani!

De ate ori in nópte acesta pr ofetieIn litere de flacarl pe cerid eü o-am citit,.De ce n'o vecll ca mine, o scumpi Romanic,seg intelegl chemarea, o 1 popold preursit!

nan

'palta

-

lae

-

i

280

Oh I lasa, lastendatd acésta moliclune,Ce viata 'nvenineza, ce duce la Morment,Te-armeza cu virtutea ci cu acea vIoiclune,Ce aii scapat adese al putrid pamént!Bomdni I deschidert ochii, porniti catre mari fapte,Spre a surpa tiranii, cu top ve sculati 1

jur, ea puteri face minunI neasteptate,aretat adese, cdnd vreg, sunteci barbari, I

Rusine pentru féra, ce totul nu jertfesce,Cand pacea't, libertatea'i it este la mijloc,Amar, cdnd egoismul, ce'n inimi locuesce,Ii dicta lafitatea qi'i stinge al sea foc!

,Dar' .Romeiniei flu pot re'bda rusine,De semi-clei ail scinge, au suflete de brad,Nu vor, ca a lor téra de ghiarele strdineSe fia sfaqiata i ei se fid selavf.

ai pret mele, peirea ye aFtepta!BominiI se reclicd de ei se tremurati !Sunt mii, sunt milióne, ce eatcl se clegeptaDin Tissa'n 31area-Né9ra, din Dundre'n Carpari!

Dr. Vasile Popü, RonAn ardelén , a trAitin prima junCetate a acestuT secol. El a fostun bärbat forte de§tept §i plin de zel pentrutot, ce apartine natiunei sale ; se interesa fortemult de literatura §i cultura poporului roman,spre a chrora sporire a §i lucrat neincetat princuvént i faptg. Tin fructd al ostenelelor saleeste §i disertatiunea sa .Despre tipografiile ro-meine,), imprimatg la SibiYfl 1838, prin care a-duce mare servicid culture! i literature! nOs

VeAil

. ,fil

Tirani

* *

281

tre, din a direl prefall, ce o reproducem acise 'Rite adeveri aceste dise de noT :

Neapdrata trebuintä de a ne oundsce istoria na-tiune si a literature nationalel

Mind cA in timpul acesta mai top scriitoril i ci-titoril nostri numai cu lucrurI mitre se indeletnicese,nu vor lua in nume de red acestl barbati, (led u-nul séd altul, intorcendu-se la cArunta vechime,strAbatend In adancurile ei , vor areta ce au gAsitacolo ; ce aü facut si ce ad lucrat strAbunir nostri.La o inimA multamitóre este ca o datorie santa adestepta pomenirea acelor barb*, care In timpu-rile sale, prin redicarea tipograiiilor i tiparirea car-tilor s'ad silit, pe cat 11-a lost puterea, a ajuta né-mul set.

Pofta lor a fost, ca se ramae si la cei viitori inpomenire. Se nu li defAimdm acesta poftA. Care edintre noi, care se nu alerge dupe acesta. Acestecugete m'ati indemnat i pe mine spre inceperea ,

pe cat s'a putut, seversirea acestut lucru, desprecare alte natil cu o suta i mal bine de aui mainainte au cugetat i ad inserunat. Scris'ad despretipografiile Germaniel : Chloler si Tentrel; despre aleSvetiei Alnandri ; despre ale Ungariei : Német; des-pre ale Vienei : Denis; despre ale Oradiei-Mari : Mi-ler, §i altii despre altele. Pe urmele acestor barb*pAsind i eil, am scristi despre tipografiile romdnescl,

nu numai despre acelea , care se alla in patriamea, de la inceputul lor pima la timpurile nestre ;dar' i despre acelea , care se alla In principatelevecine, al Terel-Romanesci si al Moldaviei, cu cu-

*) Precuvêatare la disertatianea despre tipografiile ro-mdnesci,. tip. la Sibild 1838.

si

si

si

282

vent, ca o natie nu se póte osebi firesce prin muntiriuri mari, ség alte hotare politice; ci numai

acolo incéta o natie, unde incéta, limba, care o unesce.Scopul met, prin scrierea acestei disertatii nu a

fest altul, de cat folosul tinerimel romane, si maialesfi al acelor tineri, care alérgit la academii straine,ca venind vorba acolo despre literatura romanésdi,se nu fia tocma straini in aceea, i ca se nu li seintample si lor,, ce s'a Intamplat la multi.%) Idei ,care se se nascii cu omul, nu sunt in naturä, pen-tru aceea ned c urine* ca deca e cine-va näscutci crescut Wee Ora, dôra o i cumisce ; precumned aceea, c, decä vorbesce cine-va vre o limba ,micar si dupe cele mai strinse regale ale gram:tice dór' cumisce i istoria literature acelei limbi.

Istoria, geografia patriel , precum i istoria li-terature natlonale trebue invelate ; pentrumai mare rusine, de cat ca cine-va intr'o societatede barbati invetati s vorbesca numai despre isto-ria i literatura alter natii, ear' despre a sa se nuscie nitnica. Mai maril sea strabunii nostri nu ailfest lied asa de neinvötati, ned asa de ticalosi, case nu fi f(cut ce-va vrednie de sciinta. Eu, cu catstrabat mai afund In istoria natiel mete, cu atata

*) Un Ungar nobil, berbat altmintrelea n fire inveteturii,hi celetoria sa prin Francia a avut norocire a se infacisaInaintea craiului frantuzescd Ludovic al XVI. Craiul s laseIn discursii ca acest calétor despre situatia, marimea i teo-ria cetatel unguresci Gins. Acest caletor, 'Hite spre nenoro-cirea sa, din nume ennoscii mesa cetate , dar' despre la-cunjurarea ei prin Turd la anul 153'2 , despre care aerieIstvanfi In cartea XVI a istoriei . nu a sciut nimica. Dupesfirsitul audientel : wailetoresce inerdreit cdtre Ungaria,. Oisecralul dtre acest cavaler rusinat, f i nvetd mai nainte a'ficuncisce patria, i apoi vino ear(/' fi la mine fi in .Francia..Asa ni spline vartner In statistica Ungariel, partea I, pag.60, In observatiunea a) care e tip. la Blida, 1809.

Magi,

cA nu'i

i

283

aflu in ea mal multe urme si semne de barbatt in-vëtap, de viteji vestitt, de invingerl str Incite , deo politica antic& i de o statornicie barbatésca.Neinvetatt i prostI se ved et numal la aceia, carenu an neci o cunoscinta neci din .istoria patriet ,neci din istoria literaturet nationale , si care nuprivesca cu ochia de filosof la nestramutatul cursaal vectnicel nature, care curge insirat, fail a facevre un salt in cursul seti. Egiptenii aft luat toteinvetaturile de la Fenicient; Grecit de la Egiptent;Romanil de la Greet. si de la Romani cele-l'alte na-tit in Europa : tocma asa precum invéta vecinul dela vecinul sëü. Asa s'a intamplat i cu maestriatipografiel.

Acésta maestrie s'a aflat intal in Olanda pe laanul 1438, i de aid s'a latit prin provinciele in-vecinate. Dar' cum ? de odata l cu pripa ? FeréscaDumneclea I nimic mai putin de cat acésta. In VienaAustriel, care acum e un adeqrat impend al sciin-telor si al maestriilor, s'ati tiparit cärI intai i in-tat la anul 1482, si asa prin urniare cu 44 de antmat WOO dupe aflarea tipografiel. In Ungaria, carese invecinézti cu Austria, si in Transilvania vecinaUngariet, s'a ivit acOsta tuaestrie pe la anul 1533,nsa dar' mai tarcliti de cat in Austria cu 51 deant. Rornanil din Transilvania aa tiparit carti la a-nul 1580 , i asa ca 47 de ant mat tarditi de catcele-l'alte natil, cu care locuescu. In Tera-Romaneqcasi in Moldavia ad inceput a se rëdica tipografit pela anul 1636, si asa prin urmare cu 56 de ant mattarp de cat la Romanil din Transilvania. VeclI cumcurge natura, JAM de a face vre un salt. Ve(II cuma pasit maestria tipografiet in referinta drépta adistantelor (in ratione directa distantiarum) : adecacu cat a fost un loc mat departat de la locul LAU-ret tipografiet : cu atata mat tarcliü a ajunsti acoloac6sta miiestrie. Asa dar' déca strabuml nostri ail

284

tiparit cart! mal tarcliii de cat alte natil : nu suntel pricina, ci nestramutatul cursa al nature! , carenu face salt nee! o dineóra. De s'ar fi aflat maes-tria tipografiel In Constantinopole : Romana nostrinegresit ar fi tiparit Carp mal timpuriii de cat

§i acésta ar fi fost lucru firescii.Adeverat ca strabuniI nostri nu au aflat lucrurl

mitië ; dar' aceea Inca e adeverat, ca maes-trie folositóre all aflat : el acésta o all Imbra-cisat i o ail folosit , i cum ca eI pe la Inceputulvéculul al XVI, In care timpit putine natiI au scrisiiIn limba lor, all scrisil bine romanesce, (precum seadeveresce din Invetatura liii Neagoe Voevod, Dom-nul Romaniel (1512-1521), scrisa catre fiul-sèd Teo-dosia, cu un stil forte bun). Precum si aceea e a-devarat, ca el pe la Inceputul aceluIa's1 véc, pe lacare si la alte natil luat Invetaturile adeve-ratul sau Inceput, au avut seal! i biblioteci vestite(precum ni spun scriitoril hrisóvelor domnesci depe atunci "Ca el all invelat n scaunul oraqultd Bu-curesciA, §i precum spune si Valasci In cartea «Con-spectus reipublicaeliterariae in Rungaria» pag. 183184, tip. la Buda 1808), clOca. Românil din TOra Ro-mandsca si din Moldavia ar fi avut norocire a re-manO sub printl national! ; i de n'ar fi venit vOculal XVIII, care pentru dinsil cu dreptul se póte clicevécul cel trist, In care printl, strain! de Om, ail sta.-plait aceste principate : atunci nol negresit, cit amaye un Conte Seceni , un Conte Telechi, un BaronBruchental, póte i o Contesa Telechi. Cu un cuvênt,no! am fi avut de mult biblioteci de obsce natio-nale. Macar ca si In acel trist vOc inca s'ail aflatlntre dtniI barbatl iscusitl i lubitorl de sciinta.Intr'acest véc all vietuit Damaschin, Cesaria §i Fi-laret, Episcopil RamniculuI, care and si cand altmaI desteptat limba romandsca. Intru acest vOcs'a ivit si loan Banul Veicarescu, care cu 0 ne-

Nem-til,

orl-cealtil

st-at

285

spusa barbatie a desteptat limba, si 1-a insuflat viatadela. Alexandru , fiiul acestuia , ar fi dat i lustrulimbel nóstre, déca necumpanitul patriotismd i na-tionalismii nu l'ar fi rapit dintre cel vii Inca in fIO-rea tineretelor. Eu in caletoria mea, in anul 1820si 1821 prin Téra Romandsca si Moldavia, am afiatmulte bibliotecl private, care cuprindead in sine eelmal vestitl autorl grecesci, latinesci, si mal cu sémafrantuzesci, inse aceea ce am cautat, adeca cltrti ro-nzdnesci, nu am aflat. Dar' nu'l mirare , pentru cälnainte de dóue-cleci, i mal bine, de anl In acestePrincipate, limba romttnésch, care acum, multamitámarelui Dumnecled, se cinstesce de catre guvernd,se vorbesce prin caseIe celor nobill i printoltelenegutatorilor, se canta prin prevAliile mesterilor,ac6sta limba, clic, se auclla numal hi gura poporu-

numele de Roman, cata nedreptate ! era totuna cu cuventul selav, séil rob, pe scurt, era numede ocara

Insti acum (pe Ia anul 1838) ne mangaia o duken'adejde, ca dincolo peste muntil Carpatilor sub a-ripile a duoi print1 nationalI, iubitorl de Muse ,deosebitl cinstitori ai natiel, si a duoi metropolitlcinci episcopl. o multime de parinp arhimandritl ,

atata nobilime ; ear' dincOce de Carpati sub scu-tul neinvinsei pajure, sub ocarmuirea a septe epis-copy nationali, si deosebit sub Ingrijirea cesaro-re-gescel Case a Austriel, care face multe jertfe marlpentru cultura astei natiI : nu numai sciintele dar'

limba va Inflori, si se vor redica nóuë tipografilbiblioteci nationale , care sunt hrana duhurilor.

De la anul 1580 pAna la timpurile nóstre (1838)In dóue-clecl i cinci de tipografil românescI inteunrestimpii de 258 de anl, eke cartl nu se vor fi ti-parit ? De ar fi din acestea, din fia care, macar caeun exemplar intr'o biblioteca romanesca, ore ce arclice un caletor invetat ? Ed socotescd, ca l'ar prinde

liii,

si

ei

si

piei

-- 286

mirare o asemenea colectie de carp romanesci lao nape, pe care Europenil o socotescd asa de nein-vetata, i In asemenea teri , care pan& acum pen-tru multi Europeni at lost numai ((terra incognitapantent necunoscut. De o asemenea colectie s'arbucura Intim adevër mai malt de cat de orl-ce felde carp, cu care sant pline bibliotecele euVopenesci.Pana aid despre strabunil nostri , s't despre pasillor in literatura romanaca acum ce-va despre ace-ste ostenele ale mele.

D6uë-cleci de ani sant de cand m6 straduesca Inadunarea i oranduirea tipografiilor romanesci ; pen-tru aceea In calttoria mea prin Ungaria , Tran-silvania, T6ra Roman6sca , Moldavia si Bucovina ,nu a r6mast nett' o bisericà, neci un preot, ori däs-cäIaü, la care se nu me fi abatut, i st nu fi cer-cetat si intrebat despre ast-fel de carp , din carese pot afla macar urmele tipografiilor nóstre. Pelanga acesta cal6torie, scris'am o multirue de carti(epistole, ravase) la felurimi .de barbap tipografibibliopoli, cerend cataltige i insemnari de carp ro-manesci ; dar' macar cä mi-I rusine a spune (to-tusi o spun, ea) de la multi neci rtspunsti mi amcapatat. La atata apatie ajunsese rivna Care lite-ratura nóstral Unul a fost, pe carele aicea ea mul-tamire ild numese, parintele Timoteit Cipariü (vecliart. XXIV) profesor allimbelor orientale In Acade-mia Blasiului, si director tipografiel de acolo, carela Intaia mea scrisóre mi-a tramisil catalogul carp-lor romanesci, tare se afla in biblioteca seminariu-lui si a parinplor calugeri de acolo. Prin aceste in-delungate ostem le ale mele am avut acea norocire,de am aflat carp (adese ori la (lineni cu prea pu-tintica 1riv6tatura), despre care mai nainte neci unliterator roman. tied ca a visat. Cine a sciut ce-vapapa acum despre acca veche tipografie din Unev(Unievscom) din Rusia ? despre cea din Scintbata-

287

mare (Ternavia) din Ungaria? despre cat din Clujeidin Transilvania ? P6te aü mal fost i alte tipografilrominescl, care acurh stinsti cu totul, fuse alecarora producturi eine scie Inteale cut mânI se al14sal cu ce praf stati acoperite. Descoperirea aces-tora o las1 celor viitorl; mie mi I destul, cä am pu-tut aduna aceste ose, care era risipite prin atatealocurI si a le pune fidsce-care la scheletul BM, sich am deschisü calea, pe care cu mal mare lesnire sepota calftori cel urmatori. Gresele pot fi multe Inacestti carte ; si cum era altmintrelea cu putint0lose care ea, numal se mi le arete eine va sumgata, nu numal a le cunosce, dar' a le si Indrepta;pentru cä gresi este him omenescti, ear' a'sl cu-nosce §i a's1 Indrepta greselele este datoria fiasce-cdrul om Intelept, i deosebit a mea, care prin a-cesta nu am autat alt ce-va, de cat un adever is-toric, i statornicirea unul drum, pe care mergendtineritnea românä , s invete eu ore'sl care lesnirea -tduna qi a insemna vechitnile patriel sale , sprecinstea natiel i spre folosul omentreI.

Vasile Gherghel de Ciocotisii, ndscut In die -cesa Muncaciului, in Ungaria, pe la anul 1798.Despre studiele sale incepétóre nu scim nimica,insC atata scim cd pe la an. 1819 absolvise cur-surile teologice in Viena, in care an a tradusd§i publicat ciirticica intitulatä : Omul de lumesed mastria de a se face pldcut in ori-ce so-cietate, in care se aflei omul in viatd. Cu toteacestea acest bdrbat este ferte insemnat In li-teratura nesträ din mai multe puncte de ye-dere, §i : parte, pentru cd este din die-

s'afi

adecti

a

288

cesa Muncaciului, unde sunt putini Romani; parte,pentru c1 pe Ia anii 1810-1828 putini Ro-mAn! cugetad §i credead ce-va despre renasce-rea nationalA ; ear' parte, pentru c clirticicanumitl mai susu Inci ni aréta, c fratil nostriRomani Macedoneni ail fost pururea plini desentirnente nationale si parunsi de a se des-volta literatura nósträ in t6te ramurile. De a-ceea ad consacrat el, ori de date ori ad fostchemati sOu numal insciina, sume mar! pen-tru tipIrirea artilor române §i pentru inainta-rea culture! nOstre nationale. Acestea se ade-verescd §i prin cArticica hi V. Gherghel de Cio-cotisd , caci ea a fost tiparitl cu spesele Ma-cedonénului : Constantin Darvar, comerciant §iproprietar de mai multe case in Viena, nascutin Clisura din Macedonia.

Din carticica lui V. Gherghel de Clocotisiivedem, ce sbor Malt luase pe atunci spiritul siconsciinta nationalrt in provinciele austriace lo-cuite de Roman!, dar' mai alesd in ArdOl siUngaria : un merit neperitor al blrbatilor : Pe-tru MaTor, Samuil Clain, George Sincai, Dimi-trie Cichind6l, Paul Iorgovici si al altora.

Drept exemplu de insemnatatea acelei artiin literatura nOstrd, reproducem aci dintr'insa,din trtetura a VI. uDespre prelucrarea limbeironuinescio. Cap. I.

Orsi-cine s vorbésett eurat gramaticesee ; dar' cevorbescii ! unde'l vr'o gramatict bunk dupe ale ca-rela regule se se Indrepte omul ? ba §1 dupe cAte

289

sunt, unde'l zelul ? unde'l vointa de a se deprindesi a invOta ? CA val de not nemernicil Rominlcad forte s'a stinsd din inimile nóstre urmarea preastrAlucitilor nostri strAbunl : «departe aa caOut pó-nele dc rdtiticina ponzulutm Ar fi Mate de dorit, caso se afle vre un fdatord de bine cu natiunea sa,compunnêd o gramatica mat depliniti a Umbel ro-mlnescl cu titere strabune , ear' nu cu slove chiri-lice , de carele sunt i pand am:a a cator-va bar-bat! vrednicl de tad laucla , i iscusitl, care s'aiistrAduit i ad asudat mult sO facA bine fratilor sOl :dar' rusine i durere cd i ast-fel de gramatica afost de tot lenevitd! Este un adevOr ne'nfruntat deperceperea de tote çlilele, cd, indreptarea limbel zaceInca i astA4i desmAtata 1 Putinele luminl ce lumi-fl&it intim procopsirea poporulul , nu ajung a im-plini marea scAdere a intunecimel , in care ad ea-Out Romanil din Dacia veche. Partea cea mai marea, invetatilor roman! nu'sl bat capul dupe indrepta-rea Umbel , altil sunt mI bucurosl invOta fillse vorbdscd in limb! strAine, ear' a malca-sa o sdru-mica cum pot. Vorbescii nemtesce, grecesce (mal a-lesd Romani! macedonenl), unguresce, chlar §i sir-besce , cu care limbe isl amestecd i invelule lim-ba sa. Mai bine fac cel ce vorbescil latinesce , ita-lienesce, francesce, ca acestea'sd incalete surorl duldcu limba nóstrd, cea veche ronzdna , din care s'aprelucrat latinésca, i dupe" aceea tdrclifi ati resaritdinteinsa : italiana, francésca, ispanésca. Insd ce fo-losesce si a sci limbele acestea, deed n'are omul do-rintd, nAzuinta. i indemn, ca, ce culege din citireaacelora, sd intórcd spre binele natiunel sale ? Ca a-jutorul acelora s'ar cuveni a indreph , a tocmi, aimbogati si a infrumuseta a sq. proprid , curatind'ode tote pangAririle ell Cad nimica nu folosesce u-nui Roman a vorbi atatea limb! nurnal din &IS, ear'pe a sa sO o pArdsdscd in sOlbatAcie spre ruqinea

19

!

1 9

a'al

290

defdimarea poporului romanescd inaintea altor na-tiuni straine. Ba gasescu-se Inca nisce urgisiti debunele datini parintesci, care sd Idpada de catre Ro-mani, ei de tóta natiunea sa, vai de ei ! sdrmanil !nu scid pentru pantecele lor, or! pentru Pluto, or!pentru nebunia sa? Deld intrObi cine-va : «Romiinesd? cu neplacere rdspunde : aba- nu !» ci ungur, ,sirb, Dumner1e4 mai scie ce nesciind , ca de

e acuma stralucita gintea ungurdsca , tot maistraluciti erad odinióra mai marii ffRomanii,n in-vingatorif mai a tot pamêntului ei al intregei lumicunoscute, carora , din ticaloeia sa nu voesce a liurma in fapte i sciinte ; ci se léga , ca i curpa-nul de alt lemn, ca ei scaiul de oae ! Ail nu e cu-noscut, Incepênd din Banat ei pana in muntele «Ent,nei de cel mai mic copil al natiunei mistre , de cesemintie se fia ? Cand el pururea de la In ceputulsate! a dóua de la Crist , i pana in (Rua de as-td. cli (1819) nu altmintre numit, ci numai .Ro-man !» Valak ! i nu va sci , ce ye! clic] ;copacti ori alt vietuitor ? Forte frumosil este a scimai multe limbi, ba este ei lucru de lipsa , numaide ar capela i cei l'alti Romani ce-va profit din-tr'insele ; pearl' cit déca more Invetatul fitrit sd fiimpartaeit sciinta cu altii , more ei sciinta cu din-

ul

Tama Vartic, nascut in Iasi la 1814 din p-rint! romAni. Cu ocasia revolutiunei Grecilor dinan. 1821 , a fost luat de pArinpi s61 si dusiiin Basarabia, wide fAcut studiul , ear' la1835 a fost inapoiat de pArintele sett in pa-Zrie: Aid a servit peste 27 an! in functiunl ad-

sé&

lui,

luT

'§1-a

si

s'ailPi-I

Impreunn

291

ministrative, §1 in anul 1870 a esit la pensie.In an. 1842, dud se simp maI cu osebire

nilvMirea ovreilor In Moldova, §i ma cii sémäin Ias1, a fost contra principiuluT Ingäduirei lor.Pentru lupta,-ce avu, §i persecuthrile, ce suferi,din acést5, cam& probéz iarul Dreptatea dinan. 1869, No. 152.

Cu tote serviciele, ce a fdcut si lipsa de mij-like, el s'a ocupat traducênd in limba romi-nésca §i scriind urmlitOrele : 1.) Bianca (.Japelo,2 vol. (1842). 2.) Volt qeful Bandililor(1845). 3.) Diego si Holnara (1850). -4.) Beirbierul de Paris (1853). 5.) Trei surflisi duoi ghebosi, intimplarea cu dracii , scriereoriginalbi (1858). 6.) Gotlib set vorbitoruldin mormênt (1872). 7.) _7)iva de necaziea pauperulu n Londra (1874). 8.) Sclavaindiand séei amorul ha Cortez cuceritorul deillexic, cu fabula lupul i etude, ast5, din ur-mt compuncre originall (1874). Avênd subpresA chlar in present a 2 ed4ie, romanul-is-tonic Bianca Capelo 2 vol. prelucrat.

Toma Vartic pelrunsti de durere cu privireatre cotropirea tOrei, cu dor amintindu'si depoesia, ce §i cAte odat6 prin Mol-dova, compue dup e. cum se dice de rèpausatulmetropolit Veniamin Costache , iu anul 1821când era fugit la Hain de frica Turcilorcare se incepe :"Dintea dulcei patril sinurl vriijma§ul me strhgäne§ce,,Departe d'a el suspinurI inhua linT otrtivesce.*

astit-dI circull

si

292

La 1871, el a publicat poesia relativa la co-tropirea .terei, de catre ovrel :

Intr'al dulceI patriI sinurl dusmanul me navalesce];oi fatala cu suspinurl inima Imi otravesce

Ast-fel ca marea'mI durere, de s'ar sci ce furil are,Sub al holbureI multime, la estrem Impilátóre,

Tot ce pórta carne, sange, pan' si stancele din muntiS'ar misca din multe locurI, si din creeril caruntI.

Constantin Z. Halepliu , näscut la 1816 sidecedat la 1873, Noembrie 29, in etate de 57

Studiele Inceput in Braila la profe-sorul Penescu, i le a terminat in Bucuresci pang,la clasa III lyceala inclusive.

Att functionat in armata maI multi ani caiuncar nobii; el e primul care a adusti vodevilul pescena teatrului roman dupe I. Campinénu , afunctionat cant maI multi anI in diferite func-Omit ale guvernului, apoi la 1864 a fost nu-mit ca profesore prin concurse , stand 9 aniin acest post, pana dud ail Incetat din viatain acésta respectabila functiune. El a compusa§i prelucrat cate-va opuri

1.) Pustnicul selbatecului munte.-2.) Cum-plitul aragit. 3.) Ucenicul qarlatanului.4 ) Donsanj al II regele Portugaliei. 5.) 0-glinda veritätei sec trecutul qi presentia. 6.).11El-tea Brava 7.) Serdarul

ant.

:

la Mihaili !

293

S.) iferacul cinstit. 9.) Serbareanationald séfi visul fericirei. 10.) Adelaidade Lusan sac fratele infam.

Vicentiu Babe01, membru al academie! scien-tifice romane din Bucuresci, s' a näscut in Ho-diU (central Banatului) la anal 1822, din pI-rinti terani. Orfan inca din frageda coparie,a fost redus numai la munca sa proprie, §i laore-cari stipendie, spre a se sustine ; cu toteacestea a terminat cu cel mai bun succesli stu-diele primare §i secundare precum §i cursurileteologice §i juridice, In Temi§óra, Segedin, Car-lovitti, Arad §i Pesta , in limbele straine shbo-slavk germank maghiark mai mult inse" in limba

Abia i§i terminase studiele la Pesta §iIndatä fu chiemat ca profesor la institutul. teo-logic din Arad, ear' la 1849 a fost numit di-rector general al scOlelor nationale din Banat.Preste cinci luni de dile dupö acésta, in Oc-tombre 1849 fu trAmisii la Viena ca represin-tant al diecesei române aradane §i al mai mul-tor comune rurale , In deputatiunea nationalti,care represinta interesele tuturor Românilor dinmonarchic. Aci, dupö un scurt timpa a fost a.-plicat la ministerul de justitie al imperiului ,ca redactor al textului rom'anescii al legilor §iordonatiunilor imperiale. De aci inainte On/ laanul 1869 a ocupat necontenit functiuni in-

latinL

Thug.

*

294

semnate la inalta Curte de Casatie din Vienasi mai pe urmii ca membre la Curtea de Ca-satie in Pesta. Persecutiunile unguresci ins6 aiiisbutit sc6te din tOte functiunile ce oeupa,in cat asta-cli nu are de cat functiuni onori-fice ca membru §i ca presedinte al mai multorsocietati, pe langa cart conduce si jurnalul sëüAlbina, redactat asta-cli de inteligentul june IoanMean.

In fine V. Babesiii a fost alest in mai multerinduri §i ca deputat in Camera Ungaria

Meritele sale in actiunea politica a Romani-lor din Ungaria sant multe i varil. Dinsul acreat §i a organisat propriamente partidul na-tional opositional. a

Activitatea sa literara datéza de pe la anul1843, and a inceput a scrie in Gazeta Tran-silvanid mai multe studil economico-politice §iin Mea pentru minte, inima literaturti dinBrasovD diverse scrieri literare. In almanachultinerimei romane studiOse din Oradia-mare, ti-parit pe la anul 1857 se gasesca §i cate-vapoesii de V. Babesia.

Adev'erata sa forta literara si meritul sal de-osebit consista insë in jurnalul Albina, fundatla anul 1866 si dirigiat de dinsul, d'atunci §ipang, asta-cli. Jurnalul ski este cel mai respan-dit organ de publicitate dincolo de Carpati.

La infiintarea Acadamiel romane scientifice,Babesit fu unul din cei intai membri admisl

alit

i

295

in sinul acestel importante institutiuni de cul-tura §i gciinte.

De §i inaintat in virsta, dar' activitatea ne-adormita §i vastele cunoscinte literare §i sciin-tifice ale lui Babe§iii daa literature! româneun drept legitima se: spere §i s a§tepte inca,mult de la dinsul. ,Dorim, ca aceste sperante§i legitime a§teptari s6 nu se desfida catu'§i deputin !

Alex. Berdescu, nascut in Bucuresci. De miccopil area aplicatiuni spre musica. Pe la anul1853 ducéndu-se la Ia§i a luat lectii de vióra.de la Alex. Flechtenmacher. Mai apoi intoran-du-se in Bucuresci a inceput a se ocupa maiseriosa cu musica §i in special cu musica na-tionala. Fiind-ca pe la acea epoca mai multistrain! culesesera multe aril nationale §i le pq-blicase sub titlul de .Arii nationale RomeineD§i fiind-ca acestea nu reu§isera pentru ca ei nuintelesesera caracterul lor,, acésta a decisa peAlex. Berdescu a se ocupa seriosti cu culege-rea mai a tuturor melodielor nationale §i a letranscrie pentru piano. Incuragiat §i povatuit inacésta lucrare §i de Alex. Flechtenmacher,,s'a pusil la lueru cu o ardOre neimitabilA. Ela culesu forte multe §i le-a publicat in vr o14 caete (cite 5 sa 6 melodii intr'un caet).In acésta lucrare a§a de ostenitOre, a fost re-

,

296

compensat prin reusita sa. In adever dupe cumspune si Flechtenmacher,, a reusit a le notabine. Cad pe cand ca-l-altI tot1 aft cautat ale modifica, a le infrumuseta dupe parerea lorin cat aa fäcut nisce melodil cu total serbedesi pe care déca le-ar aucli Romanul nu le-arcunósce, el din contra dupe consiliul lui Flech-tenmacher le-a notat asa precum sant fara ale armonisa, ci numai cu un simplu acompania-ment de piano *). Acesta este meritul cel mareal lul Alex. Berdescu. Pentru ca se fad. cuno-scut §i strainilor aceste melodiT, el le-a inso-it cu prefete scrise in limbele roma* francesa

§i germana. Cu acésta lucrare s'a ocupat panala mOrtea sa, anul 1871.

Teodor Georgescu, nascut la anul 1832 inBucuresci. Inceputul invetaturilor si'ld a facutin capitali. La etatea de 8 anI k1840) vedendparintii , ca pe langa o voce frumósa aveatalent de cantare, 'in deterit la metropolitul Neo-fit, spre servi ca copil cantareca la servi-ciul divin.

La 1843 luandulii de aci 'Id tramisera totin aceea's1 calitate la Buzeii, la Cesarie epis-copal eparhiot, care avend ca. diacon pe Iosif,actualul metropolit al Moldova, versat in cu-

*) Afia el nu ail perdut nimie din frumuseta bor.

§i

a'i

:

297

noscinta musiceT orientale bisericescT, 'Id dete'nséma ml. Acesta pe land, cunoscintele musi-cale, eel dedea, regula a frequenta §i cole-giul St. Sava din Bucuresci, unde'§1 facd stu-diul 'Ana la 1848, dud se inchisera tote scO-lele din Ora. Murind tot pe atunci §i episco-pul, 11 lua Dimitrie Be lu ca cantaretti la ca-pela sa, unde continua '7 anT, in care timpd pe

teoria, ce poseda, §i practica, ce Med, de-veni unul din cantaretil ceT d'intM.

La 1855 N. Cretulescu 'Id angagia ca can-taretd la biserica Cretulescu din Ca lea Mogo-§6i (Bucuresd)

La 1858 infiintindu-se de catre Alex. Ghi-ca, caTmacamul tèreT, dOud scOle de musica o-rientall eclesiastica in Bucuresci, install caprofesor la una din aceste scOle, care desfiin-tandu-se sub domnia luT Cuza-Voda, §i. infiin-tandu-se Conservatorul de musica occidentala ,

Georgescu fu unnl din eel care frequen-Mud Conservatorul studia cu succest princi-piele musicale in clasa lui Ion Cartu §i armo-nia In clasa WI Eduard Vachman.

La 1870 Wand prin concursd catedra demusica vocala, vacanta prin retragerea profe-soruluT sed Hu Carta, de la sc6la pedagogitaCarol I, din Bucuresci, functionéza §i asta-cliacolo ca profesor.

In timpul acesta forma §i chorul de la bi-serica Cretulescu unde functionéza 'Inca §i acITca dintaretd de musica orientala §i ca diri-

ling&

d'int&T,

'19

298

gent al acelui chor, ocupand tot odata §1 ca-tedrele de masica orientala §i de cea vocala laseminariul Metropolitului Nifon.

Inceputul activitatei sale pe terenul literar,ca compositor de bucati musicale nationale da-téza de pe la anul 1850, child compuse un cantpe versurile : uln zadar apune, in zadar re"-sare sórele i luna, etc.:. §i observand ca maitOte canturile nationale de pe atunci nu eratide cat nisce manele turcesci, el cautit a'la com-pane cu total desbracat de acea forma tur-cesca, ceea ce flat së alba o reu§ita in WItéra ; de aci nainte incuragiandu-se , com-puse continua multe canturi de felul acesta.

In urma de la infiintarea Conservatoruluide musica, compuse §i imprirna o multime decanturi pentru voce §i piano, dintre care unele

reprodusa in variatiuni de fantasie de maimulti arti§ti de piano ; ear' altele avail sue-cesa in sträinatate, reproduse fiind prin musiciinstrumentale.

El este unul din cei mai activi lucrätori pecimpia culturel spiritului rom(tnesca prin pla-cutele sale compositiuni carat nationale, pentrude§teptarea suvenirului stramo§esca.

Drept proba despre acésta, eata aci din lu-crarile sale mai insemnate, imprimate pana acum :

1.) Pardsirea;-2.) Te-am lubit a mea fru-mósa;-3.) Viorica, 3 editii;-4.) Adio la pa-trie, 3 editil;-5.) (land m idtil la tine;6.) Ell nrd stinga;-7.) Musica sund;-8.) Ea

s'aa

299

acuma dórme;-9.) La o tenara fatei;-10).Adio la Bra§ova;-11.) Mihaii (a Ceilugareni;12). La Romania; --13.) Hora Coclrénu , 2editii;-14.) _Mee' suspine, 2 editiT; 15.) Spu-ne;-16.) La Aneta, 2 editi1;-17.) Stelele;18.) Dragei copilitei, 19.) Hora Linita;-20.)Nebuna din amor, 2 editil;-21.) Draga bae-kle, 2 editii;-22.) Gandul mea la tine sbóra;23.) Frunda verde de cicóra;-24.) Dan(uldin piesa : Ilaimanalele; 25.) Nu Ind sufer ;26.) Momente de impresii;-27.) Blasfemul;28.) Adio Bucuresei;-29.) infamul m'atradat; 30.) Esel departe; 31.) 0 micA gra-maticA de musica vocalA : Notiuld de teoria mu-sicale1;-32.) 0 midi gramatia de musica o-rientalA : Estract din teoria =mica eclesias-ace: etc...

Veturia M. Florentifi, nAscuti in awn-Lung distr. Muscel pe la finele anuluT 1847, 41fAcit in lips4 de scóle publice pe atundinstructiunea in familia sa.

MaT 'naiute de a'§i Atinge etateT de 14 an!,se cAsAtori cu Marin C. ilorentid (profesor). Totin acelaV an, abia adecit la vArsta de 14 ant,depuse cu un succesii admirabil , concursti laEforia sailelor de pe atuncT, §i i se 1ncredint1ca directrice, scóla de fete din Alexandria, deunde dupt 7 anT trecu in aceea'§1 calitate in.

Alt

300

Ploescl de unde dupe cAti-va ani demisionAndse retrase la Bucuresci , unde muri cu daunitpentru societatea roma* in luna Martie 1876,regretatA de totl, care ati cunoscut'o.

Activitatea spirituluI sefi, setosii de a se in-strui si de a fi si productivil, nu incetA numalaci. piarul «Amicul seóleio, pe care sotul seailti redactA in PloescI, II dete in curend oca-siunea spre a'sT desvolta un noü travalifi onótl activitate intelectualfi. Publicl inteinsul oserie de articole variate si instructive, in care,pre langit gustul de a'sI alege materia, lectorulpóte s védI o legAturA ingrijita in desvolta-rea ideilor, o acuratetA de limba si termeni tot-d'a-una bine alesi , un stil elegant §i maI cuosebire clar, ale odatl de si insotit de un ce-vamelancolic ca si natura sa dar' ned odatlmonoton. In tOte scrierile sale inse cine-va pOtevedé cu us,urintA tendintele sale ctitre simpli-tate si natural. Ast-fel sunt bucAtile : Diserta-tiuni asupra DónineY Cottin; Amorul filial (Renadin revolutia francesA); Amorul matern (cAte-vauniT din viata d-neI Sevigne) ; Justitia divind(o sceng earA'sI din revolutia trances* Prin-eipesa Borghése (episod din viata lui Napoleon I);Madelena de Seuderi , (sea frumosul moral §ifrumosul material), precum si o multime de altebuctiti de felul acesta, in care pretutindeni ideile,stilul si termenii apar cu tOtä claritatea.

Nu durA insé mult timpil acestA activitate con-tinuA a repausatd, pentru cit nu era in con-

1

301

cordare cu debilitatea sa flsica. In curénd ,

maladie rëutaciósa. incepa a se desvolta inteinsa,In proportie cu silintele ce '§1 depunea pentrutravaliul sag atat ca profesóra catre elevelesale, cat §i ca publicista catre lectoril seT.

In cele din urmit, slabidunea flsiculd sea oforta a paräsi scOla §i a'§1 restringe cercul o-cupatiunilor sale In familia sa, §i mal cu ose-bire asupra copila§ilor sel. Nu Inceta Tug detot .de la travaliul sea moral. Publica in 1872o frumósa, editiune, uLimbagiul florilor., pe careo inchind dOmnelor §i domni§órelor romane. Sub-jectul este identic cu natura sexului sea ; limba,stilul sunt tot atat de suave §i curate ca §icaliciul roselor ; limba romana aci , a devenitcu drept cuvênt limba florilor : rosa crinul.,viorica, etc., vorbesca limba romana , pe careVcturia M. Florentiii a cules'o cu atata Ingri-

jire §i suavitate, spre a o face demn& de lim-ba a florilor.

Dotata de la natura cu un caracter dulce dar'melancolic, cu o simplitate curat naturali, cuo inteligenta vie §i activa, setósa de tot, ce serapOrta la sciinta §1 la necesaria, ca o memo-rie exemplara, o inima bun& §i gata a se atingela tot ce este simtitor , blanda, sincerit , afar&de cercul familia sale, afari de sotul §i

seT, ea lubia natura, artele, simpa gusto!placut al literilor §i maI cu osebire al poesid§i istorid, ardea de dorinta a'§1 vedé. sexul §i

o

,

copi-lasiT

302

in special femeea ronatil , redicatA la o del&mai inaltA de activitate

EatA cum i§i exprinfa acéstä dorintA intr'u-nul din articplii sT, publicati in Amicul sae!,cu ocasiunea unor disertatiuni asupra d-nel Cot-tin, a cgrei naturA ii atrAsese prea mult pri-virile, póte di din causa multei afinitAti a Ca-racterelor lor :

aCe ! femeeu nu are acelea'qi facultaTi, ace-sentimente, provenite dirt aceea'0 origine

ca gi bdrbatul? Pcntru ce dar' se' se inter flic4femeel gloria literilor?9.

mai departe descriind caracterul §i natu-ralul d-nei Cottin, care nu prea era frumósA nee!prin figurA, neci prin staturA, alaugi : «aveains6 prin escelengi , neperitórea frumusgel mo-raki, singura cu care se pote fedi sexul frumosil!

Nisce cuvinte §i mai frumóse , §i uisce idel§i mai nobile, le espriml cu mai multi elegant&§i mAndrie, intr'o conclusiune a unor reflectiunice face asupra splendórei §i vietei roselor, pecare, de §i ni este spatiul forte restrinsA, totu'§inu le putem trece cu vederea :

aViata rose!, clice ea nu este Ind durabila de cat«a celor alte creaturi I Viva In care frumusetea saa se perfectIonéza, o vedem murind !

«Ast-fel se vestejescd i trec tOte In acOsta per--«Ore lume june(a, frumusefa , averea, §1 tot ceapartine simturilor materiale ; nu remAne eterna.

«de cat virtutea, frumusera moralii, care singurde dUrabild inaintea lul Dumnected. Poeta ad cantat

«in van Rosa, cad nee! 0 data n'ad putut Imbatrani

lea'st

I

303

Qelogiul ski ; pe cAnd ea a Intinerit §i a ir.viat o-perile lor Tot asemenea virtutea, nu se Inchntp,

laudele nóstre ; ci nol avem necesitate de din-nsa, (Meet voim a vietui i dincolo de nzarginea mor-umentulta.»

Intre inclinatiunile inimel sale, §i intre pla-cerile §i preocupatiunile spiritului WI era §ipoesia. AcéstA divinA §i IncAntAtóre atractiunea sufletelor nobile, avea multa afinitate cu na-tura sa vie, simtitdre §i phial de acel ideal alfrumosulul imutabil. Iubia poesia , pentru cAintr'insa, ea gAsea tOte accentele inimer sale.Lirica, pastorala, §1 mai cu osebi elegia, era mu-sica, ale cAreia note vibra5 cu putere in sufle-tul sn.

RApiti adesea de acéstil atractiune, §1 ajutatIapoi §i de spiritul sü activii §i fecund, ea ver-sificI cu un talent demn de admirat, §i lij Msg.un bogat manuscriptil cu o multime de poesii a-lese §i suave.

Nu ne indoim, c sotul sal va da in curendaceste pretióse productiuni, e§ite cu abundentidin inspiratiunea §i péng unei femel romAne.

Ca exempla vom cita numai ca un specimenclte-va strofe dintr'o frumds1 poesie ce o con-sacra', la flórea Myosotului :

Cine 'n Ina florilor,In surisul zorilor.Prin cAmpii a retAcit ?Si-un suspin n'a auclit ?

deI

304

Un suspin esit usor,Ca o sópta de amor ?"CAletor ! eti sum In illmeIntr'al naturel palat,Flóre mica, dar' am nume,Nume mare neuItat.Si top catf me vor-vedeatml surld Nu me ulta.4

N'am colóre stralucitä,N'am odor de profumat,Dar' me cre1C prea fericita,Caci port dorul neuItat,Si orI cine m'o vedea,pice bland : «Nu me uUa.*

Dar' ca sa'§i p6ta cine-va forma o idee §imal esacta de suavitatea limbagiuluT sea poetic,eata Inch cate-va strofe, In genul pastoralh,ce le estragem dintr'o frumósa descrippune ceface, cu multh maestrie, asupra naturel, la a-paritia prima-verei :

aPrima-vdra vine- pe al WO sin,Aducend lumina unuY ceria Benin.

Aurora mandra, p'orizont se 'nalta,Reversand naturel o 'Ana viata.

4(1' lorile profuma tenera tivede;Riul curge lene§a pe verde.

aMil de pasarele cant in ginga§ft chor.Mestecand cantarea libertatel lor ;

albia'l

. . . . . . . . . . . ,*

305

Nicolae Tincu , nAseut la Turnu-Severin Inanul 1846, fu adusg de parintii sei la Bucu-resci pentru a studia , i ad terming. cursullyceului St. Sava.

ca copist in cancelaria Consiliului deMithstri, in urmA a fost sub-prefect, director deprefectur i acum functionozA la Curtea deCompturi ca referendar.

A scrisa i prosti si versuri. In scrierile GalepredominA un cald senthnentalismil dar'ceea'si vreme, ici colo, i muscAtorul sarcasme.AfectézA teatrul, si a scristi in genul acesta trelcomedii in cite un acte, intitulate : 1 Aprilie,1 Mai §1 Illeirtipr. A traduse asemenea dinitalienesce libretele operilor : Lucia, Jone, Vit-torio _Pisani §i Saffo; avea intentiunea de a letraduce pe tOte, dar' s'a oprit din causl c n'afost sustinut de publicul cumperAtor. Cu t6teacestea ar fi un avantagiti pentru amatorii deteatru ,de a put6 poseda libretele operilor tra-duse bine rominesce si cu textul original infail, cum stint cele patra de susU, in call lec-torul ar putea face o plAcutA lecturit si ar fiajutat de a intelege si mai bine farmecul mu-sicel, ce o ascultA din gura actorului opera Eleste asemenea unnl din colaboratorii revistelumoristice Cer cuantul, i a lucrat sub di-reccia mY UrechiA, d'impreunA cu T. Myller §i N.Scurtescu la drama .136pirea Bucovina, pieside ocasie, plina, de frumuseti de prima ordinesi a cArel representare a fost opritA pentru con-

Intl%

intea-

306

siderante de inalti politica. A mai scrisn Inca,maI multe articole literare prin diverse gazete,§i in fine a fost in curs5 de treI any, d'impreunacu profesorul Gargiulo, redactoral foci teatrale,jumelate românesce §i jumelate italienesce : EcoMusicale; gazeta care spunea Italiei mi§careanóstra artistica §i ast-fel ne punea in comuni-cape cu ea , din care adesea gazetele italianecum §i cele romane copiati articole bine scri-se §i bine judecate ; gazeta utila §i amusanta.combina bine aceste calitati, care umpleaü ungol in societate §i care a incetat.

Dam aci o bucata iu versuri ca probamaniera sa de a scrie :

CUGETE TRISTE

Tot cugete triste in minte'mY se string,§Pmi vine së plAng

Me gandesct l'atAtIa amid disparuti,Timparid de mórtea ma, abatutl.Me gAndescti l'athtea tinere feclóre,Räpite de m6rte in a Orstel flóre,

Attitea §I-atA4Ia, ce-am v6;lut ricienddanturl sburdalnicl fericitl stiltand,

Carl, in nemi§care §i in nesimtire,Ster§I din cartea vietel dormil in cimitire.

Tot cugete triste in minte'ml se string§i'mI vine so plâng

Printre multe umbre ce'mprejurteml sbor,Ved, c'o jale-adAncii §i.c'un nesting' dor

Si'n

dn

I

307

P'o sorb, Iubita ce-a sburat din lume§i'n zadar, çi, nópte o tot chTem pe nume.

Ochiul el albastru ca cerul seninTrädä prin privire'l sufletu'l divin.Veseld i Nana! ... CAM fericireReversa ea'n juru'l prin dulcea'I zimbire !

Ah, cugete triste in minte'ml se string§i'ml vine se prang !

Vëd dar', scump'amica, açl sunt trist, suspinochI lacrimi calde in torente-'mi yin :

Sempartim durerea, plangl ac11 tu cu mine,Vold geme si ed mane, de vei vrea, cu tine.

Intinde'rel dar' mana si ast-fel cufundatiIn tAcere-adancl, ascunsl, isolatiDe om, d'al liii sgomot , se soptim : «durere,aE al ted moinentul, ne-adapd cu fiere

Tot cugete triste iii minte'ml se stringVint* vine se prang!

Se ne-adapi cu fiere! Nu, nu, am gresit,Nu! aCu voluptate.v Cine n'a simtitBetia durerel, acela nu scieCe este viata el poesie.

Se'nvalue ochhiti, din el ad pornitLacrimi, ce pe arend s'aii oprit ;De ce-va sant, mare, sufletu'ml resuna :Cat este de duke de-a plange 'mpreund !

Tot cugete triste In minte'ml se stringMe !Asap se piing !

§i'n

lo

sl-a

inanA'mI

* **

EPILOMI

AfarA de acestia provinciele române ale Da-cieT, ni presintl, mina o pleTadä intréga de lu-crtor! pe câmpul literature! ; acestora ins6 nemArginim a li inregistra aid numai numele §ititlul, cu scurta indicare a sfereI, in care ail lu-crat ség lucréz/i. Eatn :

IN MUNTENIA SI MOLDOVA.

PE TERENUL POESIE( :

A. Chrisoverghi, poesil §i piese teatrale (mort),Chrisita Assenescu, (artistä) poesiT ; G.

A. Zamfirol, (profesor) poesii; Cin4 Economu,poesi! §i jurnalist ; Dimitrie Eliescu, (ren-tier) poesiI; Gregoriade Bonachi poesii ;

Stefan Popini, (farmacist) poesiT ; Con-stantin M. Wilénu, (rentier) poesiT.

PE TERENUL PROSEI :

Dr. .Nicolae Cretzulescu, (diplomat), art! me-dicale ; Dr. Anastasie Fe'tu , (medic, 14),

,

309

diferite crT scientifice. Dr. Polyso-Senior,(medic §i profesor), cr1 didactice medicate ;G. Costa- Foru (diplomat), diferite carp instr.§i de jurisprudeniti ; Constantin Eraclide ,

(mort, fost magistrat), cärt1 juridice ; loanC. Maxim, (profesor), diferite scrierl filologice;

Archimandritul Nicefor Iliescu-Sprincénd ,

(profesor), scrieri literare ; PArintele Yenia-min Ctitulescu, (profesor) , curt1 didactice reli-gi6se ; M .Mihtiescu, (profesor) cart1 di-dactice istorice ; -- Constantin Nacu , (magi-strat) , scrierT juridice ; Nicolae Nenovici,(magistrat), scrieri juridice ; Pantazi Ghica,(advocat), diferite scrierT : teatrale, economice,enlace ; Ioan Catind, (mort), poesiT ; E-manoil Bacaloglu, (profesor) cartI sciencificedidactice ; Dimitrie Ananescu, (profesor) ,dirtI de scientele naturale, didactice ; P. M.Georgescu, (rentier), diferite scrierT : nuvele, ro-ma*, ca traducëtor ; Bcidilescu , (mort,profesor), cartT didactice; Vasile Stilescu ,(profesor), cArtT didactice ; Constantin Di-mitriade, (artist), scrierT teatrale ; Ioan Du-mitrescu, (rentier), scrierT teatrale §i istorice ;

Dimitrie Sturdza, (diplomat) diferite scrierI ;istorice; juridice §i economice; Dr. BrandA(profesor), carp' de sciintele naturale didac-tice; Dr. Petrescu, (profesor), scrieri medi-cate; Dr. Dimitrescu-Severénu, (medic), jur-nalistica medicalk Dr. Obedenaru , (profe-sor), dill de sciintele medicate §i altele ;

,

--

,

,

I.

- 310 -C. Lerescu, (profesor) diferite scrieri : lite-

rare, juridice, economice; Constanta Dunca(de Schiaii) , (fost profesóra), scrieri teatrale ,

-jurnalistica; Barbu Constantinescu , (profe-sor) , diferite scrieri religióse-istorice i prinjurnale literare ; Stefan Neagoe (profesor), cirtididactice; .NieolaeNitzulescu, (profesor), cArtididactice; I. Crénga, (institutor), dill didac-tice; -- Marin C. Florentit , (institutor,, ns-cut la anul 1827), carp' didactice; Ierodia-conul Ghenadie Iendcénu , (profesor), scrierl,filosofice i religióse ; Dr. Grigorie Beimnicénu,(medic) , carp didactice i jurnalistica medi-call; Idn Popesoi, , (telegrafist) , nuvellist-romantier; Stefan C. illichailescu, (profesor),scrieri diferite : filosofice, didactice i literare;Stefan Archimandrescu , (lost profesor) , cArcididactice; Angel Demetrescu, (profesor), cArtididactice; Ioan (profesor), cArti di-dactice;Alexandru Podolénu,(profesor), scrierTmusicale; 1. G. Frollo, (profesor), scrieri fi-lologice; B. Nanian, (profesor), cArti didac-tice; Luis F . Paganini , (functionar) , dife-rite scrieri : teatrale, sociale, nuvellistice si ro-mante; Nicolae Fabiti Badescu (mort , fostprofesor), jurnalistica oViitorul.; Ioan Crii-clunescu, scrieri literare (tesa sa insemnatA dedoctorat in litere din Paris).

I.

Matadi,

- 311 --

fl TRANSILVANIA I UNGARIA

PE TERENUL POESIEI :

Sfura, decedat la anul 1858 ; V. Jutu, preot;G. Iovita, decedat la auul 1865 ; P. Braga,amplolat ; G. Marchipl preot ; P. Gramma, de-cedat la anul 1860 ; I. Papiii, profesor ; Alexi,jurist ; Sim. Botizanu, decedat la anul 1870 ;At. Tuducescu, amploiat, i d-sóra Elena Novacu.Top acestia a publicat cttte o serie de -poesiiprin jurnale si almanachuri ; putini dintre eimai continua ; patru din ei all decedat ; ea-1'0Vall depusti condeiul.

PE TERENUL PROSEI :

los. Hodo0, deputat, vechiu publicist si mem-bru al academie! scientifice; Sig. Borlea, deputat,vechiti publicistti politicti i umoristicfi, sub psen-donumele Idea Pie; N. Christea, redactorul «Te-legrafului roman» din Sibiiti ; I. Moldovanuprofesorul si redactorul oEconomului» din BlasiU;Nagy, canonicti in Lugosti (a publicat un vo-lum de predice); Glodaru, profesor la gimna-siul din Brasovti, (filolog); Popescu §i Petri pro .fesori in Sibiiti (ambii afi publicat ate o cartede lectura pentru scOlele primare); I. Rusu,protopopti in SibilS (istoria) ; Branu, protopopti-(a publicat o colectie de sentinte filosofice, tra-duse din clasicii latini); A. Onaci , functionar(nuvelist); T. Ceontea, student la Facultatea de-

,

312

sciinte in Viena (naturalist) ; N. F. Negrufi,preot (predicator); Elena Demsuqénu, solia eru-dituluI Aron Demsu§énu , (nuvelista) ; Aurelialifureqénu fiul redactoreluT, August BOIT:, N.Demsufénu, 1. Simionaqa , A. Olaru §i Vine.Grozescu , tined publici§tI. Parte din acestlaat incetat de a mai scrie ; cati-va continua ;mare parte sunt incepëtorI , WO cu tin talent§i studit, care promite mult, déca nu vor a-bandona terenul 1 pre care at debutat cu de-stul succest.

* **

IN BUCOVINA.In general : Preotul Constantin Andrievicl-

Moraria, (profesor, mort) carri religióse didac-tice §i articolI in «Albin* §i in 'in:Sea socie-tate! literarep ; Preot. Iraclie Golembioschi(Porumbescu), (paroh comunal), poesii, articolipolitid §i literad, maI cu sema in jurnalele ger-mane .der Osten. «der Vanderer w 1 etc.;

Preot. Vasile Illitrofanovid, (profesor), carpdidactice religióse (.0mi1etica bisericel dreptcredindose resiritene.); Preot. Isidor Vo-robchevicT (profesor), musica orientala §i occi-dentala ; Preot. Nicolae Sbiera (paroh comu-nal), nomenclatura botanice române ; IoanBumbac, (profesor), poesil §i gramatica roma*Dan (Ieremievici) Beraria , poesil ; ./ocot

,

313

(Ieremievicl) Dubö, poesil ; Nicolae Bod-narescu, nuvele ; §. a.

IN MACEDONIAIn secolul present Rom/niT macedoneni s'ati

de§teptat din letargia din trecut cu tote apAs/-rile, ce au suferit §i sufer din partea Grecilor.Sentimentele lor de nationalitate §i patriotismds'ad redicat la culme in ultimele Oecenii; scOleromAne s'ad infiintat in diverse WV ale Ma-cedonieT ; junimea ad inceput a activa cu serio-sitate in tot ce privesce cultura §i literatura na-tional/ in BalcanT. Dar' Ina de pe la incepu-tul acestul secol vedem, c. s'ad ivit lucrAtorlpe cAmpia literilor : a§a calm pe : George C._Rosa, filolog §i istoric ; Daniil monahul, fi-lologd ; Michail Boiadgi, filologd ; ear'in timpurile mal nOue : Apostol Märgdrit , caun adeverat apostol luptA prin publicatiunile saleistorico-politice de prin jurnalele romane pen-tru luminarea poporuld; Dimitrie Atana-sescu, cel mal mare anti-luptAtor contra grecis-muld, a imprimat : Un Abecedar, Istoria sacra,

Geografia, sub titlul curat romAnescd : Tera-scriptiune; §i multT MOT, despre care vomd scriecu altA ocasie, dupe informatiunile, ce vom puteprimi.

* *

1i

* *

ANEXE

Ca "tre adunarea nationala rominä din

Frumos, frumos e DOmne, child fiil de un singeS'adunä, seo cro6sci, maI dulce viitor,Se blasteme cu lacrimi pe cel-ce 1-0 mai fringeIn vatra lor stribuni. scaldata 'n l'Acrimiorf!Pricep acum Românii pécatul strimosescfl,

c'o 'nsufletire s'adunä, se 'nfrätescii.

Romini batuti de sórtil acum vedeti vot bine,Acum simtiI veninul de secull inghitit ;Dar' este lecuire, ca n'a decursii in vine,Ci-a stat ca ghem in vintre i tin s'a may latit.Se plari de el inse acei, ce ni dat,Ci nol acuma, Dómne ! de-oda& am scipat

De asta-cli inainte in pieptul nostru bate0 inimi si-un singe, un suflet si-un amor,§i cin' ne mai pandesce in 'Agra greutateVa plânge-odata, pringe, viata sa de dor 1De ómeni, cbiar de flare, de top s'a urgisiUn monstru, ce mal umbla de Boa a tirani.

adl

rat

315 --

Popórele strivite de cnute, latagane,0 inimã 1-un cuget mal póte-a le scäpa ;Cuventul br e forte, si portile tiraneOrl ad a se deschide, sea cant' a cräpa.RomaniI-acum cu totib isi. dad al lor cuvent,.Cuventul de unire pan' tocma la morment.

Strivita Românime r acestä 1i mdrétitCu litere de aur, In s'o scrib ;Peri-vor de acuma top tristil nori de ghiatd.Ce racit viata din mosl Kuhl la fii.Se bucine Romibul cu gura de balaur11,in secule in seculI acesta cli de aur !

Românilor din unghTurI pe orb unde 'a lumeNob astd-cII ye Intindetn un dulce siirutat,Se sciti, cit i Românif voescd se aIba-un numePe-acest pament, ce-un tatit Ia tott ni l'a, donat,0! 11'41! o frap de sange I putin scim saluta 1Dar inima vorbesce si când nu sci sblera.

Aron Demstqénu.

HORA BUCOVINEI

Menu cesti de voiosie,Gaud esci mandru, bucurosti,Jocul sant de stramosieMult e dulce si frumosd,Pe-o câmpie infloritd,

joci Irate cu amor,infocat de-a ta

de-al Nrei viitor.

initnit't1

0.

nl-an

1

SOU

-- 316

Si-acel joc de fericirePentru ceI ce se iubescg,Joc de falnicA mArireUnuI suflet vitejescii,Este hora stramoséscALa Rom Aril adevëratl,Ce'ntr'o Ora romeingscaDe-o potrivii suntem frag

Deci Rom Anul cu simtire,Tot de-a-una cu noroc,Dovedesce a sa.. fire,La rësboig, ca §i la joc ;Cad o Ora gloriósACu mAndrie l'a creat :Duqman celor ce-o apasei,Frute celui apeisat.

RUGACIUNE

D. Petrinb.

De ce n'am vorbe spre matighereShntirea tótä së mI o rostescil ?De ce In lume nu am putereAmoru'mI ager Wig dovedescd ?

In mIeclg de nópte glasul meg sbórACa ruggchme la Dumnecleg,1116 rog atuncea pentru-a mea térg§i pentru dulce Ingerul me g.

Tera scVm1 fig precum odatAPämênt de glorle triumfator,Si-a mea lubitg Incredintatg,De-a mea simtire, de-al meg amor.

317

Nu cer in lume cununi de laurl,A lumeI cinste despretmescg,A vanitatel comorT de aurEri celora, ce le dorescii.

Cacl avutia adevërata0 'Arta omul in al sea sin,Si consciinta indestulataEste comóra until Roman.

Deci ca stejarul, ce se mandresceCu-a sale frunze and e'nfloritMandru'l Romanul, pe cand Iubesce,Mandru'l Romanul thud e lubit !

D. Petrinô.

UN MISTERIC

Un metalic murmur vestla ora deceEl sta Fanga dinsa, ganditor i rece,Cum sta condamnatul lânga vlata sa.Ea, cu mana-I alba, mica, netedlaNrul p'a luI frunte, paha, 'ncruntata...ApoI, cu mirare privind de odataOchil lul, in umbra ratkitI, muiati,Gaud i cand d'un sombru fulger luminatI,Val I dise, ce monstru de négra &direSfa§ie-al tèü suflet... ? 01 ce suvenireCu aripl d'aramA lovinduld meredTot turbura pacea din cugetul teil ?MI-e frica de tine. 0 vaga teróreDin sinu'mI se nalta umple d'oróre I

land

:

318

Ce talni cumplita de mine ascunclt ?La tristele'mt la criint tu nu mat rèspunc11....El bragtul l-apuca, trezit ca din vise,

stinsa de durere : asculta1 it cliseAvut'am o mama, tin tata, o sor,Acll top sunt acolo... vecit pulberea lor !'I am plansa. Eram singur. Te-am ve(lat pe tine.Ta mb-at dat uttarea ! dad in mineCa un foc in umbra, un crin in pustia,Ta lucesci nava, cu sufletul via.Asta-cli de te-asa perde, ultimu'mt tesaur 1Ca pe o nalucire, ca pe-un visa de aur,Und' se catit refughl? In pament ? ...In ceriaEd la ce cuget I tee-al mea misteria

Vasile D. Hun.

ORBUL

Facett mila si pomana,Dap la orbul cersitor,Cad n'am pane nect de hranaSi'sa de fóme peritor.

0, vot Oment cu vedereDatrmi, dati'mt ajutor,Cad e cerlul cu veghere$i al mile! platitor.

Nimeni, niment nu m'audeVocea'mt pere numa'n vent,Vocea mile! nu petrundeTop m6 trec, far'de cuvênt 1...

Astallt,

?...I

* * *

319

Da-li bine D6mne sfinte,Nu'n mamie te porni;Cad multi póte fArA minteVor ca orbit a cer§i.

Multi, de stare, n'aii vedereca orbit trecetori;

Da-li D6mne manga.ereOchi mai ageri vecletori.

Multi de fala i mandrieTree cu ochil numa'n sbor ;Scapal D6mne de urgie,Cad orb este vNul lor I

Faceti mill i pomanaDati la orbul cersitor,Cei n'am pane. n'am de hranti

de Mule peritor.

St. Giurgescu.

-ROMINULTéra mandra i frum6sa§i 'mprejur cu munti,Cu gradina 'n fortaréta,Ca voinici mat multiMa, lumea de-al umbla,Tera c'asta n'at afla.

Vita mare si vestita,Ca si de Roman,De la Roma stralucita,De la un Traian

Vsn

§i'sd

* *

320

T6ta lumea de-aT cauta,Vita c'asta n'al afla.

Limbl dulce si duiósa,.Sunet ingeresca,

i cu haina marestósit,Ce dar stramosescii,MA lumea de-af cerca,Limba c'asta n'al afla.

Ea-sa Roman, falosa pe nume ;P'enteal Orit mele-amorPentru limba si natTuneGata sum ea ca 0 mor,MA lumea de-aI umbla,Ca Romannl n'at afla I

At. M. Marienescu.

-

* **

--

SCAR A ALFABETICA

DE SCRIITORII ROMANI CUPRINV IN PARTEA I.

A CONSPECTULUI LITERAR."

PAGINA_

Achirie, protopopul 45Amfilochie, episcopul HotinuluI . 63Alexandrescu Grigorie 84Alexandri Vasile 202Arbore, dacele campestru 39Aricescu Constantin D. 116Aristia Constantin 100Aron Vasile 67Asache George 175Aurelian Petru S. 147

Balácescu Constantin 101Bälcescu Nicolae 96Barac Ion 67Barasii Julio, doctorul 110Baronzi George, 122Beldiman Alexandru 173Bo iliac Cesar 88Bolintinénu Dhnitrie 123Bradul Ghenadie, metropolitul 44

Canta Ion, spatarul 58Cantemir Dimitrie, principele 57Car lova Vasile 91

. . ... .. .

. . . . .. . . . . .

.. .... . . .... .. ...

. . . . . .

.

. .. . . . ... .

322

Cavalioti TeodorCichinclél DimitrieClain Samuil ..... , .

Clococénul Naum, lerodiaconulCogälnicénu IonCogálnichu Michail

. .

3

PAGINA

6066615758

192Constantin, cdpitanal 57Coresi George, diaconal 43Conachi Constantin, 1ogof6tu1. . . 168Costachi Veniamin, metropolitul . 169Costin Miron, niarele logofët . 50Costiu Nicolae 56Cretan George 136

Damian Vasile, logofaul 52Danovici Petra 50Deparatdnu Alexandra 156Donici Alexandra. . . 186Dositheid, metropolitul 51Dubdii Tudosid, marele logofët . . 52

Eutratie, logof6tul . . ) 49

Filimon Nicolae 113Fundescu Ion C. 159

George LE, metropolitul 57Georgescu Nicolae 154Grandea Grigorie 11 . 164Grecénu Rada, logofdtul 58Grigorie, metropolitul 59Gusti Dimitrie 199

Halicid Mihaid , . 52Heliade-Radulesca IOn 75Herce Stefan, preot 45Hurul, cancelariul lul Drag* . . 39

.

.

.. .

.

.

. . .

. .. . . .

. .

. . .

.

323

Iacob, I. metropolitulIarcu DimitrieIliasti-VodaIonescu RaduIorgovid PaulIpsilant Alexandru . ,Istrati NicolaeIvirénu Antim, metropolitul

.

.

PAGINA

58106

391396760

19658

Lupescu Radu, 1ogof6t de divan 58

Macedonénul Meletie 48Maior Petru 60Melhisedec, egurnenul 48Melidon George R. 221Miculescu Grigorie, metropolitul. . 74Miculescu Grigorie 110Missail, calugrul 49Missail George 227Molnar Ion, medicul 66MumulOnu Barbu Paris 81Mustea Nicolae 58

Neagoe-Voda 41Neculce Ion' 58Negruti Conshntin 188Niculau Nicolae 143

Odobescu Alexandru 152Orkanu Nicolae T. 141

Pann Anton 92Paisiescu DragomirnOnu Macarie 59Pelimon Alexandru 114Pescisel Moise, preot 45Popa Ma din. Vint! 51Popescu Radu, vornicul 58

. .

.

. . . . . . .

. .

: .

. . . . . . .

. . . . .

. .

.

. . .... . . . .

. . .

324

PAGINA

Rosetti Constantin A 134RucArénu Nicolae 103

Säulescu George 184Sihlénu Alexandru 149Silvestru, ieromonahul 48Simonianu Petra II, metropolitul 50Simeon, dascalul 49

incal George de inca 65Sion George 215Stamati Jacob, metropolitul . . . . 54Stamati Iacob II, metropolitul . . . 62Stroici Luca 46

Tautu George 211Tempea Radu 67Teodosie, metropolitul . . . . . . 52Teodosig, fiul 10 Stoian din Tun0 57Teofil, metropolitul 48Tordasi Michail, episcopul 45

UrechiA Grigorie, vornicul 46Urea% Vasile Alexandrescu . 7 223

VAchrescu Alexandru 63Vadrescu Ienichip., marele Ban . 62VAcarescu Ion, logofdtul 73Varlaam, metropolitul 48

Zacan Efrem, dascalul 45Zamfirescn Michail 160

. . . . . .

. . .

. . . .

. . . . . .

. .

. . .

SCARA ALFABETICA

DE SCRIITORJI ROMANI CUPRINI IN P ARTEA IL

A ..CONSPECTULUI LITERAR..

PAG1NA

Adrian Ion Veniamin . . 92Alexi . . . , 311Ananescu Dimitrie 309Andrievici-Morarid Constantin 312Andrievid-Morariti Samuil 219Archimandrescu Stefan 310A rdelénu George 193Assenescu Chrisita 308Atanasescu Dimitrie 313

Babe0 Vicentiti 293Bacaloglu Emanoil 309BAdescu Ion Scipione 209BAdescu Nicolae Fabiii 310Bildilescu I. 309Baritii George 144Barnuti Simeon 138Berariii II% (Ieremievid) 312Berdescu Alexandra 295Bengescu George . , 15Bo dnärescu Nicolae 313BodnArescu Samson Dr 236Bo erescu Vasile 10Boiadgi Michail 313

. .... . . .

. . . . .

. .. .:.

326

PAGINA

Boian Teodor 80Boia Zaharia 189Bonachi-Gregoriade 308Borlea Sig. 311Botizan Sim 311Botta Moise 124Bran 311Brtinda. Dr. . 309Bumbac Ion 312Bumbac Vasile 232Burla Vasile 231Buticescu Vasile Ranta 187

Catinit IOn . , 309Catulescu Veniamin 309Carppil Petru P 97Cartu Um 63Ceontea T. 311Ciparia Timoteiti , canonicul . . 125Chrisoverghi A. . . , 308Christea N. 311Codreseu Teodor 73Costa-Fora George . . 1

309Constantinescu Barbu 310Cornea Michail 98Cradunescu Ion 310Crag& I . 310Cretzulescu Nicolae Dr. . 308Cugler Matilda 119

Daniil, monahul .. , 313Demsusénu Aron 185 si 315Demsusdnu Elena 312DemsusOnu N.. . 312Demetrescu Angel . . , 310Dimitrescu-Severinu Dr 309

. . . ..

. . ...... ..

.

.....

.. .

327

PAGINA.

Dimitriade Constantin 309Dimitriu George Ion 115Dora dIstria (Elena Ghica) - 6Drägescu Ioachim C. 311Dagu§anu Codru 197Dub Mi Ion (Ieremievicl) 313Dumitrescu Ion . , 309Dunca Constanta (de Schiati) 310

Economu Ciru . . . . , . 308Eliescu Dimitrie 308Eminescu Michail 112Eraclide Constantin 309

Fabian Bobil Vasile 268Fëtu Anastasie Dr 308Flechtenmacher Alexandru 68Flechtenmacher Maria 20Florescu Bonifacitt 37Florian Aron 130Florentiti Marin C 310Florentiii Veturia 299Fro llo L G. 310Frunclescu Dimitrie

9 103

Ganea Nicu . . , 82Georgescu Teodor 296Georgescu P M. 309Gherghel de Ciocotisil Vasile . 287Ghica Ion 4Ghica Pantazi 309Glodaru 311Golembioschi Iraclie 312Gramma P 311Grozescu Iulian 191Grozescu Vine 312

.

. . . . .

.

. . .... .

..... .. .

.

. . . . .

. . . .

. .

. . . . . .

328

PA GINA.........-....Hajd64 Alexandru PetriceTcu . 242Ha.j(16t1 Bogdan PetriceIcu . . 247Halepliu Const Z 292Hodostl Iosifü 311Horsa August 312Hommoricénu Eufrosina C, 45Hurmuzache Alexandru 222Hurmuzache George 221

Ianov IOn 79Ianovicl Vasile, preotul 218Ienacénu Ghenadie. ierodiacon . 310Iliescu SprincOni Nicefor. 309Jutu V., preotul . , 311

Lapedatu Lin . ' 205Laurian August freb. . , 140Laurian Dimitrie Aug. . 35Lazar George 255Lazarescu (Laertid) Alexandru 8Lerescu I C. 310

Macedonschi Alexandru A. . . 49.Maiorescu Um 16 5Maiorescu Titu 17Mandinescu IOn 77Mangiuca Simeon 182Mania Vasile 170Manliu Ion 310Marchist G. preotul. 311Margarit Apostol 31WMarian Simeon Fl 237Marienescu Atanasie M . 183 si 320Martian Dionisie P. 178Maxim I C . 309Me§ota I ....... . . 180

,

.

. .

. . . . .

. . . . .... . .

.

. . . .

. .

.

. . . . ....

. .. .

. . . .

329

PGAINA

Michailescu Stefan C 310Miclea Anna Verona 122Mihaescu M 309Mitrofanovicl Vasile 312Millo Mateia 60Moldovanu I 311Muntenu Gavril 148Muresénu Andreia 151Muresenu Aurelia 312Muresénu Iacob 158My ller Teodor A 110

Naca Constantin 309Nagy 311Nanian B 310Naum A 83Neagoe Stefan 310Negri* Fecheti Ion 156Negruti Iacob 89Negruti Leon 74Negruti N. F. 312Nenovici Nicolae 309Niculescu Spiridon , 26Nitzulescu Nicolae 310Novae Elena 311

Obedenaru Dr. 9 309Olaru A. 312Onaci A. 311Oncu Nicolae Dr. 200

Paganini Luis F. 310Palm Paul 225Papia-Barian Alexandru 175Papia L 311Pascali Michail 14

,...-...,.....--,---,

. . . . .. ... . . . . .

. . . .. .

330

PAGI N k

Palm Vasile D. 41 §i 318Petrin6 Dimitrie 226, 316 §i 317Podoldnu Alexandra 310Poenaru Petru 1

Pogor Vasile 75Polyso-Senior Dr. 309Popa-George 199Pompilia Miron 208Popea Nicolae, archimandritul 174Popescu Ion 310Popescu et Petri 311Popescu Nicolae D. 38Popini Stefan 308Popfia Justin 190Popa Florentia Ion 194Popa Gavriil 164Popa Sig. Victor ... 166Popa Vasile Dr. 280Tralea Ion 241Preda Dimitrie N 30Pumnul Aron- 159Pu§caria Ilarion Dr. 200

Racocea Teodor 214Roman Alexandru 173RomnicOnu Grigorie Dr 310Rosa George C 313Rosetti Teodor 78Rusu I. 311Rusu Victor 203

Sachelaria Iulia 45*aguna Andreia, metropolitul . . 128Sbiera Ion G. 223Sbiera I6n G. 223Sbiera Nicolae 312

. .

.. . . ......

.

. . . ....... . .....

. . . . . .

331

PAGINA

Scavin Dani;l 214Scheletti Nicolae 84Scriban Neofit, archiereul 56Scurtescu Nicolae 33Se lágIattu Ion Silvifi 181*erbanescu Teodor 104Sfura 311

Grigorie 185Simionasa I , 312Slavici Ion 211Soranul Novae Moise 134Stänescu Mircea Vasile 188Stefanescu Melchisedec, episcopul 65Stilescu Vasile .... . 309Strat Ion 88Sturdza Dimitrie 309Sucifi-Bosco Maria , 202

Teodorescu George Dim. 39Tincu Nicolae . . 305Tocilescu Grigorie G. 36Toni Mil tiade 107Traila Elia 201Tuducescu Atm. 311

Vá16nu Constantin M 308Vartic Toma 290Varnavfi-Lithu George . 101Vasici Pavel , 137Vela-Ventraru Paul 182VergolicI Stefan 108Vizanti Andrei a 102Vorobchevicl Isidor 312

Xenopolu A D 109

Zwifirol G. A. 308-

SiIai

,

. . . . .

. . ..

. . .

. ,

..

...