comunitatea noastra mp 2014.pdf
TRANSCRIPT
Educaie pentru antreprenoriat i afaceri
Programele internaionale Junior Achievement România (JA) sunt implementate în parteneriat cu Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.
Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise® (JA-YE) este s inspire i s pregteasc noua generaie pentru a reui în economia de pia. În parteneriat cu mediul educaional i cu sprijinul comunitii de afaceri,
JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea real, ajutându-i s-i descopere i s-i valorifice potenialul.
Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaie nonprofit (înfiinat în 1993), parte a Junior Achieve- ment Worldwide® SUA (înfiinat în 1918) i a Junior Achievement – Young Enterprise Europe (înfiinat în 1967), deruleaz în colile din România programe de educaie economic, antreprenorial, financiar i de orientare profesional, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia colii
• dirigenie/consiliere
• extracurricular/cerc
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României Comunitatea mea: Ghidul profesorului i al consultantului voluntar / Junior Achievement România. –
Bucureti: Junior Achievement România, 2013 ISBN 978-606-8347-03-5 316
Titlu original: Primary Programme: Our Community
Copyright © 2012, 2013 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba român
© 2008 Junior Achievement – Young Enterprise® UK. All rights reserved.
Prezentare general a programelor pentru învmântul primar ......... 7
Sfaturi pentru voluntari ...................................................................... 8
Lecia 3. Construirea unei comuniti ............................................... 21
Lecia 4. Angajaii i impozitele........................................................25
Stimate învtor/consultant voluntar,
Junior Achievement România (JA) v mulumete pentru c v implicai în punerea în apli- care a programului Comunitatea mea.
Împreun, avem ansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societii o experien educaional cu adevrat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 i 11 ani, setul de programe internaionale pentru învmântul primar pune bazele competenelor viitoare necesare copilului pentru independen i pentru succes în via. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învmânt primar. Fiecare program este compus din cinci activiti sptmânale a câte o or fiecare. Scopul este acela ca învtorii i consultanii voluntari s desfoare activiti practice i interactive, cu rezultate de lung durat.
Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii s îneleag în ce mod oamenii, familia, comunitile, instituiile private i cele publice iau decizii care afecteaz viaa cotidian i bunstarea economic. Aceste cunotine, împreun cu activitile i experienele prezenta- te, le vor oferi elevilor o imagine real a atitudinilor i competenelor necesare pentru a reui la coal, dar i în afara colii. Programul ofer colilor un punct de pornire pentru educaie economic aplicat i antreprenorial i le d posibilitatea interaciunii cu comunitatea. Tot- odat, programul permite consultanilor voluntari participani s îi dezvolte competene i atitudini pozitive eseniale pentru viaa profesional i personal, aduce prinii mai aproa- pe de coal i coala mai aproape de comunitate.
Le mulumim elevilor, învtorilor, consultanilor voluntari i prinilor pentru participarea la acest program.
V dorim s v bucurai de aceast experien i s înelegei c avei puterea de a schimba o lume!
Echipa Junior Achievement România
Prezentare general a programelor pentru învmântul primar
Noi înine (grupa pregtitoare / clasa I) Prin intermediul unor personaje de poveste, elevii înva despre „lumea muncii” i despre importana economisirii, a câtigrii de bani, a lurii de decizii i a lucrului în echip.
Familia mea (clasa I) Elevii înva s identifice membrii familiei, precum i nevoile de trai i dorinele pe care le au acetia. Descoper cum pot satisface aceste nevoi i încep s îneleag deciziile dificile pe care trebuie s le ia familiile pentru a-i putea acoperi cheltuielile.
Comunitatea mea (clasa a II-a) Elevii sunt învai cum funcioneaz oamenii i întreprinderile dintr-o comunitate. Ei evalueaz nevoile i dorinele comunitilor i înva s-i asume responsabilitatea pentru o comunitate pe care au desemnat-o prin activiti de votare i de decizie.
Oraul meu (clasele III – IV) Elevii identific principalele trsturi ale unui ora. Ei înva c locurile de munc i competenele lucrtorilor din principalele sectoare economice sunt eseniale pentru determinarea caracterului i vieii unui ora. Elevii îneleg c interdependena dintre afaceri este esenial pentru libera circulaie a banilor într-un ora.
Sfaturi pentru consultanii voluntari
coala Spre deosebire de învmântul gimnazial, învmântul primar este organizat astfel încât fie- care clas de elevi are, de obicei, un singur învtor pentru toate disciplinele. În general, elevii nu îi schimb clasa sau profesorul de la o lecie la alta, dar exist i câteva excepii (de exemplu, la limbile strine).
Elevii Copiii sunt foarte diferii din punctul de vedere al capacitilor i atitudinilor, chiar i la o vârst foarte fraged. În orice clas se va gsi o gam variat de capaciti. i durata de concentrare variaz de la un elev la altul. Per ansamblu, îns, copiii din clasa pregtitoare se pot concentra bine timp de 15 minute, copiii din clasa I se pot concentra timp de 20-25 de minute, iar copiii din clasa a II-a se pot concentra pân la o jumtate de or. Ar fi normal ca elevii din clasele mai mari s se poat concentra i mai mult, dei uneori nu este cazul.
Capacitile elevilor sunt deosebit de variate, la orice vârst. Iat o prezentare orientativ a capacitilor la diferite vârste, dei vor exista, cu siguran, elevi care depesc sau care nu ating aceste niveluri:
• La finalul clasei pregtitoare, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri simple, îi pot scrie numele i pot citi i scrie câteva cuvinte comune. Pot recunoate cifrele pân la 10 i pot numra pân la 10.
• La nalul clasei I, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri în contexte mult mai vari- ate i pot citi i scrie grupuri de cuvinte. Unii copii citesc în mod fluent la sfâritul clasei a II-a. Elevii ar trebui s tie s citeasc, s scrie i s ordoneze numerele pân la 100 i s adune i s scad în gând, folosind o serie de metode.
• La finalul clasei a IV-a, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri care necesit gân- dire. Pot citi fluent o gam variat de cri mai dificile i pot scrie propoziii corecte, cu punctuaie corect. Pot identifica valoarea fiecrei cifre în numere de pân la, dar i mai mari de 10.000. Elevii pot explica procedurile utilizate pentru rezolvarea unei probleme matematice.
Adresarea i oferirea de rspunsuri la întrebri
Educaia i învarea reprezint un proces bidirecional, în care este esenial s se adreseze întrebri i s se rspund la întrebri. Fiecare plan de lecie conine un set de întrebri generale care pot fi adresate. Ideea nu este s adresai toate aceste întrebri, nici mcar pe majoritatea. Adresai între- brile i rspundei la ele într-un mod cât mai complet. Îns nu trebuie neaprat s rspundei la toate întrebrile, pentru c nu ai face decât s întrerupei ritmul i desfurarea activitilor. Dac primii o întrebare dificil sau una la care nu putei rspunde, solicitai ajutorul învtorului.
În timp ce planificai leciile împreun cu învtorul, verificai dac întrebrile sunt potrivite pentru clasa la care vei preda. Gândii-v, împreun cu învtorul, i la alte întrebri.
Ritmul de lucru i programarea leciilor
Este important s atingei un echilibru corespunztor între diferitele elemente ale unei lecii. De obicei, elevii între cinci i ase ani pot rmâne ateni aproximativ o jumtate de or în timpul dimineii, poate chiar mai puin dup-amiaza. Elevii mai mari pot rmâne ateni o perioad mai lung. Indiferent de grupa de vârst, copiii au nevoie s rmân activi. Acestea fiind spuse, s nu v fie team s alocai puin mai mult timp elementelor pe care elevii le gsesc interesante.
Concluzie: Respectai programarea planurilor de lecie i fii atent la limbajul non-verbal al copiilor. Urmrii când devin agitai sau încep s se uite în jur; atunci e momentul s trecei mai departe.
Ar fi bine s le prezentai copiilor instruciunile referitoare la activiti când înc v aflai în faa lor, nu s trecei de la început pe la fiecare. Instruciunile trebuie s fie cât mai clare. S nu v fie team c v repetai! Artai-le copiilor ce vor face. Putei, de asemenea, s le prezentai obiectivele leciei i s le explicai cum vor ti când le-au atins. Tablele i panourile de aaj de care dispun majoritatea claselor pot fi foarte utile în acest sens. Muli învtori le cer copiilor s le explice din nou ce au de fcut înainte de a începe lucrul.
Trecerea la activiti este, de obicei, perioada în care elevii se vor manifesta cel mai zgomotos. Dup cum spuneam mai înainte, trebuie s vorbii în prealabil cu învtorul, pentru a discuta modalitatea de rezolvare a acestor aspecte. Pe cât posibil, stabilii dinainte cum vor fi împrii copiii pentru activitile pe grupuri.
Captarea ateniei copiilor
10
la alte tehnici. Reinei c învtorul este cel care pstreaz linitea în rândul copiilor, îns exist câteva strategii care îi pot face pe copii s redevin ateni, fr s apelai la învtor.
• Continuai-v activitatea, dar schimbai-v tonul i expresia vocii. De regul, va suci- ent, dac majoritatea elevilor v ascult.
• Întrerupei activitatea i începei s v batei pe genunchi într-un ritm regulat, pân ce toi copiii vi se altur. Aa, le putei capta din nou atenia. Apoi trebuie doar s reluai activitatea.
• Muli învtori folosesc semnale auditive sau vizuale care îi informeaz pe copii c nu sunt suficient de ateni. Poate fi vorba despre instrumente muzicale, despre aparate de msurat zgomotul i despre multe alte lucruri. Din nou, discutai despre aceste strategii cu învtorul înainte de a începe, deoarece copiii reacioneaz mai bine la lucrurile cu care sunt deja familiarizai.
Controlul/disciplina în clas
Exist mari diferene de la o coal la alta în ceea ce privete disciplina i comportamentul pe care
îl impun copiilor. Trebuie s discutai aceste ateptri cu învtorul înainte de începerea sesiunilor
de lucru. Unii învtori insist ca elevii s ridice mâna când vor s rspund, alii se mulumesc cu
orice form de comunicare. Trebuie s aflai ateptrile învtorilor înainte de a începe. Controlul
i disciplina în clas sunt responsabilitatea învtorului, nu a consultantului voluntar. Trebuie,
îns, s reinei câteva lucruri, pentru ca sesiunile de lucru s se desfoare cu succes.
• Cea mai bun metod prin care îi putei determina pe copii s se concentreze asupra unui aspect este s facei chiar dumneavoastr acel lucru.
• Dac dorina dumneavoastr principal este „Vreau ca aceti copii s învee…” i avei încredere c îi putei ajuta s realizeze acest lucru, este foarte probabil s îi ajutai pe copii s se comporte astfel încât s ating cu uurin acest obiectiv.
• Ludai-i i încurajai-i pe copii ori de câte ori avei ocazia. • Fii pozitiv: spunei-le „v rog s facei asta”, nu „nu facei asta”, de exemplu, atunci când
copiii rspund la întrebrile pe care le-ai adresat. • Alegei s ignorai anumite întreruperi: copiii pot încerca s v capteze atenia. • Fii un exemplu de comportament corespunztor. De exemplu, nu vorbii foarte tare i
fii politicos. • Stabilii dinainte cu învtorul cum vei proceda cu perioada de tranziie de la discuie
la activiti. De multe ori, în aceast perioad copiii pot deveni zgomotoi sau dificili. Va foarte util s le explicai copiilor în mod clar ceea ce au de fcut.
Pregtirea
11 Comunitatea mea
este nevoie de aceast pregtire. Planurile de lecii sunt concepute astfel încât va fi suficient s le parcurgei timp de 10-15 minute în seara dinaintea predrii.
Codul de conduit al consultanilor voluntari
Este important ca atât elevii, cât i consultanii voluntari s poat participa la activitile JA în complet siguran. Acest cod de conduit a fost conceput pentru protecia elevilor i a consultanilor voluntari. În acest sens, JA dorete ca toi angajaii i consultanii si voluntari s respecte acest cod de conduit.
Fiecare voluntar:
• Va respecta principiile cluzitoare i normele de program ale JA în toate activitile desfurate ca i consultant voluntar al JA.
• Va informa JA cu privire la cazierul su judiciar, precum i cu privire la ali factori sau ori- ce modificare a situaiei sale care îi poate invalida participarea ca i consultant voluntar al JA sau la orice alt activitate a JA.
• Recunoate c rolul de consultant voluntar JA îl plaseaz într-o poziie de încredere fa de elevii care particip la programele JA, fa de organizaia JA i fa de colegii si din reeaua de consultani voluntari i de angajai i se angajeaz s se ridice în permanen la înlimea încrederii ce i-a fost acordat.
• Se angajeaz s pstreze, conform procedurilor organizaiei, confidenialitatea tuturor informaiilor referitoare la ceilali consultani voluntari, susintori, elevi sau angajai care îi sunt puse la dispoziie pe parcursul desfurrii activitii de consultan volun- tar în cadrul JA.
• Nu va crea în mod contient situaii în care s fie singur cu un elev i va lua msuri ca la reuniuni s participe întotdeauna mai muli elevi i, pe cât posibil, un alt adult.
• Nu se va oferi s conduc un elev cu maina (se pot transporta grupuri dac exist o asigurare auto corespunztoare).
• Nu va folosi JA pentru a obine avantaje financiare pentru propria persoan sau pentru afacerea sa, de exemplu comercializând în mod direct produsele sau serviciile companiei sale.
• Se va asigura c toate activitile JA care depesc activitile normale ale sistemului de învmânt (de exemplu târguri, expoziii, ateliere de formare a competenelor etc.) sunt aprobate i agreate de învtorul/directorul de coal responsabil în prealabil.
• Nu va avea un comportament (fizic sau verbal) ofensator fa de elevi. • Nu va uita c interaciunea dintre el i elevi nu trebuie s poat fi interpretat niciodat
drept abuziv.
List de vericare
Aspecte de care putei ine cont în timpul vizitei de observaie
Am participat la o vizit de observaie?
Am o list cu elevii?
Sunt familiarizat cu „decorul” i resursele clasei?
Cine sunt liderii clasei? Exist grupuri de prieteni?
Cum menine învtorul disciplina?
Exist elevi cu nevoi educaionale speciale? Cum ar putea afecta acest fapt imple - mentarea programului pentru învmântul primar?
Cum pot face legtura dintre experiena mea profesional/personal i lecie?
Am suficient spaiu s îmi folosesc resursele?
Pregtirea
Sunt familiarizat cu planurile de lecie i cu materialele?
Am toate materialele auxiliare?
tiu unde m duc? Am datele de contact ale colii i ale JA?
Reinei…
Fii optimist! Va fi distractiv i vei înva foarte multe, deci trebuie s v bucurai de experien!
Lista materialelor
Cantitate Articol
1 Materiale auxiliare
25 Jurnal Junior
Comunitatea
Elevii descoper ce este o comunitate. Identific oamenii, locurile de munc i activitile dintr-o comunitate imaginar, prezentat într-un desen colorat aflat în Materiale auxiliare. Folosind ver- siunea din Jurnalul Junior a desenului comunitii, elevii lipesc în mod corect desenele decupate, cu componentele importante ale comunitii.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S identifice ce este o comunitate. • S identifice persoanele, magazinele i activitile din comunitate. • S realizeze comparaii între comunitatea imaginar i propria lor comunitate.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s studieze timp de zece minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul s îi vorbeasc consultantului voluntar despre maga- zinele, cldirile i oamenii din comunitatea local din apropierea colii.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Jurnale Junior • Contribuie personal: fotografii din comunitatea în care triesc elevii (nu sunt incluse
în pachet)
Introducere • Spunei-le elevilor cum v numii, cu ce v ocupai i unde lucrai. • Spunei-le c vei parcurge împreun cu ei 5 lecii, timp în care v vei distra descoperind
noi cuvinte i idei. • Stabilii ateptri. De exemplu: „V rog s îmi spunei…”, „V rog s ridicai mâna când
vrei s adresai o întrebare” i aa mai departe. • Spunei-le c astzi vor înelege ce este o comunitate. • Elevii pot s noteze în Jurnalul Junior ce cred ei c înseamn acest cuvânt. • Explicai-le c o comunitate este „locul în care întreprinderile ofer bunuri i servicii fa-
miliilor i locul în care membrii familiilor locuiesc, fac cumprturi, merg la coal i la serviciu i socializeaz”.
Competene:
Timpul necesar:
10 minute
• Explicai-le c a socializa înseamn „a vorbi, a se juca i, în general, a petrece timp cu prietenii, familia i vecinii”.
• Artai-le ce este o comunitate, fcând referire la propria dumneavoastr comunitate (eventual cu fotografii).
• Rugai-i pe elevi s se gândeasc la comunitatea lor. Ce este deosebit la locul în care lo- cuiesc, se joac i merg la coal? Încercai s îi facei pe elevi s prezinte caracteristicile comunitii lor.
Activitatea „Comunitatea mea”
din Jurnalul Junior
• Întrebai-i pe elevi dac ar dori s afle mai multe despre o comunitate imaginar, colo- rat i fericit.
• Prezentai-le posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare. • Spunei-le elevilor s-i imagineze c sunt detectivi i c trebuie s investigheze ce se
întâmpl în comunitate. • Cerei-le elevilor s fac o list cu oameni, magazine i obiecte în Jurnalul Junior . • În timp ce elevii îi spun prerea, consultantul voluntar va face o list pe tabl. • Întrebai-i pe elevi dac le-ar plcea s locuiasc într-un astfel de loc. • Cerei-le elevilor s fac în Jurnalul Junior o list cu asemnrile i diferenele dintre
comunitatea prezentat în desen i propria lor comunitate.
Activitatea „Eti detectiv!”
din Jurnalul Junior
• Elevii lucreaz pe desenul „Comunitatea mea” din Jurnalele Junior . Ei trebuie s locali- zeze oamenii/angajaii din comunitate i obiectele pe care le gsesc în imaginile care trebuie decupate i lipite (10 în total).
• Elevii trebuie s lipeasc imaginile cu atenie în caiet, acolo unde le este locul.
Cele 10 imagini reprezint: cas, taxi, banc, staie de pompieri, magazin Gustri, tonet cu îngheat, benzinrie, coal, cutie potal i teren de joac.
Aspecte pe care le putei discuta în clas:
• Ce cred elevii c au învat astzi? • Pot explica ce este o comunitate? • Îneleg faptul c unii oameni locuiesc în orae, alii în comuniti rurale sau la mare? • Cum ar fi viaa dac nu am tri în comuniti?
Activiti suplimentare
Dup aceast lecie, elevii ar putea:
• S viziteze comunitatea local i s fac o list a elementelor pe care le gsesc (maga- zine, oameni, obiecte).
• S fac o list a angajailor pe care îi întâlnesc. Cu ce se ocup aceti oameni? • S schieze diferite scene din comunitate sau s fac fotografii, pentru a construi o ima-
gine a vieii comunitii locale. • S afle cum arta comunitatea lor în urm cu 10, 25, 50, 100 de ani (eventual folosind
internetul). • S-i închipuie cum va arta comunitatea lor peste 10, 25, 50 sau 100 de ani.
Schema Leciei 1
• Introducere (10 minute) • Activitatea „Comunitatea mea” din Jurnalul Junior (25 de minute) • Activitatea „Eti detectiv!” din Jurnalul Junior (10 minute) • Recapitulare (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Elevii sunt factori decizionali în comunitate i trebuie s hotrasc ce s fac cu spaiul de ma- gazin gol care apare pe posterul cu comunitatea. Lucrând în grupuri, ei trebuie s prezinte idei pe care le va analiza întreaga clas. Clasa trebuie s voteze care magazin deservete cel mai bine nevoile i dorinele comunitii.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S identifice magazinele/serviciile eseniale pentru binele comunitii. • S urmeze un proces simplu de colaborare pentru rezolvarea unei probleme. • S recunoasc importana votrii ca metod de rezolvare a problemelor. • S prezinte argumente viabile, care s ia în considerare gândurile i sentimentele celor din jur.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul s prezinte exerciiul de rezolvare a problemelor cu câteva zile înainte ca voluntarul s îi desfoare sesiunea. Astfel, elevii se pot gândi ce magazine ar dori s aib în comunitate i de ce.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Posterul „Problema: Ce s fie magazinul gol?” din Materiale auxiliare • Cartonae de vot din Jurnalele Junior • Urn de vot (opional, nu este inclus în pachet)
Competene:
Timp necesar:
Întrebai-i pe elevi urmtoarele:
• V amintii ce am fcut data trecut? • inei minte ce este o comunitate? • Ce cldiri se gsesc de obicei într-o comunitate? • Ce meserii au oamenii dintr-o comunitate? • Ce ai gsit în comunitile voastre?
Activitatea „Ce s e magazinul gol? din
Jurnalul Junior i din Materiale auxiliare
Stabilii provocarea:
• Spunei-le elevilor c astzi trebuie s ia o decizie responsabil, i anume „ce s fac cu un magazin gol”. (Indicai locul corespunztor de pe poster).
• Trebuie s fie responsabili fiindc decizia lor vizeaz binele întregii comuniti, nu numai pe cel al tinerilor ca ei!
• Explicai-le c hotrârile importante nu sunt uor de luat i c trebuie s se gândeasc bine înainte de a lua o decizie.
Pasul 1:
• Spunei-le elevilor s se uite la Activitatea „Ce s fie magazinul gol?” din Jurnalul Junior . Explicai-le c timp de cinci minute trebuie s scrie, în linite, câteva idei de magazine care cred c ar fi bune pentru comunitate. Trebuie s se hotrasc ce idee e mai bun i de ce. Este important s se gândeasc la magazine de care are nevoie comunitatea, nu neaprat la dorinele oamenilor.
Pasul 2:
• Împrii elevii în grupuri de câte 5-6 i cerei-le s îi discute ideile. Fiecare elev trebuie s încerce s propun cel puin o idee. Dup 5 minute, grupul trebuie s se hotrasc asupra celei mai bune opiuni, care va merge în etapa urmtoare. (Grupurile vor fi stabi- lite în funcie de aezarea elevilor în bnci.)
Pasul 3:
• Artai-le posterul „Ce s fie magazinul gol?” din Materiale auxiliare i explicai-le c acesta îi va ajuta s ia o decizie.
• Explicai-le c în partea stâng vor scrise opiunile alese de ecare grup. • Chemai în fa câte un elev din fiecare grup, care s prezinte opiunea aleas de grupul
respectiv. • Scriei opiunea în locul corespunztor.
Pasul 4:
• Explicai-le elevilor c trebuie s aleag trei din cele ase opiuni. Indicai locul cores- punztor de pe poster.
• Enunai din nou fiecare opiune i întrebai-i pe elevi dac magazinele sugerate sunt cu adevrat necesare pentru comunitate sau ele reprezint, mai degrab, dorine. Bifai caseta corespunztoare.
• Pe msur ce enunai fiecare opiune, rugai-i pe elevii care cred c aceasta e cea mai bun opiune s ridice mâna. Reamintii-le elevilor c nu pot alege ideea propriului grup, îns pot alege oricare dintre ideile celorlalte grupuri. Parcurgei toate opiunile i notai pe tabl rezultatul.
Pasul 5:
• Explicai-le elevilor c ceea ce tocmai au fcut se numete „vot”. Au hotrât care sunt cele mai bune opiuni pentru magazinul gol. Scriei pe poster, în locul corespunztor, cele mai bune trei opiuni alese de elevi.
Pasul 6:
• Spunei-le elevilor c au procedat bine alegând trei opiuni din cele ase. Acum, îns, trebuie s aleag cea mai bun opiune dintre cele trei rmase.
• Explicai-le c este posibil ca alegerea s e una foarte dicil. Din acest motiv, elevii trebuie s se gândeasc la lucrurile bune i la lucrurile rele pe care le-ar putea genera alegerea unei anumite opiuni.
• Spunei-le elevilor c vrei s v ajute s scriei aceste lucruri „bune” i „rele” pe poster (indicai csuele corespunztoare, din partea dreapt).
Pasul 7:
• Începei procesul prin a alege un subiect de discuie. De exemplu: toate magazinele vor oferi obiecte de care oamenii au cu adevrat nevoie? Strada principal a comunitii este, într-adevr, locul cel mai bun pentru un magazin precum cele sugerate? Magazine- le sugerate vor crea mai mult zgomot, mai mult gunoi sau mirosuri neplcute?
Pasul 8:
• Dup 10 minute, încheiai discuia. • Explicai-le elevilor c în urmtoarea faz trebuie s se hotrasc sau s „voteze” asupra
opiunii finale. • Artai-le elevilor cartonaul de vot din Jurnalul Junior . Explicai-le c trebuie s aleag
Pasul 9:
• Colectai toate cartonaele de vot decupate din Jurnalele Junior . • Numrai voturile. • Anunai opiunea câtigtoare.
Sugestie
• Confecionai o urn de vot i punei-i pe elevi s stea la coad ca s voteze. • eful clasei sau o alt persoan „important” poate anuna opiunea câtigtoare. Apoi,
putei discuta câteva minute despre importana procesului decizional, a discuiilor i a votului.
Recapitulare • Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc despre importana procesu-
lui decizional, a discuiilor i a votului).
Activitatea suplimentar „Luarea deciziei” • Elevii trebuie s reflecteze asupra deciziei clasei completând pagina 8 din caiet. • Elevii pot desena magazinul ales, aa cum îi imagineaz ei c ar arta.
Schema Leciei 2
• Introducere i recapitulare (5 minute) • Activitatea „Ce s fie magazinul gol?” din Materiale auxiliare i din Jurnalul Junior (35
de minute) • Recapitulare (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Lucrând în grupuri de câte 5-6, elevii primesc sarcina s îi construiasc propria comunitate. Pen- tru aceasta, i se ofer fiecrui grup câte o hart a comunitii, pe care sunt trasate un drum i terenuri goale, pe care se poate construi. Elevii primesc câte 100 de puncte pentru construcie de fiecare echip, puncte pe care le vor schimba pe case, magazine i cldiri. Dup ce au fcut schimbul, elevii vor hotrî cum s poziioneze cldirile, cum s foloseasc terenurile, cum s nu- measc strzile i alte aspecte legate de comunitate. Sesiunea se încheie cu prezentarea de ctre elevi a fiecrei comuniti rezultate.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S recunoasc elementele eseniale care compun o comunitate. • S îneleag nevoile i dorinele comunitilor. • S lucreze în cadrul unei echipe pentru a construi o comunitate. • S recunoasc faptul c o comunitate construit de elevi este o reprezentare a unei
comuniti reale.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Planurile bidimensionale (postere format A3) cu macheta unei comuniti, din Materiale
auxiliare • Desenele mici reprezentând case, magazine i cldiri, din Materiale auxiliare • Fiele cu puncte pentru construcii din Jurnalele Junior
Timp necesar:
22
Introducere i recapitulare • Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Ce magazin am ales ca fiind cel mai bun pentru a fi înfiinat în comunitate? • De ce am considerat acest magazin ca fiind cel mai potrivit? • Cum am luat aceast decizie?
Activitatea „Construirea unei comuniti”
Stabilirea provocrii:
• Închipuii-v c trebuie s hotrâi ce facei nu numai cu un singur magazin, ci cu întrea- ga comunitate! Ce magazine/cldiri ai dori s avei? Cum ar arta cldirile? Unde le-ai amplasa? Cum v-ai numi comunitatea?
• Explicai-le elevilor c astzi vor lucra în grupuri de câte 5-6, pentru a-i construi propria „mini-comunitate”. (Grupurile vor fi stabilite în funcie de aezarea elevilor în bnci.)
Pasul 1:
• Explicai-le elevilor c ecare comunitate începe cu un numr de terenuri de construcie marcate pe un plan. Artai-le elevilor planul de construcie, terenurile marcate i tra- seul drumului.
• Explicai-le elevilor c ecare grup trebuie s decid ce magazine i construcii îi dorete pe terenul su. Explicai-le c magazinele i cldirile sunt reprezentate pe desenele mici care trebuie decupate din Materiale auxiliare.
• Explicai-le elevilor c nu pot primi oricâte autocolante, motiv pentru care trebuie s decid cu atenie de ce magazine i cldiri are nevoie comunitatea lor.
• Explicai-le c, pentru a se putea concentra, ecare grup are la dispoziie numai 100 de puncte pentru construcie. Notai pe tabl cldirile, împreun cu valoarea fiecreia i cu numrul disponibil:
Case x 60 – 5 puncte
Magazine x 30 – 10 puncte
coal/staie de pompieri/fabric/supermarket/primrie/ birouri/teren liber x 6 din ecare – 15 puncte
Pasul 2:
• Împrii cele 5 machete de construcii extrase din Materiale auxiliare, câte una fiecrui grup.
• Spunei-le elevilor c au la dispoziie dou minute pentru a se hotrî de câte case au nevoie.
• Când se apropie sfâritul celor dou minute, rugai-i pe elevi s se asigure c au calculat câte puncte „cost” casele de care au nevoie.
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
Pasul 3:
• Fiecare grup trebuie s desemneze un reprezentant care s primeasc desenele repre- zentând casele de la învtor sau de la consultantul voluntar.
• Învtorul/consultantul voluntar va fi „banca de resurse”. El împarte i schimb puncte- le de construcie pe desene reprezentând cldiri.
Pasul 4:
• S înceap construcia. Unde vor amplasa elevii casele?
Repetai procesul pentru magazine i apoi pentru toate celelalte cldiri.
Pasul 5:
• Elevii pot da nume strzilor, pot colora câteva terenuri pentru a reprezenta un parc, gr- dini, terenuri agricole sau pduri. Se pot aduga parcri, linii de delimitare a benzilor de circulaie sau treceri de pietoni.
Pasul 6:
Pasul 7:
• Elevii îi prezint comunitatea în faa întregii clase. Ei indic magazinele, cldirile i ce- lelalte particulariti.
• Echipele sunt felicitate pentru comunitile pe care le-au construit.
Pasul 8 (opional):
• Consultantul voluntar îi anun pe elevi c are o mare surpriz pentru ei: Vor uni cele 5 machete pentru a forma planul unei comuniti mari.
Recapitulare • Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc despre importana lucrului
în echip i despre înelegerea nevoilor i dorinelor comunitilor).
Activitatea suplimentar
„Comunitatea ideal” • Cum ar arta pentru voi comunitatea ideal? Descriei-o sau desenai-o. • Ce v place la comunitatea voastr? Menionai aspectele sau descriei-le. • Ce ai schimba la comunitatea voastr? Menionai aspectele sau descriei-le.
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Elevii trebuie s gseasc diferenele între posterul colorat reprezentând comunitatea, din Mate- riale auxiliare, i aceast versiune din Jurnalele Junior . În timp ce comunitatea original este com- plet i vie, acestei versiuni din Jurnalul Junior îi lipsesc anumite lucruri, i anume persoanele i serviciile oferite de administraia local. Elevii trebuie s spun în ce comunitate le-ar plcea mai mult s locuiasc. În mod inevitabil, ei vor prefera comunitatea complet. Problema apare atunci când trebuie s se gândeasc cine pltete pentru serviciile oferite de administraie i pentru angajaii acesteia. Angajailor li se cere s plteasc impozit din salariul câtigat, pentru a susine serviciile oferite comunitii. Elevii trebuie s se gândeasc la importana achitrii impozitelor i a interveniei guvernului pentru aspectul i funcionarea unei comuniti.
Obiective:
Elevii trebuie s poat:
• S îneleag rolul guvernului. • S îneleag importana achitrii impozitelor. • S îneleag ce s-ar putea întâmpla cu o comunitate dac nu s-ar plti impozitele i dac
nu ar exista administraia local.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Jurnale Junior • Cartonaele cu angajai (roii i albastre) din Materiale auxiliare • Bani (80 de bancnote x 10 euro JA) din Materiale auxiliare
Lecia 4
20 de minute
Introducere i recapitulare • Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Ce elemente ai ales pentru comunitatea voastr? • Cum v-ai denumit comunitatea? • În ce fel seamn/difer comunitatea pe care ai construit-o cu/fa de propria voastr
comunitate?
Activitatea „Gsete diferenele!”
din Jurnalul Junior
• Rugai-i pe elevi s deschid Jurnalele Junior la Activitatea „Gsete diferenele!” • Spunei-le elevilor c în acest desen trebuie s gseasc o serie de obiecte i persoane
care lipsesc. • Dup 10 minute, cerei-le elevilor s le spun care sunt diferenele, prin comparaie cu
posterul colorat „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare. Notai diferenele pe tabl.
Din versiunea elevilor lipsesc urmtoarele elemente:
1. Poliiti
2. Pompieri i maina de pompieri
3. Persoana care face curat în parc i coul de gunoi
4. Persoana care mtur strada
5. Agentul de circulaie i trecerea de pietoni
6. Toboganul
7. Ambulana i paramedicii
• Întrebai-i pe elevi dac le-ar plcea s triasc într-o comunitate precum cea din poste- rul colorat sau într-o comunitate precum cea prezentat în caietele lor. Întrebai-i de ce. (Majoritatea elevilor vor alege fr îndoial comunitatea din posterul colorat fiindc e mai sigur, mai curat i are mai multe servicii.)
Activitatea „Ziua de plat a salariului
i impozitele” din Materiale auxiliare
• Întrebai-i pe elevi dac tiu cine îl pltete pe mturtor s curee gunoiul de pe strzi, pe pompier s sting incendiile sau pe poliist s prind infractorii. Spunei-le c astzi vor afla.
• Împrii-le elevilor cartonae roii i albastre cu ocupaiile, decupate din Materiale
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
15 minute
auxiliare (cartonaele roii reprezint angajaii sistemului public, cartonaele albastre reprezint ali angajai).
Asigurai-v c cel puin 75% dintre elevi primesc cartonae albastre.
• Spunei-le elevilor c astzi e ziua de plat a salariilor în comunitate i c toi angajaii vor primi câte 30 de euro JA (bancnote decupate din Materiale auxiliare).
• Cerei-le tuturor elevilor cu cartonae albastre s ridice mâna. Cerei-le câtorva elevi (cei care doresc) s v spun cu ce se ocup, citind meseria de pe cartona. Felicitai-i pentru munca depus în comunitate i dai-le câte 30 de euro JA.
În cazul vânztorului de îngheat sau al vânztorului de haine, ludai-i pentru numrul de produse vândute.
În cazul constructorului, spunei-i cât de mulumit suntei de acoperiul pe care l-a reparat.
• Repetai procedeul cu toi posesorii de cartonae albastre.
Pauz
• Cerei-le posesorilor de cartonae roii (angajaii sistemului public) s ridice mâna. Întrebai-l pe unul dintre ei cu ce se ocup. Felicitai-l pentru munca depus.
• Întrebai-l: „Cine te pltete?”
În cazul agentului de circulaie, întrebai: „Te pltesc copiii atunci când îi ajui s treac strada?”
În cazul persoanei care face curenie în parc, întrebai: „Te pltesc oamenii care arunc gunoi, de fiecare dat când arunc ceva?”
În cazul poliistului, întrebai: „Te pltesc infractorii, de fiecare dat când îi prinzi?”
În cazul profesorului, întrebai: „Te pltesc elevii, de fiecare dat când predai o lecie?”
În cazul pompierului, întrebai: „Te pltesc cei pe care îi salvezi de la incendiu sau din vreun ac- cident?”
• Întrebai întreaga clas: „Suntei de acord c poliitii, agenii de circulaie, cei care fac curenie în parcuri, profesorii i pompierii fac o treab bun?
• Cutai un posesor de cartona albastru care e de acord. Cerei-i 10 euro JA înapoi. Explicai c aceti bani se numesc „impozit”.
Explicai c impozitele sunt banii pltii administraiei publice din banii câtigai de ctre an - gajai i c aceste impozite asigur existena unor lucruri importante în comunitate. Este vorba despre iluminatul stradal, despre ridicarea gunoiului, despre biblioteci, coli i profesori, despre repararea drumurilor, despre pompieri i poliiti, parcuri i muzee, doctori, asisteni i spitale.
• Explicai-le elevilor c aceste servicii nu s-ar putea realiza i angajaii responsabili cu efectuarea lor nu ar putea pltii, dac nu ar exista impozite.
28
• Dup ce ai colectat impozitele, începei s le pltii câte 30 de euro JA posesorilor de cartonae roii.
• Dup ce toi posesorii de cartonae roii au fost pltii, întrebai-i câi bani au. Apoi întrebai-i pe posesorii de cartonae albastre câi bani au (evident, funcionarii publici au mai muli bani fiindc înc nu i-au pltit impozitele).
• Cerei-le scuze posesorilor de cartonae albastre i explicai-le c, indiferent c este vor- ba despre un funcionar public, despre un vânztor, despre un constructor sau despre orice alt angajat, toat lumea trebuie s plteasc impozite. Toi membrii comunitii sunt egali. Rugai-l pe învtor s v ajute s colectai impozitele de la posesorii de cartonae roii (câte 10 euro JA).
Recapitulare
Aspecte pe care le putei discuta în clas:
• Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc despre importana achitrii impozitelor pentru asigurarea elementelor de care are nevoie comunitatea).
• Ce s-ar întâmpla dac nu ar exista impozite i nu ar exista persoane care s le colecte- ze?
Activiti suplimentare • În Jurnalul Junior , facei o list cu angajaii de care e nevoie în comunitate i cu modul în
care acetia sunt de ajutor. • Cerei-le elevilor s fac o list cu obiecte, cldiri i persoane din comunitatea lor, care
sunt pltite din impozite. • În urma Activitii „Ziua de plat a salariului i impozitele”, ar trebui s v fi rmas bani.
Ai putea discuta cu elevii pe ce ar dori s se cheltuiasc aceti bani. Putei lega discuia de comunitate.
Schema Leciei 4
• Introducere/recapitulare (5 minute) • Activitatea „Gsete diferenele!” din Jurnalul Junior (15 minute) • Activitatea „Ziua de plat a salariului i impozitele” din Materiale auxiliare (20 de mi-
nute) • Recapitulare (5 minute)
Prezentare general
Elevii îneleg cum circul banii într-o economie local, citind o poveste amuzant descrie circulaia banilor, pornind de la salariile lucrtorilor din fabric, pân la banc i la diversele magazine din comunitate. Elevii sunt încurajai s transpun povestea în realitate, urmrind circulaia banilor. Elevii încheie ora reflectând asupra evenimentelor care ar avea loc dac banii nu ar circula în comunitate. Se vor gândi, de asemenea, dac i propria lor comunitate are de învat ceva. Elevii primesc un certificat pentru participarea la programul Comunitatea mea.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S îneleag cum circul banii de la un magazin la altul în comunitate. • S aprecieze c oamenii, întreprinderile i administraia public dintr-o comunitate con-
lucreaz pentru binele acesteia. • S aprecieze importana economisirii i a cheltuielilor. • S îneleag ce s-ar întâmpla cu oamenii i cu întreprinderile dintr-o comunitate dac
banii nu ar circula.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul i consultantul voluntar s aduc Materiale auxiliare care ar putea accentua semnificaia povetii „Banii circul”. Asigurai-v c fiecare elev primete la final un certificat de participare semnat.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Povestea „Cum circul banii” din Jurnalul Junior • Desenul reprezentând bani din Materiale auxiliare • Certificate de participare pentru elevi
Timp necesar:
Adresai-le elevilor urmtoarele întrebri:
• Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Cine îi amintete ce meserii au angajaii din sistemul public? • Ce sunt impozitele? Cine le pltete? • Ce se întâmpl cu o comunitate dac nu se pltesc impozitele?
Activitatea „Cum circul banii”
Crearea cadrului:
• Întrebai-i pe elevi ce se întâmpl cu banii angajailor dup ce acetia sunt pltii. • Unde sunt pui banii? Unde sunt cheltuii? Trebuie cheltuii integral? • Spunei-le elevilor c astzi vor afla rspunsurile la câteva dintre aceste întrebri, gân-
dindu-se la circulaia banilor în comunitatea lor imaginar.
Pasul 1:
• Spunei-le elevilor s deschid Jurnalele Junior la povestea „Cum circul banii”. Explicai-le c aceast poveste urmrete circulaia banilor în comunitate.
Pasul 2:
• Citii-le cu voce tare i rar povestea „Cum circul banii”.
Pasul 3:
• Întrebai-i pe elevi dac sunt cuvinte pe care nu le îneleg. Dac e cazul, explicai-le aceste cuvinte.
Pasul 4:
• Citii din nou povestea „Cum circul banii”. De data aceasta, accentuai ideea circulaiei banilor alegând apte elevi voluntari care s paseze de la unul la altul desenul cu bani decupat din Materiale auxiliare, pe msura citirii fiecrui paragraf din poveste. Ar fi o idee bun s aducei în discuie, la fiecare paragraf, urmtoarele subiecte:
Paragraful 1: Explicai-le c muli angajai sunt pltii direct în contul din banc.
Paragraful 2: De ce e important s economisim? Ce se întâmpl dac nu economisim?
Paragraful 3: Ai fost vreodat într-o banc? Ce se întâmpl acolo?
Paragraful 4: De ce e îngrijorat proprietarul magazinului de gustri? Ce face?
Paragraful 5: Ai fost vreodat la un magazin de legume i fructe, sau la pia? Ce se întâmpl acolo?
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
31 Comunitatea mea
Paragraful 6: Ce activiti se desfoar la un atelier de reparaii auto? Unde v place s mergei la cumprturi?
Paragraful 7: Unde credei c se duc banii dup ce ajung la magazinul de pantofi?
General: Ce se întâmpl dac în magazinele din comunitate nu intr bani?
Trebuie s îi întrebai neaprat pe elevi unde se duc banii dup ce ajung la magazinul de pantofi. Elevii îi vor da seama c proprietarul magazinului va trebui s cumpere mai muli pantofi de la fabric. Astfel, circulaia banilor se va relua.
Pasul 5:
• Spunei-le elevilor c acum vei urmri circulaia banilor i a angajailor interpretând povestea pe roluri. Vor fi mai muli angajai i mai muli proprietari de magazine.
• V sugerm s împrii clasa în dou. Jumtate dintre elevi pot interpreta personajele din paragrafele 1-4, iar ceilali pot interpreta personajele din paragrafele 5-7.
Pasul 6:
Pasul 7:
Recapitulare
Ce am învat astzi/pe parcursul celor cinci lecii? (Elevii ar trebui s vorbeasc despre importana colaborrii între oameni, a achitrii impozitelor, despre rolul administraiei în comunitate, des- pre vot i aa mai departe).
Ceremonia de acordare a certicatelor
Mulumii-le elevilor pentru efortul depus. Înmânai-le certificatele de participare.
Schema Leciei 5
• Introducere i recapitulare (5 minute) • Activitatea „Cum circul banii” din Jurnalul Junior (30 de minute) • Recapitulare (5 minute) • Ceremonia de acordare a certificatelor (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
5 minute
www.jaromania.org
Împreun, avem ansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societii o experien educaional cu adevrat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 i 11 ani, setul de programe internaionale pentru învmântul primar pune bazele competenelor viitoare necesare copilului pentru independen i pentru succes în via. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învmânt primar. Fiecare program este compus din cinci activiti sptmânale a câte o or fiecare. Scopul este acela ca învtorii i consultanii voluntari s desfoare activiti practice i interactive, cu rezultate de lung durat.
• Noi înine (grupa pregtitoare/clasa I)
• Familia mea (clasa I)
• Oraul nostru (clasele III-IV)
• Economia noastr (clasele IV-V)
Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii s îneleag în ce mod oamenii, familia, comunitile, instituiile private i cele publice iau decizii care afecteaz viaa cotidian i bunstarea economic. Aceste cunotine, împreun cu activitile i experienele prezentate, le vor oferi elevilor o imagine real a atitudinilor i competenelor necesare pentru a reui la coal, dar i în afara colii. Programul ofer colilor un punct de pornire pentru educaie economic aplicat i antreprenorial i le d posibilitatea interaciunii cu comunitatea. Totodat, programul permite consultanilor voluntari participani s îi dezvolte competene i atitudini pozitive eseniale pentru viaa profesional i personal, aduce prinii mai aproape de coal i coala mai aproape de comunitate.
Le mulumim elevilor, învtorilor, consultanilor voluntari i prinilor pentru participarea la acest program.
V dorim tuturor s v bucurai de aceast experien i s înelegei c avei puterea de a
schimba lumea!
Programele internaionale Junior Achievement România (JA) sunt implementate în parteneriat cu Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.
Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise® (JA-YE) este s inspire i s pregteasc noua generaie pentru a reui în economia de pia. În parteneriat cu mediul educaional i cu sprijinul comunitii de afaceri,
JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea real, ajutându-i s-i descopere i s-i valorifice potenialul.
Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaie nonprofit (înfiinat în 1993), parte a Junior Achieve- ment Worldwide® SUA (înfiinat în 1918) i a Junior Achievement – Young Enterprise Europe (înfiinat în 1967), deruleaz în colile din România programe de educaie economic, antreprenorial, financiar i de orientare profesional, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia colii
• dirigenie/consiliere
• extracurricular/cerc
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României Comunitatea mea: Ghidul profesorului i al consultantului voluntar / Junior Achievement România. –
Bucureti: Junior Achievement România, 2013 ISBN 978-606-8347-03-5 316
Titlu original: Primary Programme: Our Community
Copyright © 2012, 2013 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba român
© 2008 Junior Achievement – Young Enterprise® UK. All rights reserved.
Prezentare general a programelor pentru învmântul primar ......... 7
Sfaturi pentru voluntari ...................................................................... 8
Lecia 3. Construirea unei comuniti ............................................... 21
Lecia 4. Angajaii i impozitele........................................................25
Stimate învtor/consultant voluntar,
Junior Achievement România (JA) v mulumete pentru c v implicai în punerea în apli- care a programului Comunitatea mea.
Împreun, avem ansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societii o experien educaional cu adevrat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 i 11 ani, setul de programe internaionale pentru învmântul primar pune bazele competenelor viitoare necesare copilului pentru independen i pentru succes în via. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învmânt primar. Fiecare program este compus din cinci activiti sptmânale a câte o or fiecare. Scopul este acela ca învtorii i consultanii voluntari s desfoare activiti practice i interactive, cu rezultate de lung durat.
Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii s îneleag în ce mod oamenii, familia, comunitile, instituiile private i cele publice iau decizii care afecteaz viaa cotidian i bunstarea economic. Aceste cunotine, împreun cu activitile i experienele prezenta- te, le vor oferi elevilor o imagine real a atitudinilor i competenelor necesare pentru a reui la coal, dar i în afara colii. Programul ofer colilor un punct de pornire pentru educaie economic aplicat i antreprenorial i le d posibilitatea interaciunii cu comunitatea. Tot- odat, programul permite consultanilor voluntari participani s îi dezvolte competene i atitudini pozitive eseniale pentru viaa profesional i personal, aduce prinii mai aproa- pe de coal i coala mai aproape de comunitate.
Le mulumim elevilor, învtorilor, consultanilor voluntari i prinilor pentru participarea la acest program.
V dorim s v bucurai de aceast experien i s înelegei c avei puterea de a schimba o lume!
Echipa Junior Achievement România
Prezentare general a programelor pentru învmântul primar
Noi înine (grupa pregtitoare / clasa I) Prin intermediul unor personaje de poveste, elevii înva despre „lumea muncii” i despre importana economisirii, a câtigrii de bani, a lurii de decizii i a lucrului în echip.
Familia mea (clasa I) Elevii înva s identifice membrii familiei, precum i nevoile de trai i dorinele pe care le au acetia. Descoper cum pot satisface aceste nevoi i încep s îneleag deciziile dificile pe care trebuie s le ia familiile pentru a-i putea acoperi cheltuielile.
Comunitatea mea (clasa a II-a) Elevii sunt învai cum funcioneaz oamenii i întreprinderile dintr-o comunitate. Ei evalueaz nevoile i dorinele comunitilor i înva s-i asume responsabilitatea pentru o comunitate pe care au desemnat-o prin activiti de votare i de decizie.
Oraul meu (clasele III – IV) Elevii identific principalele trsturi ale unui ora. Ei înva c locurile de munc i competenele lucrtorilor din principalele sectoare economice sunt eseniale pentru determinarea caracterului i vieii unui ora. Elevii îneleg c interdependena dintre afaceri este esenial pentru libera circulaie a banilor într-un ora.
Sfaturi pentru consultanii voluntari
coala Spre deosebire de învmântul gimnazial, învmântul primar este organizat astfel încât fie- care clas de elevi are, de obicei, un singur învtor pentru toate disciplinele. În general, elevii nu îi schimb clasa sau profesorul de la o lecie la alta, dar exist i câteva excepii (de exemplu, la limbile strine).
Elevii Copiii sunt foarte diferii din punctul de vedere al capacitilor i atitudinilor, chiar i la o vârst foarte fraged. În orice clas se va gsi o gam variat de capaciti. i durata de concentrare variaz de la un elev la altul. Per ansamblu, îns, copiii din clasa pregtitoare se pot concentra bine timp de 15 minute, copiii din clasa I se pot concentra timp de 20-25 de minute, iar copiii din clasa a II-a se pot concentra pân la o jumtate de or. Ar fi normal ca elevii din clasele mai mari s se poat concentra i mai mult, dei uneori nu este cazul.
Capacitile elevilor sunt deosebit de variate, la orice vârst. Iat o prezentare orientativ a capacitilor la diferite vârste, dei vor exista, cu siguran, elevi care depesc sau care nu ating aceste niveluri:
• La finalul clasei pregtitoare, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri simple, îi pot scrie numele i pot citi i scrie câteva cuvinte comune. Pot recunoate cifrele pân la 10 i pot numra pân la 10.
• La nalul clasei I, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri în contexte mult mai vari- ate i pot citi i scrie grupuri de cuvinte. Unii copii citesc în mod fluent la sfâritul clasei a II-a. Elevii ar trebui s tie s citeasc, s scrie i s ordoneze numerele pân la 100 i s adune i s scad în gând, folosind o serie de metode.
• La finalul clasei a IV-a, elevii pot adresa i pot rspunde la întrebri care necesit gân- dire. Pot citi fluent o gam variat de cri mai dificile i pot scrie propoziii corecte, cu punctuaie corect. Pot identifica valoarea fiecrei cifre în numere de pân la, dar i mai mari de 10.000. Elevii pot explica procedurile utilizate pentru rezolvarea unei probleme matematice.
Adresarea i oferirea de rspunsuri la întrebri
Educaia i învarea reprezint un proces bidirecional, în care este esenial s se adreseze întrebri i s se rspund la întrebri. Fiecare plan de lecie conine un set de întrebri generale care pot fi adresate. Ideea nu este s adresai toate aceste întrebri, nici mcar pe majoritatea. Adresai între- brile i rspundei la ele într-un mod cât mai complet. Îns nu trebuie neaprat s rspundei la toate întrebrile, pentru c nu ai face decât s întrerupei ritmul i desfurarea activitilor. Dac primii o întrebare dificil sau una la care nu putei rspunde, solicitai ajutorul învtorului.
În timp ce planificai leciile împreun cu învtorul, verificai dac întrebrile sunt potrivite pentru clasa la care vei preda. Gândii-v, împreun cu învtorul, i la alte întrebri.
Ritmul de lucru i programarea leciilor
Este important s atingei un echilibru corespunztor între diferitele elemente ale unei lecii. De obicei, elevii între cinci i ase ani pot rmâne ateni aproximativ o jumtate de or în timpul dimineii, poate chiar mai puin dup-amiaza. Elevii mai mari pot rmâne ateni o perioad mai lung. Indiferent de grupa de vârst, copiii au nevoie s rmân activi. Acestea fiind spuse, s nu v fie team s alocai puin mai mult timp elementelor pe care elevii le gsesc interesante.
Concluzie: Respectai programarea planurilor de lecie i fii atent la limbajul non-verbal al copiilor. Urmrii când devin agitai sau încep s se uite în jur; atunci e momentul s trecei mai departe.
Ar fi bine s le prezentai copiilor instruciunile referitoare la activiti când înc v aflai în faa lor, nu s trecei de la început pe la fiecare. Instruciunile trebuie s fie cât mai clare. S nu v fie team c v repetai! Artai-le copiilor ce vor face. Putei, de asemenea, s le prezentai obiectivele leciei i s le explicai cum vor ti când le-au atins. Tablele i panourile de aaj de care dispun majoritatea claselor pot fi foarte utile în acest sens. Muli învtori le cer copiilor s le explice din nou ce au de fcut înainte de a începe lucrul.
Trecerea la activiti este, de obicei, perioada în care elevii se vor manifesta cel mai zgomotos. Dup cum spuneam mai înainte, trebuie s vorbii în prealabil cu învtorul, pentru a discuta modalitatea de rezolvare a acestor aspecte. Pe cât posibil, stabilii dinainte cum vor fi împrii copiii pentru activitile pe grupuri.
Captarea ateniei copiilor
10
la alte tehnici. Reinei c învtorul este cel care pstreaz linitea în rândul copiilor, îns exist câteva strategii care îi pot face pe copii s redevin ateni, fr s apelai la învtor.
• Continuai-v activitatea, dar schimbai-v tonul i expresia vocii. De regul, va suci- ent, dac majoritatea elevilor v ascult.
• Întrerupei activitatea i începei s v batei pe genunchi într-un ritm regulat, pân ce toi copiii vi se altur. Aa, le putei capta din nou atenia. Apoi trebuie doar s reluai activitatea.
• Muli învtori folosesc semnale auditive sau vizuale care îi informeaz pe copii c nu sunt suficient de ateni. Poate fi vorba despre instrumente muzicale, despre aparate de msurat zgomotul i despre multe alte lucruri. Din nou, discutai despre aceste strategii cu învtorul înainte de a începe, deoarece copiii reacioneaz mai bine la lucrurile cu care sunt deja familiarizai.
Controlul/disciplina în clas
Exist mari diferene de la o coal la alta în ceea ce privete disciplina i comportamentul pe care
îl impun copiilor. Trebuie s discutai aceste ateptri cu învtorul înainte de începerea sesiunilor
de lucru. Unii învtori insist ca elevii s ridice mâna când vor s rspund, alii se mulumesc cu
orice form de comunicare. Trebuie s aflai ateptrile învtorilor înainte de a începe. Controlul
i disciplina în clas sunt responsabilitatea învtorului, nu a consultantului voluntar. Trebuie,
îns, s reinei câteva lucruri, pentru ca sesiunile de lucru s se desfoare cu succes.
• Cea mai bun metod prin care îi putei determina pe copii s se concentreze asupra unui aspect este s facei chiar dumneavoastr acel lucru.
• Dac dorina dumneavoastr principal este „Vreau ca aceti copii s învee…” i avei încredere c îi putei ajuta s realizeze acest lucru, este foarte probabil s îi ajutai pe copii s se comporte astfel încât s ating cu uurin acest obiectiv.
• Ludai-i i încurajai-i pe copii ori de câte ori avei ocazia. • Fii pozitiv: spunei-le „v rog s facei asta”, nu „nu facei asta”, de exemplu, atunci când
copiii rspund la întrebrile pe care le-ai adresat. • Alegei s ignorai anumite întreruperi: copiii pot încerca s v capteze atenia. • Fii un exemplu de comportament corespunztor. De exemplu, nu vorbii foarte tare i
fii politicos. • Stabilii dinainte cu învtorul cum vei proceda cu perioada de tranziie de la discuie
la activiti. De multe ori, în aceast perioad copiii pot deveni zgomotoi sau dificili. Va foarte util s le explicai copiilor în mod clar ceea ce au de fcut.
Pregtirea
11 Comunitatea mea
este nevoie de aceast pregtire. Planurile de lecii sunt concepute astfel încât va fi suficient s le parcurgei timp de 10-15 minute în seara dinaintea predrii.
Codul de conduit al consultanilor voluntari
Este important ca atât elevii, cât i consultanii voluntari s poat participa la activitile JA în complet siguran. Acest cod de conduit a fost conceput pentru protecia elevilor i a consultanilor voluntari. În acest sens, JA dorete ca toi angajaii i consultanii si voluntari s respecte acest cod de conduit.
Fiecare voluntar:
• Va respecta principiile cluzitoare i normele de program ale JA în toate activitile desfurate ca i consultant voluntar al JA.
• Va informa JA cu privire la cazierul su judiciar, precum i cu privire la ali factori sau ori- ce modificare a situaiei sale care îi poate invalida participarea ca i consultant voluntar al JA sau la orice alt activitate a JA.
• Recunoate c rolul de consultant voluntar JA îl plaseaz într-o poziie de încredere fa de elevii care particip la programele JA, fa de organizaia JA i fa de colegii si din reeaua de consultani voluntari i de angajai i se angajeaz s se ridice în permanen la înlimea încrederii ce i-a fost acordat.
• Se angajeaz s pstreze, conform procedurilor organizaiei, confidenialitatea tuturor informaiilor referitoare la ceilali consultani voluntari, susintori, elevi sau angajai care îi sunt puse la dispoziie pe parcursul desfurrii activitii de consultan volun- tar în cadrul JA.
• Nu va crea în mod contient situaii în care s fie singur cu un elev i va lua msuri ca la reuniuni s participe întotdeauna mai muli elevi i, pe cât posibil, un alt adult.
• Nu se va oferi s conduc un elev cu maina (se pot transporta grupuri dac exist o asigurare auto corespunztoare).
• Nu va folosi JA pentru a obine avantaje financiare pentru propria persoan sau pentru afacerea sa, de exemplu comercializând în mod direct produsele sau serviciile companiei sale.
• Se va asigura c toate activitile JA care depesc activitile normale ale sistemului de învmânt (de exemplu târguri, expoziii, ateliere de formare a competenelor etc.) sunt aprobate i agreate de învtorul/directorul de coal responsabil în prealabil.
• Nu va avea un comportament (fizic sau verbal) ofensator fa de elevi. • Nu va uita c interaciunea dintre el i elevi nu trebuie s poat fi interpretat niciodat
drept abuziv.
List de vericare
Aspecte de care putei ine cont în timpul vizitei de observaie
Am participat la o vizit de observaie?
Am o list cu elevii?
Sunt familiarizat cu „decorul” i resursele clasei?
Cine sunt liderii clasei? Exist grupuri de prieteni?
Cum menine învtorul disciplina?
Exist elevi cu nevoi educaionale speciale? Cum ar putea afecta acest fapt imple - mentarea programului pentru învmântul primar?
Cum pot face legtura dintre experiena mea profesional/personal i lecie?
Am suficient spaiu s îmi folosesc resursele?
Pregtirea
Sunt familiarizat cu planurile de lecie i cu materialele?
Am toate materialele auxiliare?
tiu unde m duc? Am datele de contact ale colii i ale JA?
Reinei…
Fii optimist! Va fi distractiv i vei înva foarte multe, deci trebuie s v bucurai de experien!
Lista materialelor
Cantitate Articol
1 Materiale auxiliare
25 Jurnal Junior
Comunitatea
Elevii descoper ce este o comunitate. Identific oamenii, locurile de munc i activitile dintr-o comunitate imaginar, prezentat într-un desen colorat aflat în Materiale auxiliare. Folosind ver- siunea din Jurnalul Junior a desenului comunitii, elevii lipesc în mod corect desenele decupate, cu componentele importante ale comunitii.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S identifice ce este o comunitate. • S identifice persoanele, magazinele i activitile din comunitate. • S realizeze comparaii între comunitatea imaginar i propria lor comunitate.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s studieze timp de zece minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul s îi vorbeasc consultantului voluntar despre maga- zinele, cldirile i oamenii din comunitatea local din apropierea colii.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Jurnale Junior • Contribuie personal: fotografii din comunitatea în care triesc elevii (nu sunt incluse
în pachet)
Introducere • Spunei-le elevilor cum v numii, cu ce v ocupai i unde lucrai. • Spunei-le c vei parcurge împreun cu ei 5 lecii, timp în care v vei distra descoperind
noi cuvinte i idei. • Stabilii ateptri. De exemplu: „V rog s îmi spunei…”, „V rog s ridicai mâna când
vrei s adresai o întrebare” i aa mai departe. • Spunei-le c astzi vor înelege ce este o comunitate. • Elevii pot s noteze în Jurnalul Junior ce cred ei c înseamn acest cuvânt. • Explicai-le c o comunitate este „locul în care întreprinderile ofer bunuri i servicii fa-
miliilor i locul în care membrii familiilor locuiesc, fac cumprturi, merg la coal i la serviciu i socializeaz”.
Competene:
Timpul necesar:
10 minute
• Explicai-le c a socializa înseamn „a vorbi, a se juca i, în general, a petrece timp cu prietenii, familia i vecinii”.
• Artai-le ce este o comunitate, fcând referire la propria dumneavoastr comunitate (eventual cu fotografii).
• Rugai-i pe elevi s se gândeasc la comunitatea lor. Ce este deosebit la locul în care lo- cuiesc, se joac i merg la coal? Încercai s îi facei pe elevi s prezinte caracteristicile comunitii lor.
Activitatea „Comunitatea mea”
din Jurnalul Junior
• Întrebai-i pe elevi dac ar dori s afle mai multe despre o comunitate imaginar, colo- rat i fericit.
• Prezentai-le posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare. • Spunei-le elevilor s-i imagineze c sunt detectivi i c trebuie s investigheze ce se
întâmpl în comunitate. • Cerei-le elevilor s fac o list cu oameni, magazine i obiecte în Jurnalul Junior . • În timp ce elevii îi spun prerea, consultantul voluntar va face o list pe tabl. • Întrebai-i pe elevi dac le-ar plcea s locuiasc într-un astfel de loc. • Cerei-le elevilor s fac în Jurnalul Junior o list cu asemnrile i diferenele dintre
comunitatea prezentat în desen i propria lor comunitate.
Activitatea „Eti detectiv!”
din Jurnalul Junior
• Elevii lucreaz pe desenul „Comunitatea mea” din Jurnalele Junior . Ei trebuie s locali- zeze oamenii/angajaii din comunitate i obiectele pe care le gsesc în imaginile care trebuie decupate i lipite (10 în total).
• Elevii trebuie s lipeasc imaginile cu atenie în caiet, acolo unde le este locul.
Cele 10 imagini reprezint: cas, taxi, banc, staie de pompieri, magazin Gustri, tonet cu îngheat, benzinrie, coal, cutie potal i teren de joac.
Aspecte pe care le putei discuta în clas:
• Ce cred elevii c au învat astzi? • Pot explica ce este o comunitate? • Îneleg faptul c unii oameni locuiesc în orae, alii în comuniti rurale sau la mare? • Cum ar fi viaa dac nu am tri în comuniti?
Activiti suplimentare
Dup aceast lecie, elevii ar putea:
• S viziteze comunitatea local i s fac o list a elementelor pe care le gsesc (maga- zine, oameni, obiecte).
• S fac o list a angajailor pe care îi întâlnesc. Cu ce se ocup aceti oameni? • S schieze diferite scene din comunitate sau s fac fotografii, pentru a construi o ima-
gine a vieii comunitii locale. • S afle cum arta comunitatea lor în urm cu 10, 25, 50, 100 de ani (eventual folosind
internetul). • S-i închipuie cum va arta comunitatea lor peste 10, 25, 50 sau 100 de ani.
Schema Leciei 1
• Introducere (10 minute) • Activitatea „Comunitatea mea” din Jurnalul Junior (25 de minute) • Activitatea „Eti detectiv!” din Jurnalul Junior (10 minute) • Recapitulare (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Elevii sunt factori decizionali în comunitate i trebuie s hotrasc ce s fac cu spaiul de ma- gazin gol care apare pe posterul cu comunitatea. Lucrând în grupuri, ei trebuie s prezinte idei pe care le va analiza întreaga clas. Clasa trebuie s voteze care magazin deservete cel mai bine nevoile i dorinele comunitii.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S identifice magazinele/serviciile eseniale pentru binele comunitii. • S urmeze un proces simplu de colaborare pentru rezolvarea unei probleme. • S recunoasc importana votrii ca metod de rezolvare a problemelor. • S prezinte argumente viabile, care s ia în considerare gândurile i sentimentele celor din jur.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul s prezinte exerciiul de rezolvare a problemelor cu câteva zile înainte ca voluntarul s îi desfoare sesiunea. Astfel, elevii se pot gândi ce magazine ar dori s aib în comunitate i de ce.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Posterul „Problema: Ce s fie magazinul gol?” din Materiale auxiliare • Cartonae de vot din Jurnalele Junior • Urn de vot (opional, nu este inclus în pachet)
Competene:
Timp necesar:
Întrebai-i pe elevi urmtoarele:
• V amintii ce am fcut data trecut? • inei minte ce este o comunitate? • Ce cldiri se gsesc de obicei într-o comunitate? • Ce meserii au oamenii dintr-o comunitate? • Ce ai gsit în comunitile voastre?
Activitatea „Ce s e magazinul gol? din
Jurnalul Junior i din Materiale auxiliare
Stabilii provocarea:
• Spunei-le elevilor c astzi trebuie s ia o decizie responsabil, i anume „ce s fac cu un magazin gol”. (Indicai locul corespunztor de pe poster).
• Trebuie s fie responsabili fiindc decizia lor vizeaz binele întregii comuniti, nu numai pe cel al tinerilor ca ei!
• Explicai-le c hotrârile importante nu sunt uor de luat i c trebuie s se gândeasc bine înainte de a lua o decizie.
Pasul 1:
• Spunei-le elevilor s se uite la Activitatea „Ce s fie magazinul gol?” din Jurnalul Junior . Explicai-le c timp de cinci minute trebuie s scrie, în linite, câteva idei de magazine care cred c ar fi bune pentru comunitate. Trebuie s se hotrasc ce idee e mai bun i de ce. Este important s se gândeasc la magazine de care are nevoie comunitatea, nu neaprat la dorinele oamenilor.
Pasul 2:
• Împrii elevii în grupuri de câte 5-6 i cerei-le s îi discute ideile. Fiecare elev trebuie s încerce s propun cel puin o idee. Dup 5 minute, grupul trebuie s se hotrasc asupra celei mai bune opiuni, care va merge în etapa urmtoare. (Grupurile vor fi stabi- lite în funcie de aezarea elevilor în bnci.)
Pasul 3:
• Artai-le posterul „Ce s fie magazinul gol?” din Materiale auxiliare i explicai-le c acesta îi va ajuta s ia o decizie.
• Explicai-le c în partea stâng vor scrise opiunile alese de ecare grup. • Chemai în fa câte un elev din fiecare grup, care s prezinte opiunea aleas de grupul
respectiv. • Scriei opiunea în locul corespunztor.
Pasul 4:
• Explicai-le elevilor c trebuie s aleag trei din cele ase opiuni. Indicai locul cores- punztor de pe poster.
• Enunai din nou fiecare opiune i întrebai-i pe elevi dac magazinele sugerate sunt cu adevrat necesare pentru comunitate sau ele reprezint, mai degrab, dorine. Bifai caseta corespunztoare.
• Pe msur ce enunai fiecare opiune, rugai-i pe elevii care cred c aceasta e cea mai bun opiune s ridice mâna. Reamintii-le elevilor c nu pot alege ideea propriului grup, îns pot alege oricare dintre ideile celorlalte grupuri. Parcurgei toate opiunile i notai pe tabl rezultatul.
Pasul 5:
• Explicai-le elevilor c ceea ce tocmai au fcut se numete „vot”. Au hotrât care sunt cele mai bune opiuni pentru magazinul gol. Scriei pe poster, în locul corespunztor, cele mai bune trei opiuni alese de elevi.
Pasul 6:
• Spunei-le elevilor c au procedat bine alegând trei opiuni din cele ase. Acum, îns, trebuie s aleag cea mai bun opiune dintre cele trei rmase.
• Explicai-le c este posibil ca alegerea s e una foarte dicil. Din acest motiv, elevii trebuie s se gândeasc la lucrurile bune i la lucrurile rele pe care le-ar putea genera alegerea unei anumite opiuni.
• Spunei-le elevilor c vrei s v ajute s scriei aceste lucruri „bune” i „rele” pe poster (indicai csuele corespunztoare, din partea dreapt).
Pasul 7:
• Începei procesul prin a alege un subiect de discuie. De exemplu: toate magazinele vor oferi obiecte de care oamenii au cu adevrat nevoie? Strada principal a comunitii este, într-adevr, locul cel mai bun pentru un magazin precum cele sugerate? Magazine- le sugerate vor crea mai mult zgomot, mai mult gunoi sau mirosuri neplcute?
Pasul 8:
• Dup 10 minute, încheiai discuia. • Explicai-le elevilor c în urmtoarea faz trebuie s se hotrasc sau s „voteze” asupra
opiunii finale. • Artai-le elevilor cartonaul de vot din Jurnalul Junior . Explicai-le c trebuie s aleag
Pasul 9:
• Colectai toate cartonaele de vot decupate din Jurnalele Junior . • Numrai voturile. • Anunai opiunea câtigtoare.
Sugestie
• Confecionai o urn de vot i punei-i pe elevi s stea la coad ca s voteze. • eful clasei sau o alt persoan „important” poate anuna opiunea câtigtoare. Apoi,
putei discuta câteva minute despre importana procesului decizional, a discuiilor i a votului.
Recapitulare • Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc despre importana procesu-
lui decizional, a discuiilor i a votului).
Activitatea suplimentar „Luarea deciziei” • Elevii trebuie s reflecteze asupra deciziei clasei completând pagina 8 din caiet. • Elevii pot desena magazinul ales, aa cum îi imagineaz ei c ar arta.
Schema Leciei 2
• Introducere i recapitulare (5 minute) • Activitatea „Ce s fie magazinul gol?” din Materiale auxiliare i din Jurnalul Junior (35
de minute) • Recapitulare (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Lucrând în grupuri de câte 5-6, elevii primesc sarcina s îi construiasc propria comunitate. Pen- tru aceasta, i se ofer fiecrui grup câte o hart a comunitii, pe care sunt trasate un drum i terenuri goale, pe care se poate construi. Elevii primesc câte 100 de puncte pentru construcie de fiecare echip, puncte pe care le vor schimba pe case, magazine i cldiri. Dup ce au fcut schimbul, elevii vor hotrî cum s poziioneze cldirile, cum s foloseasc terenurile, cum s nu- measc strzile i alte aspecte legate de comunitate. Sesiunea se încheie cu prezentarea de ctre elevi a fiecrei comuniti rezultate.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S recunoasc elementele eseniale care compun o comunitate. • S îneleag nevoile i dorinele comunitilor. • S lucreze în cadrul unei echipe pentru a construi o comunitate. • S recunoasc faptul c o comunitate construit de elevi este o reprezentare a unei
comuniti reale.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Planurile bidimensionale (postere format A3) cu macheta unei comuniti, din Materiale
auxiliare • Desenele mici reprezentând case, magazine i cldiri, din Materiale auxiliare • Fiele cu puncte pentru construcii din Jurnalele Junior
Timp necesar:
22
Introducere i recapitulare • Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Ce magazin am ales ca fiind cel mai bun pentru a fi înfiinat în comunitate? • De ce am considerat acest magazin ca fiind cel mai potrivit? • Cum am luat aceast decizie?
Activitatea „Construirea unei comuniti”
Stabilirea provocrii:
• Închipuii-v c trebuie s hotrâi ce facei nu numai cu un singur magazin, ci cu întrea- ga comunitate! Ce magazine/cldiri ai dori s avei? Cum ar arta cldirile? Unde le-ai amplasa? Cum v-ai numi comunitatea?
• Explicai-le elevilor c astzi vor lucra în grupuri de câte 5-6, pentru a-i construi propria „mini-comunitate”. (Grupurile vor fi stabilite în funcie de aezarea elevilor în bnci.)
Pasul 1:
• Explicai-le elevilor c ecare comunitate începe cu un numr de terenuri de construcie marcate pe un plan. Artai-le elevilor planul de construcie, terenurile marcate i tra- seul drumului.
• Explicai-le elevilor c ecare grup trebuie s decid ce magazine i construcii îi dorete pe terenul su. Explicai-le c magazinele i cldirile sunt reprezentate pe desenele mici care trebuie decupate din Materiale auxiliare.
• Explicai-le elevilor c nu pot primi oricâte autocolante, motiv pentru care trebuie s decid cu atenie de ce magazine i cldiri are nevoie comunitatea lor.
• Explicai-le c, pentru a se putea concentra, ecare grup are la dispoziie numai 100 de puncte pentru construcie. Notai pe tabl cldirile, împreun cu valoarea fiecreia i cu numrul disponibil:
Case x 60 – 5 puncte
Magazine x 30 – 10 puncte
coal/staie de pompieri/fabric/supermarket/primrie/ birouri/teren liber x 6 din ecare – 15 puncte
Pasul 2:
• Împrii cele 5 machete de construcii extrase din Materiale auxiliare, câte una fiecrui grup.
• Spunei-le elevilor c au la dispoziie dou minute pentru a se hotrî de câte case au nevoie.
• Când se apropie sfâritul celor dou minute, rugai-i pe elevi s se asigure c au calculat câte puncte „cost” casele de care au nevoie.
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
Pasul 3:
• Fiecare grup trebuie s desemneze un reprezentant care s primeasc desenele repre- zentând casele de la învtor sau de la consultantul voluntar.
• Învtorul/consultantul voluntar va fi „banca de resurse”. El împarte i schimb puncte- le de construcie pe desene reprezentând cldiri.
Pasul 4:
• S înceap construcia. Unde vor amplasa elevii casele?
Repetai procesul pentru magazine i apoi pentru toate celelalte cldiri.
Pasul 5:
• Elevii pot da nume strzilor, pot colora câteva terenuri pentru a reprezenta un parc, gr- dini, terenuri agricole sau pduri. Se pot aduga parcri, linii de delimitare a benzilor de circulaie sau treceri de pietoni.
Pasul 6:
Pasul 7:
• Elevii îi prezint comunitatea în faa întregii clase. Ei indic magazinele, cldirile i ce- lelalte particulariti.
• Echipele sunt felicitate pentru comunitile pe care le-au construit.
Pasul 8 (opional):
• Consultantul voluntar îi anun pe elevi c are o mare surpriz pentru ei: Vor uni cele 5 machete pentru a forma planul unei comuniti mari.
Recapitulare • Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc despre importana lucrului
în echip i despre înelegerea nevoilor i dorinelor comunitilor).
Activitatea suplimentar
„Comunitatea ideal” • Cum ar arta pentru voi comunitatea ideal? Descriei-o sau desenai-o. • Ce v place la comunitatea voastr? Menionai aspectele sau descriei-le. • Ce ai schimba la comunitatea voastr? Menionai aspectele sau descriei-le.
Timp necesar:
5 minute
Prezentare general
Elevii trebuie s gseasc diferenele între posterul colorat reprezentând comunitatea, din Mate- riale auxiliare, i aceast versiune din Jurnalele Junior . În timp ce comunitatea original este com- plet i vie, acestei versiuni din Jurnalul Junior îi lipsesc anumite lucruri, i anume persoanele i serviciile oferite de administraia local. Elevii trebuie s spun în ce comunitate le-ar plcea mai mult s locuiasc. În mod inevitabil, ei vor prefera comunitatea complet. Problema apare atunci când trebuie s se gândeasc cine pltete pentru serviciile oferite de administraie i pentru angajaii acesteia. Angajailor li se cere s plteasc impozit din salariul câtigat, pentru a susine serviciile oferite comunitii. Elevii trebuie s se gândeasc la importana achitrii impozitelor i a interveniei guvernului pentru aspectul i funcionarea unei comuniti.
Obiective:
Elevii trebuie s poat:
• S îneleag rolul guvernului. • S îneleag importana achitrii impozitelor. • S îneleag ce s-ar putea întâmpla cu o comunitate dac nu s-ar plti impozitele i dac
nu ar exista administraia local.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Jurnale Junior • Cartonaele cu angajai (roii i albastre) din Materiale auxiliare • Bani (80 de bancnote x 10 euro JA) din Materiale auxiliare
Lecia 4
20 de minute
Introducere i recapitulare • Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Ce elemente ai ales pentru comunitatea voastr? • Cum v-ai denumit comunitatea? • În ce fel seamn/difer comunitatea pe care ai construit-o cu/fa de propria voastr
comunitate?
Activitatea „Gsete diferenele!”
din Jurnalul Junior
• Rugai-i pe elevi s deschid Jurnalele Junior la Activitatea „Gsete diferenele!” • Spunei-le elevilor c în acest desen trebuie s gseasc o serie de obiecte i persoane
care lipsesc. • Dup 10 minute, cerei-le elevilor s le spun care sunt diferenele, prin comparaie cu
posterul colorat „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare. Notai diferenele pe tabl.
Din versiunea elevilor lipsesc urmtoarele elemente:
1. Poliiti
2. Pompieri i maina de pompieri
3. Persoana care face curat în parc i coul de gunoi
4. Persoana care mtur strada
5. Agentul de circulaie i trecerea de pietoni
6. Toboganul
7. Ambulana i paramedicii
• Întrebai-i pe elevi dac le-ar plcea s triasc într-o comunitate precum cea din poste- rul colorat sau într-o comunitate precum cea prezentat în caietele lor. Întrebai-i de ce. (Majoritatea elevilor vor alege fr îndoial comunitatea din posterul colorat fiindc e mai sigur, mai curat i are mai multe servicii.)
Activitatea „Ziua de plat a salariului
i impozitele” din Materiale auxiliare
• Întrebai-i pe elevi dac tiu cine îl pltete pe mturtor s curee gunoiul de pe strzi, pe pompier s sting incendiile sau pe poliist s prind infractorii. Spunei-le c astzi vor afla.
• Împrii-le elevilor cartonae roii i albastre cu ocupaiile, decupate din Materiale
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
15 minute
auxiliare (cartonaele roii reprezint angajaii sistemului public, cartonaele albastre reprezint ali angajai).
Asigurai-v c cel puin 75% dintre elevi primesc cartonae albastre.
• Spunei-le elevilor c astzi e ziua de plat a salariilor în comunitate i c toi angajaii vor primi câte 30 de euro JA (bancnote decupate din Materiale auxiliare).
• Cerei-le tuturor elevilor cu cartonae albastre s ridice mâna. Cerei-le câtorva elevi (cei care doresc) s v spun cu ce se ocup, citind meseria de pe cartona. Felicitai-i pentru munca depus în comunitate i dai-le câte 30 de euro JA.
În cazul vânztorului de îngheat sau al vânztorului de haine, ludai-i pentru numrul de produse vândute.
În cazul constructorului, spunei-i cât de mulumit suntei de acoperiul pe care l-a reparat.
• Repetai procedeul cu toi posesorii de cartonae albastre.
Pauz
• Cerei-le posesorilor de cartonae roii (angajaii sistemului public) s ridice mâna. Întrebai-l pe unul dintre ei cu ce se ocup. Felicitai-l pentru munca depus.
• Întrebai-l: „Cine te pltete?”
În cazul agentului de circulaie, întrebai: „Te pltesc copiii atunci când îi ajui s treac strada?”
În cazul persoanei care face curenie în parc, întrebai: „Te pltesc oamenii care arunc gunoi, de fiecare dat când arunc ceva?”
În cazul poliistului, întrebai: „Te pltesc infractorii, de fiecare dat când îi prinzi?”
În cazul profesorului, întrebai: „Te pltesc elevii, de fiecare dat când predai o lecie?”
În cazul pompierului, întrebai: „Te pltesc cei pe care îi salvezi de la incendiu sau din vreun ac- cident?”
• Întrebai întreaga clas: „Suntei de acord c poliitii, agenii de circulaie, cei care fac curenie în parcuri, profesorii i pompierii fac o treab bun?
• Cutai un posesor de cartona albastru care e de acord. Cerei-i 10 euro JA înapoi. Explicai c aceti bani se numesc „impozit”.
Explicai c impozitele sunt banii pltii administraiei publice din banii câtigai de ctre an - gajai i c aceste impozite asigur existena unor lucruri importante în comunitate. Este vorba despre iluminatul stradal, despre ridicarea gunoiului, despre biblioteci, coli i profesori, despre repararea drumurilor, despre pompieri i poliiti, parcuri i muzee, doctori, asisteni i spitale.
• Explicai-le elevilor c aceste servicii nu s-ar putea realiza i angajaii responsabili cu efectuarea lor nu ar putea pltii, dac nu ar exista impozite.
28
• Dup ce ai colectat impozitele, începei s le pltii câte 30 de euro JA posesorilor de cartonae roii.
• Dup ce toi posesorii de cartonae roii au fost pltii, întrebai-i câi bani au. Apoi întrebai-i pe posesorii de cartonae albastre câi bani au (evident, funcionarii publici au mai muli bani fiindc înc nu i-au pltit impozitele).
• Cerei-le scuze posesorilor de cartonae albastre i explicai-le c, indiferent c este vor- ba despre un funcionar public, despre un vânztor, despre un constructor sau despre orice alt angajat, toat lumea trebuie s plteasc impozite. Toi membrii comunitii sunt egali. Rugai-l pe învtor s v ajute s colectai impozitele de la posesorii de cartonae roii (câte 10 euro JA).
Recapitulare
Aspecte pe care le putei discuta în clas:
• Întrebai-i pe elevi ce au învat astzi (trebuie s vorbeasc despre importana achitrii impozitelor pentru asigurarea elementelor de care are nevoie comunitatea).
• Ce s-ar întâmpla dac nu ar exista impozite i nu ar exista persoane care s le colecte- ze?
Activiti suplimentare • În Jurnalul Junior , facei o list cu angajaii de care e nevoie în comunitate i cu modul în
care acetia sunt de ajutor. • Cerei-le elevilor s fac o list cu obiecte, cldiri i persoane din comunitatea lor, care
sunt pltite din impozite. • În urma Activitii „Ziua de plat a salariului i impozitele”, ar trebui s v fi rmas bani.
Ai putea discuta cu elevii pe ce ar dori s se cheltuiasc aceti bani. Putei lega discuia de comunitate.
Schema Leciei 4
• Introducere/recapitulare (5 minute) • Activitatea „Gsete diferenele!” din Jurnalul Junior (15 minute) • Activitatea „Ziua de plat a salariului i impozitele” din Materiale auxiliare (20 de mi-
nute) • Recapitulare (5 minute)
Prezentare general
Elevii îneleg cum circul banii într-o economie local, citind o poveste amuzant descrie circulaia banilor, pornind de la salariile lucrtorilor din fabric, pân la banc i la diversele magazine din comunitate. Elevii sunt încurajai s transpun povestea în realitate, urmrind circulaia banilor. Elevii încheie ora reflectând asupra evenimentelor care ar avea loc dac banii nu ar circula în comunitate. Se vor gândi, de asemenea, dac i propria lor comunitate are de învat ceva. Elevii primesc un certificat pentru participarea la programul Comunitatea mea.
Obiective
Elevii trebuie s poat:
• S îneleag cum circul banii de la un magazin la altul în comunitate. • S aprecieze c oamenii, întreprinderile i administraia public dintr-o comunitate con-
lucreaz pentru binele acesteia. • S aprecieze importana economisirii i a cheltuielilor. • S îneleag ce s-ar întâmpla cu oamenii i cu întreprinderile dintr-o comunitate dac
banii nu ar circula.
Pregtire
Consultantul voluntar i învtorul trebuie s revad timp de zece minute planul leciei i ma- terialele. Este recomandabil ca învtorul i consultantul voluntar s aduc Materiale auxiliare care ar putea accentua semnificaia povetii „Banii circul”. Asigurai-v c fiecare elev primete la final un certificat de participare semnat.
Materiale • Ghidul profesorului i al consultantului voluntar • Jurnale Junior • Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare • Povestea „Cum circul banii” din Jurnalul Junior • Desenul reprezentând bani din Materiale auxiliare • Certificate de participare pentru elevi
Timp necesar:
Adresai-le elevilor urmtoarele întrebri:
• Cine îi amintete despre ce am vorbit data trecut? • Cine îi amintete ce meserii au angajaii din sistemul public? • Ce sunt impozitele? Cine le pltete? • Ce se întâmpl cu o comunitate dac nu se pltesc impozitele?
Activitatea „Cum circul banii”
Crearea cadrului:
• Întrebai-i pe elevi ce se întâmpl cu banii angajailor dup ce acetia sunt pltii. • Unde sunt pui banii? Unde sunt cheltuii? Trebuie cheltuii integral? • Spunei-le elevilor c astzi vor afla rspunsurile la câteva dintre aceste întrebri, gân-
dindu-se la circulaia banilor în comunitatea lor imaginar.
Pasul 1:
• Spunei-le elevilor s deschid Jurnalele Junior la povestea „Cum circul banii”. Explicai-le c aceast poveste urmrete circulaia banilor în comunitate.
Pasul 2:
• Citii-le cu voce tare i rar povestea „Cum circul banii”.
Pasul 3:
• Întrebai-i pe elevi dac sunt cuvinte pe care nu le îneleg. Dac e cazul, explicai-le aceste cuvinte.
Pasul 4:
• Citii din nou povestea „Cum circul banii”. De data aceasta, accentuai ideea circulaiei banilor alegând apte elevi voluntari care s paseze de la unul la altul desenul cu bani decupat din Materiale auxiliare, pe msura citirii fiecrui paragraf din poveste. Ar fi o idee bun s aducei în discuie, la fiecare paragraf, urmtoarele subiecte:
Paragraful 1: Explicai-le c muli angajai sunt pltii direct în contul din banc.
Paragraful 2: De ce e important s economisim? Ce se întâmpl dac nu economisim?
Paragraful 3: Ai fost vreodat într-o banc? Ce se întâmpl acolo?
Paragraful 4: De ce e îngrijorat proprietarul magazinului de gustri? Ce face?
Paragraful 5: Ai fost vreodat la un magazin de legume i fructe, sau la pia? Ce se întâmpl acolo?
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
31 Comunitatea mea
Paragraful 6: Ce activiti se desfoar la un atelier de reparaii auto? Unde v place s mergei la cumprturi?
Paragraful 7: Unde credei c se duc banii dup ce ajung la magazinul de pantofi?
General: Ce se întâmpl dac în magazinele din comunitate nu intr bani?
Trebuie s îi întrebai neaprat pe elevi unde se duc banii dup ce ajung la magazinul de pantofi. Elevii îi vor da seama c proprietarul magazinului va trebui s cumpere mai muli pantofi de la fabric. Astfel, circulaia banilor se va relua.
Pasul 5:
• Spunei-le elevilor c acum vei urmri circulaia banilor i a angajailor interpretând povestea pe roluri. Vor fi mai muli angajai i mai muli proprietari de magazine.
• V sugerm s împrii clasa în dou. Jumtate dintre elevi pot interpreta personajele din paragrafele 1-4, iar ceilali pot interpreta personajele din paragrafele 5-7.
Pasul 6:
Pasul 7:
Recapitulare
Ce am învat astzi/pe parcursul celor cinci lecii? (Elevii ar trebui s vorbeasc despre importana colaborrii între oameni, a achitrii impozitelor, despre rolul administraiei în comunitate, des- pre vot i aa mai departe).
Ceremonia de acordare a certicatelor
Mulumii-le elevilor pentru efortul depus. Înmânai-le certificatele de participare.
Schema Leciei 5
• Introducere i recapitulare (5 minute) • Activitatea „Cum circul banii” din Jurnalul Junior (30 de minute) • Recapitulare (5 minute) • Ceremonia de acordare a certificatelor (5 minute)
Timp necesar:
5 minute
Timp necesar:
5 minute
www.jaromania.org
Împreun, avem ansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societii o experien educaional cu adevrat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 i 11 ani, setul de programe internaionale pentru învmântul primar pune bazele competenelor viitoare necesare copilului pentru independen i pentru succes în via. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învmânt primar. Fiecare program este compus din cinci activiti sptmânale a câte o or fiecare. Scopul este acela ca învtorii i consultanii voluntari s desfoare activiti practice i interactive, cu rezultate de lung durat.
• Noi înine (grupa pregtitoare/clasa I)
• Familia mea (clasa I)
• Oraul nostru (clasele III-IV)
• Economia noastr (clasele IV-V)
Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii s îneleag în ce mod oamenii, familia, comunitile, instituiile private i cele publice iau decizii care afecteaz viaa cotidian i bunstarea economic. Aceste cunotine, împreun cu activitile i experienele prezentate, le vor oferi elevilor o imagine real a atitudinilor i competenelor necesare pentru a reui la coal, dar i în afara colii. Programul ofer colilor un punct de pornire pentru educaie economic aplicat i antreprenorial i le d posibilitatea interaciunii cu comunitatea. Totodat, programul permite consultanilor voluntari participani s îi dezvolte competene i atitudini pozitive eseniale pentru viaa profesional i personal, aduce prinii mai aproape de coal i coala mai aproape de comunitate.
Le mulumim elevilor, învtorilor, consultanilor voluntari i prinilor pentru participarea la acest program.
V dorim tuturor s v bucurai de aceast experien i s înelegei c avei puterea de a
schimba lumea!