Iată ce otrăvuri găsim în mâncare

Aveţi idee ce aditivi conţin alimentele pe care le mancaţi zi de zi? Ştiţi că unii dintre ei sunt cancerigeni? Profesorul Gheorghe Mencinicopschi (foto) vă spune in cartea sa, “Biblia alimentară”, care sunt cele mai periculoase E-uri din mâncare.

În peşte - E 315 - Acid erithorbic. Este stabilizator de culoare şi se foloseşte pentru carnea de peşte congelată. Încetineşte absorbţia vitaminei C.

În conserve - E 285 - Boraxul, conservant artificial, poate induce leziuni ale organelor interne şi e neurotoxic.

În concentrate de ceai - E 242 - Dicarbonat de dimetil. E folosit pentru sterilizarea băuturilor nealcoolice îmbuteliate, precum vinurile fără alcool şi concentratele de ceai. E coroziv şi toxic la inhalare şi ingerare.

În prăjituri - E 154 - Brun FK, colorant artificial în industria alimentară, în special în cofetării. Provoacă alergii.

În alcool - E 127 - Eritrozină, colorant alimentar roşu, folosit în colorarea alcoolului. Produce tumori şi tulburări neurofiziologice.                - E 124 - Roşu coşenilă A, colorant în industria alimentară, folosit într-o gamă largă de alimente şi în alcool. Declanşează sindromul de hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Are potenţial cancerigen.

În carne - E 385 - Diamină tetraacetat de calciu. Menţine culoarea cărnii şi împiedică oxidarea şi coagularea proteinelor. Se utilizează ca remediu împotriva otrăvirii cu metale grele. La om poate induce dezechilibre ale balanţei minerale, a coagulării sângelui. Consumul nu este recomandat.

În icre - E 123 - Amarat, colorant alimentar roşu, care se găseşte în multe produse, precum alcoolul şi icrele de peşte. Poate induce eczeme, defecte neonatale, moarte fetală şi cancer.

În pasta de dinţi - E 1520 - Propilenglicol, îndulcitor artificial. Se găseşte în pasta de dinţi şi în guma de mestecat. E un aditiv cardiotoxic.

În ciocolată - E 155 - Brun chocolat HT, este un colorant pentru industria alimentară, în special ciocolaterie şi cofetărie. Induce sindromul de hiperactivitate şi este cancerigen. Nu este recomandat consumului.

În citrice - E 230 - a fost folosit pentru oprirea dezvoltării mucegaiurilor pe citrice. A fost trecut în grupa pesticidelor de înaltă toxicitate şi interzis în UE, în 2004.

1

E-uri!!!

In urma cu cativa ani, credeam ca orice aliment este bun. Alegeam cele mai colorate mancaruri, cele mai dulci. Nimeni nu se gandea ca poate fi ceva in neregula. Ca nu tot ce se poate manca este si bun. In ultimii ani, insa, peste tot auzi cat de nocivi sunt anumiti aditivi alimentari.

Cum sunt ei cancerigeni sau pot provoca modificarea organelor. Romanii stiu ca E-urile sunt si bune si rele, stiu de ele. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne spune ce sunt aditivii alimentari si care E-uri nu sunt bune pentru organism.

Auzim des de E-uri. Ca unele sunt bune, ca altele nu. Dar ce te faci cand esti la un magazin si vrei sa iti cumperi ceva? Te uiti la toate etichetele si incerci sa iti aduci aminte care sunt suspecte sau cancerigene si care nu. Sau daca sunt trecute denumirile chimice incerci sa iti amintesti de orele de chimie din scoala si incepe sa iti para rau ca atunci te gandeai la cu totul altceva decat iti spunea dascalul. "Aditivii alimentari sunt cunoscuti sub denumirea codificata de E-uri. E-ul vine de la Europa. Ei au o numerotatie alfanumerica pentru a usura recunoasterea lor. Pentru ca populatia a inceput sa aiba o oarecare retinere fata de E-uri, de multe ori fabricantii folosesc denumirea chimica", spune prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, membru al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare.

Dar ce sunt exact aditivii alimentari? Exista mai multe definitii ale E-urilor. "Aditivul alimentar este orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand ori nu o valoare nutritiva prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport si depozitare ori a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai directi sau indirecti o componenta a acestor produse alimentare", spune profesorul Mencinicopschi una dintre definitii.

Alta ar fi "aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare".

O alta definitie a aditivilor alimentari ar fi: "Substante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor adaugate in scopul de a modifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat cu un scop tehnologic incluzand modificari organoleptice in timpul producerii, procesarii, prepararii, impachetarii, ambalarii, transportului si depozitarii unui aliment, devenind un component, afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu".

Profesorul ne ofera si o definitie mai pe intelesul nostru: "Niste substante care nu sunt ingrediente si se folosesc in cantitati foarte mici si au valori nutritive foarte mici. Sunt conservanti, antioxidanti, coloranti, dau gust placut. Nu este posibila utilizarea aditivilor alimentari pentru a masca defecte ale alimentului. Aditivii se folosesc inainte ca produsul sa

2

iasa pe piata. Care sunt insa consecintele consumarii alimentelor care contin E-uri? Pot aparea chiar sangerari interne si modificari ale organelor. De regula, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate in E-uri nocive. In loc sa promoveze o politica dura, dar sanatoasa chiar si fata de aditivii considerati a fi cel putin suspecti, legislatia romana este mai mult decat permisiva. Circa 70% din bolile romanilor sunt provocate de alimente, mai precis de ce contin acestea. "Populatia nu trebuie speriata, ci educata, sa cunoasca exact lista E-urilor cu probleme, lista celor suspecte si lista celor bune. Daca vrea cu bunastiinta sa se otraveasca, sa o faca macar in cunostinta de cauza", mai spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Femeile sunt mai atente decat barbatii la eticheta alimentelor

Romanii nu prea verifica etichetele alimentelor atunci cand merg la cumparaturi. Cei mai atenti la etichetele mancarurilor sunt bucurestenii 48%. Dobrogenii sunt insa la polul opus. Doar 15% dintre locuitorii acestei zone verifica daca alimentele contin E-uri nesanatoase.

Lista E-urilor suspecte si periculoase E150, E172, E173, E141 – coloranti, E477 – emulsificator (ultimele doua sunt nocive doar daca sunt consumate in exces) E102 sau tratrazina (colorant galben), foarte nociv, se gaseste in bauturi, mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic E110 sau Sunset yellow (colorant galben) – cancerigen, se gaseste in dulciuri, prajituri, budinci, diverse sucuri E120 (colorant) provoaca alergii E124 sau Ponceau 4R (colorant rosu) – toxic produce tumori pe glanda tiroida, se gaseste in mezeluri. E127 - eritrozina, colorant rosu pentru compoturi si alte alimente, provoaca mutatii geneticeE102 - tratrazina, colorant galben pentru bauturi , mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsicLista E-urilor toxice E220, E221, E222, E224 (sulfiti – conservanti) produc boli intestinale si alergii, se gasesc in carnea de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin E338 (acidifianti) afecteaza tubul digestiv, se gasesc in produsele cu gust acru sau acid ridicat E339, E340, E341 (saruri de topire) afecteaza tubul digestive E407 (gelifiant) afecteaza tubul digestive E450 (emulsificator) afecteaza tubul digestive E461, E463, E465, E466 (agenti de incarcare) afecteaza tubul digestiv.E230 (bifenil – conservant), interzis in Australia recent si in UE, dar permis la noi, poate produce boli de piele, se gaseste in citrice E231 (ortofenilfenol – conservant), posibil si cancerigen, interzis in SUA si Australia, produce boli de piele E232 (conservant) poate produce boli de piele E200 (conservat), extrem de toxic si periculos deoarece suprima din organism vitamina B12 E320 (butil-hidroxi-anisol BHA – conservant), posibil si cancerigen, se gaseste in cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecatE321 (acidul benzoic – antioxidant), posibil si cancerigen, creste de asemenea nivelul colesterolului, se gaseste in margarina E311,E312 (antioxidant) ataca sistemul nervos

3

E330 (sarea de lamaie) devine cancerigen daca este consumat in exces.

Lista E-urilor cancerigene E621 (glutamatul de sodiu), potentiator de arome,effect neurotoxic si poate genera migreme si crampe.se gaseste in supele instantconcentrate,mezeluri si unele condimente E631, E632 si E633– inozinati Guanilati – E627, E628, E629 Rinoglucidele (potentiatori de gust si aroma) E634 si E635.Majoritatea sunt interzise in SUAAditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii dintre care enumeram pe cele mai raspandite:edulcorantii - pentru indulcitcolorantii - pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180)acidifiantii - dau un gust usor acidcorectorii de aciditate - cresc sau diminueaza aciditateaemulgatorii - asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare (E400-E500) conservantii - Intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. (E200-E290) corectorii de gust si de miros - schimba/imbunatatesc mirosul si gustul alimentelorpropulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalajegaze de ambalaj - asemanatoare aeruluiantioxidanti - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337)

Vitamina C din unele produse,foarte multe, e de fapt acid ascorbic de sinteza si nu este acelasi lucru cu vitamina C naturala. (mai bine luati o lamaie!) Tabel cu E-uri de care trebuie sa ne ferim COD DENUMIRE RISC UNDE IL GASIM

E110Sunset yellow - colorant galben

CancerigenDulciuri, prajituri, budinci sucuri

E123 Amarant - colorant rosu Cancerigen, interzis in SUA si Rusia

Dulciuri, jeleuri, branza topita

E124Ponceau 4R - colorant rosu

Toxic interzis in SUA Mezeluri

E127 Eritrozina - colorant rosu Provoaca cancer al tiroidei la animale, posibil si la om

Alcool, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare

E128 Rosu 2 G - colorant Mutagen si toxic. Interzis in SUA si Australia

Carne de hamburgeri

E211Acidul benzoic si derivatii sai

posibil cancerigen, interzis in SUA, dar permis la noi

Unele bauturi racoritoare

E220/E228 Sulfiti - conservanti Provoaca alergii Carne de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin

E230 Bifenil - conservant Toxic, interzis in Australia , (permis la noi?)

Citrice

E231 Ortofenilfenol - conservant

Toxic, posibil cancerigen. Interzis in SUA si Australia.

Cirtice

4

E233 Tiabendazol - conservanti Toxic. Interzis in Australia

Citrice

E249/E252Nitrati si nitriti - conservanti

Posibil cancerigen Mezeluri si alimente conservate prin sarare, branza

E320Butil-hidroxi-anisol BHA-conservant

Posibil cancerigen

Conservant, cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat

E425Glucomanan - agent de textura

Toxic respirator Jeleuri

E621Glutamat monosodic MSG

Provoaca efecte neurotoxice

Condimente, supe concentrate

E95 Acetsulfam K - indulcitor Posibil cancerigen, interzis in SUA

Guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare

E954 Zaharina - indulcitor Posibil cancerigen Guma de mestecat, produse dulci, bauturi racoritoare

E-uri bune E306 - tucoferol, sau Vitamina E, este un antioxidant natural care ajuta la regenerarea celulelorE407 - caragenanul, emulsifiant naturalE322 - lecitina, un antioxidant natural intalnit si in ciocolataE421 - manitolul de cofetarieE300 - riboflavina sau Vitamina B2 E440 - acid ascorbic natural sau Vitamina C naturalaE140 - clorofila, colorant natural folosit in cofetarii,colorarea pastelor de dinti si cosmeticalelorLink-uri utile http://www.fda.gov/http://www.foodsafety.gov/Sunt cunoscuti sub numele de "E-uri", in reviste se presupune ca, pe plan mondial, sunt a treia cauza a mortalitatii, dupa cea cauzata de consumul de droguri si medicamente, si

dupa accidentele de circulatie, iar consumul, duce la distrugere sistemului imunitar si pricopsirea cu cele mai variate forme de tumori benigne(?) si maligne. Sa fie chiar asa? Aditivii alimentari reprezinta cea mai noua provocare in materie de nutritie. Un subiect foarte la moda in zilele noastre, cand problema necesarului caloric zilnic a devenit desueta, cand febra aportului de vitamine si oligoelemente pare sa fi trecut, iar sloganul "alimentul sanatos este cel nepreparat, cu un continut enzimatic intact" cedeaza locul ideii ca naturala si sanatoasa este alimentatia fara aditivi. In cele ce urmeaza ne propunem ca inainte de a descrie patologia generata de consumul de aditivi, caci, fara indoiala, folositi necorespunzator se fac vinovati de multe si uneori foarte grave maladii, sa definim termeni care ii privesc si sa amintim reglementari ale utilizarii lor. Sa incepem chiar cu celebrul "E"Pentru usurarea etichetarii, pe ambalaj nu este trecuta denumirea completa a aditivului,

5

acesta fiind scrisa intr-o forma standardizata, acceptata international. Denumirea de pe eticheta este alcatuita din litera "E" urmata de o cifra, ceea ce usureaza foarte mult etichetarea, in cazul produselor ce contin multi aditivi, sau cand aditivii au denumiri foarte lungi. De exemplu Neohesperidina DC, un indulcitor, va fi scris simplu: E 959. Utilitatea devine evidenta in cazul Hidroxipropilmetil celulozei - E 464 (gelificant). Ce sunt asadar aditivii alimentari?Iata cateva definitii:1. Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.(Ordinul Ministerului Sanatatii Nr.975/1999).2. Substante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor, adaugate in scopul de a modifica - favorabil - insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice.(Tratat de Igiena-Sebastian Dumitrache).

3. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu.(Codex Alimentarius FAO-WHO) Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii:- conservanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme;- antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii);- acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru;- substante-tampon - folosesc la reglarea si la mentinerea pH-ului specific alimentului;- antispumanti - se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei;- emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile;- agenti de gelificare - substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;- sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici;- stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.;- substante de ingrosare - substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare;- indulcitori - substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor;- coloranti naturali si coloranti de sinteza;- agenti de afanare - substante care contribuie la cresterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica;- antiaglomeranti ;- potentiatori de aroma - mentin si amplifica aroma specifica alimentului ;- substante-suport - faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor;- enzime - folosite in industria alimentara ;

6

- aromatizanti- se impart in trei categorii:- substante aromate naturale - se obtin din materii prime de origine vegetala sau animala;- substante identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza;- substante artificiale - se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de cele naturale.

In ziua de azi cand totul se misca cu o viteza ametitoare, ne grabim sa ajungem la serviciu, sa muncim cat mai mult, sa castigam cat mai bine, sa ne asiguram un confort cat mai mare si uitam de un lucru foarte important, sanantatea noastra.Sursele aditivilorAditivii alimentari sînt substanţe extrem de rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori ele fiind produse de sinteză relativ neconvenţionale.Între aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe sintetice sau, mai rar, naturale foarte variate. Aromatizanţii sintetici sînt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, precum: îngheţată, ciocolată, margarină, băuturi alcoolice distilate, dar şi a altor produse, conform normelor de igienă.În ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse artificiale, cât şi naturale.De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:- E100, Curcumina, are o sursă naturală şi anume şofranul de India- E104, Quinolina, are o sursă artificială şi anume gudronul sintetic de huilă- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo- E110, „Galben Floarea Soarelui“, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă, cât şi colorantul Azo.În familia coloranţilor roşii, întalnim:- E120, acidul carminic, obţinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice, fiind obţinuţi din gudronul sintetic de huilă şi colorantul Azo.În familia coloranţilor albaştri:-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilăSunt folositi pe post de coloranţi alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.Din punctul de vedere al industriaşilor, coloranţii artificiali au o mai mare putere de colorare, sînt relativ mai ieftini decât cei naturali, mai uşor de conservat şi de întrebuinţat.  BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂRIngrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric şi acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeină, aromă de cola.E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi în produsele din carne, în produsele de brutărie şi în dulciuri; este prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană, împreună cu Institutul de Oncologie din Germania, îl consideră cancerigen, însă în România este permis; interzis în SUA.E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are acţiune cancerigenă.

7

Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, în muştar (sub formă de arome), în conservele de ciuperci.E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.); folosit şi în preparatele din brânzăE 951 (aspartam) este un îndulcitor artificial des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, în produsele zaharoase, în băuturile răcoritoare; interzis în SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. În acelaşi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.Cafeina – un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei. BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR (II)Ingrediente: apă, dioxid de carbon, colorant caramel, îndulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam-K şi aspartam, acidifianţi acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeină.E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.BĂUTURĂ RĂCORITOARE „NATURALĂ“Ingrediente: apă, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam K, acidifiant – acid citric, conservant –benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant – beta caroten, antioxidant – acid ascorbic.E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigeneAcidul benzoic (E 210) şi derivaţii lui sunt cancerigeni (E 213 benzoat de calciu – E 218)

BĂUTURĂ RĂCORITOARE AŞA-ZIS NATURALĂ, FĂRĂ ZAHĂRIngrediente: apă, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E 452 (polifosfaţi), E 455, E 1450, îndulcitori ciclamat de sodiu, acesulfam K şi aspartam, conservanţi sorbat de potasiu (E 202) şi benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinină.E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-k), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte reacţii adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen; este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen. E 455 (difosfaţi) – în cantităţi mari pot determina tulburări ale raportului calciu/fosfor în organism E 452 (polifosfaţi) – în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a organismului.E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-K), E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive.

8

PRAFURI PENTRU CREME, BUDINCI, ETC., CU PREPARARE RAPIDĂIngrediente: zahăr pudră, amidon modificat din porumb, aromă de vanilie, gelifiant, carboximetilceluloză, coloranţi alimentari galben de quinoleină şi sunset yellowE 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.BATON DE CIOCOLATĂIngrediente: zahăr, sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată... agent de gelificare (pectină E 440), acid citric E 330, emulgatori (lecitină din soia E 322, poliglicerol polericinoleat E 476), albuş de ou praf, corector de aciditate citrat de sodiu E 331, aromă natural identică, vanilină, colorant portocaliu (Sunset Yellow E 110). E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) – cancerigene E 440 (pectina) în cantităţi mari, provoacă disconfort intestinal; folosit în gemuri, jeleuri, sosuri.ÎNGHEŢATĂIngrediente: lapte praf, zahăr, grăsimi vegetale, coloranţi (E 127, E141, E132, E102) şi stabilizatori (E471, E412, E410), acid citric (E330), arome naturale identice, glucoză E127 (eritrozina) - colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente; provoacă mutaţii genetice, provoacă cancer al tiroidei la şobolani(studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, în îngheţată, în prăjituri, în bomboane, în sucuri răcoritoare; interzis în SUA din 1990 şi în Norvegia.E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi; poate provoca  greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.E 412 (guma guar) – poate provoca greaţă, meteorism şi crampe, reduce nivelul colesterolului.E 102 (tartrazina) - colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri; are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda.ÎNGHEŢATĂ (II) Ingrediente: lapte degresat rehidratat, zahăr, grăsimi vegetale, pulpă de căpşuni, emulgatori E 471, stabilizatori E 407, E 410, E 412, arome, acid citric E330; coloranţi E 122, E 104, E 140.E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron; se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.E104 (Quinoline Yellow) – provoacă dermatiteE 330 (acid citric) - cancerigenE 412 (guma guar)ÎNGHEŢATĂ (III)

9

Ingrediente: apă, zahăr, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoză, emulgatori (mono şi digliceride şi esteri cu acizi graşi), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), coloranţi artificiali - în funcţie de sortimentE 150 (caramel) – în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el pentru alimentele destinate copiilor.E407 (caragenan) – tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale)E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, la marţipan, la cristalele pentru jeleuri, la peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.E 102 (tartrazina) - colorant galben, acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, în Austria, în Suedia, în Elveţia, în Marea Britanie, în OlandaE 124 (roşu ponceau) interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator, poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi cele alergice la aspirină.E 131 (albastru patent) - cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia; se foloseşte în băuturile spirtoase şi în prăjituriE 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazală, alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.SALAM DE VARĂ Ingrediente: carne porc, carne vită, carne pasăre, organe porc, apă proteină vegetală, antioxidanţi –izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu, sare, zahăr, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfaţi), colorant (acid carminic)E 250 (nitrit de sodiu) - produce boli cardio-vasculare; în stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine; interzis în multe ţări; utilizat în stabilizarea culorii roşietice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dog-ul şi pastrama ar avea culoarea… gri) şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen, în special cel din pastramă. Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Pentru produsele din carne mai sînt folosiţi şi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249. E 450 (difosfaţi – disodic, trisodic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale.

PELETE DE GRÂU CU DIVERSE AROMEIngrediente: pelete (făină de grâu, sare, afânător), ulei vegetal, preparat aromatizat cu gust de caşcaval, stimulatori de aromă – glutamat monosodic E 621, acid inozinic, guanilat disodic, coloranţi: galben sunset (E 110), tartrazină (E 102), annatto, extract de ardei roşu.E 621 (glutamat monosodic), conţinut în exces şi în supele concentrate, considerat de specialişti drept una dintre cele mai cancerigene substanţe; se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate. Organizaţii de profil din Uniunea Europeană duc o intensă campanie de interzicere a acestei substanţe. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provocă migrene şi crampe; interzis în mâncarea copiilor; folosit şi ca substitut pentru sare.

10

E 102, E 110 – cancerigeniE132 (indigotina) poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.E 160 (annatto) – colorant roşu, se găseşte în brânză, unt, margarină, cereale, snack-uri, săpunuri, vopsele pentru corp; provoacă urticarie; se recomandă renunţarea la el.E 124 (roşu ponceau) toxic, interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator; poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină.BISCUIŢIIngrediente: făină de grâu, zahăr, zahăr invertit, grăsimi vegetale hidrogenate, amidon, agenţi de afânare (E 503, E 500, E 450), sare, emulsificator (E 322), metabisulfit de sodiu (E 223), colorant (E 110) E 110 (galben sunset) – cancerigenE 503 (carbonat de amoniu) – iritant pentru mucoaseE 450 (difosfaţi) – în cantităţi mari afectează raportul calciu/fosforE 223 (metabisulfit de sodiu) în categoria aditivilor periculoşi pentru sănătate (în grupa E 220 – E 228); provoacă alergii, afecţiuniintestinale, atac de astm, distruge vitamina B1; se poate găsi în carnea de hamburgeri, în cartofii deshidrataţi, în fructele confiate, în prăjituri, în bere, în vin, în oţetul de vin, precum şi în unele sucuri.SUPE INSTANT DE LEGUME, ADAOSURI CU LEGUME PENTRU MÂNCĂRUR, ETC. Ingrediente: legume deshidratate, făină de grâu, grăsime vegetală hidrogenată, amidon de porumb, sare, potenţiatori de aromă (glutamat monosodic E 621, inozinat, guanilat), proteine şi glucide din lapte, agent de îngroşare (gumă de guar), condimente.E 621 (glutamat monosodic) – cancerigen; supele se obţin prin deshidratarea ciorbelor şi a supelor preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf care, ulterior, este amestecat cu substanţe chimice (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid, sau sub forma de cubuleţe; unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene şi crampe

GUME DE MESTECAT FĂRĂ ZAHĂR, CU ÎNDULCITORI ARTIFICIALI ŞI AROME ARTIFICIALE DIVERSEIngrediente: îndulcitori – xilitol, manitol, aspartam, acetsulfam K, bază de gumă, întăritor 414, stabilizator 422, arome, polifosfat de sodiu, colorant E 171, emulsificator E 322, agent de glazurare E 903, antioxidant E 320.E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam) - cancerigeniE 414 (acacia) - posibil să producă alergii şi uşoare iritaţii ale mucoaselorE 422 (glicerol) – în cantităţi mari poate produce dureri de cap, greaţă, hiperglicemie; întâlnit în lichior, fructe uscate, produse slab caloriceE 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant găsit în cartofi deshidrataţi, în uleiurile vegetale, în margarină, în supele concentrate, în sosuri, în guma de mestecat, în arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creşte nivelul de colesterol; derivat din petrol; în unele ţări interzis în mâncarea pentru copii, putând provoca reacţii alergice şi hiperactivitate; înterzis în Japonia în 1958; experţii recomandă oficial

11

interzicerea în Marea Britanie; restaurantele McDonald's din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor încă din 1986E 421 (manitol) – suspectat că provoacă alergii; interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale; provoacă greaţă, vomă; în produse cu conţinut redus în calorii.SALATĂ DE ICREIngrediente: ulei vegetal, apă carbogazoasă, icre sărate hering, ceapă, gelifiant-gumă xantan, gumă guar, conservant E 221, E 200, acidifiant-acid citric (E330), antioxidant E 316 E 316 (propil galat) – poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis în mâncarea copiilorE 200 (acid sorbic) – iritant pentru pieleE221 (sulfit de sodiu) – alergiiE 330 (acid citric) – cancerigen, afte bucaleJELEURI CU AROMĂ ARTIFICIALĂ DE FRUCTEIngrediente: sirop de glucoză, agent de uleiere (ulei vegetal, ceară Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloranţi (roşu-azorubină E 122, galben – tartrazină E 102, albastru – albastru patent E 131. E 903 – folosit în cosmetică, cerneluri; uneori poate provoca reacţii alergice E 122 (azorubina) colorant roşu, reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină E 102 (tartrazina) - colorant galben; cancerigenă, poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii;E 131 (albastru patent) - cancerigenE 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) - cancerigeniE220-E228 Sulfiţi – conservanţi; provoacă alergii; în carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin.BRÂNZĂ TOPITĂSe obţine prin topirea unor brânzeturi cu săruri de topire.Ingrediente: apă, unt, caşcaval sau, după caz, emmentaler, lapte praf degresat. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi analizează sărurile de topire: „E 452 (polifosfat), E 331 (citrat mono, bi şi tri sodic), corector de aciditate E 330 (acid citric), urme de praf de smântână, sare iodată. Acest tip de brânză topită conţine 55 de grame de grăsime la 100 de grame de produs, având o valoare energetică de 277 kcal/1146kj şi o densitate calorică medie spre ridicată. În cazul unui consum frecvent şi în cantitate mare, sărurile de topire interferează cu metabolismul calciului şi fosforului din oase, împiedicând fixarea calciului. De aceea, mamele ar trebui să pregătească tot mai rar sandvişuri destinate copiilor cu acest produs. De asemenea, femeile pre şi postmenopauzale, bătrânii, persoanele cu sau predispuse la osteoporoză vor evita consumul frecvent al acestui tip de brânză.“ Mai aflăm de la profesorul Mencinicopschi că săruri ale acidului fosforic se găsesc şi în alte alimente, cum ar fi: băuturile carbogazoase, produsele de mezelărie, de panificaţie etc., care, consumate în aceeaşi zi, pot conduce la depăşiri ale dozelor zilnice admise de compuşi ai fosforului, cu dezechilibrarea echilibrului calciu-fosfor şi scăderea densităţii osoase (predispune la osteoporoză).BĂUTURI ALCOOLICE DIVERSE Multe dintre ele (ex. bere, vin) sînt saturate de metabisulfit, care dă limpezime lichidului, dar atacă sistemul digestiv al omului. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tăriile (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar în lichioruri se adaugă coloranţi: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala lui Alzheimer, este permis în România.

12

Mulţi cititori o să se întrebe, mai mult ca sigur: bine, şi atunci ce să mai mâncăm? Există întotdeauna soluţii. În primul rând, căutaţi să cumpăraţi produse cât mai naturale şi cât mai degrevate de apăsarea E-urilor. Există, de exemplu, pâine integrală de secară, importată din Germania sau Polonia, fără aditivi, chiar la supermarketuri. Există uleiuri presate la rece, etc. Încă se mai poate cumpăra brânză adevărată de la ţărani... Repetăm, se găsesc soluţii, trebuie doar să ne preocupe mai mult acest fapt. Intenţia noastră este aceea de a vă preveni şi de a vă informa corect, dar dumneavoastră hotărâţi şi alegeţi cum să procedaţi. Articolul urmăreşte doar să vă aducă la cunoştinţă aceste informaţii, care nici nu mai sînt un aşa de mare secret. În concluzie, nu vă lăsaţi înşelaţi de reclamele de genul „ca la mama acasă“ sau de ambalajele atrăgătoare. Citiţi întotdeauna cu atenţie reţetele produselor şi judecaţi dincolo de reclamă, cu propriul cap, pentru că gustul vă poate juca feste, mai ales că unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. CUNOAŞTEREA ADEVĂRULUI NE DĂ PUTEREA DE A ACŢIONA APOI CORECT ŞI DE A NE TRANSFORMA, ASTFEL, VIAŢA ÎN BINE.ADITIVII ALIMENTARI SI SANATATEA: E 621 (GLUTAMATUL)FABRICAT din melasã (care este obþinuta din zahãr) prin fermentatie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi întâlnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene).

Glutamatul se foloseste cel mai mult în alimentele fabricate artificial si în semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, înghetatã, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia creierului cã acel aliment este foarte gustos (o pãcãlealã). Dar asta nu este totul…

Glutamatul este interzis în Australia, însã este tolerat în Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocând simptome ca greatã, dureri de cap, ameteli, palpitatii, slãbiciune si obosealã. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea genericã de ''simptomul mâncãrii chinezesti''. Glutamatul se întâlneste si în alimente naturale. Cele mai mari concentratii de glutamat se gãsesc în drojdie, ciuperci, rosii, brânzeturi si extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot contine valori periculos de mari de glutamat fãrã a fi ''aditivate'' cu E 621. Dacã un produs alimentar are ca ingrediente ''proteinã vegetalã hidrolizatã'' (care contine pânã la 30% glutamat), ''proteinã din plante hidrolizatã'', ''arome naturale'', ''aromatizanti'', sau ''extract Kombu'' atunci glutamatul este prezent în acel aliment în cantitãti suficient de mari pentru a ne atrage atentia.

Glutamatul este un drog

Glutamatul monosodic (E 621) este un drog si un neurotransmitãtor. El este întâlnit în mod natural în corpul uman si este responsabil, alãturi de alti nerotransmitãtori (ca acidul aspartic), de functionarea corectã a sistemului nervos. De aceea, pentru o functionare corectã a creierului si a organelor interne, este absolut necesar sã existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora în corp.

Toate organele interne din corpul nostru conþin receptori ai glutamatului, adicã reactioneazã specific la prezenta glutamatului. Suprastimularea acestor receptori (în creier sau în alte organe) duce la numeroase dezechilibre interne si la probleme de sãnãtate care copiaza simptomele altor boli (fibromialgie sau aritmie cardiacã, de exemplu), dar continuã sã fie gresit diagnosticate de medici (uneori chiar mai multi ani) care prescriu adesea medicamente

13

scumpe si cu o multime de efecte secundare periculoase. Nefericitul ''gurmand'' va constata cã are o viatã mizerã si cã sãnãtatea lui dã semne de deteriorare galopante.Glutamatul ''arde'' neuronii

Folosirea sa pe scarã largã în industria alimentarã a aprins mari discutii în rândul medicilor pentru cã glutamatul suprastimuleazã activitatea celulei nervoase (neuronul). Glutamatul nu este nici necesar si nici lipsit de pericole. Glutamatul pãcãleste creierul si te face sã crezi cã mancarea are un gust excelent, iar producãtorii folosesc astfel ingrediente de proastã calitate în componenþa produsului care, desi este mediocru (calitativ), va avea astfel un gust ''de vârf''. Pe seama sãnãtãtii consumatorului se obtin profituri uriase folosindu-se ingrediente de proastã calitate cu o valoare nutritivã aproape nulã. Intoleranta la glutamat nu este o reactie alergicã ci rãspunsul disperat al organismului uman la suprastimularea cauzatã de acest drog. Chiar dacã existã unele categorii de persoane care nu suferã de reactii explozive consumând glutamat, expunerea pe termen lung la acest drog distruge neuronii. Multe alimente, ca soia si rosiile, contin nivele ridicate de glutamat natural. Forma artificialã (glutamatul monosodic) este o substantã chimicã purã care se foloseste în cantitãti uriase în foarte multe restaurante si magazine ''fast-food''. Unele dintre acestea afiseazã ''fãrã MSG adãugat'', dar ingredientele folosite pentru prepararea diverselor produse pot contine glutamat.

Surse ascunse Desi glutamatul monosodic (E 621) este afisat pe produs (asa cer regulamentele), multi producãtori de alimente sunt constienti de faptul cã la ora actualã oamenii privesc cu suspiciune un produs care contine glutamat monosodic (E 621) si cautã sã foloseascã alte cãi legale pentru a introduce aceastã substantã în produsele lor. Cel mai des întâlnit ingredient care contine glutamat monosodic ''la greu'' este carrageenan. Conform legilor în vigoare, nu este obligatorie afisarea pe produs a continutului de glutamat din carrageenan. Iatã mai jos o listã cu surse ascunse de glutamat. Elementele listei sunt în ordinea descrescãtoare a cantitãtii de glutamat continute.· Cele mai bogate surse de glutamat sunt: 1. drojdie autolizatã2. caseinat de calciu3. gelatinã4. proteine hidrolizate5. caseinat de sodiu6. extract de drojdie · Alte surse de glutamat: 7. proteine texturate8. carrageenan9. gumã vegetalã10. condimente11. arome12. arome naturale13. aromã de carne de pui14. aromã de carne de vitã15. aromã de carne de porc16. aromã de fum17. bulion18. concentrat de rosii19. supã de carne

14

20. malt din orz21. extract de malt22. aromã de malt23. proteine din lapte24. izolat proteic din lapte25. concentrat proteic din lapte26. proteine din soia27. izolat proteic din soia28. concentrat proteic din soia29. sos de soia30. extract de soia Desi lista este lungã, nu poate fi completã pentru cã producãtorii gãsesc întotdeauna noi denumiri în spatele cãrora se ascund. Este de asemenea important de mentionat cã glutamatul monosodic se poate gãsi în vaccinuri (chiar si cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrinã) si în suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit în toate suplimentele vitaminice sau minerale încapsulate sub formã gelatinoasã. Glutamatul duce la pierderi de memorie Dr. Russell Blaylock explicã în cartea sa ''Excitotoxinele, gustul care ucide'' de ce glutamatul si aspartamul sunt periculoase. Excito-toxinele sunt substante chimice care supra-stimuleazã celulele nervoase, ''arzându-le''. Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz este pierderea temporarã a memoriei. Substantele cele mai periculoase sunt aspartamul (Equal / Nutrasweet) care contine acidul aspartic si fenilalanina, glutamatul monosodic care are 30 de denumiri alternative si se foloseste în cantitãti uriase în majoritatea produselor alimentare prelucrate. ''Cu cât are un gust mai bun, cu atât contine mai mult glutamat'' spunea cineva. Câteva dintre simptomele comune întâlnite atât la aspartam cât si la glutamat:

· Cardiace: 1. Aritmie2. Fibrilatie arterialã3. Tahicardie (palpitatii)4. Încetinirea inimii5. Anginã pectoralã6. Cresterea tensiunii7. Scãderea tensiunii · Gastrointestinale: 1. Diaree2. Greatã / vomã3. Crampe stomacale4. Colon iritat5. Hemoroizi6. Sângerãri rectale · Musculare: 1. Întepãturi2. Dureri simultane3. Slãbire · Respiratorii: 1. Astm2. Respiratie insuficientã

15

3. Dureri în piept4. Iritarea nasului · Uro-genitale: 1. Dureri de prostatã2. Dureri vaginale3. Urinare frecventã4. Urinare nocturnã · Neurologice: 1. Depresie2. Modificãri de comportament3. Reactii de furie4. Migrene5. Ametealã6. Dezechilibru7. Dezorientare8. Confuzie mentalã9. Anxietate10. Atacuri de panicã11. Hiperactivitate12. Probleme de comportament13. Atentie deficitarã14. Letargie15. Somnolentã16. Insomnie17. Paralizie18. Sciaticã19. Vorbire inconsistentã20. Frisoane21. Pirderi de memorie · Vizuale: 1. Vedere încetosatã2. Focalizare greoaie3. Presiune în jurul ochilor · Piele: 1. Crãpãturi2. Mâncãrimi3. Leziuni bucale4. Paralizie parþialã5. Uscarea gurii6. Întepenirea fetei7. Întepenirea limbii8. Cearcãne sub ochi Atenþie: consumul de glutamat asociat cu aspartam amplificã de câteva ori problemele de mai sus, la fel ca atunci când se consumã bãuturi alcoolice amestecat. Dacã ati experimentat simptome ca fibromialgie, sindromul oboselii cronice, probleme de comportament, hiperactivitate, pierderea temporarã a memoriei, migrene atunci este cazul sã renuntati la glutamat si aspartam. Medicii adesea sunt indusi în eroare de toate aceste simptome si prescriu un tratament necorespunzãtor (dar puternic si scump) care face mai mult rãu decât bine pentru cã foarte multe produse farmaceutice contin glutamat si aspartam.

16

Strategie a guvernului britanic pentru descurajarea consumului de alimente nesănătoaseMarea Britanie lansează prima mare strategie alimentară de după cel de-al Doilea Război Mondial, care stabileşte un nou ‘cod alimentar sănătos’ în cadrul căruia toate restaurantele şi fast-food-urile vor fi nevoite să afişeze clar cantitatea de zahăr şi de grăsimi conţinute de produsele lor, notează cotidianul britanic The Telegraph.Recomandările noului cod prevăd limitarea folosirii de desene animate cunoscute pentru a promova alimentele nesănătoase (’junk food’) şi cer producătorilor să reducă mărimea pungilor de chips-uri şi a ciocolatelor. Potrivit The Telegraph, strategia guvernamentală britanică în privinţa alimentaţiei pentru următorii 20 de ani nu este menită doar să promoveze mâncarea sănătoasă, ci şi să lupte împotriva încălzirii climatice şi să se asigure că britanicii nu vor cădea victime ale vreunei crize alimentare.De asemenea, consumatorii sunt încurajaţi să mănânce mai puţină carne roşie şi produse lactate pentru a reduce cantitatea de metan produsă de vaci, şi să consume mai multe fructe şi legume sezoniere produse pe plan local pentru a evita ca mâncarea să fie transportată pe distanţe lungi.

17

ADITIVI

In urma cu cativa ani, credeam ca orice aliment este bun. Alegeam cele mai colorate mancaruri, cele mai dulci. Nimeni nu se gandea ca poate fi ceva in neregula. Ca nu tot ce se poate manca este si bun. In ultimii ani, insa, peste tot auzi cat de nocivi sunt anumiti aditivi alimentari. Cum sunt ei cancerigeni sau pot provoca modificarea organelor. Romanii stiu ca E-urile sunt si bune si rele, stiu de ele. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne spune ce sunt aditivii alimentari si care E-uri nu sunt bune pentru organism. Auzim des de E-uri. Ca unele sunt bune, ca altele nu. Dar ce te faci cand esti la un magazin si vrei sa iti cumperi ceva? Te uiti la toate etichetele si incerci sa iti aduci aminte care sunt suspecte sau cancerigene si care nu. Sau daca sunt trecute denumirile chimice incerci sa iti amintesti de orele de chimie din scoala si incepe sa iti para rau ca atunci te gandeai la cu totul altceva decat iti spunea dascalul. "Aditivii alimentari sunt cunoscuti sub denumirea codificata de E-uri. E-ul vine de la Europa. Ei au o numerotatie alfanumerica pentru a usura recunoasterea lor. Pentru ca populatia a inceput sa aiba o oarecare retinere fata de E-uri, de multe ori fabricantii folosesc denumirea chimica", spune prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, membru al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare. DEFINITIE. Dar ce sunt exact aditivii alimentari? Exista mai multe definitii ale E-urilor. "Aditivul alimentar este orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand ori nu o valoare nutritiva prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport si depozitare ori a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai directi sau indirecti o componenta a acestor produse alimentare", spune profesorul Mencinicopschi una dintre definitii. Alta ar fi "aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare".

18

CODECS ALIMENTARIUM. O alta definitie a aditivilor alimentari ar fi: "Substante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor adaugate in scopul de a modifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat cu un scop tehnologic incluzand modificari organoleptice in timpul producerii, procesarii, prepararii, impachetarii, ambalarii, transportului si depozitarii unui aliment, devenind un component, afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu". MAI PE ROMANESTE. Profesorul ne ofera si o definitie mai pe intelesul nostru: "Niste substante care nu sunt ingrediente si se folosesc in cantitati foarte mici si au valori nutritive foarte mici. Sunt conservanti, antioxidanti, coloranti, dau gust placut. Nu este posibila utilizarea aditivilor alimentari pentru a masca defecte ale alimentului. Aditivii se folosesc inainte ca produsul sa iasa pe piata. Care sunt insa consecintele consumarii alimentelor care contin E-uri? Pot aparea chiar sangerari interne si modificari ale organelor. De regula, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate in E-uri nocive. In loc sa promoveze o politica dura, dar sanatoasa chiar si fata de aditivii considerati a fi cel putin suspecti, legislatia romana este mai mult decat permisiva. Circa 70% din bolile romanilor sunt provocate de alimente, mai precis de ce contin acestea. "Populatia nu trebuie speriata, ci educata, sa cunoasca exact lista E-urilor cu probleme, lista celor suspecte si lista celor bune. Daca vrea cu bunastiinta sa se otraveasca, sa o faca macar in cunostinta de cauza", mai spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Din cate stiti dvs., toate E-urile sunt nesanatoase sau numai unele? 37% dintre respondenti au spus ca "Numai unele sunt nesanatoase" 34% ca toate E-urile din alimente sunt nesanatoase pentru organism 29% nu au stiut sau nu au raspuns 46% dintre cei care au studii superioare cred ca toate E-urile sunt nesanatoase

19

ROMANII AU AUZIT DESPRE E-URILE DIN ALIMENTE

La intrebarea din sondajul CURS- SA "Dumneavoastra ati auzit despre E-urile din alimente?", 76% dintre respondenti spun ca au auzit, 23% nu au auzit, iar 1% nu a raspuns sau nu a stiut ce sa raspunda. 91% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani au auzit de E-uri, la fel si 85% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 31 si 55 de ani. Cel mai putin informate sunt persoanele peste 56 de ani. 57% dintre acestea nu au auzit de E-uri. Cei mai informati sunt cei cu studii superioare. 95% dintre acestia au auzit de E-uri, in timp ce doar 58% dintre respondentii cu nivelul de studii sub liceu sunt informati. In functie de zona de resedinta, cei mai informati sunt cei care locuiesc in Bucuresti (90%). Cel mai putin informati sunt oltenii. Doar 66% dintre acestia au auzit de E-uri. La intrebarea "Din cate stiti dumneavoastra, toate E-urile sunt nesanatoase sau numai unele?", 37% dintre respondenti au spus ca "numai unele sunt nesanatoase", 34% ca toate sunt nesanatoase pentru organism, 29% nu au stiut sau nu au raspuns. 42% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani cred ca numai unele E-uri sunt nesanatoase, iar 41% cred ca toate sunt nesanatoase. 46% dintre cei care au studii superioare cred ca toate E-urile sunt nesanatoase, iar 45% cred ca numai unele sunt nesanatoase. Romanii nu prea verifica etichetele alimentelor atunci cand merg la cumparaturi. La intrebarea "Atunci cand cumparati alimente, obisnuiti sa verificati daca contin E-uri nesanatoase?", 59% au raspuns ca nu verifica, 28% spun ca verifica si 13% nu au raspuns sau nu au stiut ce sa raspunda. Cei mai atenti la etichetele mancarurilor sunt bucurestenii. 48% dintre cei care locuiesc in Capitala spun ca verifica daca alimentele pe care le cumpara contin E-uri. Dobrogenii sunt insa la polul opus. Doar 15% dintre locuitorii acestei zone verifica daca alimentele contin E-uri nesanatoase.

E-URILE SUSPECTE SI PERICULOASE

E150, E172, E173, E141 – coloranti, E477 – emulsificator (ultimele doua sunt nocive doar daca sunt consumate in exces). E102 sau tratrazina (colorant galben), foarte nociv, se gaseste in bauturi, mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic, E110 sau Sunset yellow (colorant galben) – cancerigen, se gaseste in dulciuri, prajituri, budinci, diverse sucuri, E120 (colorant) provoaca alergii, E124 sau Ponceau 4R (colorant rosu) – toxic produce tumori pe glanda tiroida, se gaseste in mezeluri

LISTA E-URILOR TOXICE

E220, E221, E222, E224 (sulfiti – conservanti) produc boli intestinale si alergii, se gasesc in carnea de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin. E338 (acidifianti) afecteaza tubul digestiv, se gasesc in produsele cu gust acru sau acid ridicat. E339, E340, E341 (saruri de topire) afecteaza tubul digestiv. E407 (gelifiant) afecteaza tubul digestiv, E450 (emulsificator) afecteaza tubul digestiv, E461, E463, E465, E466 (agenti de incarcare) afecteaza tubul digestiv. E230 (bifenil – conservant), interzis in Australia recent si in UE, dar permis la noi, poate produce boli de piele, se gaseste in citrice, E231 (ortofenilfenol – conservant), posibil si cancerigen, interzis in SUA si Australia, produce boli de piele, E232 (conservant) poate produce boli de piele. E200 (conservat), extrem de toxic si periculos deoarece suprima din organism

20

vitamina B12, E320 (butil-hidroxi-anisol BHA – conservant), posibil si cancerigen, se gaseste in cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat. E321 (acidul benzoic – antioxidant), posibil si cancerigen, creste de asemenea nivelul colesterolului, se gaseste in margarina. E311,E312 (antioxidant) ataca sistemul nervos. E330 (sarea de lamaie) devine cancerigen daca este consumat in exces.

LISTA E-URILOR CANCERIGENE

E131, E123, E142 (colorati), E211 (acidul benzoic si derivatii sai – conservant), interzis in SUA, dar permis la noi, se gaseste in unele bauturi racoritoare, E213, E214, E215, E217 (conservanti), in unele bauturi racoritoare. E230 (conservant), E621 (glutamatul de sodiu), potentiator de arome. E631, E632 si E633– inozinati. Guanilati – E627, E628, E629. Rinoglucidele (potentiatori de gust si aroma) E634 si E635. Majoritatea sunt interzise in SUA. (Informatii furnizate de prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare)

Domnia cantitatii; Distrugerea calitatii alimentelor.

 

"Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente." - Hypocrates

I. INTRODUCERE

            A. Alaturi de alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale Asociatia Aqvarius promoveaza alimentatia naturala si sanatoasa, avandu-se in vedere alarmanta denaturare si artificializare a alimentelor ce are un rol foarte important in aparitia cancerului si a altor boli si favorizeaza cresterea deceselor cauzate de cancer.

 

            Alimentatia zilnica reprezinta principalul mijloc prin care poate fi ingrijita sanatatea si este cel mai simplu mod de prevenire a bolilor si "a preveni este mai usor decat a trata".            Hypocrates afirma: "Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente!", cuvinte ce, din pacate, aveau mai mult ecou in antichitate decat au acum. De aceea trebuie sa acordam o atentie sporita produselor pe care le consumam.            Desigur, alimentatia nu este singurul factor de care depinde starea sanatatii noastre, dar ea are un rol deosebit de important, iar pentru a-l intelege trebuie sa trecem dincolo de limbajul si explicatiile strict medicale, chimice sau fizice, fara a le ignora. Trebuie sa nu uitam ca alimentele sunt un rod al vietii si doar viata daruieste viata.             Consumul alimentelor presupune un act de comunicare si inseamna cu mult mai mult decat "necesitate fiziologica". Emitatorul acestui proces de comunicare este alimentul iar receptorul organismul. Intre aliment si organism,

21

prin comunicarea ce se realizeaza, se stabilesc fara indoiala diferite relatii si calitatea acestora este data de calitatea alimentatiei. Intreaga calitate a vietii este conferita de diferitele moduri prin care omul comunica cu mediul inconjurator, cu semenii sai si cu el insusi.

            "A comunica" si-a alterat in limba romana sensul lui profund de a impartasi, pe care il avea printre altele etimonul sau, verbul latin communico,-are (a face comun; a imparti ceva cu cineva; a impartasi). Acest sens de a impartasi il pastreaza in limba romana verbul a cumineca ce are acelasi etimon.

            Indiferent de ceea ce mancam intre alimente si organism, prin relationare, se realizeaza un schimb informational. In cazul alimentelor toxice, saracite, comunicarea se reduce la un simplu schimb informational intre organism si aliment, strict "a face comun" ceea ce este toxic , pe cand in cazul alimentelor naturale si sanatoase comunicarea devine cuminecatura, o "binefacere" pentru fiinta umana, iar a comunica devine a te cuminica, a te impartasi (intr-o acceptiune profund spirituala). Drumul de la doar "a face comun" ceva la "a te impartasi" este drumul de la hrana denaturata (devenita toxica prin chimizare, rafinare, tratare termica) la hrana naturala (aflata in starea ei primordiala, cat mai aproape de perfectiune).

            Iar daca efectele alimentatiei naturale si sanatoase sunt miraculoase, cele ale mancarii denaturate sunt devastatoare si rezumate in urmatorul fragment:"Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea de sanatate a consumatorului, insa acest lucru nu se intampla. Toxiinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la cresterea morbiditatii si mortalitatii. Faptul ca alimentatia este proasta produce in randul populatiei un adevarat genocid, unul lent, care nu apare la suprafata acut. Efectele sunt devastatoare in schimb si se vad in timp."

             Aqvarius sustine cele mai sus afirmate de Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentara, in articolul "Efectele devastatoare ale unor E-uri periculoase", aparut in Curierul National din 7 februarie si publicat de Emilia Sercan.

            B. Subordonate ideilor de mai sus, Aqvarius va prezenta in acest material informatii despre metode specifice procesului de industrializare ce altereaza calitatea alimentelor. Si - cel mai important - vor fi "rezumate" si efectele nedorite si nebanuite ale unor alimente (in mare parte industrializate) asupra sanatatii umane. Accentul va cadea prioritar pe date si explicatii "stiintifice" medicale si chimice, fara a fi neglijate informatii si motivatii de factura "filosofica". Argumentelor filosofice (metafizice sau religioase cum s-ar exprima altii) li se vor acorda spatiu exlusiv cu alta ocazie.

            Redactarea acestui text este pe deplin motivata de alarmanta denaturare a calitatii alimentelor, ce reprezinta un risc deosebit de grav pentru sanatatea populatiei. Prin acest demers Aqvarius se situeaza intre publicul larg si institutii & persoane autorizate sa ateste in ce masura alimentele influenteaza sanatatea, facilitand accesul la informatiile si concluziile unor studii si cercetari intreprinse de organizatii nationale si internationale.            De asemenea cei ce insufletesc Aquarius doresc ca prin aceste randuri sa impartaseasca din experienta lor in ceea ce priveste alimentatia naturala si sanatoasa.            Mai mult decat a umple un gol informational, acest material este un avertisment. In conditiile in care mare parte din alimente sunt din ce in ce mai toxice, a trata cu superficialitate hrana de zi cu zi si a consuma orice se gaseste pe rafturile magazinelor (si ceea ce reclamele spun ca este de buna calitate) poate cauza in timp aparitia unor boli extrem de periculoase, care deseori conduc in mod tragic spre moarte. Afirmatiile de mai sus sunt departe de orice exagerare.

22

            Aquarius considera acest material si un protest fata de producatorii, care de dragul performantelor economice si al profitului, altereaza constient sau inconstient calitatea alimentelor, fata de cei care incurajeaza consumul alimentelor toxice din alte considerente - ignoranta, publicitate, strategii economice, lipsa de atitudine in cazul persoanelor autorizate sa vegheze calitatea alimentelor (si poate mai mult, a vietii).

            C. Lectura acestui material ar putea genera o reactie de contrariere sau de adversitate fata de informatiile prezentate, nascand fireasca intrebare "Dar de mancat ce se poate manca?" De aceea sunt necesare cateva precizari:

      1 informatiile sunt prezentate in mod analitic si neutru insistandu-se asupra cat mai multor efecte negative a multora dintre alimente, datorita gravitatii situatiei in acest moment;       2 a consuma in proportie de 100% alimente naturale este aproape imposibil, mai ales in mediu urban. De aceea este foarte nesesar (platind tribut normalitatii) sa consumam cat mai multe alimente naturale si sanatoase in asa fel incat ele sa reprezinte cea mai mare parte a hranei zilnice.

      3 important este sa constientizam ce mancam si sa incercam sa eliminam din dieta noastra cat mai multe alimente toxice;

      4 cu fiecare aliment natural ce isi face loc in meniu zilnic, starea sanatatii noastre are de castigat.             D. In finalul acestei introduceri este necesara mentionarea faptului ca toate informatiile reprezinta o succinta prezentare a unor probleme grave ce pot fi generate prin intermediul alimentatiei.

            Sugestii sau informatii despre modul ideal de a combina alimentele, despre o dieta personalizata in functie de varsta, sex, sau o anumita boala vor fi facute cu alta ocazie.             Cei ce au redactat brosura considera ca in primul rand este vitala cunoasterea efectelor negative asupra sanatatii ale unor alimente si a riscurilor pe care consumul lor il presupune, in conditiile in care multe din informatiile cuprinse in textul prezentat sunt foarte putin cunoscute de catre publicul larg, in conditiile in care alarmant de multe alimente toxice sunt cumparate zilnic si consumate fara a exista banuiala ca pot fi o sursa de boli inimaginabile si distrugatoare.

II. RAFINAREA

            Pentru a intelege mai bine paradoxul reprezentat de rafinare este bine sa stim care este definitia atribuita acestui termen de Dictionarul Explicativ al limbii romane: rafinare=proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatile din unele substante (alcool, uleiuri, zahar etc) in scopul imbunatatirii calitatii lor. Folosita la scara mondiala in procesul de industrializare a alimentatiei, rafinarea este adesea o metoda nociva al carei rezultat este saracirea si alterarea alimentelor.

            Prin rafinarea diversor vegetale este obtinuta o gama variata de produse alimentare. Cele mai folosite (la care se vor face principalele referiri) sunt zaharul, uleiul si faina alba Introducem in acest capitol si faina alba in spiritul definitiei pe care o ofera DEX-ul rafinarii (a curata un produs de impuritati -!!!!) si a imaginii clasice pe care o au taratele si painea neagra drept alimente pentru porci.

            Printr-o analiza la rece asupra efectelor unor alimente obtinute prin rafinare, cum ar fi zaharul rafinat, uleiul rafinat, faina alba, se va putea intelege ca definitia este extrem de deplasata, iar "impuritatile indepartate" reprezinta valoarea nutritiva a alimentelor si echilibrul lor natural, care odata distrus poate cauza efecte dureroase asupra organismului.

23

           Nici pe departe nu se poate vorbi despre "imbunatatirea calitatii lor", ci despre o alterare a "calitatii lor", singura "imbunatatire fiind la nivel cantitativ".

      1. Zaharul rafinat

            A. Alaturi de faina alba acest aliment alcatuieste ceea ce s-ar putea denumi fara exagerare otrava alba. Ca si in cazul fainii albe, prin rafinare, zaharul este complet saracit fiind eliminate vitaminele, mineralele si fibrele. Prin consum constant, zaharul rafinat obliga organismul sa furnizeze suplimentar vitamine (mai ales din complexul B), de asemenea crom, magneziu si zinc absolut necesare procesului de transformare a glucozei in energie.             Dincolo de faptul ca incarca organismul cu noi sarcini saracindu-l de anumite elemente vitale, el nu este in intregime asimilat de catre organism favorizand aparitia obezitatii si a diferitor (alte) boli. Mai mult, zaharul rafinat afecteaza si absorbtia unor minerale (cromul si zincul) prezente in unele alimente consumate.            De asemenea, fiind extrem de concentrat el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat in sange - prin intestinul subtire - provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina si deregleaza anumite functii ale organismului; efectul fizic este invers celui asteptat, in sensul ca omul nu castiga energie (dupa cum se crede eronat datorita valorii energetice ridicate a zaharului), ci pierde energie din pricina luptelor din interiorul organismului si devine obosit sau agitat.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda eliminarea completa a zaharului rafinat din alimentatie.            B. Stiindu-se efectele negative ale zaharului rafinat, industria alimentara a nascocit substituentii zaharului, pentru a oferi o alternativa celor "certati" cu zaharul. Paradoxul fenomenului il reprezinta faptul ca multi substituenti sunt mai toxici decat zaharul rafinat. Cel mai nociv dintre ele este aspartamul (E 950 si E 951), care "ajuta" la provocarea peste 70 de tipuri de boli mortale.

            O intrebare este iminenta: odata cu recunoastera efectelor negative ale zaharului inlocuirea lui cu ceva si mai toxic se datoreaza ignorantei producatorilor, sau unei lacomii nascute de "pragmatismul" si idealul de a creste profitul si cifra de afaceri specifice bussiness man-ului?Oricare ar fi raspunsul, el tradeaza o iresponsbilitate vicioasa.

            C. Mierea de albine este alternativa zaharului ce nu ridica nici o problema, nici un risc, ci reprezinta o binecuvantare pentru organism. Termenul "inlocuitor" al zaharului este impropiu pentru miere deoarece mierea a fost candva inlocuita de catre zahar, producerea mierii pierzand foarte mult teren odata cu importul masiv de zahar din Indiile de Vest (sec. al XVII-lea).             D. Dar si in cazul mierii pot aparea probleme grave:

- poate fi falsificata;

- asemanatoare cu mierea de albine sunt comercializate unele produse in compozitia carora intra variabil 20-30% miere de albine; de aceea consumatorului trebuie sa fie atent pentru a fi sigur ca a cumparat miere de albine pura si nu miere de albine amestecata cu glucoza sau alte substante ce au efecte negative asupra organismului;      - pentru a pastra limpezimea pretiosului aliment ce se pierde odata cu normala cristalizare a lui, mierea poate fi incalzita periodic; unii producatori apeleaza la aceasta metoda pentru ca se vinde mai usor, multa lume considerand ca mierea limpede este superioara celei cristalizate. Supusa unei temperaturi ridicate mierea mai pastreaza aproximativ 30% din propietatile sale, enzimele fiind distruse, in general, prin tratament termic. Cristalizarea mierii nu este decat un semn al faptului ca ea este naturala.

24

      2. Faina alba.

            A. Obtinerea fainii albe prin prelucrarea graului reprezinta un alt proces prin care unul dintre cele mai bogate alimente este transformat in otrava.

            Drumul spre faina alba, macinarea si cernerea indeparteaza din acest aliment extrem de bogat coaja si germenele in totalitate si o buna parte din miez (stratul aleuronic si mare parte din proteinele glutenice concentrate catre periferia miezului). Astfel sunt indepartate:       - vitamine constituite in primul rand de complexul vitaminic B (mai ales B1 si B2), extrem de util functionarii normale a sistemului nervos; lor li se adauga vitaminele E, K, D, A, PP;      - fibrele alimentare (celuloza, hemiceluloza);

      - micro si macroelemente (bioelemente sau minerale cum mai sunt denumite): fosfor (1,6%), calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, fier;       - proteine gluteinice concentrate in partea periferica a miezului;

      - pe langa cele prezentate mai sus (vitamine, proteine, minerale) in germene, o adevarata bogatie, se mai gasesc enzime si lipide.

            Saracita complet, in faina alba ramane in principal amidon si o mica parte din proteine. Orice observatie privind comparatia intre ce este indepartat din grau si ce ramane in faina alba este inutila. Si toate ar fi bune si frumoase daca, avand in compozitia sa doar amidon si o mica cantitate de proteine, faina alba nu ar avea nici un efect negativ asupra organismului.             In realitate faina alba este extrem de periculoasa, fiind pe buna dreptate considerata alaturi de zahar otrava alba.

            B. Amidonul ramas in urma obtinerii fainii albe este un aliment profund dezechilibrat nutritional. El este transformat de tubul digestiv in glucoza, care este greu de asimilat, daca nu exista si complexul vitaminic B ( eliminat odata cu taratele). Simplitatea si saracia produsului dezvolta excesiv microflora de putrefactie din intestine, generandu-se astfel metaboliti cancerigeni ce favorizeaza in principal aparitia cancerului de colon, dar si alte dezechilibre metabolice, ce pot duce la aparitia obezitatii, a bolilor cardio-vasculare, etc.             C. Pe langa vitaminele, proteinele, mineralele, enzimele, lipidele din compozitia bobului de grau, un efect benefic asupra sanatatii il au fibrele alimentare. Ele fac parte din categoria glucidelor, dar au o particularitate: nu sunt digerate de catre organismul omului.             Fibrele alimentare sunt substante nutritive care au fost mult timp neglijate, deoarece ele par a fi un balast care se elimina odata cu celelalte reziduri ale procesului de digestie si fermentatie din intestin. Tocmai din acest motiv, considerandu-se ca omul poate sa se lipseasca de ele in procesul de alimentatie, neglijarea lor poate crea mari probleme.             Constipatia, diverticuloza, hernia hiatala, hemoroizii, varicele, cancerul de colon si rect, boala coronariana, diabetul zaharat, sunt cateva din bolile ce sunt astazi asociate cu o alimentatie saraca in fibre alimentare. Lipsa fibrelor alimentare face ca bolul fecal sa stagneze mult mai mult timp in intestin, ceea ce prelungeste durata de contact a diferitelor substante toxice si cancerigene cu mucoasa intestinului ducand astfel la o crestere a riscului pentru aparitia cancerului la acest nivel.

            De asemenea, o alimentatie bogata in fibre alimentare ofera o protectie importanta fata de cresterea nepermisa a colesterolului sanguin si modereaza viteza de absorbtie a glucozei din intestinul subtire in sange si astfel previne o crestere brusca a glicemiei, scazand considerabil riscurile aparitiei diabetului zaharat. O alimentatie cu un

25

continut ridicat de fibre alimentare este recomandata celor ce sufera de diabet zaharat si, desigur, de alte multe boli.             D. Desigur, fibrele alimentare nu se gasesc doar in grau, ci in toate cerealele nerafinate, in fructe si legume crude, dar el este o sursa importanta atat timp cat este consumat integral. Si, spre binele nostru, prezenta graului la masa cea de toate zilele ar trebui sa fie asa cum el este constituit integral si nu sub forma complet saracita a fainii albe.            O comoara veritabila si cu mult mai mult decat o sursa de fibre alimentare si alte elemente bogate si necesare organismului, este graul incoltit, ce reprezinta modul cel mai simplu si mai sanatos de a consuma graul.

            Nu la fel de pretioasa ca "graul incoltit", dar net superioara fainii albe este faina neagra, sau faina integrala din care se pot obtine diferite tipuri de paine ce se diferentiaza in functie de compozitia lor, la unele predominand taratele, altele fiind din faina integrala, altele avand in compozitie faina de secara, sau diferite tipuri de seminte, altele avand germeni de grau, nuci, masline, ceapa, cartofi. Este inutila stabilirea unei ierarhii intre aceste tipuri de paine, mult mai important fiind enumerarea unor avantaje si dezavanteje ce le pot avea in alimentatie.            Fata de painea alba, painea neagra contine toate elementele pe care le contine bobul de grau, fiind mai bogata nutritiv, nemairidicand gravele problemele pe care le ridica in digestie amidonul, favorizand prin continutul de fibre alimentare eliminarea mai rapida a toxinelor existente in fecale.

            Fata de graul incoltit, painea neagra, obtinuta prin tratamentul termic, este susceptibila de a contine intr-un grad mai ridicat sau mai scazut acrilamida (substanta cancerigena si posibil neurotoxica), este lipsita integral de enzime (ce in general sunt eliminate de tratamentul termic), este mai greu digerabila datorita structurilor macromoleculare solide pe care le creeaza drojdia in momentul dospirii.              Din grau incoltit sau faina integrala se poate obtine, evitand prelucrarea termica si fara a folosi drojdie, o paine deosebit de bogata nutritiv si poate cea mai sanatoasa paine, in compozitia careia se poate adauga, dupa preferinta, miere, nuci, masline sau o gama variata de seminte.

De asemenea, fulgii de grau obtinuti fara tratament termic sunt un aliment deosebit de valoros.

      3. Uleiul rafinat.

            Acest aliment este un alt produs alimentar rezultant al rafinarii si din pacate alterat si saracit prin procesul ce "indeparteaza impuritatile din unele substante".            Procesul de obtinere a uleiului rafinat face ca acesta sa piarda substante nutritive foarte importante ( lecitina, vitamina E, etc.) . Ar fi de amintit doar ca lecitina din uleiul nerafinat tonifica sistemul nervos, iar vitamina E este un antioxidant natural eficace.             Mai grav este ca rafinarea introduce multe substante chimice, necesare "spalarii" uleiului de culoare si miros si, de asemenea, conservanti chimici.            Din ce in ce mai multi doctori si cercetatori considera ca uleiul rafinat reprezinta un pericol pentru sanatatea organismului si indica in schimb ca fiind benefic consumul uleiului nerafinat.            Conducerea Directiei Generale a Medicinei Preventive din Ministerul Sanatatii (DGMPMS) a declarat ca uleiul filtrat (nerafinat) are o valoare nutritiva mare si retine integral lecitinile si vitamina E.

            Consumul uleiurilor nerafinate asigura profilaxia imbatranirii precoce, arterosclerozei, hipertensiunii arteriale, cardiopatiei ischemice, accidentului vascular cerebral si arteritelor periferice. Evidentiind rolul benefic pe care il poate avea in alimentatia de zi cu zi uleiul filtrat (presat la rece), seful DGMPMS, doctorul Petre Ciobanu considera ca prin consumul uleiului nerafinat vor scadea afectiunile cardiovasculare, principala cauza a mortalitatii in Romania.

26

III. CARNEA

            Carnea este cel mai periculos aliment indiferent cum ar fi tratata, iar atitudinile celor ce incurajeaza consumul ei sunt atitudini inconstiente, nascute din obisnuinta de a considera carnea drept benefica si necesara organismului si din presupusul ei gust delicios (in realitate fiind un gust al mortii, "camuflat" de multitudinea de condimente folosite pentru a fi preparata).            Despre carne si efectele ei dezastruase asupra organismului se pot scrie sute de pagini atat din perspectiva stiintifica, cat si din perspectiva spirituala, filozofica sau religioasa. Ar fi multe de spus, dar pentru a prezenta carnea si efectele ei asa cum sunt in realitate, e suficient sa amintim doar urmatoarele:

       - consumul carnii este posibil printr-un act criminal (ceea ce ar trebui sa dea de gandit)      - viata animalelor nu este justificata de nevoia omului de a consuma "delicioasa" carne; ele traiesc pentru ele insele ;

      - este alimentul cu cele mai multe toxine in compozitia lui;      - digestia carnii se realizeaza foarte greu cu costuri enorme pentru echilibrul organismului, iar in partea teminala a intestinului uman, unde carnea isi depaseste termenul de digestie, ea intra in putrefactie. In intestin exact in zona sensibila, tranzitul carnii este insotit de o flora de putrefactie;

      - bacteriile intestinale provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie ce permite infiltratia substantelor toxice in vasele sangvine, iar pentru a le elimina, organismul este nevoit sa cedeze o mare cantitate de energie, aspect ce poate influenta negativ atat fizicul cat si psihicul consumatorului;      - substantele care nu sunt asimilate in timpul digestiei se pot fixa creand premizele aparitiei unor tumori, mai ales de origine cancerigena; multi specialisti afirma ca prin consumul de carne nu se face altceva decat sa se alimenteze celulele canceroase;      - carnea este principalul generator de acid uric (compus produs de metabolismul nucleoproteidelor, prezent in cantitati foarte reduse in sange); cu alte cuvinte acidul uric este un produs rezidual (excretoriu), extras de rinichi din circuitul sanguin, trimis catre vezica urinara si eliminat impreuna cu ureea sub forma de urina. Ar mai trebui spus ca o bucata potrivita de carne contine in medie 0,9072 grame de acid uric, iar organismul uman nu poate elimina intr-o zi mai mult decat 0,5148. Dar ceea ce este paradoxal este ca gustul carnii este dat de acidul uric.

      - carnea franeaza sinteza vitaminelor B12 ceea ce genereaza in primul rand aparitia anemiei.      - contine foarte multe bacterii de putrefactie (germeni din colon). In lucrarea "Veriga lipsa din curriculum medical care este chimia alimentara in relatia ei cu chimia organismului", Dr. Jay Milton Hoffman explica cauzele acestui fenomen: "Atunci cand animalul este viu procesul osmotic din colon impiedica bacteriile de putrefactie sa intre in organismul animalului. Cand animalul moare, procesul osmotic dispare si bacteriile de putrefactie migreaza prin peretii colonului in carne. Acestea inmoaie carnea." Alti specialisti, A.W. Nelson, bacteriolog la Sanatoriu si Spitalul din Batlle Creek, si citat de multi alti doctori, afirma ca: "Bacteriile din carne sunt identice cu cele din balegar si sunt mai numeroase in anumite feluri de carne decat in balegarul proaspat. Toate tipurile de carne se infecteaza cu bacterii din balegar in timpul taierii si numarul lor creste cu cat carnea este pastrata mai multa vreme."             - animalele imprima in carne dintr-un punct de vedere energetic (informational) tot ceea ce simt in momentul mortii; aceasta informatie a spaimei, a terorii este transferata in organismul celui ce mai devreme sau mai tarziu va consuma respectiva carne; "mecanismul" se intelege foarte usor, realizand ca intre alimente si organism exista un proces de comunicare.

27

IV TRATAREA TERMICA (distrugerea echibrului natural dintre calitate si cantitate; domnia cantitatii)

            Tratarea termica (fierbere, prajire, pasteurizare, congelare) este una din principalele obisnuinte umane prin care este alterata calitatea hranei.             Ea aduce cu sine, prin intermediul focului sau inghetului, distrugerea echilibrului natural dintre calitatea si cantitatea alimentelor, calitatea fiind cea sacrificata. Problema extrem de controversata, abordata mai degraba din punct de vedere filosofic sau religios, tratarea termica incepe sa fie considerata ca avand efecte negative asupra sanatatii si prin concluziile unor cercetari stiintifice.             Din pacate, prin prelucrarea termica a alimentelor, acceptata majoritar drept o atitudine normala si de bun simt (prin faptul ca efectele ei au fost foarte putin analizate din punct de vedere stiintific), alimentele isi pierd statutul organic. Trecute prin "foc si inghet" alimentele fac pasul de la regnul vegetal, organic la cel mineral, anorganic si astfel toate calitatile alimentelor in stare vegetal-organica sunt reduse la minim. (Usor de imaginat : daca, odata trecute prin foc, alimentele sunt lasate putin mai mult decat o stie bucatarul pentru a fi "gata gatite" si bune de mancat, ele sunt complet distruse; lasate mult mai mult ele devin cenusa.)

            Anormalitatea, nefirescul, denaturarea consta in faptul ca, tratandu-le termic, omul consuma alimente lipsite in mare parte de viata, omul mananca alimente "moarte".Problema tratarii termice este extrem de controversata, deorece foarte putine studii consistente au fost consacrate acestui mod de a obtine hrana cea de toate zilele. Marturii ale consumarii alimentelor "netrecute prin foc" exista din timpurile mitice, cand acest mod de a intelege alimentatia era considerat ideal. Ea aducea cu sine multe beneficii prin efectele ei miraculoase si era o expresie a intelegerii organice a vietii si a comunicarii directe cu aceasta. De cele mai multe ori consumul de alimente netratate termic era o conditie impusa celui ce urma un drum spiritual. Referiri, explicatii si efecte in ceea ce priveste alimentatia fara foc se regasesc in traditia religioasa a multor popoare.

            In timpurile moderne consideratiile pozitive despre acest mod de hranire s-au nascut mai degraba prin observatii directe asupra celor ce consuma alimente crude si a efectelor miraculoase pe care "alimentatia fara foc" o are asupra unor maladii periculoase. Cancerul in diferite faze este una dintre bolile care astfel si-a gasit deseori leac.

            Imbucurator este ca in acest inceput de secol au fost efectuate la un nivel stiintific deosebit de riguros unele studii consistente care demonstreaza ca tratarea termica are efecte negative asupra alimentelor, iar consumul alimentelor tratate termic reprezinta un risc pentru sanatate.

            Ceea ce se stie de mult timp si este confirmat de oamenii de stiinta este faptul ca trecute prin foc alimentele pierd integral enzimele care au un rol foarte important pentru organism.

            Dincolo de problema enzimelor care din cauza faptului ca nu pot fi sintetizate chimic, nu au avut parte de reclama de care s-au bucurat vitaminele (mai putin importante pentru organism decat enzimele), in limbaj stiintific amintim doar un studiu care a nascut multe controverse la nivel international. Cercetatori ai Universitatii din Stockolm au demonstrat anul trecut ca, in urma tratarii termice, in multe produse ce au la baza cereale, cartofi si alte (alimente) vegetale ce au in compozitia lor zaharuri (amidon,etc) si proteine apare o substanta cancerigena si posibil neurotoxica numita acrilamida.            Aceasta substanta a carei toxicitate este recunoscuta de comunitatea stiintifica internationala nu se afla in compozitia initiala a nici unui aliment, aparitia ei datorandu-se exclusiv tratarii termice. "Institutul International de Cercetari pentru Cancer" considera ca acrilamida este un factor posibil de inducere a cancerului la om.

28

            Dupa cum afirma si cercetatorii suedezi aceste studii sunt la inceput, continuarea si extinderea lor asupra altor produse fiind absolut necesara.            Mai mult decat un semnal de alarma, astfel de studii demonstreaza ca tratarea termica a alimentelor are consecinte nebanuite asupra alimentatiei.             Dar cu siguranta vor mai fi necesari multi ani de munca de cercetare in comunitatea stiintifica pentru a demonstra un lucru foarte simplu: tratat termic, orice aliment isi pierde perfectiunea.

            Din alt punct de vedere fara a umbri cele afirmate mai sus se poate spune ca din toate procesele la care sunt supuse alimentele pentru a deveni hrana, tratarea termica este cea mai putin daunatoare. Efectele alimentelor obtinute prin administrarea exceviva de pesticide si ingrasaminte chimice, al celor pline de aditivi alimentari, sau al produselor obtinute prin rafinare (zahar, ulei, faina alba) sunt cu mult mai grave decat efectele unei alimentatii tratate termic, dar straine de tot ceea ce inseamna artificial, sintetic.            Iar daca ideal este sa consumam o hrana 100% naturala (fara a utiliza focul), ceea ce este aproape imposibil, mai ales in mediul citadin, recomandabil este ca alimentele naturale sa fie dominante in dieta noastra. Si dupa cum o spune cuvantul, dominanta impune si hotaraste efectele. O alimentatie foarte bogata in legume si fructe crude este intotdeauna benefica organismului.

V. CHIMIZAREA (sau cum alimentatia devine otrava)

            Dupa cum natura are mari probleme in asimilarea substantelor nebiodegradabile, , la fel si organismul uman are mult de suferit in cazul administrarii de substante sintetice, chimice - generatoare de multe boli mai mult sau mai putin grave.            Inainte de a rezuma efectele negative ale chimicalelor prezente in alimentatie asupra sanatatii omului, este necesara o distinctie in ceea ce priveste chimicalele utilizate in universul alimentar:            A. Prima categorie, folosita in procesul de crestere a legumelor, fructelor, cerealelor, etc.este reprezentata de pesticide si ingrasaminte.

            Desigur, cele mai sanatoase alimente sunt cele care sunt obtinute utilizand ingrasaminte naturale.

            In cazul pesticidelor, ingrasamintelor se poate afirma ca, desi altereaza calitatea alimentelor, administrate rational efectele toxice sunt reduse la minim.             Ele devin deosebit de periculoase in cazul unei administrari nerationale ce permite acumularea lor in sol (plante > animale, om), ajungand in componenta produselor specifice consumate de om. Efectele pesticidelor si a ingrasamintelor asupra omului sunt deosebit de grave. Mutatiile genetice, pierderea memoriei si inteligentei, dezvoltarea starilor depresive sunt doar cateva dintre ele.

              B. A doua categorie este reprezentata de aditivii folositi in procesul de industrializare a alimentelor: coloranti, conservanti, antioxidanti, emulsifianti, gelifianti, edulcoranti, antispumanti etc, in total peste 20 de categorii ce sunt recunoscute sub numele generic de E-uri.            Nasterea celebrului indicativ E (1970 in Uniunea Europeana) este destul de usor de inteles. Pentru usurarea etichetarii nu este trecuta denumirea completa a aditivului, preferandu-se o forma standardizata, acceptata international si reprezentata de litera E si urmata de o cifra. Uzul este justificat in cazul produselor ce contin multi aditivi sau cand aditivii au denumiri foarte lungi.

EFECTE.

            Dincolo de definitii, impartiri si legi ce vizeaza aditivii alimentari (si ce vor fi anexate la final), mult mai important este sa analizam care este efectul lor asupra sanatatii.            Consumul zilnic, dupa afirmatiile specialistilor, duce la o deteriorare a starii de

29

sanatate care poate sa apara imediat sau in timp. Astfel dupa cum subliniaza profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul "Institutului de Chimie Alimentara", "... lucrul acesta se poate vedea la impactul cu sanatatea. Din cauza unei alimentatii necorespunzatoare care pe deasupra este si toxica creste incidenta bolilor cardiovasculare, tumorale, carempiale sau nutritionale. Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea de sanatate a consumatorului, insa acest lucru nu se intampla. Toxiinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la cresterea morbiditatii si mortalitatii. Faptul ca alimentatia este proasta produce in randul populatiei un adevarat genocid, unul lent, care nu apare la suprafata acut. Efectele sunt devastatoare in schimb si se vad in timp."            Desigur, sintagma "consumul zilnic" este un mod impropiu de a califica efectele "E-urilor". Daca sunt mult mai evidente efectele negative ale "E-urilor" in cazul unui consum zilnic sau exagerat, asta nu inseamna ca in cazul unui consum redus efectele nu sunt negative. Efectele sunt aceleasi intotdeauna cand administram aditivi organismului, ele fiind mult mai vizibile si mai distructive in cazul unui consum indelungat. Desigur, consumul ocazional a unor produse carora li s-au administrat aditivi nocivi nu poate afecta organismul.            Diferite studii au aratat ca in tarile dezvoltate aditivii sunt a treia cauza a mortalitatii, dupa cea datorata consumului de droguri si medicamente, si dupa accidentele de circulatie. Din aceasta trista experienta ar fi bine sa tragem cat mai multe invataminte, atat timp cat acest fenomen nu se intampla la aceeasi scara si in Romania. Consumul aditivilor toxici, se crede, duce la distrugerea sistemului imunitar si "favorizeaza aparitia" unor variate forme de tumori benigne si maligne.

            Trebuie adaugat ca nu toti aditivii au efecte negative asupra sanatatii, dupa cum trebuie mentionat si urmatorul fenomen: din lista aditivilor considerati "in regula", de-a lungul anilor, multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive ce nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au fost scosi de pe lista.

            Ceea ce ridica inca un semn de intrebare asupra unei suficient de bune cunoasteri a efectelor "E-urilor", este caracterul relativ de la tara la tara pe care il au listele ce cuprind "E-urile" interzise.

            Ca exemplu mai jos sunt enumerate cateva din "E-urile" folosite in Romania in temeiul unei legi si, bineinteles, a unor studii si care sunt interzise in alte tari si considerate extrem de toxice; ( aceste "E-uri" au fost folosite candva si in tarile care astazi le interzic):       E122 (azorubina) - colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea; poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina; interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia; permis in Romania;

      

E155 (brun HT) - utilizat in ciocolata si prajituri; poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice; poate produce sensibilitate dermica; interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia; permis in Romania;

      E211 (benzoatul de sodiu)- folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen; permis in Romania;       E312 (galat de dodecil) - se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru

30

sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate; permis in Romania;       E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) - indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice;este permis in Romania;

      E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina; desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer; este permis in Romania;

      E952 (ciclamat) - indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; interzis in SUA (din 1970) si Anglia; permis in Romania. In afara de cele prezentate mai sus, (pentru a usura lectura intregului material) va fi anexat un tabel incare vor fi prezentate efectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara, sintetizate de biologul Alexandru Dodu, membru al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

            Din afara tarii, un studiu recent al "Clinicii de Oncologie din Dusseldorf "- Germania- aduce la zi efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman si ierarhizeaza o serie de compusi toxici sau cancerigeni ce pun intr-un real pericol organismul. Lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept "criminale" arata astfel:       -Adaosuri suspecte:E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477;      -Adaosuri periculoase:E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida), E 621;      -Adaosuri toxice: a) produc boli intestinale:E 220, E 221, E 222, E 223, E 224; b) afecteaza tubul digestiv:E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466; c) produc boli de piele:E 230, E 231, E 232, E 233; d) suprima din organism vitamina B12:E 200; e) cresc colesterolul:E 320, E 321 (antioxidanti din margarina); f) ataca sistemul nervos:E 311, E 312; g) produc boli ale aparatului bucal:E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos adaos cancerigen);      -Adaosuri cancerigene:E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu), E 239.            Aditivii cancerigeni au fost deja interzisi in SUA, Comunitatea Europeana si o parte din fostele state ale URSS.

            Ceea ce ar trebui sa stim in afara acestor devastatoare efecte ale "E-urilor" prezentate este ca nu toti aditivii sunt toxici. Printre cele peste o mie de "adaosuri" alimentare exista cu siguranta aditivi naturali (sau de preovenienta naturala) ce nu pun in pericol organismul. Rezonanta numelor unor aditivi poate crea o veritabila confuzie si trece drept aditivi naturali-benefici unii aditivi foarte nocivi. Un exemplu elocvent este E 330-acidul citric- ce "suna" natural, in realitate fiind extrem de toxic. Situatia este creata de faptul ca, desi pastreaza un nume natural, acesti aditivi sunt sintetizati chimic,.            In continuare va fi prezentata o serie de aditivi, ce nu par a fi toxici: E100 - turmeric, cunoscut in Romania si ca "sofran indian"; E140 - clorofila si clorofilina, pigmentul verde din frunze; E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi; E160(d) - licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu; E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala; E162 - pigmentul rosu din sfecla; E170 - carbonat de calciu; E181 - acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca; E260 - acid acetic, otetul; E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant; E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant; E410 - "locust bean"- bobul lacustei in traducere, extract

31

vegetal exotic; E504 - carbonat de magneziu; E509 - clorura de calciu; E511 - clorura de magneziu; E516 - sulfat de calciu; E516 - sulfat de magneziu;

E542 - fosfati extrasi din oase; E552 - silicat de calciu; E636 - maltol, gasit - in maltul prajit.

VI NEGRU - ALB (intre anormalitate si normalitate)

            A Alcatuirea unei liste negre cu alimente toxice este inevitabila, mai ales fiindca produsele alimentare ce urmeaza a fi prezentate sunt extrem de consumate. Ele sunt multe, iar in aceasta lista isi vor gasi loc doar cateva dintre cele mai periculoase, ea fiind alcatuita mai degraba pentru puterea ei de exemplu, decat pentru a incerca epuizarea subiectului.        1. Printre fruntase se afla margarina, produs aparut in Al Doilea Razboi Mondial, in urma rationalizarii untului.

Margarina a fost descoperita accidental de niste oameni de stiinta americani, care au observat in urma unui experiment ca, daca, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. Inventia, descoperirea a fost botezata "margarina", dupa numele sotiei (Margot) a unuia dintre savanti.             De-a lungul timpului, margarina a fost imbogatita cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind astfel unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodata. Mirosul de lapte, al margarinei, e obtinut pe cale chimica.            Margarina se poate transforma intr-un dusman al organismului fiindca grasimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. Ele acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l prin depozitarea in tesuturi.Astfel ele iau locul substantelor naturale ce au rolul de a curata peretii vaselor de sange, generand sclerozarea lor ce are rezultate dezastruoase pentru inima, creier si sistemul circulator. De asemenea favorizeaza aparitia hepatitei fiindca obosesc excesiv ficatul.

      2. Alimentele produse integral din faina alba sau care au preponderent in compozitia lor acest produs toxic.

      3. Alimentele in compozitia carora exista zahar rafinat. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda eliminarea zaharului rafinat din alimentatie. (Pentru zahar rafinat si faina alba mecanismul efectelor asupra organismului au fost explicate in capitolul "Rafinarea".)

      4. Un aliment aparent nevinovat, dar bogat in aditivi considerati toxici este guma de mestecat. In ea se gasesc uneori sapte - opt feluri de substante chimice: E 171, E 320, E330, E 420, E421, E422, E 950, E 951, E 967. Multe dintre ele sunt trecute pe lista aditivilor nocivi sau considerati suspecti. Consumul regulat de guma de mestecat favorizeaza printre altele aparitia cancerului (E 950 si E 951), diferitelor boli ale aparatului bucal (E 330) si cresterea nivelului de colesterol (E320).

      5. Bauturile racoritoare alcatuiesc o categorie speciala. Considerate de producatori a fi naturale, sau prezentate intr-o lumina benefica, multe dintre ele sunt pline de aditivi cancerigeni care sunt trecuti cu vederea din diferite motive.             Cel mai folosit este E 330, acidul citric, prin rezonanta numelui parand natural si inofensiv. In realitate el este unul dintre cei mai toxici aditivi, un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania punand acidul citric (sau sarea de lamaie) in fruntea celor mai periculoase adaosuri cancerigene.

32

            Inlocuitorii sintetici ai zaharului sunt des folositi pentru obtinerea bauturilor racoritoare. Ei sunt foarte nocivi, iar cel mai periculos dintre ei este aspartamul (E 950 si E 951) care poate participa la provocarea a peste 70 de tipuri de boli mortale. Sunt declarati periculosi si colorantii E 102 si E110 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida).Un alt ingredient des folosit si considerat a fi unul dintre cei mai periculosi aditivi cancerigeni este E 123.

      6. Nici bauturile alcoolice nu au scapat de prezenta aditivilor toxici. Multe lichioruri au in compozitia lor coloranti E 102, E 110, facand si mai "benefic" efectul lor asupra sanatatii.Lucrurile nu se opresc aici, in ultimii ani pentru producerea berii locul hameiului natural fiind luat de hameiul sintetic. Ca si cum nu ar fi fost suficient, in procesul de pasteurizare al berii se folosesc substante chimice care provoaca migrene. Iar pentru a fi limpezita, berea este saturata de metabisulfit, substanta care ataca aparatul digestiv, aceasta substanta "limpezitoare" fiind administrata si multor feluri de vin.

      7. Supele concentrate au in compozitia lor un numar ingrijorator de aditivi nocivi. Ele se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor, preparate normal in cantitati industriale, obtinandu-se un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), si ambalat in vid sau sub forma de cubulete. (Gustul poate insela, caci unele chimicale dau arome mai intense decat cele naturale.) Supele contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, unul dintre cele mai cancerigene substante. "US Food & Drug Administration" a avertizat opinia publica din USA ca glutamatul de sodiu este daunator sanatatii si este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer, iar organizatii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu.

Glutamatul de sodiu este o neurotoxina si provoaca migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. El este vandut producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust, si este combinat intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Glutamatul este folosit la conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor.

Teste efectuate in laborator au aratat ca glutamatul administrat unor animale prin injectii a distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.

      8. Mare parte din mezeluri este, de asemenea, conservate cu glutamat de sodiu, dar asta nu ar fi o mare problema, deoarece aproximativ 40% din compozitia lor o reprezinta produsi obtinuti artificial. Etichetele multor sortimente de mezeluri sunt pline de aditivi alimentari nocivi.

Mare parte din mezeluri sunt imbogatite cu grasimi ce sunt obtinute prin aceleasi metode ca margarina, avand aceleasi efecte. De asemenea ele contin si alte substante suspecte: nitrati si nitriti.

      9. Gemurile si dulceturile ce sunt deseori prezentate ca fiind produse naturale, au aproape fara exceptie in compozitia lor acid citric, E 330, in afara de arome sintetice, zahar rafinat sau indulcitori artificiali.

      10. Chipsurile, cartofii prajiti prezinta in compozitia lor un nivel ridicat de acrilamida, o substanta cancerigena si posibil neurotoxica. Studii efectuate in 2002 de cercetatori de la Universitatea din Stockolm au demonstrat prezenta acestei substante in foarte multe produse obtinute prin tratament termic din grau, orez, porumb, cartofi,etc. Nivelul de acrilamida difera de la produs la produs, nivelul cel mai inalt regasindu-se in chipsuri si cartofi prajiti.             Aceasta substanta a carei toxicitate este recunoscuta de comunitatea stiintifica internationala nu se afla initial in compozitia initiala a nici unui aliment , aparitia ei datorandu-se tratarii termice.

33

            In 1997, francezii au omorat toate bovinele din zona Hallandsaasen, dupa ce acrilamida a poluat panza freatica din regiune.

            Studiul efectuat de oamenii de stiinta de la Universitatea din Stockolm este deosebit de important si reprezinta unul dintre primele studii consistente efectuate la un nivel stiintific deosebit de riguros care demonstreaza ca tratarea termica are efecte negative asupra alimentelor, iar consumul alimentelor tratate termic reprezentand un risc pentru sanatate.             Lista poate fi considerabil marita, mult mai multe produse alimentare, in urma procesului de industrializare, fiind "imbogatite" cu substante toxice, sau saracite de unele substante benefice organismului, prezente in compozitia initiala.             Pentru a evita consumul de alimente ce pot avea efecte nedorite asupra sanatatii este recomandabil:      - buna cunoastere a efectelor aditivilor asupra sanatatii, pentru a putea identifica produsele ce au in compozitia lor aditivi toxici (cunoasterea doar a aditivilor interzisi in Romania nu este suficienta, atat timp cat in tara noastra sunt autorizate "E-uri" care s-au dovedit a fi cancerigene si in alte tari sunt interzise;       - consultarea cu mare atentie inainte de cumparare a etichetelor produselor;       - refuzarea produselor neetichetate.

            B. Dincolo de sugestiile oferite mai sus, cel mai simplu mod de a evita problemele generate de o alimentatie toxica il reprezinta consumul cat mai multor alimente naturale.            Alcatuirea unei liste albe nu reprezinta o dificultate, fiindca, din fericire, natura este deosebit de darnica. Inainte de a "incerca" enumerarea catorva dintre "darurile naturii" se cuvine a mentiona ca orice dieta trebuie personalizata. Acest lucru se poate realiza in timp printr-o observare atenta a cerintelor, nevoilor si reactiilor organismului (el poate fi cel mai bun "doctor" in conditiile in care ii acordam atentia cuvenita) sau prin consultarea unor surse de informatii adecvate ori a unei persoane autorizate sa ofere anumite sugestii si indicatii.            Ca o joaca, alimentele "benefice" ar putea fi impartite , fara nici o pretentie, astfel:       1. fructele - cat mai proaspete; sunt la indemana tuturor;

      2. legumele - pot alcatui o serie infinita de salate si alte multe feluri de mancare; maioneza din galbenuse de oua crude si facuta cu ulei presat la rece poate fi combinata cu multe legume pentru a obtine gustari apetisante;

      3. migdalele, nucile, alunele (atat cele autohtone, cat si cele de pamant), samburii de dovleac sau floarea soarelui, fisticul si alte multe seminte - sunt cu mult mai bogate si mai importante pentru organism decat carnea;

      4. ciupercile - alese cu grija, sunt un capitol aparte si extrem de delicios;

      5. laptele, branza, smantana, untul - ferite de "puterea" (de distrugere a) conservantilor si a altor aditivi alimentari (mai ales a glutamatului de sodiu), ce nu prea sunt indicati pe etichete, mai ales in cazul branzei care se cumpara foarte rar ambalata;

      6. usturoiul (cel mai bun antiseptic), ardeiul iute, ceapa, hreanul - alimentele longevitatii, adevarate comori ce "distrug" foarte multi microbi;

      7. mierea de albine - o adevarata minune ce trebuie consumata la modul moderat; se poate combina excelent cu seminte (nuci, alune etc) si cu nenumarate fructe pentru a obtine deserturi diverse si delicate;

       8. graul - incoltit este unul din cele mai binefacatoare alimente; isi pastreaza propietatile si sub forma de fulgi netratati termic;

34

      9. sucurile de fructe si legume -100% naturale, facute "in casa" si "private" de prezenta zaharului rafinat sau a indulcitorilor sintetici sunt adevarata "apa vie";

      10. ceaiurile - cu indemanare pregatite, alaturi de sucurile naturale, pot inlocui fara probleme apa, fiind cu mult mai bogate si mai bune pentru organism;             Pentru impatimiti, ca o completare, amintim : soia, cereale nedecorticate sau sub forma de fulgi, fasole, mazare etc.

            Si pentru a intregi aceasta enumerare se cuvine inca o precizare, deloc inutila : cel mai indicat este sa consumam alimente crescute cat mai aproape de locul unde traim, dupa cum extraordinar ar fi ca alimentele sa fie preparate de cel ce le mananca sau de o persoana draga lui. Si daca ar fi bine ca fiecare sa-si pregateasca mancarea, ideal ar fi sa o faca ca si cum ar inalta un templu iubirii.

            Intre faina alba (aliment extrem de sarac si pus in relatie cu diverse boli, inclusiv cancerul) si grau (prin sine simbol "divin" si deosebit de valoros prin substantele din compozitia lui) este o prapastie prea adanca ce ar trebui sa ne dea de gandit si sa alegem intre anormal (denaturat) si normal (natural).

            Se cuvine sa ne debarasam de prejudecati si complexe, sa apelam la zestrea culturala (reprezentata atat de religie, cat si de stiinta) si, interesati de soarta noastra, sa actionam in favoarea noastra.

            Corpul uman nu este un depozit pentru nenumarate toxine, un laborator pentru boli distrugatoare, el trebuie sa fie un salas al armoniei, al energiei creatoare, al vitalitatii.

AQUARIUS

ANEXA I Efectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara, sintetizate de biologul Alexandru Dodu, membru al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

Acid benzoic si sarurile lui E 210 - E 213;

sucuri, conserve de fructe, margarina, salamuri, bauturi carbonatate;

iritant pentru mucoase;

acid formic si saruri E 236; sucuri, fructe, saramuri, carbonatate;

iritant pentru mucoase;

;acid sorbic si sarurile lui E 200-E 203

sucuri de fructe, bulion, muraturi, branzeturi, peste, oua lichide, ambalaje, vinificatie;

provoaca disbioze intestinale si inhibitii enzimatice;

amidon, amidon modifticat prin esterificare E 1440, E 1450;Agar-agar E 406; Acid alginic E 400; Guma de carruba E 410 ;Guma arabica E 414 Pectina E 440; Caragenan E 407; Carboximetil celuloza E 466; Metil celuloza E 461;

budinci, produse lactate, inghetata, branzeturi, serbeturi, guma de mestecat, nectaruri, ciocolata;

unele derivate modificate chimic sunt acceptate cu rezerva deoarece nu se cunoaste suficient toxicitatea lor;

35

azorubina E 122, colorant; se adauga ladulciuri, cristale pentru jeleuri, peltea;

poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si lacele alergice la aspirina. Interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia;

butil hidroxianisol BHA E320 , butil hidroxitoluen BHT E 321;

uleiuri, lapte praf, produse de patiserie, supe si concentrate alimentare, cartofi deshidratati;

suspiciuni de activitate teratogena si mutagen;

difenil E 230, ortofenil fenol E 231;

fructe-citrice In cantitate mare; nefrotoxic;

galat de propil, octil, dodecil, etil E 310 - E 313;

grasimi vegetale si animale, legume deshidratate, supe concentrate, sucuri de fructe, lapte praf, produse de patiserie, produse zaharoase, conserve de carne; actiune nefro- si hepatotoxica slaba;

determina hipertrofie a mucoasei gastrice;

indigotina E 132;

colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti;

poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice;

metabisulfit de sodiu E 223; metabisulfit de potasiu E 224, bisulfit de potasiu E 228;

fructe, marcuri;

toxicitate relativ importanta; iritant gastric; suspectati de actiune teratogena;

nitrat-nitrit , E 249, E 250, E 251, E 252;

preparate din carne, branzeturi; determina formarea de nitrozamine oncogene.

II. DEFINITII

            "Codex Alimentarius" stabilit de FAO & WHO - "UN's Food & Agriculture Organization" si "World Health Organization" considera ca aditivul alimentar este reprezentat de orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva, si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante, sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive, si nici clorura de sodiu.

          Ordinul Ministerului Sanatatii Nr.975/1999 Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.

III. CATEGORII; TIPURI; FRANTURI DE LEGISLATII

            A. Lista completa a aditivilor alimentari conform Directivei 79/111/CCE utilizata pe plan european grupeaza lista aditivilor in urmatoarele categorii( Pamfilie Rodica, Roxana Procopie, Dumitru Dima, "Marfurile alimentare in comertul international", Editura Economica, Bucuresti 2001, pag. 88.)

36

a) conservanti; b) antioxidanti; c) emulsifianti (emulgatori); d) agenti de ingrosare; e) gelifianti; f) stabilizanti; g) relevatori de gust; h) acidifianti; i) corectori de aciditate; j) antiaglomeranti; k) amidon modificat; l) edulcoranti artificiali; m) afanatori chimici; n) agenti de incapsulare; o) saruri de topire; p) agenti pentru tratamentul fainii.

            B. In listele internationale, la fel si in cea nationala, aditivii sunt clasificati in 25 de categorii si numerotati specific: a) coloranti E100-E182b) conservanti E200-E297 c) antioxidanti E300-E390; d) emulgatori E400-E496 / E1000-E1001; e) saruri de topire E400-E496; f) agenti de ingrosare E400-E496; g) agenti de gelifiere E400-E496; h) stabilizatori E400-E496; i) agenti de gust E600-E640; j) acidifianti E300-E390; k) corectori de aciditate si pH E300-E390; l) agenti antiaglomeranti 500-E580; m) amidon modificat E1400-E1450; n) edulcoranti (indulcitori) E900-E999; o) substante de afanare E400-E496; p) antispumanti E500-E580; r) agenti de suprafata si albire E900-E999 / E1500-1520; s) agenti de tratare a fainii E500-E580 / E900-E999; s) agenti de intarire-afermisanti E500-E580; t) umectanti E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520; t) sechestranti E400-E496; u) enzime E1100-E1105;v) agenti de umplutura x) gaze propulsoare E900-E999; y) alte categorii.

            C. In legislatia Uniunii Europene, cerintele privind aditivii alimentari sunt specificate mai exact prin intermediul Directivelor:

a) pentru indulcitori: Directiva Parlamentului si Consiliului European 94/35/EC din 30 iunie 1994; b) pentru coloranti: Directiva Parlamentului si Consiliului European 94/36/EC din 30 iunie 1994;c) pentru alti aditivi: Directiva Parlamentului si Consiliului European 95/2/EC din 20 februarie 1995.

            D. Legislatia romana in vigoare. In Romania asigurarea normelor legate de aditivi este garantata legal de Ordinul nr. 975/1998. Toti aditivii autorizati de Ministerul Sanatatii si Familiei prin ordinul amintit sunt preluati din "Codex Alimentarius". Acesta contine un numar de aproximativ 250 de aditivi alimentari ce pot fi folositi cu aprobarea MSF in funcie de grupa alimentara in care e inclus acesta.

            De asemeni, FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura) si OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) impreuna cu specialisti si experti ai Uniunii Europene organizeaza periodic studii analizand daca o substanta este permisa sau respinsa ca aditiv si in ce conditii se poate folosi. Acest comitet recomanda si cantitatile maxime.

            IV. Din pacate in Romania raspunderea verificarii tipului si proportiei de aditivi alimentari introdusi intr-un aliment nu este atribuita clar unei institutii anume. Ea oscileaza intre sferele de activitate ale Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Oficiului pentru Protectia Consumatorului sau Directiei Sanitar-Veterinare. Desigur un dialog intre aceste institutii nu poate fi decat benefic, dar pentru o "gestionare" eficienta a unei probleme atat de controversate si periculoase este nevoie de un efort concentrat si de persoane abilitate in a-si concentra munca in acest domeniu. Vorba proverbului. "cand sunt mai multe moase, ramane copilul nemosit".            Gravitatea situatiei este destul de acuta si studiile ce au aratat ca in tarile dezvoltate aditivii sunt a treia cauza a mortalitatii, ar trebui sa se transforme intr-un semnal de alarma si sa impiedice materializarea unei situatii similare si triste si in Romania, atat timp cat in Romania principalele cauze de deces in populatia generala sunt bolile aparatului cardiovascular,tumorile si bolile aparatului respirator.

            Dezinteresul fata de aceasta problema este o atitudine extrem de vicioasa si cu repercusiuni grave asupra sanatatii la adresa populatiei. Asociatia Aquarius condamna pe toti cei care folosesc cu buna stiinta in procesul de industrializare aditivi periculosi pentru

37

sanatate considerand aceasta atitudine drept o ofensa la adresa consumatorului ce ar trebui sa fie aspru pedepsita.

            Prin actiunile sale Asociatia Aquarius va incerca sa stimuleze crearea unui dialog intre organismele abilitate sa controleze aceasta problema acuta a aditivilor alimentari (si in general a alimentatiei), sa participe la procesul de ameliorare a legislatiei in vigoare privind alimentatia si sa furnizeze cat mai multe informatii despre calitatea alimentatiei si despre relatiile ce se pot stabili intre alimentatie si sanatate.

            V. Si pentru a nu ramane tributari limbajului stiintific si juridic, la sfarsitul acestei anexe si a intregii brosuri, in spiritul jocului, facem loc si exprimarii poetice care are "menirea" de a fi mai aproape de esente.

de Rebeca Păun

Începând cu 31 decembrie 2009, România este membră a Comisiei Codex Alimentarius. Acest lucru a stârnit multe discuţii contradictorii, mai ales din cauză că în acest an, conform Codexului, ţara noastră este obligată să folosească experimental un produs nou al companiei germane BASF, un fungicid care conţine o substanţă chimică extrem de toxică, numit INITIUM, care va fi utilizat în culturile de viţă de vie, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, ne informează că un gram de INITIUM care este introdus în organism are nevoie de un an pentru a fi eliminat. Dacă îngurgitarea acestui produs se face zilnic, atunci el nu va mai putea fi eliminat niciodată din organism. Gheorghe Mencinicopschi merge până acolo încât spune că pentru a putea să-ţi faci seara un ceai de tei va trebui să iei reţetă de la medicul de familie, deoarece din toate produsele naturiste existente acum pe piaţă nu vor mai rămâne decât foarte puţine.

Începând cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enunţate de către Directiva Europeană în ceea ce priveşte suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninţarea sancţiunilor financiare.

Iată în ce constau acestea: •    Se intenţionează eliminarea oricărui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi înlocuite cu 28 de produşi de sinteză farmaceutică (prin urmare toxici), care vor fi dozaţi şi vor fi disponibili numai în farmacii, pe bază de prescripţie medicală. Magazinele noastre de produse naturiste şi suplimente alimentare vor mai avea pe raft numai cu 18 produse, cele care există pe lista Codex-ului. Tot ceea ce nu este pe listă (de exemplu coenzima Q10, glucosamine etc.), vor deveni ilegale. Adică, dacă le foloseşti, te duci la închisoare. Medicina naturistă (acupunctura, medicina energetică, ayurvedică, tibetană etc.)

38

va fi progresiv şi insidios interzisă.•    Agricultura şi alimentaţia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, care interzic din principiu aşa numita agricultură bio. În anul 2001, 12 substanţe chimice, despre care se ştie că sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise în mod unanim de 176 de ţări, inclusiv de SUA. Codex Alimentarius aduce înapoi 7 dintre aceste substanţe interzise. Conform regulilor Codexului, aproape toate alimentele trebuie să fie iradiate. Acum nu avem decât să mâncăm roşii cu INITIUM, să aşteptăm să vedem dacă murim ca să ştie UE dacă fungicidul nemţilor este sau nu toxic.

INITIUM este un produs toxic criminal

Numele provizoriu al produsului INITIUM este ametoctradin. Acesta este un fungicid din clasa Pyrimidylamine/Triazolopyrimidine extraordinar de puternic, a cărui structură chimică o puteţi consulta aici. Aici aflăm că produsul este toxic pentru organismul uman, este carcinogen, reproductiv şi dezvoltă toxicitate, neurotoxicitate, şi toxicitate acută. Puteţi consulta aici fişa de evaluare a acestei substanţe (în Marea Britanie).

Faptul că nu s-au făcut publice date concrete cu privire la efectele acestei substanţe asupra organismului uman, aşa cum ar fi fost normal să existe în orice raport de cercetare şi evaluare, este foarte îngrijorător. Aceste date există, cu siguranţă, dar interesul Francmasoneriei Mondiale, care se află în spatele implementării criminalului Codex Alimentarius, este, în fond, acela de a decima populaţia globului. Având acest obiectiv, publicarea informaţiilor complete despre consecinţele pe INITIUM le-ar putea avea asupra sănătăţii oamenilor ar contraveni scopului pe care şi l-au propus. Pe de altă parte, în felul acesta nimeni nu poate fi făcut responsabil de efectele grave care ar putea să apară mai târziu la oameni în urma consumării alimentelor care au fost injectate cu INITIUM.

Este foarte dubios faptul că raportul de evaluare pe care se bazează concluziile Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), NU fusese analizat în mod independent şi de alţi cercetători - aşa cum o cer normele - la momentul la care aceştia au tras concluziile şi au dat recomandarea. Acest lucru este menţionat chiar în raportul respectiv:

Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi cercetători, concluziile la care s-a ajuns în urma rezultatelor obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC.

Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât că există această substanţă şi că ea va fi testată în România. În rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că substanţa este inofensivă pentru corpul uman. Dar nu există dovezi clare pentru aceasta.

Modalitatea extrem de facilă şi totodată criminală prin care s-au făcut aceste recomandări, pentru introducerea acestei substanţe în circuitul alimentar fără existenţa unor studii şi evaluări riguroase prealabile, este la fel de “ştiinţifică” precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin îl mai poţi refuza... încă. Dar cum te fereşti de astfel de experimente criminale, în condiţiile în care legea cu privire la utilizarea acestei substanţe nu impune avertizarea consumatorilor...

39

Enervin şi Zampro - moarte cu linguriţa

România este prima ţară din lume ce autorizează utilizarea fungicidelor pe bază de INITIUM, care, potrivit companiei germane BASF, vor facilita cultivatorilor de viţă de vie obţinerea mai rapidă a unei producţii de calitate înaltă. Compania germană a indicat că în afară de produsul conţinând INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil în România din 2010 sub numele de Enervin, a fost autorizată şi folosirea produsului Zampro, un fungicid pe baza de INITIUM pentru culturi speciale de cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.

Produsele extrem de toxice pe bază de INITIUM (despre care compania susţine însă că ar avea un grad redus de toxicitate) se vor adăuga altora, cum ar fi recent lansatul produs Cabrio Top, un fungicid complex pentru struguri. Alături de Enervin, Cabrio Top urmează să devină un produs important în domeniul protecţiei strugurilor din România. Totodată, produsele pe bază de INITIUM urmează să fie omologate în Olanda şi Marea Britanie în prima jumătate a anului 2010, după care vor urma şi alte ţări europene. Aşadar, planul criminal de ucidere în masă a populaţiei planetare cu INITIUM se intenţionează a fi demarat chiar în România.

În  rezumat: perspective sumbre

 - în 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte două din cauza bolilor cauzate de substanţele toxice introduse în alimentaţie- directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor şi a vitaminelor - animalele vor fi tratate cu hormoni şi iradiate, iar plantele vor fi modificate genetic - cine va folosi produse naturale va face închisoare - usturoiul, menta şi alte astfel de plante comune vor fi considerate droguri- medicina naturistă şi medicinile alternative vor fi eliminate treptat- produsele alimentare BIO vor fi interzise

Experimentul Codex Alimentarius începe cu România! Semnaţi petiţia împotriva acestuia! 

De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat să înceapă implementarea Codexului, alături de alte 165 de state semnatare (95% din populaţia planetei). Codex Alimentarius este un pachet de norme după care se vor alimenta populaţiile ţărilor semnatare. Acesta porneşte de la principiul că Tera nu mai poate hrăni pe toată lumea în mod natural, ca atare se va trece la hrana artificială, din produse chimice, cea modificată genetic etc. Această măsură nu este altceva decât una de exterminare, care va reduce populaţia globului la cca două miliarde, o masă mult mai uşor de hrănit şi de manipulat.

România este prima ţară din lume care va folosi în agricultură produse pe bază de INITIUM, furnizate de compania germană BASF şi care vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Pentru publicul larg se spune că „beneficiile pe care le-ar aduce această substanţă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata de obţinere a recoltei.”

Conform cercetătorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, substanţă, care intra rapid în combinaţii chimice, devenind reziduală în organism. Aşa cum INITIUM ajută la creşterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce şi la mărirea tumorilor maligne.

40

În 4 decembrie 2008 se anunţa că primele ţări care vor testa noul produs INITIUM vor fi ţările din America de Sud. Europa era programată pentru 2011! Şi totuşi România este cea care introduce în premieră mondială acest produs? De ce? Probabil pentru că ţările din America de Sud au refuzat să îşi transforme cetăţenii în cobai!? De ce s-a oferit România să facă aceste teste? Cine a semnat pentru aprobarea acestui experiment în România? Cine a hotărât să transforme poporul român în cobai, fără a-i cere părerea? Dacă acest experiment va avea loc, românii vor fi pur si simplu otrăviţi treptat, în masă. Dacă eşti împotriva introducerii acestei substanţe în România, semnează aici petiţia on-line: http://www.petitieonline.ro/petitie-p66425048.html

Senatorul Iulian Urban a trimis o scrisoare către Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi către Ministerul Agriculturii, în care cere explicaţii cu privire la motivul pentru care România este prima ţară care a fost dispusă să-şi sacrifice cetăţenii, folosindu-i pe post de cobai în testarea acestor substanţe toxice. Mai multe detalii aici şi aici.

Ultima lista a E-urilor a fost publicata recent in revista franceza “Villejuif”. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial. Unele dintre ele sint cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sanatate. Doua dintre E-urile de pe lista au fost interzise in tarile UE. 

Prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. “In prezent, in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului”, a adaugat prof. Mencinicopschi. E-uri cancerigene: E-123, E-131, E-142, E-210, E-211, E-212, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-330 

41

E-uri periculoase: E-102, E-120, E-124, E-153, E-220, E-221, E-222, E-223, E-224, E-226, E-230, E-232, E-233, E-250, E-251, E-252, E-311, E-312, E-407, E-450 E-102 - tartrazina, colorant, galben artificial, poate provoca alergii, periculos. Se gaseste intr-o gama larga de alimente, de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. E-120 - acidul carminic, colorant rosu natural de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta), periculos. Se gaseste mai ales in bauturi spirtoase E-123 - amarant - colorant rosu artificial - foarte cancerigen. Se gaseste in bauturi spirtoase. In SUA a fost interzis. E-124 - colorant artificial - rosu ponceau, periculos, poate provoca alergii. Se foloseste in bauturi. E-131 - colorant artificial - albastru, foarte cancerigen. Se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. E-142 - colorant artificial - verde - foarte cancerigen. Se foloseste la bauturi E-153 - carbunele vegetal, poate provoca tulburari gastrice. E-210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217 - conservanti cancerigeni. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente, de la conserve, muraturi, dulceturi, pina la biscuiti. E-220, 221, 222, 223, 224, 226 - conservanti artificiali, periculosi. Se gasesc in toate produsele, in vinurile albe si chiar in fructele uscate. E-230 - conservant artificial. Cu acest conservant sint tratate fructele. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide si interzise. E-233 - conservant artificial, interzis in UE. E - 239 - conservant artificial, cancerigen, este folosit in unele cosmetice

42