comunicare_educationala_3

Conflictul Conflictul – – dimensiune esenţială a dimensiune esenţială a

comunicăriicomunicării ––

Caracterizare generalăCaracterizare generală

Termenul conflict provine din Termenul conflict provine din latinescul „conflictus” desemnând lovirea latinescul „conflictus” desemnând lovirea

împreună cu forţă şi implicând prin aceasta împreună cu forţă şi implicând prin aceasta „dezacorduri şi fricţiuni între membrii „dezacorduri şi fricţiuni între membrii

grupului, interacţiune în vorbire, emoţii şi grupului, interacţiune în vorbire, emoţii şi afectivitate”.afectivitate”.

Forsyth (1983, p.79) apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. Forsyth (1983, p.79) apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 59)59)

De unde porneşte De unde porneşte conflictul?conflictul?

sărăcia resurselor pentru realizarea unei sarcini poate sărăcia resurselor pentru realizarea unei sarcini poate produce conflict în cadrul unei echipe didacticeproduce conflict în cadrul unei echipe didactice

este o sumă a mai este o sumă a mai multor influenţe multor influenţe

ale unor variabile ale unor variabile ca situaţia, ca situaţia,

partenerul, tipul partenerul, tipul de relaţie care de relaţie care

există între există între comunicatoricomunicatori

4 perspective de analiză 4 perspective de analiză (Pondy)(Pondy)condiţiile condiţiile

anterioareanterioare

stresul, stresul, tensiunea tensiunea ostilitateaostilitatea, , anxietateaanxietatea

stările stările afectiveafective

stările şi stilurile stările şi stilurile cognitivecognitive

ale indivizilorale indivizilor

ComportamentulComportamentul conflictualconflictual

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 60)(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 60)

Tipuri de Tipuri de conflict:conflict:

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 62)(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 62)

AApare atunci pare atunci când o când o

persoană persoană doreşte doreşte

rezultate rezultate diferite faţă de diferite faţă de

altaalta..EEste observabil ste observabil

de multe ori de multe ori între cadrul între cadrul didactic şi didactic şi

cursanţii săi cursanţii săi dacă finalităţile dacă finalităţile

propuse de propuse de către cadrul către cadrul

didactic nu sunt didactic nu sunt în acord cu cele în acord cu cele

pe care le au pe care le au eleviielevii..

BBazat pe azat pe contrazicecontrazicerea unor rea unor idei sau idei sau

opinii ale opinii ale altora altora

privitoare privitoare la un la un

fenomenfenomen..

AApare atunci pare atunci când o când o

persoană sau persoană sau un grup are un grup are sentimente sentimente sau emoţii sau emoţii

incompatibile incompatibile cu ale altoracu ale altora..

AApare pare atunci atunci când o când o

persoană persoană sau un sau un

grup face grup face ceva care ceva care este de este de

neacceptat neacceptat pentru pentru ceilalţiceilalţi..

conflictul conflictul comportamentalcomportamental

conflictul conflictul cognitivcognitiv

conflictul conflictul scopscop

conflictul afectivconflictul afectiv

Conflictul sociocognitivConflictul sociocognitiv

……este un conflict focalizateste un conflict focalizat direct pe direct pe achiziţiile achiziţiile

care îi urmează introducând puncte de vedere care îi urmează introducând puncte de vedere opuse şi oferind în acelaşi timp subiectului opuse şi oferind în acelaşi timp subiectului

perturbat elemente importante pentru perturbat elemente importante pentru reorganizarea demersului său cognitiv…reorganizarea demersului său cognitiv…

… … conflictul conflictul conduce la o reacţie conduce la o reacţie adaptativăadaptativă, reacţie coordonată atât , reacţie coordonată atât

cognitiv, cât şi social…cognitiv, cât şi social…

Stenhouse şi factorul PStenhouse şi factorul P

((engl. engl. postponementpostponement: desemnează capacitatea de a : desemnează capacitatea de a

suspenda o activitate).suspenda o activitate).

Caracteristica acestui factor este Caracteristica acestui factor este de a inhiba, într-o situaţie dată şi cel de a inhiba, într-o situaţie dată şi cel puţin temporar, un răspuns instinctiv puţin temporar, un răspuns instinctiv care înainte era normal, cu scopul de care înainte era normal, cu scopul de

a-i substitui un răspuns nou şi a-i substitui un răspuns nou şi inteligent, adică adaptativ.inteligent, adică adaptativ.

Conflictul sociocognitivConflictul sociocognitiv

… … apare între mai multe răspunsuri apare între mai multe răspunsuri incompatibile provocate simultan de incompatibile provocate simultan de

către o situaţie dată. către o situaţie dată.

(Smedslund)(Smedslund) – Răspunsul propriu;Răspunsul propriu;– Răspunsul modelului; Răspunsul modelului; – Răspunsurile unor alţi membriRăspunsurile unor alţi membri ai ai

colectivităţii în cauză şi chiar unele colectivităţii în cauză şi chiar unele răspunsuri adaptative, care nu ar provoca răspunsuri adaptative, care nu ar provoca însă nici un răspuns autentic. însă nici un răspuns autentic.

Cum apare conflictul Cum apare conflictul sociocognitiv?sociocognitiv?

Metode în care folosim Metode în care folosim conflictul sociocognitivconflictul sociocognitiv

expunerea cu oponentexpunerea cu oponent

priveşte un element de priveşte un element de contagiunecontagiune

şi de demultiplicare în grup aşi de demultiplicare în grup a

didivergenţei/perturbării vergenţei/perturbării propuse nupropuse nu

de către lector, ci de către de către lector, ci de către chiar chiar

nul dintre membrii grupului.nul dintre membrii grupului.focus group-ulfocus group-ul

- un membru desemnat al - un membru desemnat al grupului intervine cu critici, grupului intervine cu critici,

controverse la adresa controverse la adresa problematicii în discuţie atunci problematicii în discuţie atunci

când discuţia a fost epuizată când discuţia a fost epuizată prematur de către grup. prematur de către grup.

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. (Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 65)65)

3 motive ale eficacităţii 3 motive ale eficacităţii conflictului socio-cognitiv:conflictului socio-cognitiv:

Creativitatea.Creativitatea.

Rezolvarea conflictului presupune apariţia Rezolvarea conflictului presupune apariţia

celei de-a treia soluţii care conţine elementecelei de-a treia soluţii care conţine elemente

din primele etape, dar le depăşeşte ca niveldin primele etape, dar le depăşeşte ca nivel

de elaborare, ca mod de integrare şi de elaborare, ca mod de integrare şi

eficacitate. eficacitate.

Informaţia.Informaţia. Suportul informaţional oferit de Suportul informaţional oferit de celălalt este deosebit de util în celălalt este deosebit de util în elaborarea propriului model de elaborarea propriului model de evoluţie; astfel, latura socială a evoluţie; astfel, latura socială a conflictului prezintă suport conflictului prezintă suport motivaţional şi câmp lărgit.motivaţional şi câmp lărgit.

Activismul.Activismul. Conflictul sociocognitiv instituie un tip Conflictul sociocognitiv instituie un tip dede c comportament activ social şi cognitiv omportament activ social şi cognitiv (bazat pe sesizarea şi rezolvarea (bazat pe sesizarea şi rezolvarea dilemelor).dilemelor).

Stadii de apariţie a conflictuluiStadii de apariţie a conflictului

K.W. Thomas (Steers, 1988, pp. 366-369) apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 67)K.W. Thomas (Steers, 1988, pp. 366-369) apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 67)

1. 1. FrustrareaFrustrarea cineva devine frustrat de cineva devine frustrat de acţiunea/inacţiunea cuivaacţiunea/inacţiunea cuiva

2. 2. ConceptualizareaConceptualizarea „ „stare de rezolvare de stare de rezolvare de

probleme”; este responsabilă probleme”; este responsabilă de naşterea cu adevărat a de naşterea cu adevărat a

conflictului. conflictului. Comportamentul Comportamentul

partenerilor: competiţia, partenerilor: competiţia, colaborarea, compromisul, colaborarea, compromisul,

evitarea şi acomodareaevitarea şi acomodarea..

3. 3. ComportamentulComportamentul FFelul în care persoanele îşi elul în care persoanele îşi

exteriorizează modul de exteriorizează modul de înţelegere a conflictului apărut înţelegere a conflictului apărut

în interiorul etapei în interiorul etapei precedenteprecedente..

4. 4. IeşirileIeşirile

SSe situează pe un continuum, de la e situează pe un continuum, de la rezolvarea satisfăcătoare pentru rezolvarea satisfăcătoare pentru părţile aflate în conflict până la părţile aflate în conflict până la

regresarea în cea de-a doua etapă, regresarea în cea de-a doua etapă, dacă această rezolvare nu este dacă această rezolvare nu este

obţinută.obţinută.

Reacţii care pot fi implicate într-un conflict Reacţii care pot fi implicate într-un conflict educaţional:educaţional:

1. 1. Compensarea Compensarea reprezintă reprezintă

centrarea pe centrarea pe propria persoană, propria persoană,

ignorându-se ignorându-se variabilele variabilele

exterioare ale exterioare ale conflictului şi conflictului şi urmărindu-se urmărindu-se

creşterea creşterea eficacităţii proprii eficacităţii proprii pentru a compensa pentru a compensa sentimente reale sentimente reale sau imaginare.sau imaginare. 3. 3. Conversia Conversia

se manifestă prin se manifestă prin conflicte emoţionale conflicte emoţionale exprimate în limbajul exprimate în limbajul

trupului;trupului;

2. 2. Înlocuirea Înlocuirea priveşte priveşte

redirecţionarea redirecţionarea emoţiilor înăbuşite emoţiilor înăbuşite spre persoane, idei, spre persoane, idei,

obiecte, altele obiecte, altele decât cele ce fac decât cele ce fac obiectul surselor obiectul surselor

iniţiale de conflictiniţiale de conflict..

4. 4. FantazareaFantazarea

se manifestă prin forme ale activităţii imaginatorii, furnizând o cale de se manifestă prin forme ale activităţii imaginatorii, furnizând o cale de evadare din realitate şi oferind satisfacţie persoanei(conflictul este rezolvat evadare din realitate şi oferind satisfacţie persoanei(conflictul este rezolvat

într-un plan secund aşa cum doreşte doar una dintre părţi)într-un plan secund aşa cum doreşte doar una dintre părţi)..

Reacţii care pot fi implicate într-un conflict Reacţii care pot fi implicate într-un conflict educaţional:educaţional:

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, pp. 68-69)(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, pp. 68-69)

6. 6. NegativismulNegativismul se manifestă ca o se manifestă ca o

rezistenţă, activă sau rezistenţă, activă sau pasivă, operând în pasivă, operând în

mod indirect, mod indirect, inconştientinconştient..

8. 8. ProiecţiaProiecţia

se manifestă prin se manifestă prin protejarea protejarea

individului de sine individului de sine însuşi, de însuşi, de

conştientizarea conştientizarea trăsăturilor trăsăturilor

indezirabile sau indezirabile sau inacceptabile inacceptabile

atribuite lui de către atribuite lui de către alţiialţii

5. 5. Raţionalizarea Raţionalizarea

reprezintă justificarea reprezintă justificarea unui comportament unui comportament

indezirabil sau indezirabil sau inconsistent, a unor inconsistent, a unor credinţe, poziţii credinţe, poziţii ssi i

motivaţii prin asigurarea motivaţii prin asigurarea de explicaţii acceptabile de explicaţii acceptabile

pentru elepentru ele

7. 7. FixaţiaFixaţia

se caracterizează prin se caracterizează prin menţinerea unei reacţii menţinerea unei reacţii persistente neadaptate, persistente neadaptate,

chiar dacă toţi parametrii chiar dacă toţi parametrii arată că acel arată că acel

comportament nu este un comportament nu este un răspuns adecvat la o răspuns adecvat la o

problemă.problemă.

Forsyth – cursul circular al Forsyth – cursul circular al conflictului în grupurile conflictului în grupurile

micimiciPrima fază: cea a dezacordului. Prima fază: cea a dezacordului. Există mai Există mai multe etape: dezacorduri din cauza neînţelegerii, multe etape: dezacorduri din cauza neînţelegerii, dezacorduri bazate pe false probleme, dezacorduri dezacorduri bazate pe false probleme, dezacorduri reale şi importante pentru grup, dar uşor de reale şi importante pentru grup, dar uşor de rezolvat dacă grupul produce schimbări minore.rezolvat dacă grupul produce schimbări minore.

Ce-a de-a doua fazăCe-a de-a doua fază, , cea a confruntăriicea a confruntării conţine: intensificarea obligaţiilor, construirea conţine: intensificarea obligaţiilor, construirea tensiunii, formarea de coaliţii, în sensul că se tensiunii, formarea de coaliţii, în sensul că se polarizează anumite poziţiipolarizează anumite poziţii..

A treia fază: de escaladareA treia fază: de escaladare, se , se guvernează conform principiului că guvernează conform principiului că un conflict conduce la mai mult un conflict conduce la mai mult conflictconflict..


micimici

Factori care favorizează escaladarea Factori care favorizează escaladarea conflictului:conflictului:

• Profeţia autoîmplinităProfeţia autoîmplinită• Percepţia selectivăPercepţia selectivă• StereotipiileStereotipiile• Efectul haloEfectul halo• Efectul de polarizareEfectul de polarizare• Defensiva perceptivăDefensiva perceptivă


micimici

Caracteristicile escaladăriiCaracteristicile escaladării• Frustrare şi ostilitate făţişă;Frustrare şi ostilitate făţişă;• Reciprocitate Reciprocitate (este presupusă de reacţia (este presupusă de reacţia

pozitivă după care persoanele care te ajută pozitivă după care persoanele care te ajută merită să fie ajutate de tine pe viitor; la polul merită să fie ajutate de tine pe viitor; la polul negativ al acestor consideraţii, James Tedeschi negativ al acestor consideraţii, James Tedeschi spune că persoanele care te enervează merită să spune că persoanele care te enervează merită să fie enervate – astfel că norma reciprocităţii fie enervate – astfel că norma reciprocităţii creşte posibilitatea escaladării conflictului)creşte posibilitatea escaladării conflictului)


micimici

• A patra fază: „dez-escaladare”,A patra fază: „dez-escaladare”, presupune că membrii echipei presupune că membrii echipei recunosc că energia şi timpul lor recunosc că energia şi timpul lor sunt pierdute într-o dezbatere sunt pierdute într-o dezbatere continuă, fără finalitate.continuă, fără finalitate.


micimici

• A cincea fază: A cincea fază: Rezolvarea Rezolvarea conflictuluiconflictului

• A şasea fază:A şasea fază: Rutina de interacţiune Rutina de interacţiune în grupîn grup


micimici

““Rezolvarea conflictelor înseamnă că Rezolvarea conflictelor înseamnă că toate părţile implicate ajung în mod toate părţile implicate ajung în mod

liber la un acord, după ce au redefinit liber la un acord, după ce au redefinit şi perceput relaţiile dintre ele şi după şi perceput relaţiile dintre ele şi după

ce au făcut evaluarea, adică au ce au făcut evaluarea, adică au examinat şi luat în calcul toate examinat şi luat în calcul toate

elementele relevante ale relaţiilor”elementele relevante ale relaţiilor”

Burton apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p.74)Burton apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p.74)

Provocarea şi rezolvarea Provocarea şi rezolvarea conflictelorconflictelor

Strategii de Strategii de provocare/stimulare a provocare/stimulare a

conflictuluiconflictului• folosirea unor elemente de conţinut care să fie pasibile de folosirea unor elemente de conţinut care să fie pasibile de

interpretări din unghiuri diferite de vedere:interpretări din unghiuri diferite de vedere:1. tipul problemei 1. tipul problemei (anumite tipuri de probleme conduc mai (anumite tipuri de probleme conduc mai puţin decât altele la rezolvări constructive ale conflictului);puţin decât altele la rezolvări constructive ale conflictului);2.2. dimensiunea problemeidimensiunea problemei (recomandă modul în care se (recomandă modul în care se poate rezolva conflictul);poate rezolva conflictul);3. rigiditatea 3. rigiditatea (o percepţie primară a inexistenţei unor (o percepţie primară a inexistenţei unor alternative satisfăcătoare pentru părţi poate duce la alternative satisfăcătoare pentru părţi poate duce la escaladarea conflictului deoarece această rigiditate a problemei escaladarea conflictului deoarece această rigiditate a problemei oferă şi anumite elemente frustrante părţilor).oferă şi anumite elemente frustrante părţilor).

• situarea elevilor împărţiţi – spaţial – în două tabere, situarea elevilor împărţiţi – spaţial – în două tabere, dezvoltându-se astfel poziţii faţă în faţă (concurenţiale);dezvoltându-se astfel poziţii faţă în faţă (concurenţiale);

• dezvoltarea dezvoltarea în fiecare echipă educaţională aîn fiecare echipă educaţională a unui rol de unui rol de avocat al diavolului avocat al diavolului care să pună sub semnul întrebării care să pună sub semnul întrebării compromisul aparent de soluţionare la care se poate ajunge în compromisul aparent de soluţionare la care se poate ajunge în primele momente.primele momente.

• dezvoltarea unui stil al conflictului (desemnând modul în dezvoltarea unui stil al conflictului (desemnând modul în care grupurile, fiecare în mod propriu, tratează în general care grupurile, fiecare în mod propriu, tratează în general un conflict)un conflict)

1. conflictul de rol focalizat pe sine:1. conflictul de rol focalizat pe sine: poate să apară atunci când poate să apară atunci când există o incongruenţă de rol între aşteptările partenerilor de există o incongruenţă de rol între aşteptările partenerilor de echipă educaţională şi propria personalitate a unui anume elev;echipă educaţională şi propria personalitate a unui anume elev;

2. conflictul de rol focalizat pe partener2. conflictul de rol focalizat pe partener , cu o incidenţă , cu o incidenţă crescută în cazul în care performanţa partenerului de rol este mai crescută în cazul în care performanţa partenerului de rol este mai scăzută calitativ şi diferită de ceea ce cealaltă persoană se scăzută calitativ şi diferită de ceea ce cealaltă persoană se aşteaptă să primească;aşteaptă să primească;

3. conflictul de rol focalizat pe relaţie3. conflictul de rol focalizat pe relaţie apare atunci când apare atunci când indivizii nu au doar experienţa despre cum trebuie jucate rolurile, indivizii nu au doar experienţa despre cum trebuie jucate rolurile, ci posedă, de asemenea, noţiuni despre ce efort depus în rol ci posedă, de asemenea, noţiuni despre ce efort depus în rol trebuie asociat cu distribuţia resurselor relaţionale.trebuie asociat cu distribuţia resurselor relaţionale.

Michael E. Roloff apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 75)Michael E. Roloff apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 75)

Strategii de Strategii de provocare/stimulare a provocare/stimulare a

conflictuluiconflictului

Strategii de prevenire a Strategii de prevenire a conflictuluiconflictului

• focalizarea pe obiectivefocalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor , cu încercarea evitării conflictelor pe pe obiective;obiective;• producerea unor sarcini stabileproducerea unor sarcini stabile, bine structurate şi acceptate de către , bine structurate şi acceptate de către

întregul grupîntregul grup• facilitarea comunicărilorfacilitarea comunicărilor• evitarea situaţiilor câştig – pierdereevitarea situaţiilor câştig – pierdere• utilizareautilizarea de către cadrul didactic sau de către liderii echipelor de către cadrul didactic sau de către liderii echipelor

educaţionale a unor elemente aparţinând educaţionale a unor elemente aparţinând strategiilor de moderarestrategiilor de moderare a a activităţiiactivităţii ( Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. ( Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p.

77)77)

Strategii de reducere a Strategii de reducere a conflictuluiconflictului

• Focalizarea pe schimbarea atitudinilorFocalizarea pe schimbarea atitudinilor

• Centrarea demersului pe schimbarea Centrarea demersului pe schimbarea comportamentelorcomportamentelor prin: prin:– utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu

influenţă în grup poate reduce intensitatea unor influenţă în grup poate reduce intensitatea unor conflicte);conflicte);

– rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităţilor în grup;responsabilităţilor în grup;

– în cazul conflictelor intergrupuri, identificarea unor în cazul conflictelor intergrupuri, identificarea unor obiective supraordonate (propuse de către cadrul obiective supraordonate (propuse de către cadrul didactic) care să oblige grupurile să lucreze împreună.didactic) care să oblige grupurile să lucreze împreună.

Neilsen apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 78)Neilsen apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 78)

Utilizarea criticii într-un mod Utilizarea criticii într-un mod constructiv:constructiv:

• Locul:Locul: critica nu trebuie făcută de faţă cu alţii; critica nu trebuie făcută de faţă cu alţii;• Timpul corect:Timpul corect: presupune să nu treacă prea mult timp de la comportamentul presupune să nu treacă prea mult timp de la comportamentul

incriminat pentru ca situaţia să posede actualitate, dar nici prea puţin, caz în care incriminat pentru ca situaţia să posede actualitate, dar nici prea puţin, caz în care persoana se mai află încă sub un grad de emotivitate intensificat;persoana se mai află încă sub un grad de emotivitate intensificat;

• Termenii personali:Termenii personali: relevă faptul că începutul discuţiei cu persoana care urmează relevă faptul că începutul discuţiei cu persoana care urmează să fie criticată este important ( ex. să fie criticată este important ( ex. Am o problemă şi vreau să discut cu tineAm o problemă şi vreau să discut cu tine…, …, cerându-i permisiunea de a prezenta modul cum noi percepcerându-i permisiunea de a prezenta modul cum noi percepemem situaţia într-un fel în situaţia într-un fel în care cel criticat să nu se simtă în inferioritatecare cel criticat să nu se simtă în inferioritate););

• Riscul:Riscul: presupune evaluarea consecinţelor; presupune evaluarea consecinţelor; • Utilitatea Utilitatea presupune faptul că se va ţine cont dacă se repetă sau nu comportamentul presupune faptul că se va ţine cont dacă se repetă sau nu comportamentul

pentru că în cel din urmă caz critica nu face decât să încordeze inutil relaţiile;pentru că în cel din urmă caz critica nu face decât să încordeze inutil relaţiile;• RelaţiaRelaţia presupune că, atunci când argumentelor noastre cealaltă persoană le presupune că, atunci când argumentelor noastre cealaltă persoană le

răspunde violent , înseamnă că persoana în cauză a intrat în defensivă;răspunde violent , înseamnă că persoana în cauză a intrat în defensivă;• ComportamentulComportamentul relevă faptul că trebuie criticat comportamentul, şi nu persoana relevă faptul că trebuie criticat comportamentul, şi nu persoana

care are acel comportament în integralitatea ei;care are acel comportament în integralitatea ei;• Critica trebuie să fie specificăCritica trebuie să fie specifică evitându-se formulări vagi de genul: „ştiţi la ce mă evitându-se formulări vagi de genul: „ştiţi la ce mă

refer…”refer…”• O critică trebuie completată cu un mesaj nonverbal pozitivO critică trebuie completată cu un mesaj nonverbal pozitiv, de apropiere, de , de apropiere, de

relaxare, destindere, dându-se curs şi sferei de argumentare şi motivare a persoanei relaxare, destindere, dându-se curs şi sferei de argumentare şi motivare a persoanei criticate deoarece, din perspectiva sa, cel incriminat crede că are dreptate.criticate deoarece, din perspectiva sa, cel incriminat crede că are dreptate.

( Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 79)( Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 79)

Strategii ineficiente în rezolvarea unui Strategii ineficiente în rezolvarea unui conflict:conflict:


nonacţiunea nonacţiunea presupune presupune opţiunea uneia dintre părţi opţiunea uneia dintre părţi de a nu face nimic pentru a de a nu face nimic pentru a

rezolva acţiunea, ignorând-orezolva acţiunea, ignorând-o..

„„traiectoriile” administrativetraiectoriile” administrative se se obiectivizează prin puţine acţiuni în obiectivizează prin puţine acţiuni în

direcţia rezolvării problemei; se direcţia rezolvării problemei; se fundamentează în formulări de tipul „o fundamentează în formulări de tipul „o am în studiu” sau „este nevoie de mai am în studiu” sau „este nevoie de mai

multe informaţii”multe informaţii”

tendinţa de a tendinţa de a observa riscurile observa riscurile procedurilorprocedurilor de de

rezolvare a rezolvare a conflictului este o conflictului este o

opţiune de răspuns opţiune de răspuns care oferă o falsă care oferă o falsă

imagine că imagine că persoanele persoanele

respective sunt respective sunt deschise spre deschise spre

rezolvarea rezolvarea problemei, când de problemei, când de

fapt ele nu suntfapt ele nu sunt

secretizarea secretizarea conflictuluiconflictului este o altă este o altă manieră ineficientă de manieră ineficientă de

rezolvare a acestuia. Este rezolvare a acestuia. Este strategia „ceea ce nu se strategia „ceea ce nu se

ştie nu răneşte”ştie nu răneşte”;;

culpabilizarea culpabilizarea persoaneipersoanei

presupune că presupune că acela care acela care reclamă reclamă

indezirabilitatea indezirabilitatea unui fapt în grup unui fapt în grup este o persoană este o persoană

problemă.problemă.

Strategia de rezolvare Strategia de rezolvare “Goodall Jr.”“Goodall Jr.”

• Identificarea sursei/surselor de conflictIdentificarea sursei/surselor de conflict;;• Profesorul poate cere fiecărui participant o scurtă Profesorul poate cere fiecărui participant o scurtă

declaraţie privitoare la ce declaraţie privitoare la ce rezultaterezultate se vor obţine se vor obţine după ce conflictul se va sfârşi;după ce conflictul se va sfârşi;

• Căutarea unor fundamente comuneCăutarea unor fundamente comune între poziţiile între poziţiile părţilor implicate în conflict. părţilor implicate în conflict. NeNeînţelegerile pot să înţelegerile pot să apară la nivelul:apară la nivelul:- atitudinilor (privitoare la probleme, obiective, - atitudinilor (privitoare la probleme, obiective, persoane etc.);persoane etc.);- valorilor (privitor la ceea ce este corect sau greşit, - valorilor (privitor la ceea ce este corect sau greşit, bun sau rău, cuvenit sau inoportun);bun sau rău, cuvenit sau inoportun);- credinţelor.- credinţelor.

• Profesorul va sugera un nou aspect al problemeiProfesorul va sugera un nou aspect al problemei, , apoi în pauză va încerca să rezolve conflictul. apoi în pauză va încerca să rezolve conflictul.


VVă mulţumesc pentru ă mulţumesc pentru atenţie!atenţie!

comunicare_educationala_3

Documents