Oraºul Iaºi: conservarea imaginilor tradiþionale

Maria Urmã

Principala caracteristica a oraºului Iaºi este multitudinea de monu mentede arhitecturã dar ºi relieful colinar, acesta contribuind în mod vizibil lafarmecul oraºului. De aceea intervenþiile costructive din perioada modernãau fost mai dificile în ce priveºte prezervarea imaginilor tradiþionale.

În privinþa monumentelor de arhitecturã, conservarea imaginilortradiþionale s-a urmãrit numai la nivel de obiect de arhitecturã, nu ºi la nivelde ansamblu urban. În mod similar, în perioada modernã nu s-a pus accentulnecesar pe conservarea siluetei naturale a oraºului. Iar dacã la conservareasiluetei monumentelor a contribuit, într-o anumitã mãsurã, introducerea ariilorde protecþie din jurul monumentelor, conservarea imaginii naturale, ca siluetãnaturalã a oraºului, a fost un factor care nu s-a urmãrit în proiectele de urbanism.Astfel, în Iaºi au fost obturate multe vederi spre coline, ca imagini caracteristiceale oraºului.

Din acest motiv se impune ca intervenþiile contemporane de arhitecturã ºiurbanism sã evidenþieze aceste caracteristici tradiþionale ale oraºului care þinatât de fondul valoros construit, dar ºi de cadrul natural.

Mai mult, inserþiile contemporane de clãdiri au alterat ºi mai multsilueta urbanã la nivel de monument dar ºi la nivel de ansamblu ºi de relief.

Putem trage concluzia cã, în perioada modernã, s-a urmãrit, parþial, unsingur principiu: conservarea imaginii tradiþionale în mod izolat, la nivel deobiect de arhitecturã, nu ºi la nivel de ansamblu urban. Aceasta pare sã fie ºiuna din trãsãturile societãþii contemporane româneºti: concentrarea intereselor pezone limitate în detrimentul vederii de ansamblu.

Oricum, nici în perioada modernã, nici în perioada contemporanã nus-a urmãrit conservarea siluetei tradiþionale a oraºelor istorice.

Dacã analizãm modul cum s-a realizat conservarea acestor imaginitradiþionale pe aria oraºului istoric Iaºi, observãm cã s-au conservat, punctualsau pe arii restrânse, anumite imagini cu valoare istoricã sau ambientalã.

Bulevardul Carol I face parte din axa principalã a oraºului, conti -nuându-se cu strada Alexandru Lãpuºneanu, Piaþa Unirii ºi bulevardul ªtefancel Mare ºi Sfânt. În ansamblu, în lungul acestui bulevard s-a conservat imagineaistoricã. Are un cap de perspectivã remarcabil, vizibil de la punctul de ceamai înaltã cotã a bulevardului (ieºirea din Grãdina Copou): Palatul Culturiiprofilat pe colina Bucium. Silueta Palatului Culturii este imaginea caracteristicã

Semnatar articol242

a oraºului istoric, un simbol al oraºului, acest obiect de arhitecturã avândvaloare nu numai prin siluetã ci ºi prin modul de amplasare, ca element terminalal unei importande axe urbane. Însã imaginea Palatului dispare progresiv înparcursul descendent, fiind acoperitã de silueta unor clãdiri moderne: BloculTarom înlocuieºte la un moment dat acest cap de perspectivã.

În sens invers, bulevardul prezintã o imagine de tipul perspectivã cugol în ax, un lucru pozitiv datoritã sensului ascendent, natura devenind capde perspectivã.

În câmpul intermediar imaginea este favorabilã, fronturile de clãdirifiind retrase de la stradã, natura fiind dominantã. În plus, în acest parcurs aparfronturi de clãdiri în concordanþã esteticã ºi funcþionalã cu capul de perspectivãdin plan îndepãrtat (Palatul Culturii).

În continuare, Piaþa Fundaþiei, ieºitã din scara umanã, cu fronturidiscontinui de clãdiri pe contur, prezintã doi factori de concordanþã ce meritãaccentuaþi: axa formatã de grupul statuar Voievozii (fig. 1) ºi vederea pano -ramicã spre colinele Galata ºi Cetãþuia (fig. 2). Acestã vedere spre colinãaminteºte de imaginile naturale tradiþionale ale oraºului Iaºi. În plus, concordanþacu conotaþii istorice dintre siluetele bisericilor mãnãstirilor Galata ºi Cetãþuiaºi grupul statuar pune accent pe caracterul de oraº istoric al Iaºului. Aceastãdeschidere spre naturã este un factor care trebuie conservat ºi accentuat. Dinpãcate silueta bisericii Cetãþuia a fost acoperitã, în unele puncte de vedere alepieþei, prin amplasarea unei noi clãdiri în perioada actualã.

Un alt factor de concordanþã, de remarcat în aceastã piaþã, este axaformatã de Biblioteca Centralã ºi clãdirea Romtelecom, clãdiri dispuse diametralopus (fig. 3, fig. 4). Este un factor de concordanþã formalã care care pune înevidenþã importanþa clãdirii Bibliotecii Centrale. Aceastã concordanþã esteperturbatã însã de eterogenitatea stilisticã a celorlalte clãdiri ºi de disconti -nuitãþile de pe conturul pieþei.

În continuarea axei, strada Alexandru Lãpuºneanu prezintã, în perspectivadirectã, o imagine care-i conservã caracterul istoric: cupola Palatului Braunstein,susþinutã în câmpul intermediar de profilele de arhitecturã ale MuzeuluiUnirii ºi hotelului Traian. Perspectiva inversã a acestei strãzi este de tipulperspectivã cu gol în ax, susþinutã de elementul natural - parcul. În trecut aicia existat o clãdire ca element terminal în perspectiva inversã a strãzii. Fron -turile laterale ale strãzii, în zonele de intervenþie cu arhitecturã modernã,diminueazã, însã, caracterul tradiþional al strãzii Lãpuºneanu.

Astãzi, posibile elemente de ambient (mobilier urban, finisaje, firme)ar putea contribui la reconstituirea imaginii istorice a strãzii.

Titlu articol 243

Piaþa Unirii, aceastã dalã pietonalã din perioada modernã, dezvoltatãpe amplasamentul vechii pieþe, este un exemplu de ansamblu urban modernechilibrat ºi la scarã umanã. Hotelul Unirea, punct înalt, amplasat la joncþiuneadintre cele douã pieþe, se constituie ca punct nodal. În mod similar, grupulstatuar Cuza Vodã, la un moment dat cap de perspectivã al strãzii Lãpuºneanu,este un pivot în jurul cãreia graviteazã pietonii. Deºi piaþa nu mai pãstreazãpe contur clãdirile istorice, se poate remarca vederea deschisã cãtre colinaGalata pe care se profileazã grupul statuar Cuza Vodã pe parcursul dinsprebulevardul Independenþei. De asemeni, în faþa Hotelului Traian se poateredescoperi silueta Palatului Culturii, ca imagine caracteristicã a Iaºului.

Pe strada Cuza Vodã, chiar dacã nu existã capete de perspectivãremarcabile, datoritã traseului uºor curb, clãdirile adiacente devin capete deperspectivã parþiale. Mai mult, clãdirile vechi, care bordeazã strada pe zonemai extinse, conferã strãzii valoare ambientalã prin unitate ºi echilibru vizual.

Strada Cuza Vodã ºi strada Strãpungerea ªtefan cel Mare sunt singurelecare pãstreazã, în ansamblu, caracterul tradiþional. Din acest motiv stradaCuza Vodã ar merita amenajatã ca traseu pietonal, în continuarea Pieþei Unirii,ca parte a unui inel pietonal care sã lege principalele monumente.

În parcursul strãzii apar câteva momente remarcabile: piaþeta de lângãhotelul Continental, conservatã ca imagine de epocã (fig. 5), piaþa cu statuialui Miron Costin, cu fundalul de clãdiri conservat (fig.6) ºi turnurile mãnãstirilorGolia ºi Bãrboi. Aceastã ultimã zonã ar trebui studiatã mai mult din punct devedere al imaginilor tradiþionale în ipoteza inserþiei unor clãdiri noi. Din faþaturnului Goliei (important punct de vedere) silueta unicat a turnului de intrareal bisericii Bãrboi se profileazã nefavorabil pe clãdirea nouã World Trade Center.

Din Piaþa Unirii axa oraºului se încheie cu bulevardul ªtefan cel Mare.Perspectiva directã cãtre Palatul Culturii face din parcursul bulevardului oremarcabilã experienþã vizualã. Este susþinutã ºi perspectiva inversã cu imagineahotelului Traian. În câmpul intermediar apar ºi alte elemente de interes,printre care axa Mitropolie-Teatru Naþional susþinutã de amenajarea adiacentã(fig. 7, fig. 8). Acestã axã se constituie ca un ansamblu ambiental unitar princoncordanþa stlisticã ºi funcþionalã. Însã blocurile tip barã, construite în perioadamodernã, pe acest bulevard sunt prezenþe agresive printre monumenteleexistente, perturbând imaginea tradiþionalã a oraºului.

Ca element terminal al unei axe importante, Palatul Culturii devinepunct de observaþie în perspectiva inversã. Astfel, din faþa Palatului existãvederi directe spre bulevard, spre Casa Dosoftei, spre biserica Sfântul NicolaeDomnesc ºi spre colina Galata. Acestã ultimã imagine este posibilã datoritãfaptului cã blocurile înalte de pe Splai Bahlui sunt de tip turn lãsând vederea

Semnatar articol244

liberã cãtre peisaj. Aceste patru imagini tradiþionale ar trebui conservate însituaþia completãrii pieþei Palatului cu construcþii noi.

Din pãcate, silueta Palatului Culturii vãzutã din spate (dinspre PoduRoº ºi strada Palat) astãzi este acoperitã de ansamblul de clãdiri noi aleComplexului Palas. În acest fel o imagine caracteristicã Iaºului, vãzutã de laintrarea sudicã în oraºul istoric, este iremediabil compromisã. Aceastã imaginear fi putut fi conservatã dacã la poalele colinei clãdirile propuse ar fi fost dejoasã înãlþime, Palatul fiind situat la cotã mai înaltã. În plus volumele prismatice,de mari proporþii ale noilor clãdiri contrasteazã grotesc cu siluetele turnurilorPalatului.

Strada Anastasie Panu, perpendicularã pe bulevardul Stefan cel Mare,oferã o priveliºte remarcabilã: perspectiva cu gol în ax susþinutã în fundal decolina mãnãstirii Galata.

În sens invers, în câmpul intermediar este necesar un cap de perspectivãparþial, mai pronunþat. Existã, totuºi, la un moment dat niºte elemente deaccent: clãdirea Finanþelor Publice ºi turnul World Trade Center.

Bulevardul Independenþei, construit în perioada modernã, are, în final,un cap de perspectivã remarcabil: Biblioteca Centralã. Totuºi, prospectul largal bulevardului, mãrginit de blocuri înalte, minimalizeazã clãdirea Bibliotecii. Insens invers bulevardul nu are un cap de perspectivã. Nu este un lucru pozitivdeoarece golul în ax nu este susþinut de nici un element natural. Totuºi, înparcurs, turnul Sfântul Spiridon apare ca un element de accent prin forma unicã.

O altã stradã, care completeazã zona istoricã a oraºului, este StradaGãrii. Are drept capete de perspectivã clãdirea Gãrii, ca element valoros dearhitecturã ºi, în sens invers complexul de trepte Râpa Galbenã. Totuºi,bordarea strãzii, în planurile laterale, cu blocuri înalte a minimalizat acesteelemente terminale ºi a anulat formele de relief, pierzându-se silueta tradiþionalãa acestei strãzi.

În concluzie, oraºul Iaºi conservã, în puncte izolate, elemente devaloare reprezentate prin monumente de arhitecturã. Ar trebui însã conservatezonele cu valoare ambientalã care pun în evidenþã aceste monumente ºi încare se mai pot regãsi imagini specifice, tradiþionale. Altfel, caracterul deoraº istoric, la nivel de ansamblu urban, se poate pierde în mod iremediabil.În multe situaþii, imaginile ansamblului natural sau construit sunt mai memo -rabile decât imaginile singulare ale monumentelor, ansamblul relevâd caracte -risticile esenþiale ale unei aºezãri.

*

Titlu articol 245

Iasi City: the preservation of traditional imagesThe urban interventions in modern period experienced a degree of

difficulty if we consider the two main characteristics of Iaºi city: the hillytopography and the many monuments of architecture.

In regard to the monuments, the preservation of traditional image waspursued only at level of architectural object, not at level of urban ensemble.Similarly, in the modern period, was not emphasized the conservation ofnatural silhouette of the city.

For this reason it is essential that the contemporary interventions ofarchitecture and urbanism to highlight the traditional features of the city.

Fig. 1

Fig. 2

Semnatar articol246

Fig. 3

Fig. 4

Titlu articol 247

Fig. 5

Fig. 6

Semnatar articol248

Fig. 7

Fig. 8

Abrevieri

AIIAI – Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie „A.D. Xenopol” - IaºiArhGen – Arhiva Genealogicã, IaºiAªUI – Analele ªtiinþifice ale Universitãþii „Alexndru Ioan Cuza” - IaºiBCIR – Buletinul Comisiei Istorice a României, BucureºtiBCMI – Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, BucureºtiCDM – Catalogul documentelor moldoveneºti din Arhivele Centrale de StatCI – Cercetãri istorice, IaºiCMI – Comisia Monumentelor IstoriceDIR – Documente privind istoria RomânieiDJIAN – Direcþia Judeþeanã Iaºi a Arhivelor NaþionaleDRH – Documenta Romaniae HistoricaIN – „Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului Municipal din IaºiMMS – Mitropolia Moldovei ºi Sucevei, IaºiRI – Revista istoricã, BucureºtiRIR – Revista istoricã românã, BucureºtiSMIM – Studii ºi materiale de istorie medie, Bucureºti