7/26/2019 Comentariu La Fabula Greierul Si Furnica

1/2

Comentariu la fabula Greierul si furnicaIn poezia Greierul si furnica, Alecu Donici reia un subiect initiat de parintele fabulei, Esop, siabordat de o pleiada de scriitori, in frunte cu La Fontaine. Donici s-a remarcat printr-un ascutit simtal observatiei, descriind in fabulele sale, sub masca unor animale, moravurile si proasteledeprinderi ale societatii din secolul al XIX-lea.

Acest comentariu face referire laarumentare!demonstratie" a fabulei, moduri de e#punere,structura compozitionala, morala, prozodie, limba$ul artistic si fiurile de stil din poezia %Greierul sifurnica%.

&ema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau frivolitatii oamenilor lipsitide prevedere, avand inclinarea de a se lasa in voia placerilor vietii, inorand consecintele faptelorlor, necesitatile viitoare si c'iar destinul lor personal.

&itlul poeziei %Greierul si furnica% este enuntiativ, constand din numirea celor doua persona$e alefabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand in vedere caracteristicile definitorii ale celordoua insecte.

(rincipalele moduri de e#punere sunt naratiunea la persoana a III-a, avand scopul de a reliefaobiectivitatea naratorului, si dialoul, sub forma unei scenete a celor doua persona$e.

)orala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea aleorica. Estevorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, %odesfatare%, fara a se preati pentru vremurile vitree !%iarna%" ce ii pot astepta. Daca unii -reprezentati de furnica- muncesc din reu pentru a-si asiura e#istenta si a se pune la adapost deeventuale evenimente nefaste, altii -intruc'ipati de reier- nu fac decat sa 'uzureasca, sa traiascade azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr-oe#presie populara, % a strane bani albi pentru zile nere%. Intr-o sinura fraza, morala acesteifabule ar putea fi* %(revederea este mama intelepciunii%.

Compozitional, naratiunea este formata din doua parti* o e#pozitiune, in care se e#plica statutulpersona$elor si impre$urarea ce le face sa interactioneze, si un dialo purtat intre reier si furnica.In e#pozitiune se precizeaza ca reierul si-a petrecut intreaa vara cantand si distrandu-se, iarviscolul prevestitor de iarna l-a luat prin surprindere, intrucat nu isi adunase nici un pic de mancarepentru anotimpul rece. (entru a scapa de spectrul foamei, el aleara cu lacrimi in oc'i la furnica,ruand-o sa ii imprumute niste bucate pana la primavara.Dialoul dintre persona$e este scurt, dar revelator. Furnica ii readuce aminte reierului ca, in timpulverii, pe cand ea muncea, el nu facea decat sa petreaca si sa cante. +eplica finala a furnicii esteironica, c'iar sarcastica* %Ai cantat Imi pare bine Acum $oaca, daca poti, Iar la vara fa ca mine.%

(rozodia fabulei %Greierul si furnica% se conformeaza acestei specii epice, nefiind foarte riuroasa inrealizarea ritmului si masurii. ersurile sunt compuse din /-0 silabe, sau c'iar 1-2 in conversatiadintre persona$e. +ima este imperec'eata in prima secventa narativa !avem aici si o rima

imbratisata" si incrucisata in secventa dialoului !e#istand e#ceptia versului fara rima %&u cefaceai%".

Limba$ul artistic se remarca prin simplitate, oralitate si stil colocvial. 3ralitatea este subliniata incea de-a doua parte a poeziei de modalitatea populara de acord al predicatului cu subiectul.erbele sunt puse la plural, desi subiectul este la sinular !%Furnica l-au ascultat%, %l-au intrebat%".

Fiurile de stil sunt reduse, o trasatura specifica oricarei creatii epice. (rincipalul procedeu artisticeste personificarea, in fabula avand loc un dialo suestiv mai ales in dezvaluirea atitudinii sicaracterului furnicii.

In concluzia arumentarii, %Greierul si furnica% este ofabulaintrucat este o poezie a enului epic inversuri, avand ca moduri de e#punere naratiunea si dialoul, cuprinzand persona$ele reierul si

furnica implicate in actiunea de dialo cerere-refuz, si inloband fiuri de stil sarace, reprezentatemai cu seama de personificare.

http://copiipovesti.blogspot.ro/2013/02/argumentare-fabula-lup-miel.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2013/02/argumentare-fabula-lup-miel.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2013/02/ce-este-fabula-definitie.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2013/02/ce-este-fabula-definitie.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2013/02/ce-este-fabula-definitie.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2013/02/argumentare-fabula-lup-miel.html

7/26/2019 Comentariu La Fabula Greierul Si Furnica

2/2

Greierele si furnica , fabula de 4ean de La Fontaine(etrecuse cu c'itaratoata vara.

Insa iata ca-ntr-o zicand vifornita porni,Greierele se trezifara musca , fara rama,fara umbra de farama.

Ce sa faca56ai sa cearala Furnica, pan7 la vara,niscai boabe de secara.-8(e cuvant de li'ioana,voi plati cinstit cucoana,cu dobanzi, cu tot ce vrei95:Dar Furnica, 'arnica,are un ponos al ei*nu-i din fire darnicasi-i raspunde cam rastit*-Ast;-vara ce-ai patit-Daca nu e cu banat.zi