Rotari Mariana cs. Cobzaru Master RUC 1, Psihosociologia comunitatii

Comunitatea huulilor din Bucovina (Brodina)Structura lucrrii Comunitatea huulilor din Bucovina (Brodina).......................................................................1 Introducere.......................................................................................................................2 Justificarea alegerii zonei-Brodina..................................................................................2 Detalii despre comuna......................................................................................................2 Turism..............................................................................................................................2 Descrierea stemei.............................................................................................................3 Fraze uzuale - zveceaine fraze:........................................................................................4 Istoria misterioas a huulilor din Bucovina....................................................................5 Incondeierea oului, arta si mestesug................................................................................5 Observatia........................................................................................................................8 Frontiere spatiale..............................................................................................................8 Frontiere interne...............................................................................................................9 Din surse scrise................................................................................................................9 Case din Brodina............................................................................................................10 Ghidul de interviu..........................................................................................................12 Interviul..........................................................................................................................13 Interpretarea interviului.................................................................................................15 Concluzii........................................................................................................................16 Bibliografie....................................................................................................................18

Introducere Metodele folosite in acest studiu au fost documentarea, utilizarea observaiei i realizarea interviului. Justificarea alegerii zonei-Brodina Am ales acest catun deoarece comunitatea de hutuli care locuiesc aici este o comunitate izolata de munte si am vrut sa aflu mai multe despre ea, intr-un studiu cu amanunte si date precise. Detalii despre comuna Comuna Brodina, situat pe rul Suceava, este format din mai multe sate, rspndite n Obcinile Bucovinei. Numele comunei Brodina apare pentru prima data n 1908, cnd s-a constituit sub aceast denumire. (Brod = vad sau loc de trecere cu piciorul a unui ru.) In prezent , comuna cuprinde urmtoarele sate : 1.Brodina, 2. Falcu, 3.Sadu, 4. Brodina de Jos, 5.Cununschi, 6.Dubiusca, 7. Ehrete , 8.Zalomestra, 9.Paltin i 10.Norocu.. (Cel mai vechi sat al comunei Brodina, este satul Sadu. Turism Comuna are o zon important mpdurit; drumurile rele mpiedic ns venirea turitilor n nite locuri care seamn cu un paradis montan. Pstrvria de la kilometrul 12, situat n inima pdurilor, este un punct de atracie pentru oricine, dar, din pcate, necunoscut de montaniarzi. Zona nu este cu nimic mai prejos dect Vatra Dornei sau Valea Prahovei. Cabana Sadu care aparine Direciei Silvice Suceava, este aezat n mijlocul pdurii, este o construcie deosebit, care poate fi un nou obiectiv turistic pentru cei care vor schimbarea decorului, linitea, libertatea i pacea munilor. Din pcate, actualmente este folosit doar de cei mari, care se bucur de confortul i preurile mici, nedorind s aib concuren celor muli i ndreptii s se bucure de frumoasele coline ale Bucovinei. Rul Suceava, care este linistit mai tot anul, are uneori accese de furie i provoac inundaii (n 2008 - cantitatea de ap a fost de 1000 de ori mai mare dect cea normal, producnd ravagii caselor de pe malurile rului). Dei lucrrile de ndiguire au nceput, timpul trece, iar riscul unei catastrofe se pstreaz. Populaia este de 3.638 locuitori.

2

Descrierea stemei Stema comunei Brodina se compune dintr-un scut cu fond rou. Scutul are un bru undat de argint. n partea superioar se afl un cal n mers, spre dreapta, de argint. n partea inferioar, trei brazi dezrdcinai, cel din mijloc mai nalt, toi de argint. Scutul este timbrat cu o coroan mural cu un turn de argint. Semnificaiile elementelor nsumate: Propunerea de stem a comunei Brodina asigur concordana elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural i tradiia istoric ale comunei, respectnd tradiia heraldic a acestei zone i legile tiinei heraldicii. Coroana mural cu un turn de argint semnific faptul c aezarea este comun.

Huulii (n ucrainean , transliterat huul) snt un subgrup etnic ucrainean ce triete n Bucovina, Maramure, Transcarpatia i Pocuia. Huulii i spun teritoriului pe care locuiesc Huulcina (), numit n romn i ara Huulilor. n Romnia, huulii locuiesc n comunele Brodina, Breaza, Crlibaba, MoldovaSulia, Moldovia, Izvoarele Sucevei, Vatra Moldoviei i Ulma (din judeul Suceava) i n comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova i Vieu de Sus (din judeul Maramure) i n satele i ctunele aferente. Cu securea, pusca si baltagul, aproape complet izolati, hutulii si-au castigat pe merit faima de oameni ai padurii, salbatici, mandri si orgoliosi din fire, un fel de amerindieni europeni, creatori ai unei rase de cai cu calitati remarcabile. Rspndirea huulilor n Bucovina n 1910 este redat pe harta de mai jos (surs: Wikipedia), unde sunt reprezentai cu culoarea galben nchis.

3

Localitati din Romnia n care exista vorbitori ai dialectului hutul: Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulita, Benia, Breaza de Sus, Breaza, Magura, Lupcina, Cosilava, Brodina, Brodina de Sus, Sodau, Zalomestra, Cunurschi, Dotulsca, Argel, Rosca, Damacusa, Ciumrna, Iedu, Crlibaba, Moldovita, Vatra Moldovitei, Ulma, Nisipitu, Paltin. Fraze uzuale - zveceaine fraze:

da = tac nu = ni multumesc = ghecuiu ncotro mergi? = cuda ides? unde locuiesti? = de te jeies? buna dimineata =dobrei ranoc buna ziua = dobreidini buna seara = dobrei vecer noapte buna = na dobranici stii (sa vorbesti) hutula/rusina/rutena? = te znaesi pu ruschii? nu, vorbesc numai romneste = ni, ia ls howoriu pu rumunschii

[vloschii] 4

la revedere (literal: Da Doamne sanatate) = Dai Boh zdorovi ce mai faci? = so mai robes? ct e ora? = cotra hodena? nu nteleg = ia ni ruzumiiu

Istoria misterioas a huulilor din Bucovina Misterioi i discrei, oameni ai munilor i pdurilor, din care i-au asigurat traiul, prin prelucrarea lemnului, creatori de art i clrei pricepui, huulii sunt cei care au dus mai departe faima ncondeierii oulor, ncrustaiilor n lemn i os, precum i portul popular din zona de munte. Originea huulilor a rmas un mister, de-a lungul timpului, n ciuda ncercrilor de a-i alipi etnicilor ucraineni. Incondeierea oului, arta si mestesug

5

6

Micii incondeietori din Brodina.

Se consider c huulii s-au retras n nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galiia, din cauza birurilor, a greutii i duratei ndeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice i a celor religioase (procesul de catolicizare din timpul stpnirii poloneze, apoi de ctre cea habsburgic). Nici ei nu i cunosc prea bine istoria, pentru c, asemeni vechilor daci, nu au obinuit s o scrie. Dar i-au transmis din tat n fiu i din mam n fiic frumoasele tradiii i iubirea fa de natur, acestea fiind valorile dup care s-au ghidat de-a lungul sutelor de ani.

7

Observatia

Am ramas mirata de case de faptul ca erau foarte risipite dar mai ales am fost uimita ca poate exista atata frumusete. Intr-adevar, un loc uitat de Dumnezeu. Pare de veacuri un colt uitat de lume, atata liniste il inconjoara, departe de agitatia marilor orase. Intr-adevar aici te poti reculege si asculta calmul apelor limpezi de munte. Frontiere spatiale Comuna Brodina, situat pe rul Suceava, este format din mai multe sate, rspndite n Obcinile Bucovinei. Ea se nvecineaz cu comunele Ulma, Straja, Izvoarele Sucevei i marcheaz grania cu Ucraina.

8

Frontiere interne Am observat ca relaiile dintre grupuri n spaiul studiat sunt distante, n special ntre romani si cei care isi spun hutuli. Am intalnit un locuitor care ne-a povestit c mai demult, in trecut, oamenii se ntlneau, mergeau la sezatori si la hore mpreun, se vizitau unii pe alii, lucru care acum se ntmpl mai puin datorita pierderii legaturilor dintre locuitori(plecarea celor tineri, imbatranirea satului, pierderea unora dintre traditii si obiceiuri). Din surse scrise Din punct de vedere rasial, huulii sunt cei mai interesani, deoarece sunt descendenii montani ai pionierilor slavi ce s-au stabilit n Carpai nc din secolul al VIIIlea D.H. i, prin izolare, au rmas de sine stttori. Au fost studiai n funcie de sat, un factor geografic de o importan considerabil. (Gretchen Engle Schafft - De la rasism la genocid, antropologia Celui de-al Treilea Reich, 2004, pag. 86, paragraf tradus din limba englez de Marian C Ghilea) "Huulii, trib vechi de munte raspndit n Munii Carpai ncepnd din Polonia i pn n Maramure i Bucovina, sunt cea mai veche populatie slav din estul Europei. Ei

9

sunt considerai dacii populaiei slave care triete astzi pe teritoriul Romniei, Ucrainei, Poloniei sau Slovaciei. Prima dat, poporul huul este mentionat in Moldova n izvoarele de cancelarie domneasc pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, dup asediul Vienei (1683). Cu numele de ruteni sunt catalogai ucrainenii venii din Galiia n secolele XVXVIII. Cercettorii cred c acest cuvnt ar avea la origine roul (n original rut), culoare cu care rusinii de odinioar i vopseau casele." (Ioan Boti, Gazeta de Maramure) "Celor din Bucovina i Maramure li se spune "huulii" sau "huanii", cei dinti fiind atestai din secolul al VI-lea. Limba lor matern este nrudit cu graiurile ucrainene carpatice, cu unele influene bucovinene." (Cosmina I. Ionescu, ziarul Ziua) "Dei se aseamn cu rutenii la vorb, huulii se deosebesc de acetia prin fizionomie i religie. Limba este bogat n elemente romanice, iar prin port, tradiii i obiceiuri, se aseamn mult cu romnii. Preuiesc calul i au o industrie casnic foarte bogat i diversificat, bazat n mare parte pe lemn." (Oleg Cojocaru, Revista Bilan) "Huulii localizai n zona muntoas a Galiiei ar fi, dup Eminescu, daci slavizai vorbind un subdialect al limbii slave, cu influene polone i mai ales romneti (terminaia ,,escu, nume de persoane, port, fizionomie). i Miklosich gsea un caracter romnesc numelui huulilor i un caracter absolut romnesc tuturor munilor lor, felului de via, tehnicii i metodei de pregtire a brnzei." (Moldova Noastr) Originea numelui: Huul nseamn "cel care se npustete din muni ctre locuitorii din vale". Uneori termenul avea sensul de "om care ucide". Dup istoricul Mihai Iacobescu, numele lor ar veni ns de la termenul de huan, "hutkatese", sltare, legnat, nume inial dat cailor, extins apoi i utilizat peiorativ i pentru populaie. Case din Brodina

10

11

Ghidul de interviu Ghidul de interviu a fost pregatit dinainte, in mare parte am respectat intrebarile asa cum le-am conceput, insa nu am mai reusit sa pun altele din cauza lipsei de timp. Care este numele dvs si ocupatia? Dar educatia? Cand si unde v-ati nascut? Ce meserie aveau parintii? Cati frati ati avut ? Cati copii? Ce educatie ati primit in cadrul familiei? In ce masura v-a afectat comunismul? Locuiti de mult timp in acest catun? Cum erau oamenii pe vremea tineretii? S-a schimbat mult catunul de cand locuiti aici? S-a modernizat satul in ultima vreme? Cate persoane locuiesc aici? Care au fost raporturile dvs cu vecinii? Dar cu ceilalti consateni ? Ce traditii, obiceiuri se mai pastreaza ? Am inteles ca acest catun exista de mai mult timp. Ce stiti, ce ati auzit de acest lucru? Ce institutii sunt in sat ? La ce evenimente ati luat parte de-a lungul timpului ? Ati avut conflicte cu vecinii ?

12

Ati avut tensiuni in familie sau cu alte familii? Ati cumparat casa si pamantul? Din ce este construita casa? Interviul Interviu cu un hutul, traitor pe meleaguri bucovinene, din localitatea Brodina. Interviul a fost scurt din lipsa timpului celui intervievat. Desi scurt, am aflat multe detalii.Casa trista parca isi spune marturia existentei de doua veacuri. Doar privind in jur, te pierdeai in atata frumusete, atata verdeata, copacii imbratisau totul. Ti se parea ca te pierzi in vesnicie, in pustietate, intr-o surda si muta imensitate de natura. Interviul desfasuranduse afara, unele lucruri s-au pierdut din cauza faptului ca nu le-am auzit (vantul batea foarte puternic). Un batranel simplu la vorba simplu la port. Batranelul a iesit in intampinare la bataile cainelui si s-a imbratisat cu nepotul sau cu care eram. Ne-a intrebat cine suntem. Ne-am asezat pe o banca si am inceput sa depanam povesti... Care este numele dvs si ocupatia? Ma numesc Voloeniuc Gheorghe i sunt agricultor. Dar educatia? Am 7 clase primare, pentru ca pe vremea mea doar atat se studia la scoala din sat. Cand si unde v-ati nascut? M-am nascut la Brodina, unde locuiesc si acum, n anul 1934. Ce meserie aveau parintii? Parintii mei erau tarani fara scoala, pe atunci numai popa si primarul aveau scoala. Cati frati ati avut ? Am mai avut 6 frati. Cati copii? M-am casatorit in anul 1952 cu Natalia i avem 5 copii, casatoriti care nu mai locuiesc niciunul cu noi. Fata cea mica Ileana locuieste cel mai aproape la Straja.

13

Ce educatie ati primit in cadrul familiei? Chiar daca nu avea scoala, mama ne-a invatat mereu frica lui Dumnezeu, ne-a invatat sa iubim portul popular i tot ceea ce inseamna biserica. In ce masura v-a afectat comunismul? Comunismul ne-a afectat pe toti, dar la noi, sat de munte nu prea eram controlati asa tot timpul si mai puteam face bani cu lemn, cu animale pe care le taiam. Locuiti de mult timp in acest catun? Da, desi avem casa si la Straja, eu locuiesc aici la Brodina in casa bunicilor mei, unde au locuit si parintii mei. Ati cumparat casa si pamantul? Casa am mostenit-o si m-am mutat in ea dupa moartea mamei. Din ce este construita casa? Casa este construita din lut, si este varuita la exterior, acoperisul este din lemn, singurul pe care l-am refacut deoarece era spart si ploua in casa. N-am vrut sa o modernizez pentru ca asa au trait doua generatii asa vreau sa traiesc si eu. Cum erau oamenii pe vremea tineretii? Erau oameni harnici, erau mai multi ca acum. Barbatii lucrau in padure, iar femeile stateau acasa cu copiii si animalele. Ne intalneam duminica in sat la hore, unde mergeam numai in portul popular, de fapt, asa m-am si casatorit, imbracat in portul popular. S-a schimbat mult catunul de cand locuiti aici? S-a modernizat satul in ultima vreme? Fiind un sat de munte cu casele destul de risipite, la noi nu prea a ajuns modernizarea, in centru satului s-au mai schimbat, s-a asfaltat, s-a modernizat scoala. Cate persoane locuiesc aici? Nu pot sa spun cu exactitate cati mai locuiesc aici, deoarece tinerii au plecat toti pe la scoli, prin alte tari, am ramas doar noi cei batrani. Care au fost raporturile dvs cu vecinii? Pot sa zic am avut vecini foarte buni, ne-am ajutat la nevoie. Si e greu aicea sa te certi cand vecinul e tare departe.

14

Dar cu ceilalti consateni ? Ca in orice loc au fost vremuri bune si vremuri rele, dar le-am trecut pe toate cu voia lui Dumnezeu.. Ce traditii, obiceiuri se mai pastreaza ? Batranii mai pastreaza traditia portului popular, la biserica mai ales nu se imbraca in alte straie decat in astea, in rest noi tinem dupa legea veche sarbatorile adica cu doua saptamani mai tarziu ca romanii. Am inteles ca acest catun exista de mai mult timp. Ce stiti, ce ati auzit de acest lucru? Din cate stiu eu hutulii sunt de cateva sute de ani in zona asta, ei sunt oameni ai muntelui, care trudesc la padure. Stiu de la tata ca si bunicul lui a trait tot in zona asta. Ce institutii sunt in sat ? Este o scoala, dar e la centru e de mers 5 km, o biserica, iar dispensarul are doctor numai 2 zile pe saptamana ca in rest merge la satele din jur. La ce evenimente ati luat parte de-a lungul timpului ? Eram mic cand a inceput Razboiul, si ne-au evacuat ca au venit rusii peste noi in 40, au fost vremuri grele, cand ne-am intors am gasit toate geamurile sparte, tot din casa furat. Mama ingropase niste perne si niste faina dar au gasit-o si le-au luat. La alti oameni din sat rusii le-au farmat casele cu totul. Ati avut tensiuni in familie sau cu alte familii? M-am impacat bine cu familia mea, chiar multumesc lui Dumnezeu ca prin sat am auzit atatea... In general cu toata lumea m-am inteles bine. O multumire parea sa se citeasca pe chipul sau... Interpretarea interviului Dupa interviu, batranelul ne-a invitat si in casa. Veche de aproape 200 de ani, casa pe afara nu parea sa ne impresioneze, dar inauntru am observat ca pe jos nu avea altceva decat lut, iar lumina electrica nu avea, folosea o lampa cu gaz din alea vechi. Am ramas uimiti(eram vreo 3 persoane) ca traia acolo, avand in vedere ca mai avea o casa relativ noua, in satul vecin, dar, ne-a zis el, prefera sa stea aici, in casa bunicilor. Am ramas marcati de pustietate, de liniste, de izolare, de aspectul primitiv al casei... Parca te atragea in ea aceasta pustietate. Casele intr-adevar erau risipite.

15

Concluzii Huulii nu snt considerai o etnie de sine stttoare, fiind nglobai ucrainenilor. Ei par a se nrudi, mai mult cultural dect lingvistic, cu alte populaii slavofone ce locuiesc n Munii Carpai i anume cu boikii, rutenii, lemkii i goralii. Portul este vizibil distinct de cel al populaiilor nvecinate, muzica are unele elemente comune cu cea maghiar, n vreme ce unele obiceiuri i gsesc analogii la alte populaii carpatice, cum ar fi maramureenii vorbitori de romn. Locuitori ai munilor din Bucovina, huulii snt o etnie puin numeroas, dar drz, enigmatic i destul de controversat, care niciodat nu i-a conservat trecutul n izvoare oficiale scrise, ci a transmis totul verbal, din generaie n generaie. Poate de aceea le vine greu astzi s dovedeasc, aa cum i doresc, c ei nu ar trebui s fie considerai, aa cum se ntmpl n prezent, un fel de ucraineni doar pentru c snt vorbitorii unei limbi cu sonoriti slave. Huulii i-au constituit asociaii pentru a-i salva tradiiile, au nceput s-i susin cu tot mai mult fermitate identitatea i sper c acum, cnd au devenit i ei ceteni europeni, le va fi mai uor s fie acceptai i respectai pentru ceea ce au fost ei nii de veacuri, nu pentru ceea ce seamn a fi. De altfel, dei nu au fost niciodat o etnie bogat i au avut ca avere mai mult cinstea, simplitatea, obiceiul de a munci din greu i dragostea infinit pentru natur, huulii tiu c au contribuit i ei la integrare, la zestrea Europei." (Iuliana Popescu n ziarul "Evenimentul") n Romnia, huulii dispun de o organizaie proprie, UGAEH (Uniunea General a Etniei Huule), care a iniiat Festivalul Huulilor, la Herghelia Lucina din comuna Moldova-Sulia, celebr pentru caii de ras huul crescui acolo. Festivalul a devenit o manifestaie anual, inut de obicei n prima duminic din iulie.

16

17

Bibliografie http://www.natgeo.ro/locuri-si-oameni/comunitati/9060-hutulii-din-bucovina?showall=1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Hu%C8%9Buli http://www.monitorulsv.ro/Local/2009-07-07/Festivalul-hutulilor-in-tara-cailor-hutuli http://ro.wikipedia.org/wiki/Brodina,_Suceava http://en-gb.facebook.com/note.php?note_id=182556788458882 http://comuna-brodina-suceava.blogspot.com/

18