O definiie asemntoare, mult mai complex, este oferit de IELENICZ i COMNESCU (2006, pag.7): Comnescu, Laura (2006), Romnia. Potenial turistic, Editura Universitar, Bucureti, pp. 264 - 274 turismul exprim o activitate complex care presupune deplasarea, staionarea de la cteva ore la mai multe zile i realizarea ntr-o localitate, pe un traseu sau ntr-o regiune a unui scop precum recreerea, odihna, tratamente balneare, instrucia specific, manifestri tiinifice sau de afaceri, excluznd prestarea de servicii i activiti pe care turistul le desfoar cotidian prin meserie, calificare, etc.Concluzionnd, turismul reprezint un fenomen social, economic i cultural ce a aprut din cele mai vechi timpuri sub forma cltoriilor. Ca disciplin de studiu, acesta se impune nc de la nceputul secolului 20, reprezentnd un domeniu de ntreptrundere a multor discipline tiinifice: geografie, geologie, istorie, economie, sociologie, etnografie i altele.

Potential turistic culturalPotenialul turistic cultural cuprinde monumente, ansambluri i situri cu valene culturale, avnd o valoare deosebit din punct de vedere artistic, estetic, tiinific, antropologic, precum i peisaje culturale specifice pentru o anumit ar sau regiune. Motivele pentru care acest tip de obiective turistice prezint interes sunt multiple, fiind legate n principal de: vechimea i stilul arhitectonic, bogia de piese, raritatea, valoarea artistic, etc. (S. NEGU, 2004).Turismul cultural este asociat cel mai adesea turismului itinerant sau de vizitare, deoarece practicarea sa implic cel mai adesea vizitarea unui obiectiv turistic de natur cultural, n sensul cel mai larg al acestui termen. Cu toate acestea, acesta este o form de turism mult mai ampl, cuprinznd mult mai multe motivaii ale cltoriilor. Conform P. COCEAN (2005, pag.203), menirea turismului cultural este complex, n primul rnd fiind instruirea prin mbogirea cunoaterii, n al doilea rnd fiind recreerea resimit pe plan spiritual prin aflarea unor adevruri i cunoaterea unor fenomene noi, primordial fiind ns nevoia de cunoatere. Turismul cultural se bazeaz pe patrimoniul cultural al unei ri, regiuni sau destinaii, iar acest patrimoniu cultural pe care turismul l utilizeaz n prezent cuprinde att elemente tangibile, ct i elemente intangibileManagementAlexandru Jivan, Economia serviciilor de turism, Editura Mirton, Timioara, 2004, paginile 83-114Turism internationalFenomenul turistic internaional este analizat prin prisma evoluiei clientelei turistice, dominat de procesul de maturizare a turistului n calitate de consumator, precum i a fluxurilor turistice internaionale, cu accent pe evoluia sosirilor turistice internaionale i a volumului ncasrilor din turismul internaional, la nivel global i pe regiuni, n intervalul de timp 1950-2010. De asemenea, sunt reliefate principalele tendine specifice sectorului turistic, respectiv promovarea turismului durabil, dezvoltarea anumitor forme de turism, precum turismul rural, turismul de cumprturi, turismul sportiv .a., tendina de concentrare a elementelor ofertei turistice - procesul de achiziii i fuziuni. n plus, este evideniat influena crizei economice actuale asupra componentelor turismului internaional, fiind sugerate msuri ce ar putea contribui la redresarea sectorului turistic. Printre aceste msuri, se numr urmatoarele: 9 Preul achiziionrii pachetelor turistice s reflecte n mod corect calitatea serviciilor i volumul facilitilor oferite; 9 Numrndu-se printre formele de turism cele mai afectate de criz, turismul de afaceri ar trebui stimulat att de ctre guverne ct i de ctre companii, n condiiile n care ntrirea relaiilor de afaceri conduce la progres economic pe de o parte, iar pe de alt, turitii de afaceri pot deveni turiti de vacan, dornici s viziteze atraciile turistice de la destinaie; 9 De o importan covritoare sunt aciunile guvernelor n vederea susinerii ofertelor turistice naionale, prin oferirea de subvenii pentru investiiile de dezvoltare n turism, prin asigurarea infrastructurii publice, precum i prin promovarea turismului naional i regional. De asemenea, bncile pot contribui la revigorarea turismului, prin nlesnirea condiiilor de acordare a creditelor, att pentru ofertanii de turism ct i pentru turitii persoane fizice, precum i prin implicarea instituiilor bancare n proiecte de dezvoltare a obiectivelor turistice. Prin multitudinea de argumente expuse, primul capitol urmrete nelegerea complexitii fenomenului turistic, prezen de necontestat n cadrul societii contemporane.Turismul este in fapt o industrie de retele strans legate intre ele,este rezultatul care combina nu numai servicii,peisaje si culturi,ci si traditii,curiozitati si nu in ultimul rand ospitalitatea,fiind ,asa cum il considera Lanfant(1980) : o combinatie de servicii si imagini atragatoare.Cresterea gradului de cultura si civilizatie,pe fondul unui climat economic favorabil,a transformat turismul intr-un fenomen de masa. Analistii unei asemenea evolutii au definit turismul de masa ca un fenomen pe scara larga,ce cuprinde toate serviciile standardizate la un pret de vanzare,pentru o clientela de masa.(Poon,1993).Turismul de masa este caracterizat de catre patru trasaturi de baza:serviciile standardizate,fixe;productia de masa,oferta catre o clientela privita nediferentiat;vacantaeste petrecuta in masa;schimbarileproduse in legatura cu petrecerea timpului liber.Dezbaterea turismului in masa se pare ca se axeaza pe doua aspecte:mediul inconjurator si comportamentul turistului consumator.Insa semnificatia sintagmei turism tn masa nu ne ajuta in dezbaterea legata de pozitia de destinatii turistice a tarilor din lumea a treia. Pe acest motiv s-a introdus notiunea de metaturism,care este definit ca un turism pe scara larga dominat de metropole,care se desfasoara in tarile din lumea a treia,la periferiile geografice,economice si de satisfactii al tarilor dezvoltate din punct de vedere economic.Factori de influenta ai dezvoltarii turismuluiIn functie de natura social-economica,putem identifica:Factori economici:veniturile populatiei si modifcarile acestora,oferta turistica,preturile si tarifele;Factori tehnici:tehnologiile in constructii,parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice serviciilor turistice etc.;Factori sociali:timpul liber si urbanizarea;Factori demografici:evolutia cantitativa a populatiei,structura pe varste si categorii sociale,durata medie a vietii;Factori psihologici,educativi si de civilizatie:nivel de instruire,interesul pentru cultura,dorinta de cunoastere,moda etc.;Factori politici: ormalitati la frontiera,regimul vizelor etc.Dupaimportanta lor in influentarea fenomenului turistic,factorii pot fi clasificati in:Primari: impul liber,miscarea populatiei,veniturile,oferta;Secundari: cooperarea internationala,facilitati de viza sau organizatorica,diversitatea structurala a serviciilor suplimentare etc.In functie dedurata in timp a actiunii lor,se disting factorii:Permanenti:cresterea timpului liber,modificarea cantitativa si structurala a populatiei;Conjuncturali:crizele economice,instabilitatea politica,catastrofele naturale.In functie desensul interventiei lor,factorii sunt grupati in:Exogeni-elementele care influenteaza din afara acestui domeniu:sporul natural al populatiei,cresterea gradului de urbanizare,cresterea veniturilor destinate turismului etc.Endogeni-care se refera la modificarile din continutul activitatii turismului:diversificarea gamei serviciilor oferite,lansarea de noi produse turistice,cresterea calitatii serviciilor prestate etc.In raport cuorientarea influentei lorasupra celor doua laturi corelative ale pietei:Factori ai cererii turistice:dinamica populatiei,urbanizarea,veniturile,timpul liber;Factori ai ofertei:costul prestatiilor oferite,diversitatea si calitatea serviciilor etc.Factori restrictivi ai activitatii turisticeConstrangerile carora trebuie sa le faca fata turismul sunt:Cererea:fiecare firma care ofera bunuri substantiale si servicii turistilor este constransa de cererea clientilor sai,care leaga cantitatea cumparata de pret,bogatie si venit.Oferta de resurse atractive:una din cele mai importante constrangeri cu care se confrunta industria turistica este caracterul limitat cantitativ al resurselor disponibile pentru distractia turistica.Constrangeri tehnice si de mediu:sunt legate de un anume loc sau situatie.Constrangeri de timp:timpul de vacanta disponibil limiteaza posibilitatile turistilor. Durata sezonului turistic influenteaza profitabilitatea afacerilor orientate spre turism si impactul cheltuielilor turistice asupra economiei locale.Indivizibilitati:in turism este necesar mult timp pentru negocieri si decizii de tipul totul sau nimic.Constrangeri administrative si sanitare:diverse formalitati pe care trebuie sa le indeplineasca turistii sau diverse vaccinuri si masuri de protejare a sanatatii pot descuraja turistii sa aleaga o anumita destinatie.Constrangeri politice si sociale:instabilitatea interna intr-o tara sau angajarea sa intr-un conflict international compromit evident desfasurarea oricarei activitati turistice,ca si catastrofele naturale.Constrangeri de primire:existenta unor standarde inferioare ale infrastructurii de acces,insuficienta mijloacelor de cazare,conditiile meteorologice dificile sau lipsa atractiilor naturale.Constrangeri auto-impuse:acest tip de constrangeri provine din nevoia de conciliere a conflictelor vizand scopurile.Lipsa de cunostinte si informatii:multe activitati sunt limitate din cauza faptului ca se cunoaste putin despre situatiile particulare noi ce intervin pe parcursul existentei firmelor turistice.Limite ale resurselor de sustinere:in activitatea practica a unui agent economic exista permanent limite in volumul disponibilitatilor banesti,capitalul social,atlentul managerial etc. Acestea ,la randul lor,limiteaza sansele de amplificare si furnizare a experientei turistice.

Ce a dus la dezvoltarea turismului intern Corespunztor cauzelor identificate mai sus, sunt propuse msuri privind dezvoltarea activitilor turistice n ar: Popularizarea puternic a potenialului turistic romnesc prin intermediul mijloacelor mass-media i a expoziiilor/trgurilor de turism desfurate n ar i n strintate; Dimensionarea preului ofertei turistice n concordan cu calitatea i volumul serviciilor incluse; Reabilitarea monumentelor i a cldirilor valoroase din punct de vedere istoric sau cultural aflate n stare de degradare i includerea lor n circuitul turistic; Construirea de autostrzi i de osele de centur n jurul oraelor; Indicarea clar a locaiilor obiectivelor turistice; Preocuparea pentru oferirea de explicaii cuprinztoare n timpul vizitrii muzeelor sau a altor obiective turistice; pregtirea corespunztoare a personalului implicat n activiti de prezentare sau traducere; nfiinarea unei baze de date ce poate fi accesat on-line care s cuprind un calendar anual al evenimentelor ce urmeaz a se desfura n ara. Publicarea acestui calendar n timp util pentru planificarea cltoriilor; Preocuparea pentru conservarea i valorificarea turistic a tradiiilor locale i a folclorului romnesc; Investirea n activiti de reabilitare a staiunilor turistice degradate; Dotarea cu echipamente/instalaii performante a bazelor de tratament din staiunile balneare; nfiinarea de centre de informare turistic n staiuni, precum i n oraele cu potenial turistic.Fluxul turistilor

8Mecanismul formarii si orientarii fluxurilor turistice Definitia fluxului turisticFluxul turistic reprezinta masa de turisti care se deplaseaza intre un bazin alcereri turistice si unul al ofertei turisticeBazinul cereri turistice cuprinde:tari dezvoltate din punct de vedereeconomic care permit populatiei rezidentte sa beneficieze de venituri si timp liber,conditii necesare practicarii turismului (Germania, Japonia, Tarile Nordice)Bazinul ofertei turistice cuprinde: tari ce dispun de resurse turistice,naturale si antropicebogate si variate (Franta, Turcia, Grecia, Italia, Spania)!Cauzele formarii fluxurilor turistice- raportul calitate pret inadecvat in cazul produselor turistice identiceoferite de alte tari- lipsa unor produse turistice (resurse) in propria tara (Romania: safari, jungla), cererea pentru produse turistice specifice, inaccesibilitatea unorresurse turistice datorita unor cauze organizatorice- alte cauze precum crizele politice, economice, conflictele armate, socialeFluxurile turistice majore la nivel intermnational sunt urmatoarele :Sun-lust presupune practicarea acelor forme de turism care valorificaresursele turistice naturale (turismul de litoral, speologic, turismul de tratamentbalneomedical)Wonder-lust turismul culturalFENOMEN ECONOMIC, AFECTATIndustria turismului este vulnerabila mai ales fata de factorii externi. Dezastrele naturale,problemele meteorologice,epidemiile,schimbarile nefavorabile in rata de schimb a monedei nationale sau complicarea formalitatilor vamale pot foarte rapid si dramatic sa schimbe atractia relativa fata de puncte de destinatie competitive. Fercvent,operatorii din turism se bazeaza pe experienta personala si pe contactele personale cu alti operatori care-i ajuta sa inteleaga,sa anticipeze si sa depaseasca aceste probleme.CE RAMURI INDUSTRIALE INFLENTEAZA TURISMULTurismul este un grup de mai multe industrii corelate:transport,cazare,servicii de alimentatie publica,puncte de interes si marcare a unor evenimente,precum si activitati de vanzare cu amanuntul. Comparativ cu alte domenii,o caracteristica importanta a industriei turismului o reprezinta faptul ca ea este foarte intensiva din punctul de vedere al activitatii.