Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi

Consiliul Judeþean sprijinãdezvoltarea agriculturii din zona MoldoveiPeste 150 de firme, specialiºti în agriculturã ºifermieri au participat la cel mai amplu evenimentdedicat sectorului agricol din zona Moldovei -Târgul pentru Fermieri AGRALIM, realizat înparteneriat cu Consiliul Judeþean PAGINA 4

Cãtãlin Timofciuc: „Migrarea forþei de muncãeste extrem de îngrijorãtoare”

Ion Lorin Urcaciu: „Nu nelipseºte decât infrastructuramare de comunicaþie”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA 8

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinnaa 44 - PPrrooiieeccttee ttrraannssffrroonnttaalliieerreePPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinniillee 66-77 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinnaa 88 - CCoonnssiilliieerrii jjuuddeeþþeennii PPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - DDeessttiinnaaþþiiii

Cinci oferte pentru realizareadrumului Iaºi – Suceava!Dupã ce conducerea Consiliului Judeþean Iaºi a reuºit actualizarea devizului general stabilit la semnarea contractului de finanþare europeanã, licitaþia la drumul judeþean care va lega judeþele Iaºi ºi Suceava s-a revitalizat. Pentru cele 103 milioane de euro (487 de milioane de lei) care vor fi investite au fost depuse cinci oferte din partea unor asocieri de firme PAGINA 5

Deschidere de stagiune pentru tradiþiile ºi folclorul românesc în IaºiPentru stagiunea 2019-2020, Ansamblul Artistic Profesionist „Constatin Arvinte” apregãtit o serie de spectacole cu care se va prezenta în faþa publiculuiPAGINA 2

Burse pentru copiii din ªipoteªapte sute de copii de la ªcoala ªipote beneficiazã de burse prin proiectul „O ºansã egalãpentru toþi. Educaþie incluzivã în unitãþile ºcolare”, implementat de Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã EURONEST, al cãrui membru fondator este CJ IaºiPAGINA 4

„„TToolleerraannþþãã zzeerroo””vviioolleennþþeeii

ViitorulBrãeºti,exclusã dincampionat! PAGINA 9

Sprijinind comunitãþile locale prin alocarea de fonduri guvernamentale saudin alte surse, Consiliul Judeþean ºi-a adus contribuþia la realizarea unui proiectambiþios, de neconceput în urmã cu câþiva ani: modernizarea tuturor unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar din judeþ! Iar lucrãrile au început sã prindã contur,peste 178 milioane lei din totalul de 830 milioane lei care au fost destinaþi

judeþului Iaºi prin PNDL revenind învãþãmântului PAGINILE 6-7

Au început lucrãrile la Spitalul de copii „Sfânta Maria”Consiliul Judeþean a emis,pe 18 septembrie,ordinulde începere a lucrãrilor de reabilitare ºi modernizarea Spitalului Clinic de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria” Iaºi, cea mai mare unitate medicalãpentru copii din regiunea Moldovei PAGINA 5

Pe drumurile judeþene se lucreazã la capacitate maximã!Pe drumurile judeþene aflate în plin proces de rea-bilitare ºi modernizare se lucreazã în ritm susþinut. Practic, lucrãrile sunt destul de avansatela toate proiectele demarate în ultimele luni, urmând ca, la final, judeþul Iaºi sã beneficieze,în premierã, de aproximativ 100 km de drum judeþean construit dupã metode noi, cu materiale de calitate, capabile sã reziste zeci de ani fãrã reparaþii însemnate! PAGINA 3

Anul II Nr. 12 – septembrie 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

Învãþãmântulieºeanbeneficiazãde cele maimari investiþiidin ultimeledecenii!

„Constelaþia bibliotecilor”

IIeeººeenniiii ddiinn cciinnccii ccoommuunneessee vvoorr ppuutteeaa iinniiþþiiaa îînn ttaaiinneellee aassttrroonnoommiieeii* un nou astroclub a fost inaugurat în judeþulIaºi, la Belceºti, acesta fiind ultimul din seria de cinci inaugurate în aceastã varã * astroclubulva purta numele constelaþiei „Sagittarius”,constelaþia cu cel mai mare numãr de steleorbitate de planete PAGINA 2

CCooppiiii ddiinn VViinniiþþaa,, îînn ttaabbããrrãã llaa IIaaººii* pentru optzeci de copii din Ucraina, proveniþi din familii care au avut de suferit înurma conflictelor din Crimeea, Consiliul Judeþean(prin Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului), a organizat o tabãrã la Iaºi * vacanþa în România a venit ca o alinarepentru suferinþa pe care o poartã în suflet dupã ce ºi-au pierdut pãrinþii în confruntãrileruso-ucrainene PAGINA 4

3344 ddee ppaarroohhiiii aauu ssoolliicciittaatt sspprriijjiinnuullCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann* Consiliul Judeþean va aloca o importantãsumã de bani pentru finanþarea unor lucrãri la 34de parohii dintre comunele ieºene * banii vor fifolosiþi pentru lucrãri de construcþie ºi reparaþii labiserici sau la casele parohiale PAGINA 10

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2 ¸

Înfiinþatã la sfârºitul anului 2018 la iniþiativa Consiliului Judeþean Iaºi,aceastã instituþie de culturã vine sã

ofere publicului spectacole de folclorautentic ºi în acelaºi timp, sã prezintetradiþiile româneºti pe scene de renumedin þarã ºi strãinãtate.

„Bucurie-n prag de toamnã” a consti-tuit actul artistic inaugural al actualei stagiuni. Managerul ºi coregraful Petreªuºu, conducãtorul muzical DumitruLucaci ºi membrii ansamblului au aduspe scena Teatrului Luceafãrul tradiþiileautentice româneºti din zona Moldovei ºia unei pãrþi a Ardealului.

Dansurile impecabil executate ºi inter-pretarea excepþionalã a orchestrei au fostcompletate de solistele ansambluluiSimona Mazãre ºi Ana Maria Ababei, denaistul Andrei Liþã, care a interpretat o

prelucrare pentru nai a „RapsodieiRomâne”, ºi de soliºtii invitaþi VioricaMacovei ºi Marius Ciprian Pop. Aceºtiadin urmã au adus cu ei, pe lângã inter-pretãrile deosebite specifice arealuluifolcloric din care provin, cuvinte alese deapreciere pentru ansamblul „ConstantinArvinte” ºi pentru cei care au avut cura-jul ºi determinarea de a face demersurileînfiinþãrii acestuia.

De remarcat au fost costumele popula-re, interpretarea impecabilã ºi înalta þinu-tã artisticã, în salã fiind prezenþi ºi câþivadintre consilierii judeþeni, susþinãtori aiacestei instituþii de culturã care îºi pro-pune sã promoveze arta folcloricã auten-ticã româneascã.

Pânã la sfârºitul acestui an în calenda-rul ansamblului au fost programateurmãtoarele spectacole:

* 26 septembrie, ,,Omule, Pomule” -la Casa de Culturã a Studenþilor Iaºi;

* 18 octombrie, ,,Muguri de cântecromânesc” - la Teatrul de Copii ºi Tineret,,Luceafãrul’’;

* 25 octombrie, spectacol în cadrul fes-tivalului ,,De la Barbu Lãutaru”, ediþia I, la Ca-sa de Culturã ,,Mihail Sadoveanu’’ Paºcani;

* 15 noiembrie, spectacol în festiva-lul ,,De la Barbu Lãutaru”, ediþia a II-a, înoraºul Târgu Frumos;

* 29 noiembrie, spectacolul aniversar,,La zi de sãrbãtoare”, la Teatrul de Copiiºi Tineret ,,Luceafãrul’’ din Iaºi;

* 6 decembrie, ,,Anotimpuri”, spec-tacol de datini si obiceiuri de iarnã.

Mai multe detalii despre activitateaansamblului ºi despre modalitãþile deachiziþionare a biletelor la spectacoleleacestuia puteþi obþine de pe site-ulansamblul-cjiasi.ro ºi de pe pagina defacebook a acestuia, www.facebook.com/Ansamblul-Artistic-Profesionist-Constantin-Arvinte-al-CJ-Iasi.

* un nou astroclub a fostinaugurat în judeþul Iaºi, la Belceºti, acesta fiind ultimuldin seria de cinci inaugurate în aceastã varã * astroclubul va purta numele constelaþiei „Sagittarius”,constelaþia cu cel mai marenumãr de stele orbitate deplanete * la nivel naþional, un astfel de proiect poate deveniun exemplu de bune practici

Inaugurarea ultimului astroclub din proiectul„Constelaþia bibliotecilor”, cofinanþat de Admi-nistraþia Fondului Cultural Naþional (AFCN) ºiimplementat de Biblioteca Judeþeanã „Gh.Asachi” din Iaºi, a avut loc sâmbãtã, 21 sep-tembrie 2019, la Biblioteca Publicã din Bel-ceºti. Astroclubul va purta numele constela-þiei „Sagittarius”, constelaþia cu cel mai marenumãr stele orbitate de planete.

Cu aceeaºi ocazie s-a desfãºurat un concursde referate cu tema „Constelaþii româneºti pebolta cereascã”, adresat elevilor ºi studenþilordin Belceºti, premiile pentru ocupanþii primelortrei locuri, în bani, fiind suportate din bugetulproiectului. Dupã apusul soarelui, atât copiii,cât ºi adulþii au putut realiza observaþii astrono-mice cu noile echipamente ale astroclubului(telescop Dobson 200 mm, planisfere perso-nalizate, laser pointer, colimator, hãrþi stelare),activitatea fiind finalizatã cu un foc de artificiioferit de autoritãþile locale din Belceºti. Partene-

rii evenimentului au fost Primãria Comunei Bel-ceºti, Biblioteca Publicã Belceºti, BibliotecaPublicã Cotnari, Astroclubul Pegas Cotnari.

Proiectul ppoate ddeveni, la nnivel nnaþional, uun eexemplude bbune ppractici

Proiectul „Constelaþia bibliotecilor” se adre-seazã populaþiei ºcolare din mediul rural dincele cinci comune, dar ºi principalilor actoriimplicaþi în educaþia tinerilor: pãrinþi, profesori,bibliotecari, autoritãþi locale. Cele cinci biblio-teci care gãzduiesc cluburi de astronomie aufost selectate în baza evaluãrii activitãþii aces-tora de cãtre Comisia de coordonare ºi îndru-mare metodicã din cadrul Bibliotecii Judeþene„Gh. Asachi” Iaºi.

În cadrul proiectului au fost achiziþionatecinci kit-uri de astronomie (telescoape ºiaccesorii care vor rãmâne celor cinci biblio-teci), s-au desfãºurat cursuri de iniþiere în

domeniu pentru bibliotecarii implicaþi, au avut loc ateliere de cunoaºtere ºi manevrare a echipamentelor specifice, de realizare încondiþii optime a observaþiilor astronomice ºide obþinere ºi prelucrare a astrofotografiilorlunare ºi planetare.

Una dintre activitãþile notabile ale proiectuluia fost tabãra de astronomie, coordonatã deaplicant ºi organizatã în cele cinci bibliotecirurale amintite.

Prin iniþierea în astronomie ºi cu resurserelativ minime (un telescop, o hartã stelarã sauun binoclu de astronomie), un bibliotecar poa-te aduna laolaltã o familie sau o mare parte a comunitãþii, în contextul în care, în mediulrural, posibilitãþile de petrecere a timpului libereste limitat, oferta culturalã tinzând spre zero.Relevanþa este datã de faptul cã un astfel de serviciu de bibliotecã va funcþiona, odatãînfiinþat ºi dotat cu cele necesare, cu resurseminime de la bugetul local, utilizând totodatãuna din resursele naturale ale zonelor rurale,neafectatã de poluare luminoasã sau de alþifactori (ºi poate cea mai doritã ºi cãutatã resur-sã de astronomi) ºi anume cerul înstelat.

La nivel naþional, un astfel de proiect poatedeveni un exemplu de bune practici, succesulacestuia putând determina conturarea unuiprogram naþional, implementat sau coordonatde Biblioteca Naþionalã a României, prin care,în biblioteci rurale ºi nu numai, vor putea fiînfiinþate ºi activa cluburi de astronomie.

La nivel european, proiectul „Constelaþiabibliotecilor” se înscrie în activitãþile ºi priori-tãþile Uniunii Internaþionale a Astronomilor(UAI), cu sediul la Paris, care a declarat anul2019 anul Centenarului în astronomie.

„Constelaþia bibliotecilor”

Ieºenii din cinci comune se vor puteainiþia în tainele astronomieiÎn incinta unitãþii Medico-

Sociale din Rãducãneni, aflatã în coordonarea Consiliului Judeþean

se înalþã un nouã bisericã

Slujba de binecuvântare a lucrãrilorviitorului lãcaº ce poartã hramul ”SfântulMucenic ºi Tãmãduitor Pantelimon” afost sãvârºitã de cãtre ÎnaltpreasfinþitulTeofan, Mitropolitul Moldovei ºi Bucovi-nei, alãturi de un sobor de preoþi. Laceremonia religioasã au asistat ºi o par-te dintre beneficiarii centrului medical.

În cuvântul de învãþãturã rostit dupãmomentul punerii pietrei de temelie,Înaltpreasfinþitul Teofan a vorbit despresemnificaþia lãcaºului de cult în viaþa cre-dincioºilor, ”pridvor al Împãrãþiei luiDumnezeu”: „Se cuvine întâi de toate sãîi mulþumim lui Dumnezeu pentru aceas-

tã zi. Începutul de an bisericesc ne gãseº-te aici, în lãcaºul destinat în mod specialpentru cei în vârstã, cei care aþi gãsit aiciun loc liniºtit în care sã duceþi crucea vie-þii dar ºi pentru ostenitorii care muncescîn acest centru. Aici, în bisericã, în faþaicoanelor, veþi depãna amintiri, veþi gãsialinarea sufleteascã, veþi aduce rugãciuneîn faþa lui Dumnezeu pentru dumneavoas-trã, pentru cei dragi, pentru ca sã vã ocro-teascã ºi sã vã îngrijeascã, ºi aºa veþiprimi o clipã de mântuire. Îl rog pe Dum-nezeu sã vã dãruiascã sãnãtate, bãtrâneþiliniºtite, gândul la Cel de Sus sã vã defi-neascã trecerea prin viaþã ºi sã vã bucu-raþi de cele împlinite pânã acum”.

La sfinþire au participat ºi reprezentan-þii Consiliului Judeþean. ÎnaltpreasfinþitulTeofan, Mitropolitul Moldovei ºi Bucovi-nei, a binecuvântat ºi credincioºii aflaþiîn camerele centrului, bãtrâni care nu auputut asista la slujbã din cauza afecþiuni-lor de care suferã.

Un nnou llãcaº dde ccult sse cconstruieºte în ccomuna RRãducãneni

Pentru stagiunea 2019-2020, Ansamblul Artistic Profesionist„Constatin Arvinte” a pregãtit o serie de spectacole

cu care se va prezenta în faþa publicului, pânã la sfârºitulacestui an fiind programate opt reprezentaþii folclorice

Deschidere de stagiune pentru tradiþiileºi folclorul românesc în Iaºi

Fondurile destinate acestor lucrãriprovin din bugetul ConsiliuluiJudeþean sau sunt sume de la

Guvern, prin Programul Naþional de Dez-voltare Localã. Reþeaua de drumuri jude-þene este una dintre cele mai mari dinþarã ºi mãsoarã 1.035 de km.

DJ 2281: SSpinoasa - BBelceºtiLa drumul judeþean 281: Spinoasa -

Belceºti lucrãrile sunt în curs de finaliza-re. Drumul a fost betonat, a fost moderni-zatã trecerea la nivel cu calea feratã, podulcare traverseazã râul Bahlui a fost de ase-menea reabilitat ºi modernizat. Construc-torul a refãcut consola trotuarelor, a înlo-cuit stratul de uzurã de pe pod ºi rosturilede dilataþie ale acestuia. Pentru „Moderni-zare drum judeþean DJ 281: Spinoasa –Belceºti, km.10+804 – 12+074” sumaalocatã de Consiliul Judeþean a fost de2.495.133 lei, inclusiv TVA.

DJ 2248A: iintersecþie DDC 773Grieºti - llimitã jjudeþ VVaslui

Lucrãrile la drumul judeþean 248A:intersecþie DC 73 Grieºti- limitã judeþulVaslui urmeazã a fi recepþionate. Acesta afost modernizat pe o lungime de 2,6 kilo-metri, valoarea contractului de lucrãrifiind de 2,9 milioane de lei cu TVA.

Proiectul a mai prevãzut montarea a 12podeþe tubulare ºi construirea a 300 demetri liniari de ºanþuri betonate ºi 4.300de metri liniari de ºanþuri din pãmânt.

Constructorula amenajat ºi parcarea aflatãpe acest tron-son de

drum, a montat indicatoare rutiere noi ºi arefãcut marcajele. Firma contractantã vaasigura garanþia pentru o perioadã de treiani. Finanþarea pentru modernizarea DJ248A a fost asiguratã din bugetul Minis-terului Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice, prin Programul Naþionalde Dezvoltare Localã II (PNDL II).

DJ 2280B: TTârgu FFrumos -Cucuteni

Se toarnã stratul de binder pe cei 9,2kilometri de drum din DJ 280B TârguFrumos-Cucuteni, investiþia fiind13.422.694,89 lei cu T.V.A .

A fost frezat stratul vechi de asfalt, aufost montate toate podeþele tubulare pre-vãzute în proiect, urmeazã a fi amenajaþi3.000 de metri liniari de rigole betonate,1900 de metri liniari de rigole carosabi-le ºi 6.900 de metri liniari de ºanþuri.Constructorul trebuie sã paveze 2.900 demetri pãtraþi de trotuare ºi sã monteze1.300 de metri de parapet metalic. Dupãfinalizarea lucrãrilor, va fi refãcutã sem-nalizarea rutierã.

DJ 2281 CC: iintersecþie DDN28A ((Blãgeºti) –– iintersecþieDN 228B ((Cotnari)

Lucrãrile de modernizare a drumuluijudeþean 281 C: intersecþie DN 28A (Blã-geºti) – Hãrmãneºti –Todireºti – CoastaMãgurii - Cotnari – intersecþie DN 28B(Cotnari) sunt în plinã desfãºurare.Se toarnã stratul de binder pe cei 25 dekilometri. Echipele

de muncitori lucreazã la montarea pode-þelor la gospodãrii ºi a unuia între locali-tãþile Hãrmãneºtii Vechi ºi Blãgeºti, ºicontinuã amenajarea rigolelor rutiere ºibetonarea ºanþurilor. În zonele unde afost necesar, s-au realizat ziduri de spir-jin ºi fundaþii adâncite de parapet pentruconsolidarea corpului drumului ºi pro-tecþia acestuia. Dupã terminarea lucrãri-lor la elementele de colectare ºi evacua-re a apelor meteorice (ºanturi ºi rigole),executantul va începe turnarea stratuluide uzurã a drumului. Constructorul vamai amenaja 7.400 de metri pãtraþi detrotuare, va reface cãile de acces la pro-prietãþi ºi va moderniza staþiile de auto-buz. Valoarea totalã a lucrãrilor este de49.767.334 lei cu TVA, iar investiþia esteasiguratã prin Programul Naþional de

Dezvoltare Localã II.

DJ 2208 OO: CCiohorãni - Cozmeºti

S-a dat startul modernizãrii dru-mului judeþean 208 O – Ciohorãni

- Cozmeºti. PreºedinteleConsiliului Jude-þean, Maricel

Popa a înmânat ordinul de începere alucrãrilor pe cei aproape ºapte kilometride drum, prevãzuþi în contract. Licitaþiapentru modernizare a fost câºtigatã deasocierea Daroconstruct SRL– GeproconSA. Pe lângã lucrãrile la partea caro-sabilã, proiectul mai prevede ºi refa-cerea podeþelor, amenajarea ºanþurilor ºi a rigolelor ºi montarea de indi-catoare rutiere noi. Valoarea totalã a contractului este de 11.159.546,30 lei,iar durata de execuþie a lucrãrilor este de 11 luni.

DJ 2208 LL: PPaºcani - Brãteºti –– MMirosloveºti

Se lucreazã ºi la reabilitarea ºi moder-nizarea drumului judeþean 208 L Paºcani- Brãteºti – Mirosloveºti.

Pe cei aproape 9 kilometri de drum vorfi refãcute podeþele ºi vor fi montate alte-le noi la intrarea în gospodãrii. Pentru aasigura scurgerea apelor pluviale, vor fiamenajate ºanþuri ºi rigole. Valoareainvestiþiei este 15 milioane de lei. Execu-tantul lucrãrilor este asocierea Eky RouteSRL - SC Darcons SRL.

DJ 2208 NN: LLespezi (intersecþie DDJ 2208) - Vânãtori

A început ºi modernizarea drumuluijudeþean 208 N Lespezi (intersecþie DJ208)- Vânãtori. Consiliul Judeþean prinDirecþia Judeþeanã de Administrare aDrumurilor ºi Podurilor a semnat con-tractul de execuþie a lucrãrilor cu repre-zentantul asocierii SC Tehno Forest SRL– SC Hidroterra SA, a fost emis ºi ordinulde începere a lucrãrilor. Valoarea totalã acontractului este de 11.142.130,83 lei.Durata de execuþie a lucrãrilor de moder-nizare pe cei aproape ºase kilometri de

drum este de 9 luni de la emiterea ordi-nului de începere.

DJ 2208 FF: HHeci - Tãtãruºi - IIorcani - limitã jjudeþ SSuceava

Echipele de constructori din cadrulasocierii SC Daroconstruct SRL-SCGeprocon SA - SC Gironap Prod S.A. suntcu utilajele pe drumul judeþean 208 FHeci - Tãtãruºi - Iorcani - limitã judeþSuceava unde lucreazã la reabilitarea celor12,5 km de drum. Durata de execuþie estede 18 luni, valoarea totalã a contractuluieste de 24.963.554,63 lei. Pentru colec-tarea ºi evacuarea apelor provenite dinprecipitaþii vor fi realizate ºanþuri betonateºi rigole, urmând a fi construite ºi 3 poduripeste pârâuri. Drumurile laterale care seintersecteazã cu sectorul de drum jude-þean vor fi de asemenea reabilitate pe olungime de 15 metri. Totodatã, construc-torii au obligaþia sã refacã 10.867 mp detrotuare, precum ºi toate cãile de acces laproprietãþi. Vor fi amenajate staþiile deautobuz, iar în zonele în care este necesarva fi montat un parapet metalic.

DJ 2207 MM: iintersecþie DN 228 - AAl.I.Cuza

Pe drumul judeþean 207 M, intersecþieDN 28 -Al.I.Cuza, constructorul lucreazãla refacerea podeþelor ºi podurilor de pecei 6,2 kilometri de drum, dupã ce a tur-nat stratul de asfalt. Vor mai fi pavaþi9.200 de metri pãtraþi de trotuare. Toatedrumurile laterale care se intersecteazãcu drumul judeþean vor fi asfaltate pe olungime de 15 metri. Suma alocatã pen-tru modernizare este asiguratã de Minis-terul Dezvoltãrii Regionale ºi Administra-þiei Publice, prin Programul Naþional deDezvoltare Localã.

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE23

Pe drumurile judeþene aflate în plin proces de reabilitare ºi modernizare se lucreazã în ritm susþinut. Constructorii profitã din plin de vremea frumoasã din acest început

de toamnã ºi acþioneazã în consecinþã, suplimentând numãrul de muncitori ºi utilaje. Practic, lucrãrile sunt destul de avansate la toate proiectele demarate în ultimele luni,

urmând ca, la final, judeþul Iaºi sã beneficieze, în premierã, de aproximativ 100 km de drum judeþean construit dupã metode noi, cu materiale de calitate,

capabile sã reziste zeci de ani fãrã reparaþii însemnate!

Pe drumurile judeþene se lucreazãla capacitate maximã!

În cadrul unui parteneriat încheiat întreConsiliul Judeþean ºi Administraþia Regiona-lã de Stat Viniþa, copiii s-au putut bucura dezile pline de activitãþi recreative, cultural-

sportive sau interactive.

La acestea s-au adãugat ºi excursii la Bicazºi Lacul Roºu, unde îi i-au aºteptat multe altesuprize de neuitat. „Am avut parte de o ºede-re minunatã aici, în România. Sper ca relaþiilede prietenie dintre noi ºi regiunile noastre sã

dureze mulþi ani de acum încolo. Ne gândimsã le oferim ºi copiilor din judeþul Iaºi ºansasã viziteze þara noastrã. În numele Ucrainei, alcopiilor ºi al tuturor eroilor noºtri, vã mulþu-mim pentru tot sprijinul”, a spus reprezentan-tul Administraþiei Regionale de Stat Viniþa.

ªi specialiºti din domeniul asistenþeisociale din Ucraina au venit la Iaºi pentru aparticipa la un schimb de experienþã ºi sesi-uni de training care au fost realizate de cãtrespecialiºtii din cadrul DGASPC Iaºi în cola-borare cu Universitatea Al. I. Cuza, ColegiulNaþional al Asistenþilor Sociali din România –filiala Iaºi ºi alþi parteneri acreditaþi în forma-rea ºi specializarea personalului din dome-niul asistenþei sociale.

Protocolul de colaborare dintre DirecþiaGeneralã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Iaºi ºi Departamentul Politici Socia-le ºi de Tineret din Regiunea Viniþa a fostîncheiat la sfârºitul anului trecut, în bazaacordului de cooperare pe care CJ îl are curegiunea Viniþa încã din anul 2006 ºi presu-pune realizarea unor activitãþi cu copii dingrupuri vulnerabile ºi sesiuni de training ºicomunicare cu specialiºti din Ucraina.

Peste 150 de firme, specialiºtiîn agriculturã ºi fermieri

au participat la cel mai amplueveniment dedicat

sectorului agricol din zonaMoldovei - Târgul pentru

Fermieri AGRALIM, realizat în parteneriat cu

Consiliul Judeþean

A flat la cea de-a XI-a ediþie, târgul s-a desfãºurat la Centrul Expoziþio-nal Transagropolis, al Consiliului

Judeþean, din comuna Leþcani. „„AAggrraalliimmeessttee uunn eevveenniimmeenntt aaººtteeppttaatt ddee ttooþþii cceeiiccaarree vvoorr ssãã ffaaccãã ppeerrffoorrmmaannþþãã îînn aaggrriiccuullttuu-rrãã ººii nnee bbuuccuurrããmm ssãã ffiimm ppaarrtteenneerrii.. DDee ffiiee-ccaarree ddaattãã,, ccuu ffiieeccaarree ttâârrgg,, aattrraaggeeþþii aatteennþþiiaaggrruuppuurriilloorr ddee ffeerrmmiieerrii,, ddaarr ººii aa aallttoorr ccaattee-ggoorriiii pprrooffeessiioonnaallee ººii ssoocciiaallee,, ssttâârrnniiþþii iinnttee-rreessuull vviizziittaattoorriilloorr ººii,, ssppuunn eeuu,, aavveeþþii cchhiiaarrººii uunn iimmppaacctt aassuupprraa ccrreeººtteerriiii ppootteennþþiiaalluulluuiiîînnttrreepprriinnzzããttoorriilloorr aaggrriiccoollii ddiinn MMoollddoovvaa.. ÎÎnnppooppoorr,, ccâânndd aauuzzeeaaii ppee cciinneevvaa ccãã aa mmeerrss llaattâârrgg îîll îînnttrreebbaaii:: ªªii,, ccuu ccee ttee-aaii îînnttoorrss ddee llaattâârrgg,, ccee þþii-aaii lluuaatt?? PPee ppaarrccuurrssuull cceelloorrppaattrruu zziillee uunniiii,, ccuu ssiigguurraannþþãã,, vvoorr pplleeccaa ccuuuunn ttrraaccttoorr,, ccuu uunn uuttiillaajj ppeennttrruu pprreeggããttiirreeaa ººiipprreelluuccrraarreeaa ssoolluulluuii,, ssaauu ppeennttrruu sseemmããnnaatt,,ccuu eecchhiippaammeennttee ppeennttrruu hhoorrttiiccuullttuurrãã,, vviittii-ccuullttuurrãã ººii ssiillvviiccuullttuurrãã,, ccuu uunneellttee aaggrriiccoolleeººii ppeennttrruu ggrrããddiinnããrriitt,, ccuu aallttee ccuuvviinnttee ttooaatteecceellee nneecceessaarree uunneeii ffeerrmmee ssaauu uunneeii ggooss-ppooddããrriiii.. AAllþþiiii ssee vvoorr îînnttooaarrccee aaccaassãã mmaaiibbooggaaþþii îînn iinnffoorrmmaaþþiiii ddeesspprree ttoott ccee ee nnoouu ººiiccuumm ssee ppoott ddeezzvvoollttaa îînn ddoommeenniiuu.. CCuu ssiigguu-rraannþþãã,, aassttffeell ddee eevveenniimmeennttee ssuunntt eexxttrreemm

ddee uuttiillee.. IIaaººuull aarree ttoott mmaaii mmuullþþii ffeerrmmiieerrii,,uunniiii mmaaii mmiiccii,, llaa îînncceeppuutt ddee ddrruumm,, aallþþiiiimmaaii mmaarrii,, ccuu eexxppeerriieennþþãã bbooggaattãã îînn ddoommee-nniiuu.. PPeennttrruu ttooþþii,, uunn aassttffeell ddee eevveenniimmeenntt nnuuppooaattee ffii ddeeccââtt îînnccãã oo ººaannssãã sspprree pprrooggrreess..NNee ddoorriimm ssãã pprroommoovvããmm ttoott mmaaii mmuulltt pprroo-dduusseellee rroommâânneeººttii,, ssãã rreeggããssiimm ppee rraaffttuurriilleemmaaggaazziinneelloorr ººii îînn ppiieeþþee ttoott mmaaii ppuuþþiinnee pprroo-dduussee ddiinn iimmppoorrtt.. ÎÎii îînnccuurraajjeezz ppee ttiinneerrii ssããlluuccrreezzee îînn ddoommeenniiuull aaggrriiccooll,, ssãã îînnddrrããzz-nneeaassccãã ssãã ccrreeaaddãã îînn aacceesstt ddoommeenniiuu,, ppeenn-

ttrruu ccãã,, rrooaaddeellee nnuu ssee vvoorr llããssaa aaººtteeppttaattee””,a afirmat preºedintele Consiliului Jude-

þean, Maricel Popa, la deschiderea eveni-mentului.

„„VVrreeaauu ssãã mmuullþþuummeesscc ffeerrmmiieerriilloorr ddiinnrreeggiiuunneeaa nnooaassttrrãã ddee NNoorrdd EEsstt,, ccaarree ssuunnttaallããttuurrii ddee nnooii ddee 1111 aannii ººii ccaarree vviinn eeddiiþþiieeddee eeddiiþþiiee llaa AAggrraalliimm.. SSuunntt 115500 ffiirrmmee pprree-zzeennttee aaiiccii,, ffiirrmmee ffooaarrttee mmaarrii,, ccoommppaanniiiinnaaþþiioonnaallee ddaarr ººii pprroodduuccããttoorrii mmaaii mmiiccii ddiinnRRoommâânniiaa ssaauu ddiinn RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa ººii

llee mmuullþþuummeesscc ººii cceelloorr ccaarree aauu ppuuss uummãã-rruull ººii aauu sspprriijjiinniitt aacceeaassttãã mmaanniiffeessttaarree..PPrriinnttrree aacceessþþiiaa ssee nnuummããrrãã CCoonnssiilliiuulluuiiJJuuddeeþþeeaann,, ccaarree nnee-aa ppuuss llaa ddiissppoozziiþþiieeaacceeaassttãã llooccaaþþiiee ffrruummooaassãã””, a spus FlorinMindirigiu, organizator.

Vizitatorii au avut de unde alege utilajeºi tehnicã agrarã, produse din domeniulagricol, ºi au putut participa ºi la un vastprogram de conferinþe ºi dezbateri peteme de interes pentru fermieri.

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42PROIECTE TRANSFRONTALIERE

ªapte sute de copii de la ªcoalaªipote beneficiazã de burse prinproiectul „O ºansã egalã pentru

toþi. Educaþie incluzivã înunitãþile ºcolare”, implementat

de Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã EURONEST,

al cãrui membru fondator esteConsiliul Judeþean Iaºi

160 dintre elevi au primit deja banii, pentruceilalþi fiind necesar ca pãrinþii împreunã cuprofesorii sã întocmeascã dosarele cu docu-mentaþia solicitatã, în vederea acordãrii sume-lor de bani lunare. Singura condiþie care trebu-ie îndeplinitã pentru a beneficia de aceste bur-se este ca venitul net pe membru de familie sãnu depãºeascã 500 de lei. În cadrul aceluiaºiproiect, elevii din comuna ªipote vor maiprimi un microbuz ºcolar nou, 19 sãli de cla-sã vor fi dotate cu sisteme IT, iar trei sãli degrãdiniþã vor avea mobilier modern. Tot aici, va

funcþiona ºi programul de tip ºcoa-lã dupã ºcoalã. Copiii cu rezultatefoarte bune în anul ºcolar prece-dent vor primi premii constând în

ghiozdane ºi rechizite ºcolare.În cursul primei sãptãmâni deºcoalã, Preºedintele ConsiliuluiJudeþean, Maricel Popa, s-a

întâlnit cu directorul ºi cu profeso-rii implicaþi în proiect din ªcoalaªipote, precum ºi cu o parte din-tre pãrinþii copiilor bursieri, discu-þiile purtate vizând în principalmodalitãþile de colaborare întreinstituþii ºi familie în folosul directal copiilor.

Burse pentru copiii din ªipote

Pentru optzeci de copii din Ucraina, proveniþi din familii care au avut de suferit în urma conflictelor din Crimeea, Consiliul

Judeþean (prin Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului), a organizat o tabãrã la Iaºi. Vacanþa în România

a venit ca o alinare pentru suferinþa pe care o poartã în suflet dupã ce ºi-au pierdut pãrinþii în confruntãrile ruso-ucrainene

CCooppiiii ddiinn VViinniiþþaa,, îînn ttaabbããrrãã llaa IIaaººii

AGRALIM, la a XI a ediþie

Consiliul Judeþean sprijinã dezvoltareaagriculturii din zona Moldovei

Proiectul „Reabilitarea ºi moderni-zarea Spitalului Clinic de Urgenþãpentru Copii Sf. Maria Iaºi” este

cel mai mare proiect din regiunea deNord-Est finanþat prin Programul Opera-þional Regional (POR) 2014-2020, avândo valoare totalã de 121.476.128,04 leicu TVA (aproximativ 27 milioane deeuro). Contribuþia Consiliului Judeþeaneste de 33.250.668,77 lei cu TVA (7,2milioane de euro).

Pentru execuþia lucrãrilor pe care le vaefectua, constructorul (Asocierea SCDaroconstruct SRL- SC Geprocon SA -SC DAS SRL, SC Concrete&DesignSolution SRL, SC X LAB Solution SRL) vaîncasa 92.040.550 de lei. Durata de exe-cuþie va fi de 44 de luni.

Întreaga llucrare vva ffi împãrþitã îîn ppatru tronsoane dde eexecuþie

Echipa de implementare a proiectului„Reabilitarea ºi modernizarea SpitaluluiClinic de Urgenþã pentru Copii SfântaMaria” împreunã cu echipa de proiectareºi cadrele medicale au stabilit strategiade organizare a fronturilor de lucru. Con-structorul va lucra pe tronsoane, þinândcont ºi de modul în care au fost proiec-tate reþelele electrice ºi de apã ºi canali-

zare. „„ÎÎnnttrreeaaggaa lluuccrraarree vvaa ffii îîmmppããrrþþiittãã îînnppaattrruu ttrroonnssooaannee ddee eexxeeccuuþþiiee.. AAccuumm aammpprreelluuaatt oorrddiinnuull ddee îînncceeppeerree ppeennttrruu pprriimmuullttrroonnssoonn ccaarree rreepprreezziinnttãã ccaamm 4400 llaa ssuuttããddiinn ssuupprraaffaaþþaa ssppiittaalluulluuii.. LLuuccrrããrriillee vvoorr ddee-mmaarraa llaa ssuubbssoolluull ccllããddiirriiii ººii tteerrmmooiizzoollaaþþiiii,,

iinnssttaallaaþþiiii,, uurrmmâânndd ccaa aappooii ssãã aabboorrddããmmzzoonnaa ddee tteerraassãã,, aassttffeell îînnccââtt,, ppee ppeerriiooaaddaaiieerrnniiii,, ssãã ppuutteemm lluuccrraa ppee eettaajjee ffããrrãã ssãã ffiimmaaffeeccttaaþþii ddee vvrreemmee.. VVoorr ffii lluuccrrããrrii ddee iinnssttaa-llaaþþiiii:: ccuurreenntt eelleeccttrriicc,, ssaanniittaarree,, tteerrmmiiccee,,vveennttiillaaþþiiii.. VVoorr uurrmmaa ffiinniissaajjeellee.. AAmm ssttaabbiilliitt

ccãã ttooaattee aacceesstteeaa ssee vvoorr tteerrmmiinnaa îînn ººaasseelluunnii.. LLuuccrrããrriillee ppeennttrruu îînnttrreeaaggaa uunniittaatteemmeeddiiccaallãã aarr ttrreebbuuii ssãã ssee ddeerruulleezzee ppee ppaarr-ccuurrssuull aa 4444 ddee lluunnii.. NNooii ccrreeddeemm ccããppuutteemm ssãã rreeaalliizzããmm aacceeaassttãã lluuccrraarree îînnttrr-uunntteerrmmeenn mmuulltt mmaaii ssccuurrtt””, a afirmat Radu

Zaharia, director Daroconstruct. „„AAssttããzziiaamm sseemmnnaatt oorrddiinnuull ddee îînncceeppeerree aa lluu-ccrrããrriilloorr ººii aavveemm aaººtteeppttããrrii mmaarrii ddee llaa aacceesstt pprrooiieecctt.. AAccttuull mmeeddiiccaall nnuu ssee vvaaîînnttrreerruuppee,, ccii ssee vvaa rreessttrrâânnggee,, ddaarr vvoommffaaccee ffaaþþãã ttuuttuurroorr cceerriinnþþeelloorr ppeennttrruu ccããssããnnããttaatteeaa ccooppiiiilloorr ccoonntteeaazzãã îînn pprriimmuullrrâânndd.. SSppiittaalluull ddee CCooppiiii aarree 665500 ddee ppaattuurrii,,aaiiccii vviinn cceellee mmaaii ggrraavvee ccaazzuurrii ddiinn ttooaattããMMoollddoovvaa.. AAvveemm mmuullttee ssppeecciiaalliittããþþii uunniicceeîînn zzoonnãã,, ccuumm aarr ffii sseeccþþiiaa ddee ppeeddiiaattrriiee ddee aarrººii ssaauu ddee ccaarrddiioollooggiiee ppeeddiiaattrriiccãã.. TToottîînn aacceesstt aann ssee vvaa pprriimmii ººii aappaarraattuurrãã ddee llaa MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii.. VVrreemm ttoottooddaattãã ssããmmeerrggeemm mmaaii ddeeppaarrttee ccuu pprrooiieeccttuull ppeennttrruuoo nnoouuãã uunniittaattee ddee pprriimmiirrii uurrggeennþþee ddee ttrreeii mmiiii ddee mmeettrrii,, ddeeooaarreeccee aaccttuuaalluullaammppllaassaammeenntt aarree ddooaarr 9988 ddee mmeettrriippããttrraaþþii.. EEssttiimmããmm ccãã vvaallooaarreeaa ttoottaallãã llaaccaarree ssee vvaa aajjuunnggee îînn ffiinnaall,, ccuu ttoott ccuu eecchhiippaammeenntteellee mmeeddiiccaallee ppee ccaarree iinntteenn-þþiioonnããmm ssãã llee aacchhiizziiþþiioonnããmm,, vvaa ffii ddee 4400 ddee

mmiilliiooaannee ddee eeuurroo””, a spus Maricel Popa,preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Cel mai mare proiect cu finanþare euro-peanã din Regiunea Nord-Est prevedelucrãri de refacere a infrastructurii, izolaretermicã a faþadei, înlocuire a tâmplãriei,izolarea termicã a planºeului peste subso-lul neîncãlzit, realizarea sursei de rãcirepentru saloane, sãli de tratamente, sãli deoperaþie ºi cabinete medicale. Va fi insta-lat un sistem de panouri solare ca formãalternativã de producere a agentului ter-mic necesar obþinerii apei calde de con-sum, se vor efectua lucrãri de moderniza-re a instalaþiilor de iluminat, înlocuireacorpurilor de iluminat fluorescent ºi in-candescent cu corpuri cu eficienþã ener-geticã ridicatã. Imobilul, care are o supra-faþã construitã la sol de 2.817 mp ºi unautilã de 18.668,38 mp, a fost dat în folo-sinþã în anul 1970 ºi nu a mai fost reabili-tat niciodatã pânã acum.

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE25

Dupã ce conducereaConsiliului Judeþean Iaºi a

reuºit actualizarea devizuluigeneral stabilit la semnarea

contractului de finanþareeuropeanã, licitaþia la drumuljudeþean care va lega judeþeleIaºi ºi Suceava s-a revitalizat.Pentru cele 103 milioane deeuro (487 de milioane de lei)care vor fi investite au fost

depuse cinci oferte din parteaunor asocieri de firme

Contractul dde aachiziþie a ffost îîmpãrþit în ttrei lloturi

Pentru judeþul Iaºi, contractul de achi-ziþie publicã de execuþie a lucrãrilor încadrul obiectivului de investiþie esteîmpãrþit în 3 loturi:

LLoottuull 11 - Modernizarea DJ 282 LimitaIaºi – Rediu – Movileni – Gropniþa – DJ281D, în lungime de 29,584 km, cu ovaloare estimatã de 66.188.242,52 lei,exclusiv TVA. Au depus oferte Alpen-side (lider asociere), alãturi de ElektraInvest, General Trust Argeº ºi Dormar-cons, dar ºi Con Ted Company SRL

(lider asociere), alãturi de Transmir ºiConstrucþii Gabap.

LLoottuull 22- Modernizarea DJ 281D de laCoarnele Caprei - Focuri – Gropniþa ºiModernizarea DJ 281B Coarnele Caprei– Belceºti (DJ 281) în lungime de22,001 km, cu o valoare estimatã de46.559.122,80 lei, exclusiv TVA. Audepus oferte Alpenside (lider asociere),alãturi de Elektra Invest, General TrustArgeº ºi Dormarcons.

LLoottuull 33 - Modernizarea DJ 281 de laBelceºti – Cepleniþa – DN 28B ºi Moder-nizarea DJ 281 de la DN 28B – Scobinþi– Lespezi în lungime de 40,610 km, cu ovaloare estimatã de de 96.093.476,04 leiexclusiv TVA. Cea mai mare parte a bani-lor provin din fonduri europene neram-bursabile. Au înaintat oferte asocierile defirme Eky Sam SRL (lider asociere) alã-turi de Dimex-2000 Company, Lincas,Big Conf, A.R.M. Grup Feroviar ºi Cor-nell’S Floor SRL, Alpenside (lider aso-ciere) alãturi de Elektra Invest, WFAImpex ºi Dormarcons, Daroconstruct(lider asociere) alãturi de General TehnicSRL, Rutador ºi Damiena.

Dupã evaluarea ofertelor din punct de vedere tehnic ºi financiar, Consiliul

Judeþean va anunþa asocierile câºtigã-toare pe fiecare lot în parte în cursul luniioctombrie.

Avansul de care vor beneficia firmelecare vor câºtiga licitaþia pentru execuþialucrãrilor va fi de 30 de procente dinvaloarea contractului. Valoarea totalã a proiectului care prevede reabilitarea a 170 de km de drum este de486.783.115,25 lei (103 milioane deeuro) inclusiv TVA. Comunele ieºenecare vor beneficia de noul proiect sunt:Rediu, Movileni, Gropniþa, CoarneleCaprei, Cotnari, Focuri, Belceºti, Ceple-niþa, Scobinþi, Lespezi, Sireþel. În judeþulSuceava, axa rutierã va traversa comune-le Ipoteºti, Bosanci, Udeºti, Stroieºti,Dãrmãneºti, Todireºti, Moara ºi ªcheia,oraºele Dolhasca ºi Liteni ºi municipiulSuceava.

Conectivitate iindirectã cu rreþeaua aaeroportuarãSuceava - IIaºi

Traseul axei rutiere strategice 1: Iaºi –Suceava asigurã conectarea localitãþilortraversate cu câteva coridoare rutiere ºiferoviare ale TEN-T centrale, precum ºi

cu reþeaua aeroportuarã extinsã, proiectepropuse în Master Planul General deTransport al României. Astfel, va fi asigu-ratã conectivitate directã cu Coridorulrutier de legãturã strategicã 1B: Regiuneade Dezvoltare Bucureºti – Ilfov – Regiu-nea de Dezvoltare Sud – Muntenia –Regiunea de Dezvoltare Nord–Est (Dru-mul expres - Drumul Siretului); conecti-vitate indirectã cu Coridorul rutier delegãturã strategicã 1C: Regiunea de Dezvoltare Nord–Est – Regiunea de Dezvoltare Centru – Regiunea de Dez-voltare Vest (Autostrada 8 - Montana:Ungheni – Iaºi - Târgu Neamþ - Ditrãu -Târgu Mureº); conectivitate directã cu 6C - Coridorul feroviar de legãturã stra-tegicã III: Regiunea de Dezvoltare Bucureºti–Ilfov – Regiunea de Dezvol-tare Sud-Muntenia - Regiunea de Dez-voltare Sud-Est - Regiunea de Dezvol-tare Nord-Est ºi cu 6D - Coridorul fero-viar de legãturã strategicã IV: Graniþa cu Ungaria - Regiunea de Dezvoltare Vest – Regiunea de Dezvoltare Centru – Regiunea de Dezvoltare Nord-Est ºiconectivitate indirectã cu reþeaua aero-portuarã Aeroportul Suceava ºi Aero-portul Iaºi.

Cinci oferte pentru realizarea drumului Iaºi – Suceava!

Consiliul Judeþean a emis, pe 18 septembrie, ordinul deîncepere a lucrãrilor de reabilitare ºi modernizare a Spitalului

Clinic de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria” Iaºi, cea mai mare unitate medicalã pentru copii din regiunea Moldovei

Au început lucrãrile la Spitalul de copii „Sfânta Maria”

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roPROIECTE62

A sunat clopoþelul în ºcolile modernizate

Pentru mii de copii din întreg judeþul, pe 9septembrie a sunat clopoþelul care i-a anunþatînceperea cursurilor. Festivitatea oficialã de des-chidere a noului an ºcolar a avut loc în mai mul-te dintre localitãþile judeþului.

În municipiul Iaºi, festivitatea a avut loc laªcoala Primarã „Mihail Kogãlniceanu” dinstructura Colegiului Naþional „Mihai Emines-cu”, ºcoalã a cãrei istorie vine din secolul al XIX-lea, unitate de învãþãmânt care, timp depatru ani, a fost închisã pentru reabilitare ºimodernizare ºi care astãzi ºi-a redeschis porþile.Copiii, dascãlii ºi pãrinþii au primit binecuvânta-re de la Înalptreasfinþia Sa Teofan, MitropolitulMoldovei ºi Bucovinei. „„PPeerrmmiitteeþþii-mmii,, ddrraaggiiccooppiiii,, ssãã îînnaallþþ oo rruuggããcciiuunnee bbiinneeccuuvvâânnttaarree ppeennttrruuvvooii,, ppããrriinnþþiiii ººii ddaassccããlliiii vvooººttrrii ccaarree vvãã pprriimmeesscc aaiicciiccuu bbrraaþþeellee ddeesscchhiissee ppeennttrruu aa vvãã aajjuuttaa ssãã ddoobbâânn-ddiiþþii lluuccrruull cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt îînn vviiaaþþãã,, ssãã ffiiþþiiooaammeennii lliibbeerrii.. UUnn oomm ffããrrãã ddee ccaarrttee eessttee uunn oommccaarree ccaaddee îînn ssccllaavviiee,, uunn oomm ffããrrãã ddee ccuullttuurrãã eesstteeuunn oomm ssuuppuuss ddeeppeennddeennþþeelloorr.. DDee aacceeeeaa,, îîll rroogg ppeeDDuummnneezzeeuu ssãã ddããrruuiiaassccãã ppããrriinnþþiilloorr vvooººttrrii,, ddaassccãã-

lliilloorr aaiiccii ddee ffaaþþãã,,ppuutteerree ssãã

vvãã oorriieenntteezzee sspprree dduuhhuull lliibbeerrttããþþiiii””, a spus Înalptreasfinþia Sa Teofan.

„„DDrraaggii ccooppiiii,, ººccooaallaa eessttee aa ddoouuaa vvooaassttrrãã ccaassãã,,pprreeþþuuiiþþii-oo ººii rreessppeeccttaaþþii-oo.. AAcceeaassttaa ttrreebbuuiiee ssãã ffiieebbuunnuull vvoossttrruu cceell mmaaii ddee pprreeþþ,, ddeeooaarreeccee,, aaiiccii vveeþþiiîînnvvããþþaa ssãã ffiiþþii ooaammeenniiii ddee mmââiinnee aaii þþããrriiii nnooaassttrree.. SSããlluuaaþþii aammiinnttee îînnssãã llaa vvoorrbbeellee RReeggeelluuii FFeerrddiinnaanndd IIccaarree aa ssppuuss ccãã NNuu zziidduurriillee ffaacc oo ººccooaallãã,, ccii ssppiirrii-ttuull ccee ddoommnneeººttee îînnttrr-îînnssaa.. SSãã vvãã iiuubbiiþþii ººii aapprreecciiaaþþiiddaassccããlliiii,, eeii ssuunntt cceeii ccaarree lluummiinneeaazzãã mmiinnþþiillee ººiicciizzeelleeaazzãã ccaarraacctteerreellee,, cceeii ccaarree vvãã vvoorr ffaaccee ppaarr-ccuurrssuull aacceessttaa pprriinn vviiaaþþãã mmaaii uuººoorr,, mmaaii ffrruummooss,,mmaaii iinntteerreessaanntt””, i-a îndemnat pe elevi Preºedin-tele Consiliului Judeþean, Maricel Popa.

Festivitãþile pentru marcarea oficialã a nouluian ºcolar s-au desfãºurat ºi la ªcoala Oboroceni,din comuna Heleºteni, dar ºi la Liceul Teoretic dinIon Neculce ºi Liceul Special Moldova din oraºulTârgu Frumos, precum ºi la Liceul Special.

ªcoala din Oboroceni este veche de 130 deani, datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza,extinsã în anul 1970 ºi reabilitatã prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã al Guvernului.

Elevii din satul Chiºcãrenivor avea o ºcoalã modernã

În satul Chiºcãreni, din comuna ªipote,lucrãrile de reabilitare ºi modernizare sunt în pli-nã desfãºurare. Unitatea de învãþãmânt construi-

tã în anii ‘80 a avut nevoie, pe lângã alte inter-venþii, ºi de o fundaþie nouã de beton

ºi de stâlpi de susþine-re, inexistenþi pânã

acum. Constructorul a realizat ºi o extindere laclãdirea ºcolii, unde vor fi amenajate grupurilesanitare moderne. În noua unitate vor învãþaaproape 300 de elevi. Valoarea totalã a proiec-tului este de 2.285.307 lei, banii provenind dinfonduri guvernamentale

ªi elevii din localitatea Gãneºti, comuna IonNeculce, au început cursurile într-o ºcoalãmodernã, la standarde europene. Cele patru sãli,în care învãþã 60 de copii din clasele primare,sunt dotate cu mobilier nou ºi cu table de scriselectronice. Unitatea are o salã de sport, precumºi un dispensar medical ºcolar. Reabilitarea ºimodernizarea ºcolii, veche de peste 70 de ani,s-au realizat tot cu fonduri prin PNDL, sumainvestitã fiind de 1.660.843 lei.

Alte douã ºcoli modernizateîn comuna Vânãtori

Peste 200 de elevi din satul Criveºti, comu-na Vânãtori, se bucurã de o ºcoalã modernã.Unitatea de învãþãmânt, veche din anii ‘60, a fostreabilitatã ºi modernizatã, astfel cã, acum, copi-ii au la dispoziþie pe lângã sãlile de clasã, ºi unlaborator de informaticã. În perioada rece, clãdi-rea dispune de sursã proprie de încãlzire, fiinddotatã cu centralã proprie. Spaþiul ºcolii a fostextins, fiind amenajate grupuri sanitare.

Singurul obiect care mai aminteºte devechea clãdire este doar abacul care i-a ajutatpe actualii dascãli, sã deprindã tainele socotitu-lui, pe vremea când erau ei înºiºi elevi aici.Despre ºcoala nouã, actualul director, aflat înpragul pensionãrii a spus: „„AAttââtt ddee ffrruummooaassãã ººiimmooddeerrnnãã eessttee,, îînnccââtt îîmmii vviinnee ttoott mmaaii ggrreeuu ssãã mmããggâânnddeesscc llaa ddeessppããrrþþiirreeaa ddee ccaatteeddrrãã ººii ddee aacceesstt

mmiinnuunnaatt ssppaaþþiiuu aaccuumm pprrooppiiccee îînnvvããþþããttuurriiii””.Valoarea totalã a proiectului de

extindere, reabilitare, mo-dernizare ºi do-

tare a ºcolii

din Criveºti este de 1.840.280 lei, banii prove-nind din fonduri guvernamentale prin Progra-mului Naþional de Dezvoltare Localã II.

La Gura Bãdiliþei, ºcoala ºi grãdiniþa sunt încurs de reabilitare cu fonduri guvernamentale.Veche de 60 de ani, ºcoala va fi refãcutã com-plet pentru ca elevii de aici sã poatã învãþa încondiþii moderne. ªi cei mici vor face cunoºtin-þã cu doamnele educatoare într-un local reabili-tat ºi dotat modern pentru care au fost alocaþi1363893 de lei.

178 milioane lei destinaþiînvãþãmântului!

Primul pas în realizarea obiectivului demodernizare a unitãþilor de învãþãmânt ieºene afost atragerea de fonduri prin Programul Naþio-nal de Dezvoltare Localã (PNDL), coordonat deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Administra-þiei Publice, care susþine dezvoltarea comunitã-þilor ºi prin astfel de proiecte de infrastructurãsocio-educativã.

Iar lucrãrile au început sã prindã contur, peste178 milioane lei din totalul de 830 milioane leicare au fost destinaþi judeþului Iaºi revenind învã-þãmântului. Din cele 224 de contracte de finan-þare, 84 au ca obiect modernizarea, reabilitarea,dotarea sau construcþia de ºcoli, grãdiniþe ºi cre-ºe. Lista investiþiilor cuprinde 59 de unitãþi admi-nistrativ-teritoriale, cele mai multe fonduri fiinddestinate unitãþilor ºcolare din Miroslava –13.122.537 lei, Gropniþa – 8.257.506 lei, Coar-nele Caprei – 7.995.900 lei, Þibãneºti –7.656.169 lei, Costuleni - 7.399.767 lei, Miro-neasa – 7.057.145 lei, Erbiceni – 6.634.531 lei,Ciurea – 6.479.643 lei, Holboca –6.285.730,49 lei, Podu Iloaiei – 5.154.867,43lei, Rãducãneni - 4.889.443 lei, Deleni –4.811.345 lei, Vînãtori – 4.588.543 lei, Ciorteºti– 4.420.774 lei ºi Scânteia – 4.241.995 lei.

AArroonneeaannuu – Reabilitare grãdiniþã ºi extinderepentru creºã (971.173 lei).

BBaallºº – Construire ºcoala gimnazialã în loca-litatea Balº (2.084.867 lei).

BBeellcceeººttii – Reabilitare Liceul Tehnologic V.M.Craiu, sat Belceºti, în vederea obþinerii autoriza-þiei sanitare de funcþionare (177.521,15 lei),Reabilitare ºcoalã gimnazialã sat Liteni, în vede-

rea obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþionare(177.521,15), Reabilitare ºcoalã gimnazialã satRuºi, în vederea obþinerii autorizaþiei sanitare defuncþionare (177.521,15 lei), Reabilitare ºcoalãgimnazialã sat Satu-Nou, comuna Belceºti,judeþul Iaºi în vederea obþinerii autorizaþiei sani-tare de funcþionare (177.521,15 lei), Reabilitareºcoalã gimnazialã „Victor Iamandi”, sat Mun-teni, în vederea obþinerii autorizaþiei sanitare defuncþionare (177.521,15 lei)

BBiivvoollaarrii – Construire ºcoala gimnazialã ºigrãdiniþã în sat Buruieneºti (1.025.540 lei).

BBuutteeaa – Reabilitare, modernizare ºi dotaregrãdiniþã cu program normal Butea (993.015lei), Reabilitare, modernizare ºi dotare ºcoalãgimnazialã Butea (1.704.252 lei).

CCeepplleenniiþþaa – Reabilitare ºi consolidare Grãdi-niþa cu program normal Cepleniþa (731.022 lei).

CCiioohhoorrããnnii - Reabilitare termicã, refacereinstalaþii electrice, refacere parþialã a finisajelor,amenajare exterioarã la ºcoala gimnazialã Cio-horãni (268.389 lei ).

CCiioorrtteeººttii – Înfiinþare ºi dotare grãdiniþã cu pro-gram normal, în sat Serbeºti (2.716.520 lei),Reabilitare ºi extindere ªcoala Gimnazialã Cior-teºti (1.704.254 lei).

CCiiuurreeaa – Reabilitare ºi modernizare ºcoalagimnazialã din sat Lunca Cetãþuii (1.539.541lei), Reabilitare ºi modernizare ºcoala gimnazia-lã din sat Picioru Lupului (866.026,80 lei), Rea-bilitare ºi modernizare ªcoalã gimnazialã din satDumbrava (763.466 lei), Realizare ºcoalã în satHlincea (3.310.610 lei).

CCooaarrnneellee CCaapprreeii –– Reabilitare si modernizaregradinita cu program normal Coarnele Caprei(1.201.276 lei), Reabilitare si modernizarescoala primara Coarnele Caprei (239.702 lei),Reabilitare ºi modernizare ªcoala Profesionalãcorp B din localitatea Coarnele Caprei(2.265.805 lei), Reabilitare, modernizare ºiextindere ªcoala Profesionalã corp A din locali-tatea Coarnele Caprei (4.289.117 lei).

CCoommaarrnnaa - Construire grãdiniþã cu programprelungit în curtea ºcolii gimnaziale nr. 1, satComarna (1.081.580,39 lei), Reabilitare corp C1 ºi extindere cu corp nou- grupuri sanitare la ºcoala gimnaziala nr. 1 Comarna(1.711.677,45 lei).

Lipsa fondurilor ºi indiferenþa diferiþilor administratori din învãþãmântul preuniversitar ieºean a fãcut ca, în ultima vreme, unitãþile de învãþãmânt sã sufere

o degradare pe alocuri dramaticã, iar lucrul acesta nu a lãsat indiferentã conducerea Consiliului Judeþean Iaºi, care a decis sã facã toate eforturile necesarepentru a îndrepta lucrurile. Sprijinind comunitãþile locale, prin alocarea de fonduri

guvernamentale sau din alte surse, Consiliul Judeþean ºi-a adus contribuþia la realizarea unui proiect ambiþios, de neconceput în urmã cu câþiva ani:modernizarea tuturor unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar din judeþ!

Învãþãmântul ieºean mai mari investiþii d

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE27

CCoossttuulleennii - Modernizare, extindere ºi dotaregrãdiniþã în sat Cozia (799.920 lei), Reabilitareºcoala gimnazialã Costuleni (2.540.975 lei),Reabilitare, modernizare ºi dotare ºcoala gimna-zialã Covasna (2.398.627 lei), Reabilitare,modernizare, extindere ºi dotare ºcoala în satCozia (1.660.245 lei).

CCoottnnaarrii - Reabilitare ºi extindere grãdiniþã ºiºcoalã Carjoaia (2.791.747 lei)

CCoozzmmeeººttii –– Demolare ºi construire grãdinitãcu program normal Podolenii de Sus(814.080,64), Demolare ºi construire scoalaprimarã Podolenii de Sus - Corp B(1.285.842,64 lei), Reabilitare ºi modernizareºcoala gimnazialã Podolenii de Sus - Corp A(1.680.877,47 lei).

CCrriisstteeººttii –– Reabilitarea, modernizarea ºi dota-rea Grãdiniþei cu Program Normal nr. 2 Cristeºti(308.850 lei), Reabilitarea, modernizarea ºidotarea ªcolii Primare Hereºti din localitateaCristeºti (659.308 lei).

DDaaggââþþaa –– Construire ºi dotare ªcoala cu cla-sele I-IV în satul Piscul Rusului (255.606 lei).

DDeelleennii – „Consolidare, reabilitare ºi extinde-re ªcoala Deleni Corp B” (937.485 lei), Conso-lidare, reabilitare ºi extindere ªcoala Feredeni(891.638 lei), Consolidare, reabilitare ºi extin-dere ªcoala Poiana (1.857.520 lei), Consolida-re, reabilitare ºi extindere ªcoala Slobozia(657.725 lei), Extindere, reabilitare, consolidareºi refacere acoperiº corp A, ªcoala GimnazialãMaxut (466.977 lei).

DDoollhheeººttii - Construire grãdiniþã cu programnormal în sat Pietriº (790.750 lei).

EErrbbiicceennii – Reabilitare, modernizare ºi recom-partimentare ºcoala gimnazialã nr. 1 Bârleºti(2.716.982 lei), Reabilitare, modernizare ºirecompartimentare ºcoala gimnazialã „Con-stantin Erbiceanu - Erbiceni” (3.917.549 lei).

GGoollããeeººttii – Reabilitare, extindere si dotareºcoala primarã Grãdinari (612.255 lei), Extinde-re ºi doare ºcoala gimnazialã, comuna Golãieºti(1.454.180 lei),

GGoorrbbaann – Grãdiniþã cu program normal pen-tru douã grupe în sat Gura Bohotin (816.670 lei).

GGrrooppnniiþþaa – Construire grãdiniþã cu programnormal Sãveni (2.473.868 lei), Extindere ºcoa-lã profesionalã Gropniþa, comuna Gropniþa(2.630.138 lei), Extindere, reabilitare, moderni-zare ºi dotare ºcoala primarã în sat Singeri(3.153.500 lei).

GGrroozzeeººttii - Construire grãdiniþã în comunaGrozeºti (963.898 lei).

HHããrrmmããnneeººttii – 1.865.282 lei - Reabilitare ºimodernizare ºcoala gimnazialã HãrmãneºtiiVechi.

HHeelleeººtteennii - Reabilitare ºi modernizare ªcoalaGimnazialã Heleºteni (1.105.681 lei).

HHoollbbooccaa – Construire grãdiniþã cu programprelungit în sat Holboca (2.568.607 lei), Înfiin-þare creºã în sat Dancu (3.717.123,49 lei).

HHoorrlleeººttii - Lucrãri de modernizare la ºcoalaBogdaneºti în vederea obþinerii autoriatiei sani-tare (951.011 lei), Lucrãri de modernizare laºcoala Horleºti în vederea obþinerii autoriatieisanitare (1.524.279 lei).

IIoonn NNeeccuullccee – Modernizare ºcoalã Gãneºti(1.660.843 lei), Modernizare ºcoalã Prigoreni(1.311.806 lei).

JJuuddeeþþuull IIaaººii –– CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann – Reabilita-re instalaþie de încãlzire la ªcoala GimnazialãSpecialã „Constantin Pãunescu”, corp B, Iaºi,str. Brânduºa nr. 7 (38.826 lei).

MMããddâârrjjaacc - Construire ºcoalã cu clasele I-IVBojila (1.098.447 lei).

MMiirrcceeººttii – Înfiinþare grãdiniþã în comuna Mir-ceºti (881.482 lei), Reabilitare ºi modernizareºcoalã gimnazialã Iugani (1.396.113 lei).

MMiirroonneeaassaa –– Construire grãdiniþã de copii,ºcoala gimnazialã nr. 1 Mironeasa (1.243.550lei), Reabilitare ºi modernizare ªcoala Gimna-zialã Mironeasa, corp A, corp B, corp C(5.116.762 lei), Reabilitare ºi modernizareªcoala Gimnazialã Urºiþa (696.833 lei).

MMiirroossllaavvaa - Extindere grãdiniþã ºi construirecreºã în cadrul ºcolii „Colonel Constantin Lan-ga” (2.741.237), Extindere ºi modernizareºcoala gimnazialã „Colonel Constantin Langa”(8.107.137 lei), Extindere ºi modernizare ºcoa-lã primarã, localitatea Ciurbeºti (749.806 lei),Modernizare grãdiniþã cu program normal, loca-litatea Horpaz (604.175 lei), Modernizare ºcoa-lã primarã localitatea Proselnici (920.182 lei).

MMooggooººeeººttii –– Reabilitare ºi extindere ºcoalagimnazialã nr. 2 Hadîmbu (984.020 lei).

MMooggooººeeººttii-SSiirreett – Modernizare ºi dotare grã-diniþã de copii cu program redus, sat Mogo-ºeºti-Siret (464.743 lei).

MMooººnnaa –– Reabilitare ºi modernizare ºcoalãgimnazialã Moºna (3.679.099 lei).

MMoovviilleennii –– Reabilitare ºi extindere grãdiniþãcu program normal Movileni (638.274 lei),Reabilitare ºi extindere ªcoala Gimnazialã LargaJijia corp A ºi B (1.313.760 lei), Reabilitare ºimodernizare ªcoala Primarã Iepureni, corp A ºiB comuna Movileni (1.162.630 lei).

MMuunniicciippiiuull IIaaººii –– Modernizare ºi dotare Cre-ºa nr. 10 (1.782.340 lei), Modernizare, extinde-re ºi dotare Creºa 1 (2.419.592 lei).

OOþþeelleennii –– Construire grãdiniþã cu o salã degrupã, puþ forat, bazin vidanjabil ºi racord elec-tric în sat Hândreºti (529.625 lei), Construire ºidotare grãdiniþã cu program normal din sat Oþe-leni (1.442.625,00 lei).

PPoodduu IIllooaaiieeii –– Construire creºã (2.487.288,51lei), Construire grãdintiþã (2.667.578,92 lei).

PPooppeeººttii –– Reabilitare, modernizare, extin-dere ºi dotare ºcoala gimnazialã Hãrpãºeºti(1.854.220 lei).

PPoopprriiccaannii –– Construire grãdiniþã cu programnormal în satul Popricani (1.357.790 lei), Con-struire grãdiniþã cu program normal, în satulVultureni (1.357.790 lei).

RRããcchhiiþþeennii –– Reabilitare, modernizare ºi extin-dere ºcoalã, sat Rãchiþeni (702.952 lei).

RRããdduuccããnneennii - Reabilitare ºi modernizareºcoala ºi grãdiniþa Bazga (2.036.187 lei), Rea-bilitare ºi modernizare ºcoalã gimnazialã ºi

grãdiniþã Roºu (1.827.177 lei), Reabilitare ºi modernizare ºcoalã primarã ºi grãdiniþãTrestiana (1.026.079 lei),

RReeddiiuu –– Construire grãdiniþã cu 3 sãli de cla-sã (504.471 lei), Construire ºcoalã cu 4 sãli declasã în comuna Rediu (2.558.991 lei).

RRuuggiinnooaassaa –– Reabilitare ºi dotarea ºcolii gim-naziale Rediu (1.227.510 lei).

SSccâânntteeiiaa –– Reabilitarea, modernizarea, extin-derea ºi dotarea Gradinitei cu program normalScânteia (389.043 lei), Reabilitarea, moderniza-rea, extinderea ºi dotarea Grãdiniþei cu programnormal Boroseºti (438.065 lei), Reabilitarea,modernizarea, extinderea ºi dotarea ªcolii Gim-naziale „Axinte Uricariul”, corp A si corp B, dinlocalitatea Scânteia (3.002.829 lei), Reabilitarea,modernizarea ºi dotarea ªcolii Primare LuncaRateº din localitatea Scânteia (412.058 lei).

SSiinneeººttii –– Construire put forat, rezerva apãpotabilã ºi reþele exterioare în vederea obþineriiavizului de sãnãtate publicã pentru scoala 4 cla-se în sat Bocniþa (242.732 lei), Reabilitare,

extindere ºi etajare ºcoalã gimnazialã „VeniaminCostachi” în sat Sineºti (1.127.763 lei).

SSttrruunnggaa – Demolare ºi construire grãdiniþã cuprogram normal, sat Criveºti (784.876 lei).

ªªiippoottee – Reabilitare ºi modernizare ªcoalaGimnazialã Chiºcãreni (2.285.307 lei ).

TTaannssaa – Reabilitare grãdiniþã cu program nor-mal în localitatea Suhuleþ (873.810 lei), Reabi-litare grãdiniþã cu program normal în localitateaTansa (602.764 lei).

TTããttããrruuººii – Modernizare, reabilitare ºi dotareCorp A la Liceul Tehnologic din satul Tãtãruºi(939.227 lei).

TTooddiirreeººttii – Reabilitare, modernizare ºi dotareºcoala gimnazialã nr. 1 Todireºti- corp B(3.159.920 lei).

TTrriiffeeººttii – Reabilitare, modernizare, recompar-timentare clãdire cu grupuri sanitare interioare ºi asigurarea utilitãþilor la grãdiniþã Trifeºti(1.060.383 lei), Reabilitare, modernizare,recompartimentare clãdire cu grupuri sanitareinterioare ºi asigurarea utilitãþilor la ªcoala Gim-nazialã Hermeziu corp B (472.820 lei), Reabili-tare, modernizare, recompartimentare clãdire cugrupuri sanitare interioare ºi asigurarea utilitãþi-lor la ºcoala veche Zaboloteni (370.798 lei).

ÞÞiibbããnneeººttii – Reabilitare ºi modernizare Grãdi-niþa cu program normal Tungujei (1.050.999lei), Reabilitare ºi modernizare Grãdiniþã cu pro-gram normal Glodenii Gîndului (1.048.523 lei),Reabilitare ºi modernizare ºcoala gimnazialã „Dr. Petru Brânzei” din localitatea Jigoreni(1.324.351 lei), Reabilitare, modernizare ºiextindere Liceul Tehnologic „Petre P. Carp” Þibã-neºti (4.232.296 lei).

UUnngghheennii – Reabilitare, modernizare, extinde-re ºi dotare ºcoala veche Bosia (1.478.555 lei).

VVaalleeaa LLuuppuulluuii – Construire ºi dotare grãdini-þã cu program prelungit (1.334.953 lei).

VVaalleeaa SSeeaaccãã –– Reabilitare, modernizare ºidotare Grãdiniþa cu program normal din satulTopile (586.452 lei), Reabilitare, modernizare ºidotare ªcoala gimnazialã din satul Topile(1.008.574 lei).

VVîînnããttoorrii –– Lucrãri de extindere, reabilitare,modernizare ºi dotare la ºcoala gimnazialã Cri-veºti, în vederea obþinerii autorizaþiilor sanitare(1.840.280 lei), Lucrãri modernizare, reabilitare ºidotare la ºcoala primarã Vlãdnicuþ, în vedereaobþinerii autorizatiilor sanitare (792.567 lei),Lucrãri de modernizare reabilitare ºi dotare la grã-diniþa cu program normal Gura Bãdiliþei, în vede-rea obþinerii autorizaþiilor sanitare (1.363.893 lei),Lucrãri de modernizare reabilitare ºi dotare la grã-diniþã cu program normal nr. 2 Hîrtoape, în vede-rea obþinerii autorizaþiilor sanitare (591.803 lei).

VVooiinneeººttii –– Construire creºã în sat Voineºti(1.382.485 lei), Modernizare ºi dotare ºcoalaprimarã ºi construire centralã termicã, în satSlobozia (328.970), Reabilitare, extindere ºimodernizare ºcoala gimnazialã sat Slobozia, învederea obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþio-nare (1.246.362 lei), Reconfigurare, extindere ºimodernizare construcþie existenþã în grãdiniþãcu douã grupe cu program prelungit din sat Voineºti (571.578 lei).

beneficiazã de celein ultimele decenii!

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 CONSILIERI JUDETENI¸

* dialog cu consilierul judeþeanIon Lorin Urcaciu (PSD), membru în Comisia de administraþie publicã ºi achiziþii,membru în Comisia pentru tineret, sport, turism

- Domnule consilier, care sunt mari-le câºtiguri, plusurile, sã spunem, dinadministraþia publicã ieºeanã din ulti-mii trei ani?

- Pentru a cuantifica cu plusuri ºiminusuri o administraþie publica loca-lã trebuiesc avute în vedere mai multeaspecte ºi nu cred cã trebuie sã neraportam strict la ultimii trei ani. Oadministraþie eficientã ºi cu rezultateeste aceea care ºtie sã ducã maideparte ºi eventual sã încheie proiecteîncepute, sã vinã cu proiecte noi ºi sãlase proiecte pentru viitor. Dacã estesã vorbim de câºtiguri ºi plusuri aleunei administraþii, atunci trebuie sã neuitam la ce sa-a realizat, ce este încurs de realizare ºi ce proiecte suntpentru viitor. S-au încheiat o serie deproiecte majore în domeniul sanitarprin investiþii în infrastructura medica-lã, echipamente etc. Se poate spunecã în acest domeniu suntem în top lanivel naþional ºi în unele cazuri chiar lanivel european, iar de aceste realizãribeneficiazã populaþia din întreaga zonã

de nord-est. Sunt realizãri importanteîn infrastructura rutierã, unde încã suntmulte de fãcut. Trebuie sã spunem cãavem cea mai mare reþea de drumurijudeþene din þarã, iar nevoile sunt pemãsurã. Avem un Master-plan ºi ce s-apromis se face. Nu trebuie omise niciinvestiþiile în infrastructura de apa-canal, unde s-au realizat ºi se realizea-zã investiþii majore în tot judeþul.

- Ce credeþi cã i-aar mai trebui Iaºu-lui pentru a reveni în lupta pentru su-premaþia economicã la nivel naþional,pentru a se puteaplasa mãcar în apropierea unorjudeþe precumCluj, Timiº, Bihorsau Sibiu?

- Dacã este sãne referim la supre-maþia economicãfaþã de Iaºi a altorjudeþe din þarã, veþivedea cã toate, cu excepþia Bucureº-tiului ºi a judeþului Ilfov, sunt judeþedin vestul þãrii. Lãsând la o parte tre-cutul ºi gândindu-ne pentru viitor eucred cu tãrie cã nouã nu ne lipseºtedecât infrastructura mare de comuni-caþie. O autostradã ºi un aeroport cuzona cargo. Când noi vom avea în zonãaceste facilitãþi de comunicaþii suntconvins cã vom fi foarte sus în acestclasament.

- În ciuda investiþiilor masive, atâtdin fonduri europene, cât ºi guverna-mentale, zona ruralã continuã sã rãmâ-nã destul de izolatã, nu doar din punctde vedere economic, ci mai ales so-cial. Ce credeþi cã ar mai trebui fãcutîn aceastã zonã pentru o dezvoltareechilibratã ºi o reducere a enormelordecalaje cu zona periferic urbanã, cuzona metropolitanã, de exemplu?

- Aceste decalaje s-au acumulat întimp. Dacã înainte în toate zonele din

judeþ erau unitãþi deproducþie mai marisau mai mici undepopulaþia din me-diul rural avea ac-ces la locuri demuncã, iar pro-ducþiile dãdeauplus-valoare, a-cum ne confrun-

tãm cu douã mari probleme ºianume lipsa locurilor de muncã în a-ceste zone ºi migraþia masivã a tineri-lor cãtre zona metropolitanã ºi în strãi-nãtate. Rezolvarea acestor decalaje sepoate face prin revitalizarea fostelorcentre de producþie din judeþ, adaptatecerinþelor actuale. Parcurile industrialepot fi rezolvarea acestor probleme.

- Sportul continuã sã rãmânã un felde Cenuºãreasã a judeþului. Zilele tre-cute, Consiliul Judeþean a refuzat chiaracordarea unui sprijin financiar pentru

clubul de fotbal de pri-mã ligã, Politehnica, dinmotive obiective. Con-sideraþi cã ar trebuipusã în discuþie o no-uã strategie la niveljudeþean pentru co-rectarea, mãcar, a neajunsurilor din do-meniu ºi atingereaunor noi obiective,mai apropiate de nã-zuinþele zecilor de miide fani?

- Consiliul Judeþeannu poate acorda finanþareclubului de fotbal Politehni-ca, acesta nefiind un serviciupublic de interes judeþean. Tre-buie spus cã prin Comisia de tineretºi sport ºi urmând paºii legali, Consi-liul Judeþean Iaºi a sprijinit mai multeactivitãþi sportive cu sume importantecare s-au alocat în fiecare an. Sportulîn judeþul Iaºi nu reprezintã doar clubulde fotbal. Avem colaborãri cu multeasociaþii sportive ieºene ºi acestea vorcontinua.

- Ce aºteptãri aveþi de la acest ultiman din actualul mandat ºi care suntproiectele pe care doriþi sã le prezen-taþi colegilor consilieri judeþeni, pen-tru dezvoltarea judeþului?

- Aºteptãrile pe care le am pentruurmãtorul an sunt aceleaºi care le-am

avut ºi la începutul mandatului, res-pectiv cât mai multe investiþii care sãducã la bunãstarea cetãþenilor judeþu-lui nostru. Nu vreau sã enumãr un anu-me proiect sau proiecte pe care sã leprezint colegilor, pentru dezvoltareajudeþului, întrucât nevoile sunt mari.Suntem cel mai mare judeþ al þãrii, iarproiectele trebuiesc prioritizare înfuncþie de necesitãþi ºi finanþãri. Amvenit în faþa cetãþenilor în 2016 cu unprogram local de guvernare ºi noi neþinem de el: drumuri, spitale, ºcoli,apã-canal, aeroport.

„Nu ne lipseºte decât infrastructura mare de comunicaþie”

- Domnule Timofciuc, cum se vedeIaºul prin ochii unui consilier jude-þean abia instalat în funcþie?

- Cunosc foarte bine judeþul Iaºi -am copilãrit la bunici în Româneºti ºiMovileni, în foarte multe duminicimerg la biserica din Rediu-Mitropo-liei, comuna Popricani, am rude ºicunoºtinþe în foarte multe comunitãþiieºene. Prin urmare, ºtiu realitatea din

teren ºi cunosc per-cepþia cetãþenilor des-

pre judeþul nostru. ªisunt sigur cã nu greºesc

dacã spun cã în judeþulIaºi mai sunt foarte multe

de îmbunãtãþit. În primul rânddrumurile – foarte multe porþi-

uni aratã deplorabil. Ca sã daunumai un exemplu în acest sens,avem Drumul Judeþean 246, care tre-ce prin comunele Scânteia, ªcheia,Drãguºeni, Ipatele ºi merge pânã laDagâþa. Este un drum distrus, careþine în izolare ºi sãrãcie foarte mulþicetãþeni. Economia din aceste comu-ne are foarte mult de pierdut ca urma-re a stãrii deplorabile a drumurilor.

- Sunteþi membru al Comisiei desãnãtate, muncã, protecþie socialã ºicombaterea sãrãciei... Pânã la ce

punct poate deveni îngrijorãtor feno-menul migrãrii forþei de muncã ºicum credeþi cã ar trebui sã reacþione-ze autoritãþile pentru reducerea defi-citului de forþã de muncã din zonã?

- Migrarea forþei de muncã esteextrem de îngrijorãtoare. Afacerile dinRomânia sunt anchilozate de lipsaforþei de muncã. Cei care ar dori sãdezvolte iniþiative sunt blocaþi deimposibilitatea de a gãsi oameni caresã munceascã. Autoritãþile trebuie sãreacþioneze într-un singur sens: Ro-mânia trebuie sã redevinã atractivãpentru rudele, cunoscuþii ºi veciniinoºtri care au plecat afarã. Taxareatrebuie sã se reducã atât de mult,încât toþi aceºtia ar trebui sã gãseas-cã mai rentabil sã revinã acasã pentrua munci. România ar trebui sã se con-centreze nu pe limitarea mobilitãþii, ci

pe adoptarea acelor mãsuri care arputea duce la o miºcare a forþei demuncã în sens invers, în direcþia reîn-toarcerii în þarã.

- Care sunt, în opinia dumneavoas-trã mãsurile care ar trebui implemen-tate pentru combaterea sãrãciei înaceastã zonã, tot mai încercatã, dinacest punct de vedere, în ultimaperioadã?

- Soluþia este una simplã: trebuiesã lãsãm economia sã respire! Sã numai avem taxe atât de multe ºi atât demari! Oamenii ar prospera, iar sãrãcias-ar reduce dacã taxele ar fi mai mici.

- Muncã ºi protecþie socialã: douãconcepte care trebuie reinventate sausunt corect înþelese?

- În primul rând, trebuie sã înþele-gem cu toþii cã cea mai bunã formãde protecþie socialã este un loc demuncã. Ajutoarele sociale sunt nocive– cei care le primesc devin depen-denþi ºi refuzã sã îºi mai caute un locde muncã. În plus, antreprenorii localisunt afectaþi, fiind lipsiþi de forþã demuncã pentru a dezvolta afaceri.

Apoi, trebuie sã devenim mai priete-noºi cu munca. În România, muncaeste taxatã extrem de agresiv. Taxelesunt mari, iar cei care muncesc nupot pune ban pe ban pentru a-ºi faceun viitor în þarã. Asta îi face pe mulþiromâni sã caute sã munceascã înstrãinãtate – pur ºi simplu este mairentabil.

- Ce aºteptãri aveþi ºi care sunt pro-iectele pe care doriþi sã le prezentaþiîn acest prim ºi totodatã ultim an dinactualul mandat?

- Foarte mulþi cetãþeni din judeþulIaºi mi s-au arãtat oripilaþi de faptulcã în spitalele publice se fac avorturi.ªi eu cred cã banii celor care plãtesctaxe ºi impozite ar trebui folosiþi pen-tru a aduce viaþa, nu pentru a o lua!Vreau sã mã implic mai mult înaceastã chestiune ºi sper ca în celedouã maternitãþi din subordinea Con-siliului Judeþean Iaºi consiliereafemeilor care doresc sã avorteze sãdevinã obligatorie, iar avortul sã fieposibil doar pentru motive medicaleserioase!

Consilieriijudeþeni,la raport

* de vorbã cu consilierul judeþean Cãtãlin Timofciuc(PNL), membru în Comisia pentru sãnãtate, muncã,protecþie socialã ºi combaterea sãrãciei ºi în Comisia de administraþie publicã ºi achiziþii

„Migrarea forþei de muncã esteextrem de îngrijorãtoare”

¸

Liga a treia ºi-a consumat parti-dele etapei a cincea. Din nefericire,ambele reprezentante ale Iaºului au pierdut categoric.

ªtiinþa Miroslava a cedat la scor deneprezentare la Huºi – 0-3, iar CSM Paºcani s-a înclinat pe teren propriu în faþa celor de la Ozana Târgu Neamþ – 2-6. Golurile pãºcãnenilor au fost marcate de Vlad Sobraneschi (36) ºiBogdan Vãcaru (90). De remarcat cãCSM Paºcani a condus la pauzã cu 1-0,însã a cãzut în debutul pãrþii a doua,

oaspeþii marcând de trei ori în doar zece minute. Mai mult, ultimele douãgoluri ale celor din Târgu Neamþ au fostmarcate în minutele de prelungire!

Dupã aceste rezultate, ªtiinþa Mirosla-va coboarã pe locul 13 în clasament (osingurã victorie, golaveraj 8-12) la doarpatru puncte de ultima poziþie, ocupatãde CSM Paºcani, cu 0 puncte ºi un gol-averaj de 7-17!

În clasament conduce Aerostar Bacãu(punctaj maxim, 15p), urmatã de Bucovi-na Rãdãuþi (12p) ºi SC Oþelul Galaþi (12p).

Înfrângeri pentru reprezentantele Iaºului în Liga a treia!

Cotatã ca mare favoritã la câºtigareaLigii a IV-a, Unirea Mirceºti s-ainstalat în fruntea clasamentului,

fãrã înfrângere în cele ºase partide dis-putate. Duminicã, Unirea a reuºit sãdepãºeascã, la limitã, o altã mare favori-tã – Moldova Cristeºti, ºi aºteaptã, cumoralul ridicat, partida cu CS Ciurea, deduminica viitoare.

Surprizele acestui debut de cam-pionat pot fi considerate formaþiile Victoria Leþcani, care s-a instalat pe poziþia a doua, cu 14 puncte ºi doar douãgoluri primite, dar mai ales CS StejarulBârnova, care a reuºit sã înscrie 21 degoluri (o medie de peste 3 goluri pemeci) ºi a prins treapta a treia a podiu-mului. Ce-i drept, lupta e lungã ºi multese pot schimba, însã începutul, foartedisputat, ne conferã premisele unei competiþii reuºite.

RReezzuullttaattee eettaappaa aa VVII-aaCS Stejarul Bârnova - Unirea Ruginoasa 6 - 2 AS Flacãra Erbiceni - Unirea Scânteia 1 - 0Biruinþa Mirosloveºti - Viitorul Tg.Frumos 2 - 0A.S. Þuþora - Victoria Leþcani 0 - 2Gloria Bãlþaþi - Viitorul Hârlãu 3 - 0CS Tomeºti - Stejarul Sineºti 4 - 6Unirea Mirceºti - Moldova Cristeºti 1 - 0Progresul Deleni - CS Ciurea 1 - 1EEttaappaa vviiiittooaarree ((dduummiinniiccãã,, 2299 sseepptteemmbbrriiee))Unirea Ruginoasa - AS Flacãra ErbiceniUnirea Scânteia - Biruinþa MirosloveºtiViitorul Tg.Frumos - A.S. ÞuþoraVictoria Leþcani - Gloria BãlþaþiViitorul Hârlãu - CS TomeºtiCS Ciurea - Unirea MirceºtiMoldova Cristeºti - CS Stejarul BârnovaStejarul Sineºti - Progresul Deleni

Liga aa VV-aa îºi ccerne ffavoriþii

Dupã un început timid, marii favoriþi ai Ligii a V-a încep sã se desprindã în clasament. Un plus pentru ACS Sportul Studenþesc Iaºi, care a reuºit sã câºtige toate cele cinci partide disputate, cu 30 de goluri marcate ºi doar 7 primite, ceea ce reprezintã o medie de 6 goluri pe meci. O ade-vãratã performanþã!

SSeerriiaa IIPrutul Prisãcani – Astra Rãducãneni 5 - 0Fulgerul Þibãneºti 2016 – Viitorul

Ciorteºti 2 – 2Stejarul Dobrovãþ - Podgoria Cozmeºti 3 - 1Voinþa Bosia - CS ªtiinþa Miroslava II 1 - 3Voinþa Voineºti - Avântul Golãieºti 3 – 1ÎÎnn ccllaassaammeenntt ccoonndduuccee VViiiittoorruull CCiioorr-

tteeººttii ((1133pp)),, uurrmmaattãã ddee SStteejjaarruull DDoobbrroovvããþþ((1122pp)) ººii FFuullggeerruull ÞÞiibbããnneeººttii 22001166 ((1100pp))..

SSeerriiaa aa IIII-aaUnirea Podu Iloaiei – AS Genotur Bel-

ceºti 3 - 1Viitorul Plugari - Gloria Româneºti 1 - 2AFC Movileni – ASPoly 2014 5 - 9AS Holboca - ACS Sportul Studenþesc

Iaºi 3 - 7C.Press Gropniþa – Com-Val Valea

Lupului 6 – 2Voinþa Bivolari – stãÎÎnn ccllaassaammeenntt ccoonndduuccee AACCSS SSppoorrttuull

SSttuuddeennþþeesscc IIaaººii ((1155pp)),, uurrmmaattãã ddee GGlloorriiaaRRoommâânneeººttii ((1122pp)) ººii AASS GGeennoottuurr BBeellcceeººttii((1100pp))..

SSeerriiaa aa IIIIII-aaSiretul Stolniceni-Prãjescu - Viitorul

Hãlãuceºti 3 - 2Recolta Conþeºti – ActivValea Seacã 6 - 1Voinþa Moþca - NG Topile 2 - 2Spicul Heleºteni - ASS Zimbrul Bou-

reni 3 - 3Unirea Al.I.Cuza - AS Todireºti 3 - 3CSM II Paºcani – Avântul Tãtãruºi 4 - 1Viitorul Muncel - AS Locomotiva Paº-

cani 3 - 5

Viitorul Hãrmãneºti - a statÎÎnn ccllaassaammeenntt ccoonndduuccee UUnniirreeaa AAll..II..CCuuzzaa

((1144pp)),, uurrmmaattãã ddee AASS TTooddiirreeººttii ((1133pp)) ººiiSSppiiccuull HHeelleeººtteennii ((1100pp))..

Viitorul BBrãeºti, exclusã din ccampionat!

Comisia de Disciplinã din cadrul AJFIaºi a judecat incidentele petrecuteduminicã, 25 august, la sfârºitul meciu-lui Viitorul Brãeºti – N.G.Topile, dincadrul etapei a 2-a a seriei III din Liga Va Campionatului Judeþean de Fotbal,hotãrând excluderea formaþiei din Brãeºtidin campionat!

Reamintim cã, imediat dupã fluierul definal, arbitrul de centru Claudiu Bãlan (20de ani) a fost luat lovit de cãtre un grupde suporteri ai echipei gazdã, alegân-du-se cu mai multe contuzii ºi cu fractu-rã de piramidã nazalã.

În decursul celor aproape trei ore dejudecatã, au fost audiaþii delegaþii ambe-lor cluburi, precum ºi observatorul Lau-

renþiu Mihãlcuþ. În apãrarea lor, cei de laBrãeºti au susþinut cã incidentul ar fi fostprovocat de cãtre suporterii din Topile,aceºtia intrând pe teren ºi agresându-l pearbitrul de centru. Iar acesta, speriat, ar fiajuns în dreptul unui fan de-al Viitorului,care, aflat în stare de ebrietate, l-ar fi lovitpe cavalerul fluierului. Explicaþia n-a fostuna plauzibilã, deoarece, aºa cum spunefoarte clar Regulamentul, echipa organi-zatoare (în cazul de faþã, Viitorul Brãeºti)are obligaþia sã asigure paza ºi ordineape stadion cu minim ºase oameni ºi uncoordonator.

Astfel, sancþiunea datã de comisie afost una de o duritate maximã: s-a decisexcluderea Viitorului Brãeºti din campio-nat. „„AA ffoosstt uunn eevveenniimmeenntt ccuu ttoottuull iizzoollaatt,,nnuu ss-aa mmaaii ppeettrreeccuutt ddee aannii bbuunnii aaººaa cceevvaaîînn jjuuddeeþþ.. PPrriinn aacceeaassttãã eexxlluuddeerree aamm vvrruutt ssããddããmm uunn eexxeemmpplluu,, uunn aavveerrttiissmmeenntt ffooaarrtteeccllaarr ººii ssãã ddeessccuurraajjããmm aasseemmeenneeaa aattiittuu-ddiinnii,, ccaarree nn-aauu ccee ccããuuttaa ppee uunn tteerreenn ddeeffoottbbaall””, a subliniat Sorin Boca, preºedin-tele AJF Iaºi.

Unirea Mirceºti s-a instalatdeja în poziþia de lider

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITÃTI SPORTIVE29

CCaammppiiooaannee bbaallccaanniicceellaa ccaannoottaajj!!La o sãptãmânã dupã ce Florin Ceobanu (18ani) devenea în Grecia campion europeande tineret cu echipajul României de 8+1,câþiva dintre colegii sãi juniori de la ClubulSportiv Municipal Iaºi, unde sunt pregãtiþi deantrenoarele Adriana Cserhati ºi SimonaNapa, au concurat cu succes la Campiona-tele Balcanice pentru juniori, desfãºurate laBelgrad. Andrada Moroºanu ºi Patricia Cireºau devenit campioane balcanice în barca de4 vâsle, probã în care ele sunt medaliate cubronz la Campionatele Mondiale din acestan. Andrada este dublã campioanã balcani-cã, cucerind medalia de aur ºi la dublurame, în timp ce Patricia a ocupat locul alpatrulea în schif simplu. Manuela Lungu afost a treia junioarã I de la CSM Iaºi care aîmbrãcat tricoul de campioanã balcanicã, eafãcând parte din echipajul de 8+1.

BBrroonnzz llaa EEuurrooppeenneelleeddee bbooxx ppeennttrruu ttiinneerreettPugilista Bianca Cobzaru (categoria de greu-tate 54 kilograme) a furnizat o surprizã foarteplãcutã la Campionatele Europene de boxpentru tineret, desfãºurate la Sofia, ea cuce-rind medalia de bronz. Pentru accederea însemifinale, Bianca (antrenori Constantin ºiNicu Brânzei) a trecut mai întâi de AngelinaGlebova (vicecampioanã olimpicã ºi euro-peanã), din Rusia, iar apoi a dispus deCourtney Scott (campioanã europeanã), dinAnglia. În penultimul act, ieºeanca a fostînvinsã de Fay Niamh Chole (Irlanda), ceacare avea sã devinã campioanã europeanã.

CCaammppiiooaannee nnaaþþiioonnaalleellaa ttiirr ccuu aarrccuull!!Ediþia din acest an a Campionatelor Naþiona-le de tir cu arcul în aer liber pentru seniori ºijuniori I s-a desfãºurat la Aninoasa ºi a prile-juit echipei feminine de junioare de la Clu-bul Sportiv Municipal Iaºi douã clasãri pepodium. În componenþa Timeea Frai, CorinaBusuioc ºi Elena Scîntei, CSM Iaºi a cucerittitlul de campioanã naþionalã la junioare, dara intrat în posesia medaliei de bronz ºi înconcursul senioarelor. Mai mult, Corina aurcat pe treapta a treia a podiumului ºi înproba individualã a junioarelor. Timeea Frai acucerit ºi ea o a treia medalie la Aninoasa, înproba de echipe mixte a juniorilor ocupândlocul al treilea alãturi de fratele sãu, Cosmin,în timp ce la seniori, la arc compound, totbronz au cucerit ºi ªtefana Albu ºi GabrielSandu, pregãtiþi la CSS „Unirea” Iaºi deantrenorul Cezar Alexandrescu.

AAnnddrreeii MMiihhnneeaa,, ccaammppiioonn llaa 1166 aannii!!Ieºeanul Andrei Mihnea a câºtigat, la capãtulunei confruntãri dramatice, Cupa României lasabie – cadeþi. Andrei Mihnea, în vârstã de 16ani, legitimat la clubul CSª Unirea Iaºi (antre-nor Radu Tofan) a dispus în finala competiþieide bucureºteanul Radu Niþu (Riposta Bucu-reºti) în chiar ultimul asalt. Sportivul din Capi-talã a condus prima parte a confruntãrii (8-5),însã Andrei Mihnea a revenit ºi a preluat con-ducerea cu 14-10, fiind egalat din nou în ulti-mele minute. La ultimul asalt, spre surprinde-rea generalã, ieºeanul a reuºit lovitura câºtigã-

toare, proclamându-se campion naþional.

Sportivi ieºeni

în competiþii

CCLLAASSAAMMEENNTT,, LLIIGGAA AA IIVV-AA1. Unirea Mirceºti 6 5 1 0 19-5 16p2. Victoria Leþcani 6 4 2 0 15-2 14p3. CS Stejarul Bârnova 6 4 1 1 21-11 13p4. Moldova Cristeºti 6 4 1 1 13-6 13p5. AS Flacãra Erbiceni 6 3 3 0 14-6 12p6. A.S. Þuþora 6 4 0 2 14-12 12p7. Gloria Bãlþaþi 6 3 2 1 19-11 11p8. Unirea Ruginoasa 6 3 0 3 19-15 9p9. Viitorul Tg.Frumos 6 2 2 2 14-11 8p10. Biruinþa Mirosloveºti 6 2 2 2 11-11 8p11. CS Ciurea 6 1 2 3 13-18 5p12. Viitorul Hârlãu 6 1 1 4 5-11 4p13. Stejarul Sineºti 6 1 1 4 17-25 4p14. Unirea Scânteia 6 1 1 4 10-21 4p15. Progresul Deleni 6 0 1 5 3-20 0p16. CS Tomeºti 6 0 0 6 9-31 0p

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr.255privind actualizarea devizuluigeneral ºi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiþie „Construire Pavilion 8(prin desfiinþare cabinã poartã,serã, beci, gard din cãrãmidã,garaj ºi grajd - magazie)” -Spitalul Clinic de Boli Infecþioase„Sf. Parascheva” Iaºi

AArrtt..11.. „„Se aprobã actualizarea devizuluigeneral ºi a indicatorilor tehnico-eco-nomici la obiectivul de investiþie„Construire Pavilion 8 (prin desfiinþarecabinã poartã, serã, beci, gard dincãrãmidã, garaj ºi grajd - magazie)” –Spitalul Clinic de Boli Infecþioase„Sf.Parascheva” Iaºi, dupã cum urmeazã:

VVaallooaarree ttoottaallãã iinnvveessttiiþþiiee:: 6655..992299,,885555 mmiiiilleeii ccuu TTVVAA,, ddiinn ccaarree CC++MM 4455..992299,,998800 mmiiiilleeii ccuu TTVVAA

DDuurraattaa ddee rreeaalliizzaarree: 2299 lluunniiHotãrârea a fost adoptatã cu votul în

unanimitate, respectiv 34 voturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr.259privind aprobarea la niveluljudeþului Iaºi a listei produselor ce vor fi distribuite în cadrulProgramului pentru ºcoli al României, precum ºi stabilireamãsurilor educative care însoþescdistribuþia fructelor, legumelor,laptelui ºi produselor lactate în anul ºcolar 2019 – 2020

AArrtt..11.. În vederea implementãrii Pro-gramului pentru ºcoli al României înperioada 2017 - 2023 produsele ce vor fidistribuite în anul ºcolar 2019-2023 sunturmãtoarele: mere.

AArrtt..22.. Se aprobã urmãtoarele mãsurieducative ce vor însoþi distribuþia fructelor,legumelor, laptelui ºi produselor lactate înanul ºcolar 2019 - 2020:

Pentru distribuþia de fructe ºi legu-me: organizarea de concursuri tematice ºiorganizarea de zile tematice;

Pentru distribuþia de lapte ºi pro-duse lactate: organizarea de con-

cursuri tematice ºi organizarea de zile tematice.

Hotãrârea a fost adoptatã cu votul înunanimitate, respectiv 33 voturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 262privind intrarea ca asociat a Judeþului Iaºi - ConsiliulJudeþean Iaºi la SC „MiroslavaIndustrial Parc” SRL

AArrtt..11.. Se aprobã în principiu intrarea caasociat a Judeþului Iaºi-Consiliul JudeþeanIaºi la SC „Miroslava Industrial Parc” SRL,societate deþinãtoare a titlurilor de ParcIndustrial I ºi II din Comuna Miroslava,Judeþul Iaºi..

Hotãrârea a fost adoptatã cu 22 voturi„Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 264privind aprobarea Acordului departeneriat încheiat între JudeþulIaºi – Consiliul Judeþean Iaºi ºiComuna Holboca – ConsiliulLocal al Comunei Holboca, în vederea realizãrii proiectului„Parc Industrial Holboca”

AArrtt..11.. Se aprobã Acordul de par-teneriat încheiat între Judeþul Iaºi –Consiliul Judeþean Iaºi ºi ComunaHolboca – Consiliul Local al ComuneiHolboca, în vederea realizãrii proiec-tului „Parc Industrial Holboca“, conformAnexei, parte integrantã din prezentahotãrâre.

Hotãrârea a fost adoptatã cu votul înunanimitate, respectiv 33 voturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 263privind aprobarea preluãrii din administrarea ConsiliuluiLocal al Comunei Holboca în administrarea ConsiliuluiJudeþean Iaºi a suprafeþei de300.000 mp teren situat în Tarla 101-UAT Holboca, pentru operioadã de 49 ani, în vederearealizãrii unui parc industrial

AArrtt..11.. Se aprobã preluarea din ad-ministrarea Consiliului Local al Co-muneiHolboca în administrarea ConsiliuluiJudeþean Iaºi a suprafeþei de 300.000 mpteren, situat în Tarla 101 - UAT Holboca,pentru o perioadã de 49 ani, în vederearealizãrii unui parc industrial.

Hotãrârea a fost adoptatã cu 22 voturi„Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 267pentru aprobarea Protocolului de Colaborare între Judeþul Iaºi -Consiliul Judeþean Iaºi, Asociaþiade Dezvoltare Intercomunitarã –Euronest ºi Asociaþia Italienilordin România – RO.AS.IT. cuprivire la organizarea FestivaluluiInteretnic „Confluenþe” 2019, înperioada 03-06 octombrie 2019în Municipiul Iaºi, comuna Victoriaºi comuna Ciurea, judeþul Iaºi

AArrtt.. 11 Se aprobã Protocolul de Co-laborare între Judeþul Iaºi - Consiliul Judeþean Iaºi, Asociaþia de Dezvoltare

Intercomunitarã – Euronest ºi Aso-ciaþia Italienilor din România – RO.AS.IT.cu privire la organizarea Festivalului Interetnic „Confluenþe” 2019, în pe-rioada 03-06 octombrie 2019 înMunicipiul Iaºi, comuna Victoria ºi comu-na Ciurea, judeþul Iaºi, prevãzut în anexã, parte integrantã din pre-zenta hotãrâre

Hotãrârea a fost adoptatã cu votul înunanimitate, respectiv 33 voturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 268privind repartizarea pe unitãþileadministrativ-teritoriale din judeþul Iaºi a sumelordefalcate din taxa pe valoareaadãugatã pentru finanþareacheltuielilor descentralizate la nivelul judeþelor, destinatefinanþãrii Programului pentru ºcoli al României în perioada septembrie –decembrie 2019 a anului ºcolar 2019 – 2020, precum ºi rectificarea sumelor estimate pentru anii 2020-2022,aferente Programului

Art.1. Aprobã repartizarea pe unitãþileadministrativ – teritoriale din judeþul Iaºi a sumelor defalcate din taxa pe valoa-rea adãugatã pentru finanþarea cheltu-ielilor descentralizate la nivelul jude-þelor, destinate finanþãrii „Programuluipentru ºcoli al României” pentru pe-rioada septembrie – decembrie 2019 a anului ºcolar 2019 - 2020, potrivitanexei nr. 1, parte integrantã din pre-zenta hotãrâre.

Hotãrârea a fost adoptatã cu votul înunanimitate, respectiv 33 voturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 260privind aprobarea organizãrii ºiderulãrii procedurilor de atribuirea contractelor/acordurilor-cadrupentru achiziþia produselor ºi contractelor/acordurilor-cadrude prestare a serviciilor pentruderularea mãsurilor educative,aferente Programului pentru ºcoli, pentru un numãr de 92 U.A.T.-uri din judeþul Iaºi, în anul ºcolar 2019-2020

AArrtt..11.. Se aprobã organizarea ºi de-rularea procedurilor de atribuire a con-tractelor/acordurilor – cadru pentru achi-ziþia produselor ºi contractelor/acordu-rilor-cadru de prestare a serviciilor pentru derularea mãsurilor educative aferente Programului pentru ºcoli, în anulºcolar 2019-2020, pentru urmãtoarele 92 U.A.T.-uri din judeþul Iaºi

Hotãrârea a fost adoptatã cu votul înunanimitate, respectiv 33 voturi „Pentru”.

HOTÃRÂREAnr. 265pentru continuarea proiectului„Burse pentru elevii din mediulrural cu coeficient de inteligenþãsuperior provenind din mediidefavorizate din satele judeþuluiIaºi” în anul ºcolar 2019-2020, al Asociaþiei „Pro Ruralis” Iaºi

AArrtt.. 11 Se aprobã continuarea proiectu-lui „Burse pentru elevii din mediul ruralcu coeficient de inteligenþã superiorprovenind din medii defavorizate dinsatele judeþului Iaºi” în anul ºcolar 2019-2020, al Asociaþiei „Pro Ruralis Iaºi, prinalocarea echivalentului în lei a sumei de40.000 euro din bugetul Judeþului Iaºi –Consiliul Judeþean Iaºi, Asociaþiei „ProRuralis Iaºi”, reprezentând 50 de burse(800 de euro/elev/an ºcolar x 50 elevi),respectiv pentru susþinerea cheltuielilorde masã ºi cazare la cãminele liceelorunde elevii învaþã, conform acordului dinanexã, parte integrantã din prezentahotãrâre.

Hotãrârea a fost adoptatã cu votul înunanimitate, respectiv 32 voturi „Pentru”.

Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei, Episco-piei Romano-Catolice ºi Bisericii OrtodoxeRuse de Rit Vechi-Episcopia Moldovei autransmis cãtre Consiliul Judeþean Iaºi solici-tãrile primite de la parohiile din judeþ pri-

vind acordarea unui sprijin financiar pe anul2019. Bugetul prevãzut pe acest an de cãtreCJ Iaºi pentru cultele religioase recunoscutedin România este de 200.000 lei. Astfel, numai puþin de 34 de parohii din judeþ au soli-

citat sprijin financiar de la Consiliul Jude-þean, fondurile cerute fiind pentru continua-rea unor lucrãri de construire, reparaþii sauîntreþinere, pentru clopotniþã, ori pentru lu-crãri de construire a unui centru socio-cultu-ral. Parohiile care au nevoie de ajutor suntcele din Paºcani, Belceºti (2 parohii), Bârno-va, Ciurea (4), Cristeºti, Cotnari, Deleni, Dol-heºti (2), Fântânele, Gropniþa, Holboca (5),Miroslava (4), Mirosloveºti, Mogoºeºti,Rediu, Rãducãneni, Schitu Duca, Tãtãruºi,

Tomeºti, Þibãneºti, Bãlþaþi, Târgu Frumos.Conform prevederilor legale ºi pe baza docu-mentelor transmise de unitãþile centrale decult, sprijinul financiar se poate acorda pen-tru completarea fondurilor proprii ale unitãþi-lor de cult destinate pentru întreþinerea ºifuncþionarea lor, construirea, în condiþiile a-probãrii documentaþiilor tehnico-economicepotrivit reglementãrilor în vigoare, precum ºipentru repararea lãcaºurilor de cult, conser-varea ºi întreþinerea bunurilor de patrimoniu

aparþinând cultelor religioase, desfãºurareaunor activitãþi de asistenþã socialã ºi medica-lã ale unitãþilor de cult, amenajarea ºi întreþi-nerea muzeelor cultural-religioase, construi-rea, amenajarea ºi repararea clãdirilor avânddestinaþia de aºezãminte de asistenþã socialãºi medicalã ale unitãþilor de cult, construireaºi repararea sediilor administrative ale epar-hiilor sau ale centrelor de cult, construirea ºirepararea sediilor unitãþilor de învãþãmânt teo-logic, proprietate a cultelor recunoscute.

* Consiliul Judeþean va aloca o importantã sumã de bani pentru finanþarea unor lucrãri la 34 de parohii dintre comuneleieºene * banii vor fi folosiþi pentru lucrãri de construcþie ºi reparaþii la biserici sau la casele parohiale

34 de parohii au solicitat sprijinul Consiliului Judeþean

T abãra socialã din Centrul de Agre-ment Muncel, organizatã prin DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Tineret Iaºi

a Ministerului Tineretului ºi Sportului, adevenit deja tradiþie. Anul acesta, 57 decopii din sistemul de protecþie ieºean, dis-tribuiþi în douã serii, au fost oaspeþii organi-zatorilor, în lunile iunie ºi iulie 2019. Laîntoarcere, toþi aveau amintiri frumoase, dela condiþiile de cazare, numele dat de copiicopacilor ºi pãsãrilor, jocurile distractivepânã la gustul mâncãrii, cântecele, sausemnificaþia marcajelor de pe traseele par-curse prin pãdure.

Concomitent cu programul de relaxare înaer liber, sub îndrumarea educatorilor înso-þitori, copiii au jucat fotbal, volei, tenis de

masã, bucurându-se de terenul multi-funcþional ºi de parcul de joacã al centru-lui de agrement.

ªi aºa cum stã bine unei adevãratetabere, ºi aceasta s-a încheiat cu tradiþio-nalul foc, dând prilej copiilor ca, prinvechiul dar mereul actual ,,La revederetabãrã dragã”, sã îºi promitã unii altora darºi locurilor frumoase de aici cã anul viitorse vor reîntâlni.

Cu toþii au concluzionat cã a fost una din-tre cele mai frumoase experienþe pentru ei.Astfel, cele câteva zile trãite împreunã laMuncel le-au redat copiilor încrederea ºibucuria dar ºi interesul pentru tot ceea ce îþipoate oferi natura ºi respectul pentru educa-þia oferitã de aceasta.

„Vacanþã îîn ssiguranþã ––Tabãra dde zzi la JJandarmeria iieºeanã”

Alþi 15 copii, aflaþi în sistemul de protec-þie, au îmbrãcat pentru câteva zile uniformade jandarm, s-au pregãtit pe câmpul deinstrucþie, au învãþat tehnici ºi tactici deintervenþie folosite în misiunile speciale, ausavurat din plin gustul mâncãrii gãtite lacazan ºi servite la popotã, toate acestea, în tabãra de zi organizatã de Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Iaºi (IJJ). Mai micisau mai mari, cu toþii au fost trataþi ca niºte jandarmi responsabili, fiecare avândmisiunea ºi sarcina sa, pe care au trebuit sã o ducã la bun sfârºit.

Proiectul „Vacanþã în siguranþã – Tabãrade zi la Jandarmeria ieºeanã” a ajuns la edi-þia a II-a, fiind lansat de I.J.J. în colaborarecu D.G.A.S.P.C. Pe parcursul celor câtevazile, copiii au fost învãþaþi sã îºi gestionezeemoþiile, respectul pentru viaþa celorlalþi ºipentru cel aflat în dificultate. Programul

educativ a presupus ºi vizitarea unor impor-tante lãcaºuri de cult, precum MãnãstireaCetãþuia sau Muzeul Mitropolitan, dar ºi aunor instituþii din sistemul administrativromânesc ca Direcþia Judeþeanã a ArhivelorNaþionale sau sistemul judiciar - Palatul deJustiþie Iaºi.

Copiii au cãpãtat încrederea necesarãpentru a fi mai responsabili, pentru a lua ini-þiativa unor acþiuni, totul încheindu-se ºi deaceastã datã, în jurul unui foc de tabãrã,organizat la Cabana Dobrovãþ. Pe lângãamintirile frumoase, ºi câte un cadou sim-bolic, unii dintre participanþi au plecat cu promisiunea cã într-o zi, le vor devenicolegi celor care le-au destãinuit acum din tainele jandarmeriei.

Prilej dde ccunoaºtere a ttradiþiilor ººi pporturilorpopulare rromâneºti

Nici cei cu înclinaþii artistice nu au fostuitaþi în acestã varã, 25 de copii participând

la Tabãra de zi „Copilãrie, Artã ºi Tradiþie”, unproiect al Comisiei pentru Învãþãmânt, Cer-cetare ªtiinþificã, Culturã, Culte a ConsiliuluiJudeþean Iaºi în colaborare cu Parohia„Sf.Nicolae” Mãlãieºti din comuna Gropniþa.

Participanþii au vizitat lãcaºuri de cult pli-ne de tradiþie ºi istorie localã, precum Bise-rica „Sf Nicolae” ºi Muzeul Parohiei Mãlã-ieºti, Castelul Sturza ºi Mãnãstirea Miclãu-ºeni, din comuna Butea, judeþul Iaºi. Aces-te incursiuni le-au oferit prilejul de acunoaºte tradiþiile ºi porturile populareromâneºti, tehnica picturii pe sticlã ,,imita-þie vitralii”, tehnicile de realizare a unoricoane pe lemn, de modelare a lutului polimeric, de realizare a lumânãrilor deco-rative sau a mozaicului cu piese cera-mice, copiii putând participa ºi la ateliere de dezvoltare personalã.

Aºezãmintele bisericeºti din Mãlãieºti,tradiþiile ºi identitatea acestor locuri audevenit o scenã vibrantã pentru cei mici,unde au putut desfãºura activitãþi de creaþieartisticã, recreere ºi destindere.

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INFORMATII UTILE 11¸

Dramatizarea fructificã într-omanierã originalã vechea

poveste a lui Jack ºi a celorcâteva boabe de fasole

care îi vor schimba viaþa, dar a aºezat câteva accente

noi, în cheie modernã

Cea dintâi premierã din aceastã stagiune aTeatrului „Luceafãrul” a avut loc duminicã, 22septembrie. Este vorba despre „Jack ºi vrejulde fasole”, un spectacol realizat pe un text descenã imaginat de Oltiþa Cîntec, dupã cunos-cuta poveste englezeascã. Regia a fost sem-natã de Ion Ciubotaru, iar din echipa de crea-þie au mai fãcut parte ºi Alina Dincã-Puºcaºu(scenografia) ºi Diana Roman (muzica).

Dramatizarea fructificã într-o manierã origi-nalã vechea poveste a lui Jack ºi a celor câte-va boabe de fasole care îi vor schimba viaþa,dar a aºezat câteva accente noi. Jack e un ado-lescent îndrãgostit de fotbal, deh, e britanic!,visând sã ajungã o vedetã a sportului-rege.Câteva momente de free-style (Felicia PuriceRuss) fac deliciul privitorilor cãci „Fotbalul ecel mai tare/ Când eºti iute de picioare/ Pasã,dribling, fete, ºut/ ªi portarul a cãzut!”. Pãrinþiilui Jack sunt plecaþi la muncã într-un alt comi-tat, iar el a rãmas în grija mãtuºii, care e avidã

de bani. Personajele poartã nume englezeºti

care le ºi caracterizeazã (Mãtuºa e Greedy,cãpcãunii au devenit Doamna ºi DomnulGiant, Moºul care îi oferã cinci boabe de faso-le în schimbul vãcuþei Milky e Moº Fate etc),iar tonul general al naraþiunii scenice e în cheie comicã ºi educativã.

Jack ºi vrejul de fasole le va plãcea atâtcelor mici, cât ºi celor mari, semantica safiind edificatã pe nivele de adresabilitate.

Regizorul Ion Ciubotaru spune cã „ideea pecare am construit spectacolul e vorba aceeaplinã de înþelepciune cã lãcomia stricã ome-nia. Cu toþii vrem mai mult ºi mai mult, ade-sea scãpând din vedere cã nu acumularea de

bogãþii ºi de obiecte ne face, de fapt, fericiþi,ci afecþiunea ºi bucuria de a dãrui emoþii pozi-tive celor apropiaþi ºi celor în situaþii dificile”.

„Pentru a oferi posibilitatea trupei de laLuceafãrul de a se prezenta în proiecte cât maidiverse, noua creaþie este realizatã cu o distri-buþie dublã, actorii urmând sã joace alternativ”,a spus Oltiþa Cîntec, directorul artistic al teatru-lui. Protagoniºtii sunt Alex Iuraºcu/SebastianMunteanu - Jack, Liliana Mavriº Vârlan/IonelaArvinte - Mãtuºa Greedy, Dragoº Maftei/PaulSobolevschi - Domnul Giant, Elena Zmunci-lã/Mariana Teleman -Doamna Giant, CristianGheorghiu/Viorel Vârlan - Moº Fate.

„Jack ºi vrejul de fasole” a deschisstagiunea la Teatrul „Luceafãrul” Soiurile româneºti

de legume ºi produsele locale au fost promovate în cadrul

„Târgului Legumelor de Iaºi”

Evenimentul s-a desfãºurat în oraºul TârguFrumos fiind organizat de Direcþia pentru Agri-culturã Judeþeanã Iaºi împreunã cu PrimãriaOraºului Târgu Frumos, în colaborare cu Aso-ciaþia Producãtorilor de Legume „Ecoleg” ºiCooperativa Agricolã de Gradul I Ecoleg, ºi areunit producãtori din tot judeþul care au expusroadele obþinute din seminþe româneºti. „O ini-þiativã frumoasã ºi lãudabilã totodatã. ConsiliulJudeþean sprijinã astfel de manifestãri care pro-moveazã produsele româneºti, autentice ºi sus-þin producãtorii locali. Facem demersuri pentruca în fiecare weekend astfel de pieþe sã fie orga-nizate pentru început la Rãducãneni, Târgu Fru-

mos ºi Paºcani, iar mai apoi ºi în alte localitãþi.În cadrul acestora, legumicultorii pasionaþi îºivor putea vinde produsele, ºi vor avea totodatãºi posibilitatea de a face schimb de experienþãunii cu ceilalþi. Vom colabora cu asociaþiile deprofil în încercarea de a salva, a pãstra ºi promo-va seminþele soiurilor vechi, româneºti, atât decãutate de consumatorii ieºeni”, a spus preºe-dintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa.„Suntem la prima ediþie a acestui târg dar vomcontinua sã îi susþinem pe producãtorii locali, cuatât mai mult cu cât zona noastrã este cunoscu-tã prin numãrul mare de cultivatori de legume.Vom permanentiza astfel de pieþe agroalimenta-re, vom dezvolta un proiect alãturi de ConsiliulJudeþean ºi vom pune la dispoziþie spaþiilenecesare pentru cã sunt convins cã târgurile vorfi atât în avantajul producãtorilor, cât mai ales alconsumatorilor care se vor putea bucura degustul tradiþional românesc”, a afirmat IonelVatamanu, primarul oraºului Târgu Frumos.

TTâârrgguurrii ddee lleegguummee llaa IIaaººii

În fiecare an, copiii aflaþi în sistemul de protecþie specialã al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului

Iaºi beneficiazã, pe parcursul vacanþei mari, de un program de recreere special conceput pentru ei. Taberele de varã

s-au dovedit a fi cele mai bune experienþe pe parursul cãroraaceºti copii îºi îmbunãtãþesc dezvoltarea socialã ºi

psihologicã, cãpãtând o multitudine de abilitãþi ºi deprinderi

Tabere pentrucopiii dinsistemul deprotecþie socialã

L a întâlnirea cu jurnaliºtii, desfãºuratã îna-intea debutului festivalului, au participatLucian Dan Teodorovici, directorul

Muzeului Literaturii Române (instituþia fiind ini-þiatorul acestui proiect), alãturi de care s-a aflatscriitorul Florin Lãzãrescu, coordonatorul pro-gramelor FILIT, ºi Maricel Popa, prºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi, finanþatorul acestuieveniment care a depãºit demult graniþele þãrii.

La ediþia din acest an, publicul va avea oca-zia de a-i cunoaºte pe scriitorii Richard Ford(SUA), Mihail ªîºkin (Rusia), María Dueñas(Spania), Mathias Énard ºi Lionel Duroy (Fran-þa), Sjón (Islanda), Kim Leine (Danemarca),Herman Koch (Olanda), Asli Erdogan (Turcia),Ahmed Saadawi (Irak), Svetislav Basara (Ser-bia), Drago Janèar (Slovenia), GenevièveDamas (Belgia), Faruk Šehiæ (Bosnia ºi Herþe-govina). De asemenea, cititorii îi vor putea întâl-ni la Casa FILIT (ansamblul pavilionar din PiaþaUnirii) pe scriitorii români Diana Bãdica, DanComan, Andrei Crãciun, Bogdan Georgescu,Florin Irimia, Emanuela Iurkin, Olga Macrinici,Dan Miron, Cãtãlin Pavel, Dan Pleºa, SimonaPopescu, Andreea Rãsuceanu, Doina Ruºti,Bogdan Suceavã. Tot la Casa FILIT se vor deru-la evenimente ce vor avea în centru poezia lacare vor participa Svetlana Cârstean, Ionel Ciu-pureanu, Sorin Despot, Irina Georgescu, Silvia

Grãdinaru, Diana Iepure,Ligia Keºiºian, Vasile Leac,Vlad Pojoga, Monica Stoica,Livia ªtefan, Victor Þvetov,Mihai Vieru, Gelu Vlaºin,Andrei Zbîrnea.

Proiect iinedit pentru ccopii

Casa Copilãriei (PalatulCopiilor Iaºi), dedicatã literaturiipentru copii, va gãzdui eveni-mente cu scriitorii Cristina Ando-ne, Lavinia Braniºte, Veronica D.Niculescu, Alexandru Vakulovskiºi Matei Viºniec. La Casa Fantasy(Casa de Culturã a Sindicatelor), dedicatã lite-raturii fantasy, vor participa scriitorii Rodica Bre-tin, Lucian Meriºca, Ana Maria Negrilã, MirceaOpriþã ºi Liviu Surugiu. Tot pentru copii estepregãtit un proiect inedit, „o colecþie de cincivolume semnate de scriitori contemporani careau acceptat provocarea de a scrie câte o conti-nuare a unei poveºti de Ion Creangã”, dupãcum a spus Florin Lãzãrescu. Au acceptat pro-vocarea cunoscutul dramaturg Matei Viºniec,care a semnat „Capra cu trei iezi 2.0”, BogdanAlexandru Stãnescu – „Prostia omeneascã2.0”, Veronica D. Niculescu – „Harap Alb 2.0”,

LaviniaBraniºte – „Punguþa cu doi bani 2.0” ºi Alexan-dru Vakulovski – „Ivan Turbincã 2.0”. „Colecþiaeste ilustratã de artistul Adrian Serghie ºi doreº-te sã readucã în atenþie opera lui Ion Creangã,punând totodatã în valoare în mod creativmuzeele literare ieºene printr-uun concept modern”, a adãugat Florin Lãzãrescu. În CasaFILIT, va putea fi vizitatã expoziþia de arte vizua-le intitulatã „Scrisori cãtre Julien Ospitalierul”,compusã din lucrãri semnate de douãzeci deartiºti din România, Franþa ºi Italia, O altã expo-ziþie de picturã ºi poezie dedicatã lui Emil Bru-maru va fi „Negoþ cu îngeri”, a artistei ZamfiraZamfirescu din Cluj Napoca, gãzduitã de Gale-

ria de Artã „Theodor Pallady”. Traducãtoriiprezenþi la FILIT vor fi Georg Aescht (Germa-nia), Jan Willem Bos (Olanda), Jan Corne-lius (Germania), Sean Cotter (SUA), AntòniaEscandell Tur (Spania), Jarmila Horáková(Republica Cehã), Fernando Klabin (Brazi-lia), Joanna Kornaœ-Warwas (Polonia),Gabriella Koszta (Ungaria), Marily Le Nir(Franþa), Steinar Lone (Norvegia), MarianOchoa de Eribe (Spania), Ivana Olujiæ(Croaþia), Szonda Szabolcs (România,limba maghiarã).

„Existã ddeja un ssoi dde tturism lliterar”

FILIT este considerat unul dintre cele maimari festivaluri literare din Europa, dupã cel dela Mantova (Italia) sau Edinburg (Scoþia). „Estecel mai mare festival de literaturã ºi traducere alEuropei Centrale ºi de Est, anual avem aproxi-mativ 300 de invitaþi, ceea ce nu mai are niciun alt festival din zona noastrã, iar în ceea ce priveºte publicul, cifra este una extrem demare, 34.000 de persoane care au participatefectiv la festival. De la an la an, încercãm sãcreºtem prin calitatea actului cultural ºi automat

acest lucru aduce public, existând deja un soide turism literar”, a afirmat Lucian Dan Teodo-

rovici. Directorul MLR a amintit ºi despre volun-tarii FILIT, „600 de persoane fiind interesate sãofere sprijin, motiv pentru care selecþia a fostfoarte severã, fiind doar 150 de de locuri dispo-nibile”, dar ºi despre faptul cã „FILIT a reuºit sãconvingã oamenii sã citeascã”, fãcând referireºi la cursul de literaturã de la Colegiul Naþional,unde se studiazã doar autori FILIT. „Este un pro-iect de mare anvergurã, care a crescut foartemult de la un an la altul. Muzeul LiteraturiiRomâne din Iaºi are o echipã profesionistã carese ocupã de acest proiect ºi vine cu noutãþi dela o ediþie la alta, iar noi, ca for tutelar, suntemdatori ca pentru astfel de proiecte sã gãsimsuficiente resurse financiare astfel încât, strãda-nia acestor oameni sã nu fie în zadar. Dacã ar fisã facem o analizã a ediþiilor care au trecut ºi atuturor articolelor apãrute în presa înternaþiona-lã, s-aar putea observa cu uºurinþã cã acest fes-tival este de notorietate atât în randul scriitorilorcât ºi al publicului”, a spus ºi Maricel Popa.

Declaraþiile oficialilor au fost susþinute ºi debilanþurile ediþiilor anterioare, care au arãtat oparticipare foarte numeroasã – dacã în 2017 aufost peste 30.000 de participanþi, anul trecut s-a ridicat la 34.000, numãrul interviurilor înCasa FILIT urcând la 400.

septembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roDESTINATII12 ¸

Unul dintre elementele care a individualizatîncã de la începuturile sale Festivalul Interna-þional de Teatru pentru Publicul Tânãr Iaºi (3-10 octombrie 2019, cu un Prolog pe 29septembrie ºi un show case Teatrul Luceafã-rul, pe 1 ºi 2 octombrie) a fost ideea de a aveaîn program cât mai multe exclusivitãþi.

Pe aceastã linie conceptualã care arhitectu-reazã un eveniment cultural reacreditat de ocomisie de experþi internaþionali, al ºaselea anla rând, ca „festival remarcabil”, toate specta-colele produse de instituþii de stat ºi indepen-dente din România selectate de criticul teatralOltiþa Cîntec sunt pentru prima oarã în Iaºi,pentru ca aura de sãrbãtoare a evenimentuluisã fie cât mai strãlucitoare. Legãturi primej-dioase (Teatrul Mic Bucureºti), cu Florin Pier-sic Jr în Valmont ºi Diana Cavaliotti în Mada-me de Merteuil, 153 de secunde, un perfor-mance realizat de Ioana Pãun pe tema trage-diei produse în Clubul Colectiv, Cocoþat peschele (Art no More Bucureºti), un spectacolpentru taþi realizat de Robert Bãlan pe texte aleunor scriitori care au traversat perioada de

adaptare la postura de pãrinte, Bun de export,al Catincãi Drãgãnescu (Teatrul Point Bucu-reºti), care documenteazã experienþe persona-le în legãturã cu plecãrile masive din þarã(conform INS, România înregistreazã o pier-dere netã prin migraþie externã de 1 român lafiecare 5 minute ºi 27 de secunde), Taxime-triºti, un spectacol despre România vãzutãprin ochii celor care ne transportã pe strãzisupra-aglomerate ºi sparte, ºi care iau pulsulþãrii prin miile de poveºti pe care le aud ºi lespun, sunt doar câteva exemple de titluri careportretizeazã România la cei 30 de ani delibertate pe care îi aniverseazã în 2019. Subacest generic - Libertate - se va derula în-treaga ediþia a XII-a a FITPTI.

Majoritatea iinvitaþilor strãini, ppentru pprima ddatã în RRomânia

În privinþa invitaþilor strãini (peste 500, anulacesta), cei mai mulþi sunt pentru prima oarãîn România, numai la Iaºi. Printre ei, Compa-

nia Utervision din Japonia (Povestea tãietoru-lui de bambus, o strãveche poveste japonezãtranspusã scenic în stil Bunraku), Yun HyejinCoreea de Sud cu un spectacol croit în jurulunui instrument tradiþional coreean, Gaya-geum (Lângã tine), Nukketeatteri Sampo Hel-sinki Finlanda, cu un spectacol muzical peteme de circ (Circus Sampo), Useful Mon-sters Marea Britanie, cu o ingenioasã creaþie(Mutanþi promiþãtori), Kayan MarionetteEgipt, cu o producþie blackligt (Imagina-þie 7/ Pãpuºile au talent), CompaniaDjarama Senegal (Bucãþica de lemn),Samoelet Franþa (De atunci pinguiniizboarã), Traviecircus Mexic/Italia, cuun spectacol stradal inspirat din mariteme ale culturii mexicane (FIESTA),Compania Fenix Germania, un spec-tacol open air cu costume iluminatedin interior (Luminile viziunii), Los Cla-veles Spania cu un spectacol nonverbal(Capra cu ºapte iezi) etc. O expoziþie inter-activã, Prietenii lui Crusoe, va veni la Iaºi toc-mai din Spania (Compania Toc de Fusta) ºi va

poposi în foyer-ul Teatrului Luceafãrul, invitân-du-i pe spectatori sã interacþioneze cu auto-mate de mari dimensiuni inspirate din peripe-þiile lui Robinson Crusoe. „Din punct de vede-re conceptual, am considerat cã aºezând înprogram creaþii pe care publicul nostru nu

le-aa mai vãzut vreodatã vom dispune de un atucare sã reliefeze identitatea FITPTI, care sã-iidea o notã specialã de unicitate, de atractivi-tate pentru spectatori deschiºi la noi provocãriculturale. Un public care e evoluat odatã cuevenimentul nostru, care s-aa modelat ºi pecare vrem sã-ll rãsfãþãm în continuare cu pro-puneri estetice cãrora sã nu le poatã rezista”,a precizat curatorul FITPTI, Oltiþa Cîntec.

* * * Printre invitaþii de mare calibru care vor fi

prezenþi în FITPTI se numãrã Marcel Iureº,Florin Piersic Jr., Tudor Chirilã, MariaPopistaºu, Diana Cavaliotti, Rodica Man-dache, Ruxandra Maniu, Nicoleta Lefter,Ion Alexandru, Rolando Matsangos.Marcel Iureº va înnobila seara de deschi-

dere a festivalului, 3 octombrie, ora 19, înMoº Nichifor, o adaptare extrem de ludicã

a povestirii omonime a lui Ion Creangã reali-zate de Alexandru Dabija la Teatrul Act, încadrul proiectului sãu artistic de recitire sceni-cã a scrierilor marelui povestitor.

Festivalul Internaþional de Teatru pentru Publicul Tânãr Iaºi

Un festival al exclusivitãþilor, cu peste 500 de invitaþi strãini!

Peste 100 de evenimente, un nou proiect editorial „Creangã 2.0”, expoziþii de artã vizualã, dintre care una

în memoria regretatului Emil Brumaru, ºi zeci de întâlniri cu scriitori de renume, acestea sunt câteva dintre propunerilecelei de-a VII-a ediþii a Festivalului Internaþional de Literaturã

ºi Traducere Iaºi – FILIT, care se va desfãºura în perioada 2-6 octombrie, dupã cum au anunþat organizatorii

FILIT, cel mai mare festival de literaturãºi traducere al Europei Centrale ºi de Est,la a VII-a ediþie!