cîteva răsp v2

8/20/2019 cîteva răsp V2

1/8

1) Pasivul bilan ului contabilț : Într-un cadru mai general, un pasiv este orice lucru (material sau nu)care contribuie la întârzieri sau care împiedică progresul, sau îi aduce un dezavantaj

proprietarului său.

asivele sunt prezentate pe balan a !inanciară i sunt de obicei împăr ite în două categorii:ț ș ț

• asive curente " aceste pasive se pot lic#ida într-un termen de mai pu in de un an de zile.ț

$cestea includ plă i precumț salarii, conturi, ta%e, i !acturi neac#itate, venituri viitoare când se !acș

ajustări, !rac iuni din bondurile pe termen lung cate trebuiesc plătite în anul curent, obliga ii peț ț

termen scurt (e%: din ac#izi ionarea de ec#ipamente), i altele.ț ș

• asive pe termen lung " aceste pasive includ pasivele care nu se pot lic#ida într-un termen de un

an. &le includ bond-uri pe termen lung, împrumuturi pe perioade mari, obliga ii de pensie, garan iiț ț

pentru produse pe termen lung i altele." entru aceste pasive, o companie sau un individ trebuie săș

plătească după o perioadă !i%ă sau e%tinsă, spre e%emplu:- un împrumut pe termen lung la bancă de

până la 1 an sau peste 1 an.• Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:

• · capitaluri proprii;

• · provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

• · datoriile;

• · conturile de regularizare si asimilate - pasiv.

2) Pre i formarea pre urilorț ș ț

Pretul se de!ineste ca valoarea de sc#imb a bunurilor si a serviciilor pe piata ('ictionairedconomie * +.'. &c#audemaison). n acceptiunea generala a cuvantului, pretul se re!era lasuma de bani pe care o plateste sau o primeste cineva pentru a intra in posesia respectiv pentru aceda posesia unui bun.

retul, ca rezultat al interactiunii dintre cerere si o!erta re!lecta intotdeauna conditiile speci!iceale cererii si cele ale o!ertei, pe piata respectiva. nseamna ca procesul comple% al !ormarii

preturilor se mani!esta di!erit in !unctie de natura produsului si gradul sau de omogenitate, de

numarul agentilor economici producatori si cumparatori si !orta lor economica, de intereseleurmarite si strategia adoptata de acestia, de obiectivele !irmelor participante la sc#imb siin!ormatiile detinute privind piata, de criteriile alese si raspunsurile date la intrebarile traditionalece, cat, cum sa produca, respectiv sa consume !iecare agent economic. +u alte cuvinte, asupra

pretului, isi pun amprenta conditiile de combinare a !actorilor de productie, respectiv posibilitatilete#nice de productie si marimea c#eltuielilor de productie, pe de o parte, si conditiile de alegere a

bunurilor de consum, respectiv ansamblul combinatiilor de mar!uri de aceeasi utilitate si nivelulvenitului de consum, pe de alta parte.

) Func ia pre uluiț ț 1. Functia de evaluare a cheltuielilor si rezultatelor se re!era la capacitatea preturilor de e%primare monetara a c#eltuielilor si veniturilor agentilor economici. +a urmare, pretul este utilizat ca element de !undamentare a numeroase decizii si sprijina analizele cantitativesi structural-calitative ale diverselor activitati economice.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tax%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tax%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Conthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tax%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu


2/8

. Functia de corelare a cererii cu oferta se e%plica prin tendinta pretului de a se !orma in jurul nivelului sau de ec#ilibru, la care cererea coincide cu o!erta, iar cantitatea ceruta egaleazacantitatea o!erita. 'e aceea, daca pretul este la un moment dat superior acestui nivel, piata secaracterizeaza prin e%ces de o!erta, iar cantitatea o!erita se va diminua, ceea ce antreneaza oscadere a pretului pana la nivelul sau de ec#ilibru. 'e asemenea, daca pretul este in!erior acestuiadin urma, pe piata e%ista un surplus de cerere si o cantitate o!erita peste cantitatea solicitata, ceeace antreneaza cresterea productiei si a cantitatii o!erite, pretul majorandu-se pana la nivelul

pretului de ec#ilibru. $st!el, jocul pretului !ace sa diminueze decalajele intre cerere si o!erta.. Functia de informare a participantilor la viata economica este demonstrata de nivelul,dinamica si caracteristicile pretului. $st!el, el transmite in!ormatii privind situatia pietei, respectivraportul cerere-o!erta si presiunile care e%ista pe piata, activitatile cele mai pro!itabile siabundenta sau raritatea !actorilor de productie./. Functia de motivare a producatorilor se re!lecta in practica prin stimularea agentilor economici atunci cand pretul este ridicat si prin distribuirea veniturilor acestora in !unctie denivelul costurilor. +a urmare, pretul asigura orientarea producatorilor catre producerea unuianumit bun sau restrangerea ariei de productie in !unctie de nivelul pretului la care acesta se poatecomercializa. 'e asemenea, aceasta !unctie re!lecta capacitatea pretului de a genera venituri mairidicate acelor agenti economici care dispun de conditii de productie mai bune, adica isides!asoara activitatea cu costuri scazute, si invers.de elementele structurale ale pre0urilor i de deosebirile dintre s!era produc0iei i cea a serviciilor,în practica economică se !olosesc mai multe categorii de pre0uri i anume: - pre0uri cu ridicata2 -

pre0uri cu amănuntul2 - tari!e.

/) Sistemul fiscal al RM Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul !inanciar a

34. Conform Codului fiscal (art. 2) sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi

taelor! a principiilor! formelor şi metodelor de stabilire! modificare şi anulare a acestora

precum şi totalitatea măsuriloe ce asi"ură ac#itarea lor. 5nii economiti teoreticieni consideră

că sistemul fiscal trebuie privit mai larg i că el include următoarele elemente:

• sistemul de impozite2

• aparatul !iscal2

• legisla0ia !iscală.

6) $mpozit pe venit mpozitele reprezinta in zilele noastre obligatii banesti,pretinse, in temeiul legii,

de catre autoritatea publica, de la persoanepretinse, in temeiul legii, de catre autoritatea publica,de la persoane!izice si juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora,!izice si juridice, inraport cu capacitatea contributiva a acestora,preluate la bugetul statului in mod silit si !aracontraprestatiepreluate la bugetul statului in mod silit si !ara contraprestatieimediata si !olosite decatre acesta ca resurse pentru acoperireaimediata si !olosite de catre acesta ca resurse pentruacoperireac#eltuielilor publice si ca instrumente de in!luentare ac#eltuielilor publice si cainstrumente de in!luentare acomportamentului platitorilor, ast!el incat interesele acestora sa!iecomportamentului platitorilor, ast!el incat interesele acestora sa !iearmonizate cu interesul

public.armonizate cu interesul public.mpozitul pe venit este una din cele mai importante sursempozitul pe venit este una din cele maiimportante sursede venituri ale bugetului de stat, izvorul principal al !ormariide venituri ale

bugetului de stat, izvorul principal al !ormarii venitului bugetului de stat si al !inantarii

c#eltuielilor publice. venitului bugetului de stat si al !inantarii c#eltuielilor publice


3/8


4/8

7. 'upa institutia care le administreaza, in statele de tip federal intalnim: impozite !ederale,impozite ale statelor (provinciilor) membre ale !ederatiei si impozite locale, iar in statele de tipunitar deosebim: impozite ale administratiei centrale de stat si impozite ale colectivitatilor locale.

mpozitele mai pot !i grupate si dupa alte criterii, ast!el:

8 dupa modul de asezare (impozite speci!ice si impozite ad-valorem)2

8 dupa tipul cotelor de impunere utilizate (impozite proportionale, impozite progresive, impoziteregresive)2

8 dupa modul de stabilire al sarcinii fiscale (impozite de repartitie si impozite de cotitate) etc.

'. ctivul bilan ului contabil%ț

În cadrul bilantului contabil care este simultan un model structurat si global 9;, activul cuprinde

totalitatea mijloacelor, bunurilor a!late la dispozitia unitatii economice, e%primate în bani asa cum sunt eleconstituite si utilizate în procesul de productie.

În activul bilantului se cuprind urmatoarele grupe principale de elemente:

8 active imobilizate2

8 active circulante2

8 conturi de regularizare si asimilate - activ2

8 primele de rambursare a obligatiunilor.


5/8

*+. Metode de reducere a costului de produc ieț

4etode clasice sau #ard

reducerea consumurilor speci!ice de materii prime, materiale, combustibil i apă cresterea productivitatii muncii

!olosirea deplină a capacită0ilor de produc0ie i a spa0iilor de produc0ie

rete#nologizare

dimensionarea optimă a c#eltuielilor de dezvoltare

reducerea costurilor calită0ii

reducerea costului prin proiectare (design)

renegocierea contractelor cu !urnizorii si distribuitorii

reducerea c#eltuielilor administrativ-gospodăreti micorarea pre0urilor de des!acere

dimensionarea optimă a c#eltuielilor cu reclama

reducerea c#eltuielilor salariale pe unitatea de produs

**. ,eterminarea volumuirlor critici%

*2.Clasificarea activelor dupa "radul de lic#iditate

*-.,eterminarea profitului

*/. ,eterminarea pra"ului de rentabilitate (3) se !ace potrivit ecuatiei:

3 > +osturi !i%e ? (retul de vanzare al unitatii * +osturile variabile pe unitate)

3 > (+osturi !i%e @


6/8

+ercetare i dezvoltare pentru atragerea de clien0i poten0iali

. nvesti0ii !inanciare sau de porto!oliu

+umpărarea de #ârtii de valoare (ac0iuni, obliga0iuni, titluri de stat)

/. 'upă scopul realizării investi0iilor

nvesti0ii de cretere economică

nvesti0ii strategice - investi0ii o!ensive - investi0ii de!ensive

6. 'upă gradul de risc

nvesti0ii cu risc minim (strategice cu garan0ii guvernamentale)

nvesti0ii cu risc redus (înlocuirea utilajelor uzate e%istente)

nvesti0ii cu risc mediu (modernizare, dezvoltare) nvesti0ii cu risc mare (costuri importante, incertitudine privind rezultatele ateptate)

7. 'upă rela0ia dintre investi0ia realizată i proiectul principal nvesti0ia de bază

nvesti0ii colaterale (ane%e)

nvesti0ii cone%e

Burse de !inan0are 1. +apitaluri proprii ro!itul nerepartizat . +reditele sau surse împrumutate .Bponsorizări /. Deasing 6. Earantul, emisiunea de titluri de valoare care îi con!eră de0inătorului dreptulde a cumpăra ac0iuni ale emitentului într-o perioadă bine determinată.

*1. Rentabiliatea si indicatorii ei

3entabilitatea constituie o !orma sintetica de e%primare a e!icientei economice, care re!lectacapacitatea unei !irme de a realiza pro!it. n conditiile economiei de piata, pro!itul constituie obiectivulde baza al oricarei intreprinderi. +resterea acestuia si, implicit, a rentabilitatii constituie o necesitateobiectiva, vitala pentru insasi e%istenta intreprinderii. ntreprinderile care se dovedesc nerentabile suntsupuse !alimentului. 3entabilitatea apare, ast!el, ca instrument #otarator in mecanismul economiei de

piata, in orientarea productiei in raport cu cerintele consumatorilor (productivi sau individuali).3entabilitatea presupune obtinerea unor venituri, in urma vanzarii si incasarii productiei !abricate, maimari decat c#eltuielile e!ectuate cu realizarea acesteia.

entru e%primarea rentabilitatii la nivelul unei !irme, se utilizeaza doua categorii de indicatori:

a) Indicatori absoluti:

rezultatul e%ercitiului2 rezultatul din e%ploatare2 rezultatul net.

b) Indicatori relativi (rate de rentabilitate):

rata rentabilitatii economice2 rata rentabilitatii!inanciare2 rata rentabilitatii resurselor consumate2 rata rentabilitatii veniturilor2 ratarentabilitatii comerciale2

*&.

Solvabilitatea intreprinderii

Bolvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si ac#ita toate obligatiile banesti !ata de terti. &arezulta din ec#ilibrul intre !lu%ul incasarilor si cel al c#eltuielilor.

18. TVA și Accize

Fa%a pe valoarea adaugata este o ta%a care cuprinde toate !azele circuitului economic, respectiv


7/8

productia, serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii !inali, inclusiv. 'in punct de vedere al bugetului de stat ta%a pe valoarea adaugata este un impozit indirect care sestabileste asupra operatiilor privind trans!erul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.&ste o ta%a unica ce se percepe in mod !ractionat corespunzator valorii adaugate la !iecare stadiu alcircuitului economic. Galoarea adaugata este ec#ivalenta cu di!erenta dintre vanzarile si cumpararile a!erente aceluiasistadiu al circuitului economic.

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezateasupra produselor cu cerere neelastică. ipurile de produse cu aşa o cerere sunt!oarte diverse şi di!eră de la o ţară la alta. "n #$ sunt supuse accizului o gamă largăde produse şi măr!uri: băuturile spirtoase tari% vinurile% tutunul% metalele preţioase%blănurile de lux% par!umeria% audio şi video aparatura% autoturismele ş.a.

19. Indicatorii de apreciere şi de efcienţă economică a investiţiilor se obţinprin calcule şi prelucrare a in!ormaţiilor cuprinse &n documentaţia tehnico-economică 'studiul de !ezabilitate% proiectul tehnic% etc.(% !olosindu-se metodelematematice speci)ce. *e poate a)rma că indicatoriitehnico-economici şi economicisunt mărimi de calcul primare servind aprecierii proiectului deinvestiţii% &n timp ceindicatorii de e)cienţă economică sunt mărimi derivate din prelucrareain!ormaţiiloriniţiale sau a indicatorilor primari şi asigură măsurarea e)cienţei proiectului

20. !elt"ielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identi)ca si atribuidirect pe un anumit obiect decalculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectiisau a unei persoane ,uridice in ansamblul ei.heltuielile indirecte ar ):

- heltuieli cu retributiile personalului de conducere% tehnic% economic% de alta

specialitate% administrativ%de deservire si paza% 'impozitul% contributia la asigurarilesociale si la !ondul de soma,% a!erente acestoratributii(- heltuieli cu amortizarea mi,loacelor )xe de interes general chirii pentrumi,loacelor )xe de interesgeneral- heltuieli pentru proiectare%agrementari% studii% cercetari% incercari experimentari%creatii% inventii siinovatii% pentru conducere si asigurarea calitatii- heltuieli cu protectia muncii- Dobanzi bancare- heltuieli pentru prelucrarea prin mi,loace proprii de calcul automat sau prinunitati specializate- Perisabilitatile stabilite prin norme aprobate de organelecompetente% care nu se pot localiza pe lucrari%produse% servicii- heltuieli cu retributiile suplimentare ale muncitorilor direct productivi impozitul%contributia laasigurarile sociale si la !ondul de soma,% asupra retributiilor(

- heltuieli cu utila,e de mica mecanizare% scule si dispozitive !olosite la lucrarile deconstructii- heltuieli pentru amena,area si intretinerea santierului- heltuieli legate de predarea lucrarilor% inclusiv evacuarea santierului- heltuieli legate de cazarea si transportul periodic al personalului% exclusivcheltuielile cu transportulpersonalului nelocalnic de la locul de munca la spatiile decazare% puse la dispozitie de antrepriza% care sesuporta din !ondul pentruorganizarea de santier- heltuieli pentru e!ectuarea remedierilor si re!acerilor de lucrari% neimputabile-heltuieli de protocol- heltuieli pentru publicitate 'reclame% pliante(- heltuieli pentru pregatire 'cali)care(% cresterea competentelor- /lte cheltuieli deinteres general si de executare a lucrarilor

21.efcien#a investi#iilor


8/8

22.. .

2$. Activele pe termen sc"rt

cîteva răsp v2

Documents