COMUNICARE

PROGRAMAACTIVITATILOR DE COMUNICARE

OBIECTIVE CADRU:

1. FORMAREA SI DEZVOLTAREA TREBUINTEI SI DORINTEI DE RELATIONARE CU MEDIUL EXTERN (FIZIC SI SOCIAL) SI COMUNICARE

2. FORMAREA SI DEZVOLTAREA CAPACITATILOR DE RECEPTARE, INTELEGERE SI EXPRIMARE PRINTR-UNUL DIN SISTEMELE COMUNICATIONALE USOR ACCESIBILE COPILULUI

3. FORMAREA SI DEZVOLTAREA CAPACITATILOR VERBAL-ORALE SI CORECTAREA TULBURARILOR DE LIMBAJ.

1. Formarea si dezvoltarea trebuintei si a dorintei de relationare cu mediul extern (fizic si social) si comunicare

OBIECTIV DE REFERINTAEXEMPLE DE ACTIVITATI

1.1 Afectivizarea relatiei cu copilul, dezvoltarea interesului pentru mediul extern si crearea unei motivatii pozitive fata de acesta-activitati preferate de copil, in co-actiune-activitati de explorare in co-actiune sau mana sub mana-jocuri in doi si activitati prilejuite de momentele de interactiune incipienta-activitati de sprijinire si incurajare a primelor tentative de comunicare ale copilului, oricat de nediferentiate ar fi acestea (daca este cazul) prin imitarea lor de catre profesor, prin recompense afective imediate sau prin indeplinirea dorintei exprimate (daca este cazul)-crearea unei stari de tensiune motivationala cu scopul stimularii trebuintei de comuncare (modificari ale rutinei, evitarea satisfcerii imediate)

1.2 Formarea si dezvoltarea abilitatilor de ascultare, observare si interpretare a semnificatiei miscarilor si expresiilor faciale-jocuri pentru obtinerea contactului vizual si mentinerea lui pentru perioade cat mai lungi (mimare fata in fata prin imitarea copilului de catre adult, lipirea de abtibilduri etc.) cu accentuarea mijloacelor de comunicare folosite pe parcursul acestor jocuri: onomatopee, interjectii, actiuni-exercitii de dezvoltare a atentiei si receptivitatii fata de miscarile corporale si faciale: Fa la fel ca mine!-exercitii-joc (fata in fata sau in oglinda) de redare a expresiilor faciale prezentate pe planse sau manechine si intelegerea semnificatiei acestora (mai ales prin reproducerea lor in contexte situationale adecvate si repetare continua)-jocuri de rol

1.4 Formarea si dezvoltarea abilitatilor de imitare-exercitii-joc de imitare in co-actiune, pornind de la reactiile si gesturile copilului-exercitii-joc de imitare a unor gesturi simple, in sistem mana pe mana-jocuri de mima si pantomima

2. Formarea si dezvoltarea capacitatilor de receptare, intelegere si exprimare a semnalelor printr-unul din sistemele comunicationale usor accesibile copilului.

NOTA: se realizeaza pe teme de comunicareOBIECTIV DE REFERINTAEXEMPLE DE ACTIVITATI

2.1 Formarea si dezvoltarea capacitatilor de receptare si exprimare prin sistemul de comunicare actionala si actional-indicativa-profesorul reproduce (prin imitatie simultana) actiunile copilului-jocuri de imitatie fata in fata a unor expresii faciale, miscari corporale-jocuri de identificare a obiectelor/ persoanelor prin actiuni indicatoare Uite!-exercitii-joc de mimare a unor actiuni/miscari, simultan cu desfasurarea acestora de catre o persoana (direct sau in inregistrari la televizor), cu grad diferit de nuantare sau de dezvoltare (actiuni, activitati simple, activitati complexe)-jocuri de mima si pantomima

2.2 Formarea si dezvoltarea capacitatilor de receptare si exprimare prin obiect de referinta (daca este cazul acest obiectiv se urmareste in cazul copiilor cu tulburari severe de comunicare si relationare)-exercitii-joc de asociere a unor obiecte cu actiuni (lingura mancam, perna dormim etc.); formarea unor conditionari actional obiectuale-exercitii de introducere, repetare si consolidare a folosirii obiectelor descriptive pentru a exprima diferite actiuni sau persoane-Cutia personala cu obiecte de referinta

2.3 Formarea capacitatilor de comunicare prin pictograme sau sistem PECS (daca este cazul acest obiectiv se urmareste in cazul copiilor cu tulburari severe de comunicare si relationare)-exercitii-joc de asociere obiect imagine (cu gradarea succesiva de la fotografie la desen fidel si desen schematic) Unde este la fel?-exercitii-joc de identificare a obiectelor dupa imaginea prezentata Adu-mi ce este in desen!-exercitii de folosire a pictogramelor pentru a cere un obiect-introducerea si folosirea semnelor personale; -exercitii de asociere obiect personal semn personal-exercitii-joc de mimare a unor actiuni reprezentate intr-un desen-exercitii-joc de identificare a imaginii corespunzatoate actiunii sau activitatii efectuate si/sau indicate de catre profesor-exercitii de folosire a imaginilor pentru a exprima o actiune dorita, efectuata de copil-exersarea folosirii sistemului de comunicare prin schimb de imagini

2.4 Formarea si dezvoltarea capacitatilor de receptare si exprimare prim limbaj gestual-exercitii de sesizare si asociere imagine gest (natural sau standardizat)-exercitii de recunoastere si indicare a imaginilor reproduse prin gesturi

2.5 Dezvoltarea si imbogatirea bagajului verbal preexistent, stimularea auditiv - verbala (vocabular pasiv)-jocuri didactice cu cerinte de executie a unor sarcini verbale cu grad de dificultate progresiva a intelegerii verbale:ex: ia mingea! ia mingea si pune-o in cutie! ia mingea rosie si pune-o in cutie! ia mingea rosie si pune-o in cutia rosie! ia mingea rosie si pune-o in cutia mare! ia mingea, pune-o in cutie si adu cartea! s.a.m.d.

3. Formarea si dezvoltarea capacitatilor verbal orale.

OBIECTIV DE REFERINTAEXEMPLE DE ACTIVITATI

3.1.Pregatirea aparatului fonoarticula-tor in vederea emisiei verbal-orale-exercitii-joc de miogimnastica faciala si fonoarticulatorie-exercitii-joc pentru formarea unei respiratii verbale corecte-exercitii-joc pentru formarea , corectarea si educarea vocii corecte-exercitii de emitere de onomatopee si interjectii pentru a exprima: cererea, prezenta, acceptul sau refuzul, identitatea, diferite senzatii sau stari etc.

3.2 Emiterea, corectarea si consolidarea fonemelor izolat, in silabe si in cuvinte; executia dactila si grafica a fonemelor-exercitii de emitere a vocalelor si consoanelor (prin imitatie fata in fata, in oglinda sau cu model imagistic), cu grade diferite de dificultate si modalitati variate de exersare (izolat pe expir scurt sau prelungit, in silabe directe si inverse in pozitie initiala, mediana si finala, in silabe duble sau asocieri bisilabice)-exercitii de identificare si corectare a confuziilor si distorsiunilor-exercitii de emitere a diftongilor si triftongilor-exercitii de emitere a unor cuvinte bi- si tri-silabice ce contin fonemul exersat-exercitii de recunoastere si identificare a fonemului pe plansa cu modele reproductive-exercitii de recunoastere si identificare a senmului dactil corespunzator (daca e cazul)-exercitii de identificare,recunoastere si executie a semnului grafic corespunzator (daca e cazul)-exercitii de recunoastere a cuvintelor si identificare a lor in imagini

3.3 Formarea si dezvoltarea capacitatilor de receptare si exprimare orala prin structuri verbale -exercitii-joc de exprimare biverbala (obiect/ persoana - actiune) pe suport imagistic-exercitii de compunere si exprimare prin propozitii simple cu/fara suport concret-exercitii de compunere si exprimare a propozitiilor dezvoltate (daca e cazul)-exercitii de folosire a limbajului verbal dialogat (daca e cazul)

3.4 Corectarea tulburarilor limbajului oral*-exercitii pentru corectarea tulburarilor de voce-exercitii pentru corectarea tulburarilor de ritm si fluenta -exercitii pentru corectarea tulburarilor de pronuntie -exercitii pentru corectarea tulburarilor de dezvoltare a limbajului-exercitii pentru corectarea tulburarilor polimorfe (afazii, alalii)-exercitii pentru corectarea tulburarilor dislexo-disgrafice

*doar pentru profesorul psihopedagog sau logoped

CONTINUTURI DE INVATARE:

1. FORMAREA TREBUINTEI DE COMUNICARE

2. DEZVOLTAREA CAPACITATILOR DE INVATARE A UNUI LIMBAJ: ASCULTARE CONTACT VIZUAL IMITATIE

3. FOLOSIREA LIMBAJELOR NONVERBALE: ACTIONAL OBIECT DE REFERINTA PICTOGRAMA SAU PECS GESTUAL: pe teme de comunicare (orientativ este preferabil in aceasta ordine pentru a grada experientele de explorare si cunoastere): 1. Familia2. Numele copiilor3. Schema corporala4. Actiuni5. Obiecte de imbracaminte6. Articole de igiena personala7. Alimente8. Vesela 9. Jucarii10. Culori11. Mobilier12. Locuinta13. Animale domestice si salbatice14. Mijloace de transport etc.

4. FORMAREA RESPIRATIEI VERBALE SI A VOCII

5. FOLOSIREA LIMBAJULUI VERBAL LA NIVEL DE: FONEM (SI DACTILEM): VOCALE SI CONSOANE SILABA SI ASOCIERI BISILABICE CUVANT:1. CERERE: Da! Ia! Inca! Mai! Hai12. APARITIA SAU PREZENTA: Uite! Iata! Buna!3. DISPARITIA: Pa! Nu-i! Plecat! 4. REFUZ: Nu!5. ACTIUNE: papa, pipi, apa, joaca, stai, sus, jos, pupa etc.6. IDENTITATE: mama, tata, fata, Ana, catelul etc.

PROPOZITIE SIMPLA:1. SOLICITARE:da bobo! Ia apa! etc.2. PREZENTA/ABSENTA: nu-i mama! nu bobo! uite bobo!3. ACCEPT/REFUZ: nu papa, nu pipi4. ACTIUNE: fata papa, mama doarme etc.5. LOCALIZARE: uite mingea! Stai aici!6. IDENTITATE: asta este fata, asta e papusa7. POSESIE: am cana, ai masina8. ATRIBUTE: masina e rosie .

PROPOZITIE DEZVOLTATA (daca e cazul):1. OBIECT/PERSOANA+ACTIUNE+ATRIBUT (E)2. PREPOZITII SI ELEMENTE DE LEGATURA

DIALOG (daca e cazul):1. INTREBARE / INTEROGATIE2. RASPUNS AFIRMATIV SI NEGATIV (ADECVAT SITUATIEI)3. CONVERSATIE

6. CORECTAREA LIMBAJULUI VERBAL

SUGESTII METODICE:

acceptarea si incurajarea oricarei forme de exprimare (chiar si folosirea unui limbaj propriu), ca baza pentru interactiune si exprimare incurajarea si stimularea folosirii tuturor cailor de receptare (auz si vedere reziduale, simt vibro-tactil, interactiune corporala) folosirea imitatiei oferirea de experiente practice si senzatii pe care sa le poata comunica, raportarea activitatilor de comunicare la nivelul acestor experiente structurarea gradata a etapelor de invatare pastrarea si exersarea simultana a mai multor sisteme comunicationale, incurajarea comunicarii totale folosirea strategiei modelarii (elaborarea gradata a schemelor de actiune, implicand activ copilul in activitati cu sens avand grad progresiv de dificultate), pentru a asigura nu numai invatarea unui limbaj, ci si demutizarea mintala.

MODALITATI SI SISTEME COMUNICATIONALE UTILIZATE IN ACTIVITATEA CU COPIII CU DEFICIENTA ASOCIATA SEVERA SI / SAU PROFUNDA

n activitatea cu copiii cu deficienta asociata severa si profunda, comunicarea se poate desfura n forme variate, iar stimularea terapeutic continu permite trecerea progresiv spre sisteme comunicaionale tot mai complexe, putnd atinge nivelul verbal-oral i verbal- scris. De cele mai multe ori, la un anumit nivel de progres, coexist mai multe forme de comunicare, care sunt preferate n funcie de contextul situaional i de dispoziia subiectiv.Limbajul copilului cu deficienta asociata trebuie construit prin raportare constant la nivelul experienelor sale relaionale. Fr interaciune pozitiv continu, inteligibil, copilul este incapabil s progreseze. Lipsa informatiilor vizuale sau auditive si a mijloacelor de integrare a semnificatiilor i priveaz pe aceti copii de posibilitatea anticiprii anumitor evenimente care decurg din rutina mediului n care triesc i, prin urmare, de redundanele necesare completrii oricrei forme de comunicare verbal.

Sistemele de comunicare mai frecvent utilizate pot fi grupate n trei categorii:A) sisteme de comunicare incipiente:1. obiecte de referin adaptate pentru fiecare copil i care pot fi amplasate n structura calendarului individual n funcie de activitile reprezentate;2. pictograme: imagini vizuale i tactile care pot fi utilizate ca suport pentru reprezentarea diverselor obiecte, activiti, fie izolat, fie sub forma unor mici enunuri (sistemul PECS).B) sisteme constituite pe baza limbajului gestual i care pot fi recepionate sau transmise fie prin comunicare co-activ, fie folosind sistemul mn pe mn:1. acional: micri cu o anumit semnificaie sau care ofer soluia la o problem practic cum ar fi, de pild, mbinarea unor piese de puzzle, ncheierea la nasturi etc.;2. acional-indicativ: micri cu rol de atenionare, ce pot precede, nsoi sau succeda nsuirea comunicrii prin gesturi. Scopul in- dicaiilor specifice este de a i semnala copilului un set de aciuni care vor urma, n aa fel nct el s nceap s anticipeze eve- nimentele (McInnes i Treffry, op. cit., p. 69);3. mimico-gestual: grimase i gesturi ce exprim stri emoionale, trebuine, opinii sau care dirijeaz atenia ctre un om, obiect sau fenomen; care se refer att la o situaie prezent, ct i la o expe- rien trecut;4. folosind semnale (signing): gesturi artificiale extrem de concise, apropiate de semnele limbii gestuale oficiale, dar care au sens doar n contextul comunicaional (ex: Makaton, unele adaptari ale semnelor limbajului oficial pentru a facilita receptia lor ex: semnele mari, largi la copiii cu deficienta vizuala, semnele / gesturile palmare). C) sisteme bazate pe limbajul verbal:1. dactil: la copiii cu capacitati vizuale bune, dactilemele pot fi utilizate n maniera folosit n activitatea cu surzii. La ceilali, cu deficien auditiv-vizual sever, trebuie utilizat sistemul dactil adaptat scrierii n palm, utiliznd fie alfabetul Block (scrisul n palm), fie alfabete bazate pe localizri (cum este alfabetul manual al surdocecitii). Maniera obinuit de dactilare palmar este aceea a specializrii manuale: palma stng este destinat (la dreptaci) recepiei mesajelor, n timp ce cu degetele minii drepte se dactileaz rspunsul. Se asigur astfel rapiditatea, fluena i feed-back-ul comunicrii;2. verbal-oral: nsuirea vorbirii este posibil la copiii cu auz rezi- dual bun, chiar dac elementele prozodice sunt carenate sau lip- sesc. Este ns nerealist s ne ateptm la restrngerea limbajului gestual, deoarece acesta constituie n fapt baza comunicrii (s nu uitm c, spre deosebire de neauzitor, copilul cu deficienta asociata de vedere si de auz nu poate recurge eficient la labiolectur); se mai utilizeaz n unele cazuri, metoda TADOMA de citire tactil a vorbirii;3. verbal-scris normal sau cu text mrit (scriere alb-negru cu caractere supradimensionate), sistem Braille (care reprezint soluia optim pentru nvarea scris-cititului la copiii cu deficien auditiv- vizual sever; sunt urmate procedurile folosite n cazul nevztorilor, cu precizarea c ritmul nvrii se poate dovedi mai lent i mai sincopat dect la acetia datorit faptului c lipsete feed-back-ul auditiv). Pot fi folosite, de asemenea, sistemele Opticon (aparat ce reproduce ntr-o reprezentare tactil scrisul tiprit), Teletouch (conversie a unui mesaj scris pe tastatur standard de ctre un locutor fr deficiene vizuale n alfabet braille) sau Canon Communicator (instrument electronic ce printeaz o band n alfabet braille atunci cnd primete un mesaj n scriere obinuit)D) Sisteme computerizate (Ralph i Dexter).Din punctul de vedere al scopului si al intentiei de comunicare, sistemele comunicationale prezentate mai sus se organizeaza progresiv, de la formele de comunicare lipsite de valoare intentionala la cele organizate mental in raport cu un scop si o intentie de a comunica ceva. Astfel, la nivel receptiv, identificam: receptionarea si descifrarea (intelegerea) semnificatiei unor indici naturali contextuali (ex:suna ceasul ne sculam) intelegerea si recunoasterea unor indici actionali (kinestezici) intelegerea semnificatiei unor indici tactili (atingere, apasare, tragere usoara de mana etc.) intelegerea semnificatiei unor indici obiectuali obiecte de referinta (lingura mancam, perna - dormim) intelegerea semnificatiei unor atribute definitorii pentru un obiect/persoana si care sunt folosite ca mijloc de identificare a acestuia/acesteia (volanul masina) receptionarea si intelegerea semnificatiei unor expresii corporale intelegerea semnificatiei unor mesaje transmise prin imagini: fotografii desene simboluri receptionarea, recunoasterea si intelegerea semnificatiei unor semne gestuale limbaj mimico-gestual intelegerea limbajului verbal oral intelegerea limbajului verbal scrisLa nivelul comunicarii expresive se pot evidentia urmatoarele tipuri de comunicare: comunicarea prin recunoastere: comportamentul copilului indica constientizarea prezentei unui obiect sau a unei persoane, prin:1. expresii faciale simple reactii care indica confort sau disconfort, fara scop si fara valoare intentional de comunicare (ex: intoarce capul, zambeste, se stramba)2. vocalizari indica de asemenea, confortul sau disconfortul si nu au scop sau intentie, ci sunt expresia unor afecte comunicarea de contingenta: acest tip de comunicare are un scop dar nu si intentie de comunicare; copilul invata ca, actionand asupra mediului, poate produce un efect1. miscari ale corpului ce pot exprima dorinta, refuzul, protestul (ex: se apleaca inainte pentru a fi leganat)2. folosirea intrerupatoarelor / butoanelor reprezinta o modalitate de a (re)produce efectul dorit prin manipularea unor jucarii, dar fara intentia de a comunica ceva comunicarea instrumentala: reprezinta o forma simpla de comunicare intentionala cu scopul de a declansa o actiune / efect din partea unui obiect sau a unei persoane; este un fel de raspuns motric invatat prin conditionare si folosit ca modalitate primara de a obtine ceva 1. atingerea sau contactul vizual - copilul trebuie invatat ca atingand persoana de langa el sau uitandu-se la ea poate obtine repetarea unei actiuni (ex: atinge mana pentru inca o inghititura)2. manipularea persoanei copilul trebiue invatat sa poata folosi mana persoanei de langa el pentru a indica ce doreste (ex: ia mana si o pune pe sticla pentru a semnaliza ca doreste apa)3. alegerea obiectului reprezinta o forma de manifestare a dorintei si a preferintei pentru un obiect (jucarie) sau persoana comunicare conventionala: la acest nivel copilul cunoaste utilitatea obiectelor si o exprima prin:1. obiect de referinta obiect descriptiv pentru o actiune sau fenomen (ex: cana vreau apa, perna mergem sa dormim etc.)2. gesturi simple reproductive ale unor actiuni elementare (ex: gata, vino, dormim, mancam etc.)3. actiuni indicative cu o semnificatie contextuala (ex: arata usa vrea sa iasa afara)4. variante multiple actioneaza asupra unor butoane pentru a realiza o alegere comunicare simbolica1. gesturi complexe (limbaj mimico-gestual)2. imagini (pictograme sau PECS)3. verbal oral si scris (holofraze, cuvinte, propozitii simple)Intervenia logopedic trebuie s in seama de toate aceste tipuri i for- me de comunicare i s le utilizeze n cadrul unor strategii personalizate de elaborare i corectare a limbajului, conform principiilor generale, dintre care, mai importante sunt: al interveniei precoce; al interveniei individualizate; al respectrii criteriilor psihogenetice i psihodinamice; al gradrii cerinelor de la simplu la complex; al activitii logopedice integrate i, respectiv, al reevalurii i reproiectrii permanente a interveniei.

FISA DE EVALUARE A COMPETENTELOR DE COMUNICARE

COMUNICARE RECEPTIVAReceptioneaza si intelege semnificatii exprimate prin:MODALITATEA / SISTEMUL DE COMUNICAREEIEF

1. preintentional, reflex

1.1 indici naturali contextuali

2. presimbolic

2.1 indici actionali (kinestezici)

2.2 indici tactili (atingere)

3. simbolic concret

3.1 indici obiectuali (obiect de referinta)

3.2 atribute simbol (obiecte asociate acestora)

3.3 indici gestuali (actiuni reproductive)

3.4 fotografii / desene / simboluri (pictograma sau PECS)

4. simbolic abstract

4.1 limbaj mimico-gestual (semne)

4.2 limbaj verbal oral

4.3 dactilem

4.4 limbaj verbal scris

COMUNICARE EXPRESIVASe exprima folosind:MODALITATEA / SISTEMUL DE COMUNICAREEIEF

1. comunicare prin recunoastere (preintentional, reflex)

1.1 expresii faciale

1.2 vocalizari

2. comunicare de contingenta (comportament intentionat)

2.1 miscari ale capului si corpului

2.2 folosirea intrerupatoarelor

3. comunicare instrumentala (presimbolica)

3.1 atingerea persoanei

3.2 manipularea persoanei

3.3 obiecte

4. comunicare conventionala (simbolica concreta)

4.1 obiecte de referinta

4.2 gesturi simple

4.3 actiuni indicative

5. comunicare simbolica (simbolic abstract)

5.1 gesturi complexe

5.2 asocieri de fotografii / desene / imagini (PECS)

5.3 verbal (limbaj propriu)

5.4 verbal (holofraze, cuvinte)

5.5 verbal oral (propozitie simpla sau dezvoltata)

5.6 verbal scris