clericalismul, iata adevaratul dusman. anticlericalismul republicii a treia

8/12/2019 Clericalismul, iata adevaratul dusman. Anticlericalismul Republicii a Treia

http://slidepdf.com/reader/full/clericalismul-iata-adevaratul-dusman-anticlericalismul-republicii-a-treia 1/12

„Clericalismul, iată adevăratul duşman!” Anticlericalismul Republicii a III-a Franceze

De la 1870 Franţa revine la o nouă formulă republicană. Însă A Treia RepublicăFranceză nu înseamnă oar renunţarea la mo elul poli!ic monar"ic# ci reînvie vec"ile pasiuni republicane $i liberale care au lua! na$!ere la 178%. &rin!re aces!e i ealuri sere'ăse$!e $i i ealul e liberalizare sau laicizare a ins!i!uţiilor s!a!ului cu scopul e areînoii vec"ile s!ruc!uri $i a se a(un'e )pro'res*. As!fel se vor lua iverse măsurian!iclericale care au scopul e a în epăr!a influenţa )papis!a$ilor* asupra populaţieifranceze $i asupra con ucerii repulicii. +oul slo'an al Republicii es!e cel proclama! e,eon -ambe!!a la 1 mai 1877/ ) lericalismul# ia!ă a evăra!ul u$man *.

Tradiţia anticlericală franceză.Franţa are o vec"e !ra iţie an!iclericală $i# upă cum ne spune Rene Remon # es!e

)prima care a esc"is o bre$ă în vec"ea or ine baza!ă pe principiul reli'iei e s!a! $i pe os!r2nsă în!repă!run ere a socie!ăţii cu reli'ia*. To! Franţa es!e prima ţară europeană

1



pen!ru care apar!enenţa confesională nu va mai fi o măsură a rep!urilor in ivi uale# $inici nu va mai con iţiona ce!ăţenia.1 An!iclericalismul ia na$!ere înain!ea Revoluţiei franceze izbucni!e la 178%. A!unci sere'lemen!ează pen!ru prima oară liber!a!ea confesională sau liber!a!ea e opinie. &en!ru prima oară# i eea e s!a! se isociază e cea e reli'ie. Aces! rep! es!e re'lemen!a! prinar!icolul 3 al Declaraţiei Drep!urilor 4mului.5 Reli'ia ca!olică# p2nă a!unci reli'ia e s!a!a Franţei# î$i pier e vec"iul s!a!u! le'ea re'lemen!2n u6i acelea$i rep!uri $i pu!eri precum $i celelal!e confesiuni/ pro!es!anţii primin rep!uri în 17%0# iar evreii în 17%1.

Dar aceas!ă lovi!ură a s!a!ului francez asupra pu!erii isericii a!olice nu es!esin'ulară. Revoluţionarii francezi# mulţi cu ve eri an!iclericale# eis!e sau a!eis!e# ve eauinfluenţa bisericii asupra s!a!ului ca o pie ică în a!in'erea pro'resului# cre inţa $i

fana!ismul reli'ios fiin o pie ică în calea raţiunii $i iluminării omului.9!a!ul francez se va implica as!fel în or'anizarea isericii# care va eveni o ins!i!uţiesubor ona!ă aces!uia. Aces! lucru va fi re'lemen!a! prin ons!i!uţia ivilă a lerului.Faza ra icală a revoluţiei uce la izbucnirea unui conflic! în!re republicanii an!ica!olici $ica!olicii# văzuţi an!irevoluţionari $i an!irepublicani. Aces! conflic! uce cur2n la apariţiaunui sen!imen! an!ireli'ios# an!iclerical $i c"iar an!icre$!in. Filozofia eis!ă $i a!eis!ă arepublicanilor ra icali francezi uce la o !en!a!ivă a au!ori!ăţilor franceze e înlocui

cul!ele cre$!ine $i !o!ali!a!ea principiilor $i valorile ce corespun sacrului cu valori $ivir!uţi profane# slăvin pa!rio!ismul $i Republica. Aceas!ă es!e una in fazele cele maira icale a procesului e secularizare a socie!ăţii franceze# numi! $i e!apa ecre$!inării.Încercarea au!ori!ăţii franceze in acel momen! nu reu$e$!e să ucă la o lar'ă ifuziune ai eilor an!icre$!ine. Dar# în in!eriorul unor lar'i se'men!e sociale# se implemen!ează unsen!imen! an!ireli'ios ce va fi prezen! pe !o! parcursul secolului al 3:36lea $i con!inu2nîn secolul 33.

+apoleon încearcă să împace socie!a!ea laică franceză cu reli'ia ca!olică prinoncor a!ul e la 1801. ;a recunoa$!e o reali!a!e clară în ceea ce prive$!e si!uaţia

1 Ren< R<mon # Religie şi societate în Europa. Secularizarea în secolele al XIX-lea şi XX: 1789-2000 p.!7 5 )+imeni nu poa!e fi !ras la răspun ere penru propriile opinii# fie ele c"iar reli'ioase# numai acă prinacesea eran(ează or inea publică sabili!ă prin le'e.* &2nă a!unci iserica a!olică era a oua pu!ere în s!a! upă cea a monar"ului absolu!# av2n aproape

aceia$i pu!ere ca a suveranului.

5



confesională a francezilor# anume fap!ul că ea es!e )reli'ia ma(ori!ăţii francezilor* c2! $i acelor !rei consului# prin!re care $i +apoleon.a!olicismul revine în prim6planul vieţii reli'ioase# poli!ice $i sociale e$ii nu6$i va mairecăpă!a nicio a!ă vec"iul s!a!u! pe care îl eţinea în !impul =ec"iului Re'im.

+ici Res!auraţia# unl!raconserva!oare# monar"is!ă $i ca!olică nu reuse$!e să în!ăreascăvec"ile poziţii poli!ice ale clerului $i ca!olicismului în ca rul socie!ăţii civile franceze.ar!a in 181 'aran!a liber!a!ea confesională pen!ru !oa!e cul!ele e pe spaţiul francez.Drep! urmare# nimeni nu va mai pu!ea împie ica acce erea pro!es!anţilor la înal!elefuncţii poli!ice. De e>emplu# minis!rul -uizo!# m2na reap!ă a re'elui ,u ovic6Filip# afos! un pro!es!an! cu viziuni liberale.

În !o! aces! !imp se uce o lup!ă în!re republicani# cu o viziune liberală $i pro'resis!ă# cu poli!icienii ca!olici# conserva!ori $i monar"i$!i. Republica a !reia spore$!e aces!eanimozi!ăţi $i sen!imen!ul an!iclerical a!in'e un nou apo'eu.2$!i'area !u!uror man a!elor e că!re &ar!i ul Republican al lui ?a in'!on uce laîn epăr!area ca!olicilor e la !oa!e funcţiile poli!ice impor!an!e. @i apar con iţiile propice pen!ru iniţierea unor măsuri ce vizează secularizarea Franţei.

Restauraţia.9i!uaţia confesională în Franţa e la începu!ul sec 3:3 spre ul!imele ecenii ale

aces!ui secol ara!ă o revenire clară a influenţei ca!olicismului în ca rul socie!ăţii franceze.4 a!ă cu res!auraţia ourbonilor în 181 se aflau pe !eri!oriul Franţei B 000 e preoţi. În18 8# numărul lor cre$!e la 000# a(un'2n în 1870 la 8 000 e preoţi.Cona"ismul es!e revi'ora! upă ce el fusese aproape is!rus e Revoluţia franceză.4r inul :ezui! es!e reînfiinţa! în 181. &e l2n'ă or inul iezui!# mai sun! al!e zeci eor ine reli'ioase foar!e influen!e/ lazari$!ii# copii Fecioarei# călu'ări ai 9f2n!ului Du"#marci$!ii# capucinii# franciscanii# ominicanii.

4r inul :ezui! a fos! esfiinţa! în 1778# ca o primă încercare a 'uvernului lui ,u ovic al 3=:6lea e a aveaun mai mare con!rol asupra s!a!ului.



afirmă că )Republica e pier u!ă acă s!a!ul nu se esco!orose$!e e iserică# acă nusmul'e spiri!ele in !enebrele o'mei*8

As!fel# au!ori!ăţile franceze vor lua iverse măsuri prin care să înlă!ure influenţaca!olicilor in $coală# omeniul public $i in principalele ins!i!uţii franceze. ;le nu vorîncerca însă să suprime iserica $i să înlocuiască cul!ele cre$!ine cu al!e cul!e# cum aufăcu! iacobinii în 17% .

Pozitivismul şi liberalismul anticlerical.9ursele aces!ui an!iclericalism republican al Republicii a Treia sun! oc!rina

liberalismului $i filozofia pozi!ivis!ă a li erilor republicani.&roiec!ul liberal al republicanilor orea crearea unei uni!ăţi a socie!ăţii franceze prinlaicizarea sa in!e'rală. După 1880 ei î$i crează o nouă i eolo'ie# o nouă mi!olo'ie $i unnou pa!rio!ism. 9pre eosebire e pozi!ivi$!i# a$a cum ne spune $i Ren< R<mon #)liberalii nu nu!reau nicio os!ili!a!e faţă e reli'ie# ei erau preocupaţi oar să păs!rezecon$!iinţa $i in epen enţa s!a!ului*.

&en!ru liberali fenomenul reli'ios es!e unul s!ric! priva!# s!a!ul !rebuie să 'aran!eze

liber!a!ea confesională $i rep!ul la proprie con$!iinţă# să lup!e împo!riva in!oleranţeiisericii. 9!a!ul !rebuie să fie unul neu!ru în ma!erie e reli'ie# nu are rep!ul să ia par!eaunei confesiuni sau să esemneze pe cea care propovă uie$!e a evărul. To! in perspec!iva liberalilor# reli'ia nu are rep!ul e a pă!run e în spaţiul public# aces!areprezen!2n un spaţiu nele'i!im pen!ru aceas!a.%

&en!ru pozi!ivi$!i# cunoa$!erea vine oar prin in!erme iul $!iinţei. ,eon -ambe!!a#un li er al Republicii# ne spune că/ )$!iinţa posi!ivă învaţă omul că omul es!e propria sa

provi enţă# es!e propriul său arbi!ru# el es!e măsura e>is!enţei sale*. To! -ambe!!a nespune că )civilizaţia reprezin!ă !riumful $!iinţei asupra i'noranţei*.10

4 al!ă sursă a an!iclericalismului Republicii a Treia a fos! francmasoneriafranceză. Culţi li eri ai Republicii# prin!re care $i Ferr $i -ambe!!a# au făcu! par!e in8 :bi em# p.5 5% Rene Remon # op.ci!.# p.1B010 Francois AR4+# &a 'rance #es patriotes# pp. 6



francmasonerie# un pozi!ivis!ă $i profun laică. ;i ve eau biserica ) rep! o forţăobsucran!is!ă# în!emeia!ă pe i'noranţa $i supers!iţie $i care nu pu!ea ispărea o a!ă cu pro'resul luminilor* $i consi erau )cre inţa laică# sin'ura care pu!ea a uce pro'resul*.11

;li!a liberală $i pozi!ivis!ă ore$!e să or'anizeze ore$!e să or'anizeze umani!a!ea# precum spune Ferr / )fără Dumnezeu $i fără re'e.* În!r6un iscurs oferi! în faţamasoneriei# în 187 # Ferr afirmă că reli'ia $i morala cre$!ină )oferă o sin'ură ale'ere#resemnarea*. To! el spune espre fap!ul că u!ilizarea ) o'melor învec"i!e Gale reli'ieica!oliceH în socie!a!ea mo ernă es!e ca $i cum ai a!a$a un corp viu unui ca avru $i care#!impul îl va corupe.*15

To!u$i# a!2! Ferr c2! $i -ambe!!a# care oresc fon area unei uni!ăţi morale anaţiunii care folose$!e al!e valori ec2! cele reli'ioase# ei nu oresc eliminarea

ca!olicismului $i respec!area concor a!ului. Ferr es!e $i un an!iclerical c2! $i un!oleran!.1

Învăţăm ntul laicAces! an!iclericalism se ezvol!ă însă în!r6un s!a! emocra!ic $i liberal el

a!or2n u6se# în principal# a!ori!ă ezbinării poli!ice în!re facţiunile poli!ice ca!olice.Ale'erile in ul!imele ecenii ale secolului al 3:36lea nu au oferi! niciuna in cele 5 5

e circumscripţii franceze. 96a esfă$ura! as!fel o epurare a minis!ra!ivă care nu permi!eanicio poziţie an!irepublicană $i conserva!oare. Responsabilii ca!olici nu au fos! în s!are săofere un can i a! care să reprezin!e in!eresele isericii. ;rau !rei 'rupări poli!ice ca!olice/ercul Cunci!orilor a!olici# con us e Alber! le Cun1 # orleani$!ii $i bonapar!i$!ii. Toa!ecele !rei 'rupări sun! rău6văzu!e $i pier o mare par!e in elec!ora!.

De aces! lucru profi!ă republicanii# numeros reprezen!aţi# $i î$i po! pune înaplicare proiec!ele poli!ice. ;i po! să6$i pună în aplicare proiec!ul lor ce vizeazăsecularizarea Franţei. &rimele măsuri an!iclericale vizează scoa!erea $colii e subinfluenţa con're'aţiilor.

11 Apu 9er'e ;R+9T;:+# ,e :::6e RepubliIue# 1%%7# p.1%7# Eean 9;=:,,:A# op.ci!.# p.515Francois AR4+# op.ci!.# pp. 6 B1 Francois AR4+# op.ci!.# p. B1 -ruparea es!e înfiinţa!ă e le Cun în 1871 fiin o 'rupare e s!2n'a. Însă la % mai 1881# le Cun ţine uniscurs prin care efine$!e o )monar"ie cre$!ină*. Aces! fap! es!e unul care îi a!ra'e nemulţumireaelec!ora!ului său care îl acuză că reprezin!ă in!eresele monar"is!e în efavoarea munci!orilor ca!olici.

B



Eules Ferr es!e poli!icianul republican care î$i asumă aces! lucru. În!re 187% $i188 el eţine funcţia e minis!ru al :ns!rucţiunii &ublice $i prim6minis!ru $i iniţiază oserie e reforme ale învăţăm2n!ului meni!e să scoa!ă e ucaţia e sub influenţa iezuiţilor $ia ca!olicismului. Ferr es!e un pozi!ivis! care uce o poli!ică an!iclericală mo era!ă elcrez2n că reli'ia fiin sor!i!ă ispariţiei na!urale.1

;l es!e a(u!a! în opera sa e in!elec!uali $i oameni poli!ici precum Fer inanruisson# pe care îl nume$!e $ef al învăţîm2n!ului primar# pe +eufc"2!el# un liberal

pro!es!an!# Feli> &ecau!!# 'ambe!!is!# fos! pas!or $i un an!ica!olic convins. Ace$!ia vorii să creeze o )reli'ie laică a i ealului moral*1B Eules Ferr $i minis!erul său cre eau cămoralei reli'ioase i se poa!e subs!i!ui una laică# ce $i6ar împrumu!a principiile e la pro!es!an!ismul liberal# care să se spri(ine pe un eism $i un spiri!ualism sumar $i care să

slu(ească rep! !emelie pen!ru noul s!a!.17 Aceas!ă morală se inspiră in morala !ra iţională $i elimină elemen!ele ce ţin eobiceiuri# supers!iţii sau ) o'me iraţionale in al! ev*. )Învăţă!orul evine os!a$ulFranţei*18 care !rebuie să e uce !inerii să6$i servească pa!ria/

)9ervirea pa!riei es!e o a!orie $i o onoare. &a!ria es!e marea nos!ră familie# că!reea !rebuie să ne în rep!ăm !oa!ă afecţiunea nos!ră# !o! evo!amen!ul nos!ru.Trebuie să ne sacrificăm pen!ru apărarea ei....o pu!em onora $i prin plăcerea pen!ru muncă# ones!i!a!e# respec!ul rep!urilor celorlalţi*1%

În 187% iniţiază un proiec! prin care privează facul!ăţile e !eolo'ie e rep!ul ea acor a 'ra e universi!are $i obli'ă con're'aţiile să obţină au!orizaţii e pre are.50 În1880 el iniţiază o le'e prin care in!erzice oricărui membru al unei con're'aţii să pre ea $inici să iri(eze în nicio formă e învăţăm2n!. ,e'ea îi vizează în special pe iezuiţi caresun! acuzaţi că formează o eli!ă în spiri! an!i6republican.51

+oua morală laică es!e in!ro usă $i în noile manuale e morală pen!ru elevi. nelefăceau referire la Dumnezeu# ar în sens eis!# al!ele i'norau. De e>emplu# manualul lui

1 Francois AR4+# op.ci!.# p. %1B Francois AR4+# op.ci!# p. %17 EaIues CADA ,;# :s!oria Franţei# vol :::.# p.18 :bi em# p.1% ;s!e un pasa( publica! e Fer inan ruisson la 0 ecembrie 188 în ,J:ns!ruc!ion primaire# folosi! eminis!er ca ins!rucţie civică.50 Au!orizaţiile erau elibera!e e minis!er iar Ferr # e$i a obli'a! con're'aţiile să obţină au!orizaţii e pre are nu a înţeles să le elibereze.51 Francois AR4+# op.ci!# p. B

7



;rnes! ,avisse# un is!oric $i un foar!e respec!a! profesor# nu face referire la imor!ali!a!easufle!ului. Canualul pe a'o'ului -abriel ompa re ompa re folosea o filosofiealbi'ineză care făcea referire la imor!ali!a!ea sufle!ului ar prezen!a o morală iferi!ă ecea cre$!ină# afirm2n preeminenţa căsă!oriei civile în faţa celei reli'ioase. @i manualele e is!orie sun! mo ifica!e în sensul noii morale. Acela$i ;rnes!,avisse va publica în 187B $i va ree i!a în 188 un Canual e :s!orie es!ina!învăţăm2n!ului primar# prin care încerca să cul!ive con$!iinţa naţională prin evocarea unoreroi naţionali/ e la =er'in'e!ori> p2nă la :oana JArc.55 Ale'erea :oanei DJArc nu es!euna fără !emei fiin că au!orul punc!ează $i fap!ele eroice ale aces!eia ar $i rolul pe careiserica# în i'noranţa ei# l6a avu! în omor2rea aces!eia.

To! în 1880# Eules Ferr înfiinţează învăţăm2n!ul secun ar $i laic pen!ru fe!e. &2nă

acum# învăţăm2n!ul pen!ru fe!e a fos! un monopol al isericii $i e aceea aces! proiec! ele'e a fos! văzu! rep! unul mons!uos $i a fos! recep!a! rep! o lovi!ură mai ură ec2!celelal!e reforme.5 Învăţăm2n!ul pen!ru fe!e răm2ne în con!inuare unul separa! e cel al băieţilor.

To! Eules Ferr es!e cel care la 5% mar!ie 1880 esfiinţează 4r inul :ezui! plus al!esu!e e or ine $i con're'aţii reli'ioase# cu e>cepţia car!uzienilor $i !rapi$!ilor.

Aces!e măsuri nu răm2n fără ecou în r2n urile comuni!ăţii ca!olice $i# care în (urulcon!elui "esnelon' $i poli!icianului ;!!iene ,am semnează pe!iţii prin care acuzăau!ori!ăţile franceze e încălcarea rep!urilor omului. 9e or'anizează manifes!aţiireprima!e violen! e au!ori!ăţi.ălu'ării se opun $i ei# iar au!ori!ăţile fac apel la forţă pen!ru a6i e>pulza. ,a Fri'ole!#l2n'ă Tarascon# 5000 e sol aţi ase iază o mănăs!ire in or inul premon!renilor care nua ăpos!ea ec2! 7 e călu'ări. ,a ellefon!aine# în epar!ame!ul Caine6e!6,oire# B00 esol aţi $i bri'ăzi e (an armi alun'ă 70 e călu'ări !rapi$!i.5

55 :bi em# p. B0.5 :bi em# p. B5 Eean 9;=:,,:A# op.ci!# p.5

8



Ferr se mai în'ri(e$!e să a!ra'ă !inerii că!re învăţăm2n!ul e s!a!# care evineobli'a!oriu $i 'ra!ui!. To! el in!erzice Cinis!erului ul!elor să mai folosească $colileinvoc2n )neu!rali!a!ea reli'ioasă*. u !oa!e aces!ea# e ucaţia reli'ioasă încă se mai ţineîn $coli.

Căsurile an!iclericale înce!ează în 188 prin acor ul in!re Ferr $i papa ,eon al3:::6lea# care a avu! o a!i!u ine rezerva!ă faţă e măsurile lua!e p2nă acum e minis!rulfrancez. ,a 17 nov 188 # Ferr publică )9crisori că!re profesori* prin care 'aran!eazăneu!rali!a!ea confesională $i respec!area oncor a!ului.

facerea "re#fus$ un război reli%iosDe acum ca!olicii se vor re'rupa în (urul -rupului a!olicilor Cunci!ori al lui le

Cun $i al lui ,e &la care î$i vor prezen!a pro'ramul în ziarul ) rucea $i &elerinul*.5

Aces! ziar uce $i o vas!ă campanie an!isemi!ă# ) rucea $i pelerinul* fiin ceacare uce o vas!ă campanie e calomniere a lui Alber! Dre fus $i a re fusarzilor.De aceea# an!iclericalismul ul!imilor ani ai secolului al 3:36lea es!e susţinu! e că!rere fusarzii liberali. &rincipalul acuza!or al lui Dre fus în faţa opiniei publice francezeera Drumon!# un ca!olic. ;li!a arma!ei franceze era forma!ă in ca!olici a$a că nu a fos!ificil pen!ru re fusarzi să implice în cazul ne rep!ăţii comise asupra lui Alber! Dre fus$i c"es!iunea reli'ioasă. ;i lup!a pen!ru respec!area rep!urilor in ivi uale $i ain!oleranţei isericii. :s!oricul bri!anic T"eo ore Kel in# afirmă că )lup!a pen!ru Dre fuses!e o lup!ă con!ra clericalismului# cu c2! mai mul! es!e una pen!ru liber!a!eain ivi uală....G!o! el spune căH..pre!enţia rezfusarzilor e a fi reprezen!anţii

liberalismului se pier e în voinţa lor e ai persecu!a pe ca!olici*5B. De$i aceas!ă poa!e ficonsi era!ă un ar'umen! e valoare# ea prezin!ă o s!are e fap!.

5 Francois AR4+# op.ci!# p. BB5B Apu T"eo ore Kel in# Lis!oire es passione francais# &a o!# 1%% # Eean 9;=:,,:A# op.ci!# p.5 1

%



Afacerea Dre fus $i# mai ales# ar!icolul lui ;mile Kola )EJAccuse* in revis!a )Aurora* alui -eor'es lemenceau anunţă izbucnirea unui )război reli'ios*57

&ecularizarea 'ranţei&e fon ul aces!ei si!uaţii# la con ucerea -uvernului Franţei vine în 18%% &ierre

?al ecM6Rousseau# un republican mo era! $i un par!izan al reformelor lui -ambe!!a $iFerr . :me ia! ce vine la con ucerea e>ecu!ivă a Franţei el epurează a minis!raţia $iarma!a e elemen!ele naţionalis!e $i an!isemi!e# reprezen!a!e mai ales e ca!olici.To! el impune în 1%01 vo!area unei le'i ce impune ins!aurarea unui re'im liberal pen!ruasociaţii# mai puţin pen!ru con're'aţiile reli'ioase.

&oli!ica an!iclericală es!ereiniţia!ă e succesorul său ;milleombes# care izolvă !oa!econ're'aţiile e bărbaţi. În 1%0 elin!erzice episcopilor e Di(on $i&aris să onoreze o convocare la=a!ican $i ăn 1%0 emi!e ,e'ea e

separare. Aceas!ă le'e separăefini!iv s!a!ul e biserică# clerulnu mai es!e salaria! ar# !o!o a!ă#s!a!ul nu mai are voie să in!ervinăîn s!ruc!ura sa in!ernă $i nu mai poa!e numii preoţi în ioceze.,e'ea e la 1%0 reprezin!ămomen!ul esăv2r$irii procesuluie secularizare a Franţei. Al!e ac!esimbolice care reflec!ă laicizareasocie!ăţii franceze in !impul Republicii a Treia sun!/ eliminarea in ocumen!elea minis!ra!ive $i c"iar in recensămin!e a pasa(elor care fac referinţă la confesiune.

57 EaIues CADA ,;# op.ci!# p.B0

10



Al! fap! ilus!ra!iv în ceea ce prive$!e laicizarea îl cons!i!uie impor!anţa le'ală acununiei civile în ceea ce prive$!e le'alizarea căsă!oriei. În Franţa# co ul civil obli'a pesoţi ca# înain!e e biserică# să !reacă pe la primărie $i le in!erzice slu(i!orilor cul!ului săoficieze o căsă!orie care nu a fos! prece a!ă e cununia civilă/ în cazul încălcării aces!orispoziţii# preoţii sau pas!orii riscă pe epse cu înc"isoarea.

n al! fap! care subminează impor!anţa fenomenului civil în faţa celui rele'ioses!e 'eneralizarea funeraliilor civile. n e>emplu# îl cons!i!uie funeraliile naţionale ale lui=ic!or Lu'o în 188 # care refuzase în mo e>plici! orice ceremonie reli'iosă. Rămă$iţelelui vor fi epuse în &an!eon.58

În încercarea Franţei e a rupe !oa!e relaţiile in!re fenomenul reli'ios $i or ineasocială# au!ori!ăţile e la &aris mai iau o serie e măsuri care în!ăresc fenomenul

secularizării/ suprimarea ru'ăciunilor publice la esc"i erea fiecărei sesiuni parlamen!areG188 H# is!ru'erea mul!or e ificii reli'ioase ce au fos! înlocui!e cu unelelaice# bă!ăile clopo!elor sun! limi!a!e# procesiunile publice sun! limi!a!e $i ele $i aveanevoie e aprobarea onsiliului Cunicipal# sun! a op!a!e sărbă!ori laiceGziua naţională#iverse vic!orii mili!are# inau'urarea unor e ificii sau monumen!e e!c.H.5%

(iblio%rafie

1. AR4+# FranNois# (istoire #e 'rance to)* % &a 'rance #es patriotes ; .Fa ar # &aris# 1%8

5. CADA ,;# EaIues# Istoria 'ran+ei ,ol. III ; i!ura poli!ică# ucure$!i# 1%7. R<C4+D# Ren<# RE&I IE I S/"IE E 3 E4R/5 . Secularizarea în

secolele al XIX-lea şi XX : 1789-2000# ; i!ura &4,:R4C# :a$i# 500. 9;=:,,:A# Eean# "orectitu#inea istoric$ ; i!ura Lumani!as# 500

58 Rene Remon # op.ci!# pp.1 61 75% :bi em# pp.1B 61B

11



15

clericalismul, iata adevaratul dusman. anticlericalismul republicii a treia

Documents