Anu! XÏL Arad, Vineri, 10|23 Octomvrie 1908 Nr. 226.

ABONAMENTUL H ut ta . S4 Cot. bjna. an . ÎS « fi olani . S « Hml de Damisec*

h u tn , 4 COT.

rentra Romini» «i t tarta . . 10 Cor.

Ы it û pentra Ro-•Wi ţi itrliaătatc pe

ta 40 franci.

REDACŢIA fl ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢIUNILE ie primesc la adrainii.

tratie. Manuscripte nu se ins

poiază. Telefon pentru ora? %\

comitat 502.

Anat XII. N U M Ă R P O P O R A L Nr. 41.

Cine ne face dreptate! (*) ln adunarea generală, a juriştilor ma­

ghiari, ţinută zilele trecute în Budapesta jadele-prezident de Curie Grecsányi a spus d neatârnarea judecătorilor maghiari este o vorbă goală. De fapt, judecătorii, cari în orice afacere ar trebui să judece de capul lor şi după cea mai bună conştiinţă, atârnă dela stăpânire... In astfel de împrejurări, se înţelege, e greu de închipuit o judecată dreapta.

Aşa zice un bărbat sus pus, care-şi dă seama de ce spune şi e în stare să ştie cum se petrec lucrurile, bărbat despre care n'ar îndrăzni nimeni să spună că îl V O J -beşte de rău pe — unguri.

Dacă am spune noi acestea, am da de năcaz cu — judecătoriile.

De altfel sunt atâtea fapte cari dovedesc că pe lângă reaua organizare — cum a zis Grecsányi — de care sufere, în justiţia ţării s'au strecurat oameni ajunşi în cele din urmă la — temniţă!

Gne nu-şi aduce, de pi'dă, aminte de cazul lui Kormos Adolf, jude la Curie, care a fost dat afară cu ruşine, lipsit de penzie şi băgat in puşcărie pe trei ani, pentrucă s'a lăsat mituit. Advocatul (din Arad, Szelle) care îi plătea bine, câştiga de bună seama chiar şi cel mai desnădajduit proces...

Şi ce s'a întâmplat mai alaltăieri?

Latkóczy, fost secretar de stat, acum în urmă vice-prezident al înaltei Curţi admi­nistrative şi de multă vreme consilier intim regesc, va să zică sfetnic împărătesc, a fost destituit şi lipsit de penzie pentrucă dire-gătoria sa mare n'a folosit-o potrivit legii: să judece cu dreptate în afacerile ce i-se încredinţează, ci el luă bani dela cine numai putea, făgăduind că pune în slujbe bune pe cei nevoiaşi. A înşelat astfel dela o mulţime de inşi sute de mii, poate chiar milioane, nu se ştie încă toată suma, de oarece nu mai acuma se face cercetare. Se ştie însă — şi asta i-a rupt capul — că acum de-curând luase 60.000 coroane dela un sin gur om, cărui făgăduise să-i umble în rând să-i câştige dreptul de a deschide farmacie.

Toate ziarele ungureşti scriu cu ruşine despre întâmplarea asta. Cele kossuthişte se mângăie doar cu atâta, că Latkóczy este dintre oamenii vechei stăpâniri. Aşa e . . . Nessi Pál, marele pungaş fugit în America, nu erà însă oare kossuthist, om al nouei stăpâniri ? Şi nu ocupă oare el loc în dietă, să facă legi !

Toţi sunt deci d'o pănură, nici un partid nu-i mai de i e a b ă decât altul.

Asta-i nenorocirea r.oastră, a naţionalită­ţilor, îşi poate adică oricine închipui ce fel de dreptate putea sluji Latkóczy în afaceri unde erà vorba de — români, şi-i treceau multe afaceri de astea prin mâini, căci ape­latele dela comitate la dânsul ajungeau, el judeca dacă dreptate are fişpanul, vicişpanul,

fibirăul ori bieţii români din comitat cari apelau împotriva dărilor, a alegerilor cu jandarmi şi a tot felul de mişelii nemai­pomenite.

Iar dacă au ajuns în astfel de slujbe mari, oameni de nimica, ne putem închipui ce sunt cei mai mici, sutele şi miile cari au năpădit satele noastre.

Ce simţ de dreptate pot aveà ei şi cât de puţin o să-i mustre sufletul pentrucă vor fi luat mită dela ceice au nefericirea să le cadă în ghiare ?

Iată de ce se poate întâmpla în ţara asta alegere de primar ca şi cea dela Şepreuş, unde au fost împuşcaţi 7 români, iar răniţi au fost o mulţime, după cum numeroşi au ajuns în temniţă; iată de ce s'au putut îm­puşca Ia sfinţirea de biserică din Cernova 15 slovaci, fără ca fibirăului şi jandarmilor să l i se atingă un fir de păr. Apelaţiile noastre le judecau d'alde Kormos şi Lat­kóczy !

Nu mai trebuie să amintim apoi, că în afaceri unde e şi politică la mijloc, fiecare slujbaş al stăpânirei îşi ţine de sfânta da­torie să ne apese şi scurteze în drepturile noastre, ştiind bine că pentru asta va fi lăudat şT înaintat

Aşa se înveninează viaţa naţionalităţilor, aşa se ajunge Ia lucruri de cari în cele din urmă trebuie să roşească orice om de treabă în ţara asta.

FOIŢA ZIARULUI .TRIBUNA*.

Edmondo De Amicis.

I N I M Toboşarul din Sardinia.

— Povestire, —

Luni, 23 Ianuarie. In prima zi a bătăliei dela Custoza, în ziua de

14 Iulie 1848, vre-o şai-zeci de soldaţi dintr'un regiment de infanterie din armata coastră, tri­steţi pe o înălţime ea sa ocupe o casă singura­tici, fura împresuraţi fără veste de o companie de soldaţi austrieci, cari începură să tragă fo­curi aeupra lor, aţa că ei d'abia avură vreme i i dea foga în caeă si să închiză în grabă uşile lisând în nrma lor mai mulţi morţi şi răniţi. Corn an închis uşile, ai noştrii deteră năvală la ferestrele odăilor de jos şi ale etajului întâi şi taeepnră să tragă în vrăjmaşi, cari se apropiau dm ce to ce, răspunzând la împuşcături. Soldaţii ita­lieni ierau comandaţi de doi ofiţeri şi de nn că­pitan înalt şi bătrân, slab, cu mustăţile albe. îm­preună cu ei erà un toboşar din Sardinia, un băiat de vre-o 14 ani, mic, oacheş, cu doi ochi negrii locioşi.

Căpitanul conducea apărarea dintr'o cameră dela etajul întâi, dând comande ce păreau detu­nături de pistoale, iar pe faţa iui ca de fier nu M Tedeà nici o emoţiune. Toboşarul, palid la faja, stă în picioare de pe o masă şi se ui là a-farâ, unde ee vedea printre fam, tunicile albe ale anitriacilor cari Înaintau încet.

Casa erà în vârful unei ridicaturi repezi şi de partea cea mai repede erà numai o fereastră a unei camere de mansardă, aşa că austriecii no o atacaseră de partea aceea, ci numai din faţă şi din laturi.

Âustriacii trăgeau ; o ploaie de gloanţe cinruià zidurile şi sfărîma ţiglele acoperişului, rupea ta-vanurile, mobilele, persianele, împrăştiind ţăn­dări de lemne, nori de moîoz, bucăţi de gea­muri. Gloanţele şuierau, se loveau de păreţi, să­reau înapoi, rupând toate lucrurile, cu o larmă de infern. Din când în când, unul din soldaţii ce trăgea dela ferestre, se clătinau şi cădeau pe pardoseală, alţii umblau din camera în cameră iegăcândn-se pe picioare, acoperind eis mâna rănile. In bucătărie zăcta un mort, cu frnntea crepată Semicercul inamicului se apropia dia ce In ce, strlngânda-se.

Căpitanul, care până atunci stătuse nepăsător, făcu cn sfmn de nerăbdare şi urmat de un ser­gent, ieşi din cameră. După trei minute, sergen­tul se întoarse în fugă, şi chemă pe toboşar. Bă­iatul îl urmă alergând, urcară o scară de lemn, şi Intrară într'o cameră de mansardă, goală, nnde căpitanul scria cu creionul pe o hârtie, sprijinita pe fereastră, iar la picioarele lui eră o funie de puţ.

Căpitanul îndoi hârtia şi uitându-se la băiat cu ochii lui cenuşii, de cari tremurau toţi soldaţii, zise scurt:

— Toboşar! Toboşarul duse mâna la chipiu: — Porunciţi. — Ai curaj ? Ochii băiatului scăpărară.

— Da, domnule căpitan. — Uită-te coio, zise căpitanul împingându-I Ia

fereastră, în câmpie, lângă casele din Viliafranca, unde lncesc baionete. Acolo stau ai noştri. Ia bi­letul acesta, te cobori pe funie pe fereastră, a-lergi pe coasta la vale, o iei pe câmp, ajungi la ai noştrii, şi dai biletul acesta, celui dintâi ofiţer ce întâlneşti. Lapadă centuronul şi raniţa.

Toboşarul îşi scoase centuronul şi raniţa, şi puse biletul în buzunarul dela piept; sergentul lăsă jos pe fereastră foaia ţinându-o de un cap ; căpitanul ajută băiatului sâ se lase pe fereastră.

— Bagă de seamă, îi zise, scăparea noastră a tuturor siă în curajul şi în picioarele tale.

— Nu vă temeţi, domnnle căpitan, răspunse toboşarul trecând peste fereastră.

— Mergi plecat, pe coastă la vale, zise iar că­pitanul, apucând de funia ce ţinea sergentul.

— Am înţeles. — Doamne ajută! In câte-va clipe, toboşarul ajunse pe pământ;

sergentul trase sus funia, căpitanul se uită pe fereastră şi-1 văzu cam alerga pe coastă la vale.

Credea că scăpase neobservat, când cinci san şase nori mici de pulbere ce se ridicau din pă­mânt înaintea şi în urma băiatului ti deteră de ştire că âustriacii îl văzuseră şi trăgeau în ei, după înălţime: norii aceia erau de pământul lo­vit de gloanţe. Dar toboşarul fugea de-i sfârâiau càleâiïe. De-odată se opri.

— Ucis! mugi căpitanul muşcânda-şi pumnul. Dar nu isprăvise vorba când văzu pe băiat ridi-cându-se în picioare.

— Ah ! căzuse ! îşi zise, şi respiră uşurat. Toboşarul alerga mereu, dar şchiopăta.

P*í?. 2 » T R I B U N A « 23 Oct n. 1908

DI Aehrenthal între kossuthlşt l . Ministrai de externe, baronul de Aehrenthal, a făcat aseară o vizită la clubul kossuthiştilor, Însoţit de prim-ministrul Wekerle. Dl Aehrenthal s'a Întreţinut multă vreme cu unii dintre deputaţi, reţinându-se însă de a da lămuririle solicitate de ei în che­stiunile de externe de actualitate. Marii diplomaţi ungari s'au distins şi de data asta debitând fel de fel de prostii în faţa ministrului uimit de scăpă­rările geniului unguresc. Unul, care s'a crezut cu mai multă smoală la roatele minţii, voià să pa­rieze cu ministrul, că peste două luni de zile, cărţile poştale din Belgrad vor purta marcă au-stro-ungară. A zâmbit — ministrul, frapat de atâta vedere în viitor — şi zâmbind s'a depărtat pe urmă la braţui ministrului Wekerle. Singur de­putatul, Földes, profesor de universitate, a salvat întrucâtva reputaţia clubului, având cuvinte mai chibzuite în conversaţia ca baronul de Aehren­thal. Acestuia ministrul i-a lămurit motivele ane­xării.

Dl Aehrenthal va vizita pe rând toate duhu­rile partidelor maghiare. Mâine va fi oaspele clu­bului constituţional. Vizitele acestea trădează eve­nimente politice de mare însemnătate, cari vor surprinde în curând ţara, şi probabil că dl Aeh­renthal voieşte să sondeze cât a mai rămas din trufia sălbatică de odinioară în sufletele leopar-zilor kossuthişti, pentra eventualitatea dacă eve­nimentele ce se pregătesc ar atinge defavorabil alurele ungureşti.

Dl Aehrenthal îşi va fi tăcut o părere dreaplă: credea să aibă rolul unni îmblânzitor sjans în cuşca leilor şi se va fi dumirit când subt pieile de leu a găsit ascunşi o seamă de măgari pro-stateci.

* Logică de conte unguresc încă un conte,

care scrie articole prin reviste străine, singurul folos pe care-1 pot aduce naţiunii ungureşti ace­şti proprietari de averi enorme. Este contele Teo­dor Zichy, care scrie î i »Deutsche Rundschau< din Berlin, apărând Ungaria. Dl cânte spune că Ungaria e neatârnătoare de Austria şi are ho­tare naturale, cari o apără foarte bine de orice năvălire duşmănoasă. Dar statul unguresc are o comoară şi mai preţioasă decât pământul: apă­rarea statului naţional unguresc. Ce va să zică asta? Nici decum ea nu înseamnă asuprirea

— Nu a fost nimic ; gândi căpitanul. Alţi câţiva nori de pulbere se ridicară ici colo

în jurul băiatului, dar din ce în ce mai departe de ei. Scăpase ! Căpitane 1 dete un strigăt de bu­curie, dar na 1 pierdu din ochi, pentruca totul depindea de câteva minute : dacă nu ajungea cât mai iute posibil colo la soldaţii italieni, delà cari cerea ajutor ca biletul, ori toţi soldaţii lui vor că­dea ucişi, ori va trebui să se predea el şi cu toţi soldaţii.

Băiatul alerga o bucată, pe urmă rărea pasul şchiopătând, o luă iar la fugă, dar din ce în ce mai ostenit şi din când în când se oprea !

— L o fi sgăriat ceva la picior, sau l-o fi a-tins vre-un glonţ ; se gândea căpitanul nelăsân-du-1 din ochi şi cu toate că era aşa de departe, dar îi vorbea, îl încuraja, ca şi cum toboşarul i a r fi auzit. Măsura cu ochiul distanţa ce mai rămânea Intre băiat şi sclipirile de arme ce se vedeau colo pe câmpie, dintre spicele aurite ale grâului copt. In acest timp, gloanţele şuierau mereu în camerile de desubt, auzea strigătele ofiţerilor şi sergenţilor, vaietele răniţilor, trosni­turile mobilelor şi pârâiturile zidului.

— înainte ! Curaj ! înainte ! zicea căpitanul urmărind cu ochii pe toboşarul ce alerga colo departe ; înainte : Fugi ! Ah, blâstămatul, s'a oprit 1.. A pornit iar !...

BÍTAY şi BXHDIE, atelier artistic pentru obiecte bisericeşti

B U D A P E S T , I V . VAcssi-Mtcsc» *£>.

celorlalte popoare. Ungurii şi neungurii se bu­cură de aceleaş drepturi în ţara asta şi legea măsoară tuturora cu aceiaş măsură. Dar, sfârşe­şte contele, vrem să fim stăpâni în casa noastră, în statul nostru.

Va să zică aţi înţeles : dl conte spune că sun­tem absolut egali cu toţii, dar aşa ca Domniile lor să rămâie tot stăpâni... Logică nu glumi. Vorba lui Caţavencu: Vrem revizuirea constitu­ţiei cu condiţie să nu se schimbe nimic.

Rugăm pe dnul conte să urmeze înainte a a duce astfel de servicii poporului său, pe care nici noi nu l'am putea compromite mai bine de ât dânsul.

Să pune insă altă întrebare: când va începe în sfârşit şl Ia noi informarea sistematică şi promptă a străinătăţii, mai aies când în faţa a-storfel de adevăruri munca asta e atât de uşosră ?

Prigonirea învăţătorilor noştri. Cititorii noştri cunosc afacerea bravului

învăţător D. Popovici din Cuvin. Iată acum şi încheiarea: hârtia sosită delà

minister la comisia permanentă a comita­tului nostru care îl judecase pe dl Popo­vici la 100 cor. amendă:

Sentersţa cu numărul XI. 2070 adusă în ziua de 12 Maiu a. c. conform § ului 22. punct I. a legii XXYÍI din 1907 prin care a fost osândit a 100 coroane, în urma apelatei procurorului o schimb şi pe Dumitru Pop viei, învăţător confe­sional gr. or., conform propunerii procurorului, in virtutea punctului l. a susamintitei legi şi de-clarându 1 vinovat, tot pe temeiul numitei legi, punctul 4, îl c o n d a m n şi la pierderea ofi­ciului.

Urmează apoi motivarea sentenţei: prin purtarea sa — batjocorind pe copiii cari umblă la şcoală ungurească — învăţătorul a înstrăinat copiii români delà şcoala un­gurească.

Va să zică sentenţa adusă de fişpan, care numai prieten nu ne este, a inspectorului şcolar şi alţi patru unguri de frunte, a fost prea indulgentă: cei din minister au înă­sprit-o, aruncând în drum pe unul dintre cei mai harnici învăţători români.

Mac şi alcool. i.

Închinat cu dragoste ипаШ meu dr. Aurel Novac.

Medici, profesori, sociologi şi oameni iu­bitori de aproapele lor au scris o mulţime de cărţi şi articole şi au ţinut vorbiri fra-moase, convingătoare contra alcoolismul!, Au dovedit cu argumente ştiinţifice, şi ai ilustrat cu exemple vii efectul degenerator fiziceşte, sufleteşte şi moralminte asupra ur­maşilor, chiar până la a şaptea spiţă.

In statele mai desvoltate, cu o culturi mai înaintată s'a pornit o acţiune puternici în primul rând pentru a lumina poporul despre otrava distrugătoare a alcoolului. Băr­baţii de frunte ai societăţii, politicianii, În­văţaţii, medicii şi învăţătorii s'au organizat, s'au întrunit în societăţi şi au ţinut prele­geri poporale ştiinţifice. Afară de aceasta an mai răspândit foi volante între muncitori; preoţii au ţinut predici de pe amvon, iar învăţătorul a luptat în şcoală contra veni­nului, care omoară sufletul şi fizicul omului. In diferitele institute de învăţământ au atâr­nat pe pereţi tablouri colorate, în care se pot vedea schimbările vătămătoare prin care trece organismul atacat de veninul alcoolu­lui, şi degenerările fiziceşti şi sufleteşti ale oamenilor alcoolici.

Elveţia liberă şi independentă tot mai mult împiedecă aducerea în circulaţie a beuturilor cari conţin alcool, şi mai în urmă a interzis prepararea şi vinderea absintului veninos acea beutură omorîtoare a bohemilor francezi, afară de aceasta unele cantoane au oprit şi vinderea altor fel de béuturi alcoolice. In fruntea luptei contra alcoolului, stau şve-dienii şi finlandezii, căci după cum dove­deşte statistica consumării alcoolului dintre statele Europei locuitorii acestor două penin­sule consumă mai puţin alcool.

Vedeţi, aceşti fii ai unei ţări cu clima as­pră, cu pământ slab şi puţin productiv deşi îşi câştigă cu mare greutate cele de lipsa, tot pot trai fără alcool, ba chiar îndată ce

Un ofiţer veni sà-i spnie că inamicii, fără să Înceteze focul, au ridicat steagul alb ca să Înce­teze lupta.

— Na vreau să ştiu nimic ! Nu încetaţi focul ! striga el fără să-şi ia ochii deia băiat, care ajun­sese în câmpie, dar nu mai alerga ci părea că se târeşte.

— Dar aleargă!., aleargă!... zicea căpitanul strângând din pumni şi din dinţi; mori!... crapi dar trebuie să ajungi, sceleratule !

Aproape imediat dete un urlet: — Ah, mizerabil leneş ce eşti!... S'a pus jos. Băiatul, căruia până atunci; i-se vedea capul

d'asupra grâuiui dispăruse, ca şl cum ar fi că­zut ; dar după un moment, capul ii apăru din nou, şi pe urmă dispăru după copaci, iar căpi­tanul nu 1 mal văzu.

Atunci căpitanul se scoboti ca o furtună pe scări; gloanţele ploau; odăile erau pline de ră­niţi, dintre cari câţi va se'nvârteau pe loc par'că erau beţi, agâţindu-se de mobile; pereţii şi po­delele erau stropite de sânge; morţi zăceau pe jos ; locotenentului, un glonţ îi rupsese braţul drept; fumul şi praful orbea.

— Curaj!... strigă căpitanul. Daţi foc!... Nu vă lăsaţi!.. Sosesc ajutoare!... încă puţin!...

Austriacii se apropiaseră mai mult; printe no­rii de fum Ii se vedea feţele lor contractate, iar

printre sgomotul detunăturile se auzeau blesteme şi strigăte.

Câţiva soldaţi, capriuşi de frică, lăsară fere­strele, dar sergenţii îi inpinseră la loc. Insă fo­cul apărărel se slăbea, descurajarea apărea pe toate feţele : nu mai puteau !

La un moment dat, împuşcăturile austriecilor se răriră, încetară aproape şi o voce ca un tu­net strigă întâiu în nemţeşte apoi in Italieneşte:

— Predaţi vă! — Nu ! urlă căpitanul delà o fereastră şl fccul

începu mai des şi mai furios ca'ntâiu. Alţi soldaţi căzură. Ma multe ferestre erau

fără apărători. Momentul fatal se apropia. Căpitanul gemea cu dinţii încleştaţi: — Nu mai vin!... nu mai vin!... şi alergă de

acolo până colo strângând sabia, hotărât să moară] când un sergent, năpustiindu-se pe scări devait din mansardă, strigă cât putù :

— Vin !... Sosesc !... — Sosesc!... repetă cu bucurie căpitanul. La strigătele acestea, toţi, sănătoşi, răniţi, ser­

genţi, ofiţeri se năpustiră la ferestre şi focul se înteţij Curând după aceea se simţi un fii de slă­bire, de desordlne în şburlle inimcilor. In pripi căpitanul îşi adună soldaţii în camera de jos a casei, gata să sară cu baionetele. Pe urmi dele fuga sus. De-abià ajuns, auzi un ropot de cit

Pe ошпі nostr» expert d trimitem lira taxă la fata locului, pentra primire, lucrului.

*TRIBUNA« Pag. 3

trebni să fie paznicii legilor şi mentorii progre solei tării, ai progresului, care atârnă delà ega litatea tn drepturi şi datorinţe, in jertfe şi aju­toare.

Dar nu cu dreaptă mâuă împarte ajutor regi­mul temporal, stăpân al acestei ţări.

Lăsăm să vorbească budgetul ţării, să facă lu­mină cifrele, asupra tendinţelor esclusiviste, pe cari ni-le pune In perspectivă guvernul, prin or­ganele sale de reclamă patriotică.

Suma alocată In budget, care va fi pus încu rând la vot In parlament sub titlul : ajutor pentru biserici ве împarte diferitelor confesiuni, după elocvente normative.

Anume suma totală, provăzută în budget ca ajutor pentru toate bisericile, este de 8.873.422 cor.; mai mult cu 1,655.800 decât în budgetul din anul trecut.

Această sumă este a se împărţi în proporţia următoare: biserica rom.-cat. din Ardeal (status) : 82 000 cor., biserica gr.-cat. (rom. şi rut.) 370.000 cor., biserica august, evang. : 335 000 cor., bise­rica reformată (calvină): 461.000 cor., biserica gr.-ort. rom. şi sârM : 200 000 cor.

Această sumă, se dă pe din două, la două nea­muri : Unitară 100 0C0 cor , izraelită : 90.000 cor. primind, această din urmă, fată cu budgetul din anul trecut, un adaus de 60.000 cor.

Na se simte oare, înclinând cumpăna graţiilor coaliţionale spre reformaţi şi israeliţi ! „Alcătui­tori de stat".

Afară de această sumă, care вѳ împarte între toate confesiunile, s'au mai făcut îa budget şi adaosuri, cu nuanţe patriotice.

In tenoarea art. de lege XIV" c. 2 — 18, din 1898 relativ la întregirea venitelor parohiale, în budget s'a luat pentru anul 1908 suma de 2,430 000 ; dar s'a cheltuit mai mult, adecă 2,478.782 coroane ; iar fiindcă „e de prevăzut" — zice minifitrul, că la Jocuri unde au fost a-pliceţi preoţi cu cvalificaţie mai inferioară, pe viitor se vor aplica do cei cu cvalificaţie mai înaltă şi fiindcă „în partea ardeleană" a ţării multe parohii filii ver cere independenţa, care nu l i s e poate denegà, s'a preliminat suma de 2 4g0.000 coroane adecă, o urcare cu 60.000 coroane.

Cu o singură aruncătură de ochi asupra cifre­lor de roal sus, se poate prinde nota dominantă a dispoziţiilor gospodarilor, cari, chemaţi a fi paznici binelui obştesc, aruncă comorile adunate din sudoarea celor mulţi şi munciţi, in braţele celor puţini şi tigniţi.

Sunt copii vitregi şi copii desmierdaţi, între neamurile acestei ţări constituţionale, dar nn exista ruşine pentru nedreptSţirea pe faţa a unei părţi din cetăţeni.

In catastihul protecţicniet şi Ia masa celor a ieşi msi găsim, afsră de cele notate mai sus ş alte daruri...

Bisericilor evanghelică şi reformată, pentru a-jntorarea lor „conform dispoziţiilor art. de lege XX pag. 3 din 1848", li-s'au preliminat 3,000.000, — în loc de 2.000000 din trecut ; şi aceasta, după cuvântul ministerial, se va folosi cu scopul de a face „să înceteze ingreunarea (?) peste mă­sură (túlterhelés !) ce se observă pe urma „jert­felor de avere", a credincioşilor „respectivi", pentrn „acoperirea cheltuielilor administraţiei bi­sericeşti şi pentru ajutorarea institutului de pen­siune a preoţilor" — reformaţi.

„Pe aceeaş bază" se justifică urcarea sumei de 100 000 cor. din budgetul trecut (1908) la 200.000 cor. pe seama bisericii augustine evanghelice, din părţile ardelene ale Ungariei şi „un altfel şi pe seama bisericii unitare, am preliminat începând cu acest budget un ajutor annal permanent de 120 000 cor." spune raportul ministrului.

Dar tot nu s'a isprăvit cu măreţul dar al ţării, hărăzit prin ministeriala grije bisericilor prote­stante şi unitară — şi ovreiască, ci iată í ce ne mai spune ministru! :

„Afară de acestea, pentru sporirea capitalului fundamental a celor două biserici protestante din Ungaria mai dă statul 300 000 cor.; bisericii evang. augustine ardelene 20,000; bisericii uni­tare 15.800 cor.", — cari sume sunt justificate, ca cheltuieli extraordinare, figurând ca sjutoare „pentru uşurarea greutăţilor acelor biserici".

Iată bisericile, ale căror „greutăţi" sunt „ex­traordinare", şi trebuiesc „uşurate". Acelora li-se periclitează şcoalele, din pricina sărăciei popo­rului credincios şi a ordinaţiunilor restrictive şi a învinuirilor utopice ?

Să vedem, dacă din banul ţării l i s e cuvine o asemenea uşurare celor cu „greutăţi" inventate ca supapă eseiusivistá.

Numărul poporaţiunilor din Ungaria propriu zisă, în cifre absolute*), după religiune, este ur­mătorul : rom. cat. 8,198.497 suflete, gr. cat. 1,841 272 suflete, gr. or. 2,199.195 suflete, conf. aug. 1.258 860 suflete, evang. ref. 2,427.232 suflete, unitar 68 551 seflete, izraeliţi 831.162 suflete, alţii 13.486 suflete.

După naţionalitate se împarte poporaţia ţării noastre în chipul următor: maghiari 8,657.520, în % 514, germani 1,999.066 î n ° / 0 1 1 9 stovaci, 2,002.165 în °| 0 11-9, remâni 2,798 559 în °/0 166, ruteui 424.774 in % 2 5, croaţi 191.432 în °/ 0 1-1, sârbi 436 737 în °|0 2-6 alţii 333.008 în °/0 2 0

Care dintre aceste neamuri, este oare mai nă­păstuit? Cel cu adevărat nedreptăţit? Iată cum

*) Statistica oficioasă din 19C0.

23 Oct. n. 1008

aa păşit în primul rând al popoarelor înain­tate în cultură, au dat exemple strălucite de persistenţă de-o energie îndărătnică şi de disciplină fizică şi psihică.

Pescarul şvedian, muncitorul finlandez, după lucrul obositor al zilei, mai departe Duminecile şi sărbătorile nu. aleargă la câr­ciumă, ci se aşează în sala comună de lec­toră, unde cu diferite cetiri îşi îmbogăţeşte cunoştinţele şi îşi invioreazâ dispoziţia sufle­tească. Nici nu sunt între ei analfabeţi ; deşi substrâgând centrele mai mari orăşeneşti, nici nu au şcoli regulate, ci învăţătorii am­bulanţi le face instrucţia şi le cultivă sufle­tul prin munca lor mare şi nobilă.

învăţătorul nu e numai învăţătorul şi edu­catorul poporului, ci e tatăl şi prietenul lai şi de subt mâinile lui iese în lume o gene­raţie muncitoare, trează şi morală. La ei el e cel mai fanatic prigonitor al alcoolismului, care nu numai că deşteaptă disgustul şi oroarea faţă de alcool în elevii lui, ci îi convinge despre aceasta şi prin aceasta îi creşte pentru un traiu moral şi muncitor.

Augusta Bubenescu.

Budgetul lor şi biserica noastră. Oligarhii delà cârma ţării noastre sunt o coa­

liţie. Coaliţie s'au botazat ei înşişi şi li se potriveşte

de minune porecla, căci sub acont nume cu re-nome s'au grupat, s'an coaliat, s'au reunit oameni en aceleaşi apetituri si abdicări, deşi originari dis metamorfoze diverse.

Toată lumea o ştie acesta; dar nu Ie ştie lnmea toate.

E însă de notorietate publică, cumcă poliţa trasă de coaliţie, când a venit la putere, a ajuns 1« scadenţă.

Şi dacă protestul votului universal este ame­ninţător, pentru actualul regim al ţării roastre, stăpânirea coaliţionistă ştie, se pricepe ca şi în oltiural moment să-şi asigure — retragsrea îmbelşugată.

In ţara aceasta cu multe neamuri, ne deose­bim şi după religiuni şi după favorurile de cari ne lopârtăşim, deşi suntem susţiitori cu cel puţin egale jertfe de bani şi sânge şi credincioşi fii ai patriei noastre comune. Aceste deosebiri sunt în­tărite şi sporite pas de pas, de-aceia, oari ar

Însoţit de un puternic ura, şi delà fereastră văzu prin fum, pălăriile cu două colţuri ale carabine-rilor italieni, un escadron ce venea în galop, cu săbiile trase, caii să năpustiră asupra inimicilor. Atunci soldaţii deteră atacul cu baioneta, austriecii

I îşi pierdură capul, se risipită şi o luară la fugă. \Tennul rămase curăţit, casa fu liberală şi puţin mai târziu, două batalioane de infanterie, cu două tunuri, ocupară Înălţimea.

Căpitanul cu soldaţii ce i mai rîmăsese se în­toarse la regimentul său, se mai bătură până stara, fii rănit uşor la mâna stângă, şi ziua se Isprăvi cu victoria italien lor.

Dar a doua zi, când se reîncepu bătălia, ita­lienii pierdură şi fură siliţi să se retragă spre Mincio.

Căpitanul, cu toate că ierà rănit, făcu tot dru­mul pe jos, cu soldaţii săi, obosiţi şi trişti şl spre seară, ajungând la Golto, pe Mincio, Întrebă numaidecât pe locotenentul său, căiuiaun glonţ Ii rupsese o mână şi pe care ambulanţa l a luat cn sine, aşa că trebuia să fl ajuns mai nainte la Ooito. I-se spuse, că în biserică se instalase In pripi un spital, se duse acolo. Biserica erà plină de răniţi, aşezaţi în două şiruri de paturi şi pe

Excelent mijloc exterior. 1 M reumatism, junghiuri, dureri de

ППП [ГПП spate şi de mijloc, amor ţeli, dureri УЦЦІМ Щ nervoase de cap şi orice boale şi —. — dureri reumatice sau de podagră se vindecă în modul sigur prin excelentul

saltele puse pe j o s ; doi doctori şi mai mulţi in-f rmieri, alergau in sus şi în jos; şi se auzeau vaietele şi oftările răniţilor.

Căpitanul se opri in uşe şi se uilă roată, cău­ta du şi ofiţerul; când auzi un glas slab care 1 striga :

— Domnule căpitan. Se întoarse: ieră toboşarul. Acoperit cu o perdea groasă de fereastră văr­

gată cu alb şi roşu, toboşarul stà întins pe pat, cu braţele afară, galben şi slab, dar cu ochii tot lucioşi şi ca două mărgele negre.

— Tu?... Ce cauţi aici?... îl întrebă căpitanul mirat, cu glasul aspru. Bravo, ţi-ai făcut datoria!

— Am făcut ce am putut; răspunsetoboşaruil — Ieşti rănit? zise căpitanul căutând cu ochii

pe locotenent. — Da, rspunse băiatul, căruia faptul că ieră

rănit îi da curaj să vorbească cu căpitanul, ceea ce n'ar fi îndrăsnit s'o facă în alte timpuri. Am vrut să mă ascunz, dar tot m'au văzut şi aş fi ajuns cu douăzeci de minute mai nainte, dacă nu mă răneau. Noroc că am Întâlnit un căpitan de stat major, căruia i-am dat biletul. Mi-a fost cam greu să alerg dupăce m'au rănit. Muream de sete, mi-erà frică să nu rămâi pe drum, plângeam

de năcaz, gândindu-mă că cu fiecare clipă ce pierdeam, colo în casă pierea un altul de-ai no­ştri. Am făcut ce am putut şi sunt mulţumit. Dar d-voasträ, die căpitan, sângeraţi.

In adevăr, din palma legată a căpitanului, se scurgeau picături de sânge.

— îmi daţi voie, domnule căpitan, să vă strâng legătura? Daţi mi mâna.

Căpitauul întinse mâna stângă şi cu dreapta voi să ajute băiatului să deslege nodal, când acesta, de abia ridicase capul de pe pernă, în­gălbeni şi fù silit să se lase jos.

— Lasă, lasă ; zise căpitanul trăgându-şi mâna pe care băiatul voia să i-o reţie ; vezi de tine şi nu te gândi la alţii, căci câte odată, chiar şi ră­nile cele mici se pot înrăi dacă nu le îngrijeşti.

Toboşarul clătina capul. — Dar tu, zise căpitanul uitându-se lung la el,

trebuie să fi pierdut mult sânge de eşti aşa de slab şi palid.

Băiatul răspunse cu un surîs : — Am pierdut sânge? Am mai pierdut şi alt­

ceva, domnule căpitan. Şi-şi ridică perdeaua ce-I acoperea. Căpitanul făcu un pas Îndărăt de groază : bă­

iatul nu mai aveà decât un picior, cel stâng i-1

^Ek K Î ţ î ^ M I T ^ Î ' ' farmacia „Őrangyal"

ŞşmÂaWAMJMwmâMJ 1ШЖ EGEK, (com. Heves) Káptalan uteza. s a т э т т_»i-r> , i „ i v / f T7> Т Ч І T TT 1"» T P r e ţ u l u n u i flacon o r i g i n a l c u m o d u l d e S F » I K T d e M b N I H U b . î n t r e b u i n ţ a r e e 2 c o r . P e n t r u 12 c o r . t r i -

_ л - j i • i i " X m i s e a n t i c i p a t i v t r i m i t 6 flacoane f r a n c o . Se comanda delà s i n g u r u l iu i p r e p a r a t o r \ а Ш а < pentm întrebuinţare exteriora

Pag. 4 » T R I B U N Ac 23 O c t n. 1908

3,754.643 suflete,

s'a făcut selecţiunea, în împărtăşirea ajutoarelor, celor mai »Ingreunatl«. De conf. august, sunt 1,259.860 ev. reformaţi (calvini) 2,427.232 unitarii 68551

In total ei sunt : în ţara noastră.

Şi cât li-s'a pus acestora în perspectivă din casa statului, pentru biserica lor maghiară (cu excepţia a 200.000 de saşi)? Li s'au prenotat, pentru prezent şi viitor sumele budgetare urmă­toare :

a) 335.000 cor. + 461.000 cor. + 100.000 cor. care foc: 896.000 coroane.

b) cu această sumă se adună: 1,000.000 c. + 200.000 cor. + 120.000 cor. adecă = 1,300.000 care sumă împreună cu suma de mai sus adecă : 896.000 cor. fac suma totală d e : 2,196.000 cor.; apoi

c) la această sumă mai adaug : 300.000 c. + 20.090 cor. + 15.80D cor. cari toate împreună fac 2,531.800 cor. pentru 3,754643 suflete de pro­testanţi.

Faţă cu aceşti predileţi ai budgetului patriei noastre, să vedem, în ce chip de binefaceri s'a întins mâna largă a ministrului pentru biserica noastră.

Câţi suntem noi, fiii ortodoxiei? După statistica oficioasă de acum 9 ani am fi :

2 ; 199.195 suflete. Suntem în acest număr ortodocşii români şi

sâtbi împreună; stăpâni pe două biserici naţio­nale, singurele biserici nationale în această ţară poliglotă, unde totul se exploatează în lozinca unei imaginare unităţi naţionale, care este hrănită artificial, caşi bisericile reformate din ţară.

După numărul nostru, cu cât suntem noi luaţi în budgetul ţării, când singuri suntem 16.6 per­cente din poporaţia ţării?

Noi înjumătăţim cu fraţii sârbi, suma de 200.000 cor. Ne vine dar partea: 100.000 cor. — pentru biserica ortodoxă română.

Protestanţii de toate nuanţele, cari fac o po-poraţie de 3,754.643 suflete, primesc din budgetul ţăili, pentru biserhile ior 2,531.800 cor.; iar noi românii ortodocşi, scăzând pe sârbi (437.737 su­flete) primim, ca popor de 1,761.458 din budge­tul acelui stat în care suntem cei mai îngreunaţi şl cei mai năpăstuiţi : 100.000.

Dar noi mai suntem, ca români şi în altă bi­serică, în cea greco-catolică (unită). Care e pro­porţia împărtăşirii lor din budget? Poporaţia ar fi, aproximativ (cu scăderea greco-cat. ruteni) 1,416,498 suflete (socotind aci şi pe cei declaraţi de unguri), iar suma ce se dă greco-catolicilor în total, este de 370.000 cor. — tot e mai mult, în proporţie, decât s'a dat bisericii ortodoxe.

tăiase de deasupra genunchiului şi pansamentul erà tot sângerat.

In momentul acela trecu un doctor, mic şi gras numai In cămaşe.

— Ah, domnule căpitan, zise doctorul grăbit, arătăndu-i pe toboşar, o adevărată nenorocire: piciorul ar fi fost salvat uşor dacă nu făcea ne­bunia ră alerge atâta. S'a produs o umflătură, care ье-а silit să-i tăiem până unde vedeţi. Oh, dar ce copil curajios 1 Vă asigur, că n'am mai văzut un altul ca el: nu i-a dat o lacrimă, nu a scos nici un strigăt. Pe onoarea mea, eram mân­dru de el, că eră italian !

Şi plecă în grabă. Căpitanul îşi încruntă sprâncenile albe şi se

uită la toboşar ; apoi, aproape fără să-şi dea seama de ce face şi priviudu-l mereu, îşi duse mâna la cap, şi-şi scoase chipiul.

— Domnule căpitan, zise băiatul mirat, ce fa­ceţi?... Pentru mine?

Atunci, soldatul acela aspru, care niciodată na vorbise blând cu nici unul din inferiorii săi, răs­punse cu un glas blând şi dulce :

— Eu nu sunt decât un căpitan, iar tn eşti an erou.

Apoi se aruncă peste toboşar cu braţele des­chise, şi-1 sărută de trei-ori în dreptul inimei.

Trad. de P. Robescu.

Biserica ortodoxa", este, cum se vede, fiica vi­tregă a patriei acesteia, diriguite de coaliţia oli­garhia, şovinistă.

Biserica ortodoxă este »Cenuşotca<, din pove­stea acestei ţări, acestui regat...

Şi pentruce suntem scurtaţi, nedreptăţiţi duş­măniţi ?

Pentrucă numai noi, cele două biserici ortodoxe, suntem biserici naţionale; de aceea ne năpăstu-ieşte urgia şovinistă, exclusivistă.

Dar acea biserică, în care se păzesc învăţătu­rile sfinte ale Apostolului Pavel despre neamuri, are stâlpi puternici în caracterul său naţional ; şi nici porţile iadului nu o vor birul.

Cei chemaţi, ieşiţi, la apărarea dreptăţii !

Delegaţ lunea angara.

In şedinţa ei publică plenară de ieri dele-gaţiunea ungară a desbătut budgetul ma­rinei.

Şedinţa s'a deschis dimineaţa la orele 10. A prezidat contele Teodor Zichy.

Raportorul, contele Majláth, a arătat că bud­getul marinei pe anul ce vine a sporit cu 9 mi­lioane şi jumătate, reprezintflnd suma de 63 mi­lioane de coroane. Miuistrii de finanţe ai celor două state an şters multe poziţii din budget. In statul major s'a marit efectivul cu 51 de indi­vizi, efectivul mateloţilor cu 850. Sporirea e-fectivului a résultat din construirea a noui torpiloare şi alor mai multor vase de războiu. Delegatul Sabo, găseşte că principiul parităţii nu se validitează decât în budget. Cere ca să relie­feze mai intensiv caracterul statului ungar în aşezămintele marinei. întreabă, că îu loc să se construiască noui vase de războiu, de ce nu se reconstruiesc după modelul vaselor altor state. Primeşte budgetul ѴогЬезс apoi croatul Vinco-vici şi kossuthistul Okolicsânyi. Vincovici pre­tind ca o parte a marinei să fie croată, iar va­sele să se numească ca nume croate. Ugron spune că e nesocotinţă ceea ce pretind croaţii, ungurii aa drepturi străvechi pe mare. Mai vor­beşte sublocotenentul de marină Luchich, după lămuririle căruia delegaţiunea votează budgetul. La sfârşit se votează şi raportul conturilor, pre­cum şi budgetul ministrului comun de finanţe.

Delegaţ iunea austriacă.

Secţiunea militară a delegaţiunii austriace, a ţinut ieri de asemenea o nouă şedinţă, urmându-se desbalerea budgetului armatei. Şedinţa e prezidiată de contele Merveldt.

Contele Stiirglch spâne că guvernul n'a reali­zat hotărtrea delegaţiunei austriace cu privire la solda ofiţerilor şi a soldaţilor. După lămuririle preşedintelui, delegatul Kutscher vorbeşte mai pe larg despre rolul miliţiei cu ocazinnea demon­straţiilor de stradă şi constată câ serviciile mili­ţiei nu se cer la timp. Regretă că încă tot nu s'a mărit şi solda ostaşilor de rând.

Ш п România* Dnul Al. Djavara, ministrul comerciului şi

industrie a terminat proiectul de lege pentru re­organizarea acelui minister şi pentru modificarea legei industriale.

In această din urmă lege se vor prevedea di-spoziţiuni relative la asigurarea muncitorilor con­tra accidentelor, precum şi la condiţiunile de muncă.

Ambele proecte vor fi supuse în curând con­siliului de miniştri spre cercetare.

Lupta pentru votul universal. Adunări de popor îa Bihor.

Proiectul votului plural la M. Sa. Adunări d e p o p o r în Bihor.

Mişcarea pen t ru votul universal să întinde şi a supra Bihorului. Acest ţinut atât de băşt inaş românesc a dat în timpul din u r m ă dovezi că s 'a scutura t din amorţeală şi că a întrat şi el în r îndul ţinuturilor lup­tătoare pen t ru drepturi le neamului nostru. După seria de adunăr i ţ inute de părintele Lucaciu în părţile Beiuşului şi Vaşcăului, u rmează alte adunăr i . Aflăm că intelectualii români în frunte cu dl Dr. Aurel Lazar au hotărî t să ţie în fiecare din Duminecile vii­toare câte o aduna re de popor . Programul lor e u r m ă t o r u l :

Duminecă 25 Octomvrie în comuna Bru­sturi.

Duminecă 1 Noemvrie în comuna Bul. Duminecă 8 Noemvrie în comuna Ei-

disel. >

Iniţiativa fruntaşilor din Oradea-mare me­rită toată lauda şi încurajarea. Facem apel la toţi preoţii, învăţătorii şi cărturarii români din părţile respective şi la poporul din sa­tele învecinate să alerge la aceste adunări spre a protesta împotriva călcării de drep­turi ce ni-se pregăteşte, cu atâ t mai mult că Bihorul este tocmai ţ inutul unde prin legea votului plural poporul va pierde orice drepturi şi vor fi sate întregi u n d e câte un cr îşmar j idan şi câte u n slujbaş străin vor aveà votur i mai multe decât tot satal !

Audienţa hotărî toare a dini Andrássy. Ministrul de interne contele Andrássy

care s'a obligat în mod formal că va •pre­zintă proiectul său până în 22 Octomvrk a. c, l-a pre\intat abia ieri Miercuri M. Sale împăratului. Timp de o oră şi junuV täte el a fost la împăratul expunându-i principiile fundamentale ale proiectului său.

A fost o audienţă hotărîtoare în afaceret proiectului. Proiectul acum se află pe biroul M. Sale care încă nu a hotărît a-supra lui.

Pactul dintre c o r o a n ă şl coaliţie desminţit .

Un comunicat oficios desminte ştirea semnalitl şi de noi despre an pact intervenit între coroana şi coaliţie după care guvernul s'ar obliga săoroe contingentul militar tn schimbul sancţiunei votu­lui plural. Ne am bucura dacă desminţirea guver­nului ar fi adevărată. Viitorul va arăta dacă N na a fost iarăşi o desminţire care — confirmi

12/25 Octomvrie 1908 la Hălmaglo, Aceasta zi va fi pentru ţinutul nostru un eve­

niment de mare însemnătate. Toată istoria ne do­cumentează trecutul opidului Hălmagiu, unde bărbaţi cu capacităţi înalte au săvârşit lucruri mari în interesul blândului popor ce şi acum cu sudoarea cruntă îşi agoniseşte hrana cea de toate zilele.

Orice om trebuie să compătimească acest po­por care apare ca un schelet. Şi e adevărat, -pentrucă munceşte din greu neavând destul pâ­mant şi se nutreşte slab — în schimb însă dt rile cresc din an în an şi dregătoriile chemate pentru a lucra în interesul uşurării lui — nul

In. ja . te i3 . t iu .r ie« . parohii lor !

SZENTGTORGTI 0SZKAR, pictor de Urme de embleme de biserici şi auritor,

Haroevásárhely , Koeeutb Lajos utca 26.

Săvârşeşte orice lucra în branşa aceasta In mod de gast frumos şi trainic pe lângă garanţie. în­semnez că pictarea bisericilor am itudiat-o In decurs de mai mulţi ani tn Bacureşti şi In ceie-(aite oraşe mai mari ale României ţi aşa e eaehiiă

orice incorectitate tn executare. — La dorinţa * trimit desemnări porto-franco.

Ca distinsă stimă :

23 Oct. п. 1908 »TRIBUNA« Pag. 5

i atenţiune, ci se folosesc de puterea lor exe-Ifltivi.

Aceste împrejurări 1-a făcut pe acest popor să |ft pururea tăcut şi umilit !

Quid sufletul unui individ este bolnav de du-|«rlle timpului, vindecarea iui să poate numai Itün balzamul dat de oameni cu mari cunoştinţe I ţi ru ma i experienţe !

Au dispărut mulţi oameni de aceştia din par-Ile noastre. I Mai avem încă un luceafăr de prin părţile I mustre delà care aşteptăm mântuirea noastră.

Acela este scumpul nostru deputat : Dr. Ni-|<olae Oncu pe care cu dor şl cu dragoste ÎI I aşteptăm să sosească în mijlocul nostru dlstrl-[talnd împreună cu suita lui balzamul vindecător [pentru mult cercat ii popor din părţile acestea.

Veniţi în pace scumpii noştri şl să ne vedem Un alegător

[Adunarea generală a reuniunei în­văţătorilor din Caransebeş.

Reuniunea învăţătorilor din dieceza Caranse Icului şi a ţinut adunarea generală Duminecă NLuni in Caransebeş Un raport amănunţit 1 n'am să vă fac. Vă scriu însă impresii şi vă J(datez câteva fa>te. Comitetul reuniunei în I trânte cu prezidentul Ioan Marcu a sosit încă Ne Sâmbătă în Caransebeş. La gară vrednicul

protopop A. Ohidiu a rostit v.rblre de bună venire. Duminecă s'a oficiat în Catedrala din loc liturghie din partea P. C. Sa protoslncel Ba­

issai asistat de protopopul A. Ghldiu, preoţii Luca din Iladia, Stoian din loc şi diaconul Joan-drea din Lugoj.

In cimitirul Sf. Ioan s'a celebrat apoi un pa-nstas la mormântul episcopilor Ioan Popasu şi Nicolae Popea. Protopopul A. Ohidiu a rostit 0 cuvântare duioasă. Tot aici s'a făcut ectenia -morţilor Ia mormântul Iul Constantin Dlacono-vki Loga.

Dupa aceste momente în cari n e a m achitat cifră memoria marslor noştri decedat, ne am a-dunat cu toţii şi am purces Ia desch derea adu-nárei unde am salutat între noi pe reprezentan­tul consistorial A. Ghidiu, pe delegaţii reuniu­nilor din dieceza Aradului : 1 Vuia, D. Popovici şl T . Bucurescu, cari foarte călduros primiţi, tălmă­cesc şi ei cu iubire sentimentele reuniunilor surori.

Biserica a răsu at de cuvinte însufleţite. Bună Impresie a produs cuvântarea de deschidere a zelosului preşedinte 1. Marcu. Momentul înălţă­tor a fost fără îndoială festivitatea în amintirea episcopului Ioan Popasu. Dr. I. Badescu pro­toslncel a rostit un cuvânt comemorativ, vrednic de memoria marelui episcop. Preşedintele i a şi adus lauda meritată, iar vorbirea s'a decis să fie tipărită in analele reuniunei.

Seara s'a dat concertul reuniunei de cântări «din Caransebeş cu următorul program :

1. Sequens : a) Ştii tu mândro, b) Auzit am. 2. Vidu : »Coasa«. 3. Adam : »Junimea parisiană*. 4. Costescu: »PuisoruU-5. Vidu: a) »Nu-mi place«, b) »Imi place«,

coruri mixte. Concertul a fost foarte reuşit. A urmat apoi dans până spre dimineaţă. A

•doua zl şedinţa a început cu o conferinţă liberă a dlui Dr. Branişte despre învăţământul grama­tical asupra căreia s'a discutat apoi cu mult interes.

La această şedinţă a luat parte şl nou alesul episcop P. S. Sa Filaret Musia care a fost salu­tat cu multă căldură din partea prezidentului reu­niunei. Răspunzând noul prelat a asigurat pe Învăţători despre interesul ce l are pentru şcoală si învăţători. S'au prezintat apoi rapoartele dife­ritelor comisiuni cari s'au luat Ia cunoştinţă. S'a reales apoi vechiul birou, iar la orele 2 şedinţa 1 fost încheiată prlntr'un inimos discurs al pre­zidentului.

0 adunare germano-romani în Bănat.

Asupra frumoasei adunăr i din Toracul Bănatului pr imim azi un rapor t mai a m ă ­nunţ i t pe care-1 publicăm mai la vale. Adu­na rea a avut cu adevărat u n caracter ger-m a n o - r o m â n e s c . Cele două Torace, m a r e şi mic sun t aşezate ca o insulă r o m â n e a s c ă în t r 'un ţ inut nemţesc . Iasemnăta tea adunăr i i o face faptul că aceste două elemente , ro ­mânii şi nemţii s ' au întâlnit în aceiaş luptă, aceleaş aspiraţii pen t ru viaţă naţ ională. R o ­mânii , deşi puţini formează aici u n e lement foarte înaintat , bogat şi puternic şi cele două sate mar i Toracele, sunt o adevărată redută a limbii româneşt i şi Dr. Victor Orendi-Hom-menau , setul naţionalist ge rman din Timi­şoara i-a arătat pe români şvabilor ca o pildă de simţire şi conştiinţă naţională vred­nică de urmat .

Iată rapor ta i n o s t r u : Ziua de 5/18 a fost o zi de sărbătoare pentru

românii din aceste comune fruntaşe, pentrucă au avut fericirea să primească în mijlocul lor pe doui dintre cei mai falnici deputaţi naţionalişti. Dl Coriolan Brediceanu a sosit de dimineaţă pe neaşteptate, ceeace a fost o surprindere de tot plăcută pentru popor. La 11 ore a plecat apoi un cor.voiu de 60 de trăsuri şi înainte două calese cu patru cai ale bravilor economi : Ionică Frişcan şi Ciril Petru spre a întâmpina pe dnii Dr. Ste­fan C. Pop şl V. Orendi la gara din Catrina. In mijlocul comunei au fost salutaţi Iubiţii oaspeţi de cătră locuitorii şvabi în frunte ca muzica lo­cală. A răspuns dl Orendi stârnind entuziasm între nemţi.

Ia Sângiula ( Bega-Szt.-György) şvabii dease-menea au salutat cor tej ol cu muzică, a răspuns dl Orendi Drumul s'a continuat apoi fără între­rupere spre Toraee. La marginea comunei con­voiul a fost întâmpinat cu treascuri iar prin col-ţnrile stradelor se adună poporul îu cete şi grăbia la locul totre piaţă. Ţărănimea noastră de aici pătrunsă de însemnătatea acestei adauări, a fost de ajuns, ca să răsară într'un număr impu­nător spre a întâmpina pe dl Pop, care delà o nuntă preoţească de aici, n'a mai putut fi uitai de poporul acesta. Oaspeţii dimpreună cu domnii deputaţi cari s'au coborit cu dragoste în mijlocul poporului, au fost primiţi cu o însufleţire nede-scrisă.

La 3 ore s'a început adunarea, care este o grandioasă manifestaţie naţională. Părintele Po-pescu din Toracul-mare în cuvinte izvorite din inimă, a bineventat oaspeţii plăcuţi şi a propus constituirea: preş. V. Petroviciu, not. Dr. P. Obă deanu, bărbaţi de încredere Ionică Frişcanu şi Ci­ril Petru. Părintele Petroviciu a deschis şedinţa prin cuvinte însufleţite, a dat cuvântul dlui de­putat Pop, care prin puterea cuvântului său a ridicat însufleţirea poporului Ia culme. Discursul prin care a lămurit situaţia politică actuală, che­stiunea votului universal şi al celui plural, a fost ascultat cu sfinţenie şi întărit de cuvintele price­pute ale mulţlmei.

A urmat dl Orendi. Acest apostol al renaşterii naţionale a şvabilor din Bănat, a vorbit în limba germană vestejind intenţiunile guvernului. A fost ascultat şi aplaudat frenetic de conaţionalii săi, cari s'au adunat în număr frumos. — Mişcarea naţionalistă ce se învederează pe aici la ei, este rezultatul activităţii ziarului »Volksfreund«, care începe a se lăţi şi a nu mai lipsi de pe masa nici unui şvab de bine, ceeace a băgat un fel de scisiune intre ei, astfel, că azi sunt comune, unde şvabii formează partide contrare, naţionaliste şi guvernamentale, între cari sunt reiaţiuni încor­date.

Pe urmădl Dr. Gbilezan, un harnic advocat din Modoş a dat expresie administraţiunii şi încre­

derii poporului în lupta deputaţilor naţionali tn cameră. Alt avocat dl Dr. Chiroi (Becicherec) prezintă o moţiune cerând legiuirea votului uni­versal adevărat. S'a trimis şi o telegramă M. Sale în aceiaş înţeles, apoi o adresă de protestare îm­potriva votului plural la guvern. Românii şi nemţii adunaţi au aclamat toate hotărîrile.

Adunarea sfârşindu-se, multă vreme poporul nu se îndemna să mai plece, dorind să mai pe­treacă împreună cu conducătorii săi.

S 'a ridicat în sfârşit «fruntea Bănatului*, dnul Coriolan Brediceanu. Acest bătrân pururea tî-năr şi viguros a vorbit in grai bănăţenesc Cu vorba sa dulce originală şi şăgalnică el a pus mulţimea într'un adevăratlextaz. A satirizat cu un umor irezistibil politica actuală şi a biciuit cum­plit apucăturile mârşave ale guvernului.

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 22 Octomvrie n. 1008.

— Ştire literară. Toţi iubitorii literaturii noas t re vor afla cu plăcere, că distinsul n o ­stru amic şi literat Ioan Slavici a scos o n o u ă ediţie a nuvelelor sale (două volume) , p r e c u m va scoate în volum şi poveştile sale poporale , dintre cari unele au apărut în » Convorbiri Literare«, altele în »Tr ibuna« .

Preţioasele lucrări apar în ediţia tipogra­fiei >Minerva« din Bucureşti .

— Atentat contra dlui Oct. G o g a . Reina-poindu-se delà ad. din Răşinari Ia Sibiiu seara la 6 şi jumătate ore, când trăsura dlui Goga a ajuns la Dumbrava-Sibiiului, atentatori necuno­scuţi au descărcat două gloanţe de puşcă asupra trăsurii, în care eră şi d-na Goga precum şi sora poetului Glaudia Goga.

Mişeii nu se ştia. Domnul Goga a anunţat ca­zul poliţiei.

— Constituire. Societatea de lectură „Ino-cenţiu Micu Clain" a teologilor din Blaj, s'a con­stituit pe anul 1908—9, în felini următor. Preşe­dinte: Iuliu Maior teoi. an IV. Vice-preşedinte : Octavian Bugner teol. an III. Secretar: Oaoriu Savu teol. an IV. Casier: Nicolae Crăciun teol. an III. Controlor: Longin Corcheş teol. an II. Arhivar: Octavian Mihălţan teol. an III. Biblio­tecar: Victor Neamţ teol. an II. Notar: Nicolae Vescan teol. an I. Vice-bibliotecar : Emil. Cosma teol. an I. In comisia literară : Iuliu Căpâlnean teol. an IV, Cornel Popa teol. an IV, Nicolae Co-stea teol. an III, Vincenţiu Pandrea teol. an Ш, Alexandru Lupean teol. an II, Stefan Suciu teoi. an II, Teodor Groza teol. an I, Ioan Fătu teol. an I.

— In potriva dărel pe vin. La Budapesta s'a ţinut alaltăieri o mare adunare a proprietari­lor de vii din toată ţara. Au fost de faţă 254 de­legaţi, apoi reprezintanţii a 34 oraşe, a mai mul­tor promontorii şi camere industriale. A prezidat contele Zseléasky Robert care a propus să se ceară guvernului ca darea pe vin să fie desfiin­ţată. Adunarea a primit propunerea. La aceasta adunare a luat parte şi deputatul V. Goldiş care a reprezentat interesele micilor proprietari de vii române.

— Concertul Ferrarl-Rossi. Ziarele din Neoplanta aduc amănunte despre concertul Ferrari, tenor şi Rossi, bariton, dat în ziua de 17 Oct. în sala marelui otel d'acolo. Celor doi artişti ita­lieni li-se aduc cele mai mari elogii. Programai variat (din compozitori ca Wagner, Verdi, Puc­cini, Offenbach, Schubert, Schumann, Leoncavalo şi Tosti) a fost executat cu un brio care a stors aplause entusiaste.

Bănci de şcoală Mobile de şcoală

Mobilă modernă de biurouri şi[fabricare de instrumente gimnastice.

Catalog de preţuri gratuit şi porto franco.

Pf g. 6 »TRIBUNA« 2 3 O c t n. 1908

Dnpăcnm aflăm, cei doi artişti тог da con­certe tn mai malte centre din Ungaria şi Tran­silvania.

— N o u doc tor în medic ină. Sâmbătă în 17 Oct. n. a. c. dl Brutus Macaveu a fost pro­movat Ia gradul de doctor In medicină la uni­versitatea din Badapesta.

— Lucruri triste. Ni-se scriu următoarele: Comuna bisericească gr.-cat. din Comloşul-mare voieşte să ridice o cruce de piatră în piaţă, înaintea bisericii sale. Fiind piaţa comunală s'a cerut permisiunea reprezentanţei în cauză. In şedinţa reprezentanţei din 10 Oct. a. c. nemţii au părtinit rugarea comunei biser. gr.-cat. dar fraţii gr.-or. din loc în frunte cu preotul lor George Bălan aa fost contra şi astfel noi am picat. (Condam­năm purtarea aceasta. Red.) Afacerea fireşte acum e apelată.

Adang că în 1907 chiar o asemenea rugare a comunei bis. gr.-or. din Sftnmiclăuşul mare un­gurii şi nemţi de acolo au părtinit o şi azi stă o cruce frumoasă înaintea bisericii gr.-or.

Oare ţinuta aceasta a fraţilor gr.-or. de aici faţă de noi uniţii încă e naţionalism ? ! Georgiu Munteanu, paroh-protopop gr.-cat.

— Desch iderea d e şcol i româneşt i în Macedonia . » Românul delà Pind« afiă din sursă demnă de încredere, că chiar în cursul acestui an guvernul român a luat hotărîrea, ca în locul gimnaziului român din Berat (Macedonia), des­fiinţat pentru economii, să înfiinţeze o şcoală co­mercială inferioară. De asemenea toi în cursul acestui an se vor deschide mai multe şcoli pri­mare in Albania.

Din Băiaşa se comunică, că şcoala română, care în anul trecut din cauza antarţilor numără un număr mai restrâns de elevi, în anul acesta şi-a inaugurat începutul subi anspidi cu totul sa­tisfăcătoare. Numărul elevilor înscrişi a crescut în aşa chip, încât institutorul grec, pentru a nu i-se închide şcoala, se vede nevolt să umble din casă în casă şi să ameninţe pe părinţi, că dacă nu-şi vor trimite din nou copiii la şcoala greacă o să fie nimiciţi de antarţi.

— Un p r i n ţ moş ten i tor care nu plăteşte. Din Atena să scriu următoarele: Comandantul suprem al manevrelor din anul acesta a fost moştenitorul de tron grec, care în lipsa regelui a condus şi afacerile acestuia. Moştenitorul de tron şi-a comandat delà societatea căii ferate de nord-vest un tren separat pentru timpul mane­vrelor. Societate, nepoliticoasă, a cerut însă ca să i-se plătească taxa trenului deoarece regele şi prinţul au rămas în mai multe rânduri datori cu plata trenurilor separate, deşi contractul dintre etat şi societate cere plătirea. Dnpă malte tratative tn sfârşit societatea declară că va pune trenul la dispoziţia prinţului plătindu i-se jumă­tate din taxă. Atunci prinţul ordonă arestarea şefului de staţie şi a unuia din directorii socie­tăţii şi pnse stăpânire pe tren plecând fără a mai plăti.

Afacerea a stârnit mare senzaţie în toată ţara.

X 8tlclărie, porcelanuri, lămpi jrt obiecte de Inx de argint de china se pot procura pe lângă preţuri fixe şi de Încredere la urmaşul Iul Müller S o m ly el, K o l o m i i Xotsntfa Lajos ntca 4 sz., care e furnizorul mai malter institute, întreprinderi şi corporaţiuni. Candeisrnbre de bi serică, limpl suspendate 2 fi. 50, 12 pahare de api cioi-late 72 cr. Vă rugăm să fiţi ateafi la firmă.

x Leac sigur împotriva boalei de porci, pre­ţul unui pachet de încercare 36 de iii.

Fără căldură se poate face în timp de 5 minute rcmul cel mai bun materia pentru 1 1. 32 de fii* pentru un litru de cognac 40 de fii., un litru de rachiu 20 de fii. La fiecare flacon se alătură şi modul de întrebuinţare.

Cremă de lapte de ghiocel astăzi cel mai bun leac pentru curăţitul pielii şi a tenului, curăţă faţa de pistriu în t mp J e trei zile şi o face albă şi catifelată.

Vopseaua de păr Neril. După o întrebuinţare împrumută părului cea mai frumoasă culoare originală, bălaie, brunetă sau neagră.

Dulapuri pentru farmacii de casă, articole de agricultură în preţurile cele mai ieftine.

Toate de vânzare la Fekete Mihály, dro­gherie, Târgu-Murăşului (Marosvásárhely, Szé­chényi-tér).

eonomie. »Lumina«. Ni s'a trimis spre publicare urmă­

torul apel: Mai mulţi fruntaşi ai bi sericei n a-sre — conduşi de gândul frumos de-a crea a-cestei biserici nouă venite pentru acoperirea mul­telor ei trebuinţe culturale — au hotăiât înfiinţa­rea băncii culturale »Lumina«, care din venitul ei curat va da an de an 47°/ 0 pentru trebuinţe culturale şi obşteşti, iară 30°/0 pentru fondurile de rezervă ale băncii, Din acest fapt se poate uşor conchide, că — dacă acest institut va avtă cuvenitul sprijin moral şi material ai tuturor fii-1 r credincioşi si bisericii — el poate deveni un bogat Izvor, care să reverse foloase însemnate peste instituţiunile culturale ale bisericel noa­stre.

Ştiindu-te şl pe T. D-Ta între sprijinitorii cau zelor obşteşti şi fiind un devotat fiu al bisericei, iţi aducem acestea la cunoştinţă cu respectuoasa rugăminte, să subscri însuţi acţii, să întrevii la toate corporaţiunile noastre şi la toţi fruntaşii din ţinut, ca să subsrie şi ei ; peste tot să câ­ştigi cât mai mulţi acţionari. Prospecte pentru subscrieri se găsesc la toţi protopopii tractuali.

In numele fondatorilor te rugăm să nu creţi osteneală pentra cât mai bonă reuşită, căutând a convinge pe toţi despre datori a ţa de a sprijini cu fapta un asemenea institut. Cultura neamului ne cere ftttaror acest serviciu, pe care 11 putem oferi user, căci după valoarea acţiilor subscrise vom primi 5°/o; deci jertfa ce-o aducem este de tot mică.

Dorim să na răznâie nici nn fruntaş mai cu dare de mână, care să nu se grăbească a întră în şirul acţionarilor. Fiecare adevărat dreptere-dincios român, trebuie să-şi ţie de o cinste na­ţională a fi părtaş la „Lumina" şi a Înduplecă şi pe prietenii săi a i face asemenea. — Cu Dum­nezeu înainte ! Sibiiu, 25 Septemvrie 1908. Bi­roul permanent al fundatorilor : Dr. E. Miron Cristea prezident. Nicolau Ivsn asesor, Panta­leon Lncuţa asesor, Paul Muntean colonel în retr., Victor Fincu notar, Ioan Preda advocat, Dumitra Comşa profesor seminsrial.

Expozi ţ ia de p o a m e d in Avrig. Duminecă, în 18 Oct. n. c , la ora 11V 2

a - m - s ' a deschis ca mare solemnitate a 5-a expoziţie de poame, struguri şi derivatele lor, aranjată de Reuniunea română agricolă sibiiană In Avrig. Expoziţia şi ca aranjament şi ca material, cu considerare la toate Împrejurările din Avrig, pare a întrece toate ex­poziţiile de poame aranjate până aci. Număral exponenţilor peste 600 ca o mulţime de soiuri mere, pere, gatui, prune, stragari şi derivatele lor (compoturi, dulceţuri, must, vin etc ) Intre mere brilează soiurile Stetin roşu, London pe­pin, Patul. Frumosul de Boscop, Kassel Renet mari, Parmen aurii etc., iar între pere untoase Dill şi din familia Pergamatelor un număr mare de soiuri.

Din depărtări mai mari au expus poame : v.-prezid. Renn. I. Chirca din Sălişte, corpul învă-ţătoresc din Sălişte, parohul I. Hanzu din Ca-cova, N. Iosif şi I. Oţiu, (aceştia mai ales stru­guri) din Aciliu, şi I de Preda din Sibiiu. Expo­ziţia de poame, inclusiv expoziţia de maşini şi unelte «gricble a firmei C. F. Jikeli din Sibiiu, umple 2 mari sale din etejal şcoalei, iar a 3 a sală cuprinde In sine productul acului şi a răz­boiului, ocupaţia de predilecţie a femeii avrigene, grupate sub mândrul stindard al „Reuniunei fe­

meilor rom. din Avrig", de sub condneero ţeleaptă a veneratei prezidente Ioana Maxim.

Expoziţia lucrărilor de mână femeieşti e ® adevărat juvaer. Această expoziţie coprinde cti 500 obiecte (covoare de pat şi de masă, perde, culmi, leşnicuţe, căpătâie de culmi, traiste, ţi* gare pentra icoane, fogătoare de masă, valuri Щ

Expoziţia de poame din Avrig este o străluciţi dovadă, că în această parte a locului să cultivi multe poame alese şi că s'ar putea cultiva si iui multe.

Cuvântul de deschidere 1-a rostit ѵ.-ргваі Renn, dl I. Chirca, vorbind despre însemnttittt culturii poamelor din toate punctele de vede» Profesorul Dr. P. Şpan a vorbit cu căldării pa­tru îmbrăţişarea pe scară mai întinsă a nego(i-lui de poame, iar secretarul Tordâşiana, tractlti despre partea instructivă a expoziţiei, poneii vedere, că comitetul Reuniunei în conţelegere a cel aranjator local, în frunte cu neobosita! no­tar Ioan Rfduţ, totodată prezident, a facntdii-poziţinne, ca In zilele prox me expoziţia st h cercetată corporative de copii de şcoală din co­munele vecine, cu cari oiaziuni vor ţinea pre­legeri din pomărit şi anume : Marţi dl N. loi din Aciliu, Mercuri dl A. Cosciuc din Sibiiu,Joi dl I. Chirca, v.-prezid, Vineri d-nnl A. Cosei» şi Sâmbătă dl I. Chirca şi dl Dr. P. Şpan.

La expoziţie pe lângă cei amintiţi au partici­pat din Sibiiu Dr. V. Stan şi doamna, R. Sini şi d-şoara, d-na Tordăşianu.

Despre primirea comitetului şi despre alte de-tailii vă raportez cu altă ocazie.

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta. Budapesta, 82 Oetomvrie Ш ,

ÎNCHEIEREA ia 1 ORĂ ŞI jnm. :

Grâu pe Oct. 1908 (Í00 klg.) 33 90 2392 Săcară pe Oct, 19 80 1982 Cucuruz pe Maiu 15 10 1512 O v i s pe Oct 17 08 1710

Preţul cerealelor după ^100 klg. a fost următorul O t iu nou

De Tisa Din comitatul Albei -De Pest« Bănăţenesc De Badea

Orzul de nutreţ, cvalit. Ï. » de cvalitatea II.

Ovis de » I. II.

Cucuruz vechiu

23 K. 4 5 - 2 4 K. 951 23 1 25—24 » 50 1 23 > 25—24 » 50. 23 * 35—24 » 95 1 23 35—24 » 80 » 10 » 60—19 » 75 • 15 » 8 5 - 1 6 » - » 15 > 50—15 > 751 16 75—16 » 05 > 16 35—16 » 65 ^ 17 » 70—18 » - .

Sfa tu r i agricole. Când purceii beau zama de gunoi esemţ

că în laptele scroafei nu primesc substanţele di lipsă pentru desvoltarea oaseh r lor. Deaceea trebuii amestecat în lăturile scroafei var fosforkj faini de oase sau găoci de ou pisate măiunt. Câni purceii) încep să mânânce şi sită hrana, ameste­căm în nutreţuţul lor materiile amintite. Prin a-ceasta preîntâmpinam înmuierea şi slăbirea oase-lor şi purceii se desvoaită cum se cade.

*

Când să s e facă î n s tupină reparaturile de l ipsă ? Vara, cârd albinele zboară pe afart şi sunt ocupate cu adunarea mierei nu putem re­pară stupina, (ăci am coctorba albinele ta lu­crarea lor ; iarna albinele s'au pus la odihni ţ' asemenea nu este bine ale conturba. Aşadartn ne rămâne alt timp decât primăvara şi toamm Mai consult este, să facem lucrările de lipsi ti luna lui Oetomvrie într'o zi ploiasă. Albinei) nici na zboară pe afară, dar nici la odihna Iod nu s 'aa pus. Primăvara să Începem lucrai intui dupăce albinele aa Început ва zboare pe afiri pentru a se curaţi. Şi primăvara să nu alegea pentru lucra o zi ca ploaie.

Farmacia » »Regina Elisabeta" laborator »edlcal şl cosmetic

lp Csongrádi sugár-ut Recomandă preparatele celebre cu fafeot experimental

ШК GWT, fabricate 1« iaboratoriol cosmetic şi eamosente anb

CremS de faţa „Elisabeta" — de si ei de seară — redă feţei frăgezimea tinereţel, împiedeca formare» oretelti face aa dispar», imediat piitruile, petele de ficat fi tot felul de necurăţenii ale pielei. Preţul 1 şi ii eor.

Lapte de ori» „Elisabeta", contra tuturor boalelor de piele şl a defectelor framseţei, efeet sigur. Preţul 1 cor A . Spirt de păr .ţjElieabeta" dapft o foloaire de oifeva iile Împiedeca formarea mătreţei, întăreşte rădăcinile bolim

ale părului. Pretai 1 oor. 60 fii. „Buzodol" contra «wadărei picioarelor şl a manilor — dnpă o singur* folosire, efect sigur şi In casările Л

mai grave. Pretai 1 eor. Singurul depoait la fabricantul. Comandele ám provincie *e îndeplinesc pnnotaal. La o comandă de 10 cor. n»

so toteste Împachetare» şi porto. I^«; r» ïe J ó z « e t , гяпвміп

Eminescu revizor şcolar. Poetul M. Eminescu a fost numit pela 1875

mizor şcolar peste două judeţe din Moldova. Ga RDD I coste mult transportul dela o comună la alta, căci el îşi făcea daioria în conştiinţă, îşi «mpàraee un fel de delegenţă cu doi cai cu care umbla pe unde avtâ nevoie.

Iată ce găsim într'un caeţel al său făcut anume pentru inspecţii şcolare :

„Ierbiceni 1 9 Noemvrie 1 8 7 5 . Astăzi inspectând şcoala din Ierbiceni, am aflat 2 3 de elevi pre Mnţi. Răspunsurile lor au satisfăcut pe deplin, lectura In clasele superioare merge, bine, meto­dul intonării ѳ foarte bine aplicat în clasa I a. Cunoştinţele gramaticale par peste tot sigure. Se w Introduce In semestrul viitor următoarele cărţi :

Cl. I, Metoda r>ouâ de Creangă. Cl. II, Ctrie de cetire ed. Socec vol. I. CI. III, C&rte de cetire ed. Socec vol. II Cl. IV, Carte de cetire, ed. Socec voi 111 „Totoieşti, 1 9 Noemvrie 1 8 7 5 . Inspectând azi

ţcoala din fiatul Totoieşti, am afbt 1 5 elevi pre-\i din 4 0 înscrişi. Răspunsurile mi b'au părut Meinice, încât ar fi de dorit, ca învăţământul ti aibă mai multa vbţă . Cu deosebire mai tre-hie ca copiii să nu înveţe nimic pe de rost, ce i'aa priceput pe deplin.

Deprinderile gramaticale îndelungate trebuie sä «recedeze orice- definiţie scrisă. Când cetesc copiii ceva trebuie să se facă luâtori de seamă la in­

ii celor ce an cetit şi să povestească cu ca­ratele lor proprii cuprinsul bucăţii de lectură. Afara de aceasta se recomanda exerciţii de stil,

t mici compuneri asupra unor obiecte cu­noscute copiilor.

Cu începerea semestrului viitor se vor intro­duce In сіазѳ nrmátoare cărţi de lectură :

Clasa I ca până acum-1. Ce credeţi că poetul are acest caeţel numai

pentrn inspecţii? Nu. Cftci imediat la fila 2 gă-m o poezie a sa :

Să pnn încă odată Mânuţa ta la piept Şi 'n ochii tăi cei limpezi Să mă nit lung şi drept.

Apoi pe a ta gnră Să te sărut cu foc, Ş'apoi să plec in lume Copil far' de noroc.

Să nu se mai aleagă Din numele-mi nimic Uitat, pierdut — e soarta Ce mie 'mi o prezic.

După această poezie vin iar notiţe şcolare: Comuna Podul Iioalei : Salarie învăţătoarea ; To-toeşti Erblceni, servitori, material, chiria, repara­î t , întreţinerea cancelariei, mobilier, premii, lemne, imprimate. In dreptul fiecărei rubrici sume de toni, cât costă, etc. Apoi : Fluctuaţia populaţiei Ш comuna Podul Uoaei; o pagină şi jumătate scrise cu creionul în limba germană, şi iar o poiezie :

Uşor este a-ţi spune Că mult frumoasă eşti, Cu faţa ta de ceară Regină din poveşti.

Apoi altă poezie, apoi un Sonet : Iubind în taină 'mi-am impus tăcere Oândind tăcerea că îţi place ţie, In ochi tăi citiam cu bucurie Un blând răspuns la ceea ce voiu cere.

Fiindcă Sonetul e un eboş, scris rău şi cu foarte multe adausuri, ştersături, n u l pot da în­treg; găsesc î isă In el versuri ca acestea.

Tu, blând copil cu lungi şi blonde plete Cu o suflare îndulceşti suspinu-mi C'un zâmbet faci durerea să-mi încete 0! vin la sânu-mi . . . Deschid a mele braţe . . . Vin apoi şase pagini de notiţe în nemţeşte,

o poezie nedescifrabilă şi alta şi mai nedescifra­bili In care n'am cetit decât versul :

Concert, petreceri. Meseriaşii români din Hălmagi aranjează petre­

cere de dans Duminecă în 25 Octomvrie s t n. a. c. fn » hotelul Emi<. începutul la 8 ore seara. Venitul curat e destinat pentru ajutorarea şcoa­lelor române din Hălmagi.

• — Societatea muzicală română » Doina* din

T.-Severin aranjează al XXII-Iea concert urmat de dans în >salonul Apollo* Sâmbătă, in 11 Oct. v. 1908, sub conducerea dlui profesor Ioan S'. Paulian. începutul la 9 ore seara.

Trandafir ca buze roşii. (.Viitorul.).

Copii născuţi prea de vreme pot fi salvaţi de chircire şi fizică prin Emul-siurea S C O T T şi recâştigă vigoarea şi vioi­ciunea obişnuiu.

Mii de părinfi îngrijati privesc cu încântare cum sănătatea copiilor lor merge tot spre bine. Copii primesc bucuros şi mistuesc uşor

Ш 1 Ш

chiar şî când resping laptele. Preţul unul f lacon veritabil 2 cor. 5 0 fii

De vânzare la toate farmaciile.

La cumpărarea Emulsiunei a se luă seamă Ia marca metodului SCOTT — care este pescarul.

Poşfa Redacţiei. Dlui Dr. D. Lascu. Bucureşti. Scrisoarea s'a

primit. Luăm spre cunoştinţă. Tot aşa achităm bucuros sămnul vădit de îndreptare a lucrurilor.

Poşta Administraţiei. Ioan Cian. Riskalicza. Am primit 4 cor. ca ab.

pe anul 1908. Nicolae Popovici. Riskulicza. Am primit 2 cor.

ca ab. până (a 1 Ocî. 1908. Ilie Milos. Kissoda. Am primit 2 cor. ca ab.

până la finea anului 1908. Nicolae Bogdan. Péizák. Am primit 2 cor. ca

ab. pe sem. Il 1908. Mitru Vancu Cuvin. Am primit 2 cor. ca ab.

până la sfârşitul anului 1908.

Redactor responsabil Constantin Savu. Editor proprietar O e o r g e Nlchln.

LU IV O A" institut de credit şi economii In Borosjenő (com. Arad)

Concurs. Pentru ocuparea postului de cassar

la institutul de credit şi economii »LUNCA« cu terminul până la 1 Noemvrie a. c

Salar anual 500 cor., iar după defini-zare tantiema statutară.

Concurenţii pot fi şi penzionaţi. Postul este a se ocupa numai decât

după alegere. Direcţiunea.

„ C a s s a de p ă s t r a r e in D e z n a "

soc i e ta te f>e acţii .

îşi va începe activitatea în 2 5 OctOlî l ïr ie S908. Se ocupă cu toate afacerile de bancă,

în special: Primeşte depuneri spre fructificare cu

condiţiuni favorabile, acoardă împrumuturi pe obligaţiuni cu giranţi, împrumuturi pe întabulare, împrumuturi pe cambii cu aco­perire hipotecară şi escompteaţă cambii cu. 2—j subscrieri.

DIRECŢIUNEA.

A N U N Ţ . Recomandăm proprietarilor de vii cu toată

căldura t o v ă r ă ş i a agricolă românească

M .. n n r u iii însoţire economică comerci-„ U y UI U I ală în Elisabetopol (Erzsébet város) care vinde altoie de viţă de vie de de toate speciile precum şi viţă americană cu şi fără rădăcină şi la dorinţă însoţirea dă instrucţie gratis ori cui în toate ramurile viticulturei.

Szeszák F. és Fia fabrica de trăsuri aranjate cu electricitate

Kolozsvár, Malom-u. 12. Mare magazin de trăsuri, care indes tu l e ş to — orl-ce pretenţ i i ; atelier d e reparare. ~~

Fabrică d e ca le se asortată cu toa te maşl-ne le m o d e r n e tehnice .

In Cluj şi jur ѳ uaioa fabrică, tn care se pregăteşte fle­care parte a trăsurei: fabricăm r o a t e , facem iaonul de fierar, p i e l a r şt de l u s t r u i t subt condu-cerea mea personală, cu preţurile cele mai moderate. — Ţinta noastră principală e : 1 aeram bună şl soltdă, dar ieftină.— Serviciu prompt. — R ă s p u n d e m i m o -d i a . t c o m a n d c l o r d i n p r o v i n c i e . [ -Recomandăm diversele părţi de trăsură, cari se vând ; s e t numitele .mântuitoare de noroiu* cu şezuta] Închis bin*

Fondat In 1870. Preţonrent gratie.

Z Gmeiner E. 1 fabrica de curele pentru maşini.

BRASSÓ.

Din cea mai bună piele de curele.

Anunţ. La Teodor Pêrv, din Ternova Nro. 15.

(corn. Arad) se află de vînnzare tot felul de altoi de viţă americană, verzi şi uscate, cu şi fără rădăcină.

Mai multe fe*1

de cusut şi r" mai b»

Curele de calif

Preţ-curenti după du

Cal dintăi atelier d«? pietre ю о к д г а « » и а 1 > aranjat ca pntor» gfootrieft,

Gerstenbrem Tamas é s T - s a ^ g » й

Fskrleiţii ргигів ia mrná, gmlt, saţalt, ItbraaV matat M a g á z t a m afli in K o l o n v i r ,

І о і о м т і г , Fiii «le ; Magyravrad, Magyiebsa \

Pag. 8 »T R I B U N At Nr. 225. - 1908.

A ieşit de sub tipar

„Calendarul National" ===== -oe anul comun 1Ç>0* . = joe anul comun

î n tocmi t de redac ţ ia foii >Liber ta tea«. Şi e m a i f rumos şi ma i in te resant ca anul t r ecu t ! Se poate deja cumpăra!

Are obişnuita parte calendaristică, bine îngrijită : O privire asupra statelor şi ţărilor din lume ; o schiţă asupra statelor şi oraşelor mari din A m e r i c a , îndrumări pentru cei-ce au de lucru cu p o s t a la America; arătarea preţului banilor din statele lumii : bani români, gennâni, englezi, americani, etc. I a r c a p a r t e 1 | t e r a r ă

In fruntea Calendarului un prea frumos chip : cum un sergent român aduce, în războiul din i8yj, cel dintâi steag scump turcesc, zmuls dela păgâni

, si-'l pleacă la pioioarele Domnului Carol I. E un steag cu bogaţi ciucuri de aur, în vârf cu scmi-luna semnul credirţei la Turci , cum e la noi crucea. Mai departe să arată şi chipul unui alt steag luat dela Turci, des fisurat, lăsând să se vadă bine scrisoarea turcească de pe el. Iar în iaţa iui un steag biruitor al armatei române, a Regimentului 2 de Lănceri, rupt în acel război mare. E faţă în faţă flamura păgânătăţii biruite şi flamura Românilor biruitori ! — Tare interesant

Mai departe găsiţi: Descrierea Sarmisegetuzei şi mapa (chipul) cum era zidită cetatea cea de tare alui decebal.

Apoi descrierea în vorbe şi icoane a locurilor sfinte pe unde a umblat Mântuitorul nostru Chnstos, anume : Chipul Ierusalimului de azi şi des-cu'erea lui de pe vre mea lui Isus, când avea peste 250.000 locuitori, fiind una din cele mai tari cetăţi ale pământului şi azi, când abea mai are ceva peste 30.000 locuitori. Arată chipul Gradinei Gelsimanilor, în care a fost prins Isus, azi prefăcută în un prea frumos parc ; — biserica zidită de-asupra Sfântului mormânt alui Christos, — cu descrieri interesante. — Chipul bunuîni episcop N. Popea, cel-ce prin moartea sa, s'a făcut renu mitor, lăsând un pătrar de milion fundaţiune pentra scopuri naţionale-culturale. — Chipul unui brav cor din Bănat şi a unei trupe de diletanţi din Bănat, în port naţional; Chipul unei minunate biserici din România, — şi zeci de alte chipuri din lumea mare, toate foarte interesante. E un „Calendar Naţional", bogat, interesant şi înălţător de suflete româneşti !

De cetit : poezii, nuvele, schiţe, descrieri, glume şi poezii poporale, foarte drăguţe. — E fos rte potrivit a fi dat în manile întregului tineret, ca o carte de mare preţ pentru înălţarea lui sufletească.

I * î ' o t u l unui Ca lendar e n u m a i 1 8 e r . (36 fil.) şi 5 fil. pentru postă (porto) a ş a d a r 4 1 de iii. cu pos tă cu tot.

Cei-ce trimit banii înainte , capătă calendarele mult mai ieftine, ca cei-ce le cer spre a le plăti numai după-ce le-au vindut. Anume: cel-ce trimite banii pentru 5 — 1 0 calendare, le capătă cu numai 13 cr. (26 fll) unul , francat, acasă. Pentru mai multe ca 10 se plăteşte numai C U 11 c r . (22 fll.) unul, — având însă a'şi plăti însuşi porto la scoaterea dela postă. Porto e şi pentru 1 2 — 1 5 calendare, ca pentru 50 ! Cei-ce cer spre vînzarc, cu legămmtul de a plăti după-ce le vînd, le capătă : Până la l o ex. cu câte 15 cr. (30 fii.) u n u l ; cei-ce iau dela 12 ex. în sus, le capătă cu 13 cr. (26 fileri) unul, având &-'şi plăti ei porto la scoaterea pachetului. Aşadar cel ce t r i m i t banii nainte, în ori-ce caz capătă cu câte 2 cr. (fii.) calendarul m a ! Ieftin ca cei-ce l-au luat pe aşteptare !

A ва scrie la Administraţia foilor :

»Libertatea« şi »Foaia Interesantă, în Orăştie (Szászváros). 3 — 5

f i şi îţi va ajuta şi Dumnezeu! au r sc p o a t e ajunge n u m a i aşa, dacă cel ce

ъсе de vindecare, car i p e lângă eftină-at s c u m p , atât în pr ivinţa durali tăţi i cât * n 1 v 7 Q f f j " s e poate folosi cu I f l l f A U l succes sigur la: Uate, la boală şirea spinării, de lisle şl altele. =============

• Francise Veis, cârăşmar, Sibiiu. Aduc 1 folosinţa aparatului „G a 1 v a n i", am

mea (trabesdorsalis) aşa încât nu mai îl deşi îl folosesc de un an funcţio-il fabricant :

s k ó ? Sibiiu erezianum IVo. 11.

C A R O L F . J I C K E L I S I B I I U Şl A L B A I U L I A g f l

I I 13opozitul cel xrxsLX bogat de: | |

|СУЛ|

lob «хфбаЫа [am beaotuW» ine io* „ИоЬяпІіеіте РйпфБІде** aJlerbnatet Qoabífii Mab be*c bt* mein neben

Asigurări c o n t r a f o c u l n ï : case, bucate, mobile, vestminte, mărfuri!

•3 S «Г a ф

© -o — a Ф

g й Js<» Д E

•ëi P. "O e? <D - »

" ' f i ­

i i

CS

B •<

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă d in Arad

A BANCEi GENERALE DE A-SIGURARE MUTUALE SIBIENE

„ T B A N S S Y L V A N I A primesce oferte pentru asigurări din comitatele: Arad, Bichiş, Bihor, Cenad, Caraş-Severm, Timiş şi Torontal, — şi le efeptuesce pe lângă cele mal

favorabile condiţiunl:

1. I» ramul v ieţ i î : capitale on iermlu Яоя, rentei Mitre pentru fetiţe, capital de întreprindere pentra feciori, pe o b i de moarte, spese de înmormântare. Aceste din arme dela 60—600 cor. ae plătesc la moment In xiua morţii Întâmplate ;

a. I m ramul focului: clădiri de to» felul, mobile măr/uri, producte de câmp ş. ».,

3. Contra furtului de bani, bijuterii, valori, haine ceoTiaite i . a prin spargere ;

4. Contra gr lndinel : greu, secara, o m , onanru« оѵва, viă (Tinea), plante ІяШЫ&Ів : eftnepft, In, ЫиеІ nutreţuri, tabac щ. ».

Desluşiri se dau şi prospecte se pot primi Ia agenturele noastre locale şi cer coaie mal în fie­

care comună şi direct prin

TRANSSYLVANIA" In Arad

u

Agentura principală 99

Strada Széchenyi nr. 1, — Telefon nr. 899.

s

D

ч -> 0 »* i

ei i

» !

a», 9, tl 4 » I •»1

Asiguraţi contra grindine!: cucuruzul grâul, secara, ovezul şi toată economia І

TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN. — ARAD 1908.