comercial

8
Obligatiile profesionistilor comercianti: Prin reglementarea in NCC a unor institutii juridice profund comerciale a avut loc o comercializarea dreptului civil. Astfel, dispozitiile comerciale ce isi justificau specificitatea in comparatie cu cele civile tocmai ca urmare a raporturilor comerciale, nu numai ca nu au disparut, ci dimpotriva au fost extinse tuturor raporturilor de drept privat. Natura specifica a raporturilor dintre profesionistii comercianti: natura specifica raporturilor juridice ocazionate de activitatea comerciala, comparativ cu raporturile juridice civile este incontestabila, iar acest aspect ramane un element constant indiferent de sursa lor normativa. NCC aduce un plus de eficientizare raporturilor juridice din care fac parte profesionistii. Problema interpretarii unitatii dreptului privat din multe puncte de vedere este doar terminologica. Specificitatea dreptului comercial nu poate fi stirbita, iar dovada vitalitatii acestuia o constituie chiar experienta statelor ce au realizat dpdv formal unificarea dreptului privat. Dreptul comercial, ca ramura de drept si ca obiect de studiu in universitati continua sa existe in tarile care au adoptat un cod unic. Mare parte din institutiile juridice ce tin de stiinta dr comercial vor continua sa fie reglementate in legislatia speciala. Principiul libertatii contractuale: -In dreptul comercial, libertatea de vointa a partilor se manifesta pe deplin atat in stabilirea continutului contractului cat si in privinta formei de exteriorizare a consimtamantului. -Orice contract, in sensul de operatiune juridica se incheie in mod valabil prin simplul act de vointa, indiferent de forma de manifestare a vointei: in scris, verbal, telefonic, etc. -Obligatiile comerciale se probeaza atat prim mijloacele de proba admise de dreptul comun cat si prin mijloace de proba specifice: facturi, corespondenta comerciala, registre comerciale, telegrame, fax, e-mail, etc. -Partile au libertatea de a alege o cale amiabila de solutionare a diferendelor sau de a opta pentru solutionarea litigiilor pe calea arbitrajului comercial. -Specifica contractelor comerciale este libertatea privind loialitatea sau confidentialitatea, clauza de neconcurenta. Incheierea contractelor prin corespondenta: Acordul de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale se formeaza prin intalnirea ofertei cu acceptarea ei. In cazul incheierii contractului prin corespondenta (intre absenti) se pune problema determinarii atat a existentei acordului de vointa cat si a locului incheieri lui. Pentru nasterea unui contract intre absenti, sunt necesare doua manifestari de vointa care intervin succesiv: oferta si acceptarea ei. Prin reunirea lor se realizeaza acordul de vointa ce da nastere contractului care le absoarbe. Oferta de a contracta: este o propunere a unei persoane adresata altei persoane sau publicului, de a incheia un anumit contract. Ea cuprinde o manifestare de vointa facuta cu intentia de a-l obliga pe ofertant. Pentru a fi valabila (a produce efecte juridice) trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a se angaja juridic; sa fie ferma,

Upload: conioana

Post on 11-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

comercial 2

TRANSCRIPT

Obligatiile profesionistilor comercianti: Prin reglementarea in NCC a unor institutii juridice profund comerciale a avut loc o comercializarea dreptului civil. Astfel, dispozitiile comerciale ce isi justificau specificitatea in comparatie cu cele civile tocmai ca urmare a raporturilor comerciale, nu numai ca nu au disparut, ci dimpotriva au fost extinse tuturor raporturilor de drept privat.Natura specifica a raporturilor dintre profesionistii comercianti: natura specifica raporturilor juridice ocazionate de activitatea comerciala, comparativ cu raporturile juridice civile este incontestabila, iar acest aspect ramane un element constant indiferent de sursa lor normativa. NCC aduce un plus de eficientizare raporturilor juridice din care fac parte profesionistii. Problema interpretarii unitatii dreptului privat din multe puncte de vedere este doar terminologica. Specificitatea dreptului comercial nu poate fi stirbita, iar dovada vitalitatii acestuia o constituie chiar experienta statelor ce au realizat dpdv formal unificarea dreptului privat. Dreptul comercial, ca ramura de drept si ca obiect de studiu in universitati continua sa existe in tarile care au adoptat un cod unic. Mare parte din institutiile juridice ce tin de stiinta dr comercial vor continua sa fie reglementate in legislatia speciala.Principiul libertatii contractuale: -In dreptul comercial, libertatea de vointa a partilor se manifesta pe deplin atat in stabilirea continutului contractului cat si in privinta formei de exteriorizare a consimtamantului. -Orice contract, in sensul de operatiune juridica se incheie in mod valabil prin simplul act de vointa, indiferent de forma de manifestare a vointei: in scris, verbal, telefonic, etc.-Obligatiile comerciale se probeaza atat prim mijloacele de proba admise de dreptul comun cat si prin mijloace de proba specifice: facturi, corespondenta comerciala, registre comerciale, telegrame, fax, e-mail, etc.-Partile au libertatea de a alege o cale amiabila de solutionare a diferendelor sau de a opta pentru solutionarea litigiilor pe calea arbitrajului comercial.-Specifica contractelor comerciale este libertatea privind loialitatea sau confidentialitatea, clauza de neconcurenta.Incheierea contractelor prin corespondenta: Acordul de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale se formeaza prin intalnirea ofertei cu acceptarea ei. In cazul incheierii contractului prin corespondenta (intre absenti) se pune problema determinarii atat a existentei acordului de vointa cat si a locului incheieri lui. Pentru nasterea unui contract intre absenti, sunt necesare doua manifestari de vointa care intervin succesiv: oferta si acceptarea ei. Prin reunirea lor se realizeaza acordul de vointa ce da nastere contractului care le absoarbe.Oferta de a contracta: este o propunere a unei persoane adresata altei persoane sau publicului, de a incheia un anumit contract. Ea cuprinde o manifestare de vointa facuta cu intentia de a-l obliga pe ofertant. Pentru a fi valabila (a produce efecte juridice) trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a se angaja juridic; sa fie ferma, neindoielnica; sa fie neechivoca; sa fie precisa si sa contina suficiente elemente pentru formarea contractului prin simpla ei acceptare.Acceptarea ofertei: reprezinta manifestarea de vointa a destinatarului ofertei sau a persoanelor din public de a incheia contractul in conditiile ofertei. Acceptarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de validitate: sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta si cu intentia de a se angaja juridic; sa concorde cu oferta, daca o depaseste/limiteaza sau o conditioneaza, acceptarea devine o contra-oferta; sa fie neindoielnica; daca a fost adresata doar unei persoane si nu publicului, numai aceasta o poate accepta; acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata; si sa fie expresa.Exceptia acceptarii tacite: este valabila in urmatoarele cazuri: legea da valoare juridica tacerii; partile au convenit ca tacerea sa aiba valoare de acceptare; tacerea valoreaza acceptare cand rezulta din practicile statornicite intre parti, din uzante sau din alte imprejurari.Oferta devine caduca daca: acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit; destinatarul o refuza; intervine decesul sau incapacitatea ofertantului.Contractul prin corespondenta este considerat incheiat cand are loc: emisiunea vointei acceptantului, expedierea raspunsului sau; receptia corespondentei de catre ofertant; informarea ofertantului asupra comunicarii.Locul incheierii contractului: intre persoane prezente se considera incheiat acolo unde l-au semnat iar intre absenti, se considera incheiat la sediul ofertantului.Caracterele pretului: sa fie stabilit in bani; sa fie serios; sa fie determinat sau determinabil.Locul platii: in lipsa unei stipulatii contractuale, obligatiile banesti trebuie executate la sediul creditorului.Prescriptia extinctiva: consta in pierderea dreptului creditorului de a obtine o hotarare judecatoreasca in temeiul careia sa se poata proceda la executarea silita a obligatiilor, in urma neexecutarii actiunii in justitie in intervalul prevazut de lege. Termenul general de prescriptie este de 3 ani.Suspendarea prescriptiei: inseamna oprirea cursului prescriptiei pe timpul cat dureaza cauzele prevazute de lege care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona.Intreruperea prescriptiei: consta in stergerea prescriptiei incepute inainte de ivirea unei cauze prevazute de lege ca intrerupe prescriptia si inceperea unei noi prescriptii la incetarea acestei cauze: printr-un act voluntar de executare sau prin recunoastere a dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia; prin introducerea unei cereri de chemare in judecata; alte cazuri prevazute de lege.VANZAREA este contractul prin care vanzatorul transmite sau dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa-l plateasca. Poate fi de asemenea transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate.Caracteristicile vanzarii: obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului un anumit bun; obligatia corelativa a cumparatorului de a plati un pret; pretul constituie obiectul unei obligatiil; poate fi transmis prin vanzare si un dezmembramant al dreptului de proprietate; transmiterea dreptului de proprietate este de natura acestui contract, nu si de esenta lui. (alte drepturi care pot fi transmise prin vanzare: nuda proprietate, superficia, cesiunea de creanta, un drept ce decurge din proprietatea intelectuala; un drept asupra unei universalitati juridice, precum o succesiune).Contractul de vanzare cumparare poate fi definit ca fiind acel contract in baza caruia o parte, numita vanzator, transfera si garanteaza unei alte parti, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul obligandu-se, in schimb, sa plateasca vanzatorului o suma de bani, numita pret.Nu pot forma obiectul contractului de vanzare: drepturi personale nepatrimoniale si nici drepturi patrimoniale care au un caracter strict personal (dr de uz, dr de abitatie al sotului supravitetuitor); dreptul la pensie; etc.Caracterele juridice ale contractului de vanzare:-sinalagmatic: da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti contractante;-consensual: se incheie prin simplul acord de vointa al partilor;-oneros: ambele parti urmaresc realizarea unor interese patrimoniale;-comutativ: ambele parti cunosc intinderea drepturilor si obligatiilor contractului din momentul incheierii acestuia-translativ de proprietateNu este: solemn si nici real.Conditiile de validitate ale contractului de vanzare: capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul si cauza.Capacitatea partilor: orice persoana poate vinde sau cumpara daca legea nu ii interzice expres acest lucru, prin urmare regula este capacitatea iar exceptia este incapacitatea, exceptiile sunt expres si limitativ prevazute de lege. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii conditiilor legale de catre persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa este nulitatea relativa.Consimtamantul partilor: reprezinta o conditie de fond esentiala, trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza.Obiectul contractului: trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa fie in circuitul civil; sa existe sau sa poata exista in viitor; sa fie determinat sau determinabil; sa fie proprietatea vanzatorului.Cauza contractului: trebuie sa existe, sa fie licita si morala. Lipsa cauzei atrage nulitatea relativa, iar o cauza ilicita sau imorala, atrage nulitatea absoluta.Pretul: reprezinta suma de bani pe care cumparatorul se obliga sa o plateasca vanzatorului in schimbul lucrului cumparat. Pretul trebuie sa fie stabilit in bani, sa fie determinat sau determinabil, sa fie real si efectiv. Daca pretul este fictiv sau derizoriu, contractul de vanzare este nul pentru ca prestatia cumparatorului a ramas fara obiect. Promisiunea unilaterala de vanzare cumparare: constituie un contract care consta in promisiunea proprietarului bunului de a-l vinde unui eventual cumparator, care isi rezerva facultatea de a-si manifesta ulterior, de regula intr-un termen, consimtamantul de a-l cumpara. Promisiunea de vanzare este un contract unilateral care creaza obligatii doar in sarcina promitentului. Promisiunea nu transfera dreptul de proprietate ci, da nastere la obligatia de a face, respectiv la un drept de creanta in persoana beneficiarului, acesta avand posibilitatea de a cumpara sau nu. Daca bunul a fost vandut unei terte persoana, beneficiarul promisiunii are dreptul doar la daune interese. In ceea ce priveste riscul pieirii bunuilui, acesta va fi suportat de promitent.Promisiunea bilaterala (sinalagmatica) de vanzare cumparare: este un contract prin care ambele parti se obliga, una ca vinde, iar cealalta ca va cumpara un anumit bun la un pret determinat, contract ce va fi perfectat in viitor. Pentru incheierea valida a acestui antecontract nu se cere o anumita forma, chiar si atunci cand contractul de vanzare trebuie incheiat potrivit legii, in forma ad validitatem.Dreptul de preemptiune constituie o forma a promisiunii unilaterale de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca, in cazul in care il va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal si in conditii egale. Daca vinde bunul unei terte persoane prin frauda sau prin complicitate la frauda din partea tertului achizitor, beneficiarul este indreptatit sa ceara anularea vanzarii, invocand dreptul sau de preferinta. Daca nu face dovada fraudei, beneficiarul are doar un drept la actiune impotriva promitentului pentru daune interese. Izvorul acestui drept poate fi de natura legala, fiind instituit printr-o norma imperativa, sau de natura contractuala.Obligatiile vanzatorului: de transmitere a bunului sau dreptului vandut; de predare a bunului si de conservare a acestuia pana la predare; garantia contra evictiunii; garantia contra viciilor; informarea cumparatorului.Obligatiile cumparatorului: sa preia bunul si sa plateasca pretul stabilit; sa suporte cheltuielile vanzarii in lispa de stipulatie contrara.

Contractul de MANDAT comercial: este acel contract n temeiul cruia o persoan (mandatarul) se oblig s ncheie n numele i pe seama altei persoane, care i-a dat mputernicirea (mandantul), anumite acte juridice.Condiiile de validitate ale contractului de mandat comercial:Consimmntul prilor contractante: Mandatul comercial se ncheie prin acordul de voin al mandantului i mandatarului. Dup forma pe care o mbrac, mandatul poate fi ncheiat n form scris, autentic ori sub semntur privat, sau verbal. Acceptarea mandatului nu mbrac deci ntotdeauna forma expres; ea poate fi tacit, ns nendoielnic, rezultnd din executarea nsrcinrii date. Totui, simpla tcere, neurmat de nceperea executrii mandatului, nu poate fi interpretat ca o acceptare.Capacitatea prilor contractante: Mandantul trebuie s aib el nsui capacitatea de a ncheia actele juridice care urmeaz a fi ncheiate n numele su de ctre mandatar. Mandatarul trebuie, la rndul su, s aib capacitate deplin de exerciiu, ntruct trebuie s manifeste un consimmnt valabil. Obiectul i cauza contractului: Mandatul poate avea ca obiect numai acte juridice. n privina obiectului contractului, legea dispune c acesta s fie determinant sau cel puin determinabil, s fie licit, moral i posibil. Cauza contractului trebuie s satisfac urmtoarele condiii: s fie posibil, s fie licit i, respectiv moral.Condiii de form: Mandatul comercial, n mod asemntor mandatului civil, poate fi dat n form scris sau verbal, iar uneori chiar i tacit. Contractul de mandat comercial este un contract consensual, el fiind considerat valabil ncheiat prin simplul acord de voin a prilor, nefiind supus de lege vreunei forme speciale. Dac pentru actul juridic pe care mandatarul a fost mputernicit s-l ncheie legea cere forma solemn, care de regul este forma autentic, atunci procura trebuie s fie dat n aceeai form, pentru c mandatul formeaz un tot indivizibil cu actul pentru care a fost dat, n acest fel respectndu-se regula cunoscut sub numele regula simetriei formelor.Prin urmare, procura poate fi dat sub forma: -nscrisului sub semntur privat; nscrisului autentic.Obligaiile mandatarului: s execute mandatul; s-i ndeplineasc obligaiile cu bun-credin i diligena unui bun proprietar; s dea socoteal mandantului; s ncunotineze fr ntrziere pe mandant despre executarea mandatului;s plteasc dobnzi la sumele de bani cuvenite mandantului. Obligaiile mandantului: s pun la dispoziia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului; sa plateasca mandatarului remuneraia datorat pentru ndeplinirea mandatului; s restituie cheltuielile fcute de mandatar pentru executarea mandatului.ncetarea contractului de mandat: revocarea sa de ctre mandant; renunarea mandatarului; moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.

Contractul de COMISION este un contract prin care o parte, numit comisionar, se oblig pe baza mputernicirii celeilalte pri, numit comitent, s achiziioneze sau s vnd bunuri ori s presteze servicii, n nume propriu, dar pe seama comitentului, n schimbul unei remuneraii, numit comision. Deosebirea esenial dintre cele dou contracte: contractul de comision apare ca o varietate a contractului de mandat fr reprezentare. Caracterele juridice ale contractului: bilateral (sinalagmatic), cu titlu oneros, un contract consensual.Condiiile de validitate ale contractului:Consimmntul prilor: Ca orice contract, contractul de comision se ncheie prin acordul de voin al prilor. Consimmntul poate fi expres sau tacit, ca urmare a executrii contractului. Se cere ns, n plus, s existe o manifestare expres a voinei comisionarului, din care s rezulte c a acceptat s ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe seama comitentului.Capacitatea prilor: Comitentul trebuie s aib el nsui capacitatea de a ncheia actele juridice pe care la va ncheia, pe seama sa, comisionarul. Comisionarul trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu i, ntruct el ncheie acte juridice n nume propriu.Obiectul contractului: achiziionarea sau vnzarea de bunuri ori prestarea de servicii. Comisionarul are o obligaie de a face, deci el este un prestator de servicii. Obligaia asumat de comisionar este obligaie de mijloace.n general, comisionarul este el nsui comerciant, ndeplinind astfel de operaiuni cu caracter profesional.Obligaiile comisionarului: s respecte dispoziiile date de comitent, n limita puterilor conferite; s dea socoteal comitentului asupra ndeplinirii mandatului primit; s-i ndeplineasc obligaiile cu bun-credin.Obligaiile comitentului: s plteasc remuneraia (comisionul) cuvenit comisionarului; s restituie cheltuielile fcute de comisionar cu ndeplinirea nsrcinrii primitencetarea contractului de comision: prin revocarea mputernicirii de ctre comitent; renunarea comisionarului la mputernicirea primit; prin moartea, interdicia, insolvabilitatea i falimentul comitentului sau comisionarului.

Contractul de REPORT: consta in cumpararea cu plata imediata a unor titluri de credit si valori mobiliare care circula in comert si vanzarea lor simultana, cu un termen si un pret determinat, de catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie.

Contractul de CONT CURENT: este acela prin care partile denumite curentisti, se obliga sa inscrie intr-un cont creantele decurgand din remiteri reciproce, considerandu-le neexigibile si indisponibile pana la inchiderea contului

Contractul de LEASING: este acel contract prin care o parte denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, numita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, la un pret reprezentand valoarea reziduala a acestuia, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Caractere juridice: bilateral, sinalagmatic, oneros, solemn, comutativ, intuitu personae, de adeziune, cu titlu executoriu. Inceteaza prin expirarea termenului, reziliere, conventia partilor.

Contractul de FRANCIZA: franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoana fizice si juridice, independente dpdv financiar, prin care o persoana denumita francizor, acorda altei persoane denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Caractere juridice: sinalagmatic, comercial, consensual, oneros, comutativ, intuitu personae.Contractul inceteaza prin ajungerea la termen si reziliere.

Insolventaeste acea stare patrimoniala a debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile, obligatii ce au ca obiect o suma de bani, cele cu alt obiect regulandu-se dupa dreptul comun. Observam ca diferenta dintre cele doua notiuni, insolventa si insolvabilitatea, este facuta de catre bunurile care se gasesc in proprietatea debitorului, acestea neavand relevanta in cazul starii de insolventa.Insolventa nu trebuie confundata cu insolvabilitatea, cea din urma reprezentand situatia patrimoniala in care componenta pasiva a patrimoniului o depaseste pe cea activa, un dezechilibru financiar, pe cand insolventa este determinata de lipsa fondurilor banesti, nu de lipsa bunurilor in patrimoniul debitorului. Articolul 176 al Codului de Procedura Fiscala defineste insolvabilitatea ca intervenind in cazul acelui debitor ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile.Scopul procedurii insolventei nu are aceeasi semnificatie pentru toti protagonistii. Astfel, pentru debitor, scopul este atins atunci cand a reusit redresarea si continuarea activitatii normale. Creditorii considera ca scopul a fost atins daca gradul de recuperare a creantelor reflecta pierderea suferita prin intarzierea momentului distribuirii in favoarea lor fata de data deschiderii procedurii. Concomitent, interesul creditorilor este sa pastreze in persoana debitorului un partener de afaceri. Pentru mediul de afaceri, in general, scopul este realizat daca procedura judiciara este transparenta si previzibila.

Titlurile de credit n dreptul comercial sunt documente negociabile care permit titularilor s-i exercite, la scaden, drepturile menionate n cuprinsul lorCambia este considerat ca fiind un titlu de credit prin excelen, fiind luat ca model pentru construcia teoretic a tuturor titlurilor de credit, ntruct ea ntrunete simultan i cumulativ toate trsturile cracteristice ale acestora.Cecul este documentul necesar pentru a se exercita dreptul literal i autonom cuprinznd ordinul adresat de o persoan, numit trgtor, unei persoane numit tras care nu poate fi dect o instituie de credit de a plti la vedere posesorului o sum determinat. Cecul este un instrument de plat prin care trgtorul, proprietarul unor fonduri depuse la o banc sau al unui credit depozitat n bnci, d ordin s se plteasc din disponibilul contului su o anumit sum ctre un beneficiar la o anumit dat.Aciunisunt prile n care este divizat capitalul social al societii pe aciuni n conformitate cu actul de constituire. Prin aciune, se nelege, n primul rnd, o fraciune a capitalului social.Obligaiunile: Cnd capitalul nu este ndestultor operaiunilor societii, aceasta poate recurge la mai multe mijloace, unul dintre care este emiterea de ctre societate a unor titluri de credit, numite obligaiuni, n schimbul sumelor de bani trebuitoare.Ordinul de plat (dispoziia de plat)este dispoziia dat de o persoan (ordonator) unei bnci (banc ordonatoare) de a plti o anumit sum n favoarea unei alte persoane (beneficiar) pentru stingerea unei obligaii bneti a ordonatorului fa de beneficiar.