cînd jurnaliștii nu au dreptate
TRANSCRIPT
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 1/56
ROMANIA
JUDECATORIA
SECTORUL
6
BUCURESTI
sTR
$TrRBEt
VODA
NR
115
SECTORUL
1
-
BUCURESTI
Destinatar:
TOLONTAN
CATALIN
Bucuregti,
LA SEDIUL REDACTIEI
"GAZETA
SPORTURILOR"
,
b-dul
Dacia,
nr.
30,
(clSdirea
Mecano),
SECTOR
1
DOSARUL
NR. 17 477
t303t2014
Materia:
Civil
Stadiul
procesual
al dosarului:
Fond
Obiectul
dosarului:
actiune
in
constatare
Complet:
8-c
COMUNICARE
HOTARARE
GIVILA
N R. 51061201
5
DIN DATA
DE
24 lunie
2015
Stimatd
doamnd/Stimate
domn,
vd
comunicdm,
aliturat,
copia hotdrdrii civile nr.
510612015,
pronuntat6
la
CitTE
JUDECATORIA
SECTORUL
6
BUCURESTI
PARAFA
$EFULUI
INSTANTEI
(sta
m
pila
)
rff
{'
p:
,ru
E.S. 1
8.1
1,2015
1 4:58.34
hq
nni"
20'15,
de
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 2/56
DOSAR
NR.
I
7
477
t303t20r4
RoMAxra
IunpcAToRIA
SECToRULUI
VI
BUCURESTI
SECTTA
crvrlA
SENTTNTA
CTVTLA
NR.
5106
$EDTNTA
puBLrcA
DrN
DATA
DE 21.06.2015
INSTANTA CONSTITUITA
olx:
PRE$EDINTE
GREFIER
CLATJDIA
CONSTANTINA
STEFAN
ELENA
SELEA
Pe
rol
solu{ionarea
cererii av6nd
ca
obiect
ac{iune
in constatare.
formulatd de
reclamanta
STOICA
ALINA
FLORENTINA
in
contradictoriu
cu
pArAlii
TOLONTAN
cArAlrN
qi
NEAG
MTRELA.
Dezbaterile qi
sus{inerile
pd4ilor
au
avut
loc
in
gedinla
publicd
din
data de 27.05.2015.
fiind
consemnate
in incheierea
de
qedin{a
de
la
acea
datd,
care face parte
integrantd
din
prezenta
hotdrdre.
cAnd
instan{a.
avAnd
nevoie
de
timp
pentru
a
delibera, a
am6nat
pronun{area
pentru
data
de 10.06 .2015
qi
ulterior.
pentru
a2i.24.06.2015,
cAnd
a
hotdrdt urmdtoarele:
INSTANTA
Prin cererea
inregistratd
pe
rolul
acestei
instanle la
data
de 11
.10.2014,
reclamanta Stoica
Alina
Florentina,
in
contradictoriu cu
pdrdlii
Tolontan Cdtdlin
gi
Neag
Mirela,
a
solicitat
ca
prin
hotdr6rea
ce se
va pronunla
sd
se
constate incdlcarea
dreptului
la imagine, reputa{ie
gi
demnitate
ca urmare
a
publicarii
mai
multor
comentarii
denigratoare
ale pdrdlilor
Tolontan
Catdlin
gi
Neag
Mirela la
adresa reclamantei pe
site-urile
w-w-w-, o_ o,ro
(aparfin6nd
pArdtului
Tolontan
Catalin)
gi
ww--w::g-qp.ro (site
aparfindnd
ziarului
,.Gazeta
Sporlurilor"
al cdrui General
Manager
este pdr6tul
Tolontan
Catalin).
sd se dispund
obligarea
pArAtului
Tolontan
Catdlin la
plata
sumei de
100.000
lei qi
a
p6r6tei
Neag Mirela la plata
sumei
de 100.000 lei,
reprezentdnd
daune morale
pentru
prejudiciul
de
imagine
produs
de
pdrAli
prin
afirma{iile
defrimdtoare
privind
reputa{ia
profesionald gi
probitatea
reclamantei
gi
atingerea adusd imaginii
sale. sd se dispund
inldturarea
pasajelor
din articolele
pdrdlilor
din datele
de
3,5
qi
11 decembrie 2013,30
ianuarie
2014,24
aprilie
2014
qi
15
august 201'4 de
pe
site-urile
w_ww,to_1o,1o. gi
w:ww:g;p,lo.
precum gi
a
comentariilor la
aceste
arlicole
care aduc atingere
reputa{iei
profesionale
qi
imaginii reclamantei.
sd
se dispund
obligarea
p6rAlilor
sd inldture
pe
cheltuiala
lor
din
cadrul tuturor site-urilor
a
articolelor publicate
de aceqtia care au
fost
preluate
de
pe
site-urile
v{W_W,telg.Ig
li
ufrryyfgSpfo,
sd se
dispund obligarea
pdrAlilor
la
publicarea
pe
cheltuiala 1or,
in
ziarele Gazeta
Sporlurilor"
Jurnalul
Nalional
qi
Prosport
(atdt
in formatul
print,
cAt gi
in
cel electronic), precum
$i
pe site-
urile www, o_lo,r-o
qi
wryw,gsp:ro
a hotdrArii
pronunlate
de instan{d,
in cazul
admiterii ac{iunii, sd
se
dispund
incetarea
incdlcdrii
dreptului
la
imagine
qi
interzicerea
pentru
viitor
a
denigrdrilor
reahzate
de
pAr61i
la
adresa
reclamantei,
precum
gi
obligarea
pArA{ilor
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag
Mirela
la
plata
cheltuielilor
de
iudecatd
ocazionate de
prezenta
cauzd,
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 3/56
In
motivarea
cererii,
reclamanta
a
ardtat
c6,
incepand
cu luna
decembrie
2013
p6nd
in
luna
august 2014,
pArdlii
Tolontan
Cdtdlin,
ziarist
qi
director al
Gazetei Sporturilor,
precum
qi
administrator
al
site-ului
ry1-v_W.jg-l_g-ro,
gi
Neag
Mirela,
ziarist
in
cadrul
Gazetei
Sporturilor,
au
publicat
pe
site-urile
WfUw*[oJ_oJe
qi
Wly-Wglp.rg
mai
multe
arlicole/comentarii
cu
caracter
denigrator
de
naturd
a
prejudicia
reputa\ia
profesionald qi
imaginea
reclamantei,
in
calitate de
procuror.
Reclamanta
a
avut
in vedere
faptul
cd, in
cuprinsul
mai multor
articole
publicate pe
site-
urile
u'14rw,to-l.o,ro
gi
www,Bsp'ro_,
pdrdlii
Tolontan Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
au
utilizat expresii
calomnioase
gi
denigratoare pentru
a
pune
la indoiala
probitatea
profesionald
qi
buna
sa credinld
in
ceea ce privegte
aplicarea de cdtre
reclamantd
a dispoziliilor
legale intr-unul
din dosarele in
care
a fost
desemnatd
sd efectueze cercetdri,
aceqtia
urmdrind
decredibilizarea
acesteia sub
aspectul
competenlei
profesionale,
degi
are
o
experienJd
de
peste
18
ani
ca procuror,
din care 72
ani in
cadrul Direc{iei Na{ionale
AnticorupJie
(denumitd
in continuare
DNA).
Seria
articolelor
denigratoare
a
debutat
in
data de
3
decembrie 2013 gi a
continuat
in
5
qi
1l
decembrie
2013
(frecven{a
fiind
relativ
atenuatd
dupd
ce
pdrdlii
au anunlat
in
data
de
I
I
decembrie2013,
fErd
disimulatd
satisfacJie,
plecarea
reclamantei
din
cadrul DNA,
inainte
chiar
de a-gi
inregistra
la
Consiliul Superior
al
Magistraturii
cererea
de
incetare
a
activitdtii),
respectiv
in datele de
30
ianuarie
2014,24 aprilie
2014
gi
15
august2014.
Succesiunea
comentariilor
calomnioase
ale
pArA{ilor
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag
Mirela
a
fost generatd
in
mod
evident de
faptul
cd
reclamanta
nu
a
dat curs
presiunilor
acestora
de
a
conduce
o
anchetd
penald
conform dorinlelor
acestora
gi
cd nu
a trimis in
judecata
unele
persoane,
chiar
dacd nu
au
sdvdrgit
vreo
fapta
gi
nu
erau intrunite
elementele
constitutive ale
vreunei
infrac{iuni
in
ceea
ce
le
privegte pe
respectivele
persoane.
in
suslinerea
celor
precizate
anterior,
reclamanta
a
ardtat
cd,
numai
in
cursul
lunii
octombrie
2013,
pdrAjii
au redactat
opt
articole
prir,'ind
ancheta
pe
care
o
deslbqura
gi
in
care pretindeau
cum
anume
trebuie sd
igi
conducd
ancheta
procurorul (in
datele
de
11,16, 77,22,25,27,28
qi
31
octombrie
2013).
Exemplificativ
in ceea ce
privegte
inten{ia
acestora
de
a
pune
presiune
des{bgurarea
anchetei sunt
chiar
o
parle
din titlurile
articolelor:
,,Sd
ajutam
DNA",
..Cititorii au ajuns
in fala
la DNA",
,,DNA,
unde
este milionul
de euro?".
Nemulpmili
de
faptul
cd reclamanta nu a
desfbgurat
ancheta
conform
celor
pretinse
in
arlicolele publicate
pe
site-ul u-\\'u',tolo,ro, incepdnd cu luna
decembrte 2013, pdrAlii
Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
au declan$at
o
campanie
denigratoare
Ia
adresa
reclamantei,
concretizatd
in
mai multe
articole
in
care
pdralii
au
formulat
numai
opinii
personale
referitoare
la aceasta.
fLrd
a
se
raporta
la
posibile
fapte concrete ce ar incrirnina-o.
InsistenJa
gi
invergunarea
cu care
pArdlii
au
exprimat
opinii
personale
in
ceea ce
o priveqte
pe
reclamantd
sugereazd
o preocupare
a
acestora in
a
o
prezenta
in
spa{iul
public
intr-un
mod
depreciativ,
care
ar
fi
avut
ca
rezultat,
aga
cum au
pretins
acegtia,
plecarea
reclamantei
la
o
altd
unitate
de
parchet.
in
acest
sens,
p6rdlii
au
pretins
cd
plecarea
reclamantei ar
fi
un succes
personal
al
acestora
qi
rezultatul presiunilor
acestora,
afirmAnd
cd
ar
fi,,efectul
investigaliei
jurnalistice"(?)
-
arlicol din
data
de
11
.12.2013.
Astfel,
pArAlii
au
afirmat
cd
rechizitoriul
pe
care reclamanta
l-a
emis in
dosarul
care face
obiectul
interesului obsesiv
al
acestora, l-ar
fi
intocmit pentru
cd i s-ar
fi
promis
,,protecfie
"
gi
cd l-ar fi redactat
de
,,
de
spaimd
",
ldsdnd
impresia cd
gi-ar
exercita activitatea profesionald
cu
rea
credinJd,
interesata
in
oblinerea unor favoruri
concretizate
intr-o
a$a
zisd
,,protec{ie"
gi
fiind
condusd
de
alte
principii
decat
cele
la care o obliga dispoziliile
de
procedurd
penala gi
calitatea
de
magistrat -
articol din
data
de 5 decembrie2013.
Afirmajiile
parAlilor
sunt
cu
at6t
mai
gra','e
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 4/56
cu
cat
induc
in
spajiul public
ideea
cd
desfd;urarea
unei
anchete
penale
ar
repre
zenta un risc
pentru
integritatea
magistralilor.
motiv
pentru
care
ar
trebui
sd aiba,,protectori".
PArAlii
au pretins
gi
cd
reclamanta
ar
fi
desfdgurat
ancheta penald
pentru
a
proteja
unele
persoane.
in
acest sens,
afirmAnd,
de asemenea. cd a
,,muSamaltzat"
un
dosar
penal
gi
cd
.,a
albit"
persoane
cercetate,
pun6nd,
astfel, la
indoiald buna
sa
credin{6 -
articolele
din
datele
de
I
r .12
.2013
qi
1 5
.08.2014
.
Lecturarea
rechizitoriului
la
care
pAr6lii
s-au
referit
$i
pe
care
l-ar
putea
incd
solicita
DNA,
i-ar
fi
ajutat
sd
facd
aprecieri
documentate cu privire
la
buna
sau reaua
sa
credinld.
raportAndu-se
la
acte
concrete,
nu la
presupuneri
sau
eventuale
sugestii ale
unor te(i interesali.
Reclamanta
a ardtaL
cd,
de-a
lungul
carierei. niciodatd
nu
a dispus
trimiterea
in
judecatd,
a unor
persoane
nevinovate
sau
referitor
la
care nu
existau
probe
privind
intrunirea
elementelor
constitutive
ale
vreunei
infracliuni,
chiar
gi
in condiliile
in
care
s-ar
fi
putut
exercita presiuni
de
natura
celor
practicate
de
cdtre pArAli. Drept
dovadd,
in
cei
12 ani
in
care
$i-a
desfbgurat
activitatea
in
cadrul
DNA
nu
a
avut achitari
definitive,
degi
a
intocmit rechizitorii
at6t cu
privire
la infracJiuni
de
coruplie,
cAt
gi
la
fraudarea
fondurilor europene
nerambursabile
cu
prejudicii
de
milioane
de euro.
Pdrdlii
nu
au
avut
in vedere
alternativa
rezonabilS qi
normald
ca
exercitarea
unei
profesii
sd se poatd
realiza
cu
bund
credinJd,
fErd un interes
ocult.
chiar
qi
in condiliile
efectudrii
i1
spa{iul
public
a
unor
presiuni
avdnd
ca scop conducerea
unei
anchete
penale
in direclia doriti
de
cdtre
te(i.
Intr-o
serie
de afirmalii
onctuoase in care
pArAlii
au
exprimat
exclusiv
opiniile
personale
despre
reclamantd (contrar
obliga{iei inscrise in art.
3
din
Codul
Deontologic
al Ziaristului.
adoptat
de
Clubul
Rom6n
de
Presd. potrivit
cdreia
.,ziaristul
nu
are dreptul sd prezinte
opiniile
sale
despre
fapt€")
$i,
mai mult, frrd
a
se raporta la relatarea
unor
posibile
fapte
imputabile
in
ceea
ce
o privegte,
aceqtia
au
afumat depreciativ
cd reclamanta a
fost
,,
umilitd
",
',,
urecheatd
in
plina
zi
".
,,pulverizatd"
gi
cd nu
,,lucra
in
echipd", fard,
a indica
care
ar
fi
fost
echipa
cu
care
trebuia
sd lucreze
(cu precizarea
cd,
qi
daca
afirmalia
era
reald.
orice
persoand
cu
sim{ul ra{iunii.
fie ea
magistrat
sau
nu.
ar
,,face
echip6"
numai
cu
persoane
competente,
cu minimd experien{d
profesionald
gi
in
care poate
avea incredere) -
articole din datele
de 5
gi
11
decembrie
2013.
Pdrdlii
trebuiau
sd
se
limiteze la
a informa
publicul
cu privire
la
faptul cd,
doar
vremelnic,
au fost
infirmate
concluziile
reclamantei
in
ancheta des{bquratd
in
dosarul
privind
fraudarea
fondurilor
europene
gi
de
care
pdrdlii
au
fost interesa{i
(de
cdtre
o
persoand
cu
privire
la
care
pArdlii
puteau
verifica
dacd
a
soluJionat vreo datd
un dosar
avAnd
ca
obiect
fraudarea
fondurilor
europene.
dosare
care
presupun
asimilarea in
timp
a unor
proceduri
complexe).
Trebuie
sd
precizeze
cd,
pAnd
la pronunlare'a
unei solu{ii definitive de cdtre
instan 6,
solu{ia dispusd
de
cdtre
reclamantd
este
prezumald
ca
fiind
corectd
(in
condiliile in care
infirmarea
solu{iei
s-a
realizat
in
urmd
cu
aproape
un
an).
PArdlii
au
mai
afirmat in mod
depreciativ
cd
,,
titulatura" pe
care
a delinut-o,
respectiv
cea
de
qef
al
serviciului
care
efectueazd
anchete
privind
fraudarea
fondurilor
europene
.,era
o
povard",
suger6nd
cd
nu
avea
competenla
de a ocupa
funcJia
sau
cd
nu ar
fi fost
meritatd de cdtre
reclamantd
-
articol
din data de
03
.12.2013.
Ceea
ce nu
au
cunoscut
pdrAlii
a fost faptul cd
reclamanta qi-a
desfbgurat
activitatea
in
cadrul
serviciului
respectiv
de la infiinlarea acestuia. in
anul
2005,
gi
cd
numirea
acesteia ca
qef
serviciu
s-a
realizat
dupd
8 ani
de activitate
in cadrul
acelui
serviciu, in
iulie 2012,
nu
,,peste
noapte".
nu
frrd
a lucra
in
cauzele
privind
fraudarea
fondurilor
europene
gi
dupd o
perioadd
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 5/56
rezonabila
in care
a
acumulat
experienld
in
acest domeniu
(in
comparaJie,
pentru
a aprecia
obiectiv
dacd
a fost
numitb
in funcJie in
mod
meritat, pdrdlii
ar
fi
putut
verifica
dacd
persoana
care
a
prelual
pozrlia delinutd
de cdtre reclamanta a soluJionat pdna
la numirea
sa,
in
decembrie
2013,
vreun
dosar
avdnd ca
obiect
fraudarea
fondurilor
europene
$i,
cu
atdt
mai
mult,
dacd
a
intocmit
vreun
rechizitoriu). Reclamanta
a ardtat
cd,
timp
de
9 ani
in
care a
efectuat anchete in
ceea
ce
priveqte
fraudarea
fondurilor
europene,
toate
dosarele
in care
a
dispus
trimiterea
in
judecatd
s-au
frnalizat
cu condamndri definitive,
fard,
achitdri
(cauze
cu
prejudicii
de milioane
de
euro,
inculpali
fiind
atAt func{ionari
publici', c6t
qi persoane
{brd
calitate speciala).
$i,
chiar
dacd
pArAlii
au
dorit
sd se exprime
depreciativ cu
privire
la modul in
care
reclamanta
gi-a
desfrgurat
activitatea ca
qef
al
acelui serviciu,
{brd
a-qi cunoaqte
activitatea^
ar
trebui
sd
qtie
cd,
in
perioada
in
care a
delinut
respectiva
funclie, pe
ldngd
activitatea
de
urmdrire
penald,
s-a
implicat
(fbra
imbolduri
ale conducerii,
ci
doar ca rezultatal
experien{ei practice)
in
formularea
de propuneri
pentru completarea procedurilor
in
cazul finanldrilor
POSDRU
(cazuri
in
care
deturnarea
fondurilor
se
realiza
mai
facil
qi
la valori mari).
scopul
fiind
de a
diminua
posibilitatile
legale
de
fraudare a
fondurilor
europene.
$i,
de asemenea,
nu
pentru
cd
funclia era
o
,,povor5.",
in
anul 20\2,
reclamanta
a
iniliat
gi
condus
discuJiile
cu
reprezentan{ii
OLAF
(Oficiul
European pentru
Lupta
Antifrauda)
pentru
ca aceqtia
sa-gi
completeze
in
mod corect
datele
statistice
pe
care
le
comunicau
in rapoarlele
de
activitate, intrucAt
acestea
nu
corespundeau
celor
din evidenla DNA. imprejurare
care
se reflecta
negativ
in imaginea
RomAniei.
Reclamanta
a
dat doar cdteva exemple
pentru
a ardla
cd pdrdlii
au adus
atingere imaginii
sale profesionale
prezentdnd
in spa{iul public afirmalii
denigratoare
gi
depreciative referitoare
la
aceasta,
lard
a
se strddui
sd
ii
ceard
un
punct
de
vedere
gi
f1rd
a-r
cunoaqte
activitatea
profesionald.
Din pdcate,
la
acest
moment, imaginea reclamantei
publicd
este
construitd
in mod
exclusiv
pe
baza
aprecierilor
depreciative
ale
parAlilor.
In
ceea
ce
privegte
activitatea
sa
profesionald,
reclamanta
a
mai
ardtat cd este
procuror
cLl
o vechime
de aproape
19
ani
(dupa
ce a
absolvit
Facultatea
de
Drept
a
Universitalii Bucureqti in
anul
1995)
gi
cd in perioada
de
12 ani
in
care
gi-a
desfbgurat
activitatea
in
cadrul Direcliei
NaJionale
Anticoruptrie,
respectir'.
din
octombrie
2002 pAnd
in
decembrie
2013,
ou
a avlrt
achitdri
definitive
ale inculpalilor
trirnigi
in
judecatd,
deqi
a
sesizat instanla
afftt
in
ceea ce
priveqte
infrac{iuni
de
corr-rp{ie
clasicd
(inculpalii
fiind
judecitori,
un
prim
procuror,
avocali,
ofi1eri
de
polilie,
funclionari publici.
dar
gi persoane
fbrd
calitate speciala), precum
gi
infracJiuni
economice
cu
prejudicii
de
milioane
de
euro,
iar numdrul
rechizitoriilor pe
care le-a
intocmit in
fiecare
an
(respectiv
peste
patru)
a
fost
peste
media
celorlalli
procurori
din
cadrul
DNA.
Pentru a
susJine
afirmaliile
privind
aqa
zisa
incompetenld
sau reaua
sa
credinJd,
pArAlii
au
invocat
o singurd
frazd
din
cuprinsul
rechizitoriului intocrnit
de
reclamantd
(qi
care
a
fost
preluatd
din
ordonanla
de
infirmare),
referitoare
la
faptul
cd
valoarea
unui contract
de
publicitate
poate
fi
stabilitd
doar subiectiv
de cdtre
pa4ile
contractante,
necunoscdnd
sau poate ignorAnd
argumentele
logice
gi
juridice
pe
care le-a expus
in
rechizitoriu
(de
altfel.
dacd
par6tul
ar fi
cunoscut
modaliLatea
legald
in
care
s-a selectat
prestatorul
serviciilor
i-ar fi fost
facil
sd
inJeleagd
motivaJia
sus{inerilor
din
rechizitoriu).
in
cuprinsul rechizitoriului,
reclam
anta
a
detaliat
inJelesul
afirma{iei
anterioare, care
nu
era doar o
simpld
suslinere
neargumentatd (aga
cum
au
ldsat
de
inleles
pArAlii).
iar
o simpld
lecturare
a
rechizitoriului
i-ar
fi
lSmurit
pe
numiJii Tolontan
Catalin
qi
Neag Mirela
de
juste{ea
celor
menJionate in
cuprinsul
frazei la
care
fac
referire.
Intrucdt
restric{iile
profesionale
o
impiedicd sd comenteze
public
con{inutul
rechizitoriului,
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 6/56
reclamanta
a insistat
in
a-i
indruma
pe
susnumili
sa apeleze
la
abilitdlile
lor
investigative,
la
par{i
sau mdcar
la
.,vocea
bine
informatd"-.
,-.sursa"
sau
..sursa
iudiciard"
(aga
cum
pArAlii
au
numit
in
mod repetat persoana/persoanele
care
i-ar
fi sprliinit
in
redactarea
articolelor denigratoare)
sau
la
alte
mijloace
la
fel
de
".investigative"
gi care
sd
le ofere
,.
informalii
din
interior"
(dupa
cum. tot
pdrAlii
au
numit sursele
lor de
inspiralie).
$i.
dupd
lecturare,
eventual,
pArd{ii vor publica qi
rechizitoriul
intocmit
de
reclamanti
(aga
cum s-au
strdduit
sd facd cu ordonan\a de
infirmare). pentru
a ldsa posibilitatea
cititorilor
sd
comenteze
juste{ea
gi
logica
celor menlionate in cuprinsul
rechizitoriului.
Perseveren{a
obsesivd
cu
care p6rAlii
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela
au
lbcut
afirmalii
denigratoare
despre
reclamantd. precum
qi
exprimarea nemullumirii
acestora
cd. deqi.
conform
suslinerilor
p6r6filor,
gefii
i-ar
fi
,,atras
atenfia"
(?):
.,tu
vezi
ce scrie
ziarul
ala? Ai
verificat
informa{iile?
",
flu
a
.,verificat"
afirmaliile
lor,
puteau
fi determinate,
aga cum
s-a ardtat anterior.
de insatisfaclia
acestora
cd reclamanta
nu
a condus
ancheta
in
modul
dorit
de
pdr61i.
cd
nu a
trimis
in
judecatd
unele
persoane
pe
care
le
doreau inculpate
(arlicol din
data
de
11.12.2011).
Surprinzdtor
este
faptul ca pArAlii au
avut
pretenJia
ca reclamanta,
in
calitate
de procuror.
sd igi
conducd
ancheta
dupd cum doreau
aceqtia.
indiferent
de fapte
gi
de intrunirea
elementelor
constitutive
ale vreunei
infracliuni
qi.
mai
mult,
sd
pretindd qi
sd
creadd
cd
,,qefii"
aveau
abilitatea
legald
sd ii
,.atragd,
atenJia" de
conJinutul unor
articole
(fie
ele
;i
ale pArAlilor)
care
nu
aveau.
de
altfel. nici
un element de noutate
raportat
la
ancheta
deja desliquratS.
PAr6lii au
avut pretenlia
sd
fie
cercetate
anumite
persoane
in
dosarul
penal
in care efectua
cercetdri,
lird
a
avea in vedere
cd anchetele
penale
se
pot
realiza
numai
cu
privire
la
personale
implicate
in
desfbqurarea
unor fapte
penale
qi
cd,
indiferent
de
,,dorin a"
sau
,,percep1ia"
p6rdlilor.
o
anchetd penal5
nu
poate
fi
derulatd
dec6t
cu
privire
la fapte
qi
nu la
presupuneri. iar
trimiterile
in
judecatd
se
realizeazd
numai
in
cazul
in
care
sunt intrunite
elementele
constitutive
ale
unor
infracliuni.
AvAnd
o minimd
instruclie
juridicd
qi
dupa
lecturarearechizitoriului
aceste
aspecte
ar fi fost
ugor
de
in{eles
de
orice
persoand
interesatd
in
ceea
ce
prive;te
subiectul
in
cauz6,.
Astfel.
a$a
cum a mai
precizat
anterior. lecturarea
rechizitoriului
i-ar
fi
ajutat cu
certitudine
pe
pArdli
sd
descopere modul
de
desfdgurare
a faptelor
in cauza penald
care
ii
preocupd
intens,
sd
descopere
date referitoare
la
intrunirea
elementelor
constitutive ale unor
infrac{iuni gi
in
ceea
ce
privegte
buna
mea credin 6.
Totugi, nici la
acest
moment. lecturarea
rechizitoriului
nu
este
tardivd
qi,
cu certitudine,
acegtia
vor
gdsi
.,vocile
bine infbrmate"
-
aqa
cum
iqi numesc
aceqtia
sursele de
informare
- pentru
a le
pune
la dispoziyie
rechizitoriul.
A
mai ardtat
reclamanta
cd, in
articolele
publicate pe
sit-ul
w'ww,J.o-|o,fo,
p6rdlii
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag
Mirela
qi-au
atribuit
in mod neiustificat
competen{e in
materie
juridicd
referitoare
la modul
in
care
ar trebui
sd se desfdqoare
anchetele penale.
Astfel, aceqtia
nu
s-all
limitat
la
a
face
doar
o
prezentare
a unor fapte
gi
s-au
substituit.
astfel, contrar
qi prevederilor
art.5
din
Codul Deontologic
al Ziaristilor.
instituliilor
gi
puterilor
publice.
frcAnd aprecieri
cu
pretenJii
de
decizii
judecatoregti
cu privire
la
vinovdlia
unor
persoane.
Deqi
in
spaliul public
(in
interviuri
gi
opinii
consemnate
in
mai
multe
publicalii)
pArAtul
Tolontan
Catalin
are
preten{ia
de
a
fi recunoscut ca un
jurnalist
competent. acesta
a
omis sd
respecte
obligaliile minime
inscrise
in
Codul
Deontologic
al
Ziaristului,
adoptat de
Clubul
Romdn
de
Presd.
referitoare la
solicitarea
punctului
de vedere
al celor
care urmeazd
sd
facd
subiectul
articolelor de
presd.
inainte
de
publicarea acestora.
Astfel,
art.
5
din
Codul Deontologic
al
Ziaristului,
adoptat
de
Clubul
RomAn
de
Pres6,
prevede
cd,.Zraristul
va
da
publicitalii
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 7/56
punctele
de vedere
ale
tuturor
p64ilor
implicate.
Nu
va
aduce
acuza\ii {Erd
sd
ofere
posibilitatea
celui invinuit
de
a-gi
exprima
punctul
de vedere".
in
acelagi
sens,
Codul Deontologic
elaborat
de
organrzaliile membre
in
Conven{ia
Organizaliilor Media
stabileqte
cd
,,
ziaristul va
ac{iona
cu
bund
credin 6
"
gi
cd
,.
Trebuie
sd facd
eforturi
pentru
a
prezenta
punctele
de
vedere
ale
tuturor
parlilor
implicate"
(art.
2.2.3).
Ori, unicul
efort al
pArAlilor
a
fost
de
a exprima
opinii
personale
denigratoare la adresa
reclamantei
(contrar
prevederilor
art.3
din Codul Deontologic),
frra
a-i solicita
punctul
de
vedere
cu
privire
la
ceea ce inten{ionau
sa
publice
pe
site-urile
w-w_-w-,J-o|o,r-g
qi
ww-w'gqp,ro.
Din lecturarea
articolelor
pArdlilor, reclamanta a
constatat insd
cd
nu de
acelagi tratament
au
beneficiat
persoanele
fala de care a efectuat
cercetdri in
dosarul
de care pdrdlii
sunt
interesafi,
persoane
cdrora
nu le-au
refuzat
exprimarea unui
punct
de
vedere.
Astfel,
pArAlii,
nu
numai
cd au
consemnat
punctul
de
vedere al
persoanelor
cercetate
intr-un
drept
la
replicd,
dar
au
lbcut
gi
eforturi
de
a le permite
prezentarea
opiniilor
pe larg in
cadrul
unor
interviuri,
cu scopul
evident
de
a le oferi
gi celor
anchetali
de
aceasta
,,oportunitatea"
de a
o
deni
gra
-
articol
din
data
de
11.12.2013.
Mai mult,
in
mod
mincinos,
p6r61ii au menJionat
in cuprinsul
unuia
din articolele
denigratoare
cd,
ar
cita o afirmalie
despre care au
pretins
cd
ar
fi a
reclamantei,
cu
toate cd
nu a
fost
niciodatd contactatd
de
pdrali,
direct
sau
prin
intermediari,
pentru
a-gi
exprima un
punct
de
vedere
legat de
calomniile acestora, ardt6nd
cd nu ii cunoagte pe
pdrali
gi
nu
a dialogat niciodatd
cu
acegtia -
arlicol
din data
de
I
I
.12.2013.
Tot
in
mod
mincinos,
pArAlii
au
sugerat cd reclamantei
i-ar fi
solicitat,
prin
intermediul
Biroului
de
presd
al
DNA.
un
punct
de
vedere,
pe care
il
numesc
,,cerere
de
dialog"
(?).
Acegtia
au invocat
cd
,,cererea
de dialog" ar
fi
fost
cerutd
de cdtre
,,Gazetd"
({brd
a
prectza
care ar
putea
fi
aceastd
entitate),
deci nu
de cdtre
pArAli,
ca
autori ai comentariilor pe
site-urile
1_\yw,t_o_l_o,1_o
;i
W_W_W,gs_p:.-fg_.
Cu
prec
rzarea
cd
o
,,cerere
de
dialog"
a
pArdlilor
nu i-a fost
adusd al cunogtin{d
pentru
cd
nu
a existat. reclamanta a dorit sd
precizeze
cd o
astfel de solicitare
trebuia sd
fie
formulatd
direct acesteia
de cdtre
autorii articolelor denigratoare,
respectir,'
de
cdtre
pArdlii
Tolontan
Catdlin
gi
Neag
Mirela
qi
nu
de cdtre alte
persoane
sau
entitafi.
Mai
mult.
in
condiliile
in
care
au
redactat
mai
mult
de un
articol denigrator,
aga
zisa
cerere
de
dialog
a
pdrdlilor
nu ar
fi
trebuit
sd fie
singulard,
ci
repetatd
inainte
de fiecare articol
calomnios.
Intenlia
reald,
nu doar
mimatd, a
pArdlilor
de a
.,dialogan'
cu
reclamanta
(aga
cum
numesc
acegtia
exprimarea
punctului
de
vedere)
se
putea
concretiza
dacd, numilii
Tolontan
Catalin
gi
Neag
Mirela ar
fi
contactat-o
direct.
Pe
viitor, in
situaJii
similare,
pentru
exersarea
abilitalilor
de
anchetator, reclamanta
le-a sugerat
celor
doi
pArdli
sa
aleagd
cel mai simplu
mijloc
de a intra
in
legdturd
cu
persoana
pe
care
intenlioneazd sd
o
denigreze, respectiv
contactarea
telefonicd
a
acesteia prin
apelarea
centralei telefonice
a instituliei in
care lucreazd
persoand
de
care
sunt
interesa{i
(in
cazul
sdu,
putea
fi contactatd
direct
prin
apelarea
centralei
DNA).
Instanla va
avea
in
vedere faptul
cd
persoanalezata
de pdrAlii
Tolontan
C[talin
qi
Neag
Mirela
este
magistrat, calitate
in
care are datoria
de
discrelie
gi,
astfel,
a
fost
impiedicatd
si
rdspundd ca orice
altd
persoand
calomniilor
exprimate in
spa{iul
public.
A
mai
precizat
reclamanta
c6, denigrarea sa
s-a
reali
zat in mod
repetat,
pe
parcursul
mai
multor zile
de
cdtre
ziariqti
care au
acces
facil
qi
neingrddit
la mijloacele
de
comunicare
prin
presa
scrisd
saLl
electronicd
(unul
dintre acegtia,
respectiv,,
pdrdtul
Tolontan
Catdlin
fiind
qi
directorul
unui
ziar
qi
administratorului
unui site).
miiloace care nu
sunt
la
indemAna
unui masistrat sau
a
oricdrei
alte
persoane.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 8/56
De asemenea.
instan{a
trebuie
sa
aibd
in vedere
maniera
in
care
a fost afectatd imaginea
reclamantei
ca
magistrat. precum
qi
cine
recep{ioneazd"
mesajul
denigrator
al
pArdtului.
in
acest
sens,
reclamanta
a
ardtat
cd eforturile p6rAlilor Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela
de a induce in
spa{iul
public
o imagine
profesionalS nereald a acesteia
i-au
prejudiciat
imaginea profesionald
gi
reputa{ia
gi
s-au
reflectat
in
mod direct
gi
nedorit asupra
activitdlii
sale profesionale
(degi.
cr-r
riscul
de
a
se repeta,
rezultatele
sale
profesionale
au
fost
confirmate
de
cdtre instan{e
prin
condamndri
definitive
in
dosarele
economice
qi
de
corup{ie pe
care
le-a
solu{ionat).
Astfel.
in
ultimele
l0 luni,
in repetate
r6nduri,
in
calitate de
procuror
in
cadrul Direc{iei
de
Investigare
a
Infracliunilor
de
Criminalitate
Organrzatd gi
Terorism,
reclamanta
s-a
confruntat
cu
imprejurdri
care
au influenlat
gi pot
influen{a
in
continuare
in
mod
negativ
rezultatul
anchetelor pe
care
le deslEqor,
intrucAt au fost
situalii in
care
persoanele
pe
care
le
cercet ez,
dar
gi
martori
i-au
pus
la
indoiald.
direct
sau in
mod
voalat.
buna credin{6
qi
profesionalismul
in
solulionarea
cauzelor
cu
care
a
fost
investitd,
aceste
persoane
invocAnd,
in
sprijinul
sus{inerilor
lor,
conlinutul
denigrator
al
articolelor pArAtului
Tolontan
Cdtdlin
de
pe site-ul
-ww-w,to_lo,1o
qi
care
au fost
preluate
qi
de alte
site-uri.
Referirile
la arlicolele
pdrAlilor
Tolontan
Cdtdlin qi
Neag
Mirela
de cdtre
persoanele pe
care
le
cerceteaza
ingreuneazd.modul
in care
trebuie sd se des{E;oare
activitatea
profesionala
a
reclamantei,
acesta
fiind
gi
motivul
care
a determinat-o
sd
formuleze
prezenta
ac{iune
dupd
I 1
luni de la
debutul
articolelor
calomnioase ale
pArAlilor.
imprejurarea
cd
s-a realizatpreiudicierea
reputa{iei
gi
imaginii
profesionale
a reclamantei
rezultd
nu
numai
din
aspectele
anterior
men{ionate.
ci
qi
din
conlinutul comentariilor
la
arlicolele
pArdlilor,
afirma{iile
calomnioase
gi
depreciative
ale acestora
fiind
propagate
in public.
dovadd
fiind
miile de
vizuahzdn
ale
con{inutului
articolelor.
Astfel,
din
comentariile
celor
care
au
vrzualizat
arlicolele.
rezultd
cd
acegtia
au receptat calomniile
p6.r61ilor
preludnd
gi
dezvoltdnd
denigrdrile pdrAlilor referitoare
la competenla
sa
profesional6.
Mai
mult.
pArAtul
Tolontan
Cdtdlin
nu
s-a
limitat
Ia
a
face afirmalii
denigratoare
doar
in
conJinutul
articolelor.
ci
a
completat
seria
aprecierilor
calomnioase
gi
in
comentariile
pe
care
le-
a fdcut
eu ocazia rdspunsurilor pe
care
le-a dat
cdtorva
dintre cititori. Astfel,
acesta
a
reluat
denigrdrile.
exprimAnd
in
clar
aprecierea nefondatd, de
altfel.
cd reclamanta
ar ft.,mugamahzat"
un dosar
penal.
cu
precizarea
cd
in niciunul dintre
numeroasele
articole ale acestuia
nu
a
explicat
in
ce
a constat vinovd{ia
din
punct
de
vedere
juridic
a
persoanelor
pe
care
le
dorea
inculpate.
degi
a afirmat
cd
a derulat
o anchetd
jurnalisticd
(postarea
44
la
articolul din data de
05
.12.2013).
A mai
ardtat
reclamanta cd
imaginea sa
publica
(in
absenla
unei
preocupdri
a acesteia
de
a-qi populariza
rezultatele profesionale) a
fost
prezentatd,,Ia
acest
moment,
exclusiv
qi
nemeritat
numai
prin
articolele
denigratoare ale
pArdlilor care,
de altfel. nici nu
s-au strdduit
s6
facd
minime eforturi
pentru
a
se
ldmuri cu privire la
rezultatele
sale profesionale
care
au
fost validate
definitiv
de cdtre instan{e
gi
nu doar vremelnic
intr-o
singurd cauzd
in
care
cercetdrile
nici
nu
aLl
fost
finalizate.
Raportarea la un a;a zis
interes
public nu
ar putea
fi
invocat
de cdtre
pArAli,
intrucdt
trdirile
gi
opiniile
personale
ale acestora
cu
privire
la reclamantd
nu
constituie
informalii ce ar fr
de interes public.
Pentru a
satisface
nevoia
informarii
publice. pAr6lii
trebuiau sd
se
limiteze
la a relata
desftqurarea
unor
fapte, flarl,
a
face
referiri
depreciative
la
persoana
reclamantei.
Pdrdlii,
in
autodeclaratele
calitali
de ziarigti, nu
s-au incadrat
in limitele
unei relatdri
jurnalistice
echilibrate,
plas6ndu-se
in
afara
limitelor
impuse
de
Codul
Deontologic al
Zranstului
adoptat
de
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 9/56
cdtre
Clubul
RomAn
de
Presd,
prezentdnd
doar
opinii gi
trairi
in raport cu
reclamanta, intr-o
manierd
de naturd
sd
ii prejudicieze
reputa\ia,
probitatea
gi
imaginea profesionald (cu
precizarea
cd
opiniile
acestora
au
fost
determinate,
in
mod evident,
de insatisfacJia
pdrAlilor
cd
nu
a condus
ancheta in
sensul
dorit
de
acegtia
gi
nu
a
trimis
in
judecatd
unele
persoane
pe
care
le doreau
inculpate,
indiferent
de
intrunirea elementelor constitutive ale
unor infracliuni).
In
drept, reclamanta
a invocat dispozilttle
art.72,
art.252, afi.253
qi
art.
\349 Cod
civil.
In
dovedirea cererii,
reclamanta
a
depus
la dosar, in
copie, afticolele
publicate
de
pdrali
(filele
12-60).
La
data
de
31.10.2014,
prin
compartimentul
registratur[,
reclamanta
a
depus
la
dosar
precrzdrile
solicitate de instanJd,
conform
rezoluliei
din
data de 20.10.20114.
Urmare
solicitdrii
instanlei, la data de
13.11.2014,
prin
acelagi compartiment,
au fost
inaintate
la
dosar relaliile
comunicate
de Consiliul
General
al
Municipiului
Bucureqti
DirecJia
Evidenla Persoanelor
Serviciul Actualizare,
Valorificare Bazd,
de Date
(fila
75).
La
data
de
09.12.2U4 pltrdlii
au depus
la
dosar
intAmpinare
fala
de
cererea
de
chemare
in
judecatd
introdusd
de
reclamanta
Alina Florentina
Stoica,
prin
care
au solicitat admiterea
excep{iei
nulitdlii capetelor
de
cerere
3,4
gi
6
gi,
in
subsidiar
a
excepJiei
lipsei
de interes
a
capetelor
de
cerere
4
gi
6, respingerea acJiunii
ca neintemeiatd
gi
obligarea
la plata
tuturor
cheltuielilor
de
j
udecat6.
Prin
cererea de
chemare
in
judecat[.
reclamanta
a
solicitat
instanJei
sd se
constate
incdlcarea dreptului
la
imagine,
reputa{ie
gi
demnitate
ca urmare
a
publicdrii
mai multor
comentarii
denigratoare ale
pArdJilor
Tolontan
Catalin
gi
Neag
Mirela
la adresa
reclamantei
pd
site-urile www,.tofo,ro_
(aparlindnd
pArdtului Tolontan
Catalin)
gi
www,H$p,ro-
(site
apar{inAnd
ziarului
,,Gazeta
Sporturilor" al cdrui General
Manager este pdr6tul
Tolontan
Catalin),
si se
dispund
obligarea
pdr6tului
Tolontan Catalin
la
plata
sumei de 100.000
lei
qi
a
p6r6tei Neag
Mirela
la
plata
sumei
de
100.000
lei,
reprezentdnd
daune
morale
pentru
prejudiciul
de
imagine
produs
de
pdrAli
prin
afirmaliile
defbimatoare
prir,'ind
reputa{ia
profesionald
gi probitatea
reclamantei gi
atingerea adusd
imaginii
sale, sd
se
dispund
inldturarea pasajelor
din articolele
pArAlilor
din
datele
de
3. 5
gi
11 decembrie
2013,30
ianuarie
2014.24
aprrlie20l4
gi
15
august
20I4
de
pe
site-urile w_u,rl_,to-lo_,r,o.
qi
www,BSp,Io.
precum
gi
a
comentariilor la aceste
articole
care
aduc atingere
reputaliei profesionale
gi
imaginii
reclamantei. sd se
dispund
obligarea
pdrAlilor
sd inldture
pe
cheltuiala
lor
din
cadrul
tuturor
site-urilor
a
articolelor
publicate
de
aceqtia
care au
fost
preluate
de
pe
site-urile
Wylry.tg-lg_1p_
$i
WUa y.g$p.Le,
sd se dispund obligarea
pAralilor
la
publicarea
pe
cheltuiala
lor, in ziarele
Gazeta
Sporturilor,
Jurnalul Nalional
qi
Prosport
(atdt
in
formatul
print" cAt
qi
in
cel
electronic),
precum
li
pe
site-urile w-w--w, -o[o,1o
qi
www:gsp-,Lo
e
hotarArii
pronunJate
de instan{d.
in
cazul
admiterii acliunii,
sd se
dispund incetarea
incdlcdrii
dreptului
la
imagine
qi
interzicerea
pentru
viitor
a denigrdrilor
realizate
de
pArali la
adresa reclamantei, precum
gi
obligarea
pardlilor
Tolontan
Cdtalin
qi
Neag Mirela
la
plata
cheltuielilor
de
judecatd
ocazionate
de
prezenta
cauzd.
Pe
exceplii,
pdrdlii
au
ardtat urmdtoarele:
Capatul
de cerere
nr.3.
privind
inldturarea
pasajelor
din
arlicolele
invocate
de
pe
site-urile
www-, -olo;o
gi
ww_w;BFp_,fo,
precum
qi
a
comentariilor
la
aceste
articole
care aduc
atingere
reputaJiei profesionale gi
imaginii
reclamantei
nu
precrzeaz\,
care sunt
pasaiele
cu
pricina,
cererea
de
chemare
in
judecatd
conlindnd
doar
cuvinte
disparate, ou
pasajele pe
care
le-a
solicitat a fi indepdrtate,
astfel
inc6t
pAralii au apreciat
cd nu
respectd
cerin{ele
art.
194 lit.
c Cod
procedurd
civil6.
care
impun
indicarea
obiectului
cererii.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 10/56
Capatul de cerere
nr.4.
privind
inldturarea.
pe
cheltuiala pArAlilor,
din cadrul
tuturor
site-
urilor
a arlicolelor
publicate
de
acegtia,
care
au
fost
preluate
de
pe
site-urile
www, o-fo,r-o
gi
-v*Wlry=glp_'re
a
fost vag
formulat,
fdrd,
a
se
indica
site-urile pentru
care
s-a
solicitat inlaturarea.
astfel
incAt
pArAlii au apreciat
cd
nici
acesta
nu
respectd
cerin{ele
art.
194
lit.
c
Cod
procedurd
civila.
care
impun
indicarea
obiectului cererii.
Capatul
de cerere nr.6.
privind
incetarea
incdlcdrii
dreptului la
imagine
qi
interzicerea
pentru
viitor
a
denigrdrilor
rcahzate de
pArAli
la adresa
reclamantei
a
fost.
de
asemenea
v&g,
nerespectdnd
cerin{ele
art.194
lit.
c Cod
procedurd
civild.
Reclamanta
nu a
precizat
in
niciun f'el
care
a
fost
comportamentul
pe
care
ar trebui
sa il impund
instanla
in cazul
admiterii
acestui
capdt
de
cerere.
O astfel de
obliga\ie ar echivala
cu un
act
de cenzurd,
interzis
de art.3
0 ahn.2
din Constitulia
RomAniei.
In
consecinfd.
cu
privire
la
aceste
trei capete
de
cerere,
pAr6lii
au invocat
excep{ia
nulitdlii,
avAnd in
vedere
cd
art.
196
alin.l Cod
procedurd
civild prevede
cd cererea de chemare
in
judecatd
care
nu
cuprinde, printre
altele,
obiectul cererii,
este
nu16.
In subsidiar.
in
mdsura in
care
instan{a
va
aprecia
capetele
de
cerere nr.4
qi
nr.6 drept
conform
cu
cerinfele
art. 194 lit. c
Cod
procedurd. pArAlii
au invocat cu
privire
la acestea
excep{icr
lipsei
de
interes,
avAnd in vedere
cd interesul este
nelegitim.
Interzicerea
pe
viitor,
pe
o
perioadd
nedeterminatd.
avAnd un
obiect
nedeterminat
a
oricdror exprimdri
critice la adresa
reclamantei
(capdtul
de
cerere
ff.6) reprezintd
un
act
de cenzurd.
care contravine dispozilillor
constitufionale
qi
le ingrddeqte
nejustificat exerciliul
dreptului
la liberd
exprimare,
cu alte
cuvinte
reprezintd
un abuz
de drept.
Tot
un
act de
cenzurd. care
contravine
dispoziliilor
constitufionale.
ar reprezenta
gi
inldturarea
de
pe
orice
site a
articolelor^
preluate
de
pe
yrww-,folo,ro-
qi
w\,'v-_w:g-s_p,-ro,
in
integralitatea
lor
(capdtul
de
cerere
nr.4).
In
acest
context.
pAr6lii
au menlionat
cd.
nici
cu
privire
la
articolele de
pe
W-W_Wle_|gJg_
$i
W-W-yv-gsp.ro.
care
le
apa(in.
reclamanta
nu
a
solicitat
indepdrtarea
in
integralitatea
lor.
ci
numai
a
unor
aga-zise
pasaie
(in
realitate
cuvinte),
iar articolele
conJin informa{ii
de interes public.
astfel
cd
solicitarea
de
a le indeparta
integral
de
pe
site-urile unor
te(i reprezintd
un abuz de
drept.
Pe
fond,
pArdlii
au ardtat c6, in motivarea
ac{iunii.
reclamanta a susJinut
cd
cele
gase
articole
menfionate. publicate
de
acegtia,
au
un caracter
denigrator
de naturd a
prejudicia
reputa{ia profesionald
gi
imaginea
s?,
in
calitate de
procuror,
deoarece au
pus
la indoiald
probitatea
profesionald
gi
buna
credinld a acesteia
in
instrumentarea
unei
cauze
penale.
Reclamanta
a
sus{inut cd
pdrAlii
ar fi
urmdrit decredibrlizarea
sa
sub
aspectul
competenlei
profesionale.
deoarece nu ar
fi^dat curs
,,presiunilor"
acestora
de
a
conduce
o
anchetd
penald
dupd
cum
qi-ar
fi
dorit
acegtia. In
suslinerea existen{ei
acestei
presiuni, reclamanta
a apreciat
ci
numai
in
cursul
lunii
octombrie'2013,
pdr6{ii au
redactat
opt articole
privind
ancheta
desfrquratd
de aceasta (arlicole pe
care
nu le-a
anexat
cererii
de chemare
in
judecatd)
care
aveau titluri cum
ar fi:
,,Sd
ajutdm
DNA",
,.Cititorii
au ajuns
in fala la
DNA",
..DNA.
unde
este
milionul
de
euro?".
De asemenea,
a
pretins
cd pArAlii
qi-ar fi
exprimat
nemullumirea
fajd
de faptul
cd
nu a
condus ancheta
penald
potrivit
dorinJelor
acestora
prin
faptul
cd au inserat
in arlicolul din
I 1
decembrie
2013
a citatului
atribuit
gefilor
sai
,,tu
vezi
ce scrie ziarul
dla?
Ai
verificat
informa{iile?."
Din cauza
acestei
nemullumiri.
incepAnd
cu
luna
decembrre
2013, pArdlii
ar fi declanqat o
campanie
denigratoare
la
adresa
reclamantei,
concretizatd,
prin
cele
$ase
articole invocate de
aceasta. Reclamanta
a
sus{inut ca
pArAlii
ar
fi
pretins cd
plecarea
sa din cadrul
DNA
ar fi
fost un
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 11/56
succes personal
al
acestora
gi
rezultatul
presiunilor
pdrdlilor
qi
cd
ar
fi
afirmat cd ar
fi fbst
,,efectul
investigaJiei
jurnalistice"
(potrivit
reclamantei in
articolul din
11 decembrie
2013).
In
cuprinsul
cererii de
chemare
in
judecatd,
reclamanta
a
menlionat
ca
denigratoare
afirma{iile pdrdlilor,
scoase
din
contextul articolelor
invocate, potrivit
cdrora
a intocmit
rechizitoriul
pentru
cd
i
s-ar
fi
promis
,,protectie",
cd
l-ar fi redactat
,,de
spaimd"
(articolul
din 5
decembrie
2013),
cd
a
,,,mugamalizat"
un
dosar
penal
gi
cd
,,a
albit"
persoane
cercetate
(articolele
din
1 1
decembrie 2013
qi
1 5
august
2014), cd a fost
,,umilitd",
,.urecheatd
in
plina
zi"
,
,,pulverizatd"
gi
cd.,nu
lucra
in
echip6"
(articolele
din
5
gi
l1
decembrie 2013),
cd,,titulatura"
fgef
serviciu
DNA]
.,era
o
povar6"
(articolul
din 3
decembrie
2013).
in
plus,
a apreci at ca
denigrator
gi
comentariul
nr.44,
semnat
Catalin
Tolontan,
la
articolul
din
5 decembrie 2013, in
care s-ar
fi exprimat
opinia
cd
reclamanta ar fi
,,muqamalizat"
dosarul
in cauzd.
Cu
privire
la
infirmarea
soluliei
emise
de
reclamantd
de cdtre
procurorul
ierarhic, acesta
a
suslinut
cd este
doar
vremelnica
gi
cdpltna
la
pronunJarea
unei
solulii
definitive de cdtre instan{d.
solu{ia dispusd
de
cdtre reclamantd
a
fost
prezumatd
a
fi
corectA
( ).
Reclamantaa
mai
criticat
faptul cd
nu
i
s-a
cerut
un
punct
de
vedere
cu
privire
la ceea
ce
urmau
sa
publice,
cd ar
fi
pretins
in
mod
mincinos cd i-au
cerut
acest
punct
de
vedere
prin
intermediul
Biroului
de
presd
al DNA,
cerere
ce
nu
i-a
fost adusd la
cunoqtinld
deoarece nu
a
existat,
gi
ca a fi
trebuit sd
o
contacteze
direct,
telefonic, prin
centrala DNA.
Mai
mult,
in
cazul
altor pA4i
implicate, pdrdlii
au cerut
puncte
de
r,'edere,
dar
cu scopul
de a
o denigra
pe
reclamantd (articolul
din
11
decembrie 2013).
Fald de cele
suslinute
de reclamantd,
pdrAlii
au
dorit, in
primul
rdnd,
sd ofere
instan{ei
qi
contextul
articolelor incriminate,
context ignorat
de
cdtre
reclamantd
in
cererea
de
chemare
in
judecatd.
Dosarul
penal
al
DNA despre care a ftcut
vorbire
reclamanta
a fost
cel
cunoscut
public
sub
denumirea de
,,Gala
Bute",
eveniment
sportiv
derulat
in
iulie
2011
qi
finan{at
din
bani
publici
cu
suma de
2,5 milioane
de
euro.
Campania
jurnalisticd
pe
care au iniliat-o
cu
privire
la
finanlarea
din
bani publici
ai
acestui
eveniment,
iar
nu
cu
privire
la
o
persoand
anume,
a
inceput
printr-un
articol
datat
12 aprilie
2011
(chiar
inainte
ca
evenimentul
sd
aiba
loc, cdnd
incepuse pregdtire
a
achizitiilor
publice
gi
cu
un
an inainte
de formarea
unui dosar cu acest obiect
la
DNA)
gi
a
cuprins,
in perioada
12
aprilie
2011-1 decembrie
2014,
o
serie
de 49
de
articole.
Cele
gase
articole invocate
de
reclamantd
se
inscriu in
aceastd campanie
jurnalisticd
gi
nu
fac
obiectul
unei campanii
separate, indreptate
impotriva
reclamantei.
Din lectura
articolelor este
evident
cd
i-a
interesat cazul
in
sine
prin
prisma
interesului public gi
cheltuirea
banilor
publici.
europeni
qi
na{ionali,
gi
nu
denigrarea vreunei
persoane.
De altfel.
pAnd
in
3
decembrie
2013,
pAr6lii
au
publicat
deja 26
de articole,
reclamanta
neconsiderdndu-se
calomniatd
de
niciunul
dintre
acestea.
Numele
Alinei
Stoica
apare
doar in
aproximativ 1
5o/o
dintre
articolele din
toatd aceastd
perioadd
gi
in nici un caz de fiecare
data intr-
un
context
critic.
Din
evidenJierea acestor
cifre
seci, dar pe
care pdrAlii
au sperat
ca
instanJa
sd
le
considere
relevante,
nu
s-a
suslinut
ideeacd,ac[iunea
jurnalisticd
s-ar
fi
concentrat
pe,,insisten{6
gi
invergunare"
sau
pe
o conduitd
,,obsesivd"
referitoare reclamantd,
a$a
cum
a
pretins
aceasta in
cererea
cdtre instanld. Axa
urmdritd
de
pAr61i,
ca
jurnaligti
a fost
cea
a relatdrii
in
numele
interesului public,
nu
a
atacului
la
persoand.
Faptul
cd
au existat nereguli cu
privire
la organizarea
evenimentului
in
chestiune,
care
antrenau
un
numdr
de
funclionari
qi
oficiali
publici,
a fost
demonstrat
nu numai
de
faptul
cd
existd
un
dosar
in
cercetare
la DNA. ci
qi
de
o notd
de control
a Departamentului
de Lupta
Antifrauda
din
anul 2012
(I{otii
de control
nrivincl
incheierea
si
exeufiarea
contr"actului
cJe
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 12/56
servicii
,,
Promovarea
Romiiniei
ca destinalie ttu'isticd
Si
a
brandului
turislic
na(ional,
pe
plan
na(ional
,ti
interna(ional,
cu
prileiul
deffisurdrii
Galei Internalionale
de Box Pro.fesionist
organizate
de
Federa{ia
l{a{ionald
de
Box
(9
iulie 201
I
BucureSli)
"
in
cadnil
proiectului
,,
Promoveree
brandului
lurislic
al
Romdniei
"
,
cod
SIMS
3
7
612,
finan{at
prin
Programul
Operalional
Regional
(POR)
2007-2013).
ceea ce a ardtat
cd
interesul
public qi
jurnalistic
cr-r
privire
la
cercetdrile
din aceastd
cauzd
a
fost
justificat.
in
acest
context.
faptul
cd
cercetdrile
penale
au trenat
timp de
doi ani
gi
jumdtate
este de asemenea
de
interes
public.
Reclamanta
a
dispus,
printr-un
rechizitoriu
datat
6
noiembrie
2013, trimiterea in
judecatd
a unei
singure
persoane.
respectiv a
lui
Rudei Obreja. Referitor
la articolele
de luna octombrie
2013,
care
au
precedat
aceastd
solu{ie
gi
care
nu
fac
obiectul
prezentei
cauze,
nu se
poate
re{ine
cd
au reprezentat
o
presiune
la adresa reclamantei
de a
solu{ionacauza
intr-un
anumit
mod. fapt
demonstrat
gi
imprejurarea
cd. dacd
ar
fi fost
astfel, reclamanta
avea
nu
doar dreptul,
dar
gi
obliga{ia
de
a sesiza
aceste
presupuse presiuni
qefilor
ei de la
DNA
gi
Consiliului
Superior
al
Magistraturii.
Din
octombrie
2013
gi
pAna
acum
nu
a
lEcut
acest lucru.
In data de
2
decembrie 2013,
rechizitoriul
nr.320lPl20I3
din
6 noiembrie
2013. emis
de
cdtre
reclamantd. a fost infirmat
prin
ordonanJa
de
cdtre
procurorul
gef
adjunct
al
Sec{iei
de
combatere
a
infrac{iunilor
conexe
infracJiunilor
de corupJie
din cadrul
DNA.
Astfel, nu se
poate
re{ine.
a$a cum
a sus}inut
reclamanta^
cd solulia
dispusd
de cdtre aceasta
a fost
prezumatd,
afi
corectd
pAnd
la
pronun{area
unei hotdrAri
definitive
de cdtre
instan{d.
Prin
ordonan{a
de
infirmare
s-a
constatat
c6.
in
mod
greqit,
s-a dispus
trimiterea
in
judecatd
numai a
lui
Rudei Obreja
gi
s-a dispus scoaterea de
sub
urmdrire
penald
sau neinceperea
urmdririi
penale.
dupd caz, fa\d de reprezentanlii Ministerului Dezvoltdrii
Regionale
gi
Turismului.
Ministerului
Economiei,
companiilor
nalionale
gi
ai
Federa{iei
Romdne
de
Box
implicaJi
in
sdvArqirea
faptelor
care
formeaza obiectul cauzei
penale.
in
ordonanld s-a constatat
cd
rechizitoriul
este nelegal
sub
aspectul
solu{iilor
de
neurmdrire
dispuse
cu
privire
la
funclionarii
implicaJi
in
sdv6rqirea
faptelor
gi
al
calificdrii
faptelor
reJinute
in
sarcina
inculpatului
Obreja Rudei.
Trebuie
subliniat cd
articolele
pe
care
le-a invocat
reclamanta
au fost
toate
redactate
qi
publicate
dupd
2
decembrie 2013. data
ordonanJei de
infirmare,;i
au exprimat fapte
gi
opinii
care
au
la
bazd,
aceastd
ordonanld.
Continuarea
anchetei
jurnalistice
cu privire
la Gala
Bute
a
fost
gi
este
justificatd
atAt
timp
cdt
cauza
este in
continuare
pe
rol
;i
apreciatd
drept sensibild datoritd
implicarii
unor funclionari
qi
oficiali
publici in administrarea
nelegald
a unor
fonduri
publice.
Mai
mult.
modul
defectuos
in
care a
fost reahzatl,
cercetarea
penald
de cdtre reclamanta
(fapt
constatat
in ordonan{a
de
infirmare)
a
fost, de
asemenea,
un
subiect de interes
public.
fiind de
datoria pArdlilor,
ca
jurnaligti"
sb informeze
publicul despre
aceasta. De asemenea, mecanismele
de administrare a
justiliei
penale,
respecliv
cauzele
care
au dus
la
emiterea
unei rechizitoriu
nelegal.
dar
qi
modul
in
care
justilia
funclioneazd
pentru
a
repara
eventualele
disfuncJionalitAli,
reprezintd
alte
subiecte
de
interes
public.
nefiind suficient
ca
pdrAlii
sd aducd
la
cuno;tin{a
publicu^lui
faptul
cd" rechizitoriul
a
fost infirmat.
a$a cum a
suslinut
reclamanta.
In
acest
context.
toate
articole
invocate
de
reclamantd
reprezintd
exercitarea dreptului
p6rAlilor
la
liberd
exprimare,
in
limitele
prevdzute
de
ar1.
10 din
Conven{ia
europeand a
drepturilor
omului,
de
art.
30
din Constitulia
RomAniei
gi
de
art.10
din
Codul
civil.
Potrivit
Cu(ii
Europene a
Drepturilor
Omului,
presa
joacd
un
rol vital
de.,cdine
de
pazd"
intr-o
societate
democraticd.
Degi
nu
trebuie
sd depdgeascd
anumite
limite,
in
special
cu
privire
la
respectarea
reputaliei
gi
drepturilor
altora. datoria sa
este
totugi
de a
comunica
-
intr-o
manierd
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 13/56
conformd
cu
obligafiile
gi
responsabilitalile
sale
-
informalii
gi
idei
despre
chestiuni
politice
qi
alte chestiuni de interes
general
(hotardrea
Marii Camere Cumpana
qi
Mazdre
contra
Romdniei
din
17
decembrie 2004. $93). Libertatea
de
exprimare
este
aplicabild nu numai
informa{iilor
qi
ideilor care
sunt
primite
favorabil
sau
privite
ca inofensive sau
cu
indiferenld,
ci
qi
acelora
care
ofenseazd,
gocheazd
sau
deranjeazd.
Aceste
principii
sunt
de o deosebitd importanld
in
privinJa
presei.
ln
ceea ce
priveqte
limitele criticii
acceptabile,
ele
sunt
mai largi cu
privire
la funclionari
publici
sau
politicieni
care aclioneazd
in calitatea
lor
publicd
decdt
in legdturd
cu
persoane
private (hotdrdrea
Oberschlick contra
Austriei
din 1 iulie
1997
(nr.2),
$29).
Chiar
dacd in
privinla
magistraJilor, CEDO
a exprimat
opinia
ca
ei
trebuie
protejali
impotriva
atacurilor
ofensatoare,
aceasta nu
este o
protecJie
generald, care
sd ii
excludd de la
astfel de critici,
dacd ele
sunt fdcute
cu bund credin 6, furnizAnd
informaJii
exacte gi
demne
de crezare
gi
cu
respectarea
deontologiei
jurnalistice
(hotdrdrea
StAngu
gi
Scutelnicu contra Romdniei
din
31
ianuarie
2006,
$547-49).
Mai mult,
CEDO
a
stabilit
c6, degi
dreptul
la
o bund
reputalie
este
protejat
de art.8
din
ConvenJie,
pentru ca
acest
arlicol
sd
igi
gdseascd
aplicarea,
un
atac
la
reputa{ia
unei
persoane
trebuie
sd atingd
un anumit
nivel de
gravitate
qi
sd
cauzeze
prejudiciu
exercitarii
dreptului
victimei la respectarea
vielii
private
(hotdrdrea
A contra
Norvegiei
din
9
aprilie
2009,
S
64).
Reclamanta
a invocat
in
fapt incdlcarea
dreptului la imagine,
reputalie
gi
demnitate
qi
in
drept
doar
incdlcarea
dreptului
la
demnitate
(art.72
Cod
civil).
Cu
privire
la
acesta
(dar
qi
cu
privire
la
dreptul
la
imagine,
care are cu
totul
alt conlinut
decdt
cel invocat de
reclamantd
in
fapt,
dreptul
la reputalie nefiind reglementat distinct
in
Codul civil)
art.7 5 Cod civil stabileqte
niqte
limite.
respectiv
cd
nu
constituie
o
incdlcare
a
sa
atingerile
care sunt
permise
de lege
sau
dd
conven{iile
qi
pactele
interna{ionale
privitoare
la
drepturile
omului
la
care
Romdnia este
parte.
Mai
mult. acelagi
articol
prevede
cd exercitarea drepturilor
gi
libertalilor
constitulionale
cu bund-
credin{6
gi
cu
respectarea
pactelor
qi
convenliilor
internalionale
la care
Rom6nia este parte
nu
constituie
o
incdlcare
a drepturilor
din sec{iunea
privind
respectul
vie{ii private
qi
al
demnitalii
persoanei
umane,
inclusiv
a
celui
prevdzut
de art.72.
PArAlii
au
redactat
gi
publicat
articolele
in
cauzd, cu
respectarea
tuturor obligaliilor ce
le
revin, in
lumina
jurispruden{ei
CEDO,
ceea
ce atrage
aplicarea
art.75
din
Codul
civil. Astfel,
reclamanta
a
dezinformat
atunci
cdnd a susJinut
cd
nu
i s-a
solicitat un
punct
de
vedere.
..in
mod
mincinos. pAr6lii
au
sugerat
cd
i-ar
fi
solicitat,
prin
intermediul
biroului
de
presd
al
DNA. Lrn
punct
de
vedere,
pe
care-l
numesc cerere la
dialog",
a
suslinut Alina Stoica.
In
e-mailul transmis
pe
data de
10
decembrie
2013,
de la
adresa
gata]_rglalqruAq@ggp,f-o_
la
adresa
oficiald
a
Biroului
de
presd
al
DNA
pl_e_S_a@p_oa.1q,
pdrdlii
au
solicitat
un asemenea
punct
de
vedere'.
,,
Buno zitrd.
Avent informulii
polrivit
ciirora
doamna
procuror
Alina
Stoicu
cr
anunlcrt
cii
pleacii din
DhrA. Inctinle de
u
scrie
despre ucesl
lucru,
am
dori
sd
discutdm Si
cu
clansu.
l{u
e
vorbu
clour
de.spre
o
obligct(ie
pro/bsionald
ccr
ju'nctliSti,
ci
chiar despre
dorinya
de
u
a-i a.f/a
motiva(ia
gestului.
Va
rog sd-i
transmite{i acesl
me,saj
doumnei
procuror,
citreicr
ii
ntul1umim,
indifbrent
ducii
decide
sd
vorbeascci
sau nu cu noi.
O
zi
bund,
C.dtiilin
Tolontctn
Gazetu
Sporturilor
".
Dupd
trimiterea
mailului,
in aceeagi zi,
pdrdlii
au
discutat
cu
qefa
biroului
de
presd
al
DNA,
Livia
Sdpl6can,
rugdnd-o incd
o
datd
sd-i transmitd
mai
departe mesajul
cu
cererea
de
dialog
procurorului
Alina
Stoica.
Nu
a
existat
nici
un
rdspuns
din
partea
reclamantei. De altfel.
in
articolul publicat
a doua zi,pe
11
decembrie
2013,
pAralii
au
subliniat
de doud
ori
regretul ca
dna. procuror
nu
a
rdspuns
cererii
de a-qi
explica
plecarea.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 14/56
Se
poate
accepta.
desigur,
qi
varianta cd,
reclamanta
nu a fost contactatd de
biroul
de
presd
al DNA gi
cd
nici
nu
a verificat
acest
lucru
cAnd
a formulat
prezenta
ac{iune. Dar, din
pdcate.
existd pe aceastd
temd un
punct
unde
reclamanta
a dezinformat
instanla cu
bund
gtiinfd.
atunci
cdnd
a
pretins
cd
o contactare
a
unui procuror
de
la
DNA
de cdtre presd
se
face
prin
..contactarea
telefonicd
direct
a
acesteia
prin
apelarea
centralei
telefonice
a
instituliei".
Regula
aplicatd
atdt
magistrajilor. cdt
;i
ziarigtilor
este aceea de a comunica inilial prin
biroul
de
pres6,
lucru
pe
care
pArAlii
l-au fbcut
atAt in
scris" cAt
qi
verbal.
Nu se
comunicd
direct cu
angajaJii DNA
dec6t dupd
ce se
trece
prin
biroul
de
presd.
Mai
ales
cd. dupd cum
a recunoscut
qi
reclamanta, ar fi fost
prima
discuJie a
acestora,
iar
aceasta cunogtea foarte bine
regula
cererilor
prin biroul de
presd
a
DNA,
care de
altfel
func{ioneazd
latoate
parchetele
gi
instan{ele.
In
ceea ce
ii
privegte.
pAr6lii au
respectat
pe
deplin
procedura
DNA
qi
chiar
au
insistat
pe
cdile
oficiale
sd discute cu reclamanta,
din
pdcate
ldrd succes.
Mai
mult,
deqi. a$a
cum
au
ardtat,
libertatea
de
exprimare
permite
qi
o
dozl, de exagerare
gi
chiar
provocare.
in
cazul
articolelor
invocate
nici
mdcar
nu
s-au apropiat
de
aceasta.
In
articolul
din 5 decembrte 2013,
pArAlii
ai
scris:
,,Loviturd
de
teatru
la DNA.
Este probabil
primul
efect, neaqteptat,
fulgerdtor
gi
sever al
investigaliei
jurnalistice
in
care
au acuzat
autoritdlile
ca
mu$amahzeazd,
magnitudinea reald a
Galei
Bute".
Dupa cum s-a
putut
observa.
pdrdlii
au folosit
expresia
..este
probabil
primul
efect"
gi
in
niciun
caz
nu gi-au
asumat
.,meritul
personal" al
plecdrii
sale din
DNA.
De asemenea. s-au
referit
la
.,autoritAti"
c6nd au vorbit de mu$amahzare, nu
la
cineva
anume, inclusiv
in
comentariul nr.44la
artrcolul din
5 decembrre
2013.
Acesta nu
conline numele
reclamantei
gi
nici
o referire la
,,procurorul
de
caz"
sau
alte
exprimdri
apte
sd
conducd la
concluzia cd s-ar
fi
referit
la reclamantd.
Termenul
.,muqamalizare"
din
articol
a
fost
inspirat
chiar
din
ordonanla de infirmare a
rechizitoriului
reclamantei.
infirmare
frcutd
de gefii
procurorului
gi
unde
conducerea
DNA
a
constatat
cd
.,rechizitoriul
este
nelegal
sub
aspectul
solu{iilor
de
neurmdrire dispuse cu
privire
la
func{ionarii
implica i
in sdr,'Arqirea faptelor
descrise".
De altfel,
pdrAlii
au oferit
aceastd
ordonanld
integral
publicului,
pentru a
putea
sd
igi
formeze
singur o
opinie
qi
in sus{inerea
afirmaJiilor acestora,
in
totalitate dovedite
de
aceasta.
In acest
context,
pArAlii
au
precizat
cd
articolul
acestora a fost mult mai
pu{in
critic
la adres
a rechtzitoriului
infirmat decAt a
fost
ordonanla
de
infirmare.
De
pilda,
in
mod
repetat
ordonanJa
infirmd
concluziile rechizitoriului
intocmit
de
reclamantd.
constatAnd
cd
urmdrirea
penald
avtzat
un
singur
om,
deqi
in
ceea ce
DNA
considerd
ilegalitdli au
fost implicaJi
responsabili din
mai
multe
ministere
qi
institulii ale
statului.
Relatarea
pAr6lilor
a
rdinas echilibratd.
,,De
88 de
ori a
platit
mai mult MDRT
decAt
trebuia, scrie procurorul
gef.
Procurorul
gef
igi contrazice
colegii
care suslinuserd
in
rechizitoriu
cd
valoarea
expunerii
publicitare
nu
putea
fi
evaluatd
(incredibil
cum
ii fbceau
scapali )
gi
sus{ine
cd
directorii din MDRT
sunt
cei
care
au
comis un
abuz in
serviciu,
iar
Obreja
este
complicele
lor".
Edificator
este
cd,
in
acest
amplu
articol
din
3
decembrie 2013,
numele
Alinei
Stoica
apare
doar
in
urmdtoarea
frazd,:,'Sd
mai
spunem
(ca
sd
ne
amdrAm) cd primul
rechizitoriu
fusese
intocmit
chiar
de
procurorul
Alina Florentina
Stoica,
$efa
serviciului
de combatere
a
infracliunilor
de corup{ie impotriva intereselor
financiare
ale Comunitalii Europene. Titulatura
ca
o
povar5....".
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 15/56
Fraza
de
mai sus,
care
ar
fi
parte
a
,,campaniei
obsesive"
nu e
in nici
un
caz
violentd sau
calomnioasd,
ci mai
degrabd
amard.
in constatarea
ei.
Atitudinea pArAlilor
fala de caz
apare
clar
in
urmdtoarea expresie
din
articolul
din
5
decembrre2013:
,,In
mod aproape miraculos, dosarul
a
fost salvat
chiar inainte
sd fie
impins
cu
degtul
in magina
de tocat hArtie,
a$a cum fusese
impachetat
vreme de
doi ani
gi
vidat
pe
6
noiembrie
2011. Pe
de altd
parte,
e
remarcabil,
totugi,
cd DNA
$i-a
mdrturisit
in
public
problemele.
Va
avea
de
muncd
pentru
a-$i
restaura increderea
celor care
au
susJinut-o.
Cu
zgomot
gi
umilinJe, dosarul
a
rendscut
in fala
romdnilor.
$i
nu
numai in fala
lor".
De
altfel,
toate
exprimdrile
invocate de
reclamantd
au
ca
bazd
constatdrile
autoritdlilor
din
ordonan{a
de infirmare.
Nu
se
poate
reline ca
p6rAlii
nu
ar
putea,
in
limitele libertatii
de
exprimare.
sd
formuleze opinii cu
privire la
insemndtatea
acestora,
atdta
vreme
cdt,
potrivit
CEDO. libertateade
exprimare
acoperd,atdL
comunicarea
de fapte
c6t
qi
de
opinii,
protejate
dacd
acestea
din
urmd au o
bazd,
factuald.
Or,
ordonan{a
de
infirmare
reprezintd
tocmai aceastd
bazd,
factuald, care
a
qi fost
prezentatd
publicului. De altfel,
acesta
este
gi
sensul
art.3
din
Codul
deontologic
al
ziaristului adoptat
de Clubul
Romdn de
Presd qi
invocat
distorsionat
de cdtre
de
reclamantd,:
,,Ziaristul
nu are
dreptul sd
prezinte
opiniile sale
drept fapte.
$tirea
de
presd
trebuie
sd fie
exactd.
obiectiva
qi
sa
nu con{ind
p[reri personale".
Or,
pArdlii
nu au
prezentat
opinii
qi
pdreri personale
in locul faptelor,
ci
pe
baza acestora.
Mai
mult,
toate articolele invocate au avut
drept
subiect
Gala
Bute
gi
doar
incidental
conduita reclamantei
in cercetdrile
penale
desfdqurate, astfel
incAt
nu
se
poate
refine,
aga cum
s-a
ardtat
gi
mai
sus,
cd inten{ia paralilor a
fost sd
deslbgoare
o
campanie
denigratoare
impotriva
ei.
Articolul
din
11
decembrie
2013, care
se referd
la faptul
cd
reclamanta
a solicitat
sd
plece
din
DNA,
relateazd,
un
fapt real
gi
important
cu
privire
la
cercetirile
penale
in cauzd.
de
vreme
ce
aceastd
cerere a
venit
la foarte
puJin
timp
dupa
infirmarea
soluliei
pronunlate
de
reclamantd,
iar
arlicolul
(la
fel
ca
qi
celelalte
unde
se
trateazd
subiectul)
incercd
sd
gdseascd
o explica{ie
acestei
plecdri.
Existen{a
unor conflicte in
interiorul
DNA,
care
ar
putea
afecta mersul
corect al
unei
anchete.
este o chestiune
de
real interes public.
Reclamanta qi-a
incheiat
activitatea
la
DNA
printr-un
act
al
gefilor
sdi. dureros
pentru
orice
magistrat,
dar
pe
care nu
pdrAlii
l-au
provocat
qi
in
fala
cdruia nu
au
exultat,
dovada fiind
faptul
cd au
folosit
mai
degrabd surse
din
institu{ie
care
au
relatat despre
incident
gi
nu
au
lbcut
judecaJi
proprii
de
valoare.
chiar dacd
acestea
ar fi fost pe
deplin
garantate
de
libertatea de
exprimare.
De
altfel.
pdralii
au
fost
extrem
de
nuanJali
cdnd au
descris
plecarea
reclamantei
din
DNA
in
articolul
din 11
decembrie
2013,
.,Stoica
e portretizatd
de cdtre colegii sdi
drept osti16
muncii
in
echipd".
Din
pdcate,.reclamanta
a refuzat sd-qi
explice
gestul gi
sa
vind
cu
propria
versiune a
tabloului.
Culmea
e ca gi cei audiali gi
albili
de
aceasta
au
amintiri
ur6te.
Sau
aga
povestesc.
pentru
cd
e
greu
de
decelat adevdrul
intr-un
joc
cu
atdLea
personaje,
interese
gi
temeri".
Faptul
cd
pdrdlii
au recunoscut onest
in
fala publicului
cd
,,e
greu
de decelat
adevdrul",
informAndu-gi
cititorii
in legdturd
cu
propriile limite
sau
cd au
numit
drept
,,crudd"
satisfacJia
unora
dintre colegii
Alinei
Stoica la
vestea
plecdrii sale. probeazd
buna
credin{d
a acestora.
Mai
mult,
articolul nu se
referd
numai
la
reclamantd,
ci
include gi
un
interviu
cu o altd
persoand
afectatd de
ordonan\a
de infirmare.
Nici motivatia pArdlilor
privind
aqa zisa
campanie
de denigrare
a
reclamantei
nu
poate
fi
re{inutd
ca
fiind
nemullumirea pe
care ar fi
avut-o
fala
de reclamantd,
de
vreme
ce articolele
invocate
au
fost publicate
dupd
ce solulia
sa
a
fost infirmatd
de procurorul
ierarhic
superior.
O
asemenea
motivare
ar
fi
putut
fi
eventual
reJinutd dacd
ar
fi
scris
despre reclamantd
in termeni
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 16/56
denigratori
inainte ca
solulia sd
fie
infirmatd,
ceea
ce
nu s-a
intAmplat.
De
altfel,
reclamanta ar
fi
putut
sd
se
plAnga
de
astfel de denigrdri
in
prezenta cauzd.
dar
nu a
fdcut-o pentru
cd
nu
au
existat.
Cu
privire
la
prejudiciul
cauzat
reclamantei
care,
potrivit
jurisprudenJei CEDO, trebuie
sd
atingd
un
anumit
grad
de gravitate pentru
a atrage
aplicarea
dreptului la viaja
privatd.
aceasta
l-a
definit
ca imposibilitate
de
a-$i
indeplini eficient indatoririle
prevdzute
de
lege.
deoarece
persoanele
pe
care
le
cerceteazd
in
prezent,
dar
qi
marlorii.
ii pun la
indoiald
buna-credinJa
gi
profesionalismul.
in
niciun
caz nu
se
poate
re{ine
cd,
gi
in
cazul
in
care aceste
sus{ineri
sunt
adevdrate,
imposibilitatea
de
a-gi exercita
atribu{iile
sunt
urmarea
articolelor
scrise de
pArali.
Dacd
persoanele
cercetate
gi
martorii
ii
pun
la indoiald
buna-credinJd
gi
profesionalismul.
acesta
ar
putea
fi
eventual
rezultatul
ordonanlei
de infirmare
a
rechizitoriului
emis
de reclamantd.
care
a
constatat
cd
acesta
este nelegal.
Or,
publicarea
ordonan{ei,
faptd
ce
le-ar
putea
fi imputatd
pdrAlilor,
nu
a fost
consideratd
de
cdtre reclamantd
drept
o
atingere
adusd
demnitdlii
sale"
deoarece
nu
s-a pl6ns
de
aceasta
gi
nici
nu
a
cerut
inldturarea ordonanlei
de pe
site-urile
men ionate.
Mai rnult. in
niciun moment
pArAJii
nu
au
afirmat nimic despre capacitatea
reclamantei de
a efectua
cercetdri
penale
in
general
gi
nici
nu
s-au
substituit procurorului.
a$a
cum a
suslinut
aceasta.
Dimpotrivd,
in
numeroase
rAnduri
pArAlii au frcut
precizdri
cd
fiecare
dintre
profesii
are
atribujii
specifice
gi
cd
puterile
din
stat
trebuie respectate
a$a cum
sunt ele definite de
Constitulie.
CAnd, pe
5
decembrie
2013, chiar
la
unul dintre
arlicolele invocate
de
reclamantd"
un
cititor
a
bagatelizat munca
procurorilor"
pArAlii au intervenit pe propriul
blog
gi
au
ardlat
distinclia
dintre
munca
ziariqtilor
qi
cea a
procurorilor.
Ca ziarigti nu au dec6t pretenlia
relatdrii
gi
nu
a
rezolvdrii
juridice
a
cazului.
In
aceste
condilii.
nu
se poate
constata incdlcarea
dreptului
la
imagine, reputa{ie
qi
demnitate,
nu
se
poate
reJine
ca
publicarea
articolelor
invocate reprezintd,
o faptd
ilicita
qi
nici
cd
prefudiciul
ardtat
de
reclamantd le
este
imputabil.
astfel
incdt
nu sunt indeplinite condiliile art.
253
gi
1349
Cod
civil.
pentru
a
se angaja rdspunderea
pdrAlilor
delictuala
gi
pentru
obligarea
la
plata
unor despdgubiri
morale.
In subsidiar,
in mdsura in care
instanla va
constatacd
rdspunderea pdrAlilor
delictuald
ar
trebui
angajatd. parAlii
au apreciat cd obligarea
acestora
la
plata
unor
despdgubiri
morale
in
cuantumul
solicitat
reprezintd
o
interferenld disproporlionatd cu
dreptul acestora la liberd
exprimare.
nefiind necesard
intr-o societate
democraticd.
Cu
privire
la
capdtul de
cerere
privind
inldturarea
pasajelor
din
articolele invocate
de
pe
site-urile
w1vw,lolo,ro
gi
www,g$p,-ro_., precum
gi
a
comentariilor la
aceste
articole care
aduc
atingere
reputaJiei profesionale
gi
imaginii
reclamantei,
pdrdlii
au apreciat cd,,
in
condiliile
in
care
aceste
pasaje
nu
incalcd
dreptului
la imagine,
reputalie
qi
demnitate
qi
nici
nu se
poate
reJine
existenJa
unei
fapte ilicite
care sd
atragd
rdspunderea
delictuald,
nu se
poate
face aplicarea
art.253 alin.3
lit.
b
pentru
a
fi
obliga{i
sd
le
inldture.
Cu
privire
la
comentariile
la
articole,
reclamanta
a invocat in
concret
un
singur astfel
de comentariu,
respectiv comentariul
nr.44Ia
articolul din
5
decembrre
2013
apar{inAnd
lui Cdtalin Tolontan.
care nici
mdcar nu se referd
la
reclamantd.
astfel
incAt
nu
pot
fi
obliga{i
sa
il
indepdrteze.
Alte
comentarit aSa-zis denigratoare
nu
au
fost indicate de reclamantd.
In consecintrd,
$i
acest
capdt
de cerere
se impune
a
fi
respins ca
neintemeiat.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 17/56
Cu
privire
la
capdtul
de
cerere
privind
inldturarea, pe
cheltuiala
pdrAlilor,
din cadrul
tuturor
site-urilor
a articolelor
publicate
de acegtia, care
au fost
preluate
de
pe
site-urile
Wlyyd_o-19*.Le
$i
yllvw€lp,fq.
pdr6lii
au
apreciat
c5,
in
condiliile
in
care pasajele invocate
de
reclamantd
nu
incalcd
dreptului
la
imagine,
reputa{ie
gi
demnitate
gi
nici
nu
se
poate
reJine
existenJa
unei
fapte
ilicite
care
sd atragd,
rdspunderea
delictuald,
nu
se
poate
face aplicarea
art.253
alin.3
lit.
b. Mai mult,
reclamanta
a
solicitat
indepdrtarea
articolelor
in integralitatea
lor,
nu
numai
a
anumitor
pasaje
(nici
acelea
precizal"e) preluate
din
articolele
originale,
astfel
incdt,
obligarea p6r61ilor
de
a
inldtura
aceste
articole
ar echivala
cu
un act de cenzurd,,
interzis
de art.30
alin.2
din
Constitulia
Romdniei.
Mai mult, admiterea
acestui
cap6t
de cerere
ar
insemna
stabilirea in
sarcina
pdrdlilor
a unei
obligaJii
imposibile,
neavAnd
posibilitatea
tehnicd
de
a
indepdrla
materiale
de
pe
site-urile unor terli sau de
a obliga
nigte terJi sd
facd
ceva.
in
consecintd,
$i
acest capdt
de cerere
se
impune
a fi
respins
ca
neintemeiat.
Cu
privire
la
capdtul
de cerere
privind publicarea
hotdrdrii pronunlate
de
instan 6, in
cazul
admiterii acliunii, p6rdlii
au
apreciat
cd,
aceasta
nu
se
impune.
deoarece acJiunea
este
neintemeiatd.
in
capdtul
de cerere
privind
incetarea
incdlcdrii
dreptului
la imagine
qi
interzicerea pentrll
viitor
a
denigrdrilor realizate
de
pdr61i
la
adresa reclamantei,
aceasta
nu
a
prectzat
in
niciun fel
care
este
compoftamentul
pe
care ar
trebui sa li-l
impund instan{a
in
cazul
admiterii
acestui
capdt
de cerere.
O
astfel
de obliga{ie
ar
echivala
cu un
act
de
cenzurd,,
interzis
de art.30
alin.2 din
Constitulia Romdniei,
dar
gi
de cdtre
ar1.l0 din
ConvenJia
europeand
a
drepturilor omului,,
fiind
disproporJionatd
cu scopul
urmdrit.
Pdrdlii sunt
jurnaligti
care relateazd,
subiecte
de
interes
publii
astfel
inc6t
obligarea
acestora de
a
nu scrie nimic
critic
despre
un
magistrat,
niciodatd,
le
afecteaza
direct
exerciliul
dreptului la liberd exprima.e.
in
consecintd
$i
acest
capdt de cerere
se
impune
a
fi
respins
ca
neintemeiat.
In
drept,
pdrAlii
au
invocat dispoziliile
aft. 30
din
Constitulia RomAniei,
art.
10
din
ConvenJia
europeand
a
drepturilor omului,
art.70,72,73,75,253,
7349
Cod
civil, art. 194,
196
Cod
procedurd
civild,
art.205
qi
urmdtoarele.
Aldturat
intampinarii. p6r6lii
au
anexat
in
copie,
un
set de
inscrisuri
(filele
94-150,
151-
300
qi
301-313).
La
dala
de
26.01.2015.
prin
comparlimentul
registraturd,
reclamanta
a
depus
la
dosar
rispuns
la
intimpinarea
formulata de
pdrdlii
Tolontan
Catalin
gi
Neag
Mirela.
Fa{6
de
invocarea
excep{iei nulitalii
cererii
formulate
la punctul
3,
reclamanta
a solicitat
respingerea
acesteia,
intrucat
obiectul
cererii
a
fost
in
mod
concret
exprimat
gi
detaliat
in
cuprinsul
cererii
de
chemare
.in
judecatd,
ardtdndu-se in
ce
constau
denigrdrile
pArAlilor,
contextul
in
care
au
fost
lbcute, precum qi
articolele
de presd
in
care
s-au
exprimat calomniile
pArAlilor.
Astfel,
in cererea
de
judecatd
s-au
detaliat calomniile,
dupd
cum urmeazd: pdrAlii
au
afirmat
ci
rechizitoriul
pe
care
reclamanta
l-a
emis
in
dosarul
care
face
obiectul interesului
obsesiv
al
acestora l-ar
fi intocmit
pentru cd
i s-ar fi
promis
,,protec{ie"
qi
cd
l-ar
fi redactat
de
,,de
spaiffid", ldsdnd
impresia
cd
qi-ar
exercita activitatea
profesionald
cu
rea
credin 6,
interesatd
in
oblinerea
unor favoruri
concretizate
intr-o
a$a
zisd
,,protec{ie"
gi
fiind
condusd
de alte
principii
decAt
cele
la
care ma
obligd
dispoziliile
de
procedurd
penalS qi
calitatea
de
magistrat
-
articol
din
data
de
5
decembrie
2013.
Pardlii
au
pretins gi
cd
reclamanta
ar
fi desfEqurat
ancheta penal[
pentru
a
proteja
unele
persoane,
in acest
sens,
afirmAnd, de
asemenea,
cd,
a,,mugamalizat"
un
dosar
penal gi
cd
,,a
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 18/56
alibit"
persoane
cercetate.
punAnd,
astfel,
la indoiald buna
sa
credin{d
-
articolele
din
datele
de
11.12.2013
qi
1
5.08.2014.
De
asemenea. pArdlii au afirmat
depreciativ
cd reclamanta
a
fost
.,umilitd".
.,urecheatd
in
plind
zi".
..pulverizatd" gi
cd
nu
,,lucra
in
echipd",
fard,
a
indica
care
ar
fi
fost
echipa
cu
care
trebuia
sd
lucreze
(cu precrzarea
cd,
gi
dacd afirmalia
era
rea16,
orice
persoand
cu simlul
rafiunii.
fie ea
magistrat
sau
nu. ar
..face
echip6"
numai
cu
persoane
competente,
cu
minimd
experien{d
profesionald
qi
in
care
poate
avea incredere)
-
articole din
datele de
5
gi
I 1 decembrie
2013.
PArAlii
au
mai afirmat
in
mod depreciativ
cd
..
titulatura"
pe
care reclamanta
a
de{inut-o.
respectiv
cea de
qef
al serviciului
care efectueazd,
anchete privind fraudarea
fondurilor
europene,
.,era
o
povard". sugerAnd
ca aceasta nu
avea
competenla de
a
ocupa
func{ia
sau cd
nu ar
fi
fost
meritatd de cdtre aceasta
-
articol din
data
de 03
.12.2013.
Faja de
invocarea
excep{iei
referitoare la
solicitarea
de inldturare
a articolelor
calomnioase ale
pArd{ilor
Tolontan
Catilin
qi
Neag Mirela
preluate
de alte site-uri.
reclamanta
a
precizat
cd,
in
mod
evident.
obiectul cererii
a
fost
indicat. astfel cd
a
solicitat
respingerea
excep{iei. ca neintemeiat6.
AvAnd
in
vedere cd
prejudicierea
reclamantei
a
fost creatd
prin
ac{iunea intenlionatd
a
pArAlilor
Tolontan Catdlin
gi
Neag Mirela
este tot obliga{ia
acestora
de a
identifica
aceste
site-uri
la
momentul
la care
se
va
pronun{a o
hotdrAre definitivd
de cdtre
instanla
de
judecatd.
Pe de altd
parte,
reclamanta
a
ardtat
cd, o
indicare
la
acest
moment
a
tuturor site-urilor
nu
ar
fi
completd.
fiind
posibil
ca
pe
parcursul
desfEgurdrii procesului, articolele calomnioase
ale
acestora sd
fie preluate
gi
de
alte site-uri
decAt
cele
care le-au
publicat
la
momentul
formularii
cererii
de
chemare
in
iudecatd.
astfel
cd
abia
la
momentul
pronunldrii hotarArii
judecdtoregti
qi
inldturdrii
articolelor de
pe
site-urile
pdrdlilor"
vor
putea
fi identificate
celelalte site-uri
care
au
preluat
articolele
denigratoare.
P6rdlii
Tolontan Catalin qi Neag
Mirela
au
invocat, de
asemenea.
exceplia
nulitAtii
in
ceea
ce
priveqte incetarea incdlcdrii
dreptului
la
imagine
gi
interzicerea
pe
viitor
a
denigrdrilor
realizate
de
pAr61i
la adresa
reclamantei.
apreciind
cd
este
vag,
excepJie
care reclamanta
a
solicitat
sd
fie
respinsd. ca
neintemeiatd.
Formularea
din cuprinsul
cererii
este
clard
gi
se
referd
doar la
incetarea
incdlcarii
dreptului
la
imagine
qi
interzicerea
pe viitor
a
denigrdrilor
la adresa
reclamantei
qi
nu a$a cum
se
victimtzeazd
pArdlii.
la
incetarea relatdrii unor
fapte concrete,
&$?
cum
le cere
gi
Codul
Deontologic
aI
Zrartqtilor.
Solicitarea
pArAlilor
de
a
li
se
indica
comportamentul
pe
care
trebuie s6
il urmeze
este
cel
pulin
bizar\^
in
condiJiile
in care
o
educaJie
minimald
este
suficientd
sd indemne orice
persoand
sa
aibd
un compoftament
civilizat
in relaJiondrile
cu
terfe
persoane gi
sa-gi
cenzureze impulsul
primar
de
a
avea
reac{ii
verbale
necontrolate
atunci
cdnd
este
nemulpmitd.
Din
modul
de
exprimare
al
pArdlilor.
care
se
lamenteazdintreb6nd:,,
Ar
trebui
sd
nu mai
scriem nimic
niciodatd
despre
reclamantd ?".
rezu\td,, in
mod
evident,
cd aceqtia
considerd
cd
a
.,scrie"
inseamnd
,.a
denigra"
qi
constituie
incd
o
dovadd
a
modului
deformat in
care
aceqtia in{eleg
sa
iqi exercite
profesia.
Ceea ce
li
s-a solicitat
celor
doi
pAr61i nu
a fost sd inceteze sd scrie,
ci
sd
inceteze
calomnierea
qi
denigr area
reclamantei.
O
minimd
experienJd
jurnalisticd,
ar
fi
suficientd
pentru
ca
pArdlii
sd
qtie
cd
in redactarea
articolelor
trebuie
sd
se
limiteze
doar relatarea
unor
fapte, frrd
sd facd aprecieri
personale
injurioase
gi
mincinoase.
Referitor la
cererea de
interzicere
pe viitor
a denigrdrilor, reclamanta
a
ardtat
cd
solicitarea
acesteia
nu
a
fost intdmpldtoare"
intruc6t
a
fost convinsd
cd pAr6lii vor continua
seria
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 19/56
articolelor calomnioase,
ceea
ce
s-a
gi
intdmplat.
Astfel,
imediat
dupa
ce
au
primit
comunic
area
cererii
de chemare
in
judecatd,
in data
de
14.11.2014,
pdrdtrii
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela au
scris un
nou articol calomnios
la
adresa
reclamantei,
urmat
de
un
altul in
data de
07.01
,2015. Cei
doi
pArd{i
au
ales
astfel ca,
prin
aceste
articole
calomnioase
sa ii
producd
in
mod
voluntar
probe
care
susJin
cererile
pe
care
le-a formulat
gi
sunt
o
noud
dovadd
a
faptului
cd sunt
subiectul unei
campanii de
denigrare
din
parle
acestora.
De altfel,
conlinutul
celor doud articole
este
cu atAt
mai
edificator
rapoftat
la
aprecierile
pe
care
reclamanta
le-a
frcut
in cererea
de
chemare in
judecatd,
respectiv
cd
acegtia au declanqat
campania
de
calomniere
intrucdt reclamanta
nu
a cercetat
qi
trimis
in
judecatd
unele
persoane
pe
care
acum
nu
s-au
mai
ascuns
sd
le
indice
in
mod
expres
gi
sd
le
asocieze
intr-un
context
calomnios
de
persoana
reclamantei,,
inventAnd
relaliondri
pe
care
nu
le are
gi
fdcAnd
speculalii
ftrd,
a
porni
mdcar
de
la situalii
reale
sau
probate.
Cuprivire
la
articolele
din 14.11.2014
qi
07.01.2015,
reclamanta
a
formulat deja
o
cerere
de
chemare
in
judecata
la
Judecdtoria
Sectorului
5
in
data
de
11.01.2015
pe
care
o va
ataga la
prezenta
cerere. A mai
ardtat reclamanta cd,
amAnarea
introducerii
ac{iunii
de
chemare in
judecatd
urmare
a articolului
calomnios
din
data de
14.11.2014
a
fost
determinatd
doar de
imprejurarea
cd
a intenlionat
sd
formuleze ac{iunea
in
cadrul
rdspunsului
la
intAmpinarea
p6rAlilor
(dovadd
in
acest
sens fiind
chiar
plata
taxei de
timbru
realizatd
incd
din luna noiembrie
2014).
in
condiliile
in
care rdspunsul
p6r6lilor i-a fost
comunicat
dupd
ce
pdrAlii
au
mai
scris un
articol
calomnios
in data
de 07.01.2015,
reclamanta a
ales sd
formuleze
o cerere de
chemare in
judecatd
distinctd. Se
pare
cd
amdnarea introducerii
cererii
de
chemare
in
judecatd
cu
privire
la
articolul
calomnios din
data
de 14.11.2074,le-a
dat
celor
doi
pdrdJi
,,avdntul"
de a
mai
arunca
in
spaliul
public
un
alt articol
calomnios, respectiv,
cel
din data
de 07.01.2015.
Articolele
anterior
menJionate
abunda
in
afirmalii
mincinoase
gi
calomnioase
pe
care reclamanta
le-a detaliat in
cererea
de
chemare
in
judecatd.
Prin
urmare,
solicitarea reclamantei ca
pdrAlii
sd inceteze
pe
viitor
sd-i
incalce
dreptul
la
imagine
gi
sd
o
calomnieze, nu
este
nejustificatd.
Pe
de
altd
parte,
referirile
la o a$a
zisd
,,cenzurd"
ce li
s-ar aplica
celor doi
pArAli
prin
solicitarea de
inldturare
a
articolelor
calomnioase,
constituie
o
altd
formd
a acestora
de
incercare
de
a se victimiza.
inainte de
a
invoca existenJa
unei
aga
zise
cenzuri,
p6rAlii
ar
trebui
sa
aibd in
vedere
obligaJiile
incluse
chiar
in
Codul
Deontologic
al
Ziaristului,
respectiv
de a nu
exprima
opinii
proprii,
frrd
o bazd factuald.
Ori,
doar ca un exemplu
al
unor astfel
de opinii
calomnioase
a
fost gi
afirmaJia
cd
reclamanta
a
intocmit un rechizitoriu
,,d€
spaim6",
cd i
s-a
oferit
,,
proteclie"
qi
cd
,,
a albit-o
pe.Elena
Udrea"
fdrd,
a
proba
afirmaliile
sau
a
se
raporta
la fapte
concrete
ale
reclamantei
legate de acea
invocatd ,,protecJie" sau,',spaim6".
Nu
este
surprinzdtor
faptul
cd
intreaga intdmpinare
a
pArdlilor
Tolontan
Cdtalin
qi
Neag
Mirela
se
concentreazd,,
in
principal, pe
incercarea de
a
convinge cd
seria
articolelor
calomnioase
cu
privire
la care
am formulat cerere
de
chemare in
judecatd,
nu fac
parte
dintr-o campanie
de
denigrare
a reclamantei,
acegtia
avdnd
reprezentarea
gravitSlii
campaniei
de
calomniere,
campanie
care
poate
fi
interpretatd
qi
care are elementele
unui demers
infraclional.
O
dovadd
a
preocuparii
in
acest sens
a acestora
este
qi
faptul
cd singura
solicitare
de a
discuta
cu
reclamanta
(cerere
pe
care p6rAlii
au
formulat-o
la
biroul
de
presd
al
DIICOT,
in noiembrie
2014,
dupd ce aLr
publicat
arlicolul
calomnios
din
14.11.2014),
aceqtia
doreau
doar
sd
le
dea
detalii referitoare la
modul
in
care a perceput
presiunile
acestora.
Solicitarea
acestora
nu
se
referea
nicidecum
la
exprimarea
unui
punct
de vedere
referitor
la aspectele
calomnioase pe
care
deja le
publicaserd.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 20/56
PdrAlii
au afirmat cd
,.cele
$ase
articole
se
inscriu
in
aceastd campanie
jurnalisticd
qi
nu
fac
obiectul unei
campanii
separate,
indreptate
impotriva
reclamatei
".
cd
numele
reclamantei
nu
apare
in
toate
articolele
scrise
de acegtia
qi
nu
,,de
fiecare
datd
intr-un
context critic"
gi
ca
,,axa
urmdritd
de
acegtia,
ca
jurnaligti
a
fost
aceea
a
relatdrii
in
numele interesului
public.
nu
al
atacului
la
persoand".
Reclamanta
a
precizat
cd toate
afirma{iile
anterior men{ionate
constituie
doar
o
serie
de minciuni, pe
care au
preten{ia.
.,ca
instanla
sd
le
considere
relevante". Astfel.
imprejurarea
cd,
,,fac
obiectul unei campanii".
rezultd,
cu
eviden{d din
urmdtoarele aspecte:
imediat,
dupa
ce
au luat
cunogtinld de emiterea
rechizitoriului,
respectiv
in
decembrie
2013.
rechizitoriu
care
nu
corespundea
solicitdrilor
repetate
ale acestora
(formulate
prin
articolele
de
pAnd
in luna
decembrie
2013) de
a
trimite
in
judecatd
persoane
pe
care
le
doreau
inculpate,
pArAlii
au relatat despre
reclamantd
in toate articolele
publicate
pAnd
in
prezent
despre dosarul
care
face
obiectul
interesului
acestora.
$i
in toate
arlicolele
referirile
la reclamantd
au
fost
exclusiv calomnioase:,
nu
obiectiv critice.
PdrAlilor le va
fi
greu
sd
explice
instan{ei de ce au
continuat
sd se
refere la
reclamantd
intr-un
mod
injurios
qi
calomnios
pe tot parcursul anului
2014,
degi
din
luna
decembrie
2013
reclamanta
a
incetat
orice contact cu
ancheta,
iar dosarul
a fost
repartizat
altui
procuror.
Nu
poate
exista
o
explica{ie
de
bun
simJ nici
cu
privire
la referirea
calomnioasd
la
adresa
reclamantei.
inclusiv in
luna ianuarie 2015.
Folosind
o exprimare
pretenlioasd
qi
bombasticd, dorind
sd
lase
sd
se creadd
cd ar
fi
desfrgurat
o activitate
intelectuald.
Tolontan Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
spun
cd.
.,axa
urmdritd de
acegtia.
ca
iurnaliqti
a fost
aceea a
relatdrii
in numele
interesului
public.
nu al
atacului
.la
persoand.
Totugi. de
aproape
un
an
gi
jumdtate,
deqi dosarul
nu
se
mai
afld
la
reclamanti, singura
,,ax6"
pe
care au
construit-o
cei
doi
pArAli
a fost
aceea a
denigrdrii
reclamantei"
in mod suspect
qi
probabil
interesat.
Reclamanta
a
mai
ardtaL
cd rechizitoriul
intocmit de
aceasta
nu
este singura
solu{ie
vreodatd
infirmatd
vreunui
magistrat
gi
nu
va fi nici
ultima,
astfel
cd
nu existd
justificare
logicd
cu
privire
la
insisten{a
acestora de
a
se
referi
la
persoana
reclamantei
la
aproape
un an
qi
jumdtate
de
la
emiterea
ordonanlei.
Singura
justificare
poate
fi
un
interes pe
care
cu
siguranJd
il
vor
devoala
chiar
pArAlii,
avdnd
in
vedere apetitul
acestora
de
a
comunica
public
senzaliile.
stdrile,
trdirile. dramele
existen{iale
qi
alte aprecieri
legate
de
persoana
reclamantei.
PArdlii Tolontan
Catdlin;i
Neag
Mirela
au
preten{ia
(qi
nu
este prima
data) cd reclamanta
ar
trebui sd acJioneze
dupd cum
doresc aceqtia
qi
sd
sesizeze
organele
pe
care acegtia
le indicd,
urmare
a
articolelorpublicate
anterior
lunii
decembrre20l3.
Demersurile
pe
care reclamanta
le-
a
intreprins
nu
are
obli
ga\ia
de a le
devoala,
dupd
cum
pAr6lii ar
face
bine
sd
nu mai
facd
aprecieri
cu
privire
la modul
ih
care
trebuie
sd
se apere
impotriva
agresiunilor venite
din
partea
ziariqtilor
care ar
putea
reprezenta
interesele
unor
te(i
interesali.
PArAlii
Tolontan
Catdlin
gi
Neag
Mirela
au
afirmat in
mod
mincinos
cd
articolele
acestora
,.exprima
fapte
gi
opinii care
au la
bazd
ordonanla
de infirmare",
Ibrd sd precizeze
faptul
cd
in
cuprinsul
ordonan{ei
reclamanta
nu
a
fost calomniatd
sau
insultatd.
in cuprinsul
ordonanlei nu s-
a afirmat.
in
mod
depreciativ, cum au fbcut
p6rdlii, cd
reclamanta
a intocmit
un rechizitoriu
de
".spaimd"
sau
cd i
s-ar fi
oferit
,,protec ie",
cd
a
mu$amalizat
un dosar
gi
cd
,,.a
albit" unele
persoane.
Afirma{ia p6rAlilor
legatd de expunerea unor fapte
ar fi
fost
reald,dacd
s-ar
fi limitat
in
a
aduce
la cunogtinJa
publicului
doar
faptul
cd s-a
infirmat
o
solu{ie
intr-un dosar.
Nimic nu
le dd
dreptul
pArAlilor
sd
o
denigreze
referindu-se
la un act
care,
nu are
confirmarea
instanlei
qi,
mai
mult,
frrd
sd
cunoascd,
prin
comparalie.
conJinutul rechizitoriului
intocmit de reclamantd,.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 21/56
Ceea ce au
omis,
de asemenea,
sd
spund
pdrAlii,
a
fost cd
o
solu{ie de
infirmare
nu este un
act
definitiv, fiind
opinia vremelnicd a unui alt
procuror,
nefiind
confirmatd
de
cdtre instan{a
de
judecatd
printr-o
decizie
contard
celei
dispuse
de
reclamantd.
Imprejurarea
cd
o solulie
dispusd
de
un
procuror
este
infirmatd nu
este
un
act de exceplie,
indiferent
care
ar
fi
dosarul
(aqa
cum
au
l6sat de inleles
pArAlii,
de
parcd
dosarul
de care
au
fost
interesa{i
este
unicul dosar
aflat
in
lucru in Romdnia)
gi
nu
trebuie
sd
il
transforme
pe
cel a
cdrui
soluJie
a
fost infirmatd
in
victima calomniilor unor
persoane
interesate.
Cu
rea
credinfd,
p6rdlii
Tolontan Catalin
qi
Neag
Mirela
au
afirmat
cd
articolele
invocate
de reclamantd
ar
rcprezenta
,,exercitarea
dreptului
la liberd
exprimare"
gi
cd
nu
era
suficient
sd
aducd
la
cunoqtin{a opinie
publice
doar
ordonanla
de
infirmare,,
dar
gi
modul
in care
func{ioneazdjustilia.
Cu riscul
de
a repeta
afirmaJiile
denigratoare
ale
pArAJilor
gi
minciunile
acestora,
reclamanta
a
precizat
cd
privitor
la modul
de funcJionare
a
justiliei
s-au
exprimat
pdrdlii
atunci cdnd au
spus cd
a
intocmit un rechizitoriu
de
,,spaimd"
sau
cd
i
s-ar
fi
oferit
,,protec{ie",
cd
a,,mugamahzat"
un
dosar
gi
cd.
,,a
alibit"
persoane
(citdnd doar
o
parte
din
calomniile
acestora),
sau
cdnd
au
prezentat-o intr-un
mod
depreciativ
afirm6nd,
lbrd nici o
dovadd
cd
a
fost
,,umilit6",
,,urecheatd
in
plind
zi",
,pulvertzatd"
qi
cd nu
,,lucra
in echipd".
Toate aceste
afirmalii nu
au
legiturd cu
a$a
invocata
,,func{ionare
a
justiliei"
p"
care
Tolontan
Catdlin
qi
Neag
Mirela
au
pretins
cd ar
fi
dorit
sd o
expund
publicului.
ci
sunt
doar
calomnii.
Nu exercitarea
dreptului la liberd exprimare constituie
demersul
acestora
de
mai mult
de
un
an
gi
jumdtate,
ci des{d$urarea
unei
campanii
de
calomniere
determinatS, intre
altele,
de'
nemullumirea
cd reclamanta
nu
a
condus ancheta
cum
au
vrut
pdrAlii
qi
cd
nu
a
trimis in
judecatd
unele
persoane
pe
care
le
doreau inculpate, cd
nu
a
audiat
anumite
persoane (a$a
cum
s-au
exprimat in
mod
clar
in
articolele
publicate
anterior
lunii
decembrie
2013,
pAnd
la
momentul
la
care
au
aflat
cd nu
a
intocmit
rechizitoriul
cum doreau acegtia).
A
mai ardtat
reclamanta
cd
cererea
de
chemare
in
judecatd,
dupd cum
rezultd
in mod
evident
din conlinutul
acesteia, nu are ca
obiect
aga
zisa
investigalie
a
celor
doi
p6r6{i,
aga
cum
nu
s-au
sfiit
sd
mintd
cei doi in
int6mpinare.
Referitor la
aga
zisa
anchetd
jurnalistic[,
aqa
cum
au
definit
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela
articolele, dupd
cum
poate
constata
qi
instanla
chiar
din
documentele pe
care pAr6lii le-au
atagat
intdmpindrii.
respectiv
raportul
DLAF
intocmit inainte
de redactarea
articolelor
acestora,
ancheta
nu le apar{ine.
Tolontan
Catalin
gi
Neag
Mirela preluAnd
doar concluziile
unei
anchete
desfbgurate
de
cdtre
consilierii
DLAF
gi
prezentdnd-o
ca
pe
un efort intelectual
al acestora. in
acest
sens, instan{a
are
posibilitatea
sd
constate
cd
afirmaliile reclamantei
din cererea
de
chemare
in
judecatd
referitor
la
faptul
cd
aqa
zisele
dezvdluiri
din articolele pdrAlilor
gi despre care acegtia
aveau pretenlia
cd
i
s-a
atras aten{ia de cdtre
$efi
(
,,tu
vezi
ce scrie
ziarul
ala? Ai verificat
informa{iile?
"),
nu
reprezenlau
un
element
de
noutate
raportat
la
ancheta
deja
desfbguratd,
intrucdt aceste
aga zise
dezr'dluiri erau
conlinute
in raportul
DLAF
din
care
au preluat
informa{ii
parAlii gi
au
redactat
aqa zisele investiga{ii. Mai mult, raportat
la
insistenla
pdrdlilor
de a
trimite
in
judecatd
anumite
persoane,
despre care
pretind cd
nu
le-am
anchetat, nici
investiga{ia
DLAF
nu identifica
responsabilitAti
ale acestor
persoane.
Singura activitate
intelectuald
a celor doi
raportat
la
acest dosar
a fbst aceea
de
a
prelua
concluziile
consilierilor DLAF
gi
sd
o
prezinte ca
pe
un
efort investigativ propriu,
fdrd a aduce
nici
un element
de
noutate.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 22/56
Pe
de
altd
parte,
reclamanta
a
constatat
c5.
insistenla
cu care
Tolontan
Catalin
qi
Neag
Mirela
se
raporteazd.
doar la
ordonanla
de
infirmare
este
cel
pujin
bizard,.
in
condi{iile
in
care nu
conlinutul
ordonanJei
face
obiectul cererii
de chemare
in
judecatd.
ci
doar
calomniile
pArAlilor.
PArAlii au
solicitat
ca instanla
sd
aprecieze
cd
nu
,,s-au
concentrat"
pe
reclamant6.
motivat
prin
aceea cd
ar
fi
scris
anterior
lunii
decembrie2013.
alte
articole, dar au
omis
cu rea
intenlie
sd
precrzeze
cd
nu
articolele
anterioare lunii
decembrie
au fbcut
obiectul
cererii
de
chemare in
judecatd.
Dovada
faptului
cd, in
fapt
,,s-au
concentrat" pe
reclamantd.
a fost faptul c6"
de
mai
mult
de
un
an,
acegtia
continud sd
publice
articole
calomnioase
despre
reclamantd,
deqi
dosarul
penal
de care
au
fost
interesa{i nu
se
mai afld
in
lucru
la
reclamantd. De
altfel, in
cuprinsul
intdmpindrii.
pAr6lii
Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
nu
au
explicat
de ce
au continuat
denigrdrile
la
adresa
reclamantei,
inclusiv
in
ianuarie
2015.
Numilii
Tolontan
Catalin
gi
Neag
Mirela
au
afirmat
cd era de
,.
datoria" lor
(aga
cum s-au
exprimat)
sa
informeze
publicul
cu
privire
la
ordonan[a
de
infirmare. degi
nu con{inutul acestei
ordonan{e
a fbcut
obiectul cererii
de
chemare
in
judecatd
pe
care
reclamanta
a formulat-o.
Pot
oare
insd p6rdlii,
care
se
pretind
profesionigti,
sd
explice
dacd
aveau
o
,,datorie"
(sau poate
chiar
aveau
o
datorie in acest
sens fa{d
de terli)
sd
o calomnieze
in
mod
repetat?
Tot
,.datoria"
acestora
a fost
sd
o calomnieze
in
alte
doud
articole. din
data
de
14.
11.2014.
imediat
dupd ce li
s-a adus
la
cunoqtinld
cererea
de chemare
in
judecatd
qi
din
data
de
07.01.2015,
intr-o
serie de
afirmalii
absurde. frrd,
a
verifica,
inainte
de a scrie.
parcursul
reclamantei
profesional
gi
asociindu-o
cu
persoane
pe
care
la
momentul
soluliondrii dosarului,
gi
o
parte
dintre
ele nici
acum,
nu
le
cunogtea personal?
Pdrdlii
Tolontan
Catdlin
gi
Neag
Mirela
au
pretins
cd
toate articolele
au
constituit
exprimarea
exercitdrii
dreptului
la
liberd
exprimare,
pe
care
o asimileazd,
calomniei. Afirma{ia
este
gravd
avAnd in
vedere
cd a
aceqtia
au
pretins
cd insultarea
unei
persoane
pe
care
nu o
agreeazd,
este
doar exprimarea
unui punct
de vedere.
Referitor
la
libertatea
de exprimare invocatd a fi
exercitatd
de
cdtre
pArAlii
in
cuprinsul
articolelor
calomnioase.
reclamanta
a fEcut urmdtoarele precizdri
Conform
articolului
30 alin.6 din
Constitulia
Rom6niei
,,libertatea
de
exprimare nu
poate
prejudicia
demnitatea.
onoarea,
via{a
particulard
a
persoanei
qi
dreptul
la
propria
imagine".
Dreptul
la
exprimare nu
este
unul absolut,
acesta
fiind
susceptibil
de restrdngeri
in
ipoteza
in
care
folosirea libertAtrii
de
exprimare
este
indreptatd
impotriva
unor valori
pe
care
statul
le
poate
in
mod
legitim
apdra.
cum
este
gi
autoritatea
gi
impa(ialitatea
puterii
judecdtoregti.
Reputa{ia
este
pdrerea
publica
favorabild
sau
defavorabild
despre
o
persoand.
felul in
care
este cunoscut
sau
apreciat.
Pdrerea publica
defavorabild este
de
naturd
sd
aducd
atingere
reputaliei
unei
persoane.
Reputalia profesionald
este
o
consecinld
a
integritalii
morale
gi
profesionale
de
care
trebuie
sd dea
dovadd
fiecare
magistrat
gi
conferd credibilitate
gi siguranJd
in
exercitarea
profesiei.
Dreptul la
reputa{ie
este
garantat
in
cadrul
art.B
din
Conven{ia
Europeand
a drepturilor
Omului.
ca element
esen{ial
al dreptului
la
respectarea
vielii
private.
Referindu-se
la
restrAngerea
libertalii
de
exprimare
in
scopul
garantdrii
autoritatii
qi
impar ialitAtii
puterii
judecdtoregti,
CEDO
a tdcut considera{ii
cu
privire
la
protej
area
reputaJiei
gi
autoritalii
justitiei
in cauza
Brafos contra
Danemarcei, precum
gi
Paeger
qi
Oberschlick contra
Austriei.
in
seria
afirma{iilor
mincinoase,
pdrdlii
Tolontan
Cdtdlin
gi Neag
Mirela au
mai afirmat in
intAmpinare
cd
.,au
redactat
qi
publicat
articolele
in cauzd
cu
respectarea
tuturor obligaliilor ce
le
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 23/56
revin,
in lumina
jurisprudenlei
CEDO",
Fard a
precva
care
ar
fi
acele
obligalii pe
care
le-au
respectat
sau
jurispruden{a
care le
permitea
calomnierea.
In
continuare,
pArdlii
au
afirmat, tot mincinos,
cd
reclamanta
a
,,dezinformat atunci
cAnd
a
suslinut cd nu
i-au
solicitat un
punct
de vedere", afirma{ie care este
cel
pu{in
indrdznea{d,
avdnd
in vedere
cd
apar'{ine
celor
doi
pdr61i
care au
exprimat
in
spaliul
public
numai
minciuni
referitoare
la reclamantd.
intr-o
firavd incercare
de a construi
o argumentare
logicd
pentru
a
susline
cele afirmate,
pdrdlii
Tolontan
Catdlin
gi
Neag Mirela
au invocat o solicitare
pe
care
ar
fi
trimis-o
biroului
de
presd
al DNA, dar fbrd
a
preT-enta
rdspunsul
biroului,
pentru
a
se
constata dacd
posibila
solicitare
i-a
fost sau
nu
comunicatd.
In
absenJa unui
rdspuns
al
biroului
de
presf,
sau
a altor dovezi din
partea
pArAlilor (martori,
alte
inscrisuri)
din
care
sd rezulte
dacd reclamanta
a
fost informatd cu
privire
la solicitarea
acestora,
logica
comund
oricdrei
persoane
spune cd
o
astfel
de cerere
nu
i-a
fost transmisd.
Dupa
ce chiar
pArdlii
au
relatat
cd
nu
au
primit
rdspuns
de la
biroul
de
presd
al
DNA
gi
in
care
sd
fie
ingtiin{a1i
pdralii
dacd
i
s-a
transmis
reclamantei
solicitarea
acestora, p6r61ii
au
concluzionat in logica
comund
doar acestora
,,flu
a existat nici
un
rdspuns
din
parlea
reclamantei",
fbrd
sd verifice dacd
i s-a comunic
at
acea
pretinsd
,,cerere
de
dialog"
a
acestora.
Ce
au omis pArdlii
a
fost
si
ataqeze la
dosar
emailul
transmis
biroului
de
pres6,
nu
doar
sd facd
o
consemnare
a aga zisului
conlinut al email-ului.
Tot mincinos, pAr6lii
au
afirmat
cd reclamanta a
pretins
sd fie
contactatd
telefonic
de cdtre
aceqtia.
in condiliile
in care
nu este
prima
datd
cAnd
preluarea
de
cdtre
p6r61i
a
afirma{iilor
reclamantei se
face
trunchiat sau
prin
inldturarea unor
cuvinte, aceasta
a
ardtat
c5, in
cererea
de
chemare
in
judecat6,
le-a precizat pArAlilor
Tolontan
Catalin
qi
Neag
Mirela
cd
,,pe
viitor,
in
situalii
similare,
p€rtru
exersarea
abilitalilor de anchetator,
le
sugereazd celor
doi
p6r61i
sd
aleagd
cel
mai
simplu
mijloc de a intra
in legdturd
cu
persoana
pe
care
intenlioneazd
sd o
denigreze,,
respectiv
contactarea
telefonicd
a
acesteia
prin
apelarea centralei
telefonice
a
instituliei
in care
lucreazd persoand
de
care sunt interesali
(in
cazul reclamantei, putea
fi
contactatd
direct
prin
apelarea
centralei
DNA)".
Faptul cd
cei doi nu fac
decAt
sd mimeze
un aga
zis
profesionalism,
in
incercarea
acestora
de
a o
contacta
pe
reclamantd
pentru
a
exprima un
punct
de
vedere,
este
dovedit
gi
de
imprejurarea
cd,,
degi
au
scris
mai mult
de
un articol
despre
reclamantd,
acegtia nu
au
ldcut
demersuri inaintea
fiecdrui
articol
pentru a-gi
exprima un
punct
de
vedere.
Aceastd
contactare
a
fost
promptd
cu
persoanele
pe
care
reclamanta
le-a cercetat.
Reclamanta
a
detaliat aceste afirmalii
ale
pdrdlilor,
referitoare
la
a$a
zisele
sale
dezinformdri,
numai
pentru
a
mai
aduce
un
argument
al faptului
cd tot demersul
acestora a
fost
condus
numai
de
dorin{a
de a
o
calomnia
qi
nu
de
a
ldmuri
aspecte
despre care au
pretins
cd
au
tzrut
sd
le
aducd
la
cunoqtin{a publicului
din
aSa
zisa
dorinld de
,,informarea
publicului"
.
incd
o
datd, a$a cum reclamanta
a
mai
pre
cizaI,
pdrdlii
au iar
pretenJia
cd
o cunosc.
afirmdnd cd
aceastaar
cunoaqte,,foarte bine
regula cererilor prin
biroul
de
presd
a
( )
DNA". A
mai
constatat
reclamanta
qi,
de
asemenea. nu
este
prima
dat6,
dificultdlile
numililor
Tolontan
Cdtalin
qi
Neag
Mirela de adaptare la
utilizarea
corectd
a
limbii
romAne.
Astfel, intr-o
exprimare
pe
care
doar
cu ingdduin{a
o
numesc,
incdlcdnd
regulile
de
bazd,
ale
acordului
gramatical
qi
care
este
nepermisd
unor
persoane
care
se
pretind
jurnaliqti,
cei
doi
fiind
obligali
sd
fie
un
exemplu
de
exprimare corectd.
acegtia au
folosit
exprimarea,,biroul de
presd
este
a
( )
DNA"
,
neavAnd
o
cunoagtere
a acordului
gramatical
corect
qi
considerdnd cd
presa,
nu
biroul
este a DNA.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 24/56
Pentru
a-gi
justifica
denigrdrile,
pArAlii
au sugerat
in
mod
grav
gi
periculos
cd
denigrdrile
ar
fi permise
intrucAt,
au afirmat ace;tia cel
pulin
suspect
,.libertatea
de exprimare
permite
o
dozd
de exagerare".
Aceastd
frazd,
este,
de
altfel. edificatoare
in
ceea ce privegte
modul in
care
aceqtia
in{eleg
sd facd
iurnalism.
Dorind
sd
gdseascd
explicaJie
doar
pentru
una
din calomniile
acestora,
respectiv
faptul cd
au
afirmat
cd
reclamanta
a
,.mu$amalizat"
un dosar,
aceqtia au
pretins
cd
,,termenul"
,,este
inspirat
chiar
din ordonanJa de
infirmare"
(surprinzdtor
fiind
faptul
cd pdrAlii
au
recunoscut
cd
se
inspird
din
actele
altora
gi
cd. implicit.
nu au
frcut
investigaJii,
aga
cum au
afirmat repetat).
TrecAnd
peste
faptul cd
in
ordonan{d
nu se
fac
afirma{ii
calomnioase,
reclamanta
a adus
la
cunogtinp paratilor
Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
cd
se
puteau
raporta
la ordonan 6, folosind
cuvAntul
,.muqamahzare"
doar dacd acea
ordonanld
ar fi
apreciat
in
mod
expres cd,
a
favorizat
unele persoane.
Incd o
apreciere,
cel
puJin
curioasd a
pAr6lilor,
a fost aceea
conform
cdreia articolele lor
ar
fi
fost
.,mai
pulin critice"
decdt
ordonanJa
de infirmare.
Ceea
ce
face
obiectul cererii
de
chemare
in
judecat6,a
pdrAlilor
nu
este,,critica"
acestora,
ci
calomnierea
repetatd
a reclamantei.
Reclamanta
a men{ionat
cd crede cd,
a existat
o
competilie
privitor
la
care document este mai
critic
la
adresa
acesteia,
a$a
cum au
dorit
sd sugereze pdrAlii,
ci
cu
privire
la care dintre
documente
este
insultdtor gi
denigrator
(cu precizarea
cd
pdrAtul.
nelecturdnd
alte ordonanJe
de
inflrmare,
nu e
in
mdsurd
sd
facd aprecieri
in
acest
sens qi
cu
precrzarea
cd in
ordonan{d
nu
se
indicd care
ar
fi
probele
care
susJin
afirmaliile
din cuprinsul
ei).
Este
evidentd
insistenla
pdrdlilor
de a
se rapofta
numai la ordonanJa
de infirmare.
ca
qi
cum aceasta
face
obiectul
cererii de chemare
in
judecatd
sau
cd le-ar
putea
justifica
acJiunile
repetate
de
calomniere. Aceastd
preocupare
rezulta
gi
din faptul
cd
gi-au
exprimat
nemullumirea
cd,
reclamanta
nu
a
considerat
cd
ordonanla i-a
adus
atingere
demnitdlii
..publicarea
ordonan{ei
nu
a
fost
consideratd
de
reclamantd drept atingere
adusd
demnitdlii".
TrecAnd
peste
modul bizar
in
care
pArAlii
au identificat
o ordonan1d
ca
fiind
similard
calomniilor publicate
in
mai multe rAnduri,
punAnd
astfel
semnul
egal
intre
un
act procedural
gi
mai
multe
articole
conlinAnd
injurii
clare,
reclamanta
le-a reamintit
acestora
c5.
in
cuprinsul
ordonanfei,
nu a fost
calomniatd
qi
cd, deqi
a trecut
peste
un an de
la
emiterea
ordonan{ei. acegtia
continud
sd o
denigreze
nu
doar intr-un articol.
ci
intr-o
serie coordonatd. Este
lipsita
de
fundament
referirea repetatd
a numililor
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag Mirela
la acea
ordonanJd care.
in
mod
evident nu
le-a
dat dreptul
acestora sd
afirme
cd
reclamanta a
intocmit
rechizitoriul
..de
fricd".
etc.
Reclamanta
a comentat
qi
o altd
afirmaJie,
cel
pulin
stranie
a
p6r61ilor
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela,
care
precizeazi
in cuprinsul
intAmpindrii
cd
,.relatarea
acestora
rdmAne
echilibratd". Dacd
aproape
10
articole
mincinoase
scrise
pe
parcursul
a
mai mult
de
un
an
poate
fi calificatd,ca
echilibratd.
atunci. aga cum
a mai
precizat
anterior,
logica
acestoranu
este inmod
evident cea
comund
tuturor.
Deqi pArdlii
insistd
sd
considere
ordonan{a
de infirmare
o
aga
zisd,
,,bazd,
factuald" care
le-
ar permite
calomnierea
reclamantei,
nu
ordonan[a
le-a
oferit insa
baza
pentru
a
afirma
denigrator
cd
ar
fi
,,protejat6"
gi
cd,
a
intocmit
rechizitoriul
,.de
spaimd",
pretinzdnd
cd
nu
gi-a
indeplinit
atribuliile
conform
dispoziliilor legale.
PAr6lii au
pretenJia
sd catalogheze
afirma{iile
calomnioase
gi
injurioase
ca fiind
.,opinii"
(potrivit
exprimdrii
acestora). Deqi
potrivit
celor doi.
CEDO ar aprecia (fdrd
a indica care
ar
fi
contextul
in
care
s-a pronunlat
CEDO)
cd
libertatea
de
exprimare
acoperd comunic area
de
fapte
qi
opinii, acegtia
au omis
sd
preci
zeze cd aceastd
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 25/56
comunicare nu
trebuie
sd
prejudicieze,
prin
formuldri
iniurioase gi
denigratoare. Prin
urmare,
incercarea p6rAlilor
de
a
crea
o identitate
de in{eles
intre
formularea
de
opinii
gi
afirmaliile
calomnioase
este
exageratd
gi
periculoasd.
Tot
pentru
a-gi
justifica
exprimarea
repetat injurioasd,
pdrdlii
Tolontan
Catalin
qi
Neag
Mirela
au
invocat
un
articol din
Codul Deontologic
aI
Ziaristilor
in
care
se
men{ioneazd,
cd,
.,gtirea trebuie sd
fie
exactd
gi
sd
nu
con{ind
pdreri personale".
Suslinerea
celor
doi
cd
nu
au
prezentat
pdreri personale
nu
are nici
o
legdturd
cu
situalia de fa{d,
in
condiJiile in care
aceqtia nu
s-au
limitat
la
a
prezenta
conlinutul
unei ordonanle de infirmare (pe
care
o
folosesc pentru
a
justifica
toate
incdlcdrile
dispoziliilor
legale,
dar
gi
ale
moralei),
ci
au
fbcut
comentarii
personale
intr-o
exprimare
violentd, nepotrivitd,
conform
cdrora reclamanta
a intocmit
un
rechizitoriu
,,de
spaimS"
(nu
se
precizeaz\,
de
cine s-ar fi temut)
qi
ca i
s-a oferit
,,protec ie".
in
mod evident.
aceste
afirmaJii
sunt
doar
pdreri personale
injurioase,
ceea
ce Codul
Deontologic le interzice
ziariqtilor
sd
exprime.
Tot
mincinos, pAr6lii
au
afirmat
cd
toate
articolele
acestora s-au
referit
,,doar
incidental
la
conduita"
reclamantei
gi
ca.,nu
se
poate
reJine
intenJia
de a desfEgura
o
campanie
denigratoare".
Cum
au
explicat insd pdrdlii
cd,
cel
pu{in
unul din
titlurile
articolele
se referd
direct la
reclamantd gi
nicidecum
incidental,
a$a cum
au
minlit
acegtia.
Astfel,
articolul
din
1 1
decembrie
2013
are ca titlu
,',
Procuroarea
care
a
pierdut suspecJii
pe
drum
pleacd
din DNA".
Din
nou.
in
mod mincinos,
referindu-se
la
arlicolul
din
11
decembrie
2013,
acegtia ar-r
afirmat cd
ar
fi
relatat
doar
un
fapt
real
,,cd
reclamata
a solicitat
sd
plece
din
DNA",
dar acegtia
au
omis
gi
nu
au comentat faptul
cd
au afirmat
in
mod
denigrator, printre
altele,
cd
,,ar
fi albit"'
unele
persoane.
In lunga
ingiruire
a afirma{iilor
mincinoase
poate
fi inclusd
gi
cea
potrivit
cdreia
.,reclamata
qi-a
incheiat
activitatea la
DNA
printr-un
act
al
gefilor".
Ceea
ce
pdralii
gtiu,
pentru
cd intr-o
frazd,
anterioard au
consemnat acest
lucru,
este
cd
plecarea
reclamantei
din cadrul
acestei
institulii
a fost
un act individual de voin{d, dar prin
inducerea
in eroare
a instanJei,
aceqtia
au
dorit
sd
o
prezinte
incd
o
datb
intr-o
pozilie profesionalS
care
i-ar
putea
prejudicia
imaginea
profesionald.
Reclamanta
a constatat
cd.
qi
in
cuprinsul
intdmpindrii,
ca
gi
in
articolele calomnioase,
pentru
a-gi
justifica
minciunile
gi
calomniile,
cei
doi pdrAlii
au
incercat
sd
acopere
opiniile
personale,
invocAnd
aqa
zise
,,surse",
ca
qi
cum
invocarea
unor
anonimi
ar
da credibilitate
gi
legitimitate
afirmaliilor
injr-rrioase
qi
depreciative. Singurele
a$a
zis."surse"
nominahzate
au
fost
doud
din
persoanele
pe
care reclamanta
le-a cercetat
gi
cdrora
pdrdlii
nu
le-au
refuzat
exprimarea
unui punct
de vedere
calomnios..
Astfel,
pArdlii
Tolontan
Catdlin
gi
Neag
Mirela
nu
numai
cd
au
consemnat
punctul de
vedere
al
persoanelor
cercetate,
intr-un
drept
la
replicd,
dar
au
fEcut
gi
eforturi de
a le
permite prezentarea
opiniilor
pe
larg
in
cadrul
unor
interviuri,
cu
scopul
evident
de a le
oferi
gi
celor anchetaJi
de
reclamantd
.,oportunitatea"
de
a
o denigra.
Reclamanta
a
sesizat,
de asemenea, ca
p6rAlii
au
pretenlia,
incd
o dat6,
cd
pot
sa
iqi
exprime
pdrerea
in
ceea
ce
privegte
modul in care reclamanta
ar
putea
sd
se apere
impotriva
presiunilor
la
care
a fost
supusd
pentru
a dispune
o
solufie pe
care
acegtia
o
doreau emisd in
dosarul
de
care sunt interesa{i,
indicAnd
institulii
la care
reclamanta
sd se
adreseze.
Preocuparea
acestora
ar
trebui
sd se
limiteze la situa{ia
in care
se
afld raportul la
acliunile
judiciare
in care
sunt
subiecli,
la
modalitatea
in
care
se
exprima in
spaJiul public
gi
amenin{drile
pe
care
le
transmit
intr-o
manierd pe
care aceqtia o
cred
isteaJ6,
dar care
poate
intruni elementele
constitutive
ale
unor infractiuni.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 26/56
Cu
privire
la
pdrerea
acestora
cd.
articolele repetat
denigratoare
(care
continud
qi
in
prezent)
nu i-ar fi creat
un
prejudiciu,
reclamanta
a
ardtat
cd,
aga cum a
precizat qi
in
cererea
de
chemare
in
judecatd,
buna
credintA
li
profesionalismul
acesteia in
solulionarea
cauzelor cu
care
a
fost
investitd,
au
fost
puse
la indoiald
de persoane care
au invocat
in
sprliinul
suslinerilor
lor,
conJinutul
denigrator
al
articolelor
pdrdlilor
qi
flu,
a$a
cum au
pretins
acegtia,
conlinutul
ordonanlei de
infirmare.
Deqi
pdrAlii
vor
sd
transfere crearea
imaginii
reclamantei publice
exclusiv
pe
ordonan{a
de
infirmarea,
aceasta
a
ardtat cd nu conlinutul
acelei
ordonan{e
prezentat
o singurf, datd in
spa{iul public
creeazd,
o
imagine
public6.
ci
repetabilitatea
agresivd
a
pAr6lilor
in
exprimarea in
aproape
10
articole a
unor
denigrdri,
minciuni
qi
aprecieri
depreciative referitoare
la
reclamantd.
A
mai
ardtat
reclamanta
cd
ordonanla de
infirmare
mult
invocatd
de
pArAli
este
un act
care nu
este
singular in
activitatea
unui
procuror
gi
reprezintd
o
cale
de
exercitare a
controlului ierarhic.
act pe care p6rAlii
insistd
sd
il
prezinte
ca fiind
de
necontestat,
fard,
ca
p6rdlii
sd
expun6, spre
compara{ie,
qi
rechizitoriul
reclamantei
pentru
a
se
putea
aprecia
care
act
aduce
argumente
legale
qi
probate
in
suslinerea
solu{iilor.
Cei
care s-au
strdduit
gi
se
strdduiesc
qi
la acest moment
sd ii
creeze
o imagine
depreciativd
(ultimul
arlicol calomnios
fiind
redactat
in
urmd cu
mai
pu{in
de
doud saptdmAni.
in
data
de 07.01.2015), sunt
doar pdrAlii (care,
intre
altele.
au afirmat
cd
reclamantei
i s-ar
fi
ofbrit
protecJie
pentru
a
intocmi
rechizitoriul),
nu actele
procedural
?ntocmite
de ter'fi.
Ceea
ce nu
au
putut
explica
p6rdlii
a fost de
ce o
infirmare,
care
nu va
fi singulard ?n
cariera
unui
procuror
la
fel ca
gi
achitdrile
gi
restituirile, au
generat
o
reacJie
atdt de
violentd din
partea
celor doi.
Mincinos. pdrAlii
au
suslinut
cd
nu
au afirmat
nimic
legat
de capacitatea
reclamantei de
a
efectua
cercetdri
qi
cd nu
s-au substituit organelor
de cercetare
intervenind
in desfrgurarea
anchetei insd,
chiar
acegtia au spus cd
reclamantei i-a fost
spaimd, deci capacitatea
acesteia
a
fost
afectatd,
ba
mai mult au cerut
sd fie
audiate
unele
persoane
pe
care le
vroiau
inculpate. solicitAnd
sd fie efectuate
cercetdrile
intr-un anume
fel gi ldcAnd
presiuni
asupra
anchetatorului.
a$a cum
rezultd,
chiar
din titlurile
articolelor
publicate
de
aceqtia
,,Cititorii
au
ajuns
in fald la DNA",
.,DNA.
unde este
milionul
de euro?".
in
final,
reclamanta
a ardtat cd imaginea
sa
publica (in
absenja
unei
preocupdrt a
acesteia
de
a-$i
populariza
rezultatele
profesionale) este
prezentatd.,
la
acest
moment,
exclusiv
gi
nemeritat
numai
prin
articolele
denigratoare
ale
pdrAJilor
care,
de
altfel,
nici
nu s-au
strdduit
sd
facd
minime
eforluri
pentru
a
se
ldmuri
cu
privire
la rezultatele
reclamantei profesionale
care au
fost
validate
definitiv
de cdtre
instanle
qi
nu doar
vremelnic
intr-o
singurd
cauzd in
care
cercetdrile
nici nu
au fost
finalizate.
Instanla
va avea in
vedere faptul
cd
perso ana
Iezatd
de
pdrdlii
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela
este magistrat.
calitate in care are datoria de discrelie
qi.
astfel,
este impiedicatd sd
rdspundd
ca
orice altd
persoand
calomniilor exprimate in
spa{iul
public.
A mai
precrzat
reclamanta
cd
denigrarea acesteia
s-a
reahzat
in
mod
repetat
pe parcursul
mai multor zile
gi
continud
gi
dupa ce
a formulat
cererea
de
chemare in
judecatd
de cdtre ziariqti.
care au
acces
facil
gi
neingrddit la
mijloacele
de comunicare
prin
presa
scrisd
sau electronicd.
mijloace
care
nu
sunt
la indemdna
unui magistrat sau
a oricdrei
alte
persoane.
Aldturat
rdspunsului la intdmpinare,
reclamanta a
anexat.
in
copie, cererea de chemare in
judecatd
inregistratd
pe
rolul
.Tudecdtoriei
Sectarului 5 Bucureqti
gi
articolele
publicate
in
14.11
.2014
ei
07.0 1.201
5.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 27/56
La
termenul
de
judecatd
din data de
25.03,2015,
pArAtrii
au
depus
la
dosar
un
set de
inscrisuri,,
in copie, filele
351-358.
Prin
cererea
conexi
formulatd
in
dosarul
nr.675130212015
inregistrat
la
rolul
Judecdtoriei
sectorului
5
la
data de 14.01.2075,
reclamanta
Stoica
Alina
Florentina, in
contradictoriu
cu
pdrdlii
Tolontan Cdtdlin
gi
Neag
Mirela,
a solicitat ca
prin
hotdrdrea
ce
se
va
pronunla
sd se
constate incdlcarea dreptului
la imagine,,
reputalie
gi
demnitate
ca
urmare a
publicarii
mai
multor
comentarii
denigratoare ale
pdrdJilor
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag
Mirela la
adresa
reclamantei
pe
site-ul www,to-lo,ro
(aparJindnd
pdrdtului
Tolontan
Catalin),
s[ se
dispund
obligarea
p6rdtului
Tolontan
Cdtdlin la
plata
sumei de
100.000
lei
gi
a
pdrAtei
Neag Mirela
la
plata
sumei
de 100.000
lei, reprezentdnd
daune
morale
pentru
prejudiciul
de
imagine produs
de
pArAli
prin
afirmaliile
defbimdtoare
privind
reputalia profesionald
qi
probitatea
reclamantei
gi
atingerea
adusd
imaginii
sale, sd se
dispund
inldturarea pasajelor
din
articolele din
datele de
14.11.2014
si
7.01.2015
de
pe
site-ul
wwwJ_a_l*o-Ig,
precum
gi
a
comentariilor
la aceste
articole
care aduc atingere
reputaJiei
profesionale
qi
imaginii
reclamantei,
sd se
dispund
obligarea
pArAlilor
sd inldture
pe
cheltuiala
lor din
cadrul
tuturor
site-urilor
a
articolelor
publicate
de
aceqtia
care au fost preluate
de
pe
site-ul
w-ww,to,lo,ro,
sd
se dispund
obligarea
pdralilor
la
publicarea
pe
cheltuiala
lor, in ziarele
Gazeta
Sporturilor,
Jurnalul
Na{ional gi
Prosport
(atAt
in
formatul
print,
c6t
gi
in
cel
electronic),
precum
qi
pe
site-urile
y4g1ry.1-oja,rc
$i
wtuw..gsp.1q-
a
hotdrarii
pronunJate
de
instanjd,
in cazul
admiterii
acliunii,
sd
se dispund
incet
area
incdlcdrii
dreptului
la
imagine
qi
interzicerea
pentru
viitor
a
denigrdrilor
realizate
de
pardli
Ia
adresa
reclamantei, precum qi
obligarea
pdrdlilor
Tolontan
Catalin
gi
Neag
Mirela
la
plata
cheltuielilcir
de
judec
atd ocazionate
de
prezenta
cauzd,.
In motivarea
cererii,
reclamanta
a ardtat
c6, dupd
ce
in luna
octombrre 2014
a
formulat
o
cerere
de chemare
in
judecatd
a
pAr6lilor
Tolontan
CAtAlin
gi
Neag
Mirela
pentru incdlcarea
dreptului
la imagine,
reputajie
gi
demnitate
ca
urmare
a
publicarii
de cdtre
susnumilii
a
mai
multor
articole denigratoare
la adresa
sa in
perioada
decembrie
2013 -
august
2014,
pifi4ii
au
continuat
afirmaliile
calomnioase in
ceea ce o
priveqte
intr-un
articol din data
de
14.11.20f4
gi,
ulterior,
in
data
de
07.01.2015,
publicate
pe
site-ul
ww.w1.olo'{o (apar{inand
pArAtului
Tolontan
Catalin).
P6r61ii
au
optat
pentru
continuarea ac{iunilor
de
calomniere
a
reclamantei,
producAndu-i
in
mod voluntar
noi
mijloace de
probd
in
sus{inerea
cererii
de
chemare in
judecatd
din data
de
17.10.2014, depusd la
Judecdtoria
Sectorului
6.
Aceqtia
au fbcut,
de
asemenea,
o
dovadd in
plus
a faptului cd
reclamanta a fost
subiectul
unei
campanii
de
denigrare
din
partea
acestora
reahzatd, prin
afirma{ii
mincinoase
gi
denigratoare,
depagind
limitele
reacliei
de
nemullumire
pentru
cd
nu
a
dat
curs
presiunilor
parAlilor
de a conduce
o
anchetd
penald
dupa
cum
doreau
acegtia
gi
pentru cd
i-a
chemat in
judecat6.
Mai
grav
este
cd,
pretinzdnd
cd
citeazd
conlinutul
ac{iunii in
instan 6,
pdrAlii
au
eliminat
in mod voit
doar
cuvintele
(nu
pasajele,
ci
doar
cuvinteie)
care le
permiteau
acestora
sd dea
un
alt in{eles
cererii de
chemare
in
judecatd,,
pentru
a-gi susline
minciunile repetate
(aspecte
pe
care le
va
detalia ulterior).
Este relevant
in
sus{inerea
prezentei
cereri de chemare
in
judecatd
cd
aceste practici
din
parlea
unor
persoane
care
pretind
neincetat
gi
agresiv cd
ar
fi
profesioniqti
gi
ca
ar
fi
condugi de bund
credinld
in
redactarea
articolelor
gi
nu
de
dorinla
de
a
o
calomnia.
A mai
ardrat reclamanta
cd,
p6rdlii
s-au implicat
in
prelungirea
campaniei
de
denigrare
a
acesteia,
degi
in
cererea
de chemare
in
judecatd
din data
de
17.10.2014,
una
din
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 28/56
solicitArile
acesteia
era
aceea de
a
inceta incdlcarea
dreptului
la imagine
gi
interzicerea
pentru
viitor
a
denigrdrilor reahzate
de pdr61i.
Cuprinsul
afiicolului
din
data
de
14.11.2014, dar
qi
cel din
07.01.2015.
sunt incd
o
dovadd a
faptului
ca
pArdlii fac
afirmalii
despre reclamantd
ftrd
sus{inere
faptic6, exprimdnd
doar
speculalii/presupuneri,
intenlia
acestora
fiind
in mod
evident de
a o
denigra.
Astfel,
dupd
ce la
inceputul articolului.
pdrAlii
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag Mirela au
frcut
mai multe
afirmaJii
mincinoase
legate
de
conlinutul
cererii de chemare
in
judecatd
din
data
de 17.10.2014.
afirmajii
pe
care
le va
detalia
ulterior.
cei
doi au
continuat
seria
de
denigrdri
referitoare la
cariera
sa
profesionald,
denigrdri declangate
in luna
decembrie 2013
gi
prelungite pdnd
in
prezent.
Pretinzdnd
cd relateazd,
cu
privire
la traseul
reclamantei
profesional,
cei
doi
pArA{i
au
spus
cd
,,a
fost
angaiatd"
in
cadrul
DIICOT, completAnd
afirma{ia
cu
suslinerea
cd
unitatea
de parchet
este
condusd
de
procurorul gef
Alina Bica.
De
la
acest
moment,
debuteazd
afirmaliile
calomnioase
care
se bazeazd doar
pe
speculaJii denigratoare
ale pArdjilor"
fdrd
legdturd
cu
fapte
reale,
gi
care
vin in
completarea suslinerilor
mincinoase
anterioare ale
numililor
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag
Mirela.
Astfel,
dupa ce
au afirmat ca
DIICOT este condusd
de
procurorul qef
Alina
Bica
qi
fbrd
a
avea
legdtur[
cu
subiectul
articolului,
respectiv
persoana
reclamantei. pardlii
au
suslinut
in fraza imediat
urmdtoare, cd procurorul
gef
este
..prietend
cu Elena
Udrea". Intr-o
logicd
a
relatdrii
unor imprejurdri
care
ar fi
privit
(respectiv
parcursul
sdu
profesional),
referirea
la
reiaJia
de prietenie
a
procurorului
qef
nu
are nici
o
legdturd
cu reclamanta.
Dar
nu
s-a
vorbit
aici
despre
logica
care
este
comund
oricdrei
persoane,
ci
despre
suslinerile
pArdlilor.
care
s-au
strdduit doar sd facd
speculaJii
fdrd
argumente
probatorii,
cu scopul
exclusiv
de
a
o
calomnia.
Aldturarea celor
doud
afirma{ii privind,
pe
de
o
parte,
numirea
reclamantei
in
cadrul
DIICOT,
iar,
pe de
altd parte. o
rela{ie
de
prietenie dintre
terfe
persoane
care
nu
au
legdturd
cu reclamanta.
este calomnioasd
prin
aceea
cd
lasd
de
inleles cd
parcursul
sdu
profesional
nu
are
legdturd
cu experien{a
qi
competenlele
sale
profesionale.
ci cu o
invocatd
relaJie de amicilie
dintre doud
persoane.
Imprejurarea
cd
mesajul
calomnios
al
pArAlilor
a
fost
preluat
intocmai
in
spajiul
public
rezultd,
qi
din comentariile la
articol,
cititorii
receptAnd
sus{inerile pdrAJilor
in
sensul cd
numirea
reclamantei
in
DIICOT
nu
se
bazeaz6,
pe
experienJd profesionald.
Aceastd
denigrare
se adaugd multor
altora
care
au
fost
expuse
opiniei
publice
prin
intermediul
site-ului
yylyj_o_l_g-ry1_
pe
parcursul
mai multor
luni,
din decembrie 2013
pAnd
in
prezenl.
qi
care
au
indus la ideea cd
nu
a
trimis
in
judecatd
pe
prietena
procurorului qef qi
alte
persoane
pe
care pArdlii
le doreair
inculpate.
indiferent dacd
mijloacele de probd
gi
situa{ia
de
fapt suslineau
sau
nu vinovd{ia
persoanelor
pe
care
Tolontan
Catdlin
qi
Mirela
Neag le vor
trimise
in
judecatd.
Legat de
dorinlele faptului
celor doi
pe
care
nu
s-au
ascuns
sd
le
exprime
in
mod explicit
in
spa{iul
public,
reiau sugestia
ca aceqtia
sd
lectureze
rechizitoriul
intocmit
de reclamantd
in luna
noiembrie
2013
gi
care ii
poate
ajuta
sa igi rezolve
dilemele referitoare
la
legalitatea
solu{iei
pe
care
a
dispus-o.
Trec6nd peste
specula{iile celor doi
pdr6{ii. care
cautd
doar
explicalii oculte
in
ceea
ce
priveqte
cariera
reclamantei.
o minimd verificare
a parcursului
sdu
profesional
i-ar fi
ldmurit
de ce
a
optat
qi
a fost
acceptatd
sd
lucreze in cadrul
unei
structuri
specializate, respectiv
DIICOT.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 29/56
Astfel, in
perioada
2000-2002
(anterior
numirii,
in
luna
octombne
2002, in
cadrul
Parchetului
Nalional
Anticorup{ie), reclamanta
gi-a
desfEgurat
activitatea in
cadrul
PiCCJ
-
SecJia
de
combatere a
corup{iei
qi
criminalitAtii
organrzate,
structurd
de parchet
din
care
s-a
organrzat
DIICOT.
Drept urmare,
numirea
reclamantei in
cadrul
DIICOT
nu
este
rezultatul
unei inlelegeri
oculte,
a$a cum
ar vrea
sd creadd
pdr61ii,
ci
reluarea
activitalii in
cadrul unei
structuri
specializate,
reorganizate
la
acest
moment,
gi
in
care
qi-a
mai desfdgurat
activitatea timp
de
2
ani. Mai
mult, imprejurarea cd
nu
a
beneficiat
de un tratament
diferit. rezulta
qi
din faptul cd,
tot in
cursul
lunii
decembrie1}73, alli doi
fogti
colegi
din cadrul DNA
au
ales sd ili
deslbgoare
activitatea tot in
cadrul
DIICOT,
fiind
delegali in
aceiagi
perioadd
cu
reclamanta.
Cei
doi
colegi au fost
numili in
cadrul
DIICOT
la
o
lund
de la
delegare,
respectiv
in luna
ianuarie
2074,
iar reclamanta
dupa
6 luni
de
la
delegare,
respectiv
in luna
iunie
2014.
De
altfel.
gef
al serviciului
in
care
reclamanta
igi
desfrgoard
activitatea este
un fost coleg
qi gef
care
a
lucrat
in
cadrul
DNA
qi
care
a fost
delegat
in
cadrul
DIICOT, cu
pulin
inainte
de
delegarea
reclamantei
in cadrul DIICOT.
Reclamanta
a constatat
ca
pArdlii
continud
sd
aibd
o
preocupare
obsesivd
in ceea ce
o
priveqte,
inventAnd
situalii
gi
{bra
a
face verificdri
minime
referitoare la
aceasta.
Legat
de
parcursul
sdu
profesional,
despre care
pdrdlii
au
lbcut
afirmalii
mincinoase
sau incomplete,
reclamanta
a
ardtat
c5. dupd incetarea
activitdlii
in
cadrul
DNA, reclamanta
a revenit
la
Parchetul de pe
langa
Inalta
Curte de
Casa{ie
qi
Justilie,
unde
a mai deslbqurat
activitatea in
perioada
2000
-
2002,
in
luna
decembrre
2013 a
fost
repartizald,
in
cadrul Biroului
de
relalii
cu
presa,
compartiment
unde erau
posturi
disponibile. Intruc6t
activitatea
in
cadrul
Biroului
de
presd
nu
avea in
mod
direct
legdturd
cu
experienJa
sa
profesionald
de
peste
18
ani,
tot
in
luna
decembrie
2013, reclamanta
a
fost delegatd
in
cadrul
DIICOT,
iar
in
luna
iunie
2014
a
fost
numita in
cadrul aceleiagi
structuri.
itt
finalul
articolului"
pdrdlii
Tolontan Catalin
gi
Neag
Mirela
au
pretins
cd
-.,ou
dezlegat"
un
..mic
mister
".
afirmalii
pe
care
le-au fbcut
in
scopul de
a
o calomnia
qi
a induce
ideea,
din
nou
mincinos.
cd
ar
exista
o
legdturd intre
afirmaliile
unei
persoane
publice
gi
demersul
sdu de
a-i acliona
in
judecatd
pe
cei doi
pdr61i.
Astfel.
susnumi{ii
preiau
declaraJiile
unei
persoane
publice
care
a
spus
cd,,,decizii de
procurori
uu.fost
controlate
de un
ziarisl".
Apoi,
pardlii
au
afirmat cd
reclamanta
a
men{ionat
in
cuprinsul
cererii de chemare
in
judecatd
cd
,,
nlt a dat
curs pres'iunilor
ziarislilor
de
a
condttce
o
anchetci
penald
coffirm dctrin{ei
ctce)'tor0
".
Urmare
a
unui minim
exerciliu
de logicd,
se poate
constata
cd
persoana
publicd
se
referd
la decizii
care
au
fost
controlate
de
un ziarist, or
in
cazul reclamantei,
deciziile
nu
au
putut
fi controlate.
intrucAt nu a dat curs
presiunilor
exercitate
repetat
de cdtre pdrdlii
ziarigti,
motiv pentru
care au;i
calomniat-o. AvAnd
in vedere
cd
pdrdlii
Tolontan
Cbtalin
qi
Neag
Mirela
au pretins
cd,
referindu-se la un ziarist,
persoana
publica
ii
avea in vedere
pe
cei
doi
p6rAli,
acegtia
trebuie
sd verifice
lista
procurorilor la
care s-au referit
(sau
nu)
in
articolele
scrise
de-a
lungul
timpului,
pefltru
a stabili singuri
care sunt
cei
pe
care au reugit sd-i
controleze
qi
care au
luat
decizii conform dorin{elor
pAr6lilor.
Reclamanta
a
constatat
c6,
prin
prezentarea pe
site-ul www,t_olqfo
a cererii
de
chemare
in
judecatd
din
data
de
17.10.2014,
numilii
Tolontan
Cdtalin
gi
Neag
Mirela
au
incercat
sd
se victimizeze
gi
sd
atragd
cadrul
compasiunea
opiniei
publice
in
ceea
ce
privegte
ingrata
situa{ie
in
care s-ar
afla.
respectiv cea de
pAr61i
cdrora
li
se
solicitd daune morale.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 30/56
Pentru
a-$i
susline victimizarea.
in
intregul
articol,
pdrAlii
au
lZcut
afirma{ii
mincinoase
aproape
in
fiecare
paragraf,
inclusiv
c6nd
au
pretins
cd
citeazd,
din cererea
de
chemare
in
judecatd
formulata
de
reclamantd
(care
presupunea
doar
preluarea
cuvAnt
cu
cuvAnt
a afirmaliilor
reclamantei.
nu
eliminarea
voitd
doar
a
unor
cuvinte).
In
esen{d,
in
articolul
calomnios, p6rA{ii
au
minlit
in
mod
repetat
cd
ar
fi
fost
aclionali in
judecatd
pentru
cd ar
fi
desfbqurat
o
pretinsd
.,investigalie"
(a;a
au afirmat
chiar acegtia).
cu
citalii toate cd
sesizarea
instanJei
s-a
realizat
doar
pentru
modul calomnios gi
denigrator
in
care
pArAlii
s-au
referit
la reclamantd.
ne{dcAnd
nici
o
referire
la
aga
zisa investigaJie.
Mai
mult, pentru
a se victimiza,
pdrdlii
Tolontan
Cat[lin
qi
Neag Mirela
au minlit cd
reclamanta
ar
fi
cerut
,,slergerea
invesliga(iei
de
pe
nel".
Nimic
mai
mincinos,
avAnd
in
vedere
cd in
cuprinsul
cererii
de chemare
in
judecatd,
care
a
generat
iritarea
pArAlilor,
reclamanta
nu
a
solicitat
inldturarea
articolelor
in
integralitatea
acestora,
ci
doar a
posa.jelor
calomnioase
la
adresa
reclamantei
(pasaje
calomnioase care,
de
altfel, flu
se
justificau
in
contextul
unei a;a
zise
investigaJii
qi
care sunt ale
unor
persoane
cu
pretenlii
de
profesioniqti
in
domeniul
jurnalisticii).
Spre
exemplificare.
in
cererea
de
chemare
in
judecatd.
reclamanta
a prectzat
la
punctul
3 cd a solicitat sd se dispund
..inldturarea
pasajelor
din articolele
pArdlilor
din
datele
de
3, 5
qi
1l
decembrie 2013. 30 ianuarie
2011, 21 aprilie
2011
Si
l5
attgttst
2011
cle
pe
site-tu'ile
y11lty,lgJ_o'r1-o*.
Si
U_yU,E1p,.Lo*,
precltm
Si
cr
comenlariilor
lcr
ace,ste
articole
care
aduc
alingere reputa{iei
profesionale
Si
imaginii reclamentei".
Deqi
poate
fi
in{eleasd
nevoia/sldbiciunea
unor persoane
de
a atrage
compasiunea
semenilor
in
cazul in
care
trec
prin
situalii
nepldcute
de viald
(chiar
nepldcerile
sunt
rezultatul propriilor
ac{iuni
agresive),
ceea
ce
nu
poate
fi in{eleasd
este
utilizarea
minciunii
pentru
a
atrage
mila.
Din
conlinutul
articolului
rezultd nu numai
ca p6rAlii
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela
au
lbcut afirma{ii
calomnioase
in
ceea
ce
o
priveqte,
dar
gi
cd intreg articolul
este
o
succesiune
de
minciuni. incepAnd
cu
titlul arlicolului.
continuAnd
cu chiar primul paragraf
al
articolului
qi
pAna
la
final, pdrAlii
Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela au
minJit
in
mod repetat,
inclusiv
cu
privire
la
aspecte
evidente
gi
uqor
de
verificat,
respectiv
atunci
c6nd
au pretins
cd
au
citat pasaje
din
cuprinsul
cererii de chemare
in
judecatd.
$i
aceste
minciuni reprezintd,
elemente
ale
campaniei
de
denigrare
condusd
de
pArAli
gi
care
este determinatd.
in mod
evident.
de
faptul
cd
nu
a dat
curs
solicitdrilor
acestora.
Reclamanta
a
detaliat in continuare
afirmaliile
mincinoase
ale pdrAlilor:
in
titlul
arlicolului
din
data
de 14.
11.2014.
p6.rdtii
au
afirmat mincinos cd
,
,s-a
ldmurit
misterul
lansal de
trtreSedintele
Bdsescu:
prima
procLr'oare
a
Galei Bute cere
.judecdtorilor
sci ne
pedepseascd
pentru
cd
,,a.fost
presatd
de
articolele
din
ziet"".
Referitor la,,misteru/"
pe care
au
pretins
p6rdlii
cd
l-ar
fi
ldmurit
(gi
pe
care
il
dezvoltd
in
cuprinsul
arlicolului,
dAndu-i
un caracter
denigrator in
cea
ce o
priveqte), va
detalia
ulterior.
Pentru
a
se
victimiza
gi
a atrage
compasiunea/mila
opiniei
publice.
aceqtia
au
afirmat
cd reclamanta
a cerut
,,pedepsiree"
lor
pentru
cd
au
exercitat presiuni
asupra reclamantei.
Nimic
mai mincinos,
intrucAt
,,pedepsirect",
a$a
cum
o
nurresc
aceqtia
(in
fapt
exercitarea
unui
drept
pentru
apdrarea
onoarei reputaJiei),
s-a cerut pentru
calomnierea
qi
denigrarea
reclamantei.
a$a cum
a consemnat in acfiune.
Denigrarea reclamantei
a venit dupd
mai
multe
arlicole
?n care.
intr-adevar. pdrAlii
au exercitat
presiuni
asupra
sa,
solicitAndu-i sd trimitd in
judecatd
unele
persoane
pe
care le
vor
inculpate.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 31/56
In
mod
mincinos,
pdrAlii
au
pretins
cd
exprimarea
reclamantei
ar
fi
fost
,,
crm
.fost
presatii
de articolele
din
ziar
"
(in
acest
sens cei,
doi
folosind
semnele
citarii). Exigenla in
relatarea
faptelor
o
obliga
sd
precizeze
cd
exprimarea ugor rudimentard
nu
ii
aparfine.
In
niciun pasaj
al
ac{iunii
nu
a
folosit
cuvAntul
,,presere",
cuvdnt care este probabil
familiar
p6rAlilor
qi
care,
dintr-un
automatism
al
exprimdrii,
l-au
prezentat
ca
fiind
exprimarea
reclamantei.
Pdr6lii Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
au
mai pretins,
mincinos,
folosind
semnele
citdrii,
cd reclamanta
ar
fi
afirmat:
,,
comenlariile
denigratoere
la
adresa mee
apdnfte in
Gazeta
Sporturilor".
Nimic mai
mincinos
intrucAt,
in
niciuna
din
suslinerile
reclamantei
legate
de
afirmaliile
calomnioase
ale acestora nu
s-a
refertt
Ia Gazeta
Sporturilor,
ci
la
site-ul
y--W-W.-1-el-9,-lq.
apar{inAnd
numitului Tolontan Cdtdlin
$i
yy-Wly_,.g5p-I9.
al cdrui
director
este
tot
pardtul
Tolontan
Catdlin. De
altfel,
minciuna
privind
referirea
reclamantei
la
Gazeta
Sporturilor
a
fost
repetatd pe
parcursul
articolului.
Pdrdlii
au
pretins mincinos
cd:
,,dupd
Il
luni
de la
publicare,
procLtro(trea,sus(ine
cd
,,em
fost
presatd
de articolele
din
zier"
pi
ne-a
dat
in
judecatii".
Aceasta
este
incd
o
afirmaJie
mincinoasd.
Din
nou,
deloc surprinzdtor,
pdrAlii
nici
nu
vor
sd
preia
corect
pasaje
din
cererea
de chemare
in
judecatd
formulatd
de reclamantd
qi
sa
o
citeze corect, folosind
o
exprimare rudimentard
care nu ii
aparfine.
Pe
de
altd
parte,
pdrAlii
Tolontan Cdtdlin
qi
Neag
Mirela,
au
pretins
cd
reclamanta
i-a
chemat in
judecatd
pentru
cd au
exercitat
presiuni asupra
acesteia
in urmd
cu
I
I
luni. Cererea
de
chemare
in
judecatd
a fost
introdusd nu
pentru
cd
au
exercitat
presiuni (pentru
care
are
opJiunea
de
a
formula
o
plAngere
penal6),
ci
pentru
calomniile repetate
ale
parAlilor
care
au
debutat
in urmd
cu
11
luni
qi
care
continud
qi
in
prezent.
Pdrdlii
au
mai
afirmat cd reclamanta
a solicitat,,stergerea
investiga{iei de
pe
net".
Susfinerea
este tot
o
afirma{ie mincinoasd cu caracter
calomnios
gi
incd o
dovadd
a
relei
credin{e
a
pArdlilor
gi
a campaniei desfbqurate de
cdtre
acegtia prin
mijloace
de
comunicare
publice
in scopul
de
a o
denigra. Aga
cum rezultd
din
cererea
de
chemare
in
judecatS,
reclamanta
a
solicitat
doar:
,,inliiturureo
pusajelor
din
articolele
parayilor
din
datele
de
3, 5
S'i
I I
decembrie 2013,
30 iunuctrie 2011,
21
aprilie
2011
Si
l5
uugttst 2011
de
pe
site-urile
\ :.\ll-- :-,lelQ.fg.
Si
tt,_tt,ttLg,yp,r,r2,
pt'ecum
Si
u comentariilor
la
qceste
articole
care
aduc atingere
reputct(iei
pro/esionule
Si
imaginii
reclctmantei
"
gi
nu
intregul
conlinut
al articolelor.
De
asemenea, pArdlii
au
suslinut
mincinos
cd a
afirmat:
,,mltnce
la DIICOT
pe
parcursul
unului 2011
.\e
clesfiS'ourci cu dificultate
din
calzct
investigaliei
din
Gazeta
Sporturilor
din
decemhrie
20J3". Afirmalia
este
mincinoasd.
iar
buna
credin 6 sau
mdcar
profesionalismul
care
pretind
cd
i-ar
caracteriza
i-ar
fi
obligat
pe
numilii
Tolontan Catdlin
gi
Neag
Mirela
sd
ctreze corect
din
cererea
reclamantei.
Astfel,
in
cererea
de
chemare in
judecatS,
reclamanta
s-a
referit
doar
la
conlinutul
denigrator
al
articolelor
pdr6tului qi
nu
la
aqa
zisa
investigalie a acestora,
dupd
cum
urmeaz6:
,,in
ultintele
I0luni,
in
repetate
randuri,
in calilcrte
tJe
procuror
in cadrul DIICOT, s-a confruntat
cu fmprejurciri care
uu influen{at
Si
pol
influen{u
in continltare
in
mod
negativ
rezuhatul
anchelektr
care le de,s/iiSor,
intrucdt
au
fosl
situa(ii
in
care
persoenele
pe
care
le cerceteazd, dar
Si
martori i-au pus
la
indoialii,
clirect sau
in mod voalat,
buna credin{ii
Si
profesionalismul
in
solufionarea
cauzelor cu care
u
fost
investitii,
aceste pers'oone
invociincl,
in
sprijinul
sus(inerilor
lctr,
conlinutul
denigrator
al
articolelor
trtdratttlui
Tolontun C'c-rlirlin cle
pe
site-trl
yyly,tqlqryl,
Si
care cru.fbst preluute
Si
de
olte
sile-uri".
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 32/56
Cu
privire
Ia
con{inutul
pasajului
anterior din
cererea
de
chemare in
judecatd
formulatd, reclamanta
a
ardtat ca
pArdlii
Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
au ales
sd
il
publice,
Stergand
in mod
voil
un
singur cuvdnt,
respectiv
cuvAntul
,,denigrat{)l"",
ldsAnd
astfel de
inleles
cd,
ar
fi
invocate
de
cdtre
terJe
persoane
conlinutul
integral la
articolelor
nu.
a$a
cum
a
precrzat,
conJinutul
denigrator
al acestora.
Eliminarea voitd de cdtre
cei doi
pAr61i
a
unui singur cuvAnt
din
acliunea reclamantei,
in condiliile in
care au pretins cd au
citat
un intreg
paragraf,
este
mai
mult decdt relevantd cu
privire
la
profilul
uman al
acestora, care folosesc
minciuna
gi
inqeldciunea pentru
a-qi susline
campania
de denigrare.
Tot mincinos,
parAlii au
afirmat
cd reclamanta
a
cerut
sd
fie
,,pedepsili"
la
plata
sumei
de 40.000
euro
pentru greutd{ile pe
care
,,le
intdmpin
in rezolvarea
cazlrilor".ln
realitate,
suma
reprezenta
daune
morale
qi,,pedepsirea", cum
numesc
acegtia exercitarea
unui
drept,
sunt cerute
pentru
afirmaliile
calomnioase
repetate
ale
pdrAlilor,
o$?
cum in mod
expres
reclamanta
a
precizat
in cererea
chemare
in
judecatd
din
data
de \7.I0.2014:
,,ctbligarea
pdrdtului
Tolontan
Cdtdlin
la
plata
sumei
de
I00.000
lei
Si
a
pardtei
IIeag Mirela
la
plcrta
sttntei
de
I00.000 lei,
reprezentdnd daune morale
penlrtt
pre.fudiciul
de
imagine
produs
de
pdrdyi
prin
afirma(iile dffiimdloare
privind
reputa{ia
profesionald
Si
probitatea
reclamantei
Si
alingerea adttsd
imaginii
mele".
Incercdnd
sa
justifice
de ce
nu
gi-au
exercitat
profesia
cu
bund credin{d
gi
nu
i-au
solicitd
punctul
de
vedere
inainte
de a redacta articolele
calomnioase, pArdlii
au
afirmat'.
,,ca
ziaristi,
am
contaclat imediat
(n.m.dupd
sau
inainte
de
calomniere?)
biroul
de
presd
al DI,{A
.,si
am
rugat
sd
i se
comunice
procuroarei
cd
dorim
un
dialog
pentru
ca
ee
sd
comenteze
infirmarea
rechizitoriultti
Si
sit-Si explice
plecarea".
SusJinerea
este
cel
pulin
curioasd.
avAnd
in
vedere
cd
relalionarea
cu o
institulie
publicd
nu
se
poate
rcalizacLr,,rLtgdmin{i
",
ci
in
mod
oficial.
inbaza
unor cereri inregistrate la compartimentele
competente.
In
acest
sens,
pArAlii
vor trebui
sd
prezinte
numdrul
de inregistrare al cererii
pentru
a-gi
justifica
afirma{ia,
in
caz
contrar aceasta
este doar o altd sus{inere
mincinoasd
a
acestora.
Pe de
altd
parte.
dovada
relei
credin{e
a acestora
este
gi
faptul
cd.
degi
o
parte
din
articolele
denigratoare,
inclusiv acestea,
au
fost
redactate
in
timp
ce reclamanta
igi
deslbqoard
activitatea la
DIICOT.
pArAlii
nu i-au solicitat
punctul
de
vedere
inainte de
publicarea
acestora.
in
finalul
articolului.
pdrd{ii
au
afirmat,
tot
mincinos.
cd reclamanta
ar fr
invocat
in
fala
instanJei
,,investiga(ia
Gcrlei
Bule".In realitate,
in nicio
fraz6.
a
cererii de
chemare
in
judecatd.
reclamanta
nu s-a
referit
la,,Gala
Bute
"
qi,
cu
atAt mai
pu{in la
aga
zisa investiga{ie
a acestora. singurele
referiri fiind la
afirma{iile
calomnioase
ale
celor doi
p6rdli.
Ca
gi
in
cazul
arlicolelor
denigratoare anterioare,
pAr6lii Tolontan Cbtdlin gi
Neag
Mirela nu au
respectat
obligaliile
minime inscrise in Codul Deontologic
al Ziaristului,
adoptat
de
Clubul
RomAn
de
Presd,
referitoare
la solicitarea punctului
de vedere
al celor
care
urmeazd.
sd
facd
subiectul
articolelor
de
pres6.
inainte
de
publicarea
acestora. Astfel,
art. 5
din
Codul
Deontologic
al Ziaristului,
adoptat
de Clubul
RomAn
de
Presd,
prevede
cd
,,Ziaristul
va da
publicitd(ii
punclele
de
vedere
ale tuturor
pdrlilor
implicate. l,{u
va aduce
acttzalii
fara
sd
ofere
posibititatea
celui
fnvinuit de a-Si
exprima
punclul
rJe verJere".
itt
acelaqi sens,
Codul Deontologic
elaborat
de organizaliile
membre
in Conven{ia
Organizaliilor Media stabilegte cd
,,ziaristul
va ocliona
cu bund
credin{d"
qi
cd
,,Trebuie
sd
.facd
eforturi
pentru
a
prezenta
punctele de
vedere
ale
ttrluror
pdr{ilor
implicate
"
(art.
2,2,3).
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 33/56
Reclamanta
a
ardtat
cd,,
dacd
i-ar fi
solicitat un
punct
de vedere
cu
privire
la
parcursul
sdu
profesional,
ar fi fost
scutili de efortul
de a
face
doar
speculalii nedocumentate
despre
reclamant6.
Dupd
ce
pretind
ca au
prezentat
ordonanla
de infirmare
a
rechizitoriului
intocmit
de
reclamantd
pentru
a
sus{ine
cd ar
fi
avut
dreptate referitor
la vinovd{ia
unor
persoane
(ca
gi
cum
ar
fi
fost
un
act de
condamnare), folosind o
exprimare
bombasticd,
pArAlii
au
pretins
cd
au
fdcut acest
lucru
,,
pentru cu
oricine sii vadii
cine ascunde
adeviinrl
in
acest caz
"
.
Fdrd
a fi
surprinzdtoare logica
pArAlilor, care
este
diferita
de
cea comund
tuturor,
a$a
cum
a demonstrat
anterior, trebuie
prectzat
cd,
pentru
a se
putea
face
o
compara{ie
Si
,,
u se
veclea
cine
ascunde
udeviirul",
trebuia
prezentat
qi
rechizitoriul
reclamantei. Neexist6nd
subiectul
compara{iei,
respectiv
rechizitoriul,
fraza
pdrdlilor
este
incd
o
afirmalie
mincinoasd,
fard
a constitui
o
argumentare
probatd
a
sus{inerilor
acestora.
Reclamanta
a
remarcat faptul
cd,
in finalul
articolului
calomnios,
parAlii
Tolontan
Catalin
qi
Neag
Mirela
au
vrut
sd
consemneze cd
nu
au contactat-o
direct, dorind probabil
sd
se
asigure
cd
acliunile lor nu vor fi interpretate
ca
elemente ale unor
acliuni ce
pot
fi
apreciate
ca
fiind
de
qantajare,
in inlelesul dispoziliilor
penale.
in
acest
sens
(teoretic qi
fbra
a
face
referiri
la
subiecli
gi
situalii
concrete),
est de
precizat
faptul cd
nu ar a\/ea
relevanla
dacd
cei
ce formuleazd
solicitdri
in
mod agresiv, conlacteazl,
sau
nu
subiectul
asupra
cdrora
exercitd
presiuni,
in
condiliile in care
solicitdrile
de
a face
anumite lucruri
(inclusiv
tragerea
la
rdspundere
a unor
persoane)
se
realizeazd, direct
in
cuprinsul
mai multor
arlicole,
care
culmineazd,
cu
afirmalii
calomnioase,
determinate de faptul
cd s-a
dat curs
cererilor acestora.
Superficial
qi
fdrd,
a
avea o
minimd
cunoagtere
a aspectelor
pe
care
le
presupune
o
anchetd penal6,
pArdlii
au
pretins
c6,
reclamanta a suslinut
in
fa{a
judecdtorilor
cd,
,,
avand
in
.fala"
traficanli
interna{ionali
de droguri
(exprimarea
le
apar{ine
pAr61ilor),
acegtia
ii
,,
ingreuneazci
sarcina
invocand articole din
ziet"'
Ceea ce
pArdlii
nu pot
inlelege este faptul
cd,
pAnd
ca,,traJicctn{ii
"
sd ajung5.,,in.fu{a"
procurorului
se desfdqoard
o
ancheta
in care
sunt
implicate
multe
persoane,
raportat la
care
credibilitatea profesionald
a
procurorului
este
extrem
de imporlantd,
credibilitate
care,
de
altfel,
este necesard
in
orice
tip de
relalie
profesionald.
Chiar
gi
in fa\a
,,traficanlilor
interna{ionali
de
droguri".
credibilitatea este
necesard pentru
ca
acegtia sd
participe
la
desfbgurarea
procedurilor
judiciare
in mod eficient.
Prin urmare.
degi p6ralii au pretenlia cd in
urma
articolelor calomnioase reclamanta
nu
a fost
prejudiciatd,
aceastd
prejudiciere
s-a realizat
tocmai
prin
indoiala
care
se
ridicd
cu
privire
la credibilitatea
aceste ia,
bazatl,
doar
pe
suslinerile
denigratoare
ale
numililor
Tolontan Catalin
gi
Neag
Mirela.
Mai mult,
dovada
campaniei de denigrare
al cdrei
subiect sunt
este
qi
faptul
cd
seria
afirma{iilor denigratoare privind
traseul
reclamantei
profesional
a
continuat
gi
in articolul
din
data
de 07.01.2015
al cdrui
conJinut este
similar
celui din data
de 14. 11
.2011.
Obsesiile
prelungite
ale
pArAlilor
referitoare
la
reclamantd,
derulate
pe
parcursul
a
aproximativ
un an
gi
jumdtate
(din
octombrie
2013)" gi
care
s-au
concretizat
in
seria
nejustificatd
de
articole
denigratoare,
constituie
pentru reclamantd
o certitudine
a faptului
cd
demersul acestora impotriva
sa
este
justificat
de interese
care,
cu
siguranJd, nu
au
nici
o
legdturd
cu
necesitatea
informdrii
publice
(li
care, probabil,
vor
fi devoalate
chiar de
cdtre
p6rdli,
av6nd in vedere
apetitul
acestora de a
comunica public
senza{iile,,
stdrile, trdirile,
dramele
existenJiale
qi
alte
aprecieri
legate de
persoana
reclamantei).
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 34/56
Cu certitudine,
interesele
acestora
nu
o
privesc.
singurul
aspect
care
a
adus-o
in
atenJia
celor
doi
fiind
doar
faptul cd a fost
investitd
cu solulionarea
unei
cauze.
Reclamanta
a
ardtaL
cd, denigrdrile
agresive
al
cdror
subiect
a fost.
constituie
o
nedoritd
dovadd
a
vulnerabilitAtrii
poziliei
magistratului care
nu
se
supune
presiunilor
exercitate
de
te(i pentru
a-qi conduce
ancheta
intr-o anumit
fel
pi
a
dispune
solu{ii
dincolo
de
limitele
cadrului
legal.
De asemenea. reclamanta
a
subliniat
cd
nimic
nu
justificd
faptul
ca, la
mai mult de un
an
de la
data la
care a
dispus
o
soluJie
intr-un
dosar
(gi
care
a rdmas"
in
continuare. in faza
de
urmdrire penal6),
cei doi
p6rAli
sd
continue
sd
inventeze
aspecte
care
ar fi
legate
de aceasta,
exceptAnd
doar,
a$a cum
a
precrzat
anterior. un
interes
al
celor
doi
pArdJi.Aqa
zisa
calitate de
investigatori
pe
care
gi-o
arogd
cei
doi
ar fi trebuit
sd
ii
oblige sd aducd
minime
dovezi
ale
unor
rela{iondri
nedeontologice
ale
reclamantei
gi
sd
verifice
imprejurdrile
in
care
a fost
delegatd
sau numita in
cadrul unor institulii.
Degi
prima
acliune
a reclamantei a fost
comunic
atd,
p6rit{ilor
de
cdtre Judecdtoria
Sectorului
6 Bucure;ti
de aproximativ doud
luni
(dovadd
frind
chiar con{inutul
articolului
denigrator
al acestora
17.1I.20I4),
p6nd
in
prezent
nu
i
s-a
comunicat
intAmpinarea
formulatd de
cei doi.
Reclamanta
a ardtat c5,
amAnarea introducerii
acestei
cereri de
chemare
in
judecatd,
urmare
a
arlicolului
calomnios
din data
de
17
.11.2014,
a
fost
determinatd
doar de
imprejurarea
cd, a inten{ionat
sd
rdspundd acestor
noi
atacuri in
cadrul
primului
dosar.
dupd
comunicarea
intdmpindrii
formulate
de cei
doi
pdr6Ji
(dovada
in acest
sens este
chiar
plata
taxei
de
timbru.
realizatd in
luna noiembrie
2014). Or. in
condiliile in care
pdna
la acest
moment
nu i-a
fbst
comunicatd intdmpinarea
pAr61ilor.
reclamanta
a
ales
sd
formuleze
o
acliune
separatd.
imediat
dupd
un alt
articol
calomnios din data de
07.01.2015.
in
care
pArAlii
dezvoltd
afirmaliile
mincinoase
din
articolul din
data
de
17.11.2014.
Conlinutul
articolelor din
datele
de 14.11.2014
qi
07.01.2015. redactate
de
pAr6lii
Tolontan
Catalin. ziarist
gi
director
al
Gazetei Sporturilor.
precum
gi
administrator
al site-ului
www,tolo_,f,o-.
qi
Neag Mirela. ziarist
in
cadrul
Gazetei
Sporturilor,
au un
caracter
denigrator
de naturd
a
prejudicia
reputafia profesionald
qi
imaginea
reclamantei,
in calitate de
procuror.
Reclamanta
a avut in vedere
faptul
c6.
in
cuprinsul
articolelor
publicate
pe
site-ul
www_,tol,o,ro,
pdrAlii
Tolontani
Catalin
gi
Neag
Mirela
au
pus
la
indoiald
probitatea
profesionald.
afirmAnd
cd
traseul
sdu
profesional
ar
fi
fost
condilionat de te(e
persoane.
care
nu
au legdturd
cu
sistemul
judiciar.
InstanJa
va
avea in vedere
faptul cd
perso
ana
lezata
de
pdrdlii
Tolontan
Catalin
qi
Neag
Mirela este magistrat.
calitate
in
care
are
datoria
de discrelie
gi,
astfel,
a fost
impiedicatd
sd
rdspundd
ca
orice
altd
persoand
calomniilor exprimate
in
spaJiul public.
A
mai
precrzat
reclamanta cd,
denigrarea
sa
s-a
realizat
de
cdtre ziansti
care
au acces facil
qi
neingrddit
la
mijloacele de
comunicare
prin
presa
scrisd
sau
electronicd
(unul
dintre aceqtia,
respectiv, pdrAtul
Tolontan
Catalin
fiind
directorul
unui ziar qi
administratorului
unui site),
mijloace care
nu sunt la indemAna
unui magistrat
sau a
oricdrei
alte
persoane.
De
asemenea, instan{a
trebuie sa
aibd
in
vedere maniera
in
care este
afectatd imaginea
reclamantei
ca
magistrat,
precum
$i
cine
receplioneazd,
mesajul
denigrator
al
pArAtului.
In
acest sens, reclamanta
a
ardlat
cd
ac{iunile
pdrdlilor
Tolontan
Cdtdlin
gi
Neag
Mirela au
caracterul
unei campanii de
calomniere
ce ar
debutat
in
luna
decembrie2013, a continuat
pe
parcursul
anului
2074,
pAnd
in
luna noiembrie, dar
qi
in
luna
ianuarie 2015, induc in
spaliul
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 35/56
public
o
imagine
profesionald
nereald
a reclamantei,
ii
prejudiciazd"
imaginea
profesionala gi
reputa{ia gi
se reflectd in mod
direct
gi
nedorit
asupra activitdlii
sale
profesionale.
Imprejurarea
cd
s-a
realizal"
prejudicierea
reputa{iei
qi
imaginii
profesionale
a
reclamantei
rezultd,
nu numai
din
aspectele
anterior
menJionate,
ci
gi
din
conJinutul
comentariilor
la
articolele pArdlilor,
afirmaliile
calomnioase
gi
depreciative
ale acestora
fiind
propagate
in public,
dovadd
fiind miile
de vizualizdn
ale conlinutului
articolelor. Astfel,
din
comentariile
celor
care
au vizualizat articolele,
rezultd,
cd
acegtia au
receptat
calomniile
pAr6lilor
preluAnd gi
dezvolt6nd
denigrdrile
pdrAlilor
referitoare
la
reputalia
sa
profesionalS.
Raportarea
la un
a$a
zis interes
public
nu ar
putea
fi
invocat
de cdtre
pdrAli,
intruc6t
speculaJiile
acestora
fbrd
o
minimd dovadd
cu
privire
la
parcursul
profesional
al
reclamantei
nu
constituie informaJii
ce
ar
fi
de
interes public.
Pentru
a satisface
nevoia informdrii publice,
pdrAlii
trebuiau sd
se
limiteze
la
a
relata
deslEgurarea
unor
fapte
adevdrate, nu mincinoase
(nu
a$a
cum
au
relatat
articolelor din 14.11.2014
qi
07.01.2015)
qi
fbra
a face
referiri
depreciative
la
persoana
reclamantei.
In
drept,
au
fost
invocate
dispoziliile art.72,
art.252,
art.253
qi
art.
1349
Cod
civil.
La data
de 24.02.2015
paralii
au depus
la
dosar
intimpinare prin
care
au solicitat
admilerea
excepliei
conexitiilii
gi
conexarea
prezentei
cauze
cu dosarul
nr. 17471130312011
al
Judecdtoriei
Sectorului
6
Bucuregti
iar,
in
subsidiar,
admiterea exceplia
nulitalii
gi
a
excep{iei
lipsei
de
interes.
a
capetelor
de
cerere
3,4
$i
6,
precum
gi
respingerea
ac{iunii
ca
neintemeiat6.
De
asemenea, pArAlii
au
solicitat
obligarea
reclamantei
la
plata
tuturor cheltuielilor
de
judecat6.
Prin
cererea
de
chemare
in
judecatd,
reclamanta
a
solicitat instanlei
sd constate
incdlcarea
dreptului la
imagine,
reputa{ie
qi
demnitate ca
urmare a
publicarii
mai
multor
comentarii denigratoare
a pArAlilor
la
adresa
sa
pe
site-ul
)y_Wya1glq,{'9
(aparfinAnd
pArAtului
Cdtalin Tolontan),
sd se
dispund obligarea
pArdlilor
la
plata
sumei
de
100.000
lei fiecare,
reprezentdnd
daune morale pentru
prejudiciul
de
imagine
produs
prin
afirma{iile
de{bimatoare privind
reputa{ia
profesionald a reclamantei
gi
atingerea
adusd
imaginii sale,
sd
dispund
inldturarea
articolelor
din
datele
de
14
noiembrie
2014
gi
7
ianuarie2015
de
pe
site-
ul
w\\'$'.tolo.ro. precum
gi
a
comentariilor
la aceste
articole
care aduc atingere
reputa{iei
profesionale
qi
imaginii
reclamantei,
sd
dispuna obligarea
pdr61ilor
sd
inldture pe
cheltuiala
lor
din cadrul
tuturor
site-urilor a articolelor
publicate
de acegtia care
au
fost
preluate
de
pe
site-ul
w_yi1v,_,to_l-9_,lo,
sd
dispund obligarea
pdrdlilor
la
publicarea
pe
cheltuiala
lor,,
in
ziarele
GazeLa
Sporlurilor, Jurnalul
NaJional
gi
Prosport
(atat
in
formatul prin ,
cAt
gi
in
cel
electronic), precum
gi
pe
site-urile
ww-w-, ofo,ro_
gi
www,gs-p,ro
a
hotdrdrii pronunlate
de
instan 6,
in
cazul admiterii
ac{iunii,,
sd
dispund
incetarea
incdlcdrii
dreptului
la
imagine
gi
interzicerea
pe
viitor
a
denigrdrilor
realizate de
p6rAli
la
adresa
acesteia.
precum
$i
obligarea
pArAlilor
la
plata
cheltuielilor
de
judecatd
ocazionate
de prezenta
cauzd,.
In motivarea
acJiunii, reclamanta a
suslinut
cd
cele doud
articole
men{ionate, publicate
de parali,
au
un caracter
calomniator.
in .on.tet,
reclamanta
s-a
pl6ns
de
faptul
cd,
urmare
a
ac{iunii
promovate
de aceasta impotriva
pdrAlilor in
luna
octombrie 2011, la
data de
14
noiembrie
2014,
pdr14ii
au
pr,rblicat
un articol
in
care
au
prezentat
publicului
aceastd acfiune,
din
care
ar fi
prezentat
trunchiat anumite
pasaje,
cd
ar fi fEcut
afirmalii despre reclamantd
lbrd
susJinere
faptica
gi
ca acestea ar fi mincinoase.
Cu
precddere,
reclamanta
a afrcmat cd
se
simte lezatd, de legdtura
pe
au fbcut-o
in
cuprinsul
articolului
intre
persoana
sa
qi
a
fostei sale
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 36/56
qefe
de la DIICOT,
doamna Alina Bica. in legdturd
cu
articolul
din
7
ianuarie
2015,
reclamanta
nu
a
dezvoltat
pe
larg
motivele
pentru
care
l-a
apreciat
drept
calomniator,
ci a
precrzat
cd
acesta
dezvoltd
afirma{iile mincinoase din
arlicolul
din 14
noiembrie
2014
(pe
care
il
dateazd
greqit
in
1l
noiembrie
2014),
Fala
de
cele
sus{inute
de reclamantd, pdrAlii au
dorit,
in
primul
r6nd,
sd
ofere
instan{ei
qi
contextul
articolelor
incriminate.
in luna noiembrie
2014,
Judecdtoria
Sectorului 6le-a
comunicat
acliunea
promovatd
de
reclamantd
impotriva
acestora,
cu
capete
de cerere
aproape
identice
cu cele
din
prezenta
cauzd.,
in
legdturd cu
$ase
articole
publicate
de
pAr6tri
pe
www,-tglo-,r-o- gi
.w_w_w:gsp,Lo
(dosar
fit.
17477130312014).
Cele
$ase
articole invocate
de
reclamantd
(qi
anexate
gi
acliunii
de
fatA)
se
inscriu
in
campania
jurnalistic6
pe
care
au
iniliat-o
cu
privire
la finanlarea
evenimentului sportiv
,.Gala
Bute",
derulat
in
iulie
20Il
gi
finan{at
din bani publici
cu
suma
de
2,5 milioane de
euro.
Campania
jurnalisticd
pe
care au
iniliat-o
cu
privire
la
finan{area
din
bani
publici
ai acestui
eveniment,
iar
nu cu
privire
la
o
persoand
anume,
a
inceput printr-un
articol datat
12
aprilie
20ll
(chiar
inainte
ca
evenimentul
sd
aibd loc.
cdnd incepuse
pregdtirea
achiziliilor
publice
;i
cu un
an
inainte
de
formarea
unui
dosar cu acest
obiect
la DNA)
li
u
cuprins,
in
perioada
12
aprlhe 2011
-
1
decembrie
2074,
o
serie de
49
de
arlicole.
Pdrdlii
au
continuat
sd scrie
despre
subiect
gi
dupa
aceastd
datd.
avAnd
in
vedere
evenimentele
ce
s-au
derulat,
respectiv
inceperea
urmdririi
penale
qi
luarea
unor
mdsuri
preventive
cu
privire
la
o
serie intreagd
de
persoane.
printre
care
qi
inalli
demnitari,
,,Dosarul
Gala
Bute" fiind
un
subiect
.,fierbinte"
pentru
intreaga
presd
chiar
qi
la
data
redactdrii
prezentei.
Faptul
cd
au
existat nereguli cu privire
la
organizarea
evenimentului
in
chestiune,
care
antrenau
un numdr
de
funclionari
gi
oficiali
publici
de
faptul
cd existd
un
dosar
in
cercetare la
DNA.
ceea
ce
aratd
cd interesul public
qi
jurnalistic
cu
privire
la
cercetdrile
din
aceastd cauzd
este
justificat.
in
acest
context,
faptul cd
cercetarile penale
au
trenat
timp
de
doi
ani
gi
jumdtate
este. de
asemenea.
un interes public.
Reclamanta
a
dispus.
printr-un
rechizitoriu
datat
6
noiembrie
2013. trimiterea
in
judecatd
a
unei singure
persoane,
respectiv
a
lui
Rudei
Obreja.
in
data
de2 decembrie2013,
rechizitoriul
nr.3201P12013
din
6
noiembrie 2013, emis
de cdtre reclamantd,,
a
fost
infirmat
prin
ordonanJa
de cdtre procurorul
gef
adjunct al
Secjiei
de combatere
a
infrac{iunilor conexe
infracliunilor
de
corup{ie
din cadrul
DNA.
Prin
ordonanfa
de
infirmare
se constatd
cd in mod
gregit
s-a
dispus
trimiterea in
judecatd
numai a
lui
Rudei
Obreja
qi
s-a
dispus scoaterea
de
sub
urmdrire penalS
sau neinceperea
urmdririi
penale,
dupd caz,
fa\d
de
reprezentanJii
Ministerului
Dezvoltdrii
Regionale
gi
Turismului,
Ministerului
Economiei.
companiilor
nalionale gi
ai
Federaliei RorirAne
de
Box
implicaJi
in
sdvArgirea
faptelor
care
formeazd.
obiectul
cauzei penale.
in
ordonan{d
se
const
atd, cd,
rechizitoriul
este nelegal
sub
aspectul
soluJiilor
de
neurmdrire
dispuse cu
privire
la funclionarii
implica{i
in
sdvdrqirea
faptelor
gi
al
calificdrii
faptelor
relinute
in
sarcina
inculpatului
Obreja
Rudei.
Trebuie
subliniat cd
articolele
pe
care
le-a invocat
reclamanta
in
prima
acliune au fost
toate
redactate
qi
publicate
dupd
2
decembrie
2013.
data
ordonanlei de
infirmare,
qi
au
exprimat fapte
qi
opinii care
au la bazd aceastd ordonan{d.
Dupd infirmarea
soluliei
sale din
dosarul
,,Gala
Bute",
reclamanta
a
pardsit
DNA-u1"
fiind
incadrata
la
DIICOT,
structurd condusd
la
acea
data
de doamna
Alina
Bica. care avea
o
rela{ie
de
prietenie
cu
doamna Elena
Udrea.
una
dintre
persoanele
impotriva
cdrora
s-a dispus
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 37/56
inceperea
urmdririi penale in
dosarul
DNA menJionat,
dupd
ce
solujia reclamantei
a
fost
infirmatd.
Au
mai
precizaL
pdrdlii
c[,
in
cursul
anului
2014, pAr6tul
Cdtalin Tolontan
a
fost
linta
mai
multor
atacuri
din partea
domnul
Traian
Bdsescu,
fostul
Pregedinte
al Romdniei. Mai
mult,
informalii
care
fac obiectul
secretului
fiscal
gi
care il
privesc
pe
pdrdtul
Catalin
Tolontan,
respectiv veniturile sale,
au
fost
frcute
publice,
iar la
cAteva zile
distan\d,, intr-o
emisiune
de
televiziune, fostul
Pregedinte
s-a
referit la
,,un
ziarist important",
,,bine
pldtit"
care
ar,,controla"
,,decizii
de
procurori".
ln
acest
context,
pdrAlii au
publicat cele doud
articole considerate de cdtre reclamantd
delbimdtoare, in
primul
inform6nd
publicul despre
faptul
cd au
fost daJi
in
judecatd
de cdtre
reclamantd
qi
prezentdnd
opinia
acestora cu
privire
la aceastd
situalie,,
respectiv
cd
reprezintd
o noud
piesd
in
no{iunile
care s-au desfbqurat impotriva
p6rdJilor
pentru
a
nu
mai
scrie despre
dosarul
,,Gala
Bute".
PArAlii au subliniat cd
articolul
a
fost
publicat
impreund
cu
acliunea
reclamantei,
in
integralitatea
ei.
Cel
de-al doilea
articol
gi-au
exprimat
despre
presiunile
de
tot felul
care se
fac
asupra
presei gi
libertalii
acesteia,
intre
care
au
inclus
qi
ac{iunea
reclamantei.
Pe
exceplii,
pArdlii
au invocat:
Excep(ia
cJe
conexitule, apreciind
ca
obiectul
qi
cauza
acestei
acliuni se
afld
in strdnsd
legdturb
cu obiectul
qi
cauza
acliunii
formulate impotriva
acestora
gi
inregistrate de
reclamantd pe rolul
Judecdtoriei Sectorului
6
Bucuregti
(dosar
ff.17477130312014),
avAnd
primul
termen
de
judecatd
stabilit la data
de 25
marlie 2015,
astfel
incAt,
pentrr-r
asigurarea
unei bune
judecaJi.
in
temeiul aft.139
Cod
procedurd
civild.
se
impune
conexarea
cauzelor la
instanla
mai
intai
sesizatd.
De altfel, chiar
reclamanta,
in
cuprinsul cererii de
chemare
in
judecatd.
a afirmat
cd a
dorit sd
rdspundd
,,noilor
atacuri" in
cadrul
primului
dosar
gi
ca
a
formulat
o acliune
separatd
doar
pentru cd nu i se
comunicase intAmpinarea pana
la
momentul
depunerii
acliunii.
Excep{ia
nulitiilii
cctpetelor de cerere nr.3
(par(ial),
I
Si
nr.6.
Capatul
de cerere nr.3
privind
inldturarea
articolelor invocate
de
pe
site-ul
qww,J-o-l-o,fo,
precum gi
a
comentariilor
la
aceste articole
care
aduc atingere reputaliei
profesionale gi
imaginii
reclamantei nu
precizeazd, care
sunt
comentariile
cu
pricina,
cererea
de
chemare
in
judecatd
necon{inAnd
niciun
fel de
referiri
precise
cu
privire
la
acestea, astfel
inc6t
apreciem
cd
nu respectd
cerinlele
art.
194
lit.
c
Cod
procedurd
civild,
care impun
indicarea
obiectului
cererii.
Capatul de cerere nr.4
privind
inlSturarea,
pe
cheltuiala pArdlilor,
din
cadrul tuturor
site-urilor a articolelor
publicate
de
acegtia
care au
fost
preluate de
pe site-ul
w-ww-,Jolo,fo
este
vag
formulat, fbrd a se indica
site-urile
pentru
care se
solicitd inldturarea
astfel
incdt
pdrAlii
au apreciat
cd
nici
acesta
nu
respectd
cerinlele ar1. 1 94
lit.
c
Cod
procedura
civila, care
impun indicarea
obiectului cererii.
Capatul de cerere
nr.6
privind
incetarea incdlcdrii
dreptului
la imagine
gi
interzicerea
pentru
viitor
a denigrdrilor
reahzate
de
pdrdli la adresa
reclamantei
este,
de asemenea,
v?g,
nerespectdnd
cerinlele art.
194 lit. c Cod
procedurd
civild. Reclamanta
nu
a
precizat
in
niciun
fel
care este
comportamentul
pe
care ar
trebui
sd il impund instanla
in cazul
admiterii
acestui
capdt
de
cerere. Ar
trebui
sa
nu mai
scrie
nimic
niciodatd
despre reclamantd,
in
niciun
context
gi
indiferent
de
interesul
public.
O
astfel de
obligalie
ar echivala
cu un act de
cenzurd,,
interzis
de
art.3 0
alin.2
din Constitutia
Rom6niei.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 38/56
in
consecinfd.
cu
privire la
aceste
trei
capete
de cerere,
pdrAlii
au
invocat
excep{ia
nulitdlii,
avAnd
in vedere
cd art. 196
alin.
1 Cod
procedurd
civild
prevede cd
cererea
de
chemare in
judecatd
care nu cuprinde,
printre altele,
obiectul cererii.
este
nu1d.
Exceplia lipsei
de interes
capetelor
de cerere
nr.3, nr.1
Si
nr.6.
In subsidiar.
in mdsura
in
care
instan{a
va
aprecia
capetele
de cerere
nr.3.4
qi nr.6
drept conform cu cerinlele
art.
f94 fit.
c
Cod
procedurd,
pdrA{ii
au
in{eles
sd
ridice cu
privire
la
acestea
exceplia lipsei de
interes,
avdnd
in
vedere cd interesul
este nelegitim.
Articolele
incriminate conlin informaJii
de
interes
public, iar
inldturarea in integralitatea
lor reprezintd
un
act
de cenzurd.
care contravine
dispoziliilor
constitulionale
;i
ne
ingradegte nejustificat
exerciliul
dreptului la liberd
exprimare,
cu
alte
cuvinte
reprezintd,
un
abuz
de
drept.
Trebuie
remarcat
in
special faptul cd
articolul
din
7
ianuarie
2015 nu
o
menJioneazd,
pe
reclamantd
decdt
pasager,
subiectul
principal fiind
presiunile
asupra presei
gi
?ncercdrile de a
reduce
la
tdcere
vocile din
presd
prin
diferite
mijloace.
De
asemenea.
interzicerea
pe
viitor.
pe
o
perioadd nedeterminatd, avdnd
un
obiect
nedeterminat
a
oricdror
exprimdri
critice
la
adresa
reclamantei
pe
care
aceasta
le-ar
putea
interpreta drept denigratoare
(capdtul
de
cerere
nr.6)
reprezintd tot
un act de cenzurd,
care
contravine
dispoziliilor constituJionale,
la
fel
cum
ar
fi qi
inldturarea
de
pe
orice
site
(adicA
aparJinAnd
unor
ter-fi asupra
cdrora
nu avem
niciun control) a arlicolelor
preluate
de
pe
Wlyw-J_o*1.9*,fq..
in
integralitatea
lor
(capdtul de
cerere
ff.4).
Pe.foncl,
pdrAlii au
subliniat,
in
primul
rAnd,
cd
prezenta
acJiune
se
referd strict
la
cele
doud
arlicole
din 14
noiembrie
2014.
respectiv
7
ianuarie 2015.
in consecinld au
apreciat
cd
toate
referirile
gi
criticile
inserate
in acliune
cu
privire
la
articolele
anteriore.
care
fac
obiectul
altei cauze. nu
pot
constitui temei
pentru obligarea
pdrAlilor
la
plata vreunei despdgubiri
in
cadrul
acestei ac{iuni.
Articolele
invocate
de
reclamantd reprezintd exercitarea
dreptului
pArA{ilor
la
liberd
exprimare"
in limitele
prevdzute de art.
10
din Convenlia
europeand
a
drepturilor
omului.
de
art. 30
din Constitujia
RomAniei
qi
de
afi.70
din
Codul
civil.
Potrivit
CurJii Europene
a
Drepturilor Omului,
presa
joacd
un
rol
vital
de
.,cAine
de
pazd"
intr-o societate
democraticd.
Deqi
nu trebuie
sd depdgeascd
anumite
limite, in special
cu
privire
la respectarea reputaliei
qi
drepturilor
altora,
datoria
sa
este
totuqi
de a
comunica
-
intr-o manierd confbrmd
cu obligafiile
qi
responsabilitalile sale
- informajii
gi
idei
despre
chestiuni
politice
gi
alte chestiuni
de
interes
general
(hotdrdrea
Marii
Camere Cumpana
pi
Mazdre contra
RomAniei din
\7
decembrie
2004,
S93).Libertatea
de exprimare
este
aplicabild nu numai
informaJiilor
qi
ideilor
care sunt
primite
favorabil
sau
privite
ca
inofensi\re
sau
cu
indiferen{d.
li
gi
acelora
care
ofenseazd,
gocheazd
sau deranjeazd.
Aceste
principii
sunt
de
o
deosebitd imporlan\d
in
privinJa
presei.
in
ceea
ce
priveqte
limitele
criticii
acceptabile,
ele
sunt mai largi
cu
privire
la funclionari
publici
sau
politicieni
care
acttoneazd
in
calitatea
lor publicd decdt
in legdturd
cu
persoane private
(hotdr6rea
Oberschlick
contra
Austriei
din
1
iulie
1997
(nr.2).
$29).
Chiar
dacd
in
privinJa
magistrafilor,
CEDO
a exprimat
opinia
cd
ei
trebuie
proteja{i
impotriva atacurilor
ofensatoare.
aceasta
nu
este
o
proteclie
generald.
care sd
ii excludd
de
la
astfel
de
critici. dacd
ele
sunt
fEcute
cu
bund
credinJd,
furnizAnd
informa{ii exacte
qi
demne
de crezare
gi
cu respectarea deontologiei
jurnalistice
(hotdrarea
StAngu
gi
Scutelnicu
contra
RomAniei
din
31
ianuarie
2006,
S547-49).
Mai
mult,
CEDO
a
stabilit
c6. degi dreptul
la o
bund
reputalie
este protejat de
ar1.8 din
Convenlie,
pentru
ca acest arlicol sa
igi
gdseascd
aplicarea.
un
atac la
reputalia
unei
persoane
trebuie
sd
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 39/56
atingd
un anumit nivel
de
gravitate
gi
sd
cauzeze
prejudiciu
exercitdrii
dreptului victimei la
respectarea
vie{ii private
(hotdrdrea
A contra
Norvegiei
din
9
aprilie
2009,
S
64).
Reclamanta
a invocat
in
fapt
incdlcarea
dreptului la
imagine,
reputa{ie gi
demnitate
gi
in
drept
doar
incdlcarea
dreptului la
demnitate
(art.72
Cod
civil).
Cu
privire
la acesta
(dar gi
cu
privire
la dreptul
la imagine,
care are cu
totul
alt conlinut
decdt
cel
invocat
de
reclamantd,
in
fupt, dreptul
la
repr-rtaJie nefiind
reglementat
distinct
in
Codul civil)
arL.7 5 Cod civil
stabilegte
niqte
limite,
respectiv
cd
nu constituie o
incdlcare
a sa
atingerile
care sunt
permise
de lege
sau de
convenJiile
gi
pactele
internaJionale
privitoare
la
drepturile omului
la
care
RomAnia
este
parte.
Mai
mult,
acelagi
articol
prevede
cd exercitarea
drepturilor
gi
libertalilor
constituJionale
cu
bund-credin 6
gi
cu
respectarea pactelor
gi
conven{iilor
interna{ionale
la
care
RomAnia
este
parte
nu constituie o incdlcare
a drepturilor
din
secliunea privind
respectul
vielii private
qi
al
demnitalii
persoanei
umane, inclusiv
a celui
prevdzut
de
afi.72.
Pdrdlii au redactat
gi
publicat
articolele
in cauzd
cu
respectarea
tuturor
obligaJiilor
ce
le
revin,
in
lumina
jurisprudenlei
CEDO,
ceea ce atrage
aplicarea art.75
din Codul
civil.
Astfel,
articolul
din
data
de
14 noiembrie
2014, prezintd
fapte
qi
opiniile
pdrAlilor
bazate
pe
fapte,
confirmate
chiar de
cdtre
reclamanta.
Articolul
con{ine
un
sumar
al
acliunii
reclamantei gi
este
insolit
de intreaga acJiune
a
reclamantei,
reprodusd
in
facsimil,
fapt
ignorat
cu buna
gtiinla
de
reclamantd.
Astfel, nu se
pot
re{ine
acuza\iile
reclamantei
cd au
prezentat
trunchiat
gi
mincinos
acfiunea
formulatd
in instanJd,
schimbAndu-i
sensul, cAt
timp
oricine
avea
posibilitatea
de
a
citi
intreaga
acliune.
Libertatea
de
exprimare
nu
acoperd
numai
prezentarea
seacd
a unor informaJii,
ci
qi
prezentarea
contextului
lor
qi
formularea
unor opinii
pe
baza
acestora.
Mai
mult,
nu
se poate susJine,
cum a fbcut-o
reclamanta,
cd
pArAlii
nu
au
frcut
eforturi
pentru
a
prezenta
qi
punctul acesteia de vedere,
de
vreme ce
punctul
de vedere
al
reclamantei
a
fost
prezentat
integral.
Reclamanta
a
susJinut
cd
articolul
conjine
mai
multe
afirmaJii mincinoare. in primul
rAnd,
le-a fost
reprogatd
afirma{ia
pretins mincinoasd
din
titlu,
respectiv
cd
,,S-o
ldmurit
misterul
lansat
de
pregedintele
Bdsescu: prima
procuroare
a Galei Bute cere
judecdtorilor
sd
ne
pedepseascd
pentru
cd
..am
fost
presatd
de articolele
din ziar".
Deqi
a menlionat
cd
va
reveni
asupra
,,misterului"
nu
este
clar
care
parte
din
acliune
se referd la
acest
,,mister".
PdrAlii
au
precizat
cd au
folosit
aceastd
exprimare,
in
contextul
atacului fostului Pregedinte
Traian Bdsescu,
la
adresa
acestora
(referitoare
la
,,ziatigti
care comandd procurorilor")
li
pe
baza
similitudinilor
evidente
intre acestea
qi
suslinerile reclamantei.
Atat in
acJiunea
iniliald
c6t
qi
in
prezenta
acliune.
aceasta
a suslinut cd solulia dispusd in
dosarul
,,Gala
Bute" a fost
corectd,
ceea
ce ar implica
printr-un
ra{ionament
logic,
cd tot
ceea ce
au
fbcut
colegii
dumneaei
de
la
DNA
dupa ce
soluJia
a fost infirmatd,
respectir'.
pAnd
in
prezent,
inceperea
urmdririi
penale
gi
luarea
unor
mdsuri
preventive fa\d
de
un
numdr
mult mai
mare
de
persoane,
nu
este
temeinic
gi
legal,
ci,
eventual, rezultatul
,,comenzii"
pArAlilor.
In
continuare,
reclamanta
a afirmat ca
pArdlii
ar
fi
minlit
cdnd
au
spus cd
a
cerut
,,pedepsirea"
acestora pentru
cd
a
fost
presatd
de
articolele
din
zrar.
Minciuna
ar
consta,
pe
de
o
parte,
in faptul cd
,,pedepsirea"
nu s-ar
fi
cerut
pentru
cd,
ar fi exercitat
presiuni
asupra
sa, ci
pentru
calomniere
gi
denigrare
iar,
pe
de
altd
parte, pentru
cd ar fi pretins
cd
,.a
fost
presatd
de
articolele
din ziar;',
folosind semnele
citarii.
In
primul
rAnd.
pArdlii
au dorit
sd
sublinieze
cd,
,,,semnele
citdrii"
sau
,,ghilimelele"
se
folosesc
in
limba romAnd
nu numai pentru
a
reda
un
citat exact, ci
qi
pentru
a
reda
in
scris ironia
sau
pentru
a ataga o
importan{d
deosebitd unor
cuvinte. in
al
doilea rdnd.
a$a cum se
poate
vedea
din
explicitarea
titlului,
pdrAlii
au
precizat
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 40/56
foarte
clar
sus{inerile
reclamantei, respectiv
cd
prejudiciul
pentru
care
a
solicitat
obligarea
pArAlilor
la
plata
de daune morale
se
referd
la
greutd{ile
pe
care
le
intdmpina
profesional
din
cauza
,.comentariilor
denigratoare".
Acestea.
conform
acjiunii iniliale, dar
gi prezentei
acfiuni.
ar
fi
fost
determinate
de faptul
cd,
nu
a
dat
curs
..presiunilor pArAlilor".
Deci,
inldnluirea
evenimentelor este,
in
opinia
reclamantei, urmdtoarea:
pdrdlii
ar fi exercitat
presiuni
asupra dumneaei,
prin
intermediul
articolelor din ziar, sd
urmdreascd
penal
anumite
persoane
in
dosarul
..Gala
Bute";
pentru
cd
nu a dat curs
acestora.
pdrAlii
ar
fi
denigrat-o
(dupa
infirmarea
solujiei
( ));
drept
urmare i-a aclionat
in
judecat6.
Exact
acesta
este
gi
sensul
titlului,
explicitat in rdndurile imediat
urmdtoare.
sens de care
gi-ar
fi
putut
da seama.
in
plus.
oricine citind
qi
acliunea
reclamantei,
anexatd articolului.
Alta afirma{ie
pretins
mincinoasd
este
cea
potrivit
cdrora reclamanta
s-ar
fi
adresat
instanlei
datoritd comentariilor
denigratoare
din
Gazeta
Sporturilor, or
aceasta s-ar
fi
pl6ns
in
realitate cu
privire
la
denigrdrile
publicate
pe
wlyyy-.tg g_{9
li
ylW_yr._a$p_,f-q.
Or,
la
o
simpld
vizitd, pe
site-ul
ww--w-,gSgfo,
pe
care
se
presupune
cd reclamanta
a
reahzat-o, de
vreme
ce
s-a
referit
la
acest site
in
cererea de chemare
in
judecatd
din
anul 2014,
relevd cd
pe
acesta
scrie
Gazeta
Sporturilor.
Reclamata
a
mai
sus{inut
ca pdrd{ii ar
fi minlit
cAnd
au afirmat
cd
a cerut
,.gtergerea
investiga{iei
de
pe
net", pentru cd aceasta
nu a
cerut
decAt
indepdrtarea unor
pasaje
din
articolele incriminate. La o
simpld
lecturd
a ac{iunii
iniliale.
se
poate
vedea cd
reclamanta a
solicitat.
la
capdtul
4
de
cerere,
.,indepdrtarea
din cadrul
tuturor
site-urilor
a articolelor
publicate
[de
cdtre pdrAli] care au
fost
preluate
de
pe
site-urile
www,to--lo,ro
qi
w.w'w,gsp,ro".
Mai
departe,
reclamanta
a apreciat
mincinoasd
afirmalia
potrivit
cdreia munca
acesteia
la
DIICOT
ar fi
fost
ingreunatd de
investigaJia din Gazeta
Sporturilor din
decembrie
2013,
pdrAlilor
reprogAndu-li-se
gi
cd, au
inldturat cuvAntul
.,denigrator"
din citatul
din
acliunea
iniliala. Or.
ceea
ce
in
opinia
reclamantei
reprezintl,,.denigrare"
;i
,,presiuni", in
opinia
pArAlilor
reprezintd
o
investiga{ie
iurnalisticd,
recunoscutd
ca atare de
public
;i
care
a
contribuit
la
continuarea
unei
anchete
penale
deosebit
de importante,
care
altfel
s-ar
fi
soldat
cu trimiterea in
judec
atd
a
unei
singure
persoane. PArAlii
au subliniat
cd
opiniile
nu
pot
avea
valoare
de
adevdr,
neputdnd
fi
adevdrate
sau
mincinoase.
Mai mult.
cu
privire
la
caracterul
denigrator
la
adresa
reclamantei
al articolelor
din
decembrie2013 urmeazd,sd
se
pronunJe
o
instanld
de
judecatd.
in plus, a$a
cum
au mai
precrzat
opinia
pdr6lilor
cu
privire
la
aceste
articole
a fost
insolita
de acliunea
reclamantei,
care
este foarte clard
in a
cataloga aceste
articole
drept
denigratoare,
astfel incAt
publicul a
putut
sd-qi
formeze
propria
opinie
in
cunogtin{d
de cauzd, avdnd in faJd opiniile
gi
argumentele ambelor
parJi.
Reclamanta
i-a mai
acuzat
pe pArAli
cd au
minlit
cu
privire
la faptul cd. la momentul
infirmdrii
rechizitorului
reclamantei,
din dosarul
,,Gala
Bute",
ar
fi
luat
legdtura
cu biroul de
presd
al DNA.
Acest
aspect, respectiv dacd
au incercat
sd
oblind
sau
nu punctul
sdu de
vedere
atunci cAnd au
scris,
in
decembrie
2013,
despre infirmarea
soluliei
din
dosarul
,,Gala
Bute"
face obiectul dosarului
nr. 17477130312014
al
.Tudecdtoriei
Sectorului 6 Bucuregti.
Practic,
reclamanta,
pe
calea acestei acJiuni, a incercat
sd
infirme
apdrarea
p6r6lilor
din celdlalt
dosar,
apdrare
ale cdrei
linii
generale
le-a
prezentat
qi in articolul
ce face obiectul
acestei acliuni.
Or.
calea
procedurald
prin
care
putea
sd
combatd
apdrdrile
cuprinse
in
intAmpinarea
depusd in
dosarului
nr.17477130312014
este cea
a
rdspunsului
la
intAmpinare,
instanJa
de
judecatd
urmAnd
a
aprecia
asupra
juste{ii
susJinerilor.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 41/56
in final,
o
altd
afirmaJie
pretins
mincinoasd
ar fi
cd reclamanta
ar fi invocat
in fa{a
instanJei
,,investigalia
Gala
Bute"
cAnd aceasta
ar fi
invocat
doar
afirmaliile
p6r6lilor
calomnioase.
Or,
la
o
simpld lecturd
a
celor
$ase
articole,
care au
fost
anexate de reclamantd
qi
prezentei
acJiuni, reiese
foarte
clar
cd
articolele
care
conJin
afirmaliile
pretins
calomnioase
se referd chiar
la
,,Gala
Bute"
gi
fac^
parte,
a$a
cum
au
ardtat,
dintr-o
lungd
investigalie
jurnalisticd
cu
privire
la acest
subiect.
In acest
context
cu
greu
pdrdlii pot
inlelege
cum
pot
fi
calificate
drept mincinoase.
E
adevdrat
cd
reclamanta a
evitat sd
foloseascd
cuvintele
,,Gala
Bute"
in
cuprinsul
acliunii iniliale,
referindu-se
doar la
,,o
anchetd penald",
dar ignorarea
evidenlei
nu ii
transformd
pe
p6rdli
in
mincinoqi.
Un alt aspect considerat
denigrator
de cdtre
reclamantd
a fost
cel
privind
menlion area
faptului
cd
aceasta,
dupd
plecarea
de
la
DNA,
qi-a
continuat
activitatea
in
cadrul DIICOT,
unde
geld
era
Alina
Bica care,
la
rdndul sdu, era
prietend
cu Elena
Udrea,
qi
cd asta ar induce
ideea
cd
parcursul
profesional
al
reclamantei
ar
putea
avea legdturd
cu terJe pe.roane.
itt
primul
r6nd,
pdrAlii au subliniat
cd
toate faptele
prezentate de
acegtia
au
fost
adevdrate qi nu
au
fost contestate
de reclamantd. In
al doilea
rdnd,
in
articolul
incriminat
pdrAlii
s-au
limitat
la
a
prezenta
aceste
fapte,
ldrd niciun
comentariu
sau
opinie cu
privire
la
legdtura dintre
parcursul
profesional
al
reclamantei
gi
prietenia
recunoscutd
dintre doamnele Alina Bica
gi
Elena
lJdrea.
insd,
atunci
cAnd
un
procuror
evitd sd
cerceteze
o
persoand
care,
ulterior
dobdndegte
calitatea
de inculpat
in
aceeaSi cauzd,
iar procurorul
respectiv
ajunge,
imediat
dupa
ce
i-a fost infirmatd
solulia,
sd
lucreze sub conducerea
prietenei
actualei inculpate,
este
de datoria presei
gi
a
pArdlilor
ca
iurnaligti,
sd
informeze publicul
despre
aceste
fapte.
Cuprivire la
articolul din 7 ianuarie
2015,
reclamanta
nu aprecrzeazd,exact
care sunt
afirmaliile
calomniatoare.
PArAlii
au precizat cd subiectul
articolului
este cu totul
altul,
respectiv presiunile
asupra presei
gi
,,scurgerile
din
dosare", iar
cazul Galei Bute este dat
drept
exemplu,
ca
situaJie in
care
pdr61ii,
ca
jurnaliqti,
au fost
supuqi
presiunilor
din
partea
fostului
Pregedinte
Traian Bdsescu.
dar
qi
prin
acliunea inregistratd
de reclamantd
pe
rolul
Judecdtoriei
Sectorului 6,
Bucuregti.
Cu
privire
la
presupusa
campanie de denigrare impotriva
reclamantei,
pdrAlii
au
subliniat cd
articolul
din 14
noiembrie
2014,
precum
$i
menJiunea
din articolul
din
7 ianuarie
27015,
au
fost
determinat
de
promovarea
unei
acliuni
in
justilie
de
cdtre reclamantd
impotriva
pdrdlilor.
Reclamanta
s-a
pldns
in cadrul
acestei
acJiuni
doar
de
aceste
doud
articole,
apdrute
la
aproximativ un
an distanJa de celelalte gase
care fac
obiectul altei
cauze,
aqa
cd
nu
se
poate
vorbi
de
o
,.campanie".
Nici
motivaJia
pAr6lilor
privind
aga
zisa
campanie
de denigrare
a
reclamantei
nu
poate
fi
re{inutd
ca
fiind
nemullumirea pe
care
ar
fi
avut-o
fald
de
reclamantd,
de vreme ce articolele
invocate
au fost publicate
dupa
ce
solu{ia
sa
a
fost
infirmatd
de
procurorul
ierarhic
superior
qi
aceasta
nu
mai
lucra la
DNA.
O asemenea
motivare
ar
fi putut
fi
eventual reJinutd
dacd
ar
fi scris
despre reclamantd
in
termeni
denigratori
inainte
ca
soluJia
sd
fie infirmatd,
ceea ce nu
s-a intdmplat.
Cdt despre
presupusele
interese pe
care
le-ar
avea
pentru
a
o
denigra pe
reclamantd,
aceasta nici
nu
le-a
indicat,
nici nu le-a probat
in vreun
fel.
Cu
privire
la
prejudiciul
cauzat
reclamantei care,
potrivit
jurisprudenlei
CEDO,
trebuie
sd atingd
un
anumit
grad
de
gravitate pentru
a
atrage
aplicarea
dreptului
la via{d
privatd,
aceastd
nu il
detaliazd
in
cuprinsul
acliunii,
ci
il
descrie
larg
ca fiind
afectarea
reputa{iei profesionale.
Or.
aceasta nu este cauzat
de o
ac{iune
a
pArAlilor
ilicitd,,
atdt timp
c6t
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 42/56
dreptul
la
liberd
exprimare presupune
posibilitatea
de
a
comunica
in
public
inclusiv
informalii
gi
opinii despre
cauze
aflate
pe
rolul instanJelor
civile
in
care
pArAlii
sunt parli.
In
aceste
condilii.
nu
se
poate
constata
incdlcarea
dreptului
la
imagine,
reputalie
gi
demnitate.
nu
se
poate
reJine
ca publicarea
articolelor
invocate
reprezintd,
o
faptd
ilicita
gi
nici
cd
prejudiciul
suferit de reclamantd
le
este
imputabil.
astfel incdt
nu
sunt indeplinite
condiliile
art. 253
qi
1349
Cod
civil. pentru
a
se angaja
rdspunderea pdrdlilor
delictuala
gi
pentru
obligarea
la
plata
unor
despdgubiri morale.
In subsidiar.
in
mdsura
in care instanla
va
constatacd,
rdspunderea
pArdlilor
delictuald
ar
trebui angajatd,
acegtia
au apreciat
cd obligarea
acestorala
plata
unor despdgubiri
morale
in
cuantumul
solicitat reprezintd
o interferen{d disproporfionatd
cu dreptul
acestorala libera
exprimare.
nefiind
necesard
intr-o societate
democraticd.
Cu
privire
la
cdpdtui
de
cerere
privind
inldturarea
articolele
invocate
de
pe
site-ul
W*vry-, ql_o_,"f-q.
,
precum qi
a
comentariilor
la
aceste
articole.
care aduc
atingere
reputaliei
profesionale
qi
imaginii
reclamantei
(comentarii pe care
nu
le-a indicat). pdrAlii
au
apreciat
c5.
in
condiliile
in
care aceste
articole nu
incalcd dreptului
la
imagine.
reputa{ie
;i
demnitate
qi
nici
nu
se
poate
reJine
existenla unei fapte ilicite
care
sd
atragd rdspunderea
delictuald.
nu
se
poate
face
aplicarea
art253
alin.
3
lit. b
pentru
a fi
obligaji
sd
le
inlSture. Mai
mult,
reclamanta
a
solicitat
indepdrtarea arlicolelor
in
integralitatea
lor.
nu numai
a
anumitor
pasaje.
deqi con{in
qi
informalii
de interes
public.
qi
a
tuturor comentariilor.
inclusiv
celor
care
sunt
impotriva
pArdlilor.
ca
autori.
in consecin{d.
gi
acest
cap[t
de
cerere
se
impune
a fi
respins
ca neintemeiat.
Cu
prir,'ire
la
capdtul
de
cerere
privind
inldturarea. pe
cheltuiala
p6r61ilor.
din cadrul
tuturor
site-urilor
a articolelor
publicate
de
aceqtia care
au fost
preluate
de
pe
site-ul
yw-W.tgj,o_.19..
pAr6lii
au
apreciat
cd, in
condiJiile
in
care
articolele invocat de reclamantd
nu
incalcd
dreptului
la
imagine, reputalie
gi
demnitate qi
nici
nu
se
poate re{ine
existen{a unei
fapte
ilicite
care
sd
atragd rdspunderea
delictuald,
nu
se
poate
face
aplicarea
art.253
alin.
3
lit.
b.
Mai
mult.
reclamanta
a solicitat indeparlarea
arlicolelor in
integralitatea
lor,
nu numai
a
anumitor
pasaje (nici
acelea
precizate) preluate
din articolele
originale,
astfel
incdt. obligarea
pArAlilor
sd inldture
aceste
articole ar echivala
cu un
act de cenzurd,
interzis
de
ar-t.30
alin.2
din
Constitulia
RomAniei.
Mai
mult,
admiterea
acestui capdt
de cerere
ar
insemna
stabilirea
in
sarcina
pArAlilor
a unei obligalii imposibile.
neavAnd
posibilitatea
tehnici de a
indepdrta
materiale
de
pe
site-urile unor te(i
sau
de a obliga
niqte
terfi
sd
facd ceva.
in
consecinJd
gi
acest
capdt de cerere
se
impune
a
fi respins ca neintemeiat.
Cu
privire
la capdtul
de
cerere
privind
publicarea
hotdrArii
pronun{ate
de
instan}d,
in
cazul
admiterii acliunii, pdrAlii
au apreciat
cd.
aceasta
nu se impune deoarece
acliunea este
neintemeiatd.
Mai
mult,
in
cazul
in
care
instanJa
va
admite
ac{iunea.
pdrAJii
au apreciat cd
este
o
sancliune
disproporlionatd,
mai
ales dacd
vor
fi
admise
toate celelalte capetele
de
cerere.
in ...u
ce
priveqte
capdtul de
cerere
privind
incetarea
incdlcdrii
dreptului la
imagine
gi
interzicerea
pentru
viitor
a
denigrdrilor
realizate de
pAr61i
la
adresa
reclamantei, aceasta
nu
a
precizat
in
niciun
fel care este
compoftamentul
pe care
ar
trebui
sd i-l
impund
instan{a
in
cazul
admiterii
acestui capdt
de
cerere. Ar
trebui
ca
pdrAlii
sd
nu mai scrie nimic
niciodatd
despre
reclamantd.
in
niciun
context
qi
indiferent
de interesul public.
O astfel de obligaJie ar
echivala
cu un act
de cenzurd.
interzis
de
art.30
aIin.2
din
Constitulia RomAniei,
dar
gi
de
cdtre art. 10
din
Convenlia
europeand
a drepturilor
omului, fiind
disproporJionatd
cu
scopul
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 43/56
urmArit.
Pdrdlii
au menJionat
cd sunt
jurnaligti
care relateazd
subiecte
de interes
public,
astfel
incdt
obligarea
acestora
de a
nu
scrie
nimic
critic^despre
un magistrat,
niciodatd,
le
afecteazd,
direct exerciliul dreptului
la
liberd
exprimare.
In
consecin 6,
gi
acest capdt
de
cerere
se
impune
a
fi
respins
ca neintemeiat.
In
drept,
pArAlii
au invocat
dispoziliile
art. 30
din
Constitu{ia
Rom6niei,
ar1.
10
din
Convenlia
europeand
a
drepturilor
omului,
art.70,72,73,75,253,1349
Cod civil,
art.
139,
150, 194,
196
Cod
procedura
civild.
Prin
incheierea
pronunfati
de
Judecitoria
Sector
5 Bucureqti
la
data
de
10.04.2015
in
dosarul nr.675130212015
a fost
admisi excep(ia
conexitilii
qi
s-a
dispus
conexarea
dosarului
nr.675130212015
la
prezentul
dosar,
dosarul
nr.
675130212015
fiind
inregistrat
la
Judecatoria
sectorului
6
la
data
de 20,04,2015
si
atasat
la prezenta
cauza
pentru
a fi
judecat
ca
cerere
conexa.
La termenul
de
judecatd
din
data
de
29.04,2015,
instanla
a pus
in
discu{ie
excepliile
invocate
prin
int6mpinare
de
cdtre
pdr61i,
respectiv
excepJia
nulitalii
capetelor
3,
4
gi
6
din
cererea
principala gi
a
nulitdlii
capdtului
3-par\ial,
4
gi
6
din cererea
conexd
gi
exceplia
lipsei
de
interes
a
capetelor
3,
4
$i
6,
atdt din
cererea
principala
c6t
gi
din cererea
conexd.
Prin
incheierea
de
qedin{i
din
data de 06.05.2015,
instan{a
a respins
ca
neintemeiatl
excepfia
nuliti(ii
capetelor
de cerere
3,
4
qi
6
ale
cererii principale
gi
conexe, iar in
conformitate
cu prevederile
art.248 alin.4 Cod
procedurl
civili,
a
unit
excep{ia lipsei
de
interes
invocatd
de pArAfi
in
privin(a
capetelor
4
gi
6
de
cerere,
cu
fondul
cauzei.
Reclamanta
a
administrat
in
cauzd
proba
cu inscrisuri
si
interogatoriul
pArdlilor,
iar
paratii
au
administrat
in combaterea
cererii
proba
cu
inscrisuri.
La
termenul
de
judecatd
din
data de 21 .05.2075,
instan{a
a
procedat
la
administrarea
probei
cu
interogatoriul
pdrdlilor,
intrebdrile
gi
rdspunsurile
acestora
fiind
consemnate gi
atagate
la
dosarul
cauzei.
Parlile
au
depus
la
dosar
concluzii scrise.
Analizfind
actele
qi
lucririle
dosarului, instan(a
refine
urmitoarele:
Cu privire
lu
exceptia
/ipsei
de intercs invocata
de parati
prin
intampinare
instanta
o
va
respinge
ca
neintemeiata,
apreciind
ca
in
raport
de
prevederile
art.
33
din
codul
de
procedura
civila
reclamanta
justifica
un interes
personal,
legitim,
nascut
si
actual
in
formularea
cererii
-
,,Inlerestt/
lrebuie
sa
./ie
deterntinql,
legitim,
personal,
nascut
s'i
actual.
Cu toale
uceslea,
chictr
dacu
interesttl nu
este
nus'cul
s'i
ucltrul,
se
poate
formula
o
cerere
cu
scopttl
cle
u preveni
incnlcurea
unui
drept
subiectiv
ameninlal
sau pentru
a
preintampina
proclttcerea
unei
pagube
iminenle
si c7re
nu s-ar putea
repera.".
Astfel,
instanta
constata
ca
paratii
au
invocat
nelegitimitatea interesului,
in
esenta,,
din
perspectiva
cara
cterizarii
capetelor
de
cerere
vizand,
inlaturarea
pasajelor
care
aduc
atingere reputatiei profesionale
si imaginii
reclamantei
din
articolele
paratilor,
precum
si a
comentariilor
la
aceste
articole,
obligarea
paratilor
de
a inlatura
articolele
publicate
de pe
site-urile
care
au
preluat
aceste
afticole, precum
si interzicerea
pentrll
Viitor
a
denigrarilor
realtzate
de
parati
la adresa reclamantei,
ca
fiind
un act
nepermis
de
cen zLLra.
motivatie
care
are
relev
anIa, in
opinia
instantei,
pe
aspectul
temeiniciei
acestui
capat
de
cerere.
fiind
o
aparare
de
fond,
iar
nu
o
conditie
a interesului
in
formularea
cererii.
Pe
fondul
cattzei,
instanta
retine
ca,
in
cadrul
unei
investigatii
jurnalistice
desfasurate
de
parati,
in
calitate
de ziaristi,
cu
privire
la
finanlarea
unui
eveniment
sportiv
cunoscut
public
sub
denumirea
,,Gala
Bute".
acestia
au
publicat
mai
multe
articole pe
site-urile
W-WW.to-lo-.-{9
si
www,gs-pl-o-
referitoare
la
activitatea
profesionala
desfasurata
de reclamantd.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 44/56
in
calitate de procuror
in
cadrul Directiei Nationale
Anticoruptie,
in
instrumentarea
dosarului
penal
cunoscut
public
sub
aceeasi
denumire
.,Gala
Bute".
dosar
in care
a fost
desemnatd
sd
efectueze
cercetdri sub
aspectul
savarsirii unor
infractiuni
legate
de
finantarea
evenimentului
sportiv.
frnahzale
prin
intocmir
ea
rechizitoriului
nr.
3
320I6.11
.2013
.
Reclamanta
a
solicitat
prin
prezenta
cerere
sa
se constate
ca
prin
articolele
publicate
de pAr61i
la
datele
de 3.5
gi
11
decembrie2013,
30 ianuarie 2071,24
aprilie2014. 15 august
201,4,14
noiembrie
2014
si
7
ianuarie
2015
pe
site-urile www,to_lo-,rg
gi
www,gsp,r-o,
pArdlii
Tolontan
Cdtdlin
qi
Neag
Mirela
au
utilizat
expresii calomnioase
gi
denigratoare
pentru
a
pune
la indoiald probitatea
profesionald
qi
buna sa
credinld.
urmdrind
decredibrhzarea
acesteia
sub aspectul
competenlei profesionale, fiindu-i
incalcat
dreptul la imagine.
reputatie
si demnitate.
Pentru
a analiza
continutul
articolelelor
mentionate
anterior din
perspectiva
incdlcdrii
drepturilor
nepatrimoniale
invocate de
reclamantd ca
fiind
prejudiciate.
in
raport de
dispozitiile
legale
de
drept substantial aplicabile,
aft.
20
din
Constitu{ie
care
prevede
cd
legile interne
vor
fi
interpretate
in
conformitate
cu tratatele privind
drepturile
omului
la
care
RomAnia
este
pafte,
instanla
urmand a avea
in vedere atdt
dispoziliile
Constituliei. cdt
gi
ale
Conven{iei
pentru
Apdrarea
Drepturilor Omului
qi
Libertalilor
Fundamentale.
ale DeclaraJiei
lJniversale
a
Drepturilor
Omului,
precum
gi
jurisprudenla
CurJii Europene
a Drepturilor
Omului, care are
o aplicare directd
in
dreptul
intern,
instanta
va
reda in cele ce
urme
aza atat
pasajele
din
articolele
publicate
la
datele de
3, 5
qi 11
decembrie
2013, 30 ianuarie2014,24
aprilie 2011.
15
august
2014,
14
noiembrie 2014
si 7
ianuarie2015.
la
care
a
facut
referire
reclamanta
in cererea principala
si in
cererea
conexa,
cat si
motivatiile
si
concluziile,
in
linii
generale.
ale
rechizitoriului
intocmit de reclamanta
si
ale
ordonantei de infirmare
a
acestui
rechizitoriu.
insa
exclusiv in
scopul de
a
prezenta
contextul
factual al
publicarii
de
catre
parati
a
articolelor
de
presa apreciate de reclamanta ca
fiind
de natura
sa-i incalce dreptul
la
imagine.
reputatie
si demnitate.
analiza
faptelor
expuse
si
a
solutiei
dispuse
prin
rechizitoriu
de
catre reclamanta
nefiind
nici obiectul sesizarii
si
nici
in
competenta
acestei instante
de a
o
efectua.
Astfe.
instanta retine
ca
prin
rechizitoriul
nr.320lPl20l3
din
data
de
06.11.2013
intocmit
de
procurorul
Stoica
Alina
Florentina
din
cadrul DNA.
s-a dispus trimiterea in
judecatd
a
inculpatului
O.R.
pentru
sdvArqirea
infracliunilor prevdzute
de
ar1.3
| alin.Z
Cod
penal
raportat
la
art.302
indice
1 Cod
penal,
art.37
ahn.2
raporlat
la
art.18 indice
4
qi
18
indice
1
din
Legea
nr.7812000,,
art.215
alin.1,3,5
Cod
penal,
cu
aplicarea
art.41 alin.2
Cod
penal
(10
acte
materiale). aft.13
din
Legea
nr.7812000
gi
art.31 alin.l
Cod
penal
raportat
la
aft.290
Cod
penal
cu
aplicarea art.41,
ahn.2 Cod
penal
(2
acte
materiale)
qi
art.290
Cod
penal
cu aplicarea
art.41
ahn.2
Cod
penal gi
scoaterea
de
sub
urmdrire
penald
a
aceluiaqi inculpat
pentru
sdvArqirea
infrac{iunii
prev.
de
art.231 alin.1
Cod penal
raportat
Ia
afi.20
Cod
penal qi
ar1.18
indice
2
alin.1
qi
2
din
Legeanr.7812000.
Totodatd, S-?
dispus
scoaterea
de
sub
urmdrire
penald
sau neinceperea
urmdririi
penale,
dupd caz.
fald
de reprezentanlii
Ministerului
Dezvoltdrii
Regionale
gi
Turismului.
Ministerului
Economiei,
Companiilor Nalionale
qi
ai
FederaJiei
Romdne de
Box, implicali in
sdvArgirea
faptelor care formeazd
obiectul
prezentei
cauze.
Pe
situaJia de fupt,
s-a
relinut cd, la
24.06.2011
o societate comerciald,
persoand
juridicd
reprezentatd
de
inculpatul
O.R..
a
incheiat
cu reprezentantul
Ministerului
Dezvoltdrii
Regionale
gi
Turismului
un contract
de
prestdri
servicii de promovare
de
brand
in
valoare
de
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 45/56
8.1
16.800
RON,
ftrd
TVA.
Contractul
a
fost
incheiat
prin
procedura
negocierii,
fard
publicare
prealabila
a unui
anun
de
participare,
motivat
de
imprejurarea
cd
societatea
administratd
de
inculpat ar
fi
avut un drept
de
exclusivitate cu
privire
la
organizarea
galei
de
box
,,campioni
pentru
Romdnia"
in
cadrul cdreia
urmau
sd
fie
prestate
serviciile.
La
incheierea
contractului, inculpatul
a
prezentat
inscrisuri
falsificate
qi
a ldcut declaraJii
inexacte,
pe
care
funcJionarii
le-au
transmis
ulterior instituliilor
care
gestioneazd
fonduri
europene
in
vederea
acorddrii unei
asisten{e
financiare nerambursabile.
Dupd
plata
pre{ului
prevdzut
in contract, inculpatul
ar fi
folosit
o
parte
din
aceastd sumd in
scopuri care
nu aveau
legdturd
cu
prestarea
serviciilor
de
brand,
iar
in
acest
mod,
i-ar fi determinat pe
funclionarii
ministerului
c&,
aclionAnd
fard
vinovdlie, sd
schimbe destinalia
unei
parli
din
fondurile
prevdzute
in
bugetul
de
stat
pentru promovarea turisticd
a RomAniei. Totodatd,
inculpatul,
ac{ionAnd
in
calitate
de
pregedinte
al
Federaliei
RomAne
de
Box,
a
indus in
eroare
reprezentanlii
a 10
companii na{ionale aflate
in subordinea
Ministerului
Economiei,
pe
care
i-a
determinat sd sponsofizeze
federalia
cu
suma
totald
de
\.779.926,77 de
lei
in
vederea
organizdrii galei,
ascunzAndu-le
faptul cd
evenimentul
este
organizat de
o societate
comerciald, ceea
ce ar
fi
impiedicat acordarea
sponsorizdrrlor.
Ulterior,
folosindu-qi
influenla
de{inutd
in calitate de
pregedinte,
inculpatul
i-ar
fi
determinat pe
angajaJii
Federa{iei RomAne
de
Box
ca, acliondnd fbrd vinovdlie, sd achite cheltuieli
in
valoare
totala de 2.081.900
lei,
angajate
de societatea
comerciald
in
vederea
organizdrtr
galei
de box.
Prin
ordonanla
emisd
la 02)22013 de
cdtre
procurorul
qef
adjunct
al secliei de
combatere a infracliunilor
conexe
infracliunilor de coruplie
din
cadrul
Direcliei
Nalionale
Anticoruptie,
a
fost infirmat
rechizitoriul
nr.3201P12013
intocmit
de reclamanta
in
cauzd, in
vederea
efectudrii
urmdririi
penale
cu
privire la
sdvdrgirea
infracJiunilor
de
abuz
in
serviciu,
contra
intereselor publice in
formd calificatd,
dacd funclionarul
public
a oblinut
pentru
sine
sau
pentru
altul un avantaj
patrimonial
prevdzute
de
art.26
Cod
penal
raportat
la
art.l3 indice
2
din Legea
nr.1812000
cu
referire
la
afi.248
gi
art.248 indice
I
din
Codul
penal
gi
contra
intereselor
financiare
ale
Uniunii
Europene descrise
anterior. prevdzute
de
art.20
Cod
penal
raportat
la
art.18 indice 4
gi
18
indice 1
din
Legea
nr.7812000,
de
cdtre
funcJionarii
din
cadrul
Ministerului
Dezvoltdrii
Regionale
gi
Turismului. Ministerului
Economiei,
Companiilor
Najionale gi
ai
federaliei
Rom6ne de
Box
implicali
in
sdvdrgirea
faptelor descrise
anterior,
precum
gi
cu
privire
la
participarea
inculpatului O.R.,
in
calitate de
instigator sau
complice
la
sdvdrgirea
acestor fapte.
In motivarea
ordonanlei
de
infirmare a
rechizitoriului
nr.32012013, procurorul
a
ardtat,
in
esenld, faptul
cd rechizitoriul
este
nelegal
sub
aspectul
soluliilor
de
neurmdrire
dispuse
cu privire
la
funclionarii inculpali
in
sdvArgirea
faptelor
descrise
gi
a
calificdrii
faptelor
reJinute in sarcina
inculpatului O.R..
argumentele
prezentate
referindu-se
la
atribuirea
contractului
de
prestdri
serl'iciu
cdtre
societatea comercial6
cu
incdlcarea
atribuliilor
de
serviciu de cdtre
funcJionarii
Ministerului Dezvoltarii
Regionale
gi
Turismului,
ceea
ce a
produs
un
prejudiciu
bugetului de
stat
qi
au
procurat
un
folos
material
in
acelagi
cuantum
societdlii
comerciale, astfel incdt
sd impund
efectuarea
urmdririi
penale
impotriva
tuturor
persoanelor
responsabile pentru
sdvArqirea
infrac{iunii
de
abuz in
serviciu,
contra
intereselor publice
in
formd
calificatd.
S-a mai
re{inut
cd
afirma{ia
din
rechizitoriu
potrivit
cdreia
valoarea
contractului
nu
poate fi
determinatd
decAt
in
mod
subiectiv, este
greqitd,
in
condiliile
in care,
chiar
reprezentan{ii
Ministerului au
propus
o
modalitate
obiectivd
de
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 46/56
cuantificare
a
valorii
contractului,
care
a fost
insd ignoratd
de
cdtre
persoanele
care au
luat
decizia
de
atribuire.
S-a
mai apreciat
cd in
mod
greqit
s-a dispus
neinceperea
urmdririi
penale
cu
privire
la
sdvArgirea
infracJiunii
prevdzute
de
art.18
indice
1
dinLegea
nr.7812000
de cdtre
funclionarii
Ministerului
DezvoltArii
Regionalei
gi
Turismului,
ardtdndu-se
cd
sus{inerile
din
rechizitoriu
referitoare
la
lipsa
de vinovd{ie
a
acestor
persoane,
care
nu
ar fi
cunoscut
c6
atribu{iile
de
organrzare
erau
impa(ite
intre societatea
comerciald
qi
FederaJia
Rom6nd
de
Box,
cd unele
servicii
au fost
subcontractate
qi
cd,
licenJa
de
organizator
de competilii
de box
a
fost
eliberatd neregulamentar.
sunt
greqite.
in
continuarea
motivdrii
ordonan{ei.
s-a
mai
ardtat cd
solulia
de
neurmdrire
cu
privire
la unul
dintre
inculpati qi
la
reprezentanJii
Companiilor
NaJionale
care
au
sponsorizat
FederaJia RomAnd
de
Box.
este
greqitd,
fiind
necesard
continuarea
urmdririi penale
cu
privire
la
sdvArqirea de
cdtre
aceste
persoane
a infracJiunilor
prev.
de
art.13 indice
2
din Legea nr.7812000
raportat
la
art.248
din Codul
penal,
aceeagi
apreciere
fiind
expusd
gi
cu
privire la
reprezentanlii
FederaJiei
RomAne
de
Box.
in fine,
s-a mai
apreciat cd faptele reJinute in
sarcina
inculpatului
O.R. au fost
calificate
in
mod greqit printr-o
evaluare
eronatd
a materialului
probator
care
a
determinat
calificarea
juridicd
gregita
;i
in
privin{a
infracliunilor
relinute in
sarcina inculpatului
O.R..
fiind
necesard
continuarea
cercetdrilor in cauzd
pentru
stabilirea
corectd
gi
completd
a stdrii
de
fapt
in
vederea
identificdrii
qi
tragerii la rdspundere
penald
a tuturor
parlicipanJilor
in
raport
de
contribu{ia
fiecdruia.
In
ocest
context,
prin
articolul
publicat pe
site-ul
www,.tolo.ro-
la data
de
03.12.2013.
intitulat
.,Ruta
secretd
a
milioanelor
din
,.Gala
Bute"-
investigalie
de
Mirela Neag
gi
Catalin
Tolontan.
pAralii
au
fbcut urmdtoarea
afirmalie:
..sd
mai
spunem
cd primul
rechizitoriu
fusese
intocmit
de chiar
procuroarea
Alina
Florentina Stoica,
qefa
Serviciului
de Combatere
a
Infrac iunilor
de
Corup{ie
impotriva
Intereselor
Financiare
ale
Comunitdlii
E,uropene.
titulatur0
ca
o
povard......
".
lJlterior. prin
arlicolul publicat
la
05.12.2013
pe
site-ul
w__\_v__W_._ e_l_e,_r*o_,
pArAlii.
exprimdndu-gi
opinia asupra
ordonan{ei de infirmare a
rechizitoriului
nr.32012013,
datd
in
dosarul
denumit..Gala
Bute".
au
ftcut
urmdtoarele
afirma{ii:,,Incredibil
cum ii scdpau
in{elegeJi?
procurorii
sus{ineau
cd
audienJa
unui
contract
de
publicitate
nu
poate
fi stabilita
cu
cifre,
procurorii
erau fa{d
de cei
pe
care
teoretic
ii cercetau.
mai
bldnzi decAt ar
fi indrdznit
sd fie
funcJionarii
cu
ei
ingiqi.
Nu era
un rechizitoriu.
ci
o indulgen{d
Pe
scurt,
gefa
le
spune:
Voi,
procurori
de
caz,il
acuza\i
doar
pe
Obreja
gi
ii
faceli
scdpa{i
pe
toli
ceilalli
C'e spaimii
trebuie
sd tragi
ca
sd rasoleSti
.ftro
mustrdri de
consliin(d
in
astfel de dosar
Sau ce
proteclie
(i .s-cr
promis....gi
ce
mult
trebuie sd
te
infurii,
ca
gef.
uitAndu-se
in
dosar,
ca
sd
vi
cu
o
redactare
atdt
de severd.
cu
siguranld necolegiala
qi
sd
o
faci
public6....mai
ales
cd Alina
Florenlina
Stoica,
cea
urecheatd in
plina
zi, nu e un
simplu procuror
de
caz. ci
$efa
Serviciului
de Combatere
a Infracliunilor de
Coruplie
impotriva
intereselor
financiare
ale
comunitdlii
europene.
ReJineJi cuvintele
anticorup{ie
qi
comunit
atea europeand
din titlul
nobiliar pentru
cd sunt
impoftante."
Prin
articolul
publicat
la 11
.12.2013,
publicat pe
site-ul
www,[olo'f-o-
de cdtre
pAr6lii
in
cauzd"
in cadrul
aceleiaqi investiga{ii
efectuate
in
dosarul
,,Gala
Bute",
acegtia
au
fbcut
urmdtoarele
afirmaJii:
,,
Petrecere
e
mult
spus, dar bucuria
a fost
in
birourile
li
pe
holurile
reci
ale DNA
qi
ca de fiecare
datd cAnd
cineva antipatizat
cade,
colegii
nu
il
iarld.
,,Ieri
am
aflat
cd procuroarea
Alina
Stoica
qi-a
depus
la CSM
cererea
de
plecare
din DNA".
povestegte
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 47/56
un
om din interior.
Nu-qi
ascunde
satisfacJia crudd.
Pe
2
decembrie, Alinct
Stoiccr
a
/bs't
lottitii
in
plin
cle
ordonan{a
prin
care
procurorul
Sef
udjuncl
Mariana
Alexandrtt,
ii
res:pingea
rechizitoriul
in
dosarttl
,,Galei
Bule
",
o fraudd
masiva pe
bani europeni
qi
dintr-un
buget
de
peste
2,3 milioane
de
euro.
(lmilitd
in
public,
cdci
ordonanJa
a ajuns
chiar
in
ziua
emiterii
la
presd,
Stoica
le-a
spus
colegilor
cd
niciodatd
nu
s-a
intdmplat
aga
ceva, nu
e
corect.
Niciodatd
nu s-a
intdmplat,
e
adevdrat, dar
,,
nici nu
,s-a inlumplat
ca
un
procLu"or
sii
neglijeze
in aceste
zile
/egea
inlr-o
asemenea
manierd, deSi
$efii
ii atrdseserd
aten{ict",
motiveazii
colegii
siii
lratumentul
de;oc
aplicat
Alinei
Stoica, icrr,,cLt excep{ia
unui singur
nume din
inslilttlie,
nimeni nLt
o
mai
sus(ine
pe
procuroqrea
Sloicct".
In
Gala
Bute
procuroarei
de
caz
i
s-a
transmis
clar
cd
in
gazetd,
apar
indicii
concrete
gi
a fost
indemnatd
sd
le verific
e.
,.C'itim
zi
cle
zi
cci
ziarul
cla indicii
clare,
$e./ii
i-e11
s:pLts procuroarei
Stoica;
lu vezi
ce
scrie ziaru/
ucela
...oi verificut
informaliile?
Nu
le-a verificat
pdna
la
sfdrqit"- procuror
din DNA.
Stoica
e
portretizatd
de
colegii sdi
drept ostild muncii
in echipa.
Din
pdcate,
ea
a
refuzat
sa
igi explice
gestul
gi
sa
vind
cu
propria versiune
a
tabloului,
cttlmecr
e
cii
Si cei
uudiali
Si
albili
de
ect,
au
amintiri
urAte
sau
a$a
povestesc
pentru
cd
e
greu
de
decelat
adevdrul
intr-un
joc
cu
at6tea
personaje,
interese
gi
temeri.
,,Nu
vreau
sd
vd
descriu cum
s-a
purtat
cu mine
doamna
procuroare
Stoica,
spune
afectat .... fostul ministru al
economiei.
Actualul senator povestegte
cd procuroarea
i-a
ascultat
doar
formal
explicaliile.
,,M-am
rdstit
gi
eu la
ea,
cd incepuse
sd
tipe",
a
descris
gi
R.O.,
singurul vinovat
conform
rechizitoriului
intocmit
de Stoicu.
in fa\d,,
prin
semndtura
de
pe
ordonanfd,
a
ieqit
procuroarea
Mariana
Alexandru,
dar informa{ii certe
din
interior
sus{in
cd
gefa
DNA
a
fost personal
deranjatd
de ceea
ce
a numit in
institulie
,,neuplicerea
legii
de
cdtre
Alina
Stoiccr
Si
pierderea suspec{ilctr
pe drtrm
".,,Tipul
acesta
de
procurori
orientat intr-o
direcJie
sperdm
sd
dispara
qi
demisia
Alinei
Stoica
asta
spune.
comente
azd crneva
din
institulie".
Prin
articolul publicat
la
30.01.20\4
pe
site-ul
ulw_n',_to__l-e.r.9,,
p6r61ii
au
formulat
urmdtoarele
afirmalii:
,.Procurorul
de caz
Alina
Stoica
intocmise
un rechizitoriu
in care
singurul
trimis in
judecatd
era
Rudel
Obref
a. Toate celelalte
piste
fuseserd
abandonate.
Ceea
ce a
urmat
a
zguduit DNA.....pur
gi
simplu,
Mariana
Alexandru
u intocmit
ttn referut
de
respingere
a rechizilor"ittlui
cure u
pulver"izal-o
pe
Alina
Stoicct,
a
fos't
o acliune echivcr/entii
ctt
o
tJemitere.
De
altfel. Alina
Stoica a
pdrdsit DNA
in
cAteva
zile.
Kovessi
a
fost
de
neinduplecat,
explicAnd
colegilor
cd,
pur
gi
simplu,
Stoica
a fbcut
un lucru
nepermis in
munca
de procuror".
Prin
articolul publicat
\a24.04.2014
pe
acelagi
site,
avAnd
acelagi
subiect de
dezbatere
in
cadrul
investigaliei
efectuate,de
pdrdlii
Mirela Neagu
qi
Catalin
Tolontan.
acegtia au
frcut
urmdtoarele
afirma{ii:
,.Dupd
ce
CodruJa
Kovessi
a
venit la
conducerea
DNA,
ea
a
stat
la
originea
impiedicdrii,
mugamalizdrii
acestui
dosar,
potrir,'it
informaliilor
din interior,,Kovessi
le
spune
merell procurorilor
cd toate
dosarele
sunt tehnice
ca sd-i
scoatd
de sub
presiunea
publicd
sau politicd
gi
sd se
concentreze
doar la
datele
complete
ale
cazului.
Dar
,,Gala
Bute"
a
devenit
mai mult dec6t
atdt,
pentru
cd
niciodcrtii in istoria
DIVA
un
procuror
nu u.fost
umilit
public
Si
ntt
tt.fbs't
silit
sd plece
pentru
cd,
practic,
musamalizase
un
dosar, oSo
cum
i
s-ct
intamplal
tn decembrie 2013
Alinei Stoica.
Pentru noi
toli
cei din sistem,
momentul
a fost un
$oc",
spune o voce
bine informata in legdturd
cu
situa{ia
curentd
din
DNA."
Prin
articolul publicat
la data
de
15.08 .2014
pe
site-ul
w-w--w,t-olo,1o, parAlii
au
fbcut
urmdtoarele
afirmalii
referitoare
la
cursul
judiciar
al
dosarului: prima
oard
(referindu-se
la
cercetdrile
fbcute in
dosar
de
reclamantd,
in
calitate
de
procuror
desemnat
pentru
a
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 48/56
instrumenta
dosarul penal)
nu
se
{Ecuse a$a. Dimpotrivd,
nu
se
insistase
aproape
de
loc
pe
rolul
Elenei
Udrea. spune o sursd a
ziarului, dosarul
fusese practic
inchis
qi
urma trimiterea
in instan{d
doar
cu
Rudel
Obreia, inculpat. Dupd
ancheta
insistentd,
a
ziarului
gi
la interven{ia
nervoasd
a
lui
Kovessi,
soluJia
a
fost
infirmatd
in
decembrie
2073.
procuroorea,
care
o
albise
pe
(ldreu,
a.fost unilitd in
public
chiar
de DL|A,
impinsd
sd
plece
Si
do,sarul s-a
reluat
imediat.
"
La data
de
14.11.2014.
pltrdlii
au
publicat
pe
site-ul
w.w.-w, .of-o,1o un
articol
de
presd
in
cadrul
investiga{iei,,Gala
Bute".
afirmAnd urmdtoarele:
,.plecatd
de la
DNA in20l3.
dupd
ce
i
s-a
infirmat
rechizitoriul
,.Gala
Bute",
procLtr"orul Alina
Florentina
Stoica
a
fo,st
angaiat
in
2011\a
DIICOT de cdtre
Alina Bica,
prietena
Elenei
(Jdrea.
Stoica
susline cd
are
greutdli
in
a-qi face
meseria pentru
cd
cei anchetali de
ea la
DIICOT ii
bat
apropouri despre
comentariile
denigratoare
apdrute
la
adresa
sa in
Gazeta
Sporturilor.
Dupd 11
luni de Ia
publicare,
procuroarea
susline
cd
a
fost
presatd
de
articolele
din
ziar".
in
cadrul articolului
pdrdlii
redAnd pasaje
din
cererea de
chemare in
judecatd
ce
formeazd
obiectul prezentului
dosar.
In
fine.
prin
articolul publicat pe
site-ul
www,tolo-,ro
la
07.01.2015.
pAr6{ii
au
fbcut
urmdtoarele
afirma{ii:
,.Tot
pentru
cd
am
fi
influenJat
justiJia
de nu
mai
poate
sd-qi
facd
meseria
gi
sd-i
urmdreascd
pe
infractori. ne-a
dat in
judecatd
qi
Alina
Stoica.
Stoica
e
procuroarea
DNA
care construise
pentru
,.Gala
Bute"
solu{ia:
doar R.O. e vinovat, el le-a
sucit minlile
tuturor
celorlalli". dupi
ce argumentele
ei nu
au
jinut
gi gefii
i-au
frcut
praf
rechizitoriul
in
decembrie2013,
cine
crecle{i cd ctrecuperal-o imediat pe
Alina Stoica? Alina
Bica
de la DIICOT.
Frumos se insird.faptele
Si
personajele....prietena
E,lenei
Udrea o
angajeazd pe
procuroerea
cere o
absolvise
pe
Elena
(Jdrea".
In
drepl.
instanta
retine
ca
potrivit
art. 72
din
codul
civil
,,(1)
Orice
persoanaare
dreptul
la
respectarea
demnitatii
sale.
(2)
Este interzisa
orice
atingere
adusa
onoarei
si
reputatiei unei
persoane.
fara
consimtamantul
acesteia
ori
fara
respectarea limitelor
prevazute
la
art.
7
5
-
Limite
(1)
Nu
constituie
o
incalcare a drepturilor
prevazute
in
aceasta
sectiune atingerile
care
sunt
permise
de
lege
sau de
conventiile
si
pactele
internationale privitoare
la
drepturile omului
la care
Romania este parte.(2)
Exercitarea drepturilor
si
libertatilor
constitutionale
cu
buna-credinta si
cu
respectarea
pactelor
si conventiilor
internationale
la care
Romania este parte
nu
constituie
o
incalcare
a
drepturilor
prevazute
in
prezenta
sectiune.
Prevederile
art. 70 din codul civil,
garantand
dreptul
la libera
exprimare
dispun:
,,(
I
)
exprimare.
rice persoana
are
dreptul
la libera
(2)
Exercitarea
acestui
drept
nu
poate
fi restransa
decat
in cazurile
si
limitele
cod cil'il''
prevazute
la afi. 7 5
In
ce priveste
mijloacele
de
aparare
ale
drepturilor
nepatrimoniale.
rn
caz
de
incalcare
a
acestora.
sunt incidente prevederile
art.
253
din
codul civil"(1)
Persoana
frzica
ale
carei drepturi
nepatrimoniale
au fost
incalcate
ori
amenintate
poate
cere oricand
instantei:a) interzicerea
savarsirii
faptei
ilicite,
daca
aceasta
este iminenta;
h) incetarea
incalcarii
si
interzicerea
pentru
viitor,
daca aceasta
dureaza
inca;
c) constatarea
caracterului
ilicit
al
faptei
savarsite.
daca
tulburarea
pe
care
a
produs-o
subzista.
(2)
Prin exceptie
de
la prevederile
alin.
(1),
in
cazul
incalcarii
drepturilor nepatrimoniale
prin
exercitarea
dreptului
la
libera
exprimare,
instanta
poate
dispune numai masurile
prevazute la
alin.
(
1) lit.
b)
si
c).
(3)
ToIodata,
cel
care
a
suferit
o
incalcare a
unor
asemenea
drepturi
poate
cere instantei sa
il
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 49/56
oblige
pe
autorul faptei sa indeplineasca orice
masurl
socotite
ajunge la
restabilirea dreptului
necesare
de
catre
instanta
spre
a
atrns, cum sunt:
a)
obligarea autorului,
pe
cheltuiala
So,
la
publicarea
hotararii
de
condamnare;
h)
orice
alte masuri
necesare pentru
incetarea
faptei
ilicite
sau pentru
repararea
preiudicir-rlui
cauzat.(1)
De asemenea,
persoana
prejudiciata
poate
cere
despagubiri
sau,
dupa caz,
o
reparatie
patrimoniala
pentru prejudiciul,
chiar nepatrimonial, ce i-a fost
cauzat,
daca vatamarea
este
imputabila
autorului faptei
prejudiciabile.
In aceste
cazuri, dreptul
la
actiune este supus
prescriptiei
extinctive."
Articolul 30
din
Constitulia
Romdniei
prevede
cd
libertatea
de exprimare
nu
poate
prejudicia
demnitatea,
onoarea, viaJa
particulard a persoanei
gi
nici
dreptul
la
propria
imagine. iar
rdspunderea
civila
pentru
informaJia sau
pentru
crealia
adusd
la cunoqtin{a
publica
revine
editorului
sau realizaLorului, autorului, organizatorului
manifestdrii artistice,
propristarului
mijlocului
de multiplicare,, al
postului
de
radio sau de
televiziune, in
condiliile
legii. In articolul
31
din
ConstituJia RomAniei
este
prevdzut
faptul
ca
mijloacele
de
informare
in masa, publice qi private,
sunt obligate sd
asigure informarea
corecta
a
opiniei
publice.
Referitor
la
acest aspect,
Codul deontologic
al ziarigtilor
elaborat
de
Clubul
RomAn
de
Presd
prevede
faptul
cd
,,ziafistul
are
datoria
primordiald
ds s
1s1313
3dsy51ul, indlfelsnl
6s
consecinlele ce
le-ar
putea
avea
asupra sa.
obligalie
ce decurge
din dreptul
constitulional
al
publicului
de
a
fi
corect
informat",
putand
da
,,publicitdlii
numai
informa{iile
de
a
cdror
veridicitate
este
sigur, dupa ce in
prealabil le-a
verificat,,
de
reguld,
din cel
pu{in
2
surse
credibile."
Mai
mult,
,,zioristul
nu
are dreptul
sii prezinte
opiniile
sule
drept.fopte".
Art.
10
din
Conven{ia Europeand,
a
Drepturilor
Omului
prevede
cd
orice
persoand
are
dreptul
la
libertatea
de
exprimare, iar
acest drept cuprinde libertatea
de
opinie
qi
libertatea
de
a
primi
sau
de
a comunica
informa1ii ori idei
fbrd amestecul
autoritdlilor
publice
qi
frrd, a
line
seama de
frontiere. Exercitarea acestor libertali
ce comportd
indatoriri
gi
responsabilitali
poate
fi supusd
unor formalitdJi,
condilii,
restrAngeri
sau
sancliuni
prevdzute
de lege
,
care
constituie
mdsuri
necesare. intr-o societate
democraticd,
pentru
securitatea naJionald,
integritatea
teritoriald
sau
siguranJa
public6,
apdrarea
ordinii
qi
prevenirea
infracliunilor,
protec{ia
sandtdlii
sall a moralei.
protecJia reputa}iei
sau
a drepturilor
altora,
pentru
a
impiedica
divulgarea
de
informalii
confidenJiale
sau
pentru
a
garanta
autoritatea
gi
imparJialitatea
puteri
i
j
udecdtore
gti.
Articolul 19
al Declaraliei
Universale
a
Drepturilor
Omului
prevede
cd
,,orice
persoand
are
dreptul la
libertatea de
opinie
qi
de
exprimare,
ceea ce implicd
dreptul de
a
nu
fi
tulburat
pentru
opiniile sale
gi
acela
de
a cduta,
de
a
primi
qi
de a
rdspdndi
,
fErd
consideralii
de
frontierd,
informalii
gi
idei
prin
orice mijloace
de
exprimare".
De dreptul
garantat
in articolul
10 din
Convenlie
se
bucurd at6t
persoanele
fizice
cAt
qi
cele
juridice.
indiferent de
calitatea acestora.
Libertatea
de exprimare
vizeazd,
toate
categoriile
de informalii
obiective,
pluraliste
pi
toate crealiile
gi
ideile,
oricare ar
fi
conJinutul,
forma.
suportul sau finalitatea
acestora.
Paragraful
2 al art".
10
permite
statelor
sd
aducd
limitdri
fbrmelor
de manifestare a
libertalii
de
exprimare cu condilia sd
respecte
cerinlele
impuse de
Conven{ie
pentru
valabilitatea
acestora.
De
aceea.
in
cazul
in
care
se constatd,
cd,
a
avut
loc
o
ingerin{d in
dreptul reclamantului la
libertatea
de
exprimare
(fiind
considerate
ca
atare sanc{ionarea
unor
persoane
pentru
calomnie, sau
a
unor
ziariqti
pentru
diferite
afirmalii
publicate
in
presd),
Curtea
afirmd
cd. limitarea adttsii
de
stcrt
aces'ttri
drepl este
contrord
Convenliei
dacii
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 50/56
nu
indeplineSle
cele trei con(lilii
cumulalive enumerale
in
paragraful
2,
re,spectiv
sd
fie
prevdzttld
de
lege,
sd
urmdreascii cel pu(in
unul
dintre
scopurile legitime prevdzute
de
textul
conven(iei
Si
su.fie
necesard,
intr-o
sctcietate
democraticd,
penlru
atingerea
ace/ui
scop.
Aprecierea
in
concret
a
necesita{ii
restricliei
se
realizeazd,
luAndu-se
in
considerare
toate
circumstanJele
cauzei.
Propor{ionalitatea
ingerinlei
cu
scopul
legitim
este
un
instrument
important
prin
care Curtea
apreciazd
indeplinirea
condiliei
necesitdlii intr-o
societate
democraticd,
iar,
a$a
cum a
statuat
in
practica
sa.
penlru
a
determina
dacd
ingerinla
este
propor{ionald,
trebuie ciintdrite,
pe
de o
parte,
exigenle/e
protec(iei
inleresttlui
din
cauzd
(repula{ia
Si
drepttu'ile altuia)
$i,
pe de
altii
parte,
interesul publiciirii
informa(iilor
respective,
in
vederea
realizdrii
untti
jttsl
echilibru
tnlre
cele
doud
intere.se
prezenle.
Curtea
a fundamentat necesitatea protejarii
liberlatrii
de
exprimare
in
primul
rand
pe
valoarea
pe
care aceasta
o
reprezintd ca mijloc
pentru
a
asigura
buna
funcJionare
a
unei
societd{i
democratice
gi
de
aceea
in
cauzele soluJionate
-Thorgeirson
c.
Islandei -hotdrdrea
din 25.06.1992.
Fressoz
gi
Roire c.
Fran{ei-hotdrdrea
din
21.011999 a considerat
cd
articolul
I0
apiird
disctttarea rtricdror
subiecte
care
inlereseazd
opinia publica
in
general
,sau un
segment
al ace.steia,
inclusiv
afirma(iile
privind activitalea
unor
per:;oane
a.flate
in
funcfii
de
decizie,
atat publice
cat
Si
private.
Insa,
dreptul garantat
de art. 10 care
cuprinde
at1tt
libertatea de
opinie. cdt
qi
liberlatea
de a
primi
sau
de a comunica
informafii
sau
idei -
nu este
unul
absolut,
intrucAt
folosirea
libertAtii de
exprimare
poate
fi
restrdnsd
atunci cdnd
yrzeazd,
anumite valori
pe
care.
statul
le
poate
in mod legitim
apdra.
In cazul
liberta{ii
presei,
pe
ldnga cele
doud interese
contrare
(dreptul
ziaristului
de a
se
exprima.
pe
de
o
parte, gi
interesul statului
de a
limita
liberlatea de
exprimare
pentru
a
atinge scopurile
legitime
enumerate
in
paragraful
2
al.
art.
10),
mai
intervine
qi
un al treilea
interes, cel al
societd{ii de a exercita un control eficient
asupra
ac{iunilor
personalitdlilor
aflate in
pozilii
de
conducere.
Deoarece
acest
control
se
exercitd
intr-o
mare mdsurd
prin
intermediul
presei,
aceasta
joacd
un
rol
esen{ial
pentru
existen{a
gi
buna funclionare a unei
democrali
i
transparente.
Curlea
a
stabilit
cd
afirma{iile care
au
caracterul
unor
judecdli
de valoare,
reprezentAnd
opinii
gi
aprecieri
personale
ale
indivizilor.
sunt
protejate
de
art. 10
din CEDO
ctr
condi{ia
ca
ele
sd se
bazeze
pe
niste
.fapte
adevdrate
satt
sd.fie
suslinute
de
o
argttmenlare
logicd
a
autor"ului,
intrucdt chiar
Si
o
judecatd
de
valoare
se
poate
dovedi excesivii
dacd este
totalmente lipsitu
de
o
hazii.factualii
(
cauza Cumpdnd
Si
Mazdre
c. Romaniei).
Necesitatea
unei
legdturi intre o
judecata'de
valoare
qi
faptele
care
o
sprijind
poate
varia
de
la
uncazla
altul. in funclie
de
circumstanlele specifice
fiecdrui
caz
-
cauza
Feldek
c,
Slovaciei.
Este adevarat,
libertatea
jurnalisticd
cuprinde
gi
recurgerea
la
o
anume
dozl, de
exagerare, chiar
de
provocare.
Insa, tot Curtea
a
statuat
in
jurisprudenta
sa
cd
doar o
distorsiune a realitalii,
realizatd
cu rea-credin 6
poate,
uneori, sd depdgeascd limitele
criticii
acceptabile,
in
timp
ce
o
afirma{ie
adevdratd
poate
sd fie
dublatd de
remarci suplimentare,
judecaji
de valoare.
supozitrii,
chiar insinudri
suceptibile
de
a
crea
o imagine
eronatd
in
ochii
publicului.
AvAnd
in vedere
specificul cauzet,
instanta
reline
interpret
area
data de
CEDO
limitelor
libertatii
de
exprimare
in
caLtza
Worm
contra
Austriei
din
29.08.1997
,
in
considerentele
hotararii
Curtea Europeana
retinand
cd
"sltb
conditia de
a nu
depasi linitele
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 51/56
impuse
in inleresul
administrarii
corecte
a
justitiei,
raporlureu,
inclusiv
comentarea
procedurilor.ludiciure,
contribuie la
publicitatea acestora
si
aceas'ta
este
in
acord
ctr
cerinta
de
la crrt.6
alin.
I
al
Conventiei
(. )
Presa
are
datoria
cle
atransmite
astfel de
informatii
si
idei,
iar
publicul
are dreptul
de
a
le
primi.
Aceasta
este
cu
atat
mai adevarat cthmci
cand
este
implicate
o
figura
publica
(..) par.
50. Ctt
toate
ecesteu,
figurile
prtblice
sunt
inclreptcrtile
sa beneficieze
de
dreptul
la un
proces
echitabil,
asa
cum
este reglementat
de art.
6
din
Conventie. Ziarislii
nu trebuie su.fuca cfirmatii care sunl
apte
sa
pre.judicieze,
clt
suu
Jara
intentie,
sansele
unui
proces
corect
sau
se submineze
increclerea
pnb/icului
in
instanlele
judecatoresti
care administreaza
jttstititia
penala."
Elocvente pentru
spe{a
de
fa16,
avand
in vedere
calitatea
de magistrat
a
reclamantei
potrivit
dispozitiilor
aft.
2
din
Legea
nr. 30312004
privind
statutul
magistratilor,
sunt
si
Hotararile
Curtii EDO
in
cauza
Prager si Oberschlick contra
Austriei
din
26.01.
I995,
Curtea
afirmand:
"Presa
reprezinta
unul dintre mijloacele
prin
care
politicienii
si opine
publica
pot
verifica
daca
judecatorii isi
exercita importantele responsabilitati
intr-o
maniera
conforma
cu
scopul
care constituie baza
atributiei
incredintate
lor.
Totusi
trebuie acordata
importanta si
rolulului
pe
care
puterea
judecatoreasca
o
are
in
societate.
Ca
garant
al
justitiei (....)
trebuie
sa
se
bucure de incredere pentru
a-si
indeplini
sarcinile
cu succes.
In
consecinta
se
poale
clovedi
necesar
ce
aceqstcr
incredere
scr
fie
protejata
impotriva
alacurilor
distructive
nefonrJate,
mai
ales
avand in vedere ca
.faptul
ca
.judecatorii
(n.n.
magistrcttii) se
cflu
sub
obligcrlia
de confclentialitate
core
ii
impiedicci sa
rispoteze."
si in
ccruza Perna
contra
ltaliei
din 25 iulie
2001,
hotarare
in care
Cufiea
aaratatca"edevarttl
opiniilor,
prin
de.finitie,
ntt e
susceptibil
de
probatiune.
Opinia
poate
.fi
totttsi
excesiva
in
.speciol
in crbsenta
oricarei hcrze
Jactuale.
Chestiunile de interes public
despre care
presa
are
dreptul
sa
transmita
infbrmatii
si
idei,
intr-o
maniera
conforma
cu
indatoririle si responsabilitatile
sale, include
problema
functionarii puterii
judecatoresti.
Totusi, munca instantelor,
care
sunt
garantul
justitiei
si
au
un
rol
fundamental
intr-un
stat
guvernat
de domnia
legii,
trebuie sa se
bucure
de
incredere
publica.
In
consecinta,
trebuie
protejate
impotriva atacurilor
nefondate",
rationamemtul
Cufiii fiind
reluat
conclusiv
si
in
hotararea
Dichand si altii
contru
Austriei
din
26.02.2002
-
"...chiar
si
o
judecata
de
vctloare
./hra
nicio
hazu
.fuarctlu
core
se
o
suslinu poute
.fi
excesiva".
Instanta
mai retine
$i
jurisprudenta
recenta
a
Curtii
in
materia
libertatii
de exprimare
in
cauza
Lavric
impotriva
Romaniei din
14.0I.2014,
in
care
Curtea
a
reiterat
aceleasi
principii
enuntate
anterior
cu
privire
Ia realizarea
unui
just
echilibru
intre
protejarea
interesului
din
cauzd
(reputalia.qi
drepturile altuia)
$i,
pe
de
altd
parte,
interesul
publicdrii
informaJiilor
respective. Curtea a
retinut:
"Fdrii
indoialii
ccr,
intr-o
societale
democratica,
persoctnele
privcrle
utt
dreptul sct
comenleze si sa critice
administroreu.justitiei
si
functionarii
implicate
in
aceosta.
Tolusi, o
as'lfel
de
criliccr
nLt
trebuie
su
depus'eusco
anumite limite,
deoarece
este in
interesul general
ca
procurorii,
asemenea
.judecalorilor,
su
beneficieze
de
increder"eu
puhlicului.
Prin Ltrmare esle
posibil
sa
.fie
neceser
ca
stcrtul
su
ii
protejeze
de
crcuzati
nefondate"
-
per.
35,
Curtea
reiter"and
dislinctiq
clara
dintre
declarotiile
fuctttale
si
judecatile
de vuloare,
chictr
si in cazul in care o
tleclaratie
constituie ojttdeccrtct
de
valoere,
trebuie .\a
existe
un
temei
factuctl
sttficient
pentru
a
o
justifica,
in
caz
contrur
fiind
considet'ala
exces
iva
"
-par. 3 9.
In
concret, instanla
are
obliga{ia
sd
pund
in
balanJd
pe
de o
parle
dreptul
reclamantului
la
respectarea
imaginii
sale,
la
respectarea
onoarei
qi
reputaJiei,
iar
pe
de altd
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 52/56
parte
interesul
public
fala
de
libertatea
de exprimare,
interes
in care
iurnaliqtii
joacd
un
rol
esenJial,
de
gardian
public.
In
spe 6,
este
fbra indoiald
ca articolele
publicate
de
pdrAli
au
tratat
un subiect de
interes
public,
intens
mediatizat din
perspectiva persoanelor
publice
vrzate de ancheta
penala
si
natura
faptelor
penale
cercetate.
In acest context,
prin
articolele publicate
de
parati.
la care
instanta
a
facut referire
anterior,
acestia
au
prezentat
opinii
ca
drept
fapte
ale
reclamantei,
au
lansat
acuzatti,
au
prezentat
ra{ionamente
speculative.
care
sugereaza pretinse
fapte de
abuz
in
serviciu.
dar
qi
de
coruptie, atribuite reclamantei.
al
cdrei
nume a
fost
asociat in aceste
articole
cu
afirmaJiile
pArAlilor
referitoare la
sdv6rgirea
unor fapte
de
naturd penald
de
cdtre
procurorul
desemnat
sa
instrumenteze
cazul^ sugerdnd
si o
pretinsa
incompetenta
a
acesteia
in
solutionarea cauzei penale.
acuzatii
pe
care
instanta le
apreciaza
ca
fiind
grave,
cu caracter
denigrator
si
de natura
sa
prejudicieze
dreptul la
reputatie
si demnitate al reclamantei.
dar si
susceptibile
de
a-i afecta exercitarea
atributiilor
de serviciu.
Aceste
afirmalii
au
fost
frcute
de
pAr61i
in
lipsa
oricarei
baze
factuale. ordonanta
de
infirmare
a rechizitoriului
intocmit
de reclamanta
neputand
constitui
o
baza
factuald
pentru
aceste
afirmatii,
asa cum s-au apdrat in cauza
pAr61ii.
Astfel, instanta
apreciaza ca
prin
afirmatiile
exprimate
de parati
in
articolele
publicate
la
datele
de 5
.12.2013.
1
1.12.2013.
30.01
.2014.
24.04.2014.
75.08
.2014 si 7.01 .2015. redate
de instanJd in
mod
exhaustiv
in
prezentele
considerente.
articole care fac referire
la
activitatea profesionald
a
reclamantei
gi
modul de
indeplinire
a
atribuliilor
in cadrul
exercitdrii
funcliei
de
procuror
in
cadrul
DirecJiei
Nalionale
Anticoruplie
cu
referire la
instrumentarea
dosarului
..Gala
Bute".
paratii
au
incalcat
dreptul
acesteia la
reputatie
si
demnitate.
afirma{iile
frcute
de
pdrdti
in
cadrul
articolelor
publicate
fiind
de naturd
sd
\ezeze
dreptul
reclamanei la
reputatie
si
demnitate"
prin
afirma{ii
gi
judecati
de valoare
lipsite
in
totalitate
de
o
bazd.
factuald.
Prin
afirmatiile
"Ce
spaimd
trebuie
sd
tragi
ca
sd
rasoleSti
fiird
mustrdri
de
constiinld
un astfel de dosar"
Sau
ce
protec{ie
Si
s-e promlr...",
,,nici
nu
s-atntdmplat
ca
un
procuror
sa
neglijeze in sceste
zile
legea
intr-o
asemeneo
manierd"
,
,,culmect
e
cii
Si
cei
atrdia(i
Si
albili
cle ea, oLt
amintiri urdte".
..neaplicarea
legii de cdtre Alins
Stoicu
rsi
pierderea
suspeclilor pe
drum
,.
pentru
cd niciodatd
in
i,s'toria
DM
un
procuror
nu
a
fost
umilit public
Si
nu u
fct,st
silit
sii
plece
pentru
cd,
praclic,
muSsmalizctse
un cktsar,
aSa cum
i
s-a
fntamplat
in
decembt"ie
2013
Alinei
Stoica",
,,pt"ocLu'oerecr,
care
o slbise
pe
Udrea,
a.fosl
umilitd
tn
public
chiar
de
Dl,lA, fmpinsd
sd
plece
Si
dosarul
s-a
relual
interJiut",
^.cine
credeSi
cd
a
recuperat-o
imecliat
pe
Alina
Stoica
? Alina
Bica
de
la DIICOT.
Frumos
se inSirii
faplele
Si
persona.jele....prietencl
Elenei
Udreu
o
angajeazd
pe
procuroarea
csre o
absolvise
pe
Elenu Udres''^,
lansate
de
parati,
in
mod
repetitiv
in
aceste
articole
(ceea
ce
exclude, in
opinia
instantei,
buna credin{d,
nu din
perspectiva intenliei
de a
denigra, fiind
mai
degrabd o
culpd a p6rAlilor.
dar
care angajeazd rdspunderea
civild
delictuala
qi
in
forma cea
mai
ugoard,
ci
din
perspectiva
repre zentdrit
de
cdtre
pdr61i
a
semnifica{iei
cuvintelor folosite,
a
sugestiei
mesajului
din articol
qi
a impactului asupra cititorilor),
paratii
au
incalcat dreptul reclamantei.
in
calitatea
sa
de
magistrat, la reputatie.
Desigur
cd
solulia
pronunlatd
de
un
magistrat
intr-o
cauzd,
poate
fi
susceptibila
de
criticS,
insd. in
condi{iile in
care
controlul legalitdJii
unui act
jurisdic{ional
se exercitd
numai
prin
calea
de
atac
de atac
prevdzutd,
de lege.
critica.
dezbaterea, respectiv dezacordul
manifestate
in
spaJiul
opiniei
publice
ca
reaclie
la
soluJia
magistratului,
ar trebui sd se
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 53/56
limiteze la
o argumentare
factuald,
chiar
combativa
gi
exageratd,
dar
in limitele
respectdrii
dreptului la reputalie
qi
demnitate,
cele doud
drepturi
nepatrimoniale fiind legate
intrinsec
qi
interdependente
in
cazul
unui
magistrat.
Ori,
in
condititiile
in
care
nu
s-a
dovedit
ca
impotriva
reclamantei
ar fi
fost formulata
vreo
sesizare
disciplinira,
nefiind
cercetata disciplinar
de Consiliul
Superior
al
Magistraturii
cu
privire
la modul in
care si-a
exercitat atributiile
in
dosarul
penal
pe
care
l-a instrumentat,
nefiind
atrasa,
deci,
raspunderea
civila, disciplinara
sau
penala
a
magistratului
in conditiile
art.
93 si
urmatoarele din Legea
nr.
30312004
rn legatura
cu dosarul instrumentat, instanta
aprecraza
ca aceste
afirmatii
sugereaza in mod
neechivoc
ideea
ca
reclamanta
si-ar
fi
incalcat
atributiile
de serviciu
in
scopul de a
exonera anumite
persoane
de
raspunderea penali,
prin
savarsirea
unor fapte
de
natura
penala,
ca ar fi
condus
ancheta penala
favorizand
persoane
vrzate
de
ancheta
penala
in
detrimentul altora,
prezumand
obtinerea de
anumite
avantaje,
chiar profesionale,
asociind
plecarea
reclamantei
din
cadrul Directiei
Nationale Anticoruptie
cu
o
pretinsa
necorespundere
profesionala
a
acesteia,
pe de
o
parte,
cu un
parcurs
profesional,
pe
care aceasta
nu l-ar
fi
urmat
in
mod
legal,
ci
folosindu-se
de
pretinse
relatii de
prietenie
cu
persoane
care erau
vizate de ancheta
penala
desfasurata
de
reclamanta, pe
de alta
parte.
De
asemenea.
afirmatiile
,,ttmilitd
in
public,
cdci
ordonanla a
ajuns
chiar
in
ziua
emiterii
la
presd".
.A/ina
Florenlina Stoicct,
cea ttrecheatd
in
plinii
Zi","
a inlocmil
Ltn
referat
de
respingere
e
rechizitoriului care
u
pulverizat-o
pe
Alina
Stoiccr,
penlru
cii
niciodatd
in
istoria Dl{A
Ltn
procLtror
nlt
a
"fost
umilit
public
Si
nu
a
.fos't
silit su
plece,
"
incalca
dreptul
reclamantei
la
demnitate,
infirmarea
solutiei dispuse
de
aceasta
prin
rechizitoriu
neputand
conduce
la
ideea existentei
unor interese
oculte sau
a
unei
necorespunderi
profesionale
a
reclamantei, in conditiile in
care
activitatea
procurorului
se
supune
garantiei
impartialitatii, legalitatii si controlului ierarhic,
flecare
solutie
fiind
supusd,
din
punct
de
vedere procedural, controlului
legalitatii pe
cale
ierarhica, cv
o
garantie
a
respectarii
dreptului
la
un
proces
echitabil.
De
altfel,
din continutul
ordonantei
de infirmare
a
rechizitoriului
intocmit de
reclamanta
nu
rezulta nici
.,duritatea",,
nici
,,umilirea"
afirmata de
parati
in articolele vizate,
dar
nici
,,r'ictoria"
sistemului asupra
unui magistrat, asa
cum insinueaza
paratii.
care,
prin
afirmatiile
lansate in
articolele
publicate. sugereaza
publicului
cititor
premisa gresita
a
unui
.,rdzboi"
intre
magistrat
si
institutia din care
face
parte,
pe
de
o parte, iar
pe
de
alta
parte,
intreiurnalist
si
magistratul vizat de
aceste
articole,
cal)zat
de
solutia
data
prin
rechizitoriu
si
care nu
a
fost
conforma
cu
opinia celor
doi
jurnalisti,
in
conditiile
in
care
opinia
magistratului
asupra
cauzei
pe
care
o
instrumenteaza
nu
poate
fi
exprimata
decat
prin
actul
de
justitie
pe
care
il
efectueza.
Infirmarea
unei solutii
in
cadrul
controlului
de
legalitate
efectuat
pe
cale
ierarhica.
atltta
vreme
cdt aceasta a
fost
emisd
cu
respectarea
principiilor
enuntate
anterior
(nefiind
dovezi in sens
contrar)
qi
modul
de
interpretare
a
probelor
administrate
de magistratul in
carrzq nu
pot
f-r
supuse
..oprobiului
public" prin
atacuri
nefondate
ale
jurnalistilor
la adresa
magistratului.
care
pot
denota
o presiune exercitata
asupra magistratului generata
de
nepronuntarea
unei
solutii
considerate de
jurnalist
ca
fiind
cea
corectd, lezarea
dreptului
la
reputatie
fiind
cu
atat
mai
gra\/a
cu cat
parAlii
sunt
iurnalisti
apreciati in
lumea
presei,
formatori
de opinie
prin
judecatile
de
valoare
pe
care le
emit,
castigatori
ai
unor
premii
jurnalistice
de prestigiu.
arlicolele
scrise de
acestia fiind
citite
de
un
public
foarte
larg,
drept
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 54/56
dovada
si comentariile
numeroase
postate
pe
site-uri
la
articolele
publicate
de acestia.
opiniile exprimate de
acegtia
avand un
puternic impact asupra publicului
cititor.
Instanta
aprecrazd,
ca
presd,
in
calitatea
sa
de
.,gardian"
intr-o
societate
democratica.
trebuie
sa
respecte
si
rolul
de
liant
intre autoritatile statului si
cetatenii
acestuia.
iar in
acest
rol
determinant
si
extrem
de
important
are responsabilitatea
mentinerii
echilibrului
actului
de
presa.
jurnalistul
avAnd rolul
esential
al
observatorului
obiectiv.
critic.
impersonal
chiar
si
atunci
cand subiectul
dezbatut
suscita
un mare
interes
public.
dar si al mediatorului.
prin
judecatile
de
valoare
pe
care
le
emite. Ca
atare,
pentru
a
tinde la
un
adevar
obiectiv. opiniile
pe
care
iurnalistul
le emite
ar
trebui
sa vizeze
cel
putin
cele
doua adevaruri
subiective. din
perspectiva
subiectelor"
aflate
pe
pozitii
contrare,
ale
articolului
de
presa,
pentru ca
astfel
sa
fie
atins scopul actului de presd,
anume
aducerea
la
cunostinta
publicului
cititor a
unor
informatii
echilibrate.
obiective
qi
combative chiar
prin
exagerare
iustificata,
subiective
prin
prisma
judecatilor
de
valoare
emise,
insa suficient de
justificate
factual.
de
natura
sa
serveasca
adevarul obiectiv intr-o
societate democratica.
al
carei
interes
pentru
mentinerea
ordinii
de
drept nu
poate
fi decredibilizarea
justitiei.
Pentru
toate aceste
considerente, instanta va admite in parte
cererea
principala
si
cererea
conexa.
apreciind
ca articolele
publicate
de
parati
la
datele
de
5.I2.2013. Il
.12.2013.
30.01.2014.24.04.2014.75.08.2014
gi
7.01.2015
pe
site-urile
y-W--W_,- -o,-l-e,tQ
$i
Wy)y..gs_pJg
a fost
incdlcat
dreptul
reclamantei
la
reputalie
gi
demnitate.
p6r6tii
depasind
limita
acceptabilS
a
comentariilor
legate
de o
dezbatere
de interes
general.
acuzatiile
aduse
reclamantei prin
afirmatiile
folosite
de
parati in
cuprinsul articolelor
fiind
de
o
gravitate
deosebitd. in
acest caz
prevalAnd
protectia
dreptului
reclamantei
la reputatie
si
demnitate fa[d
de dreptul la libera
exprimare
al
paratilor.
Instanta
va
respiflge,
in
rest,
cererea
de
chemare
in
judecatd,
principald
gi
conexd,
ca
neintemeiate.
Astfel.
in
privinta
articolelor
publicate la
data
de
3.12.2013 si 14,11.2014,
instanta
aprectazd,
cd
prin
continutul
articolelor
publicate
nu
a fost
incalcat dreptul
reclamantei
la
reputatie
si demnitate,
in
acest
sens singura
expresie
continuta
in
arlicolul
din
data de 3.12.2013
cu referire
la reclamanta,
in
contextul
informarii
publicului
cititor
asupra infirmarii
rechizitoriului
intocmit de reclamanta,
afirmatia
avand
suport
factual.
este
.,titulatura
ca o
povara
....",
expresie
care
nu
este
de natura sa exprime
vreo
acuzatie
la
adresa
magistratului,
ci
mai
degraba
face
referire
la responsabilitatea
magistratului in efectuarea
actului
de
justitie.
Referitor
la
arlicolul publicat
la
data
de
14.11.2014,
acesta
reproduce
pasaje
din cererea
de
chemare
in
judecata
ce formeaza
obiectul
prezenter
caLtze,
cu
o
dozd
de
exagerare
care
nu
depaseste
lirnitele
acceptabile
dle
dreptului
la libera exprimare.
comentariile
facute pe
marginea
subiectului
litigios
nefiind de natura sa
lezeze
dreptul reclamantei
la reputatie,
cu
atat
mai mult
cu cat. paratii.
afldnd
de
calitatea
acestora de
parti
in
proces,
isi
puteau
exprima
opiniile
dictate
de
pozitia
procesuala
in
proces,
iar nu
de
jurnalisti,
reclamanta
insdgi
exprimdndu-gi apdrdrile in
aceeaqi manierd
in
cererea de chemare in
judecatd,
justificate
de pozilia
procesuald
a acesteia
in
proces.
In
ce
priveste
dreptul
la
imagine.
instanla,
fata
de continutul
acestui drept
reglementat
prin
art.
73
din
codul civil-,,
(
I
)Orice
persoana
are
dreptul
la
propria
imagine.
(2)
In
exercitarea
dreptului la
propria
imagine, €&
poate
sa
interzica
ori
sa
impiedice
reproducerea,
in
orice mod, a infatisarii sale
fizice ori
a vocii
sale sau,
dupa
caz, utilizarea
unei
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 55/56
asemenea
reproduceri.
Dispozitiile art. l5
raman
aplicabile.",
apreciazd,
ca
acest
drept
al
reclamantei
nu
a fost incalcat
de catre
parati,
nefiind
administrate
probe
din care
sa
rezulte ca
acestia
ar
fi
reprodus
in
articolele publicate infatisarea
fizica
a
reclamantei,
actiunea
fiind
neintemeiata
din
aceasta
perspectiva.
In conformitate
cu
prevederile
art.
253
alin 3 lit.
a din codul
civil instanta
va
obliga
pdrAlii
sa
publice
prezenta
hotdrAre,
dupd
rdmAnerea
definitivd,
in integralitate,
in
ziarele
Gazeta
Sporturilor,
Jurnalul Nalional
gi
Pro Sport,
in format print gi
electronic,
cAt
gi
pe
site-urile
-w-ww't-ol-o,fo
qi
w\:w:gsp-,r-o,
inlaturarea
afirmatiilor,
apreciate
de
intanta
ca
avand
caracter
denigrator
la adresa
reputatiei si
demnitatii
reclamantei,
din
continutul
articolelor
in
carrza,
fiind
fara
eficienta
din
punct
de
vedere al
restabilirii
dreptului atins atata
vreme
cdt acestea sunt
continute
in
prezenta
hotdrAre
care
va
fi
publicata
pe
cele
doua
site-uri
care
au
gazduit
articolele
mentionate.
In
privinta
comentariilor cititorilor
la
articolele publicate
de
parati,
acestia
nu
aparlin
celor
doi
jurnalisti
pentru
a
putea
fi obligati
la
inlaturarea
acestora,
instanta facand,
de
altfel.
referire
si
la
acestea
in
considerentele
hotararii pentru
a
evidentia impactul
articolelor
asupra
publicului
cititor,
restabilind
in aceasta
maniera
dreptul
atins. In
privinta
inlaturarii
arlicolelor
scrise
de
parati
de
pe
site-urile
care
le-au
preluat,
obligatia nu
poate
fi
stabilita
in
sarcina
paratilor,
acestia neavand
drept de
administrare a
acestor site-uri,
care
pot
fi
intr-un
numar
variabil,
necunoscut,
ca alare
capatul de
cerere
este
apreciat
ca
nefondat,
restabilirea
dreptul
atins
fiind realizata
eficient.
asa
cum
s-a
aratal
anterior,
prin
publicarea
prezentei
hotarari,
dupa
ramanea
definitiva
a acesteia.
Referitor
la
capatul de cerere
avand
ca
obiect
interzicerea pe
viitor
a denigrarilor
realizate'
de parati
la adresa
reclamantei
instanta
il va
respinge ca
neintemeiat
fata de prevederile
art.253
alin.
2
din codul
civil, avand
in
vedere
ca nu a
rezultat
din
probele
administrate ca
fapta
ilicita
ar
fi
durat la
momentul pronuntarii,
nici
producerea
iminenta
a
vreunei
fapte
in
acest sens.
nedovedindu-se
ca
parAlii
ar mai
fi
publicat
articole
referitoare
la
activitatea
profesionala
a
reclamantei
dupa data
de 7.01.2015,
iar referirile
la
subiectul
de
interes
public
s-au
incadrat
in
categoria
judecatilor
de valoare,
disociate,
critice,
retorice
si interogative,
emise
pe
aspecte de
ordin
factual, deduse
din
cursul
judiciar
al dosarului
respectiv,
fara
a
atinge
dreptul
reclamantei
la reputatie,
iar interzicerea
sui
generis
a
publicarii de catre parati
a unor
articole referitoare
la
subiecte
de
interes
public
care
vizeaza si eventuale
anchete
penale
care
sunt sau
vor h
desfbsurate
de
reclamantd
in calitatea
sa
de magistrat
ar reprezenta
un act de cenzura nepermis
si
nejustificat
de
nicio baza factuala la acest
moment.
In
privinta
capatului de cerere avand
ca obiect obligarea paratilor la
plata
unor
daune
morale
in valoare
de
100.000 de
lei
fiecare, formulat atat
prin
cererea principala,
cat
si
prin
cererea conexa, instanta
il
apreciaza
ca
fiind
nefondat, considerand
o
reparatie
echitabila
si
suficienta constatarea
de
catre instanta a
incdlcdrii de
catre
p6rdli
a dreptului reclamantei
la
reputa{ie
qi
demnitate.
In conformitate
cu
prevederile
art.
451-453 din
codul
de
procedura
civila,
fata
de
admiterea
in
parte
a
pretentiilor, instanta
va obliga
pdrAlii
la
plata
cheltuielilor de
judecatd
cdtre
pArAta
in
sumd de
4960 lei reprezentdnd onorariu
de avocat
(din
totalul
de
9920
de
lei
solicitat
cu acest
titlu)
potrivit
documentelor
justificative
depuse
la
ultimul
termen
de
judecata.
7/23/2019 Cînd jurnaliștii nu au dreptate
http://slidepdf.com/reader/full/cind-jurnalitii-nu-au-dreptate 56/56