vecinii si comunitatea ppt

21
VECINII SI COMUNITATEA PROF.CRISTEA NICOLETA-FLORENTINA LICEUL PEDAGOGIC ,,SPIRU HARET’’ BUZAU

Upload: nicoleta-cristea

Post on 22-Jun-2015

612 views

Category:

Education


2 download

DESCRIPTION

ppt realizat pentru ora de istorie cu acelasi nume-manualul de la editura aramis

TRANSCRIPT

Page 1: Vecinii si comunitatea ppt

VECINII SI COMUNITATEA

PROF.CRISTEA NICOLETA-FLORENTINALICEUL PEDAGOGIC ,,SPIRU HARET’’

BUZAU

Page 2: Vecinii si comunitatea ppt

,, Dragu-mi era satul nostru, cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri! Dragi-mi erau mama si tata, fratii si surorile, si baietii satului, tovarasii mei din copilarie cu cari, in zilele geroase de iarna, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara, in zilele frumoase de sarbatori, cantand si chiuind.(…) Asemenea, dragi-mi erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire!’’ (Ion Creanga-,,Amintiri din copilarie’’)

Despre ce evenimente din viaţa satului Humuleşti vorbeşte scriitorul?

Page 3: Vecinii si comunitatea ppt
Page 4: Vecinii si comunitatea ppt

CLÁCĂ, clăci, s. f. 1. Formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca

gratuită pe care țăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie. ◊ Expr. Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de mântuială, prost.

2. Muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri etc. ◊ Expr. Vorbă de clacă = vorbă inutilă sau neserioasă; flecăreală. – Din bg. tlaka. Sursa: DEX '98 (1998)

Page 5: Vecinii si comunitatea ppt

• Asemenea unei familii, orice localitate are o istorie a sa.

Page 6: Vecinii si comunitatea ppt

Apariţia şi dezvoltarea unei aşezări umane sunt influenţate atât de factori umani, cât şi de cei istorici.

Page 8: Vecinii si comunitatea ppt
Page 9: Vecinii si comunitatea ppt

• La sate, traditiile s-au mentinut neschimbate si s-au transmis din generatie in generatie, in timp ce la orase evolutia a determinat o indepartare a locuitorilor de aceste obiceiuri stramosesti.

Petre Ungureanu – 1943 – „ Dacă privim un locuitor din Săgeata în faţă, vedem că el este tipul ţăranului român neaoş, urmaş al vechilor daci, ţărani care, dealungul vremii, cu toate vicistitudinile istoriei, şi-a păstrat aproape intacte fizionomia şi sufletu! Plin de vibraţie sufletească, de simţire adâncă, el se recomandă a fi vioi, răbdător şi înţelept, în manifestările sale dovedind spontaneitate, bună-cuviinţă şi simţ practic. Plin de vibraţie sufletească, de simţire adâncă, el îşi poetizează viaţa în cântece şi versuri populare, iar bucuria, durerea, întristarea, dragostea şi dorul şi le însoţeşte în cântări şi le ţese în versuri scânteietoare de frumuseţe. Ţine cu îndărătnicie de obiceiurile vechi”.

Lingvistul Ovidiu Densuşianu, ajutat de I.A. candrea şi Teodor Speranţia, au realizat în 1904, revista „Graiul nostru”, în care, printre altele a abordat şi teme ale activităţii folclorice din judeţul Buzău, portul, ocupaţiile, tradiţiile, datinile, vorbirea dialectală. Cei trei apreciază că „mentalitatea, obiceiurile, datinile şi tradiţiile locurilor din mediul rural sunt determinate, în principal, de apartenenţa lor la bresle”.

Page 10: Vecinii si comunitatea ppt

Profesorul Gheorghe Tistu, in lucrarea sa „Folklor din judeţul Buzău”, în care investigaţiile coboară în secolele 17, 18 şi 19, cuprinde în paginile de început referiri la cuvântul cislă, caracterizator pentru nivelul de dezvoltare al unei colectivităţi umane: numărătoarea efectivelor de oameni din sat, împărţirea dărilor în funcţie de averea deţinută etc.

Multe din obiceiuri îl însoţesc pe om pe parcursul întregii, plus criteriul calendaristic: De Crăciun, de Anul Nou, de Paşti.

Obiceiurile, cum ar fi: colindele de copii, de ceată şi ale vârstnicilor, ,,Pluguşorul’’, ,,Steaua’’, ,,Sorcova’’, ,,Vasilca’’, jocurile cu măşti, ,,Vifleemul’’, din păcate, se practică tot mai rar, fiind pe cale de dispariţie.

Page 11: Vecinii si comunitatea ppt

OBICEIURI DIN BUZAU Obiceiurile de primăvară –„ între aceste obiceiuri se

înscriu cele din ciclul pascal:

- încondeiatul ouălor – folosindu-se ceară şi culori vegetale şi se aplică elemente decorative clasice, adică motive stelare, florale i geometrice;

- alcătuirea turmelor de oi;

- întovărăşirea sătenilor;

- măsurarea laptelui;

- Marţea, după Paşti, fetele se adunau în grupuri, organizate pe categorii sociale şi practicau obiceiurile legate de incantaţie, paparude şi caloian.” (extras din Monografia comunei Săgeata)

„Obiceiuri de primăvară - intră cele din ciclul pascal: încondeiatul ouălelor, folosindu-se ceară şi culori vegetale. Elementele cel mai des utilizate fiind decorative clasice, adică motive stelare, florale şi geometrice;

- alcătuirea turmelor de oi;

- întovărăşirea sătenilor;

- măsurarea laptelui;

- petrecerea organizată cu prilejul scoaterii oilor la păşune ( sâmbra). (extras din Monografia com. Vadu Paşii)

OBICEIURI DE VARĂ:

-caloianul – fetele se întovărăşesc, după simpatii, şi fac un chip din lut galben, îl îmbracă, îl pun într-o cutie de carton sau de lemn şi-l înmormântează cu plânsete şi bocete, în locuri bine ascunse, în grădini, pe luncă, etc.. A treia zi îl dezgroapă şi-l dau pe apa Buzăului, implorând astfel, pe Dumnezeu să aducă ploaia.

-paparuda – copii, femei, oamenii satului se udă, în credinţa că astfel vor veni ploile şi va fi un an bogat. La obicei participă şi ţiganii, care devin paparudele pe care participanţii aruncă găleţi cu apă, cântând:

„ Paparudă, Paparudă, Vin cu ploaie-n bozi şi udă: Trup de soare, Gând de floare, Ochi de fată mare! (extras din Monografia comunei Vadu

Pasii)

„De Paşti, flăcăii îi luau pe muzicanţi şi plecau prin sat, pe la fete. Se adunau ouă, cozonaci, se bea vin.” (Dumitru Catrinoiu)

Claca: Se făcea pentru cules via, pentru depănuşast porumbul, pentru bătut floarea soarelui şi pentru diverse lucrări gospodăreşti;(Prof. Elisabeta Popp)

„De Paşti ieşeam la curăţatul şanţurilor de gunoaie, pe care le făceam grămezi, le dădeam foc şi apoi săream peste focul respectiv.

Page 12: Vecinii si comunitatea ppt

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ

„În sărbătorile Crăciunului , copiii umblă cu „Bună dimineaţa” şi cu „Steaua” iar de anul nou şi Sfântul Vasile, se practică umblatul cu „Pluguşorul” , „Sorcova” şi primeau bani, mere, pere, nuci, covrigi, colăcei, etc. Copiii ţigani umblă şi cu „Vasilca” . MCS

- La lăsata secului, finii mergeau în vizită la naşi, ducându-le plocoane, apoi începea o petrecere, pe cinste, urându-şi, reciproc, ca sfântul post să le aducă noroc, îndestulare şi iertarea păcatelor. La plecare, finii zic: „ – Să ne ierţi naşule!”, iar aceştia răspund: „ – Să fii iertat!”. Petrecerea nu însemna dezmăţ, ci mai mult se mima mâncare şi băutura, căci era încărcată de nuanţe religioase şi sociale. Se făceau petreceri între părinţi, copii şi alte rude, manifestându-se un respect deosebit al celor „mici”, faţă de cei „mari”. Toată lumea se lepăda de orice gâlceavă, bătaie, mânie. Nu se admitea să intri în post certat cu cineva. Se poate concluziona că „Lăsatu secului” era un fel de „ Ziua recunoştinţei” la americani.

- Este credinţa că va trăi mult şi va fi sănătos cel care va vedea primul un miel alb.” (extras din Monografia comunei Sageata)

http://dambroca.com/cap-6-traditii-datini-si-obiceiuri.htm

Page 13: Vecinii si comunitatea ppt

• In timp, din randul comunitatii s-au ridicat oameni de seama, care au contribuit la

dezvoltarea localitatii natale.

Muzeul Judeţean Buzău deţine un număr important de obiecte şi bunuri care au aparţinut unor personalităţi buzoiene de seamă, oameni care prin întreaga lor activitate au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional şi a spiritualităţii româneşti sau s-au afirmat în viaţa social-politică a ţării.

http://muzeubuzau.ro/index.php/istorie/personalitati-buzoiene

Page 14: Vecinii si comunitatea ppt

Vladimir Maximilian (1882-1959), artist de teatru şi operetă, una din gloriile scenei româneşti; muzeul deţine piese de mobilier din biblioteca şi salonul familiei, tablouri, documente, caiete de regie, decoraţii, obiecte de recuzită, precum şi diverse alte obiecte care au aparţinut soţiei sale, apreciata artistă de operetă, Annie Aurian.

Scarlat Voinescu (1818-1869), paşoptist şi unionist, deputat în Divanul Ad- hoc, prefect de Buzău 

Emil Teodoru (1851-?), prefect şi primar de Buzău, membru al Partidului Conservator; în colecţia muzeală se regăsesc documente, scrisori, fotografii, brevete, ordine, medalii şi obiecte personale.

Page 15: Vecinii si comunitatea ppt
Page 16: Vecinii si comunitatea ppt
Page 17: Vecinii si comunitatea ppt
Page 18: Vecinii si comunitatea ppt

Globe-trotterul Dumitru Dan (1890-1979), cel care a finalizat înconjurul lumii pe jos.

Constantin Apostol (1903-1995), component al echipei militare de echitaţie a României, care a participat şi a câştigat numeroase trofee la concursuri internaţionale de hipism.

Page 19: Vecinii si comunitatea ppt
Page 20: Vecinii si comunitatea ppt

De numele primarului NICU CONSTANTINESCU se leagă cea mai importantă schimbare la faţă a Buzăului. Este cel care a comandat construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, care este şi astăzi clădirea-simbol a municipiului Buzăului. Pe vremea lui, au fost create bulevarde dar şi sedii pentru şcoli importante.

Din 1876, a fost membru în consiliul comunal, de mai multe ori deputat în Parlament iar, din 1883, primar al oraşului, până în 1905. 

S-a căsătorit cu Maria, fiica unui comerciant buzoian, Nicola Aur, naşi fiind domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi doamna Elena. Cuza era bun prieten cu Nicola Aur, francmason, originar din Piemont, refugiat în Muntenia după 1848. 

Buzoian prin adopţie, avocatul Nicu Constantinescu, născut în anul 1840, la Craiova (decedat la 21 aprilie 1905, la Buzău), este considerat de istorici drept ctitorul Buzăului modern.

Pentru că primăria nu avea un sediu propriu, Constantinescu a comandat în calitate de primar al Buzăului construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, care este şi astăzi clădirea-simbol a Buzăului.

Pe durata mandatelor sale, a asanat şi a pavat oborul şi a construit Bulevardul Parcului, cunoscut astăzi sub numele de Bulevardul Nicolae Bălcescu, care lega centrul oraşului de Parcul Crâng

De asemenea, a construit sedii pentru mai multe şcoli, inclusiv pentru liceul Al. Hâjdeu, astăzi denumit Colegiul Naţional B.P. Hasdeu.

Într-una dintre lucrările sale, istoricul Valeriu Nicolescu spune despre Nicu Constantinescu că este ”cel care a trasat bulevarde largi, a aliniat şi sistematizat străzi, a construit localuri pentru toate cele opt şcoli primare din vremea sa (patru de băieţi şi patru de fete), în locul Arestului Preventiv (puşcăria oraşului) a ridicat impozanta clădire a Colegiului  Naţional „B.P.Hasdeu” de astăzi, Hala de Pescărie şi Măcelărie (Bazarul Obor), a salvat Crângul de la tăiere şi, cu ajutorul arhitectului peisagist Rebhun, a realizat reţeaua de alei pietonale din acest parc natural şi, mai ales, emblema cu care noi, buzoienii, ne mândrim, impozantul edificiu al Palatului Comunal”.

Avocatul Nicu Constantinescu, după numele de dinainte de adopţie Nicu Chintescu, s-a născut la Craiova, unde şi-a făcut studiile primare şi liceale, după care a urmat, la Bucureşti, Facultatea de Drept.

A fost numit locţiitor de prefect la Brăila, membru al consiliului judeţean, a funcţionat o perioadă ca avocat al statului, subprefect în judeţul Dolj, iar, din 1867, a fost director al Prefecturii judeţului Buzău.

După ce şi-a luat licenţa, Nicu Constantinescu a funcţionat ca avocat, perioada 1868 - 1883 fiind ani de afirmare atât ca membru al baroului buzoian, dar şi în viaţa politică, ca fruntaş liberal.

Page 21: Vecinii si comunitatea ppt

Informaţii importante legate de trecutul şi evoluţia unei localităţi sunt păstrate în monografii, muzee, biblioteci, mănăstiri, monumente istorice şi case memoriale.