1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

CHIMIECLASELE X-XII

• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare

Chişinău, 2020

2

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC, coordo-

nator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,

expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică și științe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, LT „Academician

Constantin Sibirschi”, Chișinău•• Maia CHERDIVARA, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău •• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău•• Eduard COROPCEANU, dr., prof. univ., US Tiraspol, Chișinău•• Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, Liceul de Limbi Moderne și

Management, Chișinău•• Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,

Chișinău

Chimie : Curriculum naţional : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Mariana Goraș; grupul de lucru: Elena Mihailov (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 132 p. : fig., tab.Referinţe bibliogr.: p. 130-132 (39 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-1-9.373.5.091:54(073)C 42

3

GHID DE IMPLEMENTARE

Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC,

coordonator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,

expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică și științe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, LT „Academician

Constantin Sibirschi”, Chișinău•• Maia CHERDIVARA, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău•• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău

4

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri educaționale, etc. face parte din ansamblul de pro-duse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Mol­dova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază, sistemului de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recoman­dările Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, privind competențele­cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, de conținut și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou ca-dru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul liceal, profilurile real, umanistic, arte și sport, fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, asigurând dezvoltarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a, prezentată în plan pedagogic în Curricu-lumul dat, are un rol important în formarea și dezvoltarea personalității elevilor, în for-marea unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul, integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a s-a ținut cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel internațional;

• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și specifice;

• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.

5

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii; Repere conceptuale; Administrarea disciplinei; Competențe specifice disciplinei; Unități de învățare, formate din unități de competență, unități de conținuturi, activități de învățare; Produse școlare; Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Curriculumul la disciplina Chimie include și finalități prezentate pentru fiecare clasă care reprezintă competențele specifice discipli-nei, manifestate gradual la etapa dată de învățare și care au funcția de stabilire a obiecti-velor de evaluare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie orientează cadrul di-dactic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unităților de competență – unităților de conținuturi – activităților de învățare).

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru cla-

sele a X-a-a XII-a;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din

aria curriculară; dintre predare – învățare – evaluare; dintre produsele curricu-lare specifice disciplinei Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a; dintre competențele structurale ale Curriculumului disciplinar; dintre standardele și finalitățile curri-culare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă), de evaluare a rezultatelor învățării etc.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a se adresează cadrelor didactice, elevilor de la profilurile real, umanistic, arte și sport, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor și altor persoane interesate.

6

I. Repere conceptuale

Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocen-trică, prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării – învățării – evaluării etc. Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării substanțelor, înțelegerea impactului chimiei asupra calității vieții, reprezintă componente de bază ale competenței pentru științe. Această competență transversală se manifestă prin abilitatea de a utiliza substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informațiile științifice pentru rezolvarea problemelor și a deduce concluzii, mani-festând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic, ce constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, termeni, noțiuni, teorii, legi, modele.

Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Chimie este format din competențe – cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competență.

Competențe – cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman­dările Comisiei Europene (2018). Competențele – cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.

Competențele specifice disciplinei derivă din competențele – cheie/transversa-le, sunt prezentate în Curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor 5 competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competență, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținând cont de Repartizarea numerică a orelor pe clase.

Sistemele de unități de competență proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competență sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.

7

Unitățile de competență sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acesto-ra. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele a X-a-a XII-a pe parcursul unei unități de învățare/a unui an școlar, fiind prezentate în Curriculumul disciplinar respectiv.

Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează valorificarea competențelor specifice disciplinei, dar și a ce-lor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ temele și listele de ter-meni specifici disciplinei (cuvinte/sintagme care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor la finalizarea respectivei unități de învățare). Pentru realizarea eficientă a procesului de învățare și susținerea motivației elevilor sunt importante: abordările interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.

Conținuturile curriculare pentru clasa a X-a vor crea un suport pentru perceperea chimică de către elevi a lumii înconjurătoare: mediul - substanțele anorganice - trans­formările substanței - legitățile acestor transformări - beneficiile personale/sociale - pro­blematica utilizării/producerii - utilizarea corectă pentru sănătatea personală/socială ­ protecția personală/a mediului.

În clasa a XI-a elevii vor dezvolta un sistem de cunoștințe despre substanțele organi-ce și proprietățile lor, conform axei cognitive: natura ca sursă de materii prime chimice ­ hidrocarburile și derivații lor ­ proprietăți/obținere/utilizare ­ legături genetice; proble­matica utilizării/producerii ­ compușii organici în viața și activitatea cotidiană ­ utilizarea corectă pentru sănătatea personală/socială ­ protecția personală/a mediului.

În clasa a XII-a elevii vor integra „tabloul chimic” al lumii înconjurătoare: compușii or­ganici cu importanță vitală; compușii organici cu importanță industrială; reacțiile chimi­ce în producere; analiza chimică; diversitatea și unitatea chimică a lumii înconjurătoare; chimia în viața societății.

Cadrul didactic va corela conținuturile cu activități de învățare relevante, astfel încât acestea să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competență proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexi-bile ce încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor în procesul

8

propriei formări, valorificând în mod judicios elementele de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare, învățare bazată pe proiect, învățare bazată pe sarcini/probleme, învățare prin colaborare etc.

Învățarea în baza proiectului le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modifi-cate în funcție de necesitățile comunității și interesele elevilor. Prin elaborarea proiec-telor elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a lumii, să identifice caracteristi-cile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să utilizeze substanțele conștient și responsabil evaluând critic produsele chimice utilizate în diferite domenii ale activității umane, valorificând cunoștințele, abilitățile specifice Chimiei. Integrarea în Curriculum a proiectelor transdisciplinare (de exemplu, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics; STEAM – Science, Technology, Engineering, Art and Mathe-matics; eTwinning – proiect european) asigură calitatea educației pentru viitor pe urmă-toarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța să devii.

Curriculumul la Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin rezolvarea problemelor, investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, studierea acțiunii unor produse și proceselor chimice asupra mediului. Efectuarea experiențelor de laborator și lucrărilor practice realizate de către elevi va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a ob-serva, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comportament ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor chi-mice în diverse situații cotidiene, prevenind factorii de risc. Realizarea experimentelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și respon-sabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în mediile digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.

9

II. Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei Aria curriculară Profil Clasa Nr. de ore pe

săptămânăNr. de ore

anual

Disciplină obligatorie

Matematică și Științe Real

X 3 102XI 2 68XII 3 99

Disciplină obligatorie

Matematică și Științe

Umanist, arte, sport

X 1 34XI 1 34XII 1 33

III. Competențe specifice disciplinei Сhimie

CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corec-titudine și deschidere.

CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate.

CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Сhimiei, demonstrând perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.

CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând nor-mele de securitate personală și socială.

CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.

10

IV. Unități de învățarePR

OFI

L RE

AL,

CLA

SA A

X-A

, CH

IMIA

GEN

ERA

LĂ Ş

I AN

ORG

AN

ICĂ

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. C

him

ia –

ştii

nța

desp

re su

bsta

nțe

1.1.

Exp

rimar

ea o

pini

ei p

ropr

ii pr

ivin

d in

fluen

ța c

him

iei a

su-

pra

vieț

ii om

ului

și a

med

iulu

i; im

port

anța

stud

ierii

Chi

mie

i.1.

2. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noțiu

nile

și le

gile

fund

amen

tale

al

e ch

imie

i în

situa

ții d

e co

mu-

nica

re o

rală

și sc

risă.

1.3.

Car

acte

rizar

ea co

mpa

rativ

ă a

reac

țiilo

r chi

mice

de

dife

rite

tipur

i.1.

4. E

labo

rare

a și

aplic

area

al

gorit

milo

r de

rezo

lvar

e a

pro-

blem

elor

: a) î

n ba

za c

orel

ațiil

or

dint

re m

asa

subs

tanț

ei, v

olu-

mul

, can

titat

ea d

e su

bsta

nță,

nu

măr

ul d

e pa

rticu

le; b

) în

baza

ec

uații

lor c

him

ice.

1.5.

Inve

stiga

rea

teor

etico

-ex-

perim

enta

lă a

uno

r con

text

e pr

oble

mati

ce re

ale/

mod

elat

e le

gate

de

tipur

ile d

e re

acții

ch

imic

e; d

e ap

licar

e a

calc

ulel

or

în b

aza

form

ulel

or și

ecu

ațiil

or

chim

ice,

a re

gulil

or g

ener

ale

ale

tehn

icii

secu

rităț

ii în

pro

cese

le

de u

tiliza

re a

subs

tanț

elor

.1.

6. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

lucr

ărilo

r/sc

hem

elor

cre

ative

, pr

ivin

d co

rela

rea

noțiu

nilo

r de

bază

ale

chi

mie

i.

Chim

ia –

fact

or e

senț

ial a

l rap

ortu

lui o

m –

ac

tivita

te u

man

ă –

med

iu. D

omen

iile

pro-

fesio

nale

lega

te d

e ch

imie

i.Re

gulil

e ge

nera

le a

le te

hnic

ii se

curit

ății

în

proc

esel

e de

util

izare

a su

bsta

nțel

or.

Sist

emul

noț

iuni

lor c

him

ice

utiliz

ate

pent

ru a

car

acte

riza:

a) a

tom

ul/e

lem

entu

l ch

imic

(mas

ă at

omic

ă re

lativ

ă, v

alen

ță,

elec

tron

egati

vita

te, g

radu

l de

oxid

are)

; b)

subs

tanț

a (m

olec

ulă,

form

ulă

chi-

mic

ă, m

asă

mol

ară)

; c) r

eacț

ia c

him

ică

(ecu

ația

chi

mic

ă, re

acția

de

com

bina

re, d

e de

scom

pune

re, d

e su

bstit

uție

, de

schi

mb;

ex

oter

mă,

end

oter

mă;

reve

rsib

ilă și

ire-

vers

ibilă

, cat

aliti

că și

nec

atal

itică

).Cl

asifi

care

a şi

nom

encl

atur

a su

bsta

nțel

or

anor

gani

ce.

Sist

emul

măr

imilo

r fizi

ce u

tiliza

te p

entr

u ca

ract

eriza

rea

subs

tanț

ei:

a) în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice

(cor

elar

ea

într

e ν,

m, V

, Npa

rticu

le);

b) în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e (ν

, m, V

).Si

stem

ul d

e le

gi fu

ndam

enta

le a

le C

hi-

mie

i – su

port

pen

tru

cara

cter

izare

a/ar

gu-

men

tare

a tr

ansf

orm

ărilo

r sub

stan

țelo

r:a)

Leg

ea c

onst

anțe

i com

po ziț

iei;

b) L

egea

con

serv

ării

mas

ei su

bsta

nțel

or;

c) L

egea

lui A

voga

dro.

Inst

ruct

aj: T

ehni

ca se

curit

ății

în la

bora

toru

l șco

lar d

e ch

imie

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e, c

are

se re

feră

la

atom

/ele

men

t chi

mic

, sub

stan

ță, r

eacț

ie c

him

ică.

• Al

cătu

irea

și co

mpa

rare

a fo

rmul

elor

chi

mic

e, d

enum

irilo

r su

bsta

nțel

or, e

cuaț

iilor

reac

țiilo

r chi

mic

e de

dife

rite

tipur

i în

baza

par

amet

rilor

indi

cați,

cor

elân

d cu

exe

mpl

e de

util

izare

/re

aliza

re p

racti

că în

buc

ătăr

ie, m

edic

ină

etc.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• Ap

licar

ea p

e ex

empl

e de

subs

tanț

e/pr

oces

e cu

util

izări

cotid

iene

a le

gilo

r fun

dam

enta

le a

le c

him

iei p

entr

u:ca

lcul

e în

baz

a co

rela

ției î

ntre

ν, m

, V, N

; cal

cule

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e (ν

, m, V

subs

tanț

ei).

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor):

E: C

erce

tare

a m

ostr

elor

de

subs

tanț

e an

orga

nice

util

izate

în

activ

itate

a co

tidia

nă (m

etal

e, n

emet

ale,

baz

e, să

ruri,

oxi

zi,

acizi

etc

.).E:

Inve

stiga

rea

reac

țiilo

r de

dife

rite

tipur

i (ex

empl

e: sti

nge-

rea

sode

i alim

enta

re c

u ac

id a

cetic

, des

com

pune

rea

praf

ului

de

cop

t/ap

ei o

xige

nate

, sub

stitu

ția c

upru

lui d

in so

luția

de

sulfa

t de

cupr

u et

c.).

Activ

ități

crea

tive:

• El

abor

area

și p

reze

ntar

ea sc

hem

elor

de

core

lare

a

noțiu

nilo

r de

bază

ale

chi

mie

i; de

apl

icar

e a

nom

encl

atur

ii su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e; d

e ar

gum

enta

re a

impo

rtan

ței s

tu-

dier

ii ch

imie

i.•

Prez

enta

rea

CV-u

lui u

nei s

ubst

anțe

uzu

ale,

util

izând

un

num

ăr m

axim

al p

osib

il de

noț

iuni

chi

mic

e.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:nu

măr

ul d

e pa

rticu

le, n

umăr

ul lu

i Avo

gadr

o;

siste

m d

e no

țiuni

; sist

em d

e m

ărim

i fizic

e.

11

2. C

ompo

ziția

şi s

truc

tura

ato

mul

ui. L

egea

per

iodi

cită

ții

2.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră

la c

ompo

ziția

/str

uctu

ra a

to-

mul

ui, l

a pe

riodi

cita

te, s

eriil

e ge

netic

e al

e m

etal

elor

și n

eme-

tale

lor.

2.2.

Ela

bora

rea

și ap

licar

ea

algo

ritm

ilor d

e ca

ract

eriza

re

a el

emen

tulu

i chi

mic

și a

co

mpu

șilor

lui c

onfo

rm p

oziți

ei

în S

iste

mul

Per

iodi

c.2.

3. M

odel

area

pen

tru

ele-

men

tele

chi

mic

e: a

com

poziț

iei

izoto

pilo

r; a

confi

gura

țiilo

r ele

c-tr

onic

e al

e at

omilo

r și i

onilo

r; a

serii

lor g

eneti

ce a

le m

etal

elor

și

ale

nem

etal

elor

.2.

4. A

plic

area

Leg

ii pe

riodi

cită

ții

pent

ru a

rgum

enta

rea

core

lații

lor d

intr

e po

ziția

ele

-m

entu

lui c

him

ic în

SP,

tipu

l ele

-m

entu

lui,

stru

ctur

a în

veliș

ului

el

ectr

onic

al a

tom

ului

, car

acte

-ru

l oxi

dulu

i și h

idro

xidu

lui a

ces-

tui e

lem

ent c

him

ic.

Atom

ul –

par

te c

onsti

tuen

tă a

mat

erie

i. Co

mpo

ziția

și st

ruct

ura

atom

ului

(ele

c-tr

oni,

prot

oni,

neut

roni

). Izo

topi

i.St

ruct

ura

înve

lişur

ilor e

lect

roni

ce(s

chem

e el

ectr

onic

e, n

ivel

e en

erge

tice,

su

bniv

ele,

orb

itali,

ele

men

te s,

p, d

).Co

nfigu

rații

le e

lect

roni

ce a

le a

tom

i-lo

r ele

men

telo

r din

per

ioad

ele

I – IV

Va

lenț

ele

și gr

adel

e de

oxi

dare

pos

ibile

, co

nfigu

rații

le e

lect

roni

ce a

le io

nilo

r (pe

n-tr

u el

emen

tele

din

subg

rupe

le p

rinci

pale

).Le

gea

perio

dici

tății

. Cau

za p

erio

dici

tății

. Im

port

anța

Leg

ii pe

riodi

cită

ții.

Prop

rietă

țile

elem

ente

lor c

him

ice

(din

su

bgru

pele

prin

cipa

le) î

n co

rela

re c

u po

ziția

lor î

n Si

stem

ul P

erio

dic

(ele

ctro

ne-

gativ

itate

a, p

ropr

ietă

ți m

etal

ice/

nem

etal

i-ce

, de

oxid

ant/

redu

căto

r).Sc

him

bare

a pe

riodi

că a

pro

prie

tățil

or

acid

o-ba

zice

ale

oxizi

lor ș

i hid

roxi

zilor

el

emen

telo

r chi

mic

e di

n su

bgru

pele

pr

inci

pale

.Se

riile

gen

etice

ale

met

alel

or și

nem

eta-

lelo

r.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

com

poziț

ia și

stru

ctur

a at

omul

ui.

• El

abor

area

alg

oritm

ului

de

cara

cter

izare

a e

lem

entu

lui

chim

ic d

upă

poziț

ia în

Sis

tem

ul P

erio

dic.

• Ca

ract

eriza

rea

com

para

tivă

a el

emen

telo

r chi

mic

e, d

in

perio

adel

e I –

IV, c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui e

labo

rat.

• M

odel

area

și c

ompa

rare

a co

nfigu

rații

lor e

lect

roni

ce

ale

atom

ilor/

ioni

lor e

lem

ente

lor d

in p

erio

adel

e I –

IV (d

in

subg

rupe

le p

rinci

pale

).•

Dedu

cere

a pr

oprie

tățil

or su

bsta

nței

sim

ple

și al

e co

mpu

șilor

dup

ă po

ziția

ele

men

tulu

i în

SP.

• Co

mpa

rare

a st

ruct

urii

și pr

oprie

tățil

or a

tom

ilor ș

i ion

ilor;

prop

rietă

ților

ele

men

telo

r și c

ompu

șilor

în b

aza

SP.

Activ

ități

crea

tive:

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea se

riilo

r gen

etice

por

-ni

nd d

e la

o in

form

ație

– c

heie

sau

în b

aza

unui

par

amet

ru

indi

cat.

• Pl

anifi

care

a ac

tivită

ților

de

elab

orar

e/pr

ezen

tare

a u

nui

proi

ect;

a cr

iterii

lor d

e ev

alua

re a

pro

iect

elor

/lucr

ărilo

r cre

-ati

ve.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Refle

ctar

ea fe

nom

enul

ui p

erio

dici

tății

în n

atur

ă, so

ciet

ate,

în

via

ța c

otidi

ană.

• El

emen

te c

him

ice

cu im

port

anță

vita

lă.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i: izo

top,

niv

el e

nerg

etic,

subn

ivel

, orb

ital/n

or

elec

tron

ic, e

lem

ente

s, p

, d, c

onfig

uraț

ie

elec

tron

ică

a at

omul

ui/io

nulu

i.

12

3. C

ompo

ziția

şi s

truc

tura

subs

tanț

ei

3.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a

cu n

oțiu

nile

ce

se re

feră

-la

com

poziț

ia și

stru

ctur

a su

bsta

nței

în si

tuaț

ii de

com

uni-

care

ora

lă și

scris

ă.3.

2. M

odel

area

form

ulel

or

elec

tron

ice

și de

stru

ctur

ă al

e su

bsta

nțel

or c

u di

ferit

e tip

uri

de le

gătu

ră c

him

ică.

3.3.

Com

para

rea:

a)

tipu

rilor

de

legă

turi

chim

ice

după

com

poziț

ia su

bsta

nței

, in

fluen

ței ti

pulu

i de

legă

tură

/ti-

pulu

i de

rețe

a cr

ista

lină

asup

ra

prop

rietă

ților

subs

tanț

ei;

b) p

ropr

ietă

ților

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

u di

ferit

e tip

uri

de re

țele

cris

talin

e.3.

4. P

reze

ntar

ea a

rgum

enta

tă

a su

bsta

nțel

or u

zual

e, c

orel

ând

prop

rietă

țile

fizic

e/uti

lizar

ea

cu c

ompo

ziția

și st

ruct

ura

subs

tanț

elor

.3.

5. In

vesti

gare

a ex

perim

en-

tală

a p

ropr

ietă

ților

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

u di

ferit

e tip

uri

de le

gătu

ri ch

imic

e, u

tiliza

te în

ac

tivita

tea

cotid

iană

.

Legă

tura

chi

mic

ă. T

ipur

ile d

e le

gătu

ri ch

imic

e. F

orm

ule

mol

ecul

are,

ele

ctro

nice

, de

stru

ctur

ă.Le

gătu

ra c

oval

entă

nep

olar

ă și

pola

ră.

Legă

tura

sim

plă,

dub

lă, t

riplă

; σ și

π. L

e-gă

tura

cov

alen

tă fo

rmat

ă pr

in m

ecan

ism

dono

r–ac

cept

or (p

e ex

empl

ul io

nulu

i de

amon

iu).

Prop

rietă

țile

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

u le

gătu

ri co

vale

nte.

Reț

ele

cris

talin

e m

ole-

cula

re, a

tom

ice.

Sub

stan

țele

cu

legă

tură

co

vale

ntă

din

med

iu.

Legă

tura

ioni

că. P

ropr

ietă

țile

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

u le

gătu

ri io

nice

. Reț

ele

cris

talin

e io

nice

. Com

pușii

cu

legă

tură

io

nică

util

izați

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

Prez

ența

ele

men

telo

r chi

mic

e în

form

ă de

io

ni în

org

anism

și m

ediu

.Le

gătu

ra m

etal

ică.

Pro

prie

tățil

e fiz

ice

ale

met

alel

or. R

ețel

ele

cris

talin

e m

etal

ice.

M

etal

ele

și te

hnol

ogiil

e m

oder

ne.

Legă

tura

de

hidr

ogen

și in

fluen

ța e

i as

upra

pro

prie

tățil

or su

bsta

nțel

or

(pe

exem

plul

fluo

rurii

de

hidr

ogen

, ape

i, am

onia

culu

i).

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

com

poziț

ia și

stru

ctur

a su

bsta

nței

.•

Com

para

rea

dife

ritor

tipu

ri de

legă

turi

chim

ice

după

: pr

inci

piul

de

form

are,

tipu

l ato

milo

r, tip

ul re

țele

i cris

talin

e,

prop

rietă

țile

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or.

• M

odel

area

sche

mel

or d

e fo

rmar

e: a

legă

turii

cov

alen

te

prin

form

ule

elec

tron

ice/

de st

ruct

ură

(H2, H

al2, O

2, N2, H

Hal,

H 2O, H

2S, N

H 3, CH 4, C

O2);

a le

gătu

rii io

nice

prin

form

ule

elec

-tr

onic

e (m

etal

ele

din

grup

a I,

II/ne

met

alel

e VI

, VII)

.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Cer

ceta

rea

și co

mpa

rare

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

ale

subs

tanț

elor

cu

dife

rite

tipur

i de

legă

tură

chi

mic

ă.E:

Iden

tifica

rea

tipul

ui d

e le

gătu

ră c

him

ică/

rețe

a cr

ista

lină

în

subs

tanț

ele

utiliz

ate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă (d

upă

prop

rietă

țile

fizic

e).

Activ

ități

crea

tive:

•

Dedu

cere

a/ex

empl

ifica

rea/

argu

men

tare

a co

rela

ției:

com

poziț

ia su

bsta

nței

util

izate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă –

tipu

l le

gătu

rii c

him

ice

– tip

ul re

țele

i cris

talin

e –

prop

rietă

țile

fizic

e ar

gum

enta

te –

apl

icar

ea.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Carb

onul

– în

tre

diam

ant ș

i fun

ingi

ne;

• M

agia

stru

ctur

ilor p

erfe

cte.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:le

gătu

ra si

mpl

ă, d

ublă

, trip

lă; σ

și π

, me-

cani

sm d

onor

– a

ccep

tor;

rețe

a cr

ista

lină

mol

ecul

ară,

ato

mic

ă, io

nică

, met

alic

ă.

13

4. R

eacț

iile

chim

ice

– tr

ansf

orm

ări a

le su

bsta

nțel

or

4.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră

la: r

eacț

iile

chim

ice,

pro

cese

le

de o

xido

-red

ucer

e, b

ilanț

ul

elec

tron

ic, p

roce

sul d

e co

rozi

-un

e a

met

alel

or, m

etod

ele

de

com

bate

re a

cor

oziu

nii.

4.2.

Mod

elar

ea re

acții

lor c

him

i-ce

de

dife

rite

tipur

i, pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e și

iden

tifica

rea

cara

cte-

ristic

ilor c

e de

term

ină

tipul

lor.

4.3.

Ela

bora

rea

și ap

licar

ea a

lgo-

ritm

ului

de

egal

are

a ec

uații

lor

reac

țiilo

r de

oxid

o-re

duce

re, p

rin

met

oda

bila

nțul

ui e

lect

roni

c.4.

4. Id

entifi

care

a un

or re

acții

ch

imic

e, u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

și e

xplic

area

ese

nței

ch

imic

e a

aces

tora

.4.

5. E

xtra

pola

rea

și ap

licar

ea

algo

ritm

ilor d

e re

zolv

are

a pr

o-bl

emel

or d

e ca

lcul

la si

tuaț

ii ce

vi

zeaz

ă tr

ansf

orm

ări c

onse

cuti-

ve a

le su

bsta

nțel

or.

4.6.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

reac

țiilo

r de

dife

rite

tipur

i; a

influ

ențe

i med

iulu

i de

reac

ție

asup

ra p

roce

sulu

i de

coro

ziune

a

met

alel

or (

pe e

xem

plul

fier

ului

).4.

7. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e, p

rivin

d be

nefic

iile/

efec

tele

neg

ative

ale

reac

țiilo

r ch

imic

e.

Tran

sfor

mar

ea su

bsta

nțel

or –

ese

nța

chim

ică

a pr

oces

elor

ce

au lo

c în

med

iu și

în

org

anism

.Re

acții

le d

e co

mbi

nare

, de

desc

ompu

ne-

re, d

e su

bstit

uție

și d

e sc

him

b pr

in p

rism

a pr

oces

elor

de

oxid

o-re

duce

re.

Reac

țiile

de

oxid

o-re

duce

re a

le m

etal

elor

cu

aci

zii și

săru

rile.

Ser

ia a

ctivi

tății

me-

tale

lor.

Spec

ificu

l int

erac

țiuni

i met

alel

or

cu a

cidu

l sul

furic

con

cent

rat ș

i cu

acid

ul

azoti

c.Bi

lanț

ului

ele

ctro

nic

– m

etod

ă de

ega

lare

a

reac

țiilo

r de

oxid

o-re

duce

re (î

n ba

za

sche

mel

or d

e re

acții

cu

prod

ușii

indi

cați)

.Co

rozi

unea

met

alel

or –

pro

ces d

e ox

i-do

-red

ucer

e. M

etod

ele

de c

omba

tere

a

coro

ziuni

i.Im

port

anța

pra

ctică

a re

acții

lor d

e

oxid

o-re

duce

re p

entr

u di

ferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții u

man

e.Si

stem

ul d

e no

țiuni

/leg

ități

ale

reac

țiilo

r ch

imic

e –

supo

rt p

entr

u ca

ract

eriza

rea,

ar

gum

enta

rea

calit

ativă

și c

antit

ativă

a

pro c

esel

or c

u im

port

anță

vita

lă și

indu

s-tr

ială

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

reac

țiile

chi

mic

e, la

pro

cese

le d

e ox

ido-

redu

cere

, la

coro

ziune

.•

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e a

reac

țiilo

r de

dife

rite

tipur

i în

baz

a pa

ram

etril

or in

dica

ți.•

Com

para

rea

dife

ritor

tipu

ri de

reac

ții c

him

ice.

• Eg

alar

ea e

cuaț

iilor

Red

-Ox

prin

met

oda

bila

nțul

ui e

lect

ro-

nic

cu in

dica

rea

proc

esel

or, o

xida

nțilo

r și r

educ

ător

ilor.

• Ap

licar

ea se

riei a

ctivi

tății

met

alel

or p

entr

u ar

gum

enta

rea

posib

ilită

ții re

acții

lor d

intr

e m

etal

e și

solu

țiile

de

acizi

și să

-ru

ri.•

Prez

enta

rea

reac

țiilo

r chi

mic

e cu

impo

rtan

ță v

itală

, ind

us-

tria

lă.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• în

baz

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

Red

– O

x.•

în b

aza

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

u tr

ansf

orm

ări c

onse

cutiv

e (c

u an

aliza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor).

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a re

acții

lor c

him

ice

de d

iferit

e tip

uri.

E: C

erce

tare

a in

fluen

ței d

iferit

or fa

ctor

i asu

pra

proc

esul

ui d

e co

roziu

ne a

fier

ului

.

Activ

ități

crea

tive:

• Pr

ezen

tare

a as

pect

ului

chi

mic

al d

iferit

or p

roce

se d

in m

e-di

u pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e;•

Real

izare

a ce

lui m

ai si

mpl

u uti

laj p

entr

u el

ectr

oliza

ape

i.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Reac

țiile

chi

mic

e la

baz

a ac

tivită

ții u

man

e.•

Cam

eleo

nii c

him

ici.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:re

acția

de

oxid

o-re

duce

re, b

ilanț

ul e

lec-

tron

ic, c

oroz

iune

a, p

rote

cția

chi

mic

ă.

14

5. S

oluț

ii. In

tera

cțiu

nile

subs

tanț

elor

în s

oluț

ii

5.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e ca

ract

e-riz

ează

pro

cese

le d

e di

zolv

are,

di

soci

ere;

inte

racț

iuni

le în

so

luții

.5.

2. M

odel

area

și a

rgum

enta

rea

prin

ecu

ații

chim

ice

a di

soci

erii

elec

trol

ițilo

r; a

reac

țiilo

r de

inte

racț

iune

din

tre

elec

trol

iți

(în fo

rmă

mol

ecul

ară,

ioni

că

com

plet

ă, re

dusă

).5.

3. A

plic

area

Teo

riei d

isoci

ație

i el

ectr

oliti

ce p

entr

u: c

arac

-te

rizar

ea și

arg

umen

tare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice

ale

aci-

zilor

, baz

elor

, săr

urilo

r; de

du-

cere

a m

etod

elor

de

obțin

ere

și tr

ansf

orm

are

a co

mpu

șilor

an

orga

nici

.5.

4. E

labo

rare

a și

aplic

area

al

gorit

milo

r: de

pre

para

re a

so

luții

lor;

de re

zolv

are

a pr

o-bl

emel

or c

e vi

zeaz

ă so

luții

le,

inte

racț

iuni

le în

solu

ții,

inte

racț

iuni

le în

solu

ții c

u ex

ce-

sul u

nei s

ubst

anțe

reac

tant

e.

Diz

olva

rea

– pr

oces

indi

spen

sabi

l al t

rans

-fo

rmăr

ilor d

in m

ediu

.So

lubi

litat

ea su

bsta

nțel

or în

apă

(în

baza

Ta

belu

lui s

olub

ilită

ții).

Solu

țiile

.

Sist

emul

măr

imilo

r fizi

ce c

e ca

ract

erize

a-ză

solu

țiile

: par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

di

zolv

ate,

mas

ă/vo

lum

ul /d

ensit

atea

so

luție

i, co

ncen

traț

ia m

olar

ă.

Teor

ia d

isoc

iație

i ele

ctro

litice

. Ele

ctro

liți

și ne

elec

trol

iți. E

lect

roliț

i tar

i și s

labi

. Gra

d de

diso

cier

e.

Dis

ocie

rea

acizi

lor (

ecua

ția su

mar

ă), b

aze-

lor,

săru

rilor

.

Inte

racț

iuni

le în

sol

uțiil

e de

ele

ctro

liți.

Reac

ții d

e sc

him

b io

nic.

Con

diții

le d

ecur

-ge

rii re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic.

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

în lu

min

a te

orie

i diso

ciaț

iei e

lec-

trol

itice

.

Impo

rtan

ța s

oluț

iilor

pen

tru

activ

itate

a co

tidia

nă și

pen

tru

med

iu. N

oțiu

nea

de

pH. I

ndic

ator

ii ac

ido-

bazic

i. Sc

ala

pH.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

solu

ții, d

isoci

ere,

reac

ții d

e sc

him

b io

nic.

• Co

mpa

rare

a pr

oces

elor

de

dizo

lvar

e și

diso

cier

e; a

pro

ce-

selo

r de

diso

cier

e a

elec

trol

ițilo

r tar

i și s

labi

; a d

isoci

erii

acizi

-lo

r, ba

zelo

r și s

ărur

ilor.

• M

odel

area

și a

rgum

enta

rea

ecua

țiilo

r chi

mic

e de

in

tera

cțiu

ne d

intr

e el

ectr

oliți

în fo

rmă

mol

ecul

ară,

ioni

că

(com

plet

ă, re

dusă

).•

Cara

cter

izare

a pr

oprie

tățil

or ch

imice

gene

rale

ale

aciz

ilor,

baze

-lo

r, să

ruril

or p

rin e

cuaț

iile m

olec

ular

e, io

nice

(com

plet

e, re

duse

).•

Real

izare

a tr

ansf

orm

ărilo

r chi

mic

e (în

baz

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic)

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or în

baz

a co

rela

țiilo

r din

tre

măr

imile

fiz

ice

ce c

arac

teriz

ează

solu

țiile

; în

baza

ecu

ațiil

or c

him

ice

cu p

artic

ipar

ea su

bsta

nțel

or în

form

ă de

solu

ții; î

n ba

za

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

u ex

ces a

une

i sub

stan

țe re

acta

nte.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Inve

stiga

rea

cara

cter

ului

aci

do-b

azic

al u

nor s

ubst

anțe

uti

lizat

e în

via

ța c

otidi

ană;

a a

cțiu

nii a

cizil

or, b

azel

or a

supr

a in

dica

toril

or.

E: In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

con

diții

lor d

ecur

gerii

re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic.

E: C

erce

tare

a ex

perim

enta

lă a

pro

prie

tățil

or c

him

ice

gene

ra-

le a

le a

cizil

or, b

azel

or, s

ărur

ilor.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1: P

repa

rare

a so

luții

lor c

u o

anum

ită

part

e de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate

nece

sare

pen

tru

labo

-ra

toru

l de

chim

ie.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2: P

robl

eme

expe

rimen

tale

la te

ma

„Diso

ciaț

ia e

lect

roliti

că”.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:co

ncen

traț

ie m

olar

ă, g

rad

de d

isoci

ere,

ex

cesu

l unu

i rea

ctan

t, pH

, sca

la p

H, m

e-di

ul so

luție

i, in

dica

torii

aci

do-b

azic

i.

15

5.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

: a

cond

ițiilo

r dec

urge

rii re

acții

lor

de sc

him

b io

nic;

a p

ropr

ietă

ților

ch

imic

e al

e ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or; a

med

iulu

i sol

uțiil

or

utiliz

ate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă;

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rivin

d uti

lizar

ea in

ofen

sivă

a so

luții

lor.

5.6.

Iden

tifica

rea

unor

reac

ții d

e sc

him

b io

nic

obse

rvat

e/uti

lizat

e în

acti

vita

tea

cotid

iană

, exp

lica-

rea

esen

ței c

him

ice

a ac

esto

ra.

5.7.

Pro

gnoz

area

uno

r dom

enii

prof

esio

nale

/con

text

e pr

oble

-m

atice

real

e/m

odel

ate

lega

te

de n

eces

itate

a de

a p

repa

ra și

uti

liza

solu

țiile

.

Activ

ități

crea

tive:

• Pr

ezen

tare

a in

form

ațiil

or d

espr

e in

fluen

ța so

luții

lor,

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c, p

H-u

lui a

supr

a m

ediu

lui/o

rgan

is-m

ului

.•

Prez

enta

rea

argu

men

tată

a d

omen

iilor

pro

fesio

nale

lega

te

de n

eces

itate

a/co

mpe

tenț

a de

a u

tiliza

/pre

para

solu

ții.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Solu

țiile

/pH

-ul î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.•

Apel

e m

iner

ale

– un

dep

ozit

varia

t de

ioni

.

6. N

emet

alel

e şi

com

puşi

i lor

6.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră

la: r

ăspâ

ndire

a ne

met

alel

or în

na

tură

, rol

ul b

iolo

gic

al n

emet

a-le

lor/

com

pușil

or lo

r; m

etod

ele

de o

bțin

ere

și do

men

iile

de u

ti-liz

are

a ne

met

alel

or/c

ompu

șilor

ne

met

alel

or.

6.2.

Car

acte

rizar

ea și

com

pa­

rare

a st

ruct

urii,

pro

prie

tățil

or,

met

odel

or d

e ob

ținer

e, u

tiliză

-rii

, leg

ătur

ilor g

eneti

ce a

le n

e-m

etal

elor

și a

le c

ompu

șilor

lor;

Nem

etal

ele

– co

nstit

uenț

i prin

cipa

li ai

org

anism

ului

și m

ediu

lui.

Form

a de

ră

spân

dire

a n

emet

alel

or în

nat

ură

și în

or

gani

sm.

Cara

cter

istic

a ge

nera

lă d

upă

locu

l în

Sist

emul

Per

iodi

c. S

truc

tura

subs

tanț

elor

sim

ple,

tipu

l reț

elel

or c

rista

line,

pr

oprie

tățil

e fiz

ice.

Prop

rietă

țile

chim

ice

gene

rale

: rea

cțiil

e cu

met

alel

e și

nem

etal

ele

(pe

exem

plul

cl

orul

ui, o

xige

nulu

i, hi

drog

enul

ui, s

ulfu

lui,

azot

ului

, fos

foru

lui,

carb

onul

ui).

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

nem

etal

e și

com

pușii

lor.

• El

abor

area

/apl

icar

ea a

lgor

itmilo

r de

cara

cter

izare

și c

om-

para

re a

nem

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r hid

roge

nați

după

ro

lul b

iolo

gic,

util

izare

, obț

iner

e, p

ropr

ietă

ți fiz

ice

și ch

imic

e.•

Cara

cter

izare

a ob

ținer

ii și

prop

rietă

ților

chi

mic

e ge

nera

le a

le

oxizi

lor a

cizi,

aci

zilor

prin

ecu

ații

mol

ecul

are,

ioni

ce (c

ompl

ete

și re

du se

).•

Argu

men

tare

a le

gătu

rilor

gen

etice

din

tre

nem

etal

e și

com

pușii

lor î

n ba

za p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e/m

etod

elor

de

obțin

ere.

16

6.3.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v, în

baz

a pr

oprie

tățil

or/m

etod

elor

de

obțin

ere/

utiliz

ării

nem

etal

elor

/co

mpu

șilor

lor.

6.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

-ta

lă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r: a

met

odel

or d

e ob

ținer

e, a

pr

oprie

tățil

or fi

zice

și ch

imic

e al

e ox

igen

ului

, hid

roge

nu-

lui,

oxid

ului

de

carb

on (I

V); a

pr

oprie

tățil

or g

ener

ale

ale

acizi

-lo

r; a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

an

ioni

lor,

a io

nulu

i de

amon

iu.

6.5.

Arg

umen

tare

a le

gătu

rii

cauz

ă-ef

ect:

în se

ria g

eneti

că a

ne

met

alel

or; î

n co

rela

ția: o

xizi

acizi

, aci

zi –

agen

ți po

luan

ți –

ploi

aci

de –

pro

tecț

ia m

ediu

lui

– im

pact

gen

eral

/ per

sona

l.6.

6. In

vesti

gare

a un

or c

onte

xte

prob

lem

atice

real

e sa

u m

ode-

late

lega

te d

e pr

oprie

tățil

e și

met

odel

e de

obț

iner

e a

nem

e-ta

lelo

r/co

mpu

șilor

nem

etal

elor

.6.

7. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e, p

rivin

d be

nefic

iile/

efec

tele

neg

ative

ale

util

izării

ne

met

alel

or și

com

pușil

or lo

r.

Prop

rietă

țile

chim

ice

spec

ifice

ale

nem

e-ta

lelo

r ce

au im

port

anță

pra

ctică

/ ind

us-

tria

lă: a

clo

rulu

i – in

tera

cțiu

nea

cu a

pa,

alca

liile

, hal

ogen

urile

met

alel

or; a

oxi

ge-

nulu

i – re

acții

le d

e ar

dere

a su

bsta

nțel

or

simpl

e și

com

puse

; a h

idro

genu

lui ș

i car

-bo

nulu

i – re

duce

rea

met

alel

or d

in o

xizi.

Obț

iner

ea o

xige

nulu

i şi h

idro

genu

lui î

n in

dust

rie și

în la

bora

tor.

Com

puşi

i hid

roge

nați

ai n

emet

alel

or

(clo

r, su

lf, a

zot,

carb

on):

nom

encl

atur

a,

stru

ctur

a, p

ropr

ietă

țile

fi zic

e și

chim

ice

(inte

racț

iune

a cu

oxi

genu

l, ap

a, a

cizii

, ba

zele

); ob

ținer

ea.

Oxi

zii n

emet

alel

or: c

lasifi

care

a, n

omen

-cl

atur

a, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice,

ob

ținer

ea.

Aciz

ii: n

omen

clat

ura,

pro

prie

tățil

e ch

imi-

ce g

ener

ale

(spe

cific

e pe

ntru

aci

dul s

ulfu

-ric

con

cent

rat ș

i aci

dul a

zotic

în re

acția

cu

met

alel

e); o

bțin

erea

.Le

gătu

ra g

eneti

că a

nem

etal

elor

și a

co

mpu

șilor

lor.

Nem

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or –

util

izare

a și

influ

ența

asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i.

• Ap

licar

ea m

etod

ei b

ilanț

ului

ele

ctro

nic

pent

ru m

odel

area

pr

oprie

tățil

or c

him

ice

spec

ifice

ale

aci

dulu

i sul

furic

con

cen-

trat

și a

le a

cidu

lui a

zotic

con

cent

rat ș

i dilu

at.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or în

baz

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

ce

refle

ctă

prop

rietă

țile

chim

ice/

obțin

erea

nem

etal

elor

, co

mpu

șilor

lor;

cu tr

ansf

orm

ări c

onse

cutiv

e în

baz

a le

gă-

turil

or g

eneti

ce a

le n

emet

alel

or (c

u an

aliza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor).

Activ

ități

expe

rimen

tale

: E:

Cer

ceta

rea

mos

trel

or d

e ne

met

ale,

min

eral

e, c

ompu

și ai

ne

met

alel

or.

E: Id

entifi

care

a io

nilo

r: SO

42-, P

O43-

, CO

32-/ H

CO3- , C

l- , NH 4+ .

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3: O

bțin

erea

și p

ropr

ietă

țile

nem

etal

e-lo

r (a

oxig

enul

ui și

a h

idro

genu

lui).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

4: O

bțin

erea

și p

ropr

ietă

țile

oxid

ului

de

carb

on (I

V).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

5: R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or e

xper

imen

-ta

le la

tem

a „N

emet

alel

e”.

Activ

ități

crea

tive:

• M

odel

area

situ

ațiil

or-p

robl

emă

aplic

ative

cu

înca

drar

ea

conț

inut

ului

chi

mic

ce

vize

ază

nem

etal

ele/

com

pușii

lor l

a sit

uații

pra

ctice

con

cret

e.•

Stud

iul d

e ca

z: tr

ansf

orm

ările

reci

proc

e al

e ca

rbon

ațilo

r și

hidr

ocar

bona

ților

în n

atur

ă și

în v

iața

coti

dian

ă.•

Elab

orar

ea și

arg

umen

tare

a sc

hem

ei: o

xizi

acizi

– a

genț

i de

polu

are

– pr

otec

ția m

ediu

lui.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

: •

De la

nisi

p la

ene

rgie

sola

ră.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:ox

id in

ert/

nesa

lin, p

ropr

ietă

ți sp

ecifi

ce.

17

7. M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

-ră

la: r

ăspâ

ndire

a m

etal

elor

în

natu

ră, r

olul

bio

logi

c al

met

ale-

lor/

com

pușil

or lo

r; ob

ținer

ea/

dom

eniil

e de

util

izare

a m

eta-

lelo

r/co

mpu

șilor

lor;

utiliz

area

al

iaje

lor.

7.2.

Car

acte

rizar

ea și

com

pa­

rare

a st

ruct

urii,

pro

prie

tățil

or,

met

odel

or d

e ob

ținer

e, u

tiliză

-rii

, leg

ătur

ilor g

eneti

ce a

le

met

a lel

or și

ale

com

pușil

or lo

r. 7.

3. E

xtra

pola

rea

și ap

lica r

ea

algo

ritm

ilor d

e re

zolv

are

a pr

o-bl

emel

or d

e ca

lcul

pen

tru

sta-

bilir

ea c

ompo

ziție

i am

este

culu

i (c

u re

acțio

nare

a un

ui c

ompo

-ne

nt sa

u a

ambi

lor,

dar d

iferit

). 7.

4. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or g

ener

ale

ale

oxizi

lor b

azic

i, ba

zelo

r și s

ărur

i-lo

r; a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

ca

tioni

lor.

7.5.

Arg

umen

tare

a le

gătu

rii c

a-uz

ă-ef

ect d

intr

e uti

lizar

ea m

e-ta

lelo

r și a

liaje

lor,

prop

rietă

țile

fizic

e, ti

pul l

egăt

urii

chim

ice

și a

rețe

lei c

rista

line.

Met

alel

e –

cons

titue

nții

prin

cipa

li ai

teh-

nolo

giilo

r mod

erne

. For

ma

de ră

spân

dire

a

met

alel

or în

nat

ură

și în

org

anism

.M

etod

ele

gene

rale

de

obțin

ere.

Dom

enii-

le p

rinci

pale

de

utiliz

are.

Cara

cter

istic

a ge

nera

lă a

met

alel

or

după

locu

l în

Sist

emul

Per

iodi

c. S

peci

fi-cu

l leg

ătur

ii/re

țele

i cris

talin

e m

etal

ice,

pr

oprie

tățil

e fiz

ice

ale

met

alel

or. A

liaje

le

(font

a, o

țelu

l, du

ralu

min

iul).

Prop

rietă

țile

chim

ice

gene

rale

ale

met

a-le

lor (

inte

racț

iune

a cu

nem

etal

ele,

apa

, ac

izii,

săru

rile)

.O

xizi

i şi h

idro

xizi

i met

alel

or:

prop

rietă

țile,

met

odel

e ge

nera

le d

e ob

ținer

e. Ș

irul a

ctivi

tății

met

alel

or.

Amfo

terit

atea

alu

min

iulu

i și a

com

pușil

or

lui.

Săru

rile:

pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le.

Met

ode

gene

rale

de

obțin

ere.

Util

izare

aLe

gătu

ra g

eneti

că a

met

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r.M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or –

util

izare

a și

influ

ența

asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i. Ro

lul b

iolo

gic.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

met

ale/

com

pușii

lor.

• El

abor

area

și a

plic

area

alg

oritm

ilor d

e ca

ract

eriza

re și

com

-pa

rare

a m

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r dup

ă ro

lul b

iolo

gic,

uti

lizar

e, o

bțin

ere,

pro

prie

tăți

fizic

e și

chim

ice.

• Ca

ract

eriza

rea

obțin

erii

și pr

oprie

tățil

or c

him

ice

gene

rale

al

e ox

izilo

r baz

ici,

baze

lor,

săru

rilor

prin

ecu

ații

mol

ecul

are,

io

nice

(com

plet

e și

redu

se).

• Ar

gum

enta

rea

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e m

etal

e și

com

pușii

lor î

n ba

za p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e/m

etod

elor

de

obțin

ere.

• Ex

empl

ifica

rea

core

lație

i: co

mpo

ziție

– p

ropr

ietă

ți –

utiliz

a-re

a m

etal

elor

/com

pușil

or lo

r.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- det

erm

inar

ea m

/V u

nei s

ubst

anțe

în b

aza

unei

ecu

ații c

him

ice;

- det

erm

inar

ea c

ompo

ziție

i unu

i am

este

c/al

iaj î

n ba

za u

nei

reac

ții c

him

ice

(cu

anal

iza și

inte

rpre

tare

a re

zulta

telo

r).

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Cer

ceta

rea

mos

trel

or d

e m

etal

e, a

liaje

, min

eral

e.E:

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e ge

-ne

rale

ale

oxi

zilor

baz

ici,

baze

lor,

săru

rilor

, a p

ropr

ietă

ților

am

fote

re a

hid

roxi

dulu

i de

alum

iniu

și e

xplic

area

lor p

rin

ecua

țiile

mol

ecul

are,

ioni

ce (c

ompl

ete

și re

duse

).E:

Iden

tifica

rea

catio

nilo

r: Ba

2+, C

a2+, A

l3+, F

e2+, F

e3+, C

u2+.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

6: R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or e

xper

imen

-ta

le la

tem

a „M

etal

ele

și co

mpu

șii lo

r”.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:ro

lul b

iolo

gic

al m

etal

elor

și c

ompu

șilor

lo

r, al

iaje

le, a

mfo

terit

atea

, int

erac

țiuni

cu

ames

tec

de su

bsta

nțe.

18

7.6.

Inve

stiga

rea

unor

con

text

e pr

oble

mati

ce re

ale/

mod

elat

e,

lega

te d

e pr

oprie

tățil

e și

met

o-de

le d

e ob

ținer

e a

met

alel

or/

com

pușil

or lo

r.7.

7. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e, p

rivin

d be

nefic

iile/

efec

tele

neg

ative

ale

util

izării

m

etal

elor

și c

ompu

șilor

lor.

Activ

ități

crea

tive:

•

Mod

elar

ea si

tuaț

iilor

-pro

blem

ă ap

licati

ve, c

u în

cadr

area

co

nțin

utul

ui c

him

ic, c

e vi

zeaz

ă m

etal

ele/

com

pușii

lor l

a o

situa

ție p

racti

că c

oncr

etă.

• El

abor

area

CV-

ului

une

i sub

stan

țe a

norg

anic

e.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

: •

Met

alel

e ca

re a

u sc

him

bat/

influ

ența

t ist

oria

om

eniri

i.

8. S

ubst

anțe

le a

norg

anic

e în

via

ța s

ocie

tății

8.1.

For

mul

area

con

cluz

iilor

pe

rson

ale,

priv

ind

inte

grar

ea

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

în a

cti-

vita

tea

uman

ă.8.

2. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

cont

extu

ale,

priv

ind

utiliz

area

su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e în

ac-

tivita

tea

cotid

iană

(cu

anal

iza și

in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor).

8.3.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a pr

oiec

telo

r ce

vize

ază

prob

le-

mati

ca re

lații

lor o

m-s

ubst

anță

-pr

oces

-med

iu.

8.4.

Pro

gnoz

area

uno

r dom

enii

prof

esio

nale

/con

text

e pr

o-bl

emati

ce le

gate

de

utiliz

area

su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e.

Subs

tanț

ele

şi re

acții

le c

him

ice:

- util

izate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă;

- cu

impo

rtan

ță v

itală

și in

dust

rială

; - c

e vi

zeaz

ă/as

igur

ă pr

otec

ția m

ediu

lui.

Influ

ența

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice,

pro

ce-

selo

r chi

mic

e și

a te

hnol

ogiil

or m

oder

ne

asup

ra să

nătă

ții o

mul

ui și

cal

ității

vie

ții.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, c

e se

refe

ră la

cla

sele

de

com

puși

anor

gani

ci.

• Al

cătu

irea/

com

plet

area

/rea

lizar

ea p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e a

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice,

în b

aza

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

com

puși.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

ombi

nate

, în

baza

pro

prie

tățil

or/

obțin

erii/

utiliz

ării

com

pușil

or a

norg

anic

i.

Activ

ități

expe

rimen

tale

: E:

Inve

stiga

ții p

entr

u ev

iden

țiere

a ca

ract

eris

ticilo

r, pr

oprie

tățil

or re

leva

nte

ale

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice.

Activ

ități

crea

tive:

• Pr

ezen

tare

a ar

gum

enta

tă a

dom

eniil

or p

rofe

siona

le le

gate

de

nec

esita

tea/

com

pete

nța

de a

util

iza c

ompu

și an

orga

nici

.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

: •

Reco

rdur

i chi

mic

e;•

Carb

onat

ul d

e ca

lciu

: de

la p

erlă

pân

ă la

gum

a de

mes

teca

t.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:lim

ita d

e de

tecț

ie, l

imita

max

imal

adm

isi-

bilă

, pro

tecț

ia c

him

ică

a m

ediu

lui,

tehn

o-lo

gii c

him

ice

mod

erne

, mat

eria

le a

ltern

a-tiv

e/re

cicl

abile

, com

port

amen

t eco

civi

c.

19

Prod

use

şcol

are

reco

man

date

pen

tru

toat

e un

itățil

e de

învă

țare

:Ex

erci

ții: e

nunț

arg

umen

tat n

otat

sau

form

ulat

; înt

reba

re c

auza

lă fo

rmul

ată;

lanț

logi

c el

abor

at; a

lgor

itm e

labo

rat;

exer

cițiu

rezo

lvat

; fiș

ă de

lucr

u co

mpl

etat

ă; sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; ecu

ație

chi

mic

ă al

cătu

ită c

onfo

rm p

aram

etril

or e

tc.;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: p

robl

emă

rezo

lvat

ă în

baz

a al

gorit

milo

r ela

bora

ți; p

robl

emă

rezo

lvat

ă pr

in tr

ansp

uner

ea a

lgor

itmilo

r în

situa

ții n

oi

de în

văța

re;

Activ

itate

exp

erim

enta

lă: e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r/ex

perim

ent d

igita

l/luc

rare

pra

ctică

real

izată

con

form

inst

rucț

iuni

lor;

rapo

rt d

e ac

tivita

te

expe

rimen

tală

ela

bora

t;Ac

tivita

te c

reati

vă: s

chem

ă de

repe

r rea

lizat

ă; si

tuaț

ie -

prob

lem

ă m

odel

ată/

rezo

lvat

ă co

nfor

m p

aram

etril

or in

dica

ți; st

udiu

de

caz r

ealiz

at;

CV-u

l ela

bora

t al u

nei s

ubst

anțe

; pro

iect

real

izat ș

i pre

zent

at;

Prod

us d

e ev

alua

re: t

est d

e ev

alua

re fo

rmati

vă/s

umati

vă re

zolv

at.

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

-a, e

levu

l/ele

va p

oate

: •

expl

ica

și op

era

cu n

oțiu

nile

chi

mic

e re

ferit

oare

la a

tom

/ele

men

t chi

mic

/sub

stan

ță a

norg

anic

ă/re

acție

chi

mic

ă/so

luție

/ leg

ile fu

ndam

en-

tale

ale

chi

mie

i;•

com

para

tipu

rile

de le

gătu

ri ch

imic

e du

pă d

iferiț

i par

amet

ri; p

ropr

ietă

țile

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

u di

ferit

e tip

uri d

e re

țele

cris

talin

e;

stru

ctur

a, p

ropr

ietă

țile,

met

odel

e de

obț

iner

e, u

tiliza

rea,

legă

turil

e ge

netic

e al

e ne

met

alel

or/m

etal

elor

și a

le c

ompu

șilor

lor;

• m

odel

a co

mpo

ziția

izot

opilo

r; co

nfigu

rații

le e

lect

roni

ce a

le a

tom

ilor ș

i ion

ilor;

serii

le g

eneti

ce a

le m

etal

elor

și a

le n

emet

ale l

or; f

orm

ulel

e el

ectr

onic

e și

de st

ruct

ură

ale

subs

tanț

elor

cu d

iferit

e tip

uri d

e le

gătu

ră c

him

ică;

ecu

ații

ale

reac

țiilo

r de

dife

ri te

tipur

i; •

elab

ora

și ap

lica

algo

ritm

i: de

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

în b

aza

form

ulei

chi

mic

e, în

baz

a co

rela

țiilo

r măr

imilo

r fizic

e ce

se re

feră

la so

luții

; de

ega

lare

a e

cuaț

iilor

reac

țiilo

r de

oxid

o-re

duce

re p

rin m

etod

a bi

lanț

ului

ele

ctro

nic;

de

cara

cter

izare

a n

emet

alel

or/m

etal

elor

și a

co

mpu

șilor

lor;

• ar

gum

enta

legă

tura

cau

ză-e

fect

: din

tre

utiliz

area

met

alel

or și

nem

etal

elor

; tipu

l leg

ătur

ilor c

him

ice,

tipu

l reț

elei

cris

talin

e și

prop

rietă

țile

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or; î

n co

rela

ția m

etal

e/ne

met

ale

– co

mpu

și –

subs

tanț

e vi

tale

/noc

ive

– im

port

anță

vita

lă/im

pact

neg

ativ

– pr

otec

ția

med

iulu

i și s

ănăt

ății;

•

rezo

lva

prob

lem

e în

baz

a un

ei e

cuaț

ii ch

imic

e/a

tran

sfor

măr

ilor c

onse

cutiv

e/a

inte

racț

iuni

lor c

e au

loc

în so

luții

/a in

tera

cțiu

nilo

r cu

ex-

cesu

l une

i sub

stan

țe re

acta

nte;

de

stab

ilire

a c

ompo

ziție

i unu

i am

este

c (c

u re

acțio

nare

a un

ui c

ompo

nent

sau

a am

bilo

r, da

r dife

rit);

cu

cara

cter

form

ativ,

cu

anal

iza și

inte

rpre

tare

a re

zulta

telo

r în

baza

pro

prie

tățil

or, o

bțin

erii,

util

izării

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice.

• in

vesti

ga e

xper

imen

tal,

resp

ectâ

nd te

hnic

a se

curit

ății:

pro

prie

tățil

e fiz

ice

ale

subs

tanț

elor

cu

dife

rite

tipur

i de

legă

tură

chi

mi c

ă;

obțin

erea

, pro

prie

tățil

e ch

imic

e al

e ne

met

alel

or/m

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r, re

acții

le d

e id

entifi

care

a c

ation

ilor ș

i ani

o nilo

r; m

ediu

l so

luții

lor u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

; •

elab

ora

și pr

ezen

ta p

roie

cte

ce v

izeaz

ă pr

oble

mati

ca re

lații

lor o

m –

subs

tanț

ă –

proc

es –

med

iu;

• pr

ogno

za d

omen

ii pr

ofes

iona

le/c

onte

xte

prob

lem

atice

real

e/m

odel

at le

gate

de

nece

sitat

ea d

e a

utiliz

a su

bsta

nțe

anor

gani

ce,

20

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;•

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

• pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

• ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;•

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

21

PRO

FIL

REA

L, C

LASA

A X

I-A, C

HIM

IA O

RGA

NIC

ĂU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți și

prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te

1. B

azel

e te

oreti

ce a

le C

him

iei o

rgan

ice

1.1.

Exp

rimar

ea o

pini

ei p

ropr

ii pr

ivin

d in

fluen

ța c

ompu

șilor

or

gani

ci a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții;

ne

cesit

atea

stud

ierii

com

pușil

or

orga

nici

.1.

2. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noțiu

nile

fund

amen

tale

ale

ch

imie

i org

anic

e, în

situ

ații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.1.

3. A

plic

area

prin

cipi

ilor t

eorie

i st

ruct

urii

chim

ice:

a)

la e

xplic

area

feno

men

ului

om

olog

iei,

izom

erie

i și a

cau

-ze

lor d

iver

sităț

ii co

mpu

șilor

or

gani

ci;

b) la

mod

elar

ea fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă de

sfăș

urat

e și

sem

i de

sfăș

urat

e a

com

pușil

or o

rga-

nici

cu

dife

rite

tipur

i de

cate

ne.

1.4.

Ela

bora

rea

și ap

licar

ea a

lgo-

ritm

ilor d

e re

zolv

are

a pr

oble

-m

elor

de

dete

rmin

are

a fo

rmu-

lelo

r com

pușil

or o

rgan

ici d

upă

dife

riți p

aram

etri.

1.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

-ta

lă a

mos

trel

or d

e di

ferit

e su

bsta

nțe

orga

nice

con

form

in

stru

cțiu

nilo

r, re

spec

tând

teh-

nica

secu

rităț

ii.

Com

puşi

i org

anic

i – c

onsti

tuen

ți pr

inci

-pa

li ai

org

anism

ului

și m

ediu

lui.

Util

izare

a su

bsta

nțel

or o

rgan

ice

în d

iferit

e do

men

ii a

activ

ității

um

ane.

Carb

onul

– e

lem

ent p

rinci

pal a

l co

mpu

şilo

r org

anic

i. St

ruct

ura

atom

ului

, pa

rticu

larit

atea

de

a fo

rma

cate

ne, l

egă-

turi

mul

tiple

. Tip

uri d

e ca

tene

de

carb

on.

Div

ersi

tate

a co

mpu

şilo

r org

anic

i: hi

dro-

carb

uri,

deriv

ați a

i hid

roca

rbur

ilor.

Com

pozi

ția c

him

ică

a su

bsta

nțel

or o

rga-

nice

. Den

sitat

ea re

lativ

ă a

gaze

lor/

a va

-po

rilor

subs

tanț

elor

org

anic

e. M

etod

e de

de

term

inar

e a

form

ulel

or m

olec

ular

e în

baza

den

sităț

ii re

lativ

e, p

ărțil

or d

e m

asă

ale

elem

ente

lor,

prod

ușilo

r de

arde

re.

Teor

ia s

truc

turii

chi

mic

e a

com

puşi

lor

orga

nici

. Noț

iuni

des

pre

form

ule

de st

ruc-

tură

des

fășu

rate

și se

mid

esfă

șura

te, i

zo-

mer

ie, i

zom

eri,

omol

ogi.

Exte

nsie

.*Hi

brid

izare

a or

bita

lilor

ato

mic

i (s

p3 , sp2 , s

), fo

rma

orbi

talil

or h

ibriz

i, ar

an­

jare

a sp

ația

lă; u

nghi

urile

de

vale

nță,

for­

ma

zigza

g a

cate

nelo

r car

boni

ce.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Iden

tifica

rea

și co

mpa

rare

a co

mpu

șilor

org

anic

i și

anor

gani

ci d

upă

dife

rite

crite

rii.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

desf

ășur

ate

și se

mid

esfă

șura

te a

le c

ompu

șilor

org

anic

i cu

dife

rite

tipur

i de

cate

ne și

legă

turi.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- cal

cula

rea

mas

ei m

olec

ular

e re

lativ

e/m

asei

mol

are

după

de

nsita

tea

rela

tivă

a ga

zulu

i/a v

apor

ilor s

ubst

anțe

i org

anic

e și

inve

rs.

- det

erm

inar

ea fo

rmul

ei m

olec

ular

e a

com

pusu

lui o

rgan

ic

după

den

sitat

ea re

lativ

ă și

părț

ile d

e m

asă

ale

elem

ente

lor;

după

pro

dușii

de

arde

re.

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor):

E: C

erce

tare

a m

ostr

elor

de

subs

tanț

e or

gani

ce, u

tiliza

te în

ac

tivita

tea

cotid

iană

; a p

roce

sulu

i de

arde

re a

dife

ritor

co

mpu

și or

gani

ci (e

tano

l, pa

rafin

ă, c

elul

oză)

; ide

ntific

area

ca

ract

eris

ticilo

r com

une

și di

ferit

e.E:

Det

erm

inar

ea c

ompo

ziție

i cal

itativ

e a

subs

tanț

elor

org

a-ni

ce (C

, H) d

upă

prod

usel

e ar

derii

(cel

uloz

ă/za

hăr).

E: M

odel

area

cat

enel

or d

e ca

rbon

de

dife

rite

tipur

i.

Activ

ități

crea

tive:

• El

abor

area

une

i sch

eme

sum

ative

de

core

lare

a n

oțiu

nilo

r no

i.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:izo

mer

, izo

mer

ie, o

mol

og, f

orm

ulă

de

stru

ctur

ă de

sfăș

urat

ă și

sem

i des

fășu

rată

, de

nsita

te re

lativ

ă a

gaze

lor,

form

ulă

brut

ă,

cate

ne d

e ca

rbon

(lin

iare

, ram

ifica

te, c

icli-

ce),

hidr

ocar

buri

satu

rate

/nes

atur

ate.

22

2. H

idro

carb

urile

– p

arte

com

pone

ntă

a re

surs

elor

nat

ural

e

2.1.

Hid

roca

rbur

ile s

atur

ate

2.1.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noțiu

nile

ce

se re

feră

la h

idro

-ca

rbur

ile sa

tura

te, î

n sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.2.

1.2.

Ela

bora

rea

algo

ritm

ilor

de c

arac

teriz

are

a co

mpu

șilor

or

gani

ci/a

une

i cla

se d

e co

mpu

și or

gani

ci; d

e ap

licar

e a

nom

en-

clat

urii

siste

mati

ce; d

e ar

gum

en-

tare

a re

lații

lor d

e om

olog

ie,

izom

erie

.2.

1.3.

Car

acte

rizar

ea h

idro

car-

buril

or sa

tura

te c

onfo

rm a

lgor

it-m

ilor e

labo

rați.

2.1.

4. M

odel

area

pen

tru

hidr

o-ca

rbur

ile sa

tura

te: a

form

ulel

or

de st

ruct

ură,

a d

enum

irilo

r sis-

tem

atice

; a p

ropr

ietă

ților

chi

mi-

ce p

rin e

cuaț

ii, u

tilizâ

nd fo

rmul

e m

olec

ular

e și

de st

ruct

ură;

a

situa

țiilo

r pra

ctice

ce

vize

a-ză

util

izare

a hi

droc

arbu

rilor

/de

rivaț

ilor l

or.

2.1.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

cu c

arac

ter f

orm

ativ

în b

aza

prop

rietă

ților

/obț

iner

ii/uti

liză-

rii h

idro

carb

urilo

r sat

urat

e și

a de

rivaț

ilor l

or (î

n ba

za u

nei

ecua

ții sa

u a

unor

tran

sfor

măr

i co

nsec

utive

).

Hid

roca

rbur

ile s

atur

ate

– co

nstit

uenț

i pr

inci

pali

ai re

surs

elor

ene

rgeti

ce n

atur

a-le

: gaz

ul n

atur

al, p

etro

lul.

Alca

nii (

n (C

) ≤ 1

0): f

orm

ula

gene

rală

, ser

ia

omol

oagă

, pro

prie

tăți

fizic

e. S

truc

tura

(m

etan

, eta

n). C

ompo

ziția

și d

enum

irea

grup

elor

alc

hil/r

adic

alilo

r. Izo

mer

ia d

e ca

tenă

. Nom

encl

atur

a sis

tem

atică

.Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e al

cani

lor:

arde

-re

a, re

acția

de

subs

tituț

ie (h

alog

enar

e),

dehi

drog

enar

e, *

oxid

area

par

țială

, cra

­ca

rea,

izom

eriza

rea.

Piro

liza

met

anul

ui.

Obț

iner

ea d

in m

onoh

alog

enod

eriv

ați,

extr

ager

ea d

in su

rse

natu

rale

. N

oțiu

ni d

espr

e be

nzin

ă, m

otor

ină,

gaz

la

mpa

nt.

*Hal

ogen

oder

ivaț

ii al

cani

lor.

Clas

ifica

­re

a. Iz

omer

ia, n

omen

clat

ura

siste

mati

că.

Prop

rietă

țile

fizic

e și

chim

ice:

inte

racț

iune

a cu

met

alel

e ac

tive,

apa

, alc

aliil

e (s

oluț

ii ap

oase

, alc

oolic

e). O

bțin

erea

. Util

izare

a.*C

iclo

alca

nii:

form

ula

gene

rală

, str

uctu

ra,

izom

eria

, nom

encl

atur

ă.

Cicl

ohex

anul

, meti

lcic

lohe

xanu

l ca

repr

ezen

tanț

i ai c

iclo

alca

nilo

r: fo

rmul

a m

olec

ular

ă, d

e st

ruct

ură,

den

umire

a sis

te-

mati

că, p

ropr

ietă

ți fiz

ice,

pro

prie

tăți

chi-

mic

e: d

ehid

roge

nare

a, a

rder

ea. O

bțin

erea

pr

in c

icliz

area

alc

anilo

r.H

idro

carb

urile

sat

urat

e şi

pro

duşi

i lor

–

utiliz

area

și in

fluen

ța a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

ediu

lui.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

te, a

de

num

irilo

r hid

roca

rbur

ilor s

atur

ate

conf

orm

par

amet

rilor

in

dica

ți (F

M, o

mol

ogie

, izo

mer

ie, e

tc.).

• Ca

ract

eriza

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e hi

droc

arbu

rilor

sa

tura

te p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e/pr

in c

ompl

etar

ea sc

hem

elor

la

cuna

re.

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea sc

hem

elor

de

tran

sfor

-m

ări c

him

ice.

• Co

rela

rea

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

alca

nilo

r, ci

cloa

lcan

ilor

cu p

ropr

ietă

țile

lor fi

zice/

chim

ice.

• El

abor

area

sche

mel

or d

e re

per,

priv

ind

cara

cter

izare

a un

ui

com

pus o

rgan

ic/a

clase

i de

com

puși/

a hi

droc

arbu

rilor

satu

rate

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- în

baza

une

i ecu

ații

chim

ice/

tran

sfor

măr

ilor c

onse

cutiv

e ce

vi

zeaz

ă ob

ținer

ea, p

ropr

ietă

țile,

util

izare

a al

cani

lor;

- ded

ucer

ea fo

rmul

elor

mol

ecul

are

după

dife

riți p

aram

etri;

- de

argu

men

tare

a p

robl

emel

or e

colo

gice

/de

secu

ritat

e pr

ivin

d uti

lizar

ea a

lcan

ilor î

n ca

litat

e de

com

busti

bil.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Inve

stiga

rea

com

poziț

iei c

alita

tive

a pr

opan

ului

/par

afine

i du

pă p

rodu

sele

ard

erii.

Lucr

area

pra

ctică

nr.1

: Ide

ntific

area

car

bonu

lui,

hidr

ogen

u-lu

i și h

alog

enilo

r în

com

pușii

org

anic

i.

Activ

ități

crea

tive:

• Id

entifi

care

a ob

iect

elor

/mat

eria

lelo

r din

acti

vita

tea

cotid

i-an

ă ce

au

tang

ență

cu

hidr

ocar

buril

e sa

tura

te/d

eriv

ații

lor.

23

2.1.

6. In

vesti

gare

a te

oreti

co-

expe

rimen

tală

a u

nor c

on-

text

e pr

oble

mati

ce, l

egat

e de

co

mpo

ziția

, pro

prie

tățil

e, m

e-to

dele

de

obțin

ere

și uti

lizar

ea

hidr

ocar

buril

or sa

tura

te.

2.1.

7. A

prec

iere

a cr

itică

a ra

por-

tulu

i înt

re b

enefi

ciile

/efe

ctel

e ne

gativ

e al

e uti

lizăr

ii hi

droc

ar-

buril

or sa

tura

te/p

rodu

șilor

lor.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:al

can,

cic

loal

can;

form

ulă

gene

rală

, ser

ie

omol

oagă

, dife

renț

ă de

om

olog

ie, o

mo-

log,

gru

pa a

lchi

l/rad

ical

, izo

mer

ie d

e

cate

nă, n

omen

clat

ură

siste

mati

că;

dehi

drog

enar

e; h

alog

enod

eriv

at.

• El

abor

area

unu

i set

de

regu

li de

secu

ritat

e în

caz

ul u

tiliză

rii

apar

ataj

ului

pe

bază

de

gaze

nat

ural

e și

prod

use

petr

olie

re.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Alca

nii –

ca

surs

ă de

ene

rgie

: ava

ntaj

e și

deza

vant

aje.

2.2.

Hid

roca

rbur

ile n

esat

urat

e

2.2.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noțiu

nile

ce

se re

feră

la h

idro

-ca

rbur

ile n

esat

urat

e în

situ

ații

de c

omun

icar

e or

ală

și sc

risă.

2.2.

2. C

arac

teriz

area

hid

roca

r-bu

rilor

nes

atur

ate,

con

form

al

gorit

milo

r ela

bora

ți.2.

2.3.

Mod

elar

ea p

entr

u hi

dro-

carb

urile

nes

atur

ate:

a fo

rmul

e-lo

r de

stru

ctur

ă al

e om

olog

ilor

și izo

mer

ilor,

a de

num

irilo

r sis

te-

mati

ce; a

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

a

met

odel

or d

e ob

ținer

e, a

le-

gătu

rilor

gen

etice

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor c

him

ice

(util

izând

fo

rmul

e m

olec

ular

e și

de st

ruc-

tură

); a

situa

țiilo

r pra

ctice

ce

vize

ază

utiliz

area

hid

roca

rbur

ilor

nesa

tura

te/d

eriv

ațilo

r lor

.

Hid

roca

rbur

ile n

esat

urat

e –

mat

erii

pri-

me

pent

ru o

bțin

erea

pro

duse

lor d

e la

rg

cons

um.

Alch

enel

e, a

lcad

iene

le, a

lchi

nele

(n(C

) ≤ 6

): fo

rmul

ă ge

nera

lă, s

erie

om

oloa

-gă

, str

uctu

ră, ti

pul l

egăt

urilo

r chi

mic

eIzo

mer

ia d

e ca

tenă

, de

poziț

ie.

Nom

encl

atur

a sis

tem

atică

(triv

ială

: eti

lenă

, pro

pile

nă, i

zopr

en, a

cetil

enă)

.Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e hi

droc

arbu

rilor

ne

satu

rate

:- a

lche

ne; a

lchi

ne (e

tină,

pro

pină

):re

acții

de

adiți

e (h

idro

gena

re, h

alog

enar

e,

hidr

ohal

ogen

are,

hid

rata

re),

oxid

are

to

tală

, pol

imer

izare

/trim

eriza

re a

etin

ei;

- alc

adie

ne (b

utad

iena

, izo

pren

ul) –

hid

ro-

gena

rea,

pol

imer

izare

a.Re

gula

lui M

arko

vnik

ov.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

te, a

de

num

irilo

r hid

roca

rbur

ilor n

esat

urat

e co

nfor

m p

aram

etri-

lor i

ndic

ați (

FM, o

mol

ogie

, izo

mer

ie e

tc.).

• Ca

ract

eriza

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e/ob

ținer

ii hi

droc

arbu

rilor

nes

atur

ate

prin

ecu

ații

chim

ice,

prin

co

mpl

etar

ea sc

hem

elor

lacu

nare

.•

Elab

orar

ea/c

ompl

etar

ea/r

ealiz

area

sche

mel

or d

e tr

ansf

or-

măr

i chi

mic

e în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

.•

Core

lare

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a hi

droc

arbu

rilor

ne

satu

rate

cu

prop

rietă

țile

lor fi

zice/

chim

ice.

• El

abor

area

sche

mel

or d

e re

per,

priv

ind

cara

cter

izare

a hi

droc

arbu

rilor

nes

atur

ate.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- în

baza

ecu

ațiil

or c

him

ice

ce v

izeaz

ă pr

oprie

tățil

e, u

tiliza

rea

hidr

ocar

buril

or n

esat

urat

e;- d

e de

duce

re a

form

ulel

or m

olec

ular

e du

pă e

cuaț

ia c

him

ică

și fo

rmul

a ge

nera

lă a

hid

roca

rbur

ii.

24

2.2.

4. A

rgum

enta

rea

legă

turil

or

cauz

ă-ef

ect d

intr

e co

mpo

ziția

–

stru

ctur

a –

izom

eria

–

nom

encl

a tur

a –

prop

rietă

țile

– ob

ținer

ea –

util

izare

a hi

dro-

carb

urilo

r nes

a tur

ate.

2.2.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or:

de d

eter

min

are

a fo

rmul

ei m

o-le

cula

re d

upă

ecua

ția c

him

ică

și fo

rmul

a ge

nera

lă a

com

pusu

lui

orga

nic;

în b

aza

prop

rietă

ților

, m

etod

elor

de

obțin

ere,

util

izării

hi

droc

arbu

rilor

nes

atur

ate

și a

deriv

ațilo

r lor

;2.

2.6.

Inve

stiga

rea

teor

etico

-ex

perim

enta

lă a

uno

r con

-te

xte

prob

lem

atice

, leg

ate

de

prop

rietă

țile,

met

odel

e de

ob

ținer

e, d

e id

entifi

care

a h

idro

-ca

rbur

ilor n

esat

urat

e/de

rivaț

ilor

lor.

2.2.

7. A

prec

iere

a cr

itică

a

rapo

rtul

ui în

tre

bene

ficiil

e și

efec

tele

neg

ative

ale

util

izării

hi

droc

arbu

rilor

nes

atur

ate

și a

prod

ușilo

r lor

.

Mas

ele

plas

tice.

Pol

ietil

ena,

pol

ipro

pi-

lena

, pol

iclo

rură

de

vini

l, ca

uciu

curil

e sin

tetic

e –

prod

uși a

i rea

cție

i de

polim

e-riz

are

cu u

tiliza

re p

racti

că. V

ulca

niza

rea

cauc

iucu

lui.

Reac

țiile

de

iden

tifica

re a

hid

roca

rbur

ilor

nesa

tura

te: c

u ap

a de

bro

m; c

u so

luția

de

perm

anga

nat d

e po

tasiu

(făr

ă ec

uație

). O

bțin

erea

hid

roca

rbur

ilor n

esat

urat

e:a

alch

enel

or d

in a

lcan

i, al

cool

i, m

onoh

alog

enod

eriv

ați;

a al

cadi

enel

or d

in

alca

ni, a

lche

ne; a

alc

hine

lor d

in a

lcan

i, la

pi

roliz

a m

etan

ului

, la

trat

area

cu

apă

a ca

rbur

ii de

cal

ciu.

Reg

ula

lui Z

aițe

v.H

idro

carb

urile

nes

atur

ate

şi p

rodu

şii

lor –

util

izare

a și

influ

ența

asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i.*S

peci

ficul

legă

turil

or d

uble

, trip

le. I

zo­

mer

ia d

e fu

ncțiu

ne, i

zom

eria

geo

me­

tric

ă. R

eacț

iile

de o

xida

re a

alc

hene

lor.

Subs

tituț

ia h

idro

genu

lui a

cetil

enic

. O

bțin

erea

alc

hene

lor,

alch

inel

or d

in

diha

loge

node

rivaț

i.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Com

para

rea

mos

trel

or d

e pr

odus

e di

n po

lietil

enă,

po

lipro

pile

nă, p

olic

loru

ră d

e vi

nil,

cauc

iuc

și el

abor

area

re

com

andă

rilor

priv

ind

utiliz

area

lor.

E: Id

entifi

care

a ca

ract

erul

ui n

esat

urat

al c

ompu

șilor

org

anic

i în

pro

duse

util

izate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă (g

uma

de m

este

-ca

t, ul

eiul

de

poru

mb,

de

floar

ea so

arel

ui e

tc.).

Activ

ități

crea

tive:

• Id

entifi

care

a ob

iect

elor

/mat

eria

lelo

r din

acti

vita

tea

cotid

ia-

nă c

e au

tang

ență

cu h

idro

carb

urile

nes

atur

ate/

deriv

ații

lor.

• M

odel

area

situ

ațiil

or c

otidi

ene

ce a

r nec

esita

iden

tifica

rea

prez

ențe

i com

pușil

or n

esat

uraț

i.•

Anal

iza a

mba

laje

lor d

in p

lasti

c (c

ompo

ziție

, mar

caj,

prop

rietă

țile

fizic

e, c

ores

pund

erea

cer

ințe

lor p

rivin

d pr

odu-

sul a

mba

lat).

• In

vesti

gare

: Cum

de

înde

părt

at o

gum

ă de

mes

teca

t de

pe

hain

ă?

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Gum

ele

de m

este

cat –

pro

duși

cu c

arac

ter n

esat

urat

.•

Amba

laje

le p

olim

eric

e –

într

e co

mod

itate

și d

ezas

tru.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:al

chen

ă, a

lcad

ienă

, alc

hină

, izo

mer

ie d

e po

ziție

, rea

cție

de

adiți

e, h

idro

gena

re,

halo

gena

re, h

idra

tare

, hid

roha

loge

nare

, po

limer

izare

, trim

eriza

re; p

olim

er, m

ono-

mer

, vul

cani

zare

.

25

2.3.

Hid

roca

rbur

ile a

rom

atice

. Leg

ătur

ile g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

hid

roca

rbur

i

2.3.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noțiu

nile

ce

se re

feră

la a

rene

, în

situ

ații

de c

omun

icar

e or

ală

și sc

risă.

2.3.

2. C

arac

teriz

area

com

para

-tiv

ă a

aren

elor

, hid

roca

rbur

ilor

satu

rate

și n

esat

urat

e co

nfor

m

algo

ritm

ilor e

labo

rați.

2.3.

3. M

odel

area

pen

tru

aren

e:a

form

ulel

or d

e st

ruct

ură,

a

denu

miri

lor s

iste

mati

ce; a

pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

a m

eto-

delo

r de

obțin

ere,

a le

gătu

rilor

ge

netic

e pr

in e

cuaț

iile

reac

țiilo

r ch

imic

e (u

tilizâ

nd fo

rmul

e m

ole-

cula

re și

de

stru

ctur

ă);

a sit

uații

lor p

racti

ce c

e vi

zeaz

ă

utiliz

area

are

nelo

r și a

de

rivaț

ilor l

or.

2.3.

4. A

rgum

enta

rea

legă

turil

or

cauz

ă-ef

ect d

intr

e co

mpo

ziția

–

stru

ctur

a –

izom

eria

–

nom

encl

a tur

a –

prop

rietă

țile

– ob

ținer

ea –

util

izare

a hi

dro-

carb

urilo

r.2.

3.5.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/m

etod

elor

de

obțin

ere/

utiliz

ării

hidr

ocar

buri-

lor ș

i a d

eriv

ațilo

r lor

.

Hid

roca

rbur

ile a

rom

atice

(are

nele

) –

com

pone

nți a

i gaz

elor

de

eșap

amen

t și

mat

erii

prim

e ch

imic

e va

loro

ase.

Benz

enul

şi t

olue

na –

repr

ezen

tanț

i ai

aren

elor

: com

poziț

ia, f

orm

ulă

gene

rală

, sp

ecifi

cul i

nelu

lui b

enze

nic.

Nom

encl

atur

a sis

tem

atică

. Pro

prie

tățil

e fiz

ice.

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

benz

enul

ui:

reac

ții d

e su

bstit

uție

(nitr

are,

hal

ogen

are)

; de

adi

ție (h

idro

gena

re, c

loru

rare

); ar

dere

.To

luen

ul c

a om

olog

al b

enze

nulu

i In

fluen

ța re

cipr

ocă

a gr

upel

or d

e at

omi î

n m

olec

ulă.

Pro

prie

tățil

e ch

imic

e: re

acția

de

nitr

are,

hal

ogen

are

în n

ucle

u, o

xida

re la

ra

dica

l; ar

dere

.O

bțin

erea

are

nelo

r: ex

trag

erea

din

surs

e na

tura

le, d

in c

iclo

alca

ni, d

in e

tină

(ben

zen)

.Sti

renu

l şi p

olis

tiren

ul –

der

ivaț

i ai b

enze

-nu

lui c

u im

port

anță

pra

ctică

: com

poziț

ie,

utiliz

are.

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

hid

roca

rbur

ile

satu

rate

, nes

atur

ate,

aro

mati

ce și

ha

loge

node

rivaț

i.H

idro

carb

urile

aro

mati

ce ş

i pro

duşi

i lor

–

utiliz

area

și in

fluen

ța a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

ediu

lui.

*Nuc

leul

ben

zeni

c. S

truc

tura

tolu

enul

ui,

etilb

enze

nulu

i și i

zom

erilo

r lui

, izo

mer

ia d

e po

ziție

în n

ucle

ul b

enze

nic,

nom

encl

atur

a.

Influ

ența

reci

proc

ă în

mol

ecul

a de

tolu

en.

Regu

lile

de o

rient

are

în in

elul

ben

zeni

c.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Cara

cter

izare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

met

odel

or d

e ob

ținer

e a

aren

elor

prin

ecu

ații

chim

ice/

prin

com

plet

area

sc

hem

elor

lacu

nare

.•

Com

para

rea

aren

elor

, hid

roca

rbur

ilor s

atur

ate,

nes

atur

a te.

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea sc

hem

elor

de

tran

sfor

-m

ări c

him

ice

în b

aza

legă

turil

or g

eneti

ce.

• Co

rela

rea

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

hidr

ocar

buril

or a

rom

a-tic

e cu

pro

prie

tățil

e lo

r fizic

e/ch

imic

e.•

Elab

orar

ea sc

hem

elor

de

repe

r, pr

ivin

d ca

ract

eriza

rea

aren

elor

; a le

gătu

rilor

gen

etice

într

e tip

urile

de

hidr

ocar

-bu

ri.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- în

baza

pro

prie

tățil

or/o

bțin

erii/

utiliz

ării

hidr

ocar

buril

or;

- det

erm

inar

ea fo

rmul

elor

mol

ecul

are

a hi

droc

arbu

rilor

(cu

anal

iza și

inte

rpre

tare

a re

zulta

telo

r).

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Com

para

rea

mos

trel

or d

e pr

odus

e di

n po

listir

en și

el

abor

area

reco

man

dăril

or p

rivin

d uti

lizar

ea lo

r.

Activ

ități

crea

tive:

• Id

entifi

care

a ob

iect

elor

/mat

eria

lelo

r din

acti

vita

tea

cotid

i-an

ă ce

au

tang

ență

cu

aren

ele/

deriv

ații

lor.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Prob

lem

ele

ecol

ogic

e/de

secu

ritat

e pe

rson

ală

lega

te d

e uti

lizar

ea a

rene

lor.

• De

la g

azul

nat

ural

la m

arke

re.

26

2.3.

6. In

vesti

gare

a te

oreti

co-e

x-pe

rimen

tală

a u

nor c

onte

xte

pro-

blem

atice

, leg

ate

de p

ropr

ietă

țile

și m

etod

ele

de o

bțin

ere

a hi

dro-

carb

urilo

r/der

ivaț

ilor l

or.

2.3.

7. A

prec

iere

a cr

itică

a ra

por-

tulu

i din

tre

bene

ficii

și ef

ecte

le

nega

tive

ale

utiliz

ării

hidr

ocar

-bu

rilor

/pro

dușil

or lo

r.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:ar

enă,

inel

ben

zeni

c, re

acție

de

nitr

are.

3. D

eriv

ații

oxig

enaț

i ai h

idro

carb

urilo

r

3.1.

Com

puşi

i hid

roxi

lici

3.1.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu n

oțiu

nile

ce

se re

feră

la

com

pușii

hid

roxi

lici î

n sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.3.

1.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompu

șilor

hi

drox

ilici

con

form

alg

oritm

ilor

elab

oraț

i.3.

1.3.

Mod

elar

ea p

entr

u co

mpu

șii h

idro

xilic

i: a

form

ule-

lor d

e st

ruct

ură

a om

olog

olor

și

izom

erilo

r, a

denu

miri

lor s

iste

-m

atice

; a p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e,

a m

etod

elor

de

obțin

ere,

a le

-gă

turil

or g

eneti

ce p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r chi

mic

e (u

tilizâ

nd

form

ule

mol

ecul

are

și de

stru

c-tu

ră);

a sit

uații

lor p

racti

ce c

e vi

zeaz

ă uti

lizar

ea c

ompu

șilor

hi

drox

ilici

/der

ivaț

ilor l

or.

Com

puşi

i hid

roxi

lici –

com

puși

orga

nici

cu

acțiu

ne fi

ziolo

gică

. Cla

sifica

rea.

Răs

pând

i-re

a în

nat

ură.

Alco

olii

mon

ohid

roxi

lici s

atur

ați

(n(C

) ≤ 6

): fo

rmul

a ge

nera

lă, g

rupa

fu

ncțio

nală

, ser

ia o

mol

oagă

, str

uctu

ra,

izom

eria

de

cate

nă, d

e po

ziție

. Nom

en-

clat

ura

siste

mati

că. N

omen

clat

ura

triv

ială

(n

(C) ≤

3).

Prop

rietă

țile

fizic

e.Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e: re

acția

cu

met

alel

e al

calin

e, a

cizii

hal

ogen

ați,

desh

idra

tare

a in

tram

olec

ular

ă, a

rder

ea, r

eacț

ia d

e id

en-

tifica

re c

u ox

id d

e cu

pru

(II).

Oxi

dare

a et

anol

ului

pân

ă la

aci

d ac

etic.

Etile

nglic

olul

şi g

licer

olul

–al

cool

i pol

i-hi

drox

ilici

. Nom

encl

atur

a sis

tem

atică

și

triv

ială

. Pro

prie

tăți

fizic

e, c

him

ice:

reac

ția

cu m

etal

ele

alca

line,

cu

acid

ul a

zotic

, id

entifi

care

a cu

hid

roxi

d de

cup

ru (I

I) (fă

ră

ecua

ția re

acție

i).

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

te, a

de

num

irilo

r alc

oolil

or în

cor

elar

e cu

par

amet

rii in

dica

ți (F

M, o

mol

ogie

, izo

mer

ie, u

tiliza

re e

tc.).

• Ca

ract

eriza

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e/ob

ținer

ii al

e co

mpu

șilor

hid

roxi

lici p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e/pr

in

com

plet

area

sche

mel

or la

cuna

re.

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea sc

hem

elor

de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

.•

Core

lare

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a co

mpu

șilor

hid

roxi

lici

cu p

ropr

ietă

țile

lor fi

zice/

chim

ice.

• El

abor

area

sche

mel

or d

e re

per,

priv

ind

cara

cter

izare

a co

mpu

șilor

hid

roxi

lici.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- în

baza

pro

prie

tățil

or/o

bțin

erii/

utiliz

ării

com

pușil

or h

idro

xi-

lici (

în b

aza

unei

ecu

ații/

a un

or tr

ansf

orm

ări c

onse

cutiv

e).

- de

stab

ilire

a c

ompo

ziție

i unu

i am

este

c cu

reac

ționa

rea

unui

sing

ur c

ompo

nent

.

27

3.1.

4. A

rgum

enta

rea

legă

turil

or

cauz

ă-ef

ect d

intr

e co

mpo

ziția

–

stru

ctur

a –

izom

eria

–

nom

encl

atur

a –

prop

rietă

țile

– ob

ținer

ea –

utiliz

area

com

pușil

or

hidr

oxili

ci.

3.1.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

cu c

arac

ter f

orm

ativ,

în b

aza

prop

rietă

ților

/obț

iner

ii/uti

lizăr

ii/de

term

inăr

ii fo

rmul

ei m

olec

u-la

re a

com

pușil

or h

idro

xilic

i (cu

an

aliza

și in

terp

reta

rea

rezu

lta-

telo

r).3.

1.6.

Inve

stiga

rea

teor

etico

-ex

perim

enta

lă a

uno

r con

-te

xte

prob

lem

atice

lega

te d

e pr

oprie

tățil

e, o

bțin

erea

, ide

ntifi-

care

a co

mpu

șilor

hid

roxi

lici.

3.1.

7. A

prec

iere

a cr

itică

a ra

por-

tulu

i înt

re b

enefi

ciile

și e

fect

ele

nega

tive

ale

utiliz

ării

com

pușil

or

hidr

oxili

ci.

Feno

lul.

Com

poziț

ia, s

truc

tura

. Pro

prie

tăți

fizic

e, c

him

ice:

reac

ția cu

met

alel

e al

calin

e,

cu a

lcal

iile,

nitr

area

, bro

mur

area

; ide

nti-

ficar

ea cu

clo

rură

de

fier (

III) (

fără

ecu

ația

re

acție

i). M

asel

e pl

astic

e pe

baz

ă de

feno

l.O

bțin

erea

com

puşi

lor h

idro

xilic

i din

ha

loge

node

rivaț

i; di

n al

chen

e (m

onoa

lco-

oli);

prin

ferm

enta

rea

gluc

ozei

(eta

nol).

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

hid

roca

rbur

ile

satu

rate

, nes

atur

ate,

aro

mati

ce și

co

mpu

șii h

idro

xilic

i.Co

mpu

şii h

idro

xilic

i şi p

rodu

şii l

or –

uti

lizar

ea și

influ

ența

asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i.*A

lcoo

lii m

onoh

idro

xilic

i: izo

mer

ia d

e fu

ncțiu

ne c

u et

erii,

des

hidr

atar

ea in

term

o­le

cula

ră.

Alch

ilam

inel

e: n

omen

clat

ura,

izom

eria

, st

ruct

ura,

pro

prie

tățil

e fiz

ice,

chi

mic

e,

obțin

erea

. Ani

lina:

com

poziț

ia, s

truc

tura

el

ectr

onic

ă, in

fluen

ța re

cipr

ocă

în m

olec

u­lă

, obț

iner

ea, p

ropr

ietă

țile,

util

izare

a.

- det

erm

inar

ea fo

rmul

elor

mol

ecul

are

a co

mpu

șilor

hid

roxi

-lic

i dup

ă di

feriț

i par

amet

ri.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Oxi

dare

a et

anol

ului

cu

oxid

de

cupr

u (II

).E:

Acț

iune

a et

anol

ului

asu

pra

prot

eine

lor (

lapt

e, fi

cat d

e pu

i, al

buș d

e ou

).E:

Iden

tifica

rea

alco

olilo

r pol

ihid

roxil

ici cu

hid

roxid

de

cupr

u (II

).E:

Iden

tifica

rea

deriv

ațilo

r fen

olul

ui în

pre

para

tele

med

ici-

nale

(asp

irină

/citr

amon

), m

ostr

e de

mas

e pl

astic

e et

c., c

u so

luții

de

clor

ură

de fi

er (I

II).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2: Id

entifi

care

a co

mpu

șilor

hid

roxi

lici

în p

rodu

se u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

.

Activ

ități

crea

tive:

• Id

entifi

care

a ob

iect

elor

/mat

eria

lelo

r din

acti

vita

tea

cotid

i-an

ă ce

au

tang

ență

cu

com

pușii

hid

roxi

lici.

• De

zbat

eri:

Alco

olii:

pro

și c

ontr

a.•

Mod

elar

ea si

tuaț

iilor

ce

ar n

eces

ita id

entifi

care

a co

mpu

șilor

hid

roxi

lici.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Alco

olii

și pr

emiu

l Nob

el.

• Co

mbu

stibi

lul e

colo

gic.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:al

cool

mon

ohid

roxi

lic, a

lcoo

l pol

ihid

roxi

lic,

feno

l, gr

upă

func

ționa

lă, r

eacț

ie d

e de

shi-

drat

are.

28

3.2.

Com

puşi

i car

boni

lici

3.2.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu n

oțiu

nile

ce

se re

feră

la

com

pușii

car

boni

lici î

n sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.3.

2.2

Cara

cter

izare

a co

mpu

șilor

ca

rbon

ilici

con

form

alg

oritm

ilor.

3.2.

3. M

odel

area

pen

tru

com

pușii

car

boni

lici:

a) a

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

a om

olog

ilor ș

i izo

mer

ilor,

a de

nu-

miri

lor s

iste

mati

ce;

b) a

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

a m

e-to

delo

r de

obțin

ere,

a le

gătu

rilor

ge

netic

e pr

in e

cuaț

iile

reac

țiilo

r ch

imic

e (u

tilizâ

nd fo

rmul

e m

ole-

cula

re și

de

stru

ctur

ă);

c) a

situ

ațiil

or p

racti

ce c

e vi

zeaz

ă uti

lizar

ea c

ompu

șilor

car

boni

lici.

3.2.

4. A

rgum

enta

rea

legă

turil

or

cauz

ă-ef

ect d

intr

e co

mpo

ziția

–

stru

ctur

a –

izom

eria

–no

men

cla-

tura

– p

ropr

ietă

țile

– ob

ținer

ea –

utiliz

area

com

pușil

or c

arbo

nilic

i.3.

2.5.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/o

bțin

erii/

utiliz

ării/

dete

rmin

ării

form

ulei

mol

ecu-

lare

a c

ompu

șilor

car

boni

lici (

cu

anal

iza și

inte

rpre

tare

a re

zulta

-te

lor).

Com

puşi

i car

boni

lici –

com

pone

nți a

i aro

-m

elor

nat

ural

e, c

olor

anțil

or, p

repa

rate

lor

med

icin

ale.

Răsp

ândi

rea

în n

atur

ă. C

lasifi

care

a în

ald

e-hi

de și

cet

one.

Pro

prie

tățil

e fiz

ice.

Alde

hide

le (n

(C) ≤

6):

form

ula

gene

rală

, gr

upa

func

ționa

lă, s

eria

om

oloa

gă, i

zom

e-ria

de

cate

nă.

Nom

encl

atur

a sis

tem

atică

, triv

ială

(ald

ehi-

da fo

rmic

ă, a

cetic

ă).

Prop

rietă

țile

chim

ice:

adiți

a hi

drog

enul

ui (r

educ

erea

); ar

dere

a;

reac

ții d

e id

entifi

care

cu

hidr

oxid

de

cupr

u (II

) și c

u so

luție

am

onia

cală

de

oxid

de

argi

nt.

Acet

ona

– re

prez

enta

nt a

l cet

onel

or.

Prop

rietă

țile

fizic

e și

chim

ice:

adi

ția h

idro

-ge

nulu

i (re

duce

rea)

, ard

erea

.O

bțin

erea

com

puşi

lor c

arbo

nilic

i: di

n al

cool

i, al

chin

e (e

tana

l, ac

eton

ă).

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

hid

roca

rbur

i, al

cool

i și c

ompu

șii c

arbo

nilic

i.Co

mpu

şii c

arbo

nilic

i şi p

rodu

şii l

or –

uti-

lizar

ea și

influ

ența

asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i.*C

eton

ele

( n(C

) ≤ 6

): izo

mer

ia d

e ca

tenă

, de

func

țiune

, nom

encl

atur

a sis

tem

atică

. O

bțin

erea

, pro

prie

tățil

e, u

tiliza

rea.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

te, a

de

num

irilo

r com

pușil

or c

arbo

nilic

i în

core

lare

cu

para

met

rii

indi

cați

(FM

, om

olog

ie, i

zom

erie

, etc

.).•

Cara

cter

izare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice/

obțin

erii

com

pușil

or

carb

onili

ci p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e/pr

in c

ompl

etar

ea sc

hem

elor

la

cuna

re.

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea sc

hem

elor

de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

.•

Core

lare

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a co

mpu

șilor

car

boni

lici

cu p

ropr

ietă

țile

lor fi

zice/

chim

ice.

• El

abor

area

sche

mel

or d

e re

per p

rivin

d ca

ract

eriza

rea

com

pușil

or c

arbo

nilic

i.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: î

n ba

za p

ropr

ietă

ților

/obț

iner

ii/uti

lizăr

ii co

mpu

șilor

car

boni

lici;

dete

rmin

area

form

ulei

mo-

lecu

lare

com

pușil

or c

arbo

nilic

i dup

ă di

feriț

i par

amet

ri.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Iden

tifica

rea

alde

hide

lor.

E: In

vesti

gare

a ac

țiuni

i ald

ehid

ei fo

rmic

e as

upra

pro

tein

elor

.E:

Exa

min

area

mos

trel

or d

e m

ater

iale

din

rășin

i pe

bază

de

feno

l și e

labo

rare

a re

com

andă

rilor

priv

ind

utiliz

area

lor.

Activ

ități

crea

tive

• Id

entifi

care

a ob

iect

elor

/mat

eria

lelo

r din

acti

vita

tea

cotid

i-an

ă ce

au

tang

ență

cu

com

pușii

car

boni

lici/d

eriv

ații

lor.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Isto

ria u

nei o

glin

zi.•

Parf

umur

ile: d

in a

ntich

itate

pân

ă az

i.

29

3.2.

6. In

vesti

gare

a te

oreti

co

– ex

perim

enta

lă a

uno

r con

-te

xte

prob

lem

atice

, leg

ate

de

prop

rietă

țile,

obț

iner

ea, i

denti

fi-ca

rea

com

pușil

or c

arbo

nilic

i.3.

2.7.

Apr

ecie

rea

criti

că a

rapo

r-tu

lui î

ntre

ben

efici

ile și

efe

ctel

e ne

gativ

e al

e uti

lizăr

ii co

mpu

șilor

ca

rbon

ilici

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:co

mpu

s car

boni

lic, a

ldeh

idă,

cet

onă,

gru

-pă

car

boni

lă/g

rupa

ald

ehid

ă.

3.3.

Aci

zii c

arbo

xilic

i şi e

ster

ii

3.3.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noțiu

nile

ce

se re

feră

la a

cizii

ca

rbox

ilici

/est

eri î

n sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.3.

3.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

-ra

tivă

a ac

izilo

r car

boxi

lici ș

i es

teril

or c

onfo

rm a

lgor

itmilo

r el

abor

ați.

3.3.

3. M

odel

area

pen

tru

acizi

i ca

rbox

ilici

și e

ster

i: a)

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă a

omol

ogilo

r și i

zom

erilo

r, a

denu

-m

irilo

r sis

tem

atice

;b)

a p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e, a

m

etod

elor

de

obțin

ere,

a le

gă-

turil

or g

eneti

ce p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r chi

mic

e (u

tilizâ

nd

form

ule

mol

ecul

are

și de

stru

c-tu

ră);

c) a

situ

ațiil

or p

racti

ce c

e vi

zeaz

ă uti

lizar

ea a

cizil

or c

arbo

xilic

i și

este

rilor

.

Aciz

ii ca

rbox

ilici

– c

onse

rvan

ți na

tura

li.

Răsp

ândi

rea

în n

atur

ă. P

ropr

ietă

țile

fizic

e,

legă

tura

de

hidr

ogen

.Ac

izii m

onoc

arbo

xilic

i sat

uraț

i (n(

C)≤

6):

form

ula

gene

rală

, gru

pa fu

ncțio

nală

, ser

ia

omol

oagă

, izo

mer

ia d

e ca

tenă

. Nom

en-

clat

ura

siste

mati

că, t

rivia

lă (a

cid

form

ic,

aceti

c).

Prop

rietă

țile

chim

ice

gene

rale

ale

aci

zilor

ca

rbox

ilici

. Rea

cția

de

este

rifica

re. R

eacț

ii sp

ecifi

ce: o

xida

rea

acid

ului

form

ic c

u so

luție

am

onia

cală

de

oxid

de

argi

nt, h

alo-

gena

rea

acid

ului

ace

tic.

Este

rii –

der

ivaț

ii fu

ncțio

nali

a ac

izilo

r ca

rbox

ilici

(n(C

) ≤ 6

).N

omen

clat

ura

siste

mati

că, i

zom

eria

. Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e (h

idro

liza)

.O

bțin

erea

aci

zilo

r car

boxi

lici:

din

săru

ri,

alco

oli,

alde

hide

; a e

ster

ilor p

rin e

ster

ifi-

care

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

te, a

de

num

irilo

r aci

zilor

car

boxi

lici/e

ster

ilor î

n co

rela

re c

u pa

ram

etrii

indi

cați

(FM

, om

olog

ie, i

zom

erie

, etc

.).•

Cara

cter

izare

a co

mpa

rativ

ă a

prop

rietă

ților

chi

mic

e/

obțin

erii

ale

acizi

lor c

arbo

xilic

i/est

erilo

r prin

ecu

ații

chim

ice/

prin

com

plet

area

sche

mel

or la

cuna

re.

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea sc

hem

elor

de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

.•

Com

para

rea

acizi

lor c

arbo

xilic

i/est

erilo

r cu

alco

olii

și al

dehi

dele

.•

Elab

orar

ea sc

hem

elor

de

repe

r, pr

ivin

d ca

ract

eriza

rea

acizi

lor c

arbo

xilic

i și e

ster

ilor.

• Co

rela

rea

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

com

pușil

or c

arbo

xilic

i și

este

rilor

cu

prop

rietă

țile

lor fi

zice/

chim

ice.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- în

baza

pro

prie

tățil

or/o

bțin

erii/

utiliz

ării

acizi

lor

carb

oxili

ci și

est

erilo

r.- d

eter

min

area

FM

ale

aci

zilor

car

boxi

lici ș

i ale

est

erilo

r (cu

an

aliza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor).

30

3.3.

4. A

rgum

enta

rea

legă

turil

or

cauz

ă-ef

ect d

intr

e co

mpo

ziția

–

stru

ctur

a –

izom

eria

– n

o-m

encl

atur

a –

prop

rietă

țile

– ob

ținer

ea –

utiliz

area

aci

zilor

ca

rbox

ilici

/est

erilo

r.3.

3.5.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/o

bțin

erii/

utiliz

ării/

dete

rmin

ării

form

ulei

mol

ecul

a-re

a a

cizil

or c

arbo

xilic

i/est

erilo

r.3.

3.6.

Inve

stiga

rea

teor

etico

-ex-

perim

enta

lă a

uno

r con

text

e pr

o-bl

emati

ce, l

egat

e de

pro

prie

tățil

e,

obțin

erea

, ide

ntific

area

aciz

ilor

carb

oxilic

i/ es

teril

or.

3.3.

7. A

prec

iere

a cr

itică

a ra

por-

tulu

i din

tre

bene

ficiil

e și

efec

te-

le n

egati

ve a

le u

tiliză

rii a

cizil

or

carb

oxili

ci și

est

erilo

r.

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

hid

roca

rbur

i, al

cool

i, al

dehi

de, a

cizi

carb

oxili

ci și

est

eri.

Aciz

ii ca

rbox

ilici

, est

erii

– uti

lizar

ea și

in

fluen

ța a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

ediu

lui.

* Izo

mer

ia d

e fu

ncțiu

ne. R

epre

zent

anți

cu

impo

rtan

ță p

racti

că a

i aci

zilor

car

boxi

lici

nesa

tura

ti, a

rom

atici

, pol

icar

boxi

lici,

hidr

oxic

arbo

xilic

i: pr

oprie

tăți,

obț

iner

e,

utiliz

are.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Det

artr

area

/înl

ătur

area

cal

caru

lui/p

etel

or d

e ru

gină

cu

acid

ace

tic/s

are

de lă

mâi

e.E:

Anal

iza m

arca

jelo

r de

pe p

rodu

se a

limen

tare

, cos

meti

ce;

iden

tifica

rea

este

rilor

util

izați

și fo

rmul

area

con

cluz

iilor

.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3.St

udie

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e ac

idul

ui a

cetic

.

Activ

ități

crea

tive:

• Id

entifi

care

a ob

iect

elor

/mat

eria

lelo

r din

acti

vita

tea

cotid

iană

ce

au ta

ngen

ță c

u ac

izii c

arbo

xilic

i/est

erii.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

: •

Arom

a-m

arke

tingu

l – te

hnol

ogia

vân

zăril

or c

onte

mpo

rane

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:co

mpu

s car

boxi

lic, g

rupă

car

boxi

l/est

e-ric

ă, a

cid

carb

oxili

c, e

ster

, est

erifi

care

, hi

drol

iză. 4.

Com

puşi

i org

anic

i în

viaț

a şi

acti

vita

tea

cotid

iană

4.1.

Sel

ecta

rea

din

dife

rite

surs

e a

info

rmaț

iilor

rele

vant

e ce

se

refe

ră la

com

pușii

org

anic

i pen

-tr

u el

ucid

area

situ

ațiil

or c

onte

x-tu

ale

prop

use.

4.2.

Apr

ecie

rea

criti

că a

in

form

ațiil

or o

ferit

e de

dife

rite

surs

e pr

ivin

d pr

oprie

tățil

e, u

tili-

zare

a, in

fluen

ța h

idro

carb

urilo

r și

deriv

ațilo

r lor

asu

pra

orga

nis-

mul

ui și

med

iulu

i.

Hidr

ocar

buril

e și

deriv

ații

lor p

rin p

rism

a uti

lizăr

ii co

tidie

ne.

Hidr

ocar

buril

e și

deriv

ații

lor î

n lu

crur

ile/

obie

ctel

e co

tidie

ne.

Dive

rsita

tea

prob

lem

elor

coti

dien

e ce

pot

fi

solu

ționa

te u

tilizâ

nd h

idro

carb

urile

și

deriv

ații

lor.

Impo

rtan

ța st

udie

rii c

ompu

șilor

org

anic

i.

Activ

ități

crea

tive:

• Pr

ezen

tare

a sc

hem

elor

sum

ative

de

cara

cter

izare

a c

lase

-lo

r de

com

puși

orga

nici

și a

legă

turil

or g

eneti

ce.

• Pr

ezen

tare

a un

or p

rodu

se d

e la

rg c

onsu

m, c

u no

min

aliza

rea/

cara

cter

izare

a a

min

im 3

subs

tanț

e or

gani

ce c

e in

tră

în c

ompo

ziția

lor s

au a

u fo

st u

tiliza

te la

pro

duce

re.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Eval

uare

a cr

itică

a p

rodu

selo

r de

larg

con

sum

/alim

enta

re

pent

ru a

sigur

area

unu

i mod

sănă

tos d

e vi

ață.

• Do

men

ii pr

ofes

iona

le le

gate

de

nece

sitat

ea/c

ompe

tenț

a de

a u

tiliza

com

puși

orga

nici

.

31

4.3.

Sist

emati

zare

a el

emen

te-

lor i

nfor

maț

iona

le în

form

ă de

sc

hem

e/ta

bele

con

cept

uale

.4.

4. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

proi

ecte

lor c

e vi

zeaz

ă be

nefic

ii-le

/efe

ctel

e ne

gativ

e al

e uti

lizăr

ii hi

droc

arbu

rilor

și d

eriv

ațilo

r lor

în

acti

vita

tea

cotid

iană

.4.

5. E

xprim

area

opi

niei

pro

prii,

pr

ivin

d in

tegr

area

hid

roca

rbur

ilor

și de

rivaț

ilor l

or în

acti

vita

tea

uman

ă și

nece

sitat

ea st

udie

rii lo

r.

Prod

use

şcol

are

reco

man

date

pen

tru

toat

e un

itățil

e de

învă

țare

:Ex

erci

ții: e

nunț

arg

umen

tat n

otat

sau

form

ulat

; înt

reba

re c

auza

lă fo

rmul

ată;

lanț

logi

c el

abor

at; a

lgor

itm e

labo

rat;

exer

cițiu

rezo

lvat

; fișă

de

lucr

u co

mpl

etat

ă; sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; ecu

ație

chi

mic

ă al

cătu

ită c

onfo

rm p

aram

etril

or in

dica

ți;Re

zolv

area

pro

blem

elor

: pro

blem

ă re

zolv

ată

în b

aza

algo

ritm

ilor e

labo

rați;

pro

blem

ă re

zolv

ată

prin

tran

spun

erea

alg

oritm

ilor î

n sit

uații

noi

de

învă

țare

;Ac

tivita

te e

xper

imen

tală

: exp

erie

nță

de la

bora

tor/

expe

rimen

t dig

ital/l

ucra

re p

racti

că re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; ra

port

de

activ

itate

ex

perim

enta

lă e

labo

rat;

Activ

itate

cre

ativă

: sch

emă

de re

per r

ealiz

ată;

situ

ație

-pro

blem

ă m

odel

ată/

rezo

lvat

ă co

nfor

m p

aram

etril

or in

dica

ți; st

udiu

de

caz r

ealiz

at;

proi

ect r

ealiz

at și

pre

zent

at.

Prod

us d

e ev

alua

re: t

est d

e ev

alua

re fo

rmati

vă/s

umati

vă re

zolv

at.

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

I-a, e

levu

l/ele

va p

oate

:•

expl

ica

și op

era

cu n

oțiu

nile

fund

amen

tale

ale

chi

mie

i org

anic

e ce

se re

feră

la h

idro

carb

uri ș

i der

ivaț

ii lo

r fun

cțio

nali

în si

tuaț

ii de

com

uni-

care

ora

lă și

scris

ă;•

aplic

a pr

inci

piile

teor

iei s

truc

turii

chi

mic

e: la

exp

licar

ea fe

nom

enul

ui iz

omer

iei ș

i a c

auze

lor d

iver

sităț

ii co

mpu

șilor

org

anic

i; la

mod

elar

ea

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

desf

ășur

ate

și se

mid

esfă

șura

te a

com

pușil

or o

rgan

ici c

u di

ferit

e tip

uri d

e ca

tene

;•

cara

cter

iza h

idro

carb

urile

și d

eriv

ații

lor f

uncț

iona

li co

nfor

m a

lgor

itmilo

r ela

bora

ți;•

anal

iza și

sist

emati

za e

lem

ente

le in

form

ațio

nale

în fo

rmă

de sc

hem

e/ta

bele

con

cept

uale

;

32

• m

odel

a pe

ntru

hid

roca

rbur

ile și

der

ivaț

ii lo

r fun

cțio

nali:

form

ule

de st

ruct

ură,

den

umiri

sist

emati

ce/t

rivia

le c

onfo

rm p

aram

etril

or in

dica

ți;

ecua

ții c

him

ice

ce le

car

acte

rizea

ză p

ropr

ietă

țile

chim

ice,

obț

iner

ea, l

egăt

urile

gen

etice

(prin

form

ule

mol

ecul

are

și de

str

uctu

ră);

situa

ții

prac

tice

ce v

izeaz

ă uti

lizar

ea h

idro

carb

urilo

r/de

rivaț

ilor l

or;

• el

abor

a al

gorit

mi:

de re

zolv

are

a pr

oble

mel

or d

e de

term

inar

e a

form

ulel

or su

bsta

nțel

or o

rgan

ice;

de

cara

cter

izare

a c

ompu

șilor

org

anic

i/a

unei

cla

se d

e co

mpu

și or

gani

ci; d

e ap

licar

e a

nom

encl

atur

ii sis

tem

atice

; de

argu

men

tare

a re

lații

lor d

e om

olog

ie, i

zom

erie

; •

rezo

lva

prob

lem

e cu

car

acte

r for

mati

v, cu

ana

liza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor:

de d

eter

min

are

a fo

rmul

ei m

olec

ular

e du

pă d

iferiț

i par

ame-

tri;

pe b

aza

prop

rietă

ților

, obț

iner

ii, u

tiliză

rii h

idro

carb

urilo

r și a

der

ivaț

ilor l

or;

• ar

gum

enta

legă

tura

cau

ză-e

fect

din

tre

com

poziț

ia –

str

uctu

ra –

izom

eria

– n

omen

clat

ura

– pr

oprie

tățil

e –

obțin

erea

– u

tiliza

rea

hidr

ocar

-bu

rilor

și a

der

ivaț

ilor l

or fu

ncțio

nali;

•

inve

stiga

: exp

erim

enta

l, re

spec

tând

teh

nica

sec

urită

ții, m

ostr

e de

dife

rite

subs

tanț

e or

gani

ce, c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; te

oreti

c-ex

peri-

men

tal u

nele

cont

exte

pro

blem

atice

real

e/m

odel

ate

lega

te d

e co

mpo

ziția

, pro

prie

tățil

e, m

etod

ele

de o

bțin

ere

și uti

lizar

e a

hidr

ocar

buril

or

și a

deriv

ațilo

r lor

func

ționa

li: h

idro

carb

urilo

r sat

urat

e, h

idro

carb

urilo

r nes

atur

ate,

are

nelo

r, co

mpu

șilor

hid

roxi

lici,

com

pușil

or c

arbo

nilic

i, ac

izilo

r car

boxi

lici/e

ster

ilor ș

i a d

eriv

ațilo

r lor

;•

apre

cia

criti

c: ra

port

ul în

tre

bene

ficiil

e/ef

ecte

le n

egati

ve a

le u

tiliză

rii h

idro

carb

urilo

r și a

der

ivaț

ilor l

or fu

ncțio

nali;

info

rmaț

iile

ofer

ite d

e di

ferit

e su

rse

priv

ind

prop

rietă

țile,

util

izare

a, in

fluen

ța h

idro

carb

urilo

r și d

eriv

ațilo

r lor

asu

pra

orga

nism

ului

și m

ediu

lui;

• el

abor

a și

prez

enta

pro

iect

e ce

vize

ază

bene

ficiil

e/ef

ecte

le n

egati

ve a

le u

tiliză

rii h

idro

carb

urilo

r și d

eriv

ațilo

r lor

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă;

• ex

prim

a op

inia

pro

prie

, priv

ind

influ

ența

com

pușil

or o

rgan

ici a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții;

inte

grar

ea h

idro

carb

urilo

r și d

eriv

ațilo

r lor

în a

ctivi

tate

a um

ană

și ne

cesit

atea

stud

ierii

lor,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;•

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

• pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

• ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;•

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

33

PRO

FIL

REA

L, C

LASA

А X

II-A

, CH

IMIA

ORG

AN

ICĂ

, AN

ALI

TICĂ

ŞI G

ENER

ALĂ

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. C

ompu

şi o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă ş

i ind

ustr

ială

1.1.

Com

puşi

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

1.1.

1. E

xplic

area

și o

pera

­re

a cu

noț

iuni

le c

e se

refe

-ră

la c

ompu

șii o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă în

situ

ații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.1.

1.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

-ra

tivă

a co

mpu

șilor

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

, con

form

al

gorit

milo

r ela

bora

ți.1.

1.3.

Mod

elar

ea p

entr

u

com

pușii

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

:a)

a re

acții

lor c

e le

car

acte

rizea

-ză

pro

prie

tățil

e ch

imic

e (p

rin

ecua

ții c

him

ice)

;b)

a tr

ansf

orm

ărilo

r în

orga

nism

și

natu

ră (s

chem

atic)

.1.

1.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/m

etod

elor

de

obțin

ere/

utiliz

ării/

iden

tifică

rii

com

pușil

or o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă.

Gră

sim

ile, h

idra

ții d

e ca

rbon

, pro

tein

ele

– co

mpo

nenț

i ese

nția

li ai

org

anism

elor

vii.

Ro

lul b

iolo

gic.

Gră

sim

ile: c

ompo

ziție

, cla

sifica

re,

obțin

ere,

pro

prie

tăți

fizic

e, c

him

ice

(h

idro

liza)

. Noț

iune

a de

gră

simi n

esat

ura-

te, h

idro

gena

rea

lor (

fără

ecu

ație

). Să

pu-

nuril

e, c

apac

itate

a de

spăl

are

în a

pă d

ură.

N

oțiu

ni d

e de

terg

enți

sinte

tici.

Hidr

ații

de c

arbo

n –

prod

uși a

i fot

osin

teze

i. Cl

asifi

care

, răs

pând

ire în

nat

ură.

Glu

coza

, fr

ucto

za, z

ahar

oza,

am

idon

ul, c

elul

oza:

co

mpo

ziție

, for

mul

a de

stru

ctur

ă (li

niar

ă pe

ntru

mon

ozah

arid

e), p

ropr

ietă

ți fiz

ice,

ob

ținer

e.Pr

oprie

tăți

chim

ice:

glu

coza

– o

xida

re

tota

lă, r

educ

ere,

ferm

enta

re a

lcoo

lică,

id

entifi

care

cu

solu

ție a

mon

iaca

lă d

e ox

id d

e ar

gint

, cu

hidr

oxid

de

cupr

u (II

); za

haro

za, a

mid

onul

, cel

uloz

a –

hidr

oliza

. Id

entifi

care

a am

idon

ului

cu

iod;

ard

erea

, de

shid

rata

rea

și es

terifi

care

a ce

lulo

zei c

u ac

id a

zotic

/ace

tic (f

ără

ecua

ții).

Amin

oaci

zii (

n(C)

≤ 6

): se

ria o

mol

oagă

, no

men

clat

ura

siste

mati

că, t

rivia

lă (g

licin

ă,

alan

ină)

, izo

mer

ie d

e ca

tenă

, de

poziț

ie;

stru

ctur

a gr

upei

am

ine;

pro

prie

tăți

fizic

e.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

tă, a

de

num

irilo

r am

inoa

cizil

or în

cor

elar

e cu

par

amet

rii in

dica

ți (F

M, o

mol

ogie

, izo

mer

ie).

• Co

mpa

rare

a su

bsta

nțel

or c

u im

port

anță

vita

lă c

onfo

rm

algo

ritm

ului

: com

poziț

ie –

răsp

ândi

re în

nat

ură/

orga

nism

–

prop

rietă

ți uz

uale

– im

port

anța

vita

lă/in

dust

rială

/val

oare

en

erge

tică

– tr

ansf

orm

ări î

n or

gani

sm/n

atur

ă/in

dust

rie.

• El

abor

area

/com

plet

area

/rea

lizar

ea sc

hem

elor

de

tran

sfor

-m

ări r

ecip

roce

ale

hid

rațil

or d

e ca

rbon

; a c

ompu

șilor

org

a-ni

ci c

u im

port

anță

vita

lă în

org

anism

și în

nat

ură.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or în

baz

a pr

oprie

tățil

or/o

bțin

erii/

uti

lizăr

ii co

mpu

șilor

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

(cu

anal

iza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor);

det

erm

inar

ea c

ompo

ziție

i am

i-no

acizi

lor d

upă

ecua

ția c

him

ică

și fo

rmul

a ge

nera

lă.

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor):

E: In

vesti

gare

a co

mpa

rativ

ă a

prop

rietă

ților

săpu

nulu

i/de

terg

ențil

or si

nteti

ci.

E: Id

entifi

care

a ca

ract

erul

ui n

esat

urat

al u

leiu

lui v

eget

al.

E: In

vesti

gare

a pr

oces

ului

de

hidr

oliză

a za

haro

zei.

E: Id

entifi

care

a gl

ucoz

ei, a

mid

onul

ui, p

rote

inel

or.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1: Id

entifi

care

a pr

otei

nelo

r. In

vesti

ga-

rea

acțiu

nii f

acto

rilor

de

dena

tura

re a

pro

tein

elor

.

34

1.1.

5. In

vesti

gare

a te

oreti

co-

expe

rimen

tală

a u

nor c

onte

xte

prob

lem

atice

real

e/m

ode-

late

, leg

ate

de p

ropr

ietă

țile,

ob

ținer

ea, i

denti

ficar

ea și

uti-

lizar

ea c

ompu

șilor

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

.1.

1.6.

For

mul

area

con

cluz

ii-lo

r per

sona

le re

ferit

oare

la

impo

rtan

ța c

ompu

șilor

org

anic

i pe

ntru

un

siste

m d

e al

imen

tație

co

mpl

ex și

ech

ilibr

at.

Prop

rietă

țile

chim

ice

(n(C

)≤ 3

): am

fote

-rit

atea

, pol

icon

dens

area

(for

mar

ea d

i-,

trip

eptid

elor

). O

bțin

erea

aci

dulu

i am

inoa

-ce

tic d

in a

cid

clor

oace

tic.

Prot

eine

le –

pro

duși

ai re

acție

i de

poli-

cond

ensa

re a

α-a

min

oaci

zilor

. Pro

duse

le

alim

enta

re b

ogat

e în

pro

tein

e. D

iver

si-

tate

a și

polif

uncț

iona

litat

ea p

rote

inel

or.

Com

poziț

ia și

stru

ctur

a. P

ropr

ietă

țile

fizi-

ce, c

him

ice:

hid

roliz

a, re

acții

le d

e cu

loar

e cu

hid

roxi

d de

cup

ru (I

I), c

u ac

id a

zotic

. De

natu

rare

a. F

acto

rii d

e de

natu

rare

.Co

mpu

şii o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă

– su

rse

ener

getic

e și

mat

erii

prim

e in

dus-

tria

le.

*Com

pușii

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

ca

mat

erie

prim

ă în

indu

strie

. Noț

iune

de

mal

toză

, cel

obio

ză. R

eacț

ii de

est

erifi

care

a

gluc

ozei

, cel

uloz

ei.

Noț

iuni

de

vita

min

e. N

oțiu

ni d

e fe

rmen

ți;

impo

rtan

ța b

iolo

gică

și in

dust

rială

(pro

du­

cere

de

lact

ate,

pan

ifica

re, v

inifi

care

).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2: Id

entifi

care

a pr

ezen

ței g

răsim

ilor,

hidr

ațilo

r de

carb

on și

pro

tein

elor

în d

iferit

e pr

odus

e

alim

enta

re.

Activ

ități

crea

tive:

• M

odel

area

situ

ațiil

or c

e ar

nec

esita

iden

tifica

rea

gluc

ozei

, am

idon

ului

, pro

tein

elor

.•

Elab

orar

ea u

nui l

anț l

ogic

arg

umen

tat „

Dacă

mă

dezic

de

grăs

imi/h

idra

ți de

car

bon/

prot

eine

, atu

nci…

”.•

Stud

iul d

e ca

z. C

ompa

rare

a va

lorii

ene

rgeti

ce a

com

pușil

or

cu im

port

anță

vita

lă p

rin d

iferit

e m

etod

e (c

alcu

le d

upă

ecua

țiile

term

ochi

mic

e sa

u uti

lizân

d da

tele

din

surs

ele

info

rmaț

iona

le).

• De

zbat

eri.

Valo

area

gră

similo

r în

alim

enta

ția n

oast

ră; o

be-

zitat

ea, a

nore

xia.

Ela

bora

rea

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctel

or:

• Fa

st-fo

od-u

l – o

nec

esita

te sa

u un

cap

riciu

.•

Sfat

uri c

him

ice

utile

pen

tru

prep

arar

ea p

rodu

selo

r alim

en-

tare

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i: gl

icer

idă,

acid

stea

ric, a

cid

palm

itic,

aci

d ol

eic,

săpu

n, d

eter

gent

sint

etic,

dex

trin

ă,

polic

onde

nsar

e, g

rupă

am

ină,

gru

pă p

ep-

tidic

ă, p

olip

eptid

ă/po

liam

idă,

stru

ctur

a pr

otei

nei (

prim

ară,

secu

ndar

ă, te

rția

ră)

dena

tura

re, r

eacț

ie b

iure

tică,

reac

ție x

an-

topr

otei

că.

35

1.2

Com

puşi

i mac

rom

olec

ular

i sin

te tic

i

1.2.

1. E

xplic

area

și o

pera

rea

cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră la

co

mpu

șii o

rgan

ici m

acro

mol

e-cu

lari

în si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.1.

2.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

-ra

tivă

a co

mpu

șilor

org

anic

i m

acro

mol

ecul

ari c

onfo

rm a

lgo-

ritm

ilor e

labo

rați.

1.2.

3. M

odel

area

pen

tru

com

pușii

org

anic

i mac

rom

ole-

cula

ri:

a) a

met

odel

or d

e ob

ținer

e pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e/sc

hem

e de

ob

ținer

e;b)

a si

tuaț

iilor

pra

ctice

, ce

vize

a-ză

util

izare

a lo

r.1.

2.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or, u

tiliză

rii,

reci

clăr

ii co

mpu

șilor

org

anic

i m

acro

mol

ecul

ari.

1.2.

5. In

vesti

gare

a te

oreti

co-

expe

rimen

tală

a u

nor c

onte

xte

prob

lem

atice

real

e/m

odel

ate,

le

gate

de

prop

rietă

țile,

util

iza-

rea,

reci

clar

ea c

ompu

șilor

org

a-ni

ci m

acro

mol

ecul

ari.

1.2.

6. A

rgum

enta

rea

avan

taje

-lo

r și d

ezav

anta

jelo

r util

izării

co

mpu

șilor

mac

rom

olec

ular

i.

Polim

erii

sint

etici

– p

rodu

și ai

reac

ției d

e po

limer

izare

: pol

ietil

ena,

pol

ipro

pile

na,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

polis

tiren

ul, t

eflon

ii.

Prop

rietă

ți fiz

ice.

Obț

iner

e. U

tiliza

re.

Noț

iuni

de

mas

e pl

astic

e.Ca

uciu

curil

e: n

atur

al, s

inte

tic (b

utad

ie-

nic,

izop

reni

c), v

ulca

niza

t. Co

mpo

ziție

, pr

oprie

tăți

fizic

e, o

bțin

ere,

util

izare

.

Fibr

ele

– pr

oduș

i ai r

eacț

iei d

e po

licon

-de

nsar

e. F

ibre

le n

atur

ale

(bum

bac,

in,

lână

, măt

ase)

, sin

tetic

e (c

apro

n), a

rtific

iale

(v

iscoz

ă). C

ompo

ziție

, pro

prie

tăți

(mec

ani-

ce, i

gien

ice,

est

etice

), ob

ținer

e, u

tiliza

re.

Noț

iuni

de

stru

ctur

ă a

polim

erilo

r (li

niar

ă, ra

mifi

cată

, spa

țială

).

Com

puşi

i org

anic

i mac

rom

olec

ular

i – u

ti-liz

area

și in

fluen

ța lo

r asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i.

*Mec

anism

ul re

acții

lor d

e po

limer

izare

. St

ruct

ura

polim

erilo

r (lin

iară

, ram

ifica

tă,

spaț

ială

).Cla

sifica

rea:

mat

eria

le te

rmo­

plas

tice,

term

orea

ctive

. Pro

prie

tățil

e m

asel

or p

lasti

ce în

func

ție d

e co

ndiți

ile d

e ob

ținer

e (P

ELD,

PEH

D).

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Elab

orar

ea sc

hem

elor

de

clas

ifica

re a

com

pușil

or

mac

rom

olec

ular

i dup

ă pr

oven

ienț

ă (n

atur

ali,

artifi

cial

i, sin

tetic

i); s

truc

tură

, met

ode

de o

bțin

ere.

• Al

cătu

irea

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or d

e ob

ținer

e a

com

pușil

or

mac

rom

olec

ular

i.•

Core

lare

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

ale

polim

erilo

r cu

stru

ctur

a,

com

poziț

ia și

util

izare

a lo

r.•

Com

para

rea

fibre

lor n

atur

ale

(bum

bac,

in, l

ână,

măt

ase)

, si

nteti

ce (c

apro

n), a

rtific

iale

(visc

oză)

dup

ă co

mpo

ziție

, pr

oprie

tăți

(mec

anic

e, ig

ieni

ce, e

steti

ce).

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Cer

ceta

rea

mos

trel

or d

e po

limer

i; ca

uciu

curi;

fibr

e, m

ase

plas

tice

și el

abor

area

reco

man

dăril

or p

rivin

d uti

lizar

ea lo

r.E:

Iden

tifica

rea

fibre

lor n

atur

ale

și sin

tetic

e (d

upă

spec

ificu

l ar

derii

).E:

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r pe

bază

de

com

puși

mac

rom

olec

ular

i (or

gano

lepti

c, d

upă

mar

caj).

E: C

erce

tare

a ca

ract

erul

ui n

esat

urat

al c

auci

ucul

ui d

in g

u-m

ele

de m

este

cat.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3: P

rodu

șii p

e ba

ză d

e co

mpu

și m

acro

-m

olec

ular

i, uti

lizaț

i în

activ

itate

a co

tidia

nă.

Activ

ități

crea

tive:

• St

udiu

l de

caz.

1. M

arca

jul p

olim

erilo

r, de

scifr

area

lui (

denu

mire

a po

limer

u-lu

i, tip

ul),

reco

man

dări

de u

tiliza

re și

îngr

ijire

. 2.

Mas

ele

plas

tice

– tip

ul lo

r, ac

cesib

ilita

tea,

reci

clar

ea, p

olu-

area

cu

prod

usel

e pe

baz

a lo

r.•

Dezb

ater

i. Fib

rele

sint

etice

, arti

ficia

le, n

atur

ale

– pr

o, co

ntra

.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui:

Plan

eta

în a

mba

laj d

e pl

astic

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:co

mpu

s mac

rom

olec

ular

, fra

gmen

t str

uc-

tura

l, gr

ad d

e po

limer

izare

, str

uctu

ra p

o-lim

erilo

r, fib

re n

atur

ale

și sin

tetic

e, fi

bre

artifi

cial

e.

36

1.3

Com

puşi

i org

anic

i – su

bsta

nțe

indi

spen

sabi

le a

ctivi

tății

coti

dien

e

1.3.

1. A

rgum

enta

rea:

a)

rela

țiilo

r cau

ză-e

fect

din

tre

st

ruct

ură,

pro

prie

tăți,

obț

iner

e,

iden

tifica

re, u

tiliza

re a

co

mpu

șilor

org

anic

i;b)

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

com

puși

orga

nici

;c)

impo

rtan

ței c

ompu

șilor

or

gani

ci.

1.3.

2. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

cont

extu

ale

ce se

refe

ră la

co

mpu

șii o

rgan

ici p

rin u

tiliza

-re

a ra

ționa

men

telo

r spe

cific

e ch

imie

i.1.

3.3.

Inve

stiga

rea

teor

etico

-ex

perim

enta

lă a

uno

r con

text

e pr

oble

mati

ce re

ale/

mod

elat

e,

lega

te d

e pr

oprie

tățil

e, u

tiliza

-re

a, id

entifi

care

a co

mpu

șilor

or

gani

ci.

1.3.

4. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

lucr

ărilo

r cre

ative

, ce

vize

ază

prob

lem

atica

rela

țiilo

r: ac

tivita

-te

coti

dian

ă –

subs

tanț

ă or

gani

-că

– p

roce

s – m

ediu

.1.

3.5.

Apr

ecie

rea

criti

că a

ra

port

ului

într

e be

nefic

iile

și ef

ecte

le n

egati

ve a

le u

tiliză

rii

com

pușil

or o

rgan

ici.

Div

ersi

tate

a co

mpu

şilo

r org

anic

iCo

mpu

șii o

rgan

ici –

con

stitu

enți

prin

cipa

li ai

resu

rsel

or n

atur

ale,

ai m

ediu

lui,

orga

-ni

smul

ui. C

lasifi

care

a, iz

omer

ia, n

omen

cla-

tura

subs

tanț

elor

org

anic

e.

Met

ode

şi p

roce

dee

mat

emati

ceap

licat

e pe

ntru

det

erm

inar

ea c

ompo

ziție

i su

bsta

nțel

or o

rgan

ice.

Tipu

rile

de re

acții

în c

him

ia o

rgan

ică.

Aplic

area

în p

racti

că a

reac

țiilo

r de

id

entifi

care

a c

ompu

șilor

org

anic

i.Le

gătu

rile

gene

tice

dint

re c

lase

le d

e co

mpu

și or

gani

ci.

Impo

rtan

ța c

ompu

şilo

r org

anic

iși

impa

ctul

lor a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții.

Com

puși

orga

nici

în m

edic

ină,

agr

icul

tură

, co

nstr

ucții

, în

viaț

a co

tidia

nă.

Exer

ciții

:•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă/de

num

irilo

r com

pușil

or

orga

nici;

a iz

omer

ilor/o

mol

ogilo

r în

baza

anu

mito

r par

amet

ri.•

Alcă

tuire

a ec

uații

lor c

him

ice/

com

plet

area

sche

mel

or la

cu-

nare

con

form

par

amet

rilor

indi

cați:

inte

racț

iune

a cu

anu

miți

re

agen

ți; u

n an

umit

tip d

e re

acție

, met

odă

de o

bțin

ere,

id

entifi

care

, util

izare

etc

.•

Elab

orar

ea la

nțur

ilor l

ogic

e, p

orni

nd d

e la

o in

form

ație

-ch

eie:

cla

să d

e co

mpu

și, fo

rmul

ă ge

nera

lă/m

olec

ular

ă/st

ruct

ură,

den

umire

sist

emati

că, o

pro

prie

tate

rele

vant

ă, u

n do

men

iu d

e uti

lizar

e co

ncre

t.•

Elab

orar

ea/r

ealiz

area

sche

mel

or d

e tr

ansf

orm

ări î

n ba

za

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

com

puși

orga

nici

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: d

eter

min

area

form

ulei

mol

ecul

a-re

con

form

par

amet

rilor

pro

puși

(prin

dife

rite

met

ode)

; cu

cara

cter

form

ativ

(cu

anal

iza și

inte

rpre

tare

a re

zulta

telo

r).

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Iden

tifica

rea

com

pușil

or o

rgan

ici î

n pr

odus

e co

smeti

ce/d

e ig

ienă

, med

icam

ente

, pro

duse

alim

enta

re e

tc.

Activ

ități

crea

tive:

Ela

bora

rea

rapo

arte

lor d

e cr

eație

/in

vesti

gație

, situ

ațiil

or –

pro

blem

ă, c

e el

ucid

ează

impo

rtan

ța

com

pușil

or o

rgan

ici.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:•

Prez

enta

rea

unei

subs

tanț

e or

gani

ce „

în c

ontr

adic

toriu

” (c

ompu

s nec

esar

/age

nt d

e po

luar

e, e

fect

ben

efic/

efec

t tox

ic).

37

2. R

eacț

iile

chim

ice

în p

rodu

cere

2.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a cu

no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

reac

țiile

ch

imic

e, le

gită

țile

decu

rger

ii lo

r, pr

oduc

erea

chi

mic

ă în

situ

ații

de c

omun

icar

e or

ală

și sc

risă.

2.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

rativ

ă:

a) a

reac

țiilo

r chi

mic

e de

dife

ri-te

tipu

ri;b)

a p

roce

selo

r teh

nolo

gice

de

prod

ucer

e/pr

eluc

rare

chi

mic

ă,

de u

tiliza

re a

pro

dușil

or fi

nali.

2.3.

Mod

elar

ea:

a) re

acții

lor c

him

ice

de d

iferit

e tip

uri p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e;b)

exp

resii

lor m

atem

atice

a

legi

i acț

iuni

i mas

elor

(ecu

ațiil

or

cine

tice)

și a

con

stan

telo

r ech

i-lib

rulu

i chi

mic

în b

aza

ecua

țiilo

r ch

imic

e.2.

4. A

rgum

enta

rea

legă

turii

ca

uză-

efec

t din

tre

acțiu

nea

dife

ritor

fact

ori a

supr

a vi

teze

i re

acție

i chi

mic

e și

a de

plas

ării

echi

libru

lui c

him

ic.

Reac

țiile

chi

mic

e –

com

pone

nte

esen

țiale

al

e pr

oduc

eri c

him

ice.

Cla

sifica

rea

reac

țiilo

r dup

ă: c

ompo

ziția

/num

ărul

re

acta

nțilo

r/pr

oduș

ilor;

schi

mba

rea

gra-

dulu

i de

oxid

are;

efe

ctul

term

ic; r

ever

sibi-

litat

e; st

area

de

agre

gare

și n

umăr

ul

faze

lor s

iste

mul

ui (o

mog

ene,

ete

roge

ne);

prez

ența

cat

aliza

toru

lui.

Reac

țiile

chi

mic

e –

surs

e şi

con

sum

ator

i de

ene

rgie

. Efe

ctul

term

ic a

l rea

cțiil

or

chim

ice.

Ecu

ații

și ca

lcul

e te

rmoc

him

ice.

Ap

licaț

ii pr

actic

e al

e ca

lcul

elor

term

ochi

-m

ice.

Vite

za re

acții

lor c

him

ice.

Fac

torii

ce

influ

ențe

ază

vite

za d

e re

acție

. Leg

ea

acțiu

nii m

asel

or. E

cuaț

ia c

ineti

că.

Proc

ese

reve

rsib

ile ş

i ire

vers

ibile

. Ech

ili-

brul

chi

mic

. Fac

torii

ce

influ

ențe

ază

echi

li-br

ul c

him

ic. P

rinci

piul

Le

Chât

elie

r.

Prod

ucer

ea c

him

ică.

Noț

iuni

gen

eral

e:

mat

eria

prim

ă, re

acții

le c

him

ice,

con

diții

le

optim

e de

real

izare

a re

acții

lor.

Noț

iune

a de

rand

amen

t al r

eacț

iei c

him

i-ce

.Ca

ract

eris

tica

mat

erie

i prim

e. P

arte

a de

m

asă

a su

bsta

nței

pur

e, p

arte

a de

mas

ă a

impu

rităț

ilor.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

chi

mic

e.•

Elab

orar

ea sc

hem

elor

priv

ind

clas

ifica

rea

reac

țiilo

r chi

mi-

ce d

upă

dife

rite

crite

rii; a

sche

mel

or p

rodu

cerii

sau

prel

u-cr

ării

chim

ice.

• Ex

empl

ifica

rea

și co

mpa

rare

a re

acții

lor c

him

ice

de d

iferit

e tip

uri î

n ba

za e

cuaț

iilor

reac

țiilo

r (di

n ch

imia

org

anic

ă și

anor

gani

că).

• Co

mpl

etar

ea sc

hem

elor

lacu

nare

: de

reac

ții c

him

ice

con-

form

par

amet

rilor

indi

cați

(sub

stan

țe in

ițial

e/fin

ale,

un

anu-

mit

tip d

e re

acție

etc

.); d

e pr

oduc

ere/

prel

ucra

re c

him

ică.

• Al

cătu

irea

expr

esie

i mat

emati

ce a

legi

i acț

iuni

i mas

elor

(e

cuaț

iei c

ineti

ce) ș

i a c

onst

ante

i de

echi

libru

dup

ă ec

uația

re

acție

i chi

mic

e.•

Expl

icar

ea d

epla

sării

ech

ilibr

ului

chi

mic

în si

stem

ele

cu

impo

rtan

ță v

itală

și in

dust

rială

.•

Argu

men

tare

a in

fluen

ței d

iferit

or fa

ctor

i asu

pra

vite

zei

reac

ției ș

i a d

irecț

iei d

epla

sării

ech

ilibr

ului

chi

mic

în si

stem

e re

acta

nte

conc

rete

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

- în

baza

ecu

ațiil

or te

rmoc

him

ice.

- cu

aplic

area

noț

iuni

lor d

e pa

rte

de m

asă

a su

bsta

nței

pur

e/im

purit

ățilo

r (cu

ana

liza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor).

- sta

bilir

ea c

orel

ație

i din

tre

dire

cția

de

depl

asar

e a

echi

libru

-lu

i chi

mic

și v

aria

ția d

iferit

or fa

ctor

i.- s

tabi

lirea

con

diții

lor o

ptim

e de

real

izare

a u

nor r

eacț

ii ch

imic

e cu

im po

rtan

ță in

dust

rială

(obț

iner

ea o

xidu

lui d

e

sulf

(VI),

am

onia

culu

i, ac

idul

ui su

lfuric

, azo

tic, e

tano

lulu

i etc

.).

38

2.5.

Ext

rapo

lare

a și

aplic

area

al

gorit

milo

r:a)

de

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

la

situa

ții c

e vi

zeaz

ă ca

lcul

ele

ter-

moc

him

ice,

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

pur

e/im

purit

ățilo

r;b)

de

egal

are

a re

acții

lor d

e ox

ido-

redu

cere

util

izate

în p

ro-

duce

re.

2.6.

Apr

ecie

rea

criti

că a

rapo

r-tu

lui î

ntre

ben

efici

ile și

efe

ctel

e ne

gativ

e al

e uti

lizăr

ii/re

aliză

rii

reac

țiilo

r chi

mic

e și

a pr

oduc

e-ril

or c

him

ice.

Proc

esel

e de

oxi

do-r

educ

ere

în p

rodu

-ce

re: o

bțin

erea

met

alel

or, a

mon

iacu

lui,

acid

ului

sulfu

ric, a

cidu

lui a

zotic

. Bila

nțul

el

ectr

onic

.Pr

oduc

erea

var

ului

nes

tins,

sticl

ei, f

onte

i și

oțel

ului

(mat

eria

prim

ă, re

acții

le c

him

i-ce

ese

nția

le, u

tiliza

rea

prod

usel

or).

Petr

olul

: prin

cipi

i de

prel

ucra

re. P

rodu

se-

le d

istil

ării

frac

ționa

te a

pet

rolu

lui.

Reac

țiile

chi

mic

e şi

mon

itoriz

area

med

iu-

lui.

Noț

iuni

de

cont

rol e

colo

gico

-ana

litic

calit

ativ

și ca

ntita

tiv.

*Cal

cule

: în

baza

Leg

ii ac

țiuni

i mas

elor

, re­

gulii

lui V

’ant

Hoff

, con

stan

tei e

chili

brul

ui

chim

ic; c

u ap

licar

ea n

oțiu

nii d

e ra

ndam

ent

al re

acție

i chi

mic

e. P

roce

sele

tehn

olog

ice

de o

bțin

ere

a am

onia

culu

i;aci

dulu

i sul

fu­

ric, a

zotic

; fon

tei,

oțel

ului

; îng

rășă

min

telo

r m

iner

ale;

cim

entu

lui,

sticl

ei; e

tano

lulu

i; pr

eluc

rare

a pe

trol

ului

. Re

acții

RO

R în

indu

strie

, nat

ură,

org

anis­

mul

um

an; m

etod

a de

sem

ireac

ții. E

lem

en­

te g

alva

nice

. Ele

ctro

d de

hid

roge

n. Ș

irul

pote

nția

lelo

r sta

ndar

de d

e el

ectr

od. A

cu­

mul

atoa

rele

ca

surs

ă de

ene

rgie

ele

ctric

ă.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:•

Cerc

etar

ea p

roce

selo

r exo

term

e/en

dote

rme;

ca

taliti

ce/n

ecat

aliti

ce; i

nflue

nței

dife

ritor

fact

ori a

supr

a vi

teze

i rea

cție

i chi

mic

e.

Activ

ități

crea

tive:

• St

udiu

l de

caz.

Met

ode

de d

imin

uare

a e

fect

elor

neg

ative

al

e pr

oces

elor

chi

mic

e as

upra

med

iulu

i.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Valo

rifica

rea

deșe

urilo

r – o

cer

ință

ese

nția

lă a

pr

oduc

erilo

r con

tem

pora

ne.

• Pr

oduc

erea

chi

mic

ă în

Rep

ublic

a M

oldo

va.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:ec

uația

term

ochi

mic

ă, e

cuaț

ia c

ineti

că,

siste

m o

mog

en, e

tero

gen;

ech

ilibr

ul c

hi-

mic

, con

stan

ta e

chili

brul

ui c

him

ic, r

anda

-m

entu

l rea

cție

i, pu

ritat

ea/p

arte

a de

mas

ă a

impu

rităț

ilor.

39

3. N

oțiu

ni g

ener

ale

de a

naliz

ă ch

imic

ă

3.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a cu

no

țiuni

le g

ener

ale

ce se

refe

ră

la a

naliz

a ch

imic

ă în

situ

ații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.3.

2. E

labo

rare

a și

aplic

area

al

gorit

milo

r:a)

de

calc

ular

e a

conc

entr

ațiil

or

mol

are

a io

nilo

r dup

ă ec

uații

le

de d

isoci

ere;

b)

a v

alor

ii pH

/pO

H-u

lui î

n ba

za

dife

ritor

par

amet

ri;c)

de

anal

iză/s

epar

are/

iden

tifi-

care

a u

nui a

mes

tec

de c

ation

i/an

ioni

.3.

3. M

odel

area

:a)

prin

ecu

ații

chim

ice

a di

soci

e-rii

ele

ctro

lițilo

r tar

i și s

labi

; b)

prin

ecu

ații

în fo

rmă

mol

ecul

ară

și io

nică

a

inte

racț

iuni

lor î

n so

luții

de

elec

trol

iți; r

eacț

iilor

de

iden

ti-fic

are

a ca

tioni

lor/

anio

nilo

r cu

indi

care

a se

mna

lulu

i ana

litic.

3.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

:a)

de

prep

arar

e a

solu

țiilo

r cu

o an

umită

con

cent

rație

mol

ară/

pa

rte

de m

asă;

b)

în b

aza

prod

usul

ui io

nic a

l ap

ei; d

e de

term

inar

e a

pH/p

OH-

ului

în so

luții

de

acizi

/baz

e ta

ri.

Solu

țiile

– m

ediu

de

real

izar

e a

anal

izei

ch

imic

e. M

etod

e ca

ntita

tive

de e

xprim

are

a co

mpo

ziție

i sol

uțiil

or. P

repa

rare

a so

luții

lor.

Solu

ții st

anda

rd.

Dis

ocia

ția e

lect

roliti

că în

sol

uții.

El

ectr

oliți

tari

și sla

bi. C

once

ntra

ția m

olar

ă a

ioni

lor.

Dis

ocie

rea

apei

. Pro

dusu

l ion

ic a

l ape

i. In

dice

le d

e hi

drog

en și

med

iul s

oluț

iilor

. In

dica

tori

acid

o-ba

zici.

Valo

area

pH

-ulu

i în

solu

ții d

e ac

izi ş

i baz

e ta

ri.N

oțiu

ni d

e an

aliz

ă ca

ntita

tivă.

Vol

ume-

tria

. Titr

area

aci

do-b

azic

ă. Im

port

anța

an

alize

i vol

umet

rice.

Noț

iuni

de

anal

iză

calit

ativă

. Rea

cție

ana

-liti

că, r

eacti

v an

aliti

c, (d

e gr

upă/

spec

ific)

, se

mna

l ana

litic.

Reac

țiile

de

schi

mb

ioni

c în

ana

liza

cali-

tativ

ă. In

tera

cțiu

ni în

solu

ții d

e el

ectr

oliți

. Ec

uații

ioni

ce.

Clas

ifica

rea

acid

o-ba

zică

a c

ation

ilor.

Reac

ții d

e id

entifi

care

a c

ation

ilor:

Ag+ , P

b2+, C

a2+, B

a2+, F

e3+, N

H 4+ . Id

entifi

care

a an

ioni

lor.

Reac

ții d

e id

entifi

-ca

re a

ani

onilo

r Cl- , S

O42-

, CO

32-.

Anal

iza

chim

ică

în p

rodu

cere

și în

acti

vita

-te

a co

tidia

nă.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

din

Chi

mia

ana

litică

.•

Calc

ular

ea c

once

ntra

ției m

olar

e a

ioni

lor H

+ /OH

- în b

aza:

pr

odus

ului

ioni

c al

ape

i; ec

uație

i de

diso

cier

e a

acizi

lor ș

i ba

zelo

r tar

i.•

Alcă

tuire

a ec

uații

lor m

olec

ular

e și

ioni

ce: p

entr

u in

tera

cțiu

nile

din

tre

elec

trol

iți; a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

ca

tioni

lor/

anio

nilo

r cu

indi

care

a se

mna

lulu

i ana

litic.

• El

abor

area

sche

mel

or d

e id

entifi

care

a a

mes

tecu

rilor

de

catio

ni/a

nion

i.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or (c

u an

aliza

și in

terp

reta

rea

rezu

lta-

telo

r):

- pre

para

rea

solu

țiilo

r cu

o an

umită

con

cent

rație

mol

ară:

di

n su

bsta

nță

și ap

ă; d

in so

luții

mai

con

cent

rate

/dilu

ate,

pr

in a

mes

teca

rea

solu

țiilo

r.- î

n ba

za c

orel

ațiil

or: d

intr

e co

ncen

traț

ia m

olar

ă, v

olum

ul/

dens

itate

a/m

asa

solu

ției,

mas

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e,

mas

a/vo

lum

ul a

pei;

med

iul s

oluț

iei –

pH

– co

ncen

traț

ia H

+/O

H- –

con

cent

rația

mol

ară

a ac

idul

ui/b

azei

– m

asa

acid

ului

/ba

zei –

vol

umul

solu

ției d

e ac

id/b

ază.

- det

erm

inar

ea v

olum

ului

/con

cent

rație

i mol

are

a un

ei so

luții

pa

rtici

pant

e în

pro

cesu

l de

titra

re a

cido

-baz

ică.

Activ

ități

expe

rimen

tale

: E:

Pre

para

rea

unei

solu

ții d

e ac

id c

lorh

idric

cu

conc

entr

ația

m

olar

ă de

0,1

mol

/l di

n so

luții

de

acid

clo

rhid

ric c

u pa

rtea

de

mas

ă a

HCl d

e 10

-12%

.E:

Cer

ceta

rea

cu in

dica

tori

a m

ediu

lui d

iferit

or so

luții

.

40

c) în

vol

umet

rie în

baz

a no

țiuni

i de

con

cent

rație

mol

ară.

3.5.

Inve

stiga

rea

teor

etico

- ex

perim

enta

lă a

uno

r con

text

e pr

oble

mati

ce, l

egat

e de

nec

esi-

tate

a pr

epar

ării

solu

țiilo

r; re

ali-

zării

une

i ana

lize

chim

ice.

3.6.

Ext

rapo

lare

a m

etod

elor

de

anal

iză c

him

ică

în si

tuaț

ii co

n-te

xtua

le a

ctivi

tății

um

ane.

*Sist

eme

disp

erse

. Noț

iuni

de

solu

ții c

oloi

­da

le. C

once

ntra

ția m

olar

ă a

echi

vale

ntu­

lui,

titru

l și a

plic

area

lor.

Echi

libru

l chi

mic

în

pro

cesu

l de

diso

cier

e a

elec

trol

ițilo

r sla

bi. C

onst

anta

de

diso

cier

e a

acizi

lor ș

i ba

zelo

r sla

be.

Echi

libre

în si

stem

e et

erog

ene.

Sol

ubili

­ta

tea.

Pro

dusu

l sol

ubili

tății

, con

diții

le d

e fo

rmar

e/di

zolv

are

a pr

ecip

itate

lor.

Clas

ifica

rea

acid

o­ba

zică

a ca

tioni

lor ș

i an

ioni

lor.

Sche

me

de se

para

re.

E: R

ealiz

area

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

cati

onilo

r și a

nion

ilor

și sp

ecifi

care

a se

mna

lelo

r ana

litice

.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

4: T

itrar

ea a

cido

-baz

ică

(NaO

H +

HCl).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

5: A

plic

area

titr

ării

acid

o-ba

zice

la

dete

rmin

area

aci

dită

ții/c

ali tă

ții la

ptel

ui.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

6: A

plic

area

titr

ării

acid

o-ba

zice

la

cerc

etar

ea m

ostr

elor

de

aspi

rină.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

7: Id

entifi

care

a ca

tioni

lor ș

i ani

onilo

r (în

pro

be se

para

te, î

ntr-

un a

mes

tec

de c

ation

i, în

tr-u

n am

es-

tec

de a

nion

i).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

8: A

naliz

a ca

litati

vă a

com

poziț

iei

solu

țiilo

r (ce

con

țin o

sare

cun

oscu

tă/n

ecun

oscu

tă; u

n am

este

c de

săru

ri).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:re

acția

ana

litică

, rea

ctiv

anal

itic,

reac

tiv

spec

ific,

reac

tiv d

e gr

upă,

sem

nal a

naliti

c,

solu

ție st

anda

rd, c

once

ntra

ția m

olar

ă a

ioni

lor,

prod

usul

ioni

c al

ape

i, in

dice

le d

e hi

drog

en/p

H, in

dica

tori

acid

o-ba

zici,

titra

-re

a, v

olum

etria

.

4. D

iver

sita

tea

şi u

nita

tea

chim

ică

a lu

mii

subs

tanț

elor

4.1.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

ra-

tivă

a su

bsta

nțel

or o

rgan

ice

și an

orga

nice

; a d

omen

iilor

lor

de u

tiliza

re; a

feno

men

elor

de

izom

erie

și a

lotr

opie

; a ti

puril

or

de re

acții

în c

him

ia o

rgan

ică

și an

orga

nică

.4.

2. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

sche

mel

or su

mati

ve, p

rivin

d cl

a-sifi

care

a, n

omen

clat

ura,

legă

tu-

rile

gene

tice,

tran

sfor

măr

ile c

hi-

mic

e re

cipr

oce

ale

subs

tanț

elor

or

gani

ce și

ano

rgan

ice;

Uni

tate

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e şi

or-

gani

ce. C

ompo

ziția

și st

ruct

ura;

tipu

rile

de

legă

turi

chim

ice;

cla

sifica

rea

și no

men

cla-

tura

. Fen

omen

ele

de iz

omer

ie și

alo

trop

ie.

Tipu

ri de

reac

ții în

chi

mia

org

anic

ă şi

an

orga

nică

. Refl

ecta

rea

tran

sfor

măr

ilor

chim

ice

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă și

în m

e-di

u.Le

gătu

ra g

eneti

că în

chi

mia

ano

rgan

ică

si o

rgan

ică.

Leg

ătur

a re

cipr

ocă

dint

re

subs

tanț

ele

anor

gani

ce și

org

anic

e.Ra

port

uri c

antit

ative

în c

him

ia a

norg

ani-

că şi

org

anic

ă.

Exer

ciții

:•

Com

para

rea

subs

tanț

elor

org

anic

e și

anor

gani

ce d

upă

dife

rite

crite

rii: c

ompo

ziție

, cla

sifica

re, ti

pul l

egăt

urilo

r chi

-m

ice/

rețe

lelo

r cris

talin

e, p

ropr

ietă

ți, u

tiliza

re.

• Ex

empl

ifica

rea:

reac

țiilo

r de

dife

rite

tipur

i în

chim

ia a

nor-

gani

că și

org

anic

ă; fe

nom

enel

or d

e izo

mer

ie, d

e al

otro

pie;

le

gătu

rilor

reci

proc

e în

tre

subs

tanț

e; u

tiliză

rii su

bsta

nțel

or

în d

iferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții u

man

e.•

Elab

orar

ea/r

ealiz

area

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice

în b

aza

legă

turil

or g

eneti

ce/r

ecip

roce

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e și

orga

nice

.

41

4.3.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

co

ntex

tual

e pr

ivin

d pr

oprie

tățil

e, o

bțin

erea

, uti-

lizar

ea, e

fect

ul su

bsta

nțel

or

orga

nice

, ano

rgan

ice

asup

ra

orga

nism

ului

și m

ediu

lui.

4.4.

For

mul

area

con

cluz

ii-lo

r per

sona

le re

ferit

oare

la

impo

rtan

ța su

bsta

nțel

or o

rga-

nice

și a

norg

anic

e pe

ntru

toat

e do

men

iile

activ

ității

um

ane.

Subs

tanț

ele

orga

nice

şi a

norg

anic

e în

ra

port

cu

efec

tul l

or a

supr

a or

gani

smul

ui

și m

ediu

lui.

• Co

rela

rea

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice

ale

subs

tanț

elor

con

cret

e cu

tran

sfor

măr

ile c

e au

loc î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

și în

med

iu.

• Ar

gum

enta

rea

depe

nden

ței p

ropr

ietă

ților

subs

tanț

elor

de

stru

ctur

a ch

imic

ă pe

exe

mpl

e de

subs

tanț

e an

orga

nice

și

orga

nice

.Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

cara

cter

form

ativ

în b

aza

prop

rietă

ților

/obț

iner

ii/uti

lizăr

ii/de

term

inăr

ii co

mpo

ziție

i su

bsta

nțel

or.

Activ

ități

expe

rimen

tale

: E:

Cer

ceta

rea

mos

trel

or d

e pr

odus

e uti

lizat

e în

acti

vita

tea

cotid

iană

, spe

cific

area

subs

tanț

elor

util

izate

la p

rodu

cere

, ar

gum

enta

rea

nece

sităț

ii uti

lizăr

ii lo

r.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Subs

tanț

ele

ce îm

i asig

ură

conf

ortu

l în

casă

.•

Tape

tele

lava

bile

, ten

cuia

la d

ecor

ativă

sau

totu

și va

rul?

5. C

him

ia în

via

ța s

ocie

tății

5.1.

Sel

ecta

rea

din

dife

rite

surs

e a

info

rmaț

iilor

rele

vant

e de

spre

ch

imia

în v

iața

soci

etăț

ii pe

ntru

el

ucid

area

situ

ațiil

or c

onte

xtua

-le

con

cret

e.5.

2. A

naliz

area

și si

stem

atiza

rea

elem

ente

lor i

nfor

maț

iona

le în

fo

rmă

de sc

hem

e/ta

bele

con

-ce

ptua

le.

5.3.

Apr

ecie

rea

criti

că a

in

form

ațiil

or o

ferit

e de

dife

rite

surs

e pr

ivin

d pr

oprie

tățil

e, u

ti-liz

area

, infl

uenț

a su

bsta

nțel

or

asup

ra o

rgan

ismul

ui și

med

iu-

lui.

Chim

ia ş

i pro

duse

le a

limen

tare

. Păs

tra-

rea,

con

serv

area

, am

bala

rea.

Adi

tivi a

li-m

enta

ri. M

arca

jul p

rodu

selo

r alim

enta

re.

Prot

ecția

con

sum

ator

ului

.Ch

imia

şi p

rodu

sele

farm

aceu

tice.

Reg

uli

gene

rale

de

păst

rare

și a

dmin

istr

are

a m

edic

amen

telo

r de

dife

rite

tipur

i. Tr

usa

de m

edic

amen

te.

Chim

ia ş

i pro

duse

le d

e ig

ienă

şi d

e cu

răța

re. T

ipul

de

prod

use.

Com

pone

nții

activ

i. Re

gulil

e de

păs

trar

e și

utiliz

are

ino-

fens

ivă.

Exer

ciții

:•

Prez

enta

rea

cerin

țelo

r priv

ind

info

rmaț

iile

nece

sare

de

spre

un

prod

us co

mer

cializ

at: p

rodu

s alim

enta

r; pr

odus

de

igie

nă/d

e cu

răța

re; p

rodu

s cos

meti

c/m

edica

men

t.•

Desc

ifrar

ea m

arca

jelo

r de

pe p

rodu

sele

util

izate

frec

vent

în

acti

vita

tea

cotid

iană

.•

Prez

enta

rea

unor

pro

duse

de

larg

con

sum

cu

nom

inal

iza-

rea/

cara

cter

izare

a/ar

gum

enta

rea

subs

tanț

elor

org

anic

e și

anor

gani

ce c

e in

tră

în c

ompo

ziția

lor.

• Ar

gum

enta

rea

regu

lilor

de

păst

rare

și a

dmin

istr

are

a pr

o-du

selo

r alim

enta

re, m

edic

amen

telo

r și a

pro

duse

lor c

him

ice

pent

ru si

gura

nța

pers

onal

ă și

soci

ală.

• Pr

ezen

tare

a ar

gum

enta

tă a

dom

eniil

or p

rofe

siona

le le

gate

de

apl

icar

ea ra

ționa

men

telo

r/ca

lcul

elor

/com

pete

nțel

or sp

e-ci

fice

chim

iei.

42

5.4.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a pr

oiec

telo

r ce

vize

ază

inte

gra-

rea

chim

iei î

n ac

tivita

tea

coti-

dian

ă.5.

5. E

xprim

area

opi

niei

pro

prii

priv

ind

inte

grar

ea su

bsta

nțel

or

în a

ctivi

tate

a um

ană.

Sigu

ranț

a ch

imic

ă. L

imita

max

imal

ad-

misi

bilă

. Lim

ita d

e de

tecț

ie. P

olua

rea

chim

ică.

Pro

blem

ele

de u

tiliza

re si

gură

a

subs

tanț

elor

și a

reac

țiilo

r chi

mic

e în

via

ța

cont

empo

rană

.Ch

imia

şi c

alita

tea

vieț

ii.

Activ

ități

crea

tive:

• El

abor

area

pro

blem

elor

apl

icati

ve c

u în

cadr

area

co

nțin

utul

ui c

him

ic la

situ

ații

prac

tice

din

activ

itate

a

cotid

iană

.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctel

or:

• Eu

în lu

mea

chi

mie

i.•

Învă

ț chi

mia

ca

să p

ot d

ețin

e dr

eptu

l la

o al

eger

e co

nștie

ntă.

Prod

use

şcol

are

reco

man

date

pen

tru

toat

e un

itățil

e de

învă

țare

:Ex

erci

ții: e

nunț

arg

umen

tat n

otat

sau

form

ulat

; înt

reba

re c

auza

lă fo

rmul

ată;

lanț

logi

c el

abor

at; a

lgor

itm e

labo

rat;

exer

cițiu

rezo

lvat

; fișă

de

lucr

u co

mpl

etat

ă; sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; ecu

ație

chi

mic

ă al

cătu

ită c

onfo

rm p

aram

etril

or in

dica

ți;Re

zolv

area

pro

blem

elor

: pro

blem

ă re

zolv

ată

în b

aza

algo

ritm

ilor e

labo

rați;

pro

blem

ă re

zolv

ată

prin

tran

spun

erea

alg

oritm

ilor î

n sit

uații

noi

de

învă

țare

;Ac

tivita

te e

xper

imen

tală

: exp

erie

nță

de la

bora

tor/

expe

rimen

t dig

ital/l

ucra

re p

racti

că re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; ra

port

de

activ

itate

ex

perim

enta

lă e

labo

rat;

Activ

itate

cre

ativă

: sch

emă

de re

per r

ealiz

ată;

situ

ație

- pr

oble

mă

mod

elat

ă/re

zolv

ată

conf

orm

par

amet

rilor

indi

cați;

stud

iu d

e ca

z rea

lizat

; pr

oiec

t rea

lizat

și p

reze

ntat

;Pr

odus

de

eval

uare

: tes

t de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

;

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

II-a,

ele

vul/e

leva

poa

te:

• ex

plic

a și

oper

a cu

noț

iuni

le re

ferit

oare

la c

ompu

șii o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă, c

ompu

șii o

rgan

ici m

acro

mol

ecul

ari,

reac

țiile

chi

mic

e și

legi

tățil

e de

curg

erii

lor,

anal

iza c

him

ică

în si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă;•

cara

cter

iza co

mpa

rativ

: com

pușii

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

, pol

imer

ii, ca

uciu

curil

e, fi

brel

e, re

acții

le ch

imic

e de

dife

rite

tipur

i, pr

oces

ele

tehn

olog

ice

de p

rodu

cere

chi

mic

ă, su

bsta

nțel

e or

gani

ce și

ano

rgan

ice;

feno

men

ele

de iz

omer

ie și

alo

trop

ie;

• m

odel

a: p

entr

u co

mpu

șii o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă –

ecu

ațiil

e ch

imic

e ce

cara

cter

izeaz

ă pr

oprie

tățil

e; tr

ansf

orm

ările

lor î

n or

gani

sm și

na-

tură

; pen

tru

com

pușii

org

anic

i mac

rom

olec

ular

i – e

cuaț

iile

chim

ice/

sche

mel

e de

obț

iner

e; si

tuaț

iile

prac

tice

ce vi

zeaz

ă uti

lizar

ea lo

r; ex

pres

iile

mat

emati

ce a

legi

i acț

iuni

i mas

elor

și a

cons

tant

elor

de

echi

libru

chim

ic; e

cuaț

iile

chim

ice

(mol

ecul

are,

ioni

ce):

de d

isoci

ere

a el

ectr

oliți

lor t

ari

și sla

bi; a

inte

racț

iuni

lor î

n so

luții

de

elec

trol

iți; a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

cati

onilo

r/an

ioni

lor c

u in

dica

rea

sem

nalu

lui a

naliti

c;

43

• an

aliza

și si

stem

atiza

ele

men

tele

info

rmaț

iona

le în

form

ă de

sche

me/

tabe

le c

once

ptua

le;

• el

abor

a și

aplic

a al

gorit

mi:

de c

alcu

lare

a c

once

ntra

țiilo

r mol

are

a io

nilo

r; de

ana

liză/

sepa

rare

/iden

tifica

re a

unu

i am

este

c de

cati

oni/a

ni-

oni;

de re

zolv

are

a pr

oble

mel

or la

situ

ații

ce v

izeaz

ă ca

lcul

ele

term

ochi

mic

e; p

arte

a de

mas

ă a

subs

tanț

ei p

ure/

impu

rităț

ilor;

• re

zolv

a pr

oble

me:

cu

cara

cter

for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/m

etod

elor

de

obțin

ere/

utiliz

ării/

iden

tifică

rii c

ompu

șilor

org

anic

i cu

im

port

anță

vita

lă; c

u ca

ract

er fo

rmati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or, u

tiliză

rii, r

ecic

lării

com

pușil

or o

rgan

ici m

acro

mol

ecul

ari;

cont

extu

ale

pri-

vind

pro

prie

tățil

e, o

bțin

erea

, uti

lizar

ea ș

i efe

ctul

sub

stan

țelo

r or

gani

ce ș

i ano

rgan

ice

asup

ra o

rgan

ismul

ui ș

i med

iulu

i prin

util

izare

a ra

ționa

men

telo

r spe

cific

e ch

imie

i; de

pre

para

re a

sol

uțiil

or c

u o

anum

ită c

once

ntra

ție m

olar

ă/pa

rte

de m

asă;

în b

aza

prod

usul

ui io

nic

al

apei

cu

indi

care

a/id

entifi

care

a m

ediu

lui s

oluț

iei;

de d

eter

min

are

a pH

/pO

H-u

lui î

n so

luții

de

acizi

/baz

e ta

ri; în

vol

umet

rie în

baz

a no

țiuni

i de

con

cent

rație

mol

ară;

•

argu

men

ta le

gătu

ra c

auză

-efe

ct d

intr

e st

ruct

ură,

pro

prie

tăți,

obț

iner

e, id

entifi

care

, util

izare

a c

ompu

șilor

org

anic

i; le

gătu

rile

gene

tice

dint

re c

lase

le d

e co

mpu

și or

gani

ci;

• in

vesti

ga te

oreti

c-ex

perim

enta

l con

text

e pr

oble

mati

ce re

ale/

mod

elat

e, le

gate

de:

pro

prie

tățil

e, o

bțin

erea

, ide

ntific

area

, util

izare

a, re

ci-

clar

ea c

ompu

șilor

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

, com

pușil

or o

rgan

ici m

acro

mol

ecul

ari;

nece

sitat

ea p

repa

rării

sol

uțiil

or ș

i rea

lizăr

ii un

ei

anal

ize c

him

ice;

•

apre

cia

criti

c: ra

port

ul în

tre

bene

ficiil

e și

efec

tele

neg

ative

ale

utiliz

ării c

ompu

șilor

org

anic

i; util

izării

/rea

lizăr

ii rea

cțiil

or ch

imic

e; im

port

anța

su

bsta

nțel

or o

rgan

ice

și an

orga

nice

pen

tru

toat

e do

men

iile

activ

ității

um

ane;

info

rmaț

iile

ofer

ite d

e di

ferit

e su

rse

priv

ind

prop

rietă

țile,

uti

lizar

ea, i

nflue

nța

subs

tanț

elor

asu

pra

orga

nism

ului

;•

elab

ora

și pr

ezen

ta p

roie

cte

ce v

izeaz

ă in

tegr

area

chi

mie

i în

activ

itate

a co

tidia

nă;

• ar

gum

enta

dom

eniil

e pr

ofes

iona

le le

gate

de

aplic

area

rațio

nam

ente

lor/

calc

ulel

or/c

ompe

tenț

elor

spec

ifice

Chi

mie

i,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;•

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

• pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

• ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;•

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

44

PRO

FILU

L U

MA

NIS

T, C

LASA

A X

-A, C

HIM

IA G

ENER

ALĂ

ŞI A

NO

RGA

NIC

ĂU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți și

prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te

1. C

him

ia –

ştii

nța

desp

re su

bsta

nțe

1.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă cu

noț

iuni

le c

e se

refe

-ră

la: a

tom

; ele

men

t chi

mic

; su

bsta

nță;

reac

ția c

him

ică.

1.2.

Disti

nger

ea ti

puril

or

reac

țiilo

r chi

mic

e du

pă e

cuaț

iile

reac

țiilo

r și c

orel

area

lor c

u pr

o-ce

sele

ce

au lo

c în

nat

ură,

via

ța

cotid

iană

; inv

estig

area

lor e

xpe-

rimen

tală

.1.

3. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or d

e ca

lcul

în b

aza

form

ulei

chi

mic

e și

ecua

ției c

him

ice,

cu

aplic

area

le

gilo

r fun

dam

enta

le a

le c

him

iei.

1.4.

For

mul

area

con

cluz

iilor

pe

rson

ale

priv

ind

impo

rtan

ța

stud

ierii

chi

mie

i, su

bsta

nțel

or și

re

acții

lor c

him

ice.

Chim

ia –

fact

or e

senț

ial a

l rap

ortu

lui o

m –

ac

tivita

te u

man

ă –

med

iu.

Sist

emul

noț

iuni

lor c

him

ice

şi le

gile

fun-

dam

enta

le u

tiliza

te p

entr

u a

cara

cter

iza:

a) a

tom

ul/e

lem

entu

l chi

mic

(mas

ă at

omi-

că re

lativ

ă, v

alen

ța sa

u gr

adul

de

oxid

are)

;b)

subs

tanț

a (m

olec

ulă

și fo

rmul

ă ch

imi-

că în

baz

a le

gii c

onst

anțe

i com

poziț

iei,

mas

ă m

olec

ular

ă re

lativ

ă, m

asă

mol

ară,

cl

asifi

care

și n

omen

clat

ura

subs

tanț

elor

an

orga

nice

).c)

reac

ția c

him

ică

(ecu

ația

chi

mic

ă ca

refle

cție

a le

gii c

onse

rvăr

ii m

asei

su

bsta

nțel

or; r

eacț

ii de

com

bina

re, d

e de

scom

pune

re, d

e su

bstit

uție

, de

schi

mb;

ex

oter

mă,

end

oter

mă;

reve

rsib

ile și

ire-

vers

ibile

; cat

aliti

că și

nec

atal

itică

).M

ărim

ile fi

zice

util

izat

e pe

ntru

cal

cule

în

baza

form

ulei

chi

mic

e și

ecua

ției c

him

ice

(can

titat

ea d

e su

bsta

nță,

mas

a m

olar

ă,

volu

m m

olar

, mas

a, v

olum

ul).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:le

gea

cons

tanț

ei c

ompo

ziție

i; re

acție

exo

-te

rmă,

end

oter

mă,

reve

rsib

ilă, i

reve

rsib

i-lă

, cat

aliti

că, n

ecat

aliti

că.

Inst

ruct

aj:

Tehn

ica

secu

rităț

ii în

labo

rato

rul ș

cola

r de

chim

ie.

Exer

ciții

:•

Defin

irea

și ap

licar

ea n

oțiu

nilo

r fun

dam

enta

le a

le c

him

iei

prin

alc

ătui

rea/

anal

iza e

xpre

siilo

r de

tip a

devă

rat-f

als.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

în b

aza

vale

nței

sau

grad

ului

de

oxi

dare

, sar

cini

lor i

onilo

r și d

enum

irilo

r sub

stan

țelo

r. De

-te

rmin

area

val

ențe

i în

baza

form

ulei

chi

mic

e.•

Clas

ifica

rea

și de

num

irea

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

în b

aza

form

ulel

or c

him

ice.

• De

term

inar

ea ti

pulu

i rea

cțiil

or c

him

ice

după

dife

rite

crite

-rii

și m

odel

area

ecu

ațiil

or re

acții

lor c

him

ice

de ti

pul i

ndic

at.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: c

alcu

lare

a m

asei

, vol

umul

ui,

canti

tății

de

subs

tanț

ă în

baz

a: a

) for

mul

ei c

him

ice;

b)

ecu

ație

i chi

mic

e.Ac

tivită

ți ex

perim

enta

le (E

– e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r):E:

Rea

lizar

ea re

acții

lor c

him

ice

de d

iferit

e tip

uri.

Activ

ități

crea

tive:

• Pr

ezen

tare

a (b

uleti

n de

iden

titat

e, C

V) a

une

i sub

stan

țe

uzua

le c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui: d

enum

ire tr

ivia

lă/s

iste

mati

că

– fo

rmul

ă ch

imic

ă –

dom

eniu

l de

utiliz

are

– pr

oprie

tate

a ce

de

term

ină

utiliz

area

ei –

influ

ența

asu

pra

sănă

tății

/med

iulu

i –

conc

luzii

.•

Plan

ifica

rea

activ

itățil

or d

e el

abor

are/

prez

enta

re a

pro

iec-

tulu

i și a

crit

eriil

or d

e ev

alua

re.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Reac

țiile

chi

mic

e în

serv

iciu

l om

ului

.•

Om

-chi

mie

-med

iu.

45

2. C

ompo

ziția

şi s

truc

tura

subs

tanț

ei

2.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră

la: s

truc

tura

ato

mul

ui; s

truc

tura

su

bsta

nței

.2.

2. A

plic

area

alg

oritm

ilor d

e ca

-ra

cter

izare

a e

lem

ente

lor c

him

i-ce

din

per

ioad

ele

I –IV

, sub

gru-

pele

prin

cipa

le, a

com

pușil

or lo

r re

ieșin

d di

n po

ziția

în S

iste

mul

Pe

riodi

c.2.

3. C

arac

teriz

area

schi

mbă

rii

perio

dice

a p

ropr

ietă

ților

ele

-m

ente

lor s

ubgr

upel

or p

rinci

pale

și

a co

mpu

șilor

lor.

2.4.

Rel

ațio

nare

a co

mpo

ziție

i su

bsta

nței

cu

tipul

legă

turii

chi

-m

ice

și pr

oprie

tățil

e fiz

ice.

2.5.

Pre

zent

area

pro

duse

lor

crea

tive,

ce

se re

feră

la fe

nom

e-nu

l per

iodi

cită

ții,

com

poziț

ia și

st

ruct

ura

subs

tanț

ei.

Atom

ul. S

truc

tura

ato

mul

ui. N

ucle

u, p

ro-

ton,

neu

tron

, ele

ctro

n, n

ivel

ene

rgeti

c.St

ruct

ura

înve

lişur

ilor e

lect

roni

ce p

entr

u at

omii

elem

ente

lor p

erio

adel

or I

– IV

, va

lenț

ele

sau

grad

ele

de o

xida

re p

osib

ile

pent

ru e

lem

ente

le su

bgru

pelo

r prin

cipa

le,

elec

tron

egati

vita

tea,

oxi

dant

, red

ucăt

or.

Cara

cter

istic

a el

emen

telo

r chi

mic

e di

n su

bgru

pele

prin

cipa

le a

le p

erio

adel

or

I – IV

în fu

ncție

de

poziț

ia lo

r în

Sist

emul

Pe

riodi

c (S

P).

Lege

a pe

riodi

cită

ții. S

chim

bare

a pe

riodi

-că

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e și

nem

etal

ice

ale

elem

ente

lor d

in p

erio

adel

e I –

III;

a co

mpo

ziție

i și p

ropr

ietă

ților

oxi

zilor

și

hidr

oxizi

lor s

uper

iori.

Legă

tură

chi

mic

ă. T

ipur

i de

legă

tură

chi

-m

ică:

cov

alen

tă (n

epol

ară

și po

lară

), io

-ni

că, m

etal

ică,

de

hidr

ogen

. Pro

prie

tățil

e su

bsta

nțel

or c

u di

ferit

e tip

uri d

e le

gătu

ră

chim

ică.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:ni

vel e

nerg

etic,

legă

tură

de

hidr

ogen

.

Exer

ciții

:•

Exem

plifi

care

a uti

lizăr

ii no

țiuni

lor l

egat

e de

stru

ctur

a at

o-m

ului

și st

ruct

ura

subs

tanț

ei p

rin a

lcăt

uire

a ex

pres

iilor

de

tip a

devă

rat –

fals

și de

tip

lacu

nar.

• M

odel

area

stru

ctur

ii at

omilo

r ele

men

telo

r din

per

ioad

ele

I – IV

și c

arac

teriz

area

ele

men

telo

r chi

mic

e di

n su

bgru

pele

pr

inci

pale

dup

ă al

gorit

m: 1

) poz

iția

în S

istem

ul P

erio

dic;

2)

stru

ctur

a at

omul

ui; 3

) val

ențe

le sa

u gr

adel

e de

oxi

dare

po

sibile

; 4) c

arac

teru

l ele

men

tulu

i (m

etal

ic/n

emet

alic

); 5)

subs

tanț

a sim

plă

(form

ula,

den

umire

a, c

arac

teru

l);

6) o

xidu

l și h

idro

xidu

l sup

erio

r (fo

rmul

a, d

enum

irea,

car

ac-

teru

l); 7

) com

pusu

l vol

atil c

u hi

drog

enul

pen

tru

nem

etal

e (fo

rmul

a, d

enum

irea)

.•

Aran

jare

a el

emen

telo

r/su

bsta

nțel

or în

ord

inea

cre

șter

ii/de

scre

șter

ii pr

oprie

tățil

or p

erio

dice

.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

mol

ecul

are

ale

subs

tanț

elor

cu

un

anum

it tip

de

legă

tură

chi

mic

ă în

baz

a un

ui și

r de

elem

ente

; co

rela

rea

lor c

u pr

oprie

tățil

e fiz

ice.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Inve

stiga

rea

unor

pro

prie

tăți

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or u

tili-

zate

în b

ucăt

ărie

, agr

icul

tură

, med

icin

ă ș.

a., c

u di

ferit

e tip

uri

de le

gătu

ri ch

imic

e.

Activ

ități

crea

tive:

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:Fe

nom

enul

per

iodi

cită

ții în

nat

ură

și so

ciet

ate.

Stud

iu d

e ca

z:Su

bsta

nțel

e ce

ne

înco

njoa

ră în

via

ța c

otidi

ană:

tipu

l leg

ătu-

rii c

him

ice

– pr

oprie

tățil

e fiz

ice

– ap

licar

e.

46

3. S

oluț

ii. In

tera

cțiu

nile

subs

tanț

elor

în s

oluț

ii

3.1.

Defi

nire

a și

oper

area

, în

situa

ții d

e co

mun

icar

e or

ală

și sc

risă,

cu

noț

iuni

le c

e ca

ract

e-riz

ează

solu

țiile

; med

iul/p

H-u

l so

luții

lor;

diso

ciaț

ia e

lect

roliti

că.

3.2.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

ap

licati

v-fo

rmati

ve, c

u uti

liza-

rea

noțiu

nii d

e pa

rte

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e în

solu

ție.

3.3.

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

ii ch

i-m

ice

a di

soci

ație

i ele

ctro

litice

; a

reac

țiilo

r de

inte

racț

iune

ale

el

ectr

oliți

lor î

n so

luții

(în

form

ă m

olec

ular

ă, io

nică

com

plet

ă,

redu

să).

3.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

:a

prop

rietă

ților

chi

mic

e a

elec

trol

ițilo

r; a

med

iulu

i so

luții

lor u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

.3.

5. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e pr

ivin

d im

port

anța

so

luții

lor.

Impo

rtan

ta s

oluț

iilor

în a

ctivi

tate

a um

a-nă

. Sol

uție

, sub

stan

ță d

izolv

ată,

solv

ent,

solu

bilit

atea

subs

tanț

elor

în a

pă (î

n ba

za

Tabe

lulu

i sol

ubili

tății

). Pa

rtea

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate

în so

luție

.D

isoc

iația

ele

ctro

litică

. Ele

ctro

liți t

ari ș

i sla

bi. D

isoci

erea

ele

ctro

lițilo

r tar

i: ac

izilo

r, ba

zelo

r alc

alin

e, să

ruril

or n

eutr

e.

Valo

rile

(sca

la) p

H și

indi

cato

rii p

entr

u ca

ract

eriza

rea

med

iulu

i neu

tru,

aci

d, b

azic

în

solu

țiile

cu

impo

rtan

ță p

racti

că.

Reac

ții d

e sc

him

b io

nic.

Con

diții

le d

ecur

-ge

rii re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic.

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

aciz

ilor,

baze

-lo

r, să

ruril

or în

lum

ina

teor

iei d

isoc

iație

i el

ectr

oliti

ce (e

cuaț

ii m

olec

ular

e, io

nice

co

mpl

ete

și io

nice

redu

se).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:pH

, sca

la p

H, m

ediu

l sol

uție

i, in

dica

torii

ac

ido

– ba

zici.

Exer

ciții

: •

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă so

luții

le;

med

iul/p

H-u

l sol

uțiil

or, d

isoci

ația

ele

ctro

litică

.•

Alcă

tuire

a și

expl

icar

ea e

cuaț

iilor

de

diso

cier

e al

e el

ectr

oliți

lor t

ari.

• Al

cătu

irea

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or: d

e sc

him

b io

nic;

de

cara

c-te

rizar

e a

prop

rietă

ților

chi

mic

e ge

nera

le a

le a

cizil

or, b

aze-

lor,

săru

rilor

în fo

rmă

mol

ecul

ară

și io

nică

.Re

zolv

area

pro

blem

elor

: •

Calc

ule

în b

aza

core

lații

lor î

ntre

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e, m

asă

subs

tanț

ei, m

asa

solu

ției.

• Ca

lcul

e în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice

cu p

artic

ipar

ea

subs

tanț

elor

în so

luție

.Ac

tivită

ți ex

perim

enta

le:

E: D

eter

min

area

med

iulu

i și a

val

orilo

r pH

-ulu

i uno

r sol

uții

apoa

se c

u in

dica

toru

l uni

vers

al.

E: C

erce

tare

a ex

perim

enta

lă a

pro

prie

tățil

or c

him

ice

gene

-ra

le a

le a

cizil

or, b

azel

or, s

ărur

ilor.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1: P

robl

emel

e ex

perim

enta

le la

tem

a „D

isoci

ația

ele

ctro

litică

”.Ac

tivită

ți cr

eativ

e:

• El

abor

area

ese

ului

: Im

port

anța

med

iulu

i (pH

-ulu

i) so

luții

lor u

tiliza

te în

via

ța c

otidi

ană.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Om

ul în

lum

ea so

luții

lor.

• Ap

ele

min

eral

e di

n Re

publ

ica

Mol

dova

.

47

4. N

emet

alel

e şi

com

puşi

i lor

4.1.

Car

acte

rizar

ea și

com

para

rea

conf

orm

alg

oritm

ului

a e

lem

en-

telo

r chi

mic

e, a

subs

tanț

elor

sim

ple

nem

etal

e, a

i com

pușil

or

lor c

u im

port

anță

pra

ctică

.4.

2. M

odel

area

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor a

met

odel

or d

e ob

ținer

e, p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e,

a le

gătu

rilor

gen

etice

a n

emet

a-le

lor ș

i com

pușil

or lo

r.4.

3. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

cu c

onțin

ut fo

rmati

v/ap

licati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or, o

bțin

erii

nem

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r.4.

4. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

obțin

erii

și pr

oprie

tățil

or

oxig

enul

ui, h

idro

genu

lui,

oxi-

dulu

i de

carb

on (I

V) c

onfo

rm

inst

rucț

iuni

lor.

4.5.

For

mul

area

con

cluz

iilor

pe

rson

ale

priv

ind

bene

ficiil

e/

efec

tele

neg

ative

ale

util

izării

ne

met

alel

or și

a c

ompu

șilor

lor

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

Nem

etal

ele

cu im

port

anță

vita

lă (h

idro

-ge

n, c

arbo

n, a

zot,

oxig

en, f

osfo

r, su

lf, c

lor)

– ca

ract

eris

tica

gene

rală

a e

lem

ente

lor

după

poz

iția

în S

P.Su

bsta

nțel

e si

mpl

e ne

met

ale:

stru

ctur

a,

prop

rietă

țile

fizic

e și

chim

ice

(inte

racț

iuni

cu

met

alel

e, o

xige

nul,

hidr

ogen

ul),

utili-

zare

a.O

bțin

erea

nem

etal

elor

: a o

xige

nulu

i (di

n ae

r, ap

ă, p

erox

id d

e hi

drog

en);

a hi

drog

e-nu

lui (

din

met

an, a

pă, a

cizi)

.Co

mpu

şii h

idro

gena

ți ai

nem

etal

elor

(c

loru

ra d

e hi

drog

en, a

mon

iacu

l): u

ti-liz

area

, pro

prie

tățil

e fiz

ice,

obț

iner

ea.

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

amon

iacu

lui

(inte

racț

iune

a cu

apa

și a

cizi)

și a

le a

cidu

-lu

i clo

rhid

ric.

Oxi

zii n

emet

alel

or (d

e su

lf (IV

și V

I), d

e fo

sfor

(V),

de c

arbo

n (IV

)) şi

aci

zii (

sul-

furic

, azo

tic, f

osfo

ric):

nom

encl

atur

a,

prop

rietă

țile

fizic

e, c

him

ice

gene

rale

, uti

lizar

ea. O

bțin

erea

aci

dulu

i sul

furic

și

fosf

oric

.Se

ria g

eneti

că a

nem

etal

elor

.

Exer

ciții

:•

Cara

cter

izare

a co

mpa

rativ

ă a

elem

ente

lor c

him

ice

și a

subs

tanț

elor

sim

ple

nem

etal

e, u

tilizâ

nd a

lgor

itmul

: a) p

oziți

a în

SP;

b) s

truc

tura

ato

mul

ui; c

) răs

pând

irea

în n

atur

ă și

rolu

l bi

olog

ic; d

) obț

iner

ea, e

) pro

prie

tățil

e fiz

ice;

f) p

ropr

ietă

țile

chim

ice;

g) u

tiliza

rea.

• Ex

empl

ifica

rea

lanț

ului

logi

c di

ntre

obț

iner

e –

prop

rietă

ți –

utiliz

are

a ne

met

alel

or și

a c

ompu

șilor

lor.

• Re

aliza

rea

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice

ale

nem

etal

elor

și a

co

mpu

șilor

lor î

n ba

za le

gătu

rilor

gen

etice

, prin

scrie

rea

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

him

ice.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u co

nțin

ut fo

rmati

v-ap

licati

v în

ba

za e

cuaț

iilor

reac

țiilo

r chi

mic

e сu

par

ticip

area

nem

etal

e-lo

r și c

ompu

șilor

lor (

utiliz

ând

core

lații

le în

tre

măr

imile

fizic

e ce

car

acte

rizea

ză su

bsta

nțel

e și

solu

țiile

).

Activ

ități

expe

rimen

tale

: E:

Obț

iner

ea și

pro

prie

tățil

e ox

idul

ui d

e ca

rbon

(IV)

.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2: O

bțin

erea

și p

ropr

ietă

țile

nem

etal

e-lo

r (ox

igen

ul și

hid

roge

nul).

Activ

ități

crea

tive:

• El

abor

area

CV-

ului

unu

i nem

etal

.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:O

xizii

aci

zi: b

enefi

cii ș

i dau

ne.

48

5. M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or

5.1.

Car

acte

rizar

ea și

com

para

­re

a co

nfor

m a

lgor

itmul

ui a

: ele

-m

ente

lor c

him

ice,

subs

tanț

elor

sim

ple

met

ale,

ai c

ompu

șilor

lor

cu im

port

anță

pra

ctică

.5.

2. M

odel

area

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor a

pro

prie

tățil

or c

him

i-ce

, a m

etod

elor

de

obțin

ere,

a

legă

turil

or g

eneti

ce a

le m

etal

e-lo

r și c

ompu

șilor

lor.

5.3.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

conț

inut

form

ativ-

aplic

ativ,

în

baza

pro

prie

tățil

or și

obț

iner

ii m

etal

elor

și c

ompu

șilor

lor.

5.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

fizic

e și

chi-

mic

e al

e m

etal

elor

con

form

in

stru

cțiu

nilo

r.5.

5. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e, p

rivin

d be

nefic

iile/

efec

tele

neg

ative

ale

util

izării

al

iaje

lor,

met

alel

or/c

ompu

șilor

lo

r.

Met

alel

e cu

impo

rtan

ță v

itală

şi

indu

stria

lă –

car

acte

ristic

a ge

nera

lă d

upă

poziț

ia în

Sis

tem

ul P

erio

dic.

Subs

tanț

ele

sim

ple

met

ale:

pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e ge

nera

le (i

nter

acțiu

nea

cu n

emet

ale,

apa

, aci

zii, s

ărur

ile).

Seria

ac

tivită

ții m

etal

elor

. Obț

iner

ea (p

e ex

em-

plul

fier

ului

, cup

rulu

i). U

tiliza

rea

met

ale-

lor.

Alia

jele

(fon

ta, o

țelu

l).O

xizi

i şi h

idro

xizi

i met

alel

or: c

ompo

ziția

, pr

oprie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e ge

nera

le,

dom

eniil

e de

util

izare

.Să

ruril

e de

sodi

u, p

otas

iu, c

alci

u cu

impo

rtan

ță v

itală

și in

dust

rială

: co

mpo

ziția

și u

tiliza

rea.

Seria

gen

etică

a m

etal

elor

.

Exer

ciții

:•

Cara

cter

izare

a co

mpa

rativ

ă a

ele

men

telo

r chi

mic

e și

a su

bsta

nțel

or si

mpl

e m

etal

e co

nfor

m a

lgor

itmul

ui: a

) poz

iția

în S

P; b

) str

uctu

ra a

tom

ului

; c) r

ăspâ

ndire

a în

nat

ură

și ro

lul

biol

ogic

; d) o

bțin

erea

, e) p

ropr

ietă

țile

fizic

e; f)

pro

prie

tățil

e ch

imic

e; g

) util

izare

a.•

Mod

elar

ea e

cuaț

iilor

reac

țiilo

r chi

mic

e ce

car

acte

rizea

ză

prop

rietă

țile

chim

ice

și ob

ținer

ea o

xizil

or b

azic

i, ba

zelo

r, să

ruril

or în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

ale

met

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r.•

Exem

plifi

care

a tr

ansp

uner

ii pr

oprie

tățil

or, p

roce

selo

r chi

-m

ice

ce v

izeaz

ă m

etal

ele/

com

pușii

met

alel

or în

situ

ații

con-

text

uale

acti

vită

ții u

man

e pr

in e

cuaț

ii al

e re

acții

lor c

him

ice.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u co

nțin

ut fo

rmati

v-ap

licati

v în

ba

za e

cuaț

iilor

reac

țiilo

r chi

mic

e cu

par

ticip

area

met

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r (uti

lizân

d co

rela

țiile

într

e m

ărim

ile fi

zice

ce

cara

cter

izeaz

ă su

bsta

nțel

e și

solu

țiile

).Ac

tivită

ți ex

perim

enta

le:

E: C

erce

tare

a un

or p

ropr

ietă

ți fiz

ice

ale

mos

trel

or d

e m

etal

e și

alia

je.

E: C

erce

tare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice

ale

met

alel

or

(inte

racț

iune

a cu

nem

etal

e (o

xige

n), c

u ac

izi și

solu

ții d

e să

ruri)

.Ac

tivită

ți cr

eativ

e/el

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui:

•

Met

alel

e: tr

ecut

, pre

zent

și v

iitor

.

49

6. S

ubst

anțe

le a

norg

anic

e în

via

ța s

ocie

tății

6.1.

Mod

elar

ea le

gătu

rilor

ge-

netic

e di

ntre

cla

sele

de

com

puși

anor

gani

ci p

rin e

cuaț

ii al

e re

acții

lor c

him

ice.

6.2.

For

mul

area

con

cluz

iilor

și

solu

țiilo

r per

sona

le, p

rivin

d uti

-liz

area

inof

ensiv

ă a

subs

tanț

elor

ch

imic

e.

Rolu

l Chi

mie

i în

soci

etat

e şi

în v

iață

. Co

rela

ția d

intr

e ob

ținer

ea –

pro

prie

tățil

e–uti

lizar

ea –

impa

ctul

asu

pra

med

iulu

i și a

să

nătă

ții a

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:lim

ita m

axim

al a

dmisi

bilă

, pro

tecț

ia c

hi-

mic

ă a

med

iulu

i, m

ater

iale

alte

rnati

ve/

reci

clab

ile.

Exer

ciții

: •

Real

izare

a le

gătu

rilor

gen

etice

din

tre

clas

ele

de c

ompu

și an

orga

nici

prin

scrie

rea

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

him

ice.

Activ

ități

crea

tive:

•

Dezb

ater

i: U

tiliza

rea

inof

ensiv

ă a

subs

tanț

elor

chi

mic

e;

• St

udiu

de

caz:

Sub

stan

țele

chi

mic

e și

impa

ctul

lor a

supr

a vi

eții

cotid

iene

.

Prod

use

şcol

are

reco

man

date

pen

tru

toat

e un

itățil

e de

învă

țare

:Ex

erci

ții: e

xerc

ițiu

rezo

lvat

; fișă

de

lucr

u co

mpl

etat

ă; sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; ecu

ație

chi

mic

ă al

că-

tuită

; Re

zolv

area

pro

blem

elor

: pro

blem

ă re

zolv

ată;

Activ

itate

exp

erim

enta

lă: l

ucra

re p

racti

că/e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r/ex

perie

nță

de la

bora

tor d

igita

lă re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; ra

port

de

acti

vita

te e

xper

imen

tală

ela

bora

t;Ac

tivită

ți cr

eativ

e: C

V-ul

ele

men

tulu

i/sub

stan

ței c

ompl

etat

; ese

u el

abor

at/p

reze

ntat

; stu

diu

de c

az re

aliza

t; pr

oiec

t rea

lizat

și p

reze

ntat

;Pr

odus

de

eval

uare

: tes

t de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

.

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

-a, e

levu

l/ele

va p

oate

: •

expl

ica

și op

era

cu n

oțiu

nile

chi

mic

e re

ferit

oare

la a

tom

/ele

men

t chi

mic

/sub

stan

ță a

norg

anic

ă/re

acție

chi

mic

ă/so

luție

;•

mod

ela

stru

ctur

a at

omilo

r (el

emen

tele

chi

mic

e 1-

36);

form

ule

chim

ice

în b

aza

vale

nței

sau

grad

ului

de

oxid

are;

form

ulel

e su

bsta

nțel

or c

u un

an

umit

tip d

e le

gătu

ră c

him

ică;

ecu

ații

de re

acții

chi

mic

e de

dife

rite

tipur

i/ce

cara

cter

izeaz

ă pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e co

mpu

șilor

ano

rgan

ici;

• re

zolv

a pr

oble

me

de c

alcu

l în

baza

form

ulel

or c

him

ice/

ecua

țiilo

r chi

mic

e, sc

hem

ei le

gătu

rii g

eneti

ce d

intr

e co

mpu

șii a

norg

anic

i;•

dete

rmin

a tip

ul re

acție

i chi

mic

e du

pă e

cuaț

ia re

acție

i, tip

ul le

gătu

rii c

him

ice

după

form

ula

chim

ică,

une

le p

ropr

ietă

ți fiz

ice

ale

subs

tanț

ei

după

tipu

l leg

ătur

ii ch

imic

e; v

alen

țele

pos

ibile

ale

ele

men

telo

r sub

grup

elor

prin

cipa

le d

upă

poziț

ia în

Sis

tem

ul P

erio

dic;

•

inve

stiga

exp

erim

enta

l res

pect

ând

tehn

ica

secu

rităț

ii: p

ropr

ietă

țile

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

u di

ferit

e tip

uri d

e le

gătu

ră c

him

ică;

rea

cții

chim

ice

de d

iferit

e tip

uri,

obțin

erea

, pro

prie

tățil

e ch

imic

e al

e ne

met

alel

or/m

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r, m

ediu

l sol

uțiil

or u

tiliza

te în

acti

vi-

tate

a co

tidia

nă;

• ev

alua

impo

rtan

ța s

oluț

iilor

pen

tru

activ

itate

a um

ană;

pro

blem

ele

de m

ediu

în ra

port

cu

aplic

area

nem

etal

elor

/met

alel

or și

a c

ompu

șilor

lo

r în

activ

itate

a pe

rson

ală;

• el

abor

a și

prez

enta

pro

duse

cre

ative

refe

ritor

la su

bsta

nțel

e an

orga

nice

din

juru

l nos

tru

și im

pact

ul lo

r asu

pra

med

iulu

i,

50

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• cu

riozit

ate

și cr

eativ

itate

în c

arac

teriz

area

subs

tanț

elor

și p

roce

selo

r chi

mic

e;•

core

ctitu

dine

și d

esch

ider

e în

util

izare

a lim

baju

lui c

him

ic și

а te

hnol

ogiil

or d

igita

le;

• pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

solu

ționa

rea

prob

lem

elor

;•

exig

ență

pen

tru

norm

ele

de se

curit

ate

pers

onal

ă și

soci

ală;

• re

spon

sabi

litat

e fa

ță d

e să

năta

tea

pers

onal

ă și

grijă

față

de

med

iu.

51

PRO

FILU

L U

MA

NIS

T, C

LASA

А X

I-A, C

HIM

IA O

RGA

NIC

ĂU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți și

prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te

1. H

idro

carb

urile

sat

urat

e –

part

e co

mpo

nent

ă a

resu

rsel

or n

atur

ale

1.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a cu

no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

chi

mia

or

gani

că, a

lcan

i și s

urse

le n

a-tu

rale

de

alca

ni, î

n sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.1.

2. M

odel

area

pen

tru

alca

ni

a fo

rmul

elor

mol

ecul

are

și de

stru

ctur

ă al

e om

olog

ilor,

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă al

e izo

mer

ilor p

osib

ili, a

den

umiri

-lo

r lor

con

form

nom

encl

atur

ii sis

tem

atice

.1.

3. C

arac

teriz

area

pr

oprie

tățil

or fi

zice

și ch

imic

e (p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r) al

e al

cani

lor î

n co

rela

ție c

u uti

liza-

rea

lor.

1.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul c

e au

un

conț

inut

apl

ica-

tiv în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice

cu

parti

cipa

rea

alca

nilo

r.1.

5. A

prec

iere

a cr

itică

a u

tiliză

rii

gazu

lui n

atur

al și

a p

rodu

selo

r pe

trol

iere

în c

alita

te d

e co

m-

busti

bil ș

i mat

erie

prim

ă pe

ntru

pr

otec

ția m

ediu

lui.

Chim

ia o

rgan

ică

ca p

arte

com

pone

ntă

a ști

ințe

i „Ch

imia

”. Su

bsta

nțel

e or

gani

-ce

: pro

veni

ența

, spe

cific

ul c

ompo

ziție

i, im

port

anța

.Ca

rbon

ul în

com

puşi

i org

anic

i (st

ruct

ura

atom

ului

, tet

rava

lenț

a). C

aten

e ca

rbon

ice.

Fo

rmul

e de

stru

ctur

ă. Iz

omer

ie. I

zom

eri.

Hid

roca

rbur

i sat

urat

e –

com

pone

nți a

i ga

zulu

i nat

ural

și p

etro

lulu

i.Al

cani

i: de

finiți

e, c

ompo

ziție

, for

mul

ă ge

-ne

rală

, ser

ia o

mol

oagă

, om

olog

i, fo

rmul

e-le

mol

ecul

are

și de

stru

ctur

ă, d

enum

irea

(n≤6

). Gr

upel

e al

chil:

meti

l, eti

l.Pr

inci

piile

nom

encl

atur

ii si

stem

atice

. Izo

mer

ia a

lcan

ilor (

izom

eria

de

cate

nă).

Prop

rietă

țile

fizic

e şi

chi

mic

e al

e al

cani

-lo

r (n≤

4): r

eacț

ia d

e su

bstit

uție

cu

clor

ul

(clo

rura

re),

de e

limin

are

a hi

drog

enul

ui,

arde

re/o

xida

re to

tală

.O

bțin

erea

alc

anilo

r (ex

trag

erea

) din

gaz

na

tura

l, pe

trol

. Ben

zina,

mot

orin

a, p

ăcu-

ra c

a pr

odus

e al

e pr

eluc

rării

pet

rolu

lui.

U

tiliz

area

alc

anilo

r (co

mbu

stibi

l, m

ater

ie

prim

ă ch

imic

ă). O

croti

rea

med

iulu

i de

polu

anții

form

ați î

n ur

ma

prel

ucră

rii și

fo

losir

ii ga

zulu

i nat

ural

, pet

rolu

lui.

Inst

ruct

aj:

Tehn

ica

secu

rităț

ii în

labo

rato

rul ș

cola

r de

chim

ie;

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă al

cani

i.•

Cara

cter

izare

a ca

rbon

ului

con

form

alg

oritm

ului

: loc

ul în

SP,

va

lenț

a, p

osib

ilita

tea

de a

form

a ca

tene

car

boni

ce, n

atur

a le

gătu

rilor

C –

C, C

– H

.•

Alcă

tuire

a fo

rmul

elor

de

stru

ctur

ă de

sfăș

urat

e și

sem

i de

sfăș

urat

e pe

ntru

hid

roca

rbur

i sat

urat

e (n

(C)≤

6) și

ale

izo-

mer

ilor l

or.

• Ex

ersa

rea

core

lație

i: co

mpo

ziția

alc

anul

ui, o

mol

ogi,

izom

e-rii

pos

ibili

, for

mul

ele

lor d

e st

ruct

ură,

den

umiri

le c

onfo

rm

nom

encl

atur

ii sis

tem

atice

.•

Mod

elar

ea p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e al

e al

cani

lor p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e în

cor

elaț

ie c

u uti

lizar

ea lo

r.Ac

tivită

ți ex

perim

enta

le (E

– e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r):E:

Ard

erea

com

pușil

or o

rgan

ici (

alco

ol e

tilic

, par

afină

, cel

u-lo

ză).

E: C

onst

ruire

a m

odel

elor

bilă

ax

pent

ru c

ompu

șii o

rgan

ici.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or în

baz

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e сu

par

ticip

area

alc

anilo

r.Ac

tivită

ți cr

eativ

e:•

Elab

orar

ea sc

hem

elor

de

utiliz

are

a al

cani

lor ș

i pro

dușil

or

în b

aza

lor.

52

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:izo

mer

, cat

enă

carb

onic

ă, fo

rmul

ă de

st

ruct

ură

desf

ășur

ată,

sem

ides

fășu

rată

; fo

rmul

ă ge

nera

lă, h

idro

carb

uri s

atur

ate,

al

can,

om

olog

, ser

ie o

mol

oagă

, dife

renț

ă de

om

olog

ie, n

omen

clat

ură

siste

mati

că,

reac

ție d

e cl

orur

are,

de

elim

inar

e, o

xida

re

tota

lă.

• De

zbat

eri:

Avan

taje

le și

dez

avan

taje

le u

tiliză

rii a

lcan

ilor i

n ca

litat

e de

com

busti

bil.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

:•

Subs

tanț

ele

orga

nice

în n

atur

ă și

în o

rgan

ismul

om

ului

;•

Surs

ele

natu

rale

de

hidr

ocar

buri

și m

ediu

l.

2. H

idro

carb

uri n

esat

urat

e cu

impo

rtan

ță in

dust

rială

2.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a cu

no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

hid

ro-

carb

urile

nes

atur

ate,

în si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă.2.

2. M

odel

area

pen

tru

hidr

o-ca

rbur

ile n

esat

urat

e a

form

u-le

lor m

olec

ular

e și

de st

ruct

ură

ale

omol

ogilo

r, a

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

a izo

mer

ilor p

osib

ili,

a de

num

irilo

r lo

r con

form

no-

men

clat

urii

siste

mati

ce.

2.3.

Car

acte

rizar

ea a

lche

ne-

lor,

alca

dien

elor

și a

lchi

nelo

r: co

mpo

ziția

, str

uctu

ra, i

zom

eria

, pr

oprie

tățil

e fiz

ice,

util

izare

a,

obțin

erea

și p

ropr

ietă

țile

chim

i-ce

(prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor).

2.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice

cu p

artic

ipar

ea h

idro

carb

urilo

r ne

satu

rate

.

Hid

roca

rbur

i nes

atur

ate

– m

ater

ie p

rimă

pent

ru o

bțin

erea

mas

elor

pla

stice

: cla

si-

ficar

ea, d

efini

ția, f

orm

ula

gene

rală

, ser

ia

omol

oagă

(n(C

) ≤5)

. Izo

mer

ia d

e ca

tenă

și

de p

oziți

e. N

omen

clat

ura

siste

mati

că.

Eten

a şi

pro

pena

– p

ropr

ietă

țile

fizic

e şi

ch

imic

e: a

diția

hid

roge

nulu

i, ha

loge

nilo

r, ar

dere

a, p

olim

eriza

rea.

Adi

ția h

idro

halo

-ge

nuril

or și

ape

i la

eten

ă (h

idra

tare

).U

tiliz

area

şi o

bțin

erea

ete

nei ş

i pro

pene

i di

n al

cani

și a

lcoo

li.Bu

tadi

ena:

pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e (p

olim

eriza

rea)

; obț

iner

ea d

in b

utan

, uti-

lizar

ea.

Cauc

iucu

l nat

ural

: pro

prie

tățil

e fiz

ice,

uti

lizar

ea, s

urse

le n

atur

ale.

Cau

ciuc

ul

sinte

tic –

pol

imer

obț

inut

din

but

adie

nă.

Prop

rietă

ți fiz

ice

și uti

lizar

ea. V

ulca

niza

rea

cauc

iucu

lui.

Aceti

lena

: a) p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice:

ad

iția

hidr

ogen

ului

, hal

ogen

ilor,

clor

urii

de

hidr

ogen

, ape

i, ar

dere

a, tr

imer

izare

a.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă hi

droc

ar-

buril

e ne

satu

rate

.•

Exer

sare

a co

rela

ției:

form

ula

gene

rală

a a

lche

nelo

r, al

ca-

dien

elor

și a

lchi

nelo

r – fo

rmul

ele

mol

ecul

are

ale

omol

ogi-

lor –

form

ulel

e de

stru

ctur

ă se

mid

esfă

șura

te a

le iz

omer

ilor

posib

ili (ti

pul i

zom

erie

i) –

denu

miri

le c

onfo

rm n

omen

clat

urii

siste

mati

ce.

• M

odel

area

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

obț

iner

ii hi

droc

arbu

rilor

ne

satu

rate

, rea

lizar

ea tr

ansf

orm

ărilo

r chi

mic

e în

baz

a le

gătu

ri-lo

r gen

etice

prin

ecu

ații

chim

ice

în c

orel

ație

cu u

tiliza

rea

lor.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u co

nțin

ut a

plic

ativ

în b

aza

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

him

ice

сu p

artic

ipar

ea h

idro

carb

urilo

r ne

satu

rate

.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Iden

tifica

rea

cara

cter

ului

nes

atur

at a

l com

pușil

or o

rgan

ici

în p

rodu

se u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

(gum

a de

mes

te-

cat,

ulei

ul d

e po

rum

b, d

e flo

area

soar

elui

etc

.).

53

2.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

-ta

lă a

car

acte

rulu

i nes

atur

at

al c

ompu

șilor

org

anic

i; co

m-

para

rea

cauc

iucu

rilor

cu

poli-

etile

na și

pol

ipro

pile

na d

upă

prop

rietă

țile

fizic

e.2.

6. E

valu

area

criti

că a

in

fluen

ței p

olie

tilen

ei, p

olip

ro-

pile

nei,

a ca

uciu

curil

or a

supr

a m

ediu

lui/c

alită

ții v

ieții

.

b) u

tiliza

rea

și ob

ținer

ea p

rin p

iroliz

a m

e-ta

nulu

i și d

in c

arbu

ră d

e ca

lciu

Iden

tifica

rea

hidr

ocar

buril

or n

esat

urat

e cu

solu

ție d

e pe

rman

gana

t de

pota

siu

(fără

ecu

ația

reac

ției),

cu

apă

de b

rom

.El

emen

te n

oi d

e lim

baj s

peci

fic C

him

iei:

alch

enă,

alc

adie

nă, a

lchi

nă, a

cetil

enă,

izo

mer

ie d

e po

ziție

, rea

cție

de

adiți

e, h

i-dr

atar

e, id

entifi

care

, pol

imer

, mon

omer

, po

limer

izare

, pol

ietil

enă,

pol

ipro

pile

nă,

trim

eriza

re, c

auci

uc, v

ulca

niza

re.

E: C

erce

tare

a m

ostr

elor

de

prod

use

din

polim

eri ș

i cau

ciuc

uri

(vul

cani

zat ș

i nev

ulca

niza

t) du

pă p

ropr

ietă

țile

fizic

e.

Activ

ități

crea

tive:

• De

zbat

eri:

Influ

ența

pol

imer

ilor a

supr

a m

ediu

lui/c

alită

ții

vieț

ii.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:•

Plan

eta

în a

mba

laj d

in p

lasti

c.

3. B

enze

nul.

Legă

tura

gen

etică

din

tre

hidr

ocar

buri

3.1.

Des

crie

rea

benz

enul

ui c

on-

form

alg

oritm

ului

: com

poziț

ia,

stru

ctur

a, o

bțin

erea

, pr

oprie

tățil

e, u

tiliza

rea.

3.2.

Mod

elar

ea p

rin sc

he-

me

și ec

uații

le re

acții

lor a

pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

obț

iner

ii be

nzen

ului

; a le

gătu

rilor

gen

eti-

ce d

intr

e hi

droc

arbu

ri.3.

3. R

ezol

vare

a ex

erci

țiilo

r și

prob

lem

elor

în b

aza

tran

sfor

mă-

rilor

chi

mic

e al

e hi

droc

arbu

rilor

.3.

4. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e pr

ivin

d im

port

anța

hi

droc

arbu

rilor

.

Benz

enul

ca

repr

ezen

tant

al h

idro

car-

buril

or a

rom

atice

(are

ne):

răsp

ândi

rea

în

natu

ră (p

etro

l), c

ompo

ziția

, str

uctu

ra m

o-le

cule

i dup

ă Ke

kule

, pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e (re

acții

le d

e su

bstit

uție

cu

clor

ul;

arde

re);

obțin

erea

din

ace

tilen

ă; u

tiliza

re.

Legă

tura

gen

etică

din

tre

alca

ni, a

lche

ne,

alch

ine

și be

nzen

.H

idro

carb

urile

– su

rse

de o

bțin

ere

a co

mpu

șilor

cu

impo

rtan

ță v

itală

și in

dus-

tria

lă.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:ar

ene,

stru

ctur

a m

olec

ulei

dup

ă Ke

kule

, in

el b

enze

nic.

Exer

ciții

:•

Cara

cter

izare

a be

nzen

ului

con

form

alg

oritm

ului

: co

mpo

ziția

, str

uctu

ra, o

bțin

erea

, pro

prie

tățil

e, u

tiliza

rea.

• Re

aliza

rea

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e al

cani

, alc

hene

, alc

hi-

ne, b

enze

n pr

in sc

hem

e și

ecua

țiile

reac

țiilo

r.•

Alcă

tuire

a di

agra

mei

de

com

para

re a

ben

zenu

lui c

u al

cani

i și

alch

enel

e.•

Elab

orar

ea/c

ompl

etar

ea sc

hem

elor

de

repe

r, pr

ivin

d ca

rac-

teriz

area

ben

zenu

lui;

hidr

ocar

buril

or sa

tura

te și

nes

atur

ate;

le

gătu

rilor

gen

etice

într

e hi

droc

arbu

ri.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u co

nțin

ut a

plic

ativ

în b

aza

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

him

ice

cu p

artic

ipar

ea h

idro

carb

urilo

r.

Activ

ități

crea

tive/

elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:•

Hidr

ocar

buril

e –

com

busti

bil ș

i mat

erie

prim

ă.

54

4. C

ompu

şii h

idro

xilic

i şi e

fect

ul lo

r asu

pra

vieț

ii

4.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră

la c

ompu

șii h

idro

xilic

i.4.

2. M

odel

area

pen

tru

alco

oli

a fo

rmul

elor

mol

ecul

are

și de

st

ruct

ură

ale

omol

ogilo

r, a

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

a izo

-m

erilo

r pos

ibili

, a d

enum

irilo

r lo

r con

form

nom

encl

atur

ii sis

-te

mati

ce.

4.3.

Car

acte

rizar

ea a

lcoo

lulu

i m

etilic

și e

tilic

con

form

alg

orit-

mul

ui: c

ompo

ziție

, pro

prie

tăți,

ob

ținer

ea, a

cțiu

nea

fizio

logi

că,

utiliz

area

.4.

4. R

ezol

vare

a ex

erci

țiilo

r și

prob

lem

elor

de

calc

ul în

baz

a le

gătu

rii g

eneti

ce d

intr

e hi

dro-

carb

uri,

alco

oli ș

i fen

ol.

4.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

co

mpu

șilor

hid

roxi

lici.

4.6.

Eva

luar

ea c

ritică

a

influ

ențe

i com

pușil

or h

idro

xilic

i și

a pr

oduș

ilor o

bțin

uți î

n ba

za

lor a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții.

Alco

olii

mon

ohid

roxi

lici s

atur

ați –

com

puși

orga

nici

cu a

cțiu

ne fi

ziolo

gică

: defi

niție

, gr

upa

func

ționa

lă, f

orm

ula

gene

rală

, ser

ie

omol

oagă

(n≤4

), izo

mer

ia d

e ca

tenă

și d

e po

ziție

, nom

encl

atur

a sis

tem

atică

.M

etan

olul

şi e

tano

lul –

pro

prie

tățil

e fiz

i-ce

și c

him

ice:

reac

ția c

u m

etal

ele

activ

e,

de o

xida

re c

u ox

id d

e cu

pru

(II) –

iden

ti-fic

area

, ard

erea

, de

elim

inar

e a

apei

din

et

anol

(des

hidr

atar

e).

Obț

iner

ea e

tano

lulu

i din

ete

nă, l

a fe

r-m

enta

rea

gluc

ozei

. Util

izare

a et

anol

ului

și

a m

etan

olul

ui, a

cțiu

nea

lor fi

ziolo

gică

.Al

cool

ii po

lihid

roxi

lici –

etil

engl

icol

ul, g

li-ce

rolu

l: co

mpo

ziție

, for

mul

e de

stru

ctur

ă,

prop

rietă

țile

fizic

e, u

tiliza

rea,

iden

tifica

-re

a cu

hid

roxi

d de

cup

ru (I

I) (fă

ră e

cuaț

ia

reac

ției).

Feno

lul:

stru

ctur

a, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice

(reac

ții a

le g

rupe

i OH

cu m

etal

ele

alca

line,

cu

alca

liile

), id

entifi

care

a cu

clo

-ru

ra d

e fie

r (III

) (fă

ră e

cuaț

ie),

obțin

erea

di

n cl

orob

enze

n, u

tiliza

rea.

Legă

tura

gen

etică

din

tre

hidr

ocar

buri

şi

com

puşi

hid

roxi

lici.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:al

cool

mon

ohid

roxi

lic și

pol

ihid

roxi

lic,

grup

ă fu

ncțio

nală

, gru

pa h

idro

xil,

desh

i-dr

atar

e.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă co

mpu

șii

hidr

oxili

ci.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

sem

ides

fășu

rate

ale

izo

mer

ilor d

e ca

tenă

, de

poziț

ie, a

om

olog

ilor p

entr

u al

cool

ii,

denu

mire

a lo

r.•

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r a p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e,

a m

etod

elor

de

obțin

ere,

a tr

ansf

orm

ărilo

r chi

mic

e în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

ale

com

pușil

or h

idro

xilic

i în

core

lație

cu

utiliz

area

lor.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u ca

ract

er a

plic

ativ

în b

aza

tran

sfor

-m

ărilo

r chi

mic

e al

e co

mpu

șilor

hid

roxi

lici.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Oxi

dare

a et

anol

ului

cu

oxid

de

cupr

u (II

).E:

Acț

iune

a et

anol

ului

asu

pra

prot

eine

lor (

lapt

e, a

lbuș

de

ou ș.

a.).

E:

Inve

stiga

rea

unor

pro

prie

tăți

fizic

e al

e gl

icer

inei

și id

entifi

-ca

rea

polia

lcoo

lilor

cu

hidr

oxid

de

cupr

u (II

).E:

Iden

tifica

rea

deriv

ațilo

r fen

olul

ui în

com

prim

ate

de a

spiri

-nă

/citr

amon

ș.a.

cu

solu

ții d

e cl

orur

ă de

fier

(III)

.Lu

crar

ea p

racti

că n

r.1: I

denti

ficar

ea c

ompu

șilor

hid

roxi

lici î

n pr

odus

e uti

lizat

e în

acti

vita

tea

cotid

iană

. A

ctivi

tăți

crea

tive:

• De

zbat

eri:

Alco

olul

etil

ic –

ava

ntaj

ele

și de

zava

ntaj

ele

utili-

zării

.•

Stud

iul d

e ca

z: E

stim

area

influ

ențe

i com

pușil

or h

idro

xilic

i și a

pr

oduș

ilor î

n ba

za lo

r asu

pra

calit

ății

vieț

ii.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui:

• Al

cool

ul e

tilic

– su

bsta

nța

chim

ică

cont

rove

rsat

ă.

55

5. C

ompu

şii o

rgan

ici î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

5.1.

Ded

ucer

ea le

gătu

rilor

gen

e-tic

e, a

lanț

urilo

r log

ice

refe

ritor

la

hid

roca

rbur

i și d

eriv

ații

lor.

5.2.

Apr

ecie

rea

impo

rtan

ței

stud

ierii

hid

roca

rbur

ilor ș

i a

com

pușil

or h

idro

xilic

i pen

tru

utiliz

area

lor i

nofe

nsiv

ă.

Hid

roca

rbur

ile ş

i com

puşi

i hid

roxi

lici

– le

gătu

ra d

intr

e uti

lizar

e, c

ompo

ziție

, st

ruct

ură,

pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e,

obțin

erea

, infl

uenț

a lo

r asu

pra

omul

ui și

m

ediu

lui.

Impo

rtan

ța h

idro

carb

urilo

r şi a

co

mpu

şilo

r hid

roxi

lici p

entr

u in

dust

ria

alim

enta

ră, c

him

ică,

farm

aceu

tică,

cos

me-

tică,

în m

edic

ină,

tehn

ică

etc.

Exer

ciții

: •

Alcă

tuire

a la

nțur

ilor l

ogic

e: su

bsta

nța

– st

ruct

ura

– pr

oprie

tățil

e –

Impo

rtan

ța –

obț

iner

ea –

influ

ența

asu

pra

omul

ui și

med

iulu

i.•

Real

izare

a le

gătu

rilor

gen

etice

din

tre

clas

ele

de c

ompu

și or

gani

ci p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r.

Activ

ități

crea

tive:

•

Dezb

ater

i: U

tiliza

rea

inof

ensiv

ă a

subs

tanț

elor

org

anic

e.•

Stud

iu d

e ca

z: Su

bsta

nțel

e or

gani

ce și

impa

ctul

lor a

supr

a vie

ții.

Prod

use

şcol

are

reco

man

date

pen

tru

toat

e un

itățil

e de

învă

țare

:Ex

erci

ții: e

xerc

ițiu

rezo

lvat

; fișă

de

lucr

u co

mpl

etat

ă; sc

hem

ă de

util

izare

și d

e tr

ansf

orm

ări c

him

ice

elab

orat

ă/co

mpl

etat

ă/re

aliza

tă; e

cuaț

ie

chim

ică

alcă

tuită

; dia

gram

a Ve

nn a

subs

tanț

elor

org

anic

e co

mpl

etat

ă;Re

zolv

area

pro

blem

elor

: pro

blem

ă re

zolv

ată;

Activ

itate

exp

erim

enta

lă: l

ucra

re p

racti

că/e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r (E)

/exp

erie

nță

de la

bora

tor d

igita

lă re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; ra

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă e

labo

rat;

Activ

ități

crea

tive:

ese

u el

abor

at/p

reze

ntat

; stu

diu

de c

az re

aliza

t; pr

oiec

t rea

lizat

și p

reze

ntat

;Pr

odus

de

eval

uare

: tes

t de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

.

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

I-a, e

levu

l/ele

va p

oate

:•

expl

ica

și ap

lica

siste

mul

de

noțiu

ni c

e ca

ract

erize

ază

subs

tanț

ele

orga

nice

: for

mul

a ge

nera

lă, m

olec

ular

ă, d

e st

ruct

ură,

om

olog

, ser

ie o

mo-

loag

ă, g

rupe

alc

hil,

izom

er, i

zom

erie

de

cate

nă, d

e po

ziție

, gru

pă fu

ncțio

nală

, nom

encl

atur

a tr

ivia

lă și

sist

emati

că;

• cl

asifi

ca c

ompu

șii o

rgan

ici î

n hi

droc

arbu

ri de

dife

rite

tipur

i și d

eriv

ații

lor f

uncț

iona

li hi

drox

ilici

; •

cara

cter

iza c

ompu

șii o

rgan

ici c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui: c

ompo

ziție

, str

uctu

ră, o

mol

ogie

, izo

mer

ie, p

ropr

ietă

ți, u

tiliza

re, o

bțin

ere;

• m

odel

a co

mpo

ziția

subs

tanț

elor

org

anic

e pr

in fo

rmul

e m

olec

ular

e și

de st

ruct

ură;

legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

alc

ani ș

i der

ivaț

ii lo

r oxi

gena

ți pr

in sc

hem

e și

ecua

ții d

e re

acții

; mod

ele

bilă

ax

pent

ru c

ompu

șii o

rgan

ici;

• re

zolv

a pr

oble

me

de c

alcu

l cu

cara

cter

form

ativ

în b

aza

prop

rietă

ților

/met

odel

or d

e ob

ținer

e/uti

lizăr

ii co

mpu

șilor

org

anic

i; în

baz

a sc

he-

mei

legă

turii

gen

etice

din

tre

hidr

ocar

buri

și de

rivaț

ii lo

r oxi

gena

ți;•

inve

stiga

exp

erim

enta

l res

pect

ând

tehn

ica

secu

rităț

ii: a

rder

ea d

iferit

or a

lcan

i; pr

oprie

tățil

e fiz

ice

ale

mas

elor

pla

stice

și c

auci

ucur

ilor;

efec

tul a

cțiu

nii a

lcoo

lulu

i etil

ic a

supr

a al

bum

inei

; rea

cțiil

e de

iden

tifica

re a

le c

ompu

șilor

hid

roxi

lici;

56

• el

abor

a și

prez

enta

pro

duse

cre

ative

refe

ritor

la h

idro

carb

uri ș

i der

ivaț

ii lo

r hid

roxi

lici u

tiliza

ți în

acti

vita

tea

uman

ă și

influ

ența

lor a

supr

a m

ediu

lui;

• ev

alua

criti

c in

fluen

ța a

lcoo

lulu

i etil

ic a

supr

a să

nătă

ții; i

nflue

nța

dual

ă a

acce

sibili

tății

și a

stab

ilită

ții p

olie

tilen

ei, p

olip

ropi

lene

i și a

cau

-ci

ucur

ilor a

supr

a m

ediu

lui/c

alită

ții v

ieții

, man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;•

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

• pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

solu

ționa

rea

prob

lem

elor

;•

exig

ență

pen

tru

norm

ele

de se

curit

ate

pers

onal

ă și

soci

ală;

• re

spon

sabi

litat

e fa

ță d

e să

năta

tea

pers

onal

ă și

grijă

față

de

med

iu.

57

PRO

FILU

L U

MA

NIS

T, C

LASA

А X

II-A

, CH

IMIA

ORG

AN

ICĂ

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. D

eriv

ații

oxig

enaț

i ai h

idro

carb

urilo

r

1.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a în

situ

ații

de co

mun

icare

ora

lă și

scris

ă cu

no

țiuni

le ce

se re

feră

la d

eriv

ații

oxig

enaț

i ai h

idro

carb

urilo

r.1.

2. M

odel

area

pen

tru

alde

hide

, ac

izi ca

rbox

ilici,

este

ri a

form

ule-

lor m

olec

ular

e și

de st

ruct

ură

ale

omol

ogilo

r, a

form

ulel

or d

e st

ruc-

tură

a iz

omer

ilor,

a de

num

irilo

r lor

.1.

3. C

arac

teriz

area

prin

sche

me

și ec

uații

le re

acții

lor a

obț

iner

ii,

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e al

dehi

-de

lor,

acizi

lor c

arbo

xilic

i, es

teri-

lor ș

i a le

gătu

rilor

lor g

eneti

ce.

1.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

e-lo

r cu

conț

inut

apl

icati

v în

ba

za p

ropr

ietă

ților

, obț

iner

ii,

acțiu

nii fi

ziolo

gice

/eco

logi

ce a

co

mpu

șilor

org

anic

i viza

ți.1.

5. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or a

ldeh

idel

or și

a

acid

ului

ace

tic.

1.6.

Tra

nspu

nere

a pr

oprie

tățil

or,

proc

esel

or c

him

ice

ce v

izeaz

ă de

rivaț

ii ox

igen

ați a

i hid

roca

r-bu

rilor

în si

tuaț

ii co

ntex

tual

e ac

tivită

ții u

man

e.1.

7. A

prec

iere

a cr

itică

a u

tiliză

rii

alde

hide

i for

mic

e, a

cidu

lui a

ce-

tic, e

ster

ilor î

n co

mpo

ziția

dife

ri-to

r pro

duse

.

Hid

roca

rbur

i şi a

lcoo

li: in

fluen

ța a

supr

a om

ului

și m

ediu

lui.

Alde

hide

le, a

cizi

i car

boxi

lici:

com

poziț

ie,

stru

ctur

ă, g

rupă

func

ționa

lă, f

orm

ulă

ge-

nera

lă, o

mol

ogi (

n(C)

≤4),

nom

encl

atur

ă,

izom

eria

de

cate

nă.

Met

anal

ul ş

i eta

nalu

l – d

enum

irile

triv

iale

, pr

oprie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e: a

diția

hid

ro-

genu

lui,

arde

rea,

oxi

dare

a pa

rția

lă c

u hi

-dr

oxilu

l de

cupr

u (II

), cu

solu

ție a

mon

iaca

lă

de o

xid

de a

rgin

t (id

entifi

care

a), u

tiliza

rea.

O

bțin

erea

eta

nalu

lui:

din

aceti

lenă

, prin

ox

idar

ea e

tano

lulu

i cu

oxid

de

cupr

u (II

).Ac

idul

form

ic ş

i ace

tic –

pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e: in

tera

cțiu

nea

cu m

etal

ele,

oxi

zii

met

alel

or, b

azel

e, să

ruril

e ac

izilo

r mai

slab

i, uti

lizar

ea. O

bțin

erea

aci

dulu

i ace

tic p

rin

oxid

area

eta

nolu

lui ș

i a e

tana

lulu

i.Es

terii

aci

zilor

form

ic, a

cetic

și a

alc

oo-

lilor

meti

lic, e

tilic

: str

uctu

ra, n

omen

cla-

tura

, obț

iner

ea, r

ăspâ

ndire

a în

nat

ură,

pr

oprie

tățil

e fiz

ice,

hid

roliz

a, u

tiliza

rea.

Legă

tura

gen

etică

din

tre

hidr

ocar

buri,

al-

cool

i, al

dehi

de, a

cizi,

est

eri.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i: al

dehi

dă, g

rupă

car

boni

l, ac

id c

arbo

xilic

, gr

upa

carb

oxili

că, e

ster

, gru

pa e

ster

ică,

es

terifi

care

, hid

roliz

ă.

Inst

ruct

aj:

Tehn

ica

secu

rităț

ii în

labo

rato

rul ș

cola

r de

chim

ie.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă de

rivaț

ii ox

igen

ați a

i hid

roca

rbur

ilor.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

sem

ides

fășu

rate

ale

ald

e-hi

delo

r, ac

izilo

r car

boxi

lici,

este

rilor

și a

izom

erilo

r lor

pos

ibili

în

cor

elaț

ie c

u de

num

irea.

• Ca

ract

eris

tica

com

para

tivă

a de

rivaț

ilor o

xige

nați

ai h

idro

-ca

rbur

ilor c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui: c

ompo

ziția

, str

uctu

ra, g

rupa

fu

ncțio

nală

, for

mul

a ge

nera

lă, s

eria

om

olog

ă, n

omen

clat

ura,

izo

mer

ia, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice,

obț

iner

ea și

util

izare

a,

acțiu

nea

fizio

logi

că.

• Re

aliza

rea

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

di

ntre

hid

roca

rbur

i și a

der

ivaț

ii lor

oxi

gena

ți pr

in e

cuaț

ii chi

mice

.Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

conț

inut

apl

icati

v în

baz

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

ce

cara

cter

izeaz

ă pr

oprie

tățil

e, o

bțin

erea

, uti

lizar

ea a

ldeh

idel

or, a

cizil

or c

arbo

xilic

i și e

ster

ilor.

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor):

E: O

xida

rea

alde

hide

lor –

reac

țiile

de

iden

tifica

re.

E: D

etar

trare

a/în

lătu

rare

a cal

caru

lui/p

etel

or d

e ru

gină c

u ac

id ac

etic.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1: P

ropr

ietă

țile

chim

ice

ale

acid

ului

ace

tic;

Activ

ități

crea

tive:

• De

zbat

eri:

Cara

cter

ul a

trac

tiv a

l pro

duse

lor a

limen

tare

, cos

-m

etice

în c

orel

ație

cu

conț

inut

ul lo

r chi

mic

.St

udiu

l de

caz:

Stab

ilire

a tip

ului

de

arom

atiza

tor (

natu

ral,

iden

tic n

atur

al, s

in-

tetic

) și f

elul

ui d

e co

nser

vant

dup

ă m

arca

jul d

e pe

pro

duse

le

alim

enta

re și

cos

meti

ce.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

: •

Cons

erva

nții

și ar

omati

zato

rii -

pro

și co

ntra

.

58

2. G

răsi

mile

: im

port

anța

vita

lă ş

i ind

ustr

ială

2.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră la

gr

ăsim

i.2.

2. A

rgum

enta

rea

impo

rtan

ței

unei

alim

enta

ții să

năto

ase

în

core

lație

cu

rolu

l bio

logi

c al

gră

-sim

ilor ș

i val

oare

a lo

r ene

rgeti

că.

2.3.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

gră

similo

r, să

punu

-lu

i și a

det

erge

nțilo

r sin

tetic

i.2.

4. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e, p

rivin

d av

anta

jele

și

deza

vant

ajel

e uti

lizăr

ii gr

ăsim

ilor

în a

limen

tație

; det

erge

nțilo

r sin

-te

tici ș

i săp

unur

ilor î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.

Gră

sim

ile: r

ăspâ

ndire

a în

nat

ură,

co

mpo

ziția

, pro

prie

tățil

e fiz

ice,

cla

sifica

rea,

uti

lizar

ea.

Func

țiile

bio

logi

ce a

le g

răsi

milo

r (en

erge

ti-că

și d

e pr

otec

ție),

proc

esel

e de

hid

roliz

ă și

oxid

are

com

plet

ă a

grăs

imilo

r (sc

hem

atic,

pr

oduș

ii ob

ținuț

i, co

ndiți

i de

reac

ție).

Noț

iune

a de

săp

unur

i, de

terg

enți

sint

e-tic

i, av

anta

jele

și d

ezav

anta

jele

util

izării

lo

r. Pr

otec

ția m

ediu

lui c

ontr

a po

luăr

ii cu

de

terg

enți.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:gr

ăsim

i, fu

ncții

le b

iolo

gice

ale

gră

similo

r, va

loar

ea e

nerg

etică

, săp

unur

i, de

terg

enți

sinte

tici.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul a

de-

văra

t/fa

ls, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă gr

ăsim

ile.

• De

scrie

rea

grăs

imilo

r con

form

alg

oritm

ului

: răs

pând

irea

în

natu

ră, c

ompo

ziția

, pro

prie

tățil

e fiz

ice,

cla

sifica

rea,

util

izare

a.•

Argu

men

tare

a im

port

anțe

i ind

ustr

iale

și v

itale

a g

răsim

ilor

în c

orel

are

cu p

ropr

ietă

țile

lor.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: d

eter

min

area

și c

ompa

rare

a va

lorii

en

erge

tice

a di

ferit

or p

rodu

se a

limen

tare

ce

conț

in g

răsim

i.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Cer

ceta

rea

unor

pro

prie

tăți

fizic

e al

e gr

ăsim

ilor,

cara

cter

u-lu

i nes

atur

at a

l ule

iuril

or v

eget

ale.

E: S

tudi

erea

pro

prie

tățil

or să

punu

lui ș

i a d

eter

genț

ilor s

inte

tici.

Activ

ități

crea

tive:

•

Dezb

ater

i: Av

anta

jele

și d

ezav

anta

jele

util

izării

det

erge

nțilo

r sin

tetic

i în

rapo

rt c

u să

punu

rile,

impa

ctul

lor a

supr

a m

ediu

lui.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:Gr

ăsim

ile și

sănă

tate

a pe

rson

ală.

59

3. H

idra

ții d

e ca

rbon

– p

rodu

şi a

i fot

osin

teze

i

3.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

hi

draț

ii de

car

bon.

3.2.

Car

acte

rizar

ea h

idra

ților

de

carb

on c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui;

etap

elor

de

extr

ager

e a

zahă

rulu

i di

n sf

ecla

de

zahă

r și a

am

idon

u-lu

i din

car

tofi.

3.3.

Mod

elar

ea p

ropr

ietă

ților

ch

imic

e al

e hi

draț

ilor d

e ca

r-bo

n pr

in e

cuaț

iile

reac

țiilo

r în

core

lație

cu

utiliz

area

lor.

3.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul, c

u co

nțin

ut a

plic

ativ,

refe

-rit

or la

hid

rații

de

carb

on.

3.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prez

ențe

i glu

coze

i și a

mid

onul

ui

în d

iferit

e pr

odus

e al

imen

tare

;3.

6. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or p

er-

sona

le re

ferit

oare

la im

port

anța

hi

draț

ilor d

e ca

rbon

pen

tru

viaț

a și

sănă

tate

a om

ului

.

Hid

rați

de c

arbo

n ca

pro

duşi

ai f

otos

inte

-ze

i: gl

ucoz

a, fr

ucto

za, z

ahar

oza,

am

idon

ul,

celu

loza

.G

luco

za ş

i fru

ctoz

a: fo

rmul

a m

olec

ula-

ră, d

e st

ruct

ură

(lini

ară

pent

ru g

luco

ză),

prop

rietă

țile

fizic

e. P

ropr

ietă

țile

chim

ice

ale

gluc

ozei

: oxi

dare

a to

tală

, fer

men

tare

a al

cool

ică,

reac

țiile

de

iden

tifica

re c

a al

de-

hidă

și c

a al

cool

pol

ihid

roxi

lic (f

ără

ecua

ții

de re

acții

); do

men

iile

de u

tiliza

re și

rolu

l în

orga

nism

.Za

haro

za: r

ăspâ

ndire

a în

nat

ură,

pr

oprie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e (h

idro

liza)

, uti-

lizar

ea în

indu

stria

alim

enta

ră. E

xtra

gere

a za

hăru

lui d

in sf

ecla

de

zahă

r.Am

idon

ul ş

i cel

uloz

a: c

ompo

ziția

, for

mul

a m

olec

ular

ă, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, ră

spân

di-

rea

în n

atur

ă, e

xtra

gere

a, ro

lul b

iolo

gic.

Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e am

idon

ului

: hid

ro-

liza

și id

entifi

care

a cu

iod,

util

izare

a.Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e ce

lulo

zei:

hidr

o-liz

a, a

rder

ea, d

eshi

drat

area

– c

arbo

niza

rea

(fără

ecu

ația

reac

ției),

util

izare

a.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:hi

draț

i de

carb

on, m

onoz

ahar

idă,

diza

harid

ă po

lizah

arid

ă, g

luco

ză, f

ruct

oză,

zaha

roză

, am

idon

ul, c

elul

oza,

ferm

enta

rea

alco

olic

ă.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă hi

draț

ii de

ca

rbon

.•

Desc

riere

a hi

draț

ilor d

e ca

rbon

, con

form

alg

oritm

ului

: cla

-sifi

care

a, c

ompo

ziția

, răs

pând

irea

în n

atur

ă, ro

lul b

iolo

gic,

pr

oprie

tățil

e fiz

ice,

pro

prie

tățil

e ch

imic

e, u

tiliza

rea.

• Co

rela

rea

tran

sfor

măr

ilor r

ecip

roce

ale

hid

rațil

or d

e ca

rbon

cu

tran

sfor

mar

ea lo

r în

orga

nism

și p

relu

crar

ea lo

r în

indu

strie

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u co

nțin

ut a

plic

ativ:

– de

det

erm

inar

e a

valo

rii e

nerg

etice

a d

iferit

or p

rodu

se a

li-m

enta

re, c

e co

nțin

hid

rați

de c

arbo

n.–

pe b

aza

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

u pa

rtici

pare

a hi

draț

ilor d

e ca

rbon

.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Rea

cțiil

e de

iden

tifica

re a

glu

coze

i și a

mid

onul

ui.

Activ

ități

crea

tive:

• El

abor

area

sche

mel

or d

e ex

trag

ere

a za

hăru

lui ș

i a a

mid

o-nu

lui.

• De

zbat

eri:

rolu

l hid

rațil

or d

e ca

rbon

în a

limen

tația

noa

stră

.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

elor

: •

Hidr

ații

de c

arbo

n –

prod

use

alim

enta

re și

mat

erie

prim

ă.

• Co

nsum

ul d

e hâ

rtie

și m

ediu

l.

60

4. A

min

oaci

zii,

prot

eine

le –

baz

a vi

eții

4.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a în

sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră la

am

inoa

cizi

și pr

otei

ne.

4.2.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

pro

tein

elor

; a

prez

ențe

i gră

similo

r, hi

draț

ilor d

e ca

rbon

, a p

rote

inel

or în

dife

rite

prod

use

alim

enta

re.

4.3.

Arg

umen

tare

a im

port

anțe

i un

ei a

limen

tații

ech

ilibr

ate

pe

baza

com

pară

rii ro

lulu

i bio

logi

c și

valo

rii e

nerg

etice

a p

rote

ine-

lor,

grăs

imilo

r și h

idra

ților

de

carb

on.

Amin

oaci

zii (

glic

ină,

ala

nină

): co

mpo

ziția

, gr

upel

e fu

ncțio

nale

. α-A

min

oaci

zii c

a pa

r-te

com

pone

ntă

a pr

otei

nelo

r. Im

port

antă

vi

tală

a α

-am

inoa

cizil

or.

Prot

eine

le –

pol

imer

i nat

ural

i, co

mpo

ziția

și

func

țiile

lor î

n or

gani

sm. S

truc

tura

prim

a-ră

și se

cund

ară

a pr

otei

nei.

Prop

rietă

țile

prot

eine

lor:

tran

sfor

mar

ea

în o

rgan

ism (h

idro

liza)

, den

atur

area

(sub

ac

țiune

a te

mpe

ratu

rii, a

cizil

or, b

azel

or a

l-ca

line,

alc

oolu

lui,

săru

rilor

), id

entifi

care

a cu

hi

drox

id d

e cu

pru

(II).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:am

inoa

cizi,

α –

amin

oaci

zi, g

rupa

fu

ncțio

nală

am

ino,

pro

tein

e, st

ruct

ura

pri-

mar

ă și

secu

ndar

ă, d

enat

urar

e.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea/a

rgum

enta

rea

expr

esiil

or la

cuna

re, d

e tip

ul

adev

ărat

/fal

s, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

ce

cara

cter

izeaz

ă am

inoa

cizii

și

prot

eine

le.

• Ca

ract

eriza

rea

amin

oaci

zilor

și p

rote

inel

or c

onfo

rm

algo

ritm

ului

: com

poziț

ia, c

lasifi

care

a, ră

spân

dire

a în

nat

ură,

pr

oprie

tățil

e fiz

ice.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea și

com

para

rea

valo

rii e

nerg

etice

a d

iferit

or p

ro-

duse

alim

enta

re c

e co

nțin

pro

tein

e, g

răsim

i și h

idra

ți de

car

bon.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 2:

Iden

tifica

rea

prot

eine

lor.

Inve

stiga

rea

fact

orilo

r de

dena

tura

re a

pro

tein

elor

.Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 3:

Iden

tifica

rea

prez

ențe

i gră

similo

r, hi

draț

ilor d

e ca

rbon

și a

pro

tein

elor

în d

iferit

e pr

odus

e al

i-m

enta

re.

Activ

ități

crea

tive

– el

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui:

• Pi

ram

ida

alim

enta

ției s

ănăt

oase

.

5. C

ompu

şii o

rgan

ici î

n vi

ața

soci

etăț

ii

5.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

refe

ră la

co

mpu

șii m

acro

mol

ecul

ari,

în

situa

ții d

e co

mun

icar

e or

ală

și sc

risă.

5.2.

Cla

sifica

rea

com

pușil

or

mac

rom

olec

ular

i cu

impo

rtan

ța

vita

lă și

indu

stria

lă.

Com

puşi

mac

rom

olec

ular

i cu

impo

rtan

ță

vita

lă ş

i ind

ustr

ială

: nat

ural

i (am

idon

, cel

u-lo

za, c

auci

uc, p

rote

ine,

fibr

e); a

rtific

iali

(vis-

coza

); sin

tetic

i (po

lietil

enă,

cau

ciuc

, fibr

e).

Reac

ții d

e po

limer

izar

e (p

e ex

empl

ul e

ti-le

nei,

prop

ilene

i și b

utad

iene

i), m

onom

er,

polim

er, f

ragm

ent s

truc

tura

l, gr

ad d

e po

li-m

eriza

re, m

asă

mol

ecul

ară

med

ie.

Mas

e pl

astic

e, c

auci

ucur

i, fib

re: u

tiliza

rea

și im

pact

ul lo

r asu

pra

med

iulu

i.

Exer

ciții

:•

Util

izare

a no

țiuni

lor:

mon

omer

, pol

imer

, pol

imer

nat

ural

, ar

tifici

al, s

inte

tic, r

eacț

ie d

e po

limer

izare

prin

alc

ătui

rea

ex-

pres

iilor

de

tip a

devă

rat/

fals.

• Sc

riere

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

de

polim

eriza

re a

etil

enei

, pro

-pi

lene

i și b

utad

iene

i și c

orel

area

lor c

u do

men

iile

de u

tiliza

re.

• Co

mpa

rare

a fib

relo

r nat

ural

e cu

cel

e sin

tetic

e și

artifi

cial

e du

pă p

ropr

ietă

ți (m

ecan

ice,

hig

rosc

opic

e, ig

ieni

ce, e

steti

ce) ș

i ap

reci

erea

impa

ctul

ui lo

r asu

pra

sănă

tății

.•

Dedu

cere

a la

nțur

ilor l

ogic

e: st

ruct

ura

– pr

oprie

tățil

e –

obțin

erea

– im

port

anța

.

61

5.3.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prez

ențe

i com

pușil

or o

rgan

ici

în d

iferit

e pr

odus

e pr

in re

acții

de

iden

tifica

re.

5.4.

Apr

ecie

rea

mar

caje

lor m

a-te

riale

lor p

olim

eric

e pe

ntru

al

eger

ea lo

r cor

ectă

, util

izare

a și

îngr

ijire

a lo

r; im

port

anțe

i stu

-di

erii

prop

rietă

ților

com

pușil

or

orga

nici

pen

tru

utiliz

area

lor

inof

ensiv

ă.

Rolu

l sub

stan

țelo

r org

anic

e în

via

ța c

oti-

dian

ă: re

lația

din

tre

utiliz

area

, str

uctu

ra și

pr

oprie

tăți.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

Chi

mie

i:co

mpu

și m

acro

mol

ecul

ari,

frag

men

t str

uc-

tura

l, gr

ad d

e po

limer

izare

.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E:

Stu

dier

ea m

ater

iale

lor d

in c

ompu

și m

acro

mol

ecul

ari (

cu

utiliz

area

info

rmaț

iei d

e pe

am

bala

je).

E: Id

entifi

care

a co

mpu

șilor

org

anic

i în

prod

use

cosm

etice

/de

igie

nă, m

edic

amen

te, p

rodu

se a

limen

tare

etc

.Ac

tivită

ți cr

eativ

e:

• De

zbat

ere:

ava

ntaj

ele

și de

zava

ntaj

ele

utiliz

ării

com

pușil

or

mac

rom

olec

ular

i din

asp

ect e

colo

gic,

eco

nom

ic și

de

sănă

tate

. •

Alcă

tuire

a CV

-ul u

nei s

ubst

anțe

org

anic

e.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui:

• M

oda

din

punc

t de

vede

re c

him

ic.

Prod

use

şcol

are

reco

man

date

pen

tru

toat

e un

itățil

e de

învă

țare

:ex

erci

ții: e

xerc

ițiu

rezo

lvat

; fișă

de

lucr

u co

mpl

etat

ă; sc

hem

ă de

util

izare

și d

e tr

ansf

orm

ări c

him

ice

elab

orat

ă/co

mpl

etat

ă/re

aliza

tă;

ecua

ție c

him

ică

alcă

tuită

; re

zolv

area

pro

blem

elor

: pro

blem

ă re

zolv

ată;

activ

itate

exp

erim

enta

lă: l

ucra

re p

racti

că/e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r (E)

/exp

erie

nță

de la

bora

tor d

igita

lă, r

ealiz

ată

conf

orm

inst

rucț

iuni

lor;

ra-

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă e

labo

rat;

activ

ități

crea

tive:

CV-

ul u

nei s

ubst

anțe

org

anic

e; st

udiu

de

caz r

ealiz

at; p

roie

ct e

labo

rat ș

i pre

zent

at;

prod

us d

e ev

alua

re: t

est d

e ev

alua

re fo

rmati

vă/s

umati

vă re

zolv

at.

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

II-a,

ele

vul/e

leva

poa

te:

• ca

ract

eriza

și co

mpa

ra d

eriv

ații

hidr

ocar

buril

or co

nfor

m a

lgor

itmul

ui: c

ompo

ziția

, str

uctu

ra, g

rupa

func

ționa

lă, f

orm

ula

gene

rală

, ser

ia o

mo-

loag

ă, n

omen

clat

ura,

om

olog

ie, i

zom

erie

, pro

prie

tăți,

util

izare

, met

ode

de o

bțin

ere;

• cl

asifi

ca c

ompu

șii o

rgan

ici î

n hi

droc

arbu

ri; d

eriv

ați o

xige

nați,

com

puși

orga

nici

cu

impo

rtan

tă v

itală

și in

dust

rială

;•

apre

cia

influ

ența

util

izării

ald

ehid

ei fo

rmic

e, a

cidu

lui a

cetic

, est

erilo

r asu

pra

atra

ctivi

tății

și ca

lităț

ii pro

duse

lor p

entr

u o

aleg

ere

conș

tient

ă a

lor;

• m

odel

a co

mpo

ziția

sub

stan

țelo

r org

anic

e pr

in fo

rmul

e m

olec

ular

e și

de s

truc

tură

; leg

ătur

ile g

eneti

ce d

intr

e al

cani

și d

eriv

ații

lor o

xige

nați

prin

sche

me

și ec

uații

de

reac

ții;

• re

zolv

a pr

oble

me

de c

alcu

l cu

cara

cter

form

ativ

– ap

licati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/m

etod

elor

de

obțin

ere/

utiliz

ării/

sche

mel

or le

gătu

rilor

ge

netic

e di

ntre

com

pușii

org

anic

i;•

inve

stiga

exp

erim

enta

l, re

spec

tând

tehn

ica

secu

rităț

ii: p

ropr

ietă

țile,

iden

tifica

rea

com

pușil

or o

rgan

ici c

u im

port

anță

vita

lă și

indu

stria

lă;

• el

abor

a și

prez

enta

pro

duse

crea

tive,

cu re

ferir

e la

com

pușii

org

anic

i cu

impo

rtan

ță v

itală

și in

dust

rială

, im

pact

ul lo

r asu

pra

sănă

tății

și m

ediu

lui;

• ev

alua

criti

c im

port

anța

gră

similo

r, a

hidr

ațilo

r de

carb

on ș

i a p

rote

inel

or în

rapo

rt c

u ac

țiune

a lo

r asu

pra

orga

nism

ului

/med

iulu

i; a

prod

u-se

lor p

e ba

ză d

e po

limer

i din

asp

ect e

colo

gic,

eco

nom

ic și

de

sănă

tate

,

62

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;•

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

• pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

• ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;•

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

63

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular, presupu-ne aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală: proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt tratate ca un tot întreg, cele 3 acțiuni/procese fiind com-plementare cuprinzând astfel întreaga activitate cognitivă și formativă.

Proiectele didactice: de lungă durată și de scurtă durată, vor fi elaborate de către cadrele didactice în conformitate cu Curriculumul la Chimie și ghidurile elaborate. Pro-iectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra pre-dării – învățării – evaluării disciplinei Chimie și va ține cont de corelarea competențelor specifice, unităților de competență, unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Pro-fesorii pot modifica consecutivitatea temelor în procesul predării – învățării – evaluării, respectând succesiunea acestora în conformitate cu logica internă a disciplinei și ținând cont de specificul competențelor vizate.

În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este necesar de ținut cont că Competența elevului include nu doar componente cognitive și operațional – tehnice, dar și motivaționale, etice, sociale și comportamentale, specifice pentru fie-care elev în parte, de aceea este foarte important aspectul psihologic al demersurilor educaționale. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea, cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/digitale.

Specificul formării competențelor la Chimie este determinat de experimentul chimic, exprimat prin experiențe de laborator, lucrări practice și experimente demonstrative. Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități ex-perimentale de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice, realizarea experimen-telor reale și virtuale, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chi-miei, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice întâlnite în viața cotidiană. Integrarea sistemati-că a experimentului în lecțiile de chimie, creează condițiile necesare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică și experimentală, stimulând câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire și dorință de a cunoaște. Este necesar ca

64

sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context sem-nificativ și să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De ce…?) și sinteză (Cum…?) îi va ajuta pe elevi să-și creeze propriile concepții cu privire la noua materie. Individualizarea și diferențierea activităților de învățare la Chimie va asigura egalizarea șanselor de reușită și va permite dezvoltarea potențialului creativ individual, în ritm propriu.

Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitând învățarea conținuturilor curriculare la Chi­mie și realizarea evaluării formative; oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare; facilitează integrarea cunoștințelor prin elaborarea proiectelor individuale și în grup.

În procesul educațional la Chimie elevii își vor forma competențe de învățare prin activități de elaborare a obiectivelor personale de învățare, de planificare a învățării în mod individual sau în grup. Evocarea experiențelor personale ale elevilor va include întrebări sau activități care îi va implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de învățare ce corespund temei, propunerea idei-lor pentru realizarea sarcinilor de instruire, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.

Curriculumul la Chimie, centrat pe competențe, orientează cadrele didactice spre aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii, experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării etc.

Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învățare, deoarece acti-vizează elevii, stimulează reactualizarea unor experiențe anterioare, impulsionează in-ventivitatea, îi pregătește pentru soluționarea problemelor vieții. Subiectele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viață, să-i motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, să conțină informații contextuale captivante ce solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de Chimie se va pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formu-larea concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaștere științifică (problematizarea, mo-delarea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractiza-rea, analiza, sinteza, generalizarea), diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea și prezentarea informațiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse prin diferite metode.

Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science, Te-chnology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering,

65

Art and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și subiectelor pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea indivi- duală și de grup. În acest mod se va realiza scopul principal al instruirii, formarea elevu-lui/elevei care poate și dorește să învețe continuu și independent, adică are competența de a învăța autonom – factor esențial de succes profesional și social.

Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee și tehnici noi necesare pentru formarea competențelor elevilor în funcție de specificul grupului de instruire.

Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă care se realizează după parcurgerea unei secvențe de instruire, prin diverse modalități și permite adoptarea măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea pro-gresului școlar. Formele de evaluare aplicate în procesul educațional la Chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrarea practică și de laborator, observarea sistema-tică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul, autoevaluarea etc. Formele de evaluare vor fi alese în funcție de obiectivele planificate și de specificul conținutului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoștințelor din diferite compartimente ale cursului de Chimie, precum și de formare sistematică a deprinde-rilor elevilor de a opera cu diferite instrumente de evaluare: fișe de caracterizare a substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creație, teste (cu sarcini com-plexe, cu răspuns deschis, itemi care vizează anumite competențe – sinteză).

În procesul educațional la Chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competențele – cheie/transver-sale, precum: respectarea igienei personale și a principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor, asumarea responsabilităților, comuni-carea interculturală, respectarea dreptului la opinie.

Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibi-litatea de reflectare asupra rezultatelor învățării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor despre competențele proprii și orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire. Evaluarea baza-tă pe criteriul de succes este o condiție a calității procesului educațional, care depin-de de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și mijloacelor de predare – învățare, a modului de organizare a lecțiilor și a relațiilor profesori - elevi, de eficiența materialelor didactice etc.

66

67

68

Introducere

Nivelul real al civilizației nu se determină prin datele unui recensământ al populației, nici prin dimensiunile orașelor, nici prin roada colectată, ci prin valoarea

personalităților pe care le produce această țară. Emerson, Ralph Waldo

Sistemul educațional reprezintă o structură complexă: analitico-sintetică după acțiune; variabilă după gradul sporit de dependență de o multitudine de factori de natură economică, socială, etnică; dinamică – prin necesitatea racordării continue la variațiile oricărui factor determinant; predictivă – datorită scopului major vizat – reali-zarea, la finele unui proces de instruire de lungă durată, a unui Produs solicitat de socie-tate, cu șanse maxime de integrare. Dacă luăm ca bază conceptul general despre Teoria dezvoltării pe spirală, putem afirma că societatea actuală a realizat un salt enorm, ge-nerând o „spirală” net superioară de dezvoltare, caracterizată prin dinamism fără pre-cedent, tehnologizare, explozii informaționale, globalizare, crize economice, migrație, implicând schimbări radicale ale relațiilor politice și socioumane și, în consecință, modi-ficând esențial cerințele pieței de muncă. În toate domeniile sunt solicitați profesioniști universali, care au capacitatea de a schimba rapid și efectiv sfera și tipul activității, cu capacități de colaborare dezvoltate, capabili să lucreze în echipă, dar și să poată lua decizii independent, să manifeste inițiativă și spirit inovator, să fie competenți și com-petitivi. Aceste schimbări au generat orientarea primordială a Sistemului educațional la învățarea axată pe competențe, impunând o viziune nouă asupra tuturor compo-nentelor acestui sistem: legislative prin documentele curriculare respective; praxiologi-ce prin tehnologiile de implementare a schimbărilor, atitudinale – prin raportul dintre posibilitățile și contribuția directă sau indirectă a fiecărui participant în acest proces.

În contextul acestor schimbări, orice disciplină de studii trebuie tratată bidimensional: ca o reflectare a Științei respective, cu subordonare rigidă logicii interne, consecutivității academice a unităților de conținut, abordărilor științifice și ca un mijloc/instrument de soluționare a problemelor de viață, prin crearea, pe „temelia” cunoștințelor specifi-ce acestei discipline, a modelelor de gândire, acțiune și adaptare socială, a tehnicilor de muncă intelectuală și de incluziune profesională și socială, echilibrând și integrând rezonabil aceste două componente prin formarea nu doar a competențelor specifice disciplinei respective, dar și a celor inter-, trans- și crosscurriculare.

69

Problematica realizării acestor schimbări este evidentă și rezultă din:• caracterul lor inovator, reflectat printr-o mulțime de termeni teoretici noi: pa-

radigmă educațională modernă, competență, competență specifică, Curriculum axat pe competențe, standarde de eficiență a învățării, descriptori de notare etc.;

• caracterul complex și divergent, care la moment nu este suficient asigurat cu un suport teoretico-practic funcțional de tehnologii/modele/soluții ideale;

• necesitatea corelării optime a raportului dintre nivelul reproductiv – ca suport pentru asigurarea memorării rapide și de durată a informației și cel productiv/creativ – ca suport de formare/consolidare/dezvoltare a competențelor;

• cerința pentru cadrele didactice de elaborare la nivel personal a unor noi forme, principii, strategii de lucru, ce necesită validarea experimentală a oricărei idei sau teorii, aflate în confruntare destul de dură cu „comodul” sistem format/practicat de-a lungul anilor;

• necesitatea racordării fiecărei situații de învățare la mediul respectiv;• complexitatea și specificul relațiilor socioumane existente, existența „sindro-

mului gândirii accelerate” și a dependenței fastfood-emoționale a membrilor societății actuale [1].

Practic, schimbările respective solicită din partea profesorului formarea, dezvolta-rea și perfecționarea unei competențe pedagogice noi, ce ar integra organic compo-nenta cognitivă a procesului de instruire cu cea operațional-tehnologică, motivațională, etică, socială și comportamentală, deplasând esențial dominanta interogativă de la Conținuturi la Strategii, la Atitudini, la crearea și menținerea permanentă a Câmpului Motivațional.

Ghidul de implementare a Curriculumului la disciplina Chimie este conceput ca su-port funcțional pentru realizarea procesului de implementare a Curriculumului la Chi­mie, ediția 2019, prezentând o resursă metodologică destinată cadrelor didactice ce le oferă: sugestii cu privire la eficientizarea procesului educațional, indicații metodice despre proiectarea de lungă și de scurtă durată, recomandări de proiectare și realizare a activităților transdisciplinare, instrumente de evaluare a nivelului de formare și dez-voltare a competențelor.

70

1. Referințe conceptuale/teoretice ale Curriculumului la disciplina

ChimieEducația nu este răspunsul la o întrebare.

Educația este calea spre răspunsul la toate întrebările.William Allin

1.1. Conceptul de Curriculum la disciplina Chimie Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a este parte componen-

tă a Curriculumului Național și reprezintă un act normativ-reglator pentru procesul educațional la disciplina Chimie în învățământul liceal.

Elementele specifice ale Curriculumului la disciplina Chimie sunt axate pe:• elucidarea complexității și diversității chimice a lumii înconjurătoare;• utilizarea inofensivă a substanțelor și a proceselor chimice;• depistarea, investigarea, soluționarea problemelor tangente cu utilizarea

substanțelor și proceselor chimice;• estimarea impactului substanțelor și proceselor chimice asupra organismului și

mediului;• asigurarea conștientă a sănătății personale;• realizarea personală a viitorului absolvent/absolvente în diferite domenii profe-

sionale, care ar necesita aplicarea raționamentelor specifice Chimiei.Curriculumul dat este structurat pe competențe, prezentate gradual pe clase:

competențe specifice disciplinei și unități de competență, derivate din competențele transversale/transdisciplinare; unități de conținuturi și elemente noi de limbaj chimic; exemple de activități de învățare – evaluare și produse școlare ale elevilor; finalități pe ani de studii.

Disciplina Chimie pentru clasele a X-a-a XII-a, prezentată/valorificată în plan peda-gogic în Curriculumul dat, are un rol important în formarea și dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere și pe valori.

71

1.2. Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina ChimieSe schimbă nu doar suma cunoștințelor necesare omului contemporan;

schimbările cele mai mari au loc în modul de studiere a noului.S. Peipert, psiholog, matematician

1.2.1. Сonceptul teoreticConform teoriei generale a dezvoltării curriculare, orice document curricular, inclu-

siv Curriculumul la Chimie, necesită o revizuire după fiecare ciclu curricular, pentru a-l adapta la specificul relațiilor sociale, anticipând variația tendințelor pieței muncii de-terminată de transformările ce au loc în societate la nivel cultural, politic, economic, comunitar. Reactualizarea Curriculumului școlar (2010) a fost realizată în acord cu ela-borarea unui nou Cadru de Referință al Curriculumului Național (2017) și a fost axată pe revizuirea relevanței competențelor specifice, concordanței dintre competențele speci-fice, unitățile de competență, unitățile de conținut, activitățile de învățare – evaluare; volumul, complexitatea, valoarea formativă a acestora pentru a asigura o dezvoltare durabilă și o valorificare a potențialului fiecărui elev/fiecărei eleve.

Reperele acționale aplicate: – evaluarea gradului de transpunere a competențelor specifice disciplinei Chimie și

a competențelor transversale în unități de competență propuse; – revizuirea sistemelor de unități de competență (subcompetențe, 2010): relevanța,

gradul de acoperire a domeniilor de cunoaștere și înțelegere, aplicare și operare, integrare și transfer; comasarea și reformularea unităților de competență cu arie cognitivă îngustă/suprapusă;

– revizuirea numărului de unități de competență și stabilirea unui număr optim pentru fiecare modul/unitate de conținut;

– valorificarea unităților de competență la Chimie prin accentuarea potențialului de orientare profesională/ghidare în carieră a elevului și stimularea motivației învățării conștiente;

– relevarea legăturilor interdisciplinare la nivelul conținuturilor, pe clase și unități de învățare.

Conceptul principal, aplicat la elaborarea Curriculumului ediția 2019, ține de asigura-rea continuității, dezvoltării ascendente și integrității procesului de instruire la discipli-nă prin abordarea Chimiei ca proces și ca produs, fiind manifestat:

• la nivel de structurare a conținuturilor acestui document pe compartimente: pre-liminări, concepție didactică, competențe vizate, repartizare a temelor pe clase și pe unități de timp, finalități etc.

72

• la nivel funcțional – prin mecanismul de transpunere a competențelor-cheie în cele transdisciplinare, specifice și în unități de competență în baza principiilor și conținuturilor științifice ale științei Chimia;

• la nivel acțional – în corelarea unităților de competență cu conținuturile și activi-tățile de învățare – evaluare, finalități și produse, prezentate pentru fiecare ciclu de instruire și fiecare profil în parte, clasă, modul;

• la nivel atitudinal – prin reflectarea competențelor în situații de învățare ce stimu-lează elevii pentru achiziționarea cunoștințelor prin efort propriu, creează posibi-lități de formare a unui comportament ecologic, evidențiază avantajele Chimiei în rezolvarea problemelor contemporaneității, în scopul sporirii calității vieții.

1.2.2. Sistemul de competențeDatorită specificului existenței contemporane, Chimia a ajuns să fie pentru elevi nu

doar o disciplină școlară, ci și o parte integrantă a vieții lor cotidiene, competențele chimice devenind o parte esențială a competențelor vitale, practic reprezentând o re-flectare a necesităților acestora.

Definiția competenței tinde să se refere la o noțiune complexă ce cuprinde mai mult decât aspectele cognitive și include atitudinile, capacitățile, precum și seturile de abilități pe care le poate avea o persoană. Mai mult decât atât, noțiunea de competență poate include, de asemenea, și pe cele de capacitate, calitate, îndemânare sau pricepe-re. Competențele-cheie, așa cum au fost ele definite la nivel european, sunt acelea de care „au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă”. Astfel, competența este defi-nită ca o capacitate dovedită de a folosi cunoștințele, abilitățile personale, sociale și/sau metodologice, în situații de lucru sau de studiu și în dezvoltarea profesională și personală. [2].

Sistemul de competențe proiectate în Curriculumul ediția 2019 respectă principiul de bază al modernizării procesului de instruire la Chimie – formarea competențelor prin prisma utilizării practice a substanțelor, a estimării importanței și impactului lor asupra sănătății, mediului în funcție de structură și proprietăți, cu suportul elemente-lor motivaționale ca activitatea experimentală, rezolvarea problemelor, situațiilor-pro-blemă, identificarea problemelor ecologice, elaborarea diferitor produse creative etc. Competențele specifice disciplinei prezintă o materializare a competențelor-cheie și a celor transdisciplinare și țin să asigure continuitatea, dezvoltarea ascendentă și integră a procesului de transpunere a științei Chimie în disciplina de studiu Chimie prin termeni de finalitate cu elemente de atitudini, numărul competențelor specifice fiind rațional, iar performanțele indicate – accesibile.

73

Competențele specifice disciplinei derivă organic din competențele-cheie stipula-te în Codul Educației, reflectând adecvat specificul domeniului științific, tehnologic și cultural, care fundamentează disciplina Chimie, cu o arie de acoperire esențială atât pe domeniul competențelor-cheie vizate direct prin disciplina Chimie, cât și ale celor vizate indirect (Tabelul 1.).

Tabelul 1.

Competențele-cheie conform Codului Educației Corelații Competențele specifice disciplinei

Chimie (2019)

a) competențe de comunicare în limba română

CS1. Operarea utilizând limbajul chimic în diverse situații de comunicare, ma-nifestând corectitudine și deschidere.

b) competențe de comunicare în limba maternă

c) competențe de comunicare în limbi străine

CS2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curio-zitate și creativitate.

d) competențe în matematică, în științe și tehnologie

e) competențe digitale CS3. Rezolvarea problemelor prin apli-carea metodelor specifice Chimiei, de-monstrând perseverență și responsabi-litate în luarea deciziilor.

f) competența de a învăța să înveți

g) competențe sociale și civice CS4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, res-pectând normele de securitate perso-nală și socială.

h) competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă

i) competențe de exprimare cul-turală și de conștientizare a valo-rilor culturale

CS5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabi-litate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.

Unitățile de competență sunt proiectate în concordanță cu sistemul de competen-țe ierarhic superioare, au suportul cognitiv asigurat prin coordonarea cu conținuturile organizate într-un sistem cu legături intrа-, inter- și transdisciplinare multiple pe ori-zontală și pe verticală, de aceea se poate afirma că fiecare unitate de competență are valoare, este semnificativă și corespunde nivelului de dezvoltare a elevilor cărora li se adresează.

Pornind de la principiul dezvoltării „pe spirală”, unitățile de competență din ciclul liceal derivă din unitățile de competență din cursul gimnazial, având un caracter mai complex și mai profund. Acest fapt este în concordanță cu particularitățile de vârstă ale elevilor – deplasarea accentului de la gândirea concretă la gândirea abstractă. Unitățile

74

de competență proiectate reflectă organic consecutivitatea logică a liniilor de conținut și esența științifică a acestora.

Unitățile de competență au o evoluție substanțială odată cu trecerea de la studie-rea substanțelor anorganice (clasa a X-a), la cele organice (clasa a XI-a, real, a XI-a și a XII-a umanist) și la tehnologii (clasa a XII-a, real), cu dezvoltări calitative și creșteri ale gradului de complexitate, în funcție de specificul fiecărui an de studiu, profil și de par-ticularitățile de vârstă ale elevilor.

Unitățile de competență proiectate pentru un an de studiu sunt abordate sistemic, fiind racordate cu specificul unității de conținut, cu legăturile intradisciplinare între uni-tățile de conținut și cu sistemul competențelor specifice vizate (Schema 1.). Dezvoltarea unităților de competență este realizată conform principiului dezvoltării concentrice, de la simplu la compus, în ascensiune de la o unitate de conținut la alta și de la un nivel de instruire la altul.

Schema 1.

CS 1 CS 2 CS 3 CS 4 CS 5

explicare, operare

în situații de comunicare orală și scrisă

extrapolare aplicare

rezolvarea problemelor cu caracter formativ

cu analiza și interpretarea rezultatelor

investigarea

unor contexte problematice reale/modelate

argumentare - formulare de concluzii

caracterizare comparare

Unitățile de competență sunt formulate taxonomic, în termeni specifici Chimiei, concreți, lipsiți de ambiguitate, în conformitate cu standardele educaționale.

Unitățile de competență proiectate au o dezvoltare continuă fără discontinuități, având ca suport pentru fiecare unitate de conținut un sistem coordonat, specific Chi­miei, axat pe corespondența reciprocă: compoziție – structură – proprietăți – aplicare. Pentru fiecare unitate de conținut, unitățile de competență sunt formulate în evoluție prin dezvoltarea nivelului cognitiv pe care-l vizează și prin creșterea gradului de com-plexitate acțional.

75

1.2.3. Sistemul de conținuturiPrincipiul centrării pe competență a accentuat componenta formativă a cursu-

lui de Chimie, apropiindu-l de activitatea cotidiană, formând și dezvoltând la elevi competențele necesare pentru integrare în societate.

Datorită specificului disciplinei, conținuturile Сurriculumului actual la Chimie au va-loare practică directă și semnificativă pentru activitatea cotidiană a elevului/elevei. Conținuturile propuse îi asigură un suport cognitiv suficient pentru dezvoltarea com-petențelor de comunicare, de cercetare, de depistare și rezolvare a problemelor, fiind în deplin acord cu potențialul de învățare și cu nivelul general de pregătire al elevilor. Conținuturile proiectate:

• reflectă nu doar structura disciplinei de studiu, ci și structura științifică a materiei predate, bazate pe legi fundamentale ale naturii și țin de studierea substanțelor și proceselor cu importanță vitală, industrială și care au impact asupra mediului;

• sunt relaționate logic și metodologic cu competențele specifice, eșalonate într-o consecutivitate științifică logică și coerentă, ținând cont de evoluția noțiunilor, conceptelor, legilor și legăturilor dintre elementele de conținut;

• sunt bazate pe linii disciplinare de învățare legate reciproc și dezvoltate pe spi-rală, cu respectarea principiului legăturilor intra-, inter- și transdisciplinare. Dacă în gimnaziu se elucidează linia de conținut lumea din jurul nostru – substanța – transformarea substanței și aplicarea transformărilor substanței, atunci în cursul liceal are loc trecerea la un nivel calitativ nou: procese chimice – aplicare – situații problematizate – descoperirea și soluționarea problemelor – aplicarea cunoștin­țelor în viață – aprecierea/evaluarea critică a beneficiilor/efectelor negative.

Învățarea axată pe competențe, prin orientarea primordială spre dezvoltarea inte-grală a personalității elevului/elevei, pune accent deosebit pe caracterul unitar și com-plex al procesului de instruire. Această abordare impune necesitatea realizării tuturor posibilităților de integralizare curriculară, presupunând stabilirea unor relații strânse, convergente între elementele, conceptele, abilitățile, valorile aceleiași discipline (intra­disciplinaritate), asigurând prin temeinicia lor, realizarea legăturilor corespunzătoare și cu componentele respective ale disciplinelor diferite (interdisciplinaritate). Unitățile de conținut în Curriculumul la Chimie favorizează conexiunile intra- și interdisciplinare, fiind proiectate într-o consecutivitate logică prin respectarea conexiunilor/legăturilor respective atât pe orizontală, cât și pe verticală (Schema 2). Legăturile intradisciplinare la Chimie sunt multiple și este de ajuns ca una din ele să nu fie fundamentată suficient și atunci disciplina Chimie începe să fie percepută ca una destul de dificilă.

76

Schema 2.Datorită specificului disciplinei, Curriculumul la Chimie oferă posibilități pentru

realizarea integrală a conexiunilor interdisciplinare pe triada curriculară: Unități de competență – Unități de conținut – Activități de predare – învățare. Absolut toate con-ținuturile vizate de Curriculumul la Chimie au un potențial esențial pentru realizarea conexiunilor interdisciplinare: în Tabelul 2. sunt prezentate exemple de legături inter-disciplinare în raport cu unitățile de conținut pentru clasa a X-a, profilul real.

Cl. a X-a

Chimia – știința despre substanțe

Bazele teoretice ale chimiei organice

Reacțiile chimice

Structura atomului și LP

Hidrocarburile – parte componentă a resurselor

naturale

Derivați oxigenați ai hidrocarburilor

Interacțiuni în soluții

Reacțiile chimice în producere

Compoziția și struc-tura substanței

H/C saturate

Compuși hidroxilici

H/C nesaturate

Compuși organici cu importanță vitală

și industrială

Compuși organici cu importanță vitală

Compușii macromo-leculari sintetici

Compușii organici – substanțe indis-

pensabile activități cotidiene

Compuși carbonilici

H/C aromaticeLegăturile genetice dintre hidrocarburi

Acizi carboxilici. Esteri

Nemetalele și compușii lor

Noțiuni generale de analiză chimică

Metalele și compușii lor

Chimia în viața societății

Compuși organici în viața cotidiană

Chimia în viața societății

Diversitatea și unitatea

chimică a lumii

Cl. a XI-a Cl. a XII-a

77

Tabelul 2.

Unitatea de conținut Legăturile interdisciplinare

1. Chimia –știința despre substanțe

Matematica – proporțiile; calcule matematice în baza formulelor și ecuațiilor chimice; Fizica – utilizarea mărimilor fizice; proprietățile gaze-lor; Geografia/Biologia – asigurarea aspectului formativ al problemelor cu informații-suport; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate; Istoria/Limbile străine – istoricul și etimologia denumirilor elementelor chimice/substanțelor.

2. Structura ato-mului și Legea periodicității

Matematica – funcții periodice/neperiodice, reprezentarea grafică și spațială a figurilor geometrice; Fizica – compoziția nucleului/atomului/reacții nucleare; Biologie – periodicitatea în natură; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.

3. Compoziția și structura substanței

Matematica – reprezentarea spațială a figurilor geometrice; Fizica – proprietățile fizice ale substanțelor;Geografia/Biologia – răspândirea elementelor în atmosferă, hidrosferă, litosferă, biosferă; apa/legătura de hidrogen în sistemele naturale; Lim­ba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.

4. Reacțiile chi-mice5. Interacțiunile substanțelor în soluții

Matematica – proporții, procente, calcule matematice în baza ecuațiilor chimice; Fizica – sistemul mărimilor fizice, unități de măsură; Geografia/Biologia – soluțiile/pH-ul/mediul/procesele chimice în siste-mele naturale; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.

6. Nemetalele și compușii lor 7. Metalele și compușii lor

Matematica – proporții, procente, calcule matematice în baza ecuațiilor chimice; Fizica – proprietăți fizice ale nemetalelor/metalelor/compușilor, sistemul mărimilor fizice, unități de măsură; Geografia/Biologia – nemetale/metale/compușii/procese chimice în sis-temele naturale, rolul biologic; Limba maternă – elaborarea enunțurilor coerente și argumentate.

Elemente de interdisciplinaritate în raport cu alte discipline: Matematică­Chimie: noțiunile de proporții, aplicații algebrice la rezolvarea proble-

melor de calcul; noțiunea de logaritm zecimal și proprietățile lui pentru calculul pH-ului; reprezentările grafice ca suport pentru explicarea dependenței vitezei reacției de diferiți factori etc.

Fizică­Chimie: stările de agregare ale substanțelor și transformările lor reciproce pentru caracterizarea proprietăților fizice ale substanțelor; noțiunea de curent electric și esența lui pentru argumentarea conductibilității metalelor; randamentul proceselor fizice în raport cu randamentul proceselor chimice; căldura și legea conservării energiei pentru calcule termochimice, corelația temperatură-viteză de mișcare a particulelor pentru explicarea influenței temperaturii asupra vitezei unei reacții chimice etc.

78

Biologie­Chimie: noțiuni comune – carbohidrați, proteine, aminoacizi, punți peptidi-ce, legături de hidrogen etc.; noțiuni similare – fermenți/catalizatori, lipide/grăsimi, glu-cide/hidrați de carbon, procese comune – fotosinteză, formarea/transformarea unor substanțe în organismele animale sau vegetale, rolul biologic al diferitor compuși etc.

Geografie­Chimie: noțiuni de zăcăminte minerale, roci, extragere, forme native, pentru specificarea răspândirii substanțelor în natură și deducerii metodelor de obține-re a lor (prin producere sau extragere).

Istorie­Chimie: prezentarea istoricului unor descoperiri, specificarea condițiilor is-torice ale unor descoperiri (obținerea cauciucului artificial ca una dintre consecințele blocadei economice), elucidarea influenței anumitor aspecte ale Chimiei asupra dezvol-tării istorice (în aspect latent – descoperirea coloranților sintetici a diminuat diferența enormă dintre reprezentanții diferitor pături sociale, în aspect cardinal – dependența vitezei reacției fierului cu sulfatul de cupru de temperatură a determinat eșecul unuia din atentatele contra lui Hitler) etc.

Limbă română­Chimie: etimologia denumirii elementelor chimice/substanțelor, utilizarea tehnicilor/noțiunilor similare (prefix, sufix) în cazul aplicării nomenclaturii substanțelor organice.

În același timp, majoritatea unităților de conținuturi la Chimie constituie un suport adecvat pentru formarea de atitudini și comportamente, ca exemplu, a unui compor-tament ecologic, vizând grija și responsabilitatea față de mediu și față de propria sănă-tate prin recunoașterea substanțelor nocive și a impactului lor asupra vieții și sănătății oamenilor. Activitățile recomandate în Curriculum contribuie la accentuarea legăturii Chimiei cu viața, dezvoltă gândirea critică și potențialul creativ și atitudinal al elevilor.

Practic, fiecare unitate de conținut la Chimie este reflectată în existența cotidiană a elevilor, în problematica acesteia și invers:

• alcanii => problema combustibilului; alchenele => problema maselor plastice; alcoolii => problema/mecanismul formării alcoolismului, fenolii => utilizarea medicamentelor, peelingul chimic etc.

• mobilul/calculatorul => conductoare (metale, specificul legăturii chimice, propri-etățile fizice, obținere), îngrijire (degresare, alcooli, proprietăți, obținere) etc.

Aceste corelații formative sunt materializate în Curriculum prin unități de competență și activități de învățare corespunzătoare.

Fiecare unitate de conținut are o anumită poziționare pe axa cognitivă a științei pe care o reprezintă, a cărei abordare axiologică asigură încadrarea maximal posibilă a componentei informaționale vizate de unitatea respectivă în contextul real al experi-enței de viață, creând conexiuni ale sistemului de cunoștințe, capacități, deprinderi cu sistemul de valori și atitudini.

79

Exemple: • formarea valorilor și atitudinii responsabile față de propria sănătate – temele:

soluții, metalele, nemetalele, pH-ul, alcoolii, fenolii, aldehidele, esterii, produșii organici cu importanță vitală;

• formarea valorilor și atitudinii responsabile față de mediu – obținerea diferitor substanțe, hidrații de carbon, fotosinteza, polimerii și masele plastice, legitățile decurgerii reacțiilor chimice;

• formarea valorilor despre cunoștințele chimice ca mijloace pentru depistarea/identificarea/soluționarea diferitor situații-problemă – identificarea substanțe-lor, analiza calitativă și cantitativă etc.

Conținuturile sunt formulate, indicând concret dimensiunile realizării competențe-lor la care se referă (tipul reacției, metodele de obținere, proprietățile solicitate etc.), reflectând stadiul actual de dezvoltare al științei Chimia.

Fiecare unitate de conținut include elemente motivaționale: • la nivel cognitiv – prin interdependența progresivă a conținuturilor; • la nivel aplicativ – prin conexiunea continuă a teoriei cu practica cotidiană; • la nivel formativ – prin formarea deprinderilor intelectuale. Fiecare unitate de conținut reprezintă o continuitate a unității anterioare și consti-

tuie o punte de legătură cu cea ulterioară (Schema 3.). Schema 3. Axa cognitivă, clasa a X­a, profil real

Aspectul chimic al lumii înconjurătoare

Terminologia specifică chimiei

Structura şi compoziția substanței

CHIMIA ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII

Sistemul de noțiuni

Legi și Teorii

Sistemul de mărimi fizice

Centrate pe atom

Centrate pe substanță

Centrate pe reacția

chimică

ν (subst) m (subst) M (subst)

ν (gaz) ν (gaz)

Vm (gaz)

ν (subst) N (partic.)

NA

Compoziția și structura atomuluiStructura învelișurilor electroniceCorelația dintre struct. atomului și proprietăți

Tipurile reacțiilor chimiceReacții Red-OxProbleme în baza ecuațiilor

Metalele și compușii lor

Legătura chimicăCompoziția și structura substanțeiCorelația dintre struct. și proprietățile substanței

SoluțiileInteracțiuni în soluțiiProbleme formative pe soluții

Nemetalele și compușii lor

80

Conținuturile pentru extensii/aprofundare sunt prevăzute în Curriculum pentru cla-sele a XI-a și a XII-a, profil real, fiind specificate pentru fiecare modul (*), și pot fi deri-vate/lărgite de către cadrul didactic în conformitate cu logica științifică și în corelare cu specificul grupului de elevi.

1.2.4. Sistemul de activități de învățareÎnvățarea este procesul prin care transformăm experiența în cunoaștere,

cunoașterea în înțelegere, înțelegerea în înțelepciune și înțelepciunea în acțiune. Dave Meie

Activitățile de învățare sunt prezentate în Curriculum paralel cu unitățile de competență și cu unitățile de conținut corespunzătoare; în formă de prezentare tabelară, destul de efi-cientă pentru relevarea corelațiilor necesare pentru realizarea unei proiectări eficiente. Activitățile de învățare sunt structurate pe niveluri: exerciții; probleme (cu indicarea tipuri-lor concrete de probleme în cazul problemelor de calcul, a situațiilor-problemă); activități experimentale, inclusiv exemple de investigații ale produselor, materialelor, marcajelor de pe ambalajele produselor utilizate în activitatea cotidiană; activități creative, studii de caz, dezbateri, elaborări de eseuri, inclusiv proiecte interdisciplinare STEM, STEAM, asigurând condiții de realizare pentru elevii cu diferite aptitudini și stiluri de învățare, accentul fiind plasat pe activități de formare a abilităților de explorare-investigare și de formare a atitu-dinii responsabile față de natură și sănătatea proprie.

Activitățile de învățare propuse sunt în concordanță cu competențele specifice, au caracter recomandat, și pot fi transpuse la discreția profesorului în activități de ni-vel cognitiv sau acțional mai dificil, prin variația formelor de aplicare, a condițiilor de realizare, a datelor inițiale, a câmpului motivațional etc. Activitățile recomandate în Curriculum contribuie la accentuarea legăturii Chimiei cu viața, dezvoltă gândirea critică și potențialul creativ și atitudinal al elevilor.

Activitățile de învățare propuse sunt adaptate vârstei elevilor și tind să stimuleze gândirea autonomă, deplasând accentul de pe simpla achiziționare de cunoștințe pe formarea de competențe și atitudini cu valențe ulterioare de actualizare și de extindere.

1.2.5. Alte elemente de noutate Un element de noutate în Curriculumul la Chimie 2019 constă în evidențierea

noțiunilor noi de limbaj chimic prin prezentarea acestora pentru fiecare modul sub gri-la: Elemente noi de limbaj specific Chimiei. Acest moment presupune nu doar elucidarea acestor noțiuni/elemente noi, dar și plasarea accentului pe necesitatea de exersare și de integrare a lor în sistemul de noțiuni format în modulele anterioare, condiții absolut necesare pentru formarea unui limbaj chimic funcțional.

81

Un alt element de noutate în Curriculumul dat îl reprezintă produsele de învățare/pro­dusele școlare, specificate în corelare cu activitățile de învățare – evaluare. În context didactic, produsul de învățare/școlar reprezintă un rezultat obținut de către elev/elevă în urma procesului de învățare – evaluare, ce poate fi estimat, măsurat și calificat în baza anumitor descriptori de evaluare și notare. Produsele școlare pot fi: verbale, scrise, mode-late, desenate, variante electronice; elaborate după un anumit algoritm/model sau creati-ve; cu valorificarea competențelor la nivel cognitiv, aplicativ, praxiologic sau cu un carac-ter complex; implicând nivelul de cunoaștere, înțelegere, analiză sau sinteză; cu caracter intra-, inter-, transdisciplinar; tradiționale pentru disciplina Chimie sau netradiționale. În Curriculumul la Chimie dat se propune o listă de produse școlare recomandate pentru fiecare clasă, din care cadrul didactic poate selecta pentru realizare produsele necesare, variindu-le în funcție de strategiile aplicate în procesul didactic. O unitate de competență poate fi evaluată prin mai multe produse școlare, și invers: același produs poate permi-te evaluarea mai multor unități de competență. Acest fapt oferă libertate fiecărui cadru didactic în alegerea produselor în conformitate cu posibilitățile, cu condițiile și resursele disponibile. Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar este recomandabil de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pentru fiecare caz concret. La fel, pentru fiecare clasă și profil sunt specificate finalitățile educa­ționale la Chimie, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev/elevă.

Paradigma pedagogiei centrate pe elev/elevă presupune o dimensionare a activităților curriculare, urmărind mai puține informații și mai multe activități practice, care să-i facă pe elevi nu atât posesori ai unui inventar de informații, cât personalități pregătite pentru viața într-o societate. În acest context, se impune o nouă modalitate de selecție a infor-mației propuse pentru studiu, „descongestionarea (aerisirea) materiei conform principiu-lui „nu mult, ci bine” și în concordanță cu ideea că important este nu doar ce anume, ci cât de bine, când și de ce se învață ceea ce se învață, dar și la ce anume folosește mai târziu ceea ce s-a învățat în școală” [11]. Principiul descongestionării se referă la o eficientizare a activităților de învățare, printr-un Curriculum echilibrat și rezonabil atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Selectarea și descongestionarea unităților de conținut în Curriculumul la Chimie au fost realizate aplicând următoarele principii:

• abordarea sistemică a unităților de conținut, concentrarea volumului infor-mațional pe axe cognitive continue; specificarea parametrilor dimensionali pen-tru fiecare unitate de conținut;

• respectarea legăturilor intradisciplinare și interdisciplinare; • eliminarea unităților de conținut/noțiunilor ce nu au continuitate în temele ur-

mătoare și prezintă anumite dificultăți pentru învățare;

82

• evidențierea caracterului formativ al unităților de conținut prin prisma utilizării practice a substanțelor/proceselor chimice, estimării importanței/impactului lor asupra sănătății, mediului.

În Curriculumul actual au fost realizate un șir de descongestionări și transferuri de conținuturi (Tabelul 3.):

Tabelul 3.

Modulul Descongestionări/transferuri (Unități de conținut/noțiuni):

Clasa a X-a, profilul real

Noțiunile și legile fundamentale

• Efecte termice ale reacțiilor chimice • Reacții endo- și exoterme • Calcule termochimice și importanța lor

Transferat în clasa a XII-a

Soluțiile. Disocia-ția electrolitică

• Soluții saturate, soluții nesaturate • Hidroliza sărurilor. Importanța hidrolizei• Electroliza. Utilizarea electrolizei

Clasa a XI-a, profilul real

Bazele teoretice ale chimiei orga-nice

• Substanțe organice: proveniența, specificul compoziției (elemente organogene, existența mai multor substanțe cu aceeași formulă mo-leculară)

Hidrocarburile saturate (alcanii și cicloalcanii). Halogenoderivații alcanilor

• Hibridizarea sp3

• Cicloalcanii: definiție, formula generală, nomenclatură

• Halogenoderivații alcanilor*

*Halogenoderivații alcanilor – ex-clusă ca temă separată. O parte din conținuturi sunt incluse în alte module.

Hidrocarburile nesaturate

• Hibridizarea (sp2, sp); izomeria de funcțiune • Ecuația reacției de oxidare a etenei cu soluție de KMnO4 • Obținerea alchenelor din dihalogenoderivați vicinali cu Zn

Sursele naturale de hidrocarburi și prelucrarea lor

• Gazul natural, petrolul, cărbunele, originea, regiunile mai bogate de pe globul pământesc, domeniile de utilizare, proprietățile fizice

• Petrolul – un amestec de hidrocarburi aciclice, ciclice (saturate) și aromatice

• Fracțiile distilării petrolului • Cifra octanică – calificativ al benzinei. Cracarea

(schematic). Produșii de cracare: hidrocarburi saturate și nesaturate

• Aplicarea eficientă a deșeurilor

Exclus ca modul separat. O parte din conținuturi sunt parțial incluse în modulele Hidro­carburi saturate; Hidrocarburi aro­matice; în cl. a XII-a Reacții chimice în producere.

Alcoolii, fenolii, aminele

• Izomeria de funcțiune, eterii • Alcoolii polihidroxilici (ca o clasă de compuși) • Amine. Alchilaminele: nomenclatura, izomeria, structura electronică,

proprietățile fizice și chimice • Obținerea • Anilina. Compoziția, structura electronică, influența reciprocă în mo-

leculă. Sinteza, reacțiile cu HCl, Br2. Utilizarea • Legătura genetică a aminelor cu alte clase de compuși organici

83

Aldehidele • Izomeria de funcțiune

Clasa a XII-a, profilul real

Compușii organici cu importanță vi-tală și industrială

• Legătura genetică dintre hidrocarburi și derivații lor• Clasele de compuși organici: compoziția, omologia, izomeria, tipuri de izomerie, nomenclatura, proprietăți • Relația dintre structura și proprietățile compușilor organici• Legătura genetică dintre clasele de compuși organici studiați• Ecuațiile reacțiilor la celuloză: deshidratarea (carbonizarea), esterifi-carea cu acid azotic și acid acetic • Vitamine: noțiuni, tipuri de clasificare (după grupe, solubilitate). Rolul în organism. Surse naturale de vitamine. Avitaminoze, hipervitaminoze, profilaxia lor • Noțiunea de fermenți cu sensul de catalizatori biologici. Importanța biologică și industrială

Generalizarea cursului de chimie organică: exclus ca modul separat

Legitățile decur-gerii reacțiilor chimice

• Rezolvarea problemelor pe randament• Procesele tehnologice de obținere a etanolului• Caracteristica proceselor tehnologice de obținere a fontei și oțelului; a cimentului și sticlei; a produselor petroliere

Noțiuni de analiză chimică

• Produs de solubilitate. Expresia produsului de solubilitate. Solubili-tatea unei substanțe puțin solubile și modurile de exprimare a solubi-lității. Exprimarea produsului solubilității unei sări puțin solubile prin solubilitatea ei. Condiții de formare a precipitatelor

Clasa a X-a, profilul umanist

Chimia – știința despre substanțe

• Legea lui Avogadro • Reacții termochimice, reacții rapide și lente • Reacții de oxidoreducere. Importanța reacțiilor de oxidoreducere

Compoziția și structura substanței

• Sensul fizic al Legii Periodicității • Legătura unitară, dublă, triplă • Teoria atomo-moleculară

Soluțiile • Ecuațiile de disociere a electroliților slabi

Nemetalele • Obținerea oxigenului din permanganat de potasiu

Clasa a XI-a, profilul umanist

Hidrocarburile saturate

• Teoria Structurii Chimice a compușilor organici, importanța ei.• Cărbunele.• Fracțiile petrolului: ligroina și gazul lampant.• Noțiunile: dehidrogenare, radicalii alchil.

Hidrocarburi ne-saturate

• Noțiunea de hidrogenare• Lucrarea practică: Prepararea și proprietățile etilenei (înlocuită)

Benzenul • Reacția de nitrare și hidrogenare

84

Compușii hidro-xilici și efectul lor asupra vieții

• Compușii organici cu azot. Aminele – derivați ai amoniacului. Grupă amină • Alchilaminele primare (metilamina, etilamina): compoziție, structură, nomenclatură, proprietăți fizice • Anilina. Utilizarea ei la producerea coloranților, preparatelor medici-nale. Sinteza anilinei • Legătura genetică a anilinei cu alte clase de compuși organici • Să exemplifice metoda de obținere a anilinei în baza legăturii geneti-ce: benzen – nitrobenzen – anilină

Clasa a XII-a, profilul umanist

Grăsimile • Formula de structură generală a grăsimilor• Noțiune de acizi carboxilici grași, pe exemplul acidului stearic

Hidrații de car-bon – produși ai fotosintezei

• Еcuațiile reacțiilor de identificare a glucozei cu soluție amoniacală de oxid de argint și cu hidroxid de cupru• Reacția de reducere a glucozei cu hidrogen

Aminoacizii, pro-teinele

• Policondensarea α–aminoacizilor. Grupă peptidică. • Formarea peptidelor prin reacția de policondensare a doi α–aminoacizi.

Compușii organici în viața societății

• Noțiunea de fibre acetat. • Relația dintre structura și proprietățile compușilor anorganici. • Legături genetice dintre diverse clase de compuși anorganici. • *Lucrarea practică nr. 2: Studierea materialelor din compuși macromole­culari. • *Lucrarea practică nr. 3: Generaliza­rea cunoștințelor la chimia organică.

*Înlocuite cu:Lucrarea practică nr. 2: Identi­ficarea proteinelor. Investiga­rea factorilor de denaturare a proteinelor. Lucrarea practică nr. 3: Iden­tificarea prezenței grăsimilor, hidraților de carbon și a pro­teinelor în diferite produse alimentare.

2. Referințe proiective ale Curriculumului la disciplina ChimieToți performăm mai bine și cu mai multă voință

atunci când știm de ce facem ceea ce facem. Zig Ziglar

2.1. Curriculumul la disciplina Chimie ca sursă de proiectare didactică Implementarea Curriculumului, axat pe competențe, solicită în primul rând de

la cadrele didactice o abordare complexă, sistemică și personalizată a procesului de proiectare didactică în scopul transpunerii organice a triadei funcționale Unităților de competență – Unităților de conținuturi – Activităților de învățare – evaluare în Finalități de învățare. Acest proces necesită nu doar o simplă respectare a corelațiilor între aces-te elemente constituente ale Curriculumului disciplinar (Schema 4.), dar și racordarea acestora la strategiile didactice necesare în acord cu particularitățile grupurilor de elevi, creând/asigurând un câmp motivațional benefic procesului de învățare.

85

Schema 4.

Curriculum

Unități de competență

Unități de conținuturi

Activități de Învățare/produse

Proiectarea didactică

Predarea

Finalități

Învățarea EvaluareaStrategii

În acest context, proiectarea didactică presupune îmbinarea, corelarea, relaționarea și interrelaționarea unităților de competență, obiectivelor operaționale, a strategiilor de instruire și de autoinstruire și a strategiilor de evaluare și autoevaluare, precum și elaborarea unor documente/instrumente de lucru utile cadrului didactic și elevului/elevei în desfășurarea procesului educațional. O astfel de viziune sistemică sprijină semnificativ proiectarea și realizarea în practică a corelațiilor care se impun, realiza-rea eficientă a abordărilor intra- și interdisciplinare și atingerea competențelor-cheie, competențelor specifice ca finalități ale învățării.

Încadrarea demersurilor proiective în câmpul motivațional este аsemenea unui „de-sign educațional” ce combină armonios dimensiunea instructivă a procesului didactic cu cea educativă, creând premise și condiții necesare pentru realizarea demersurilor instructiv-educative eficiente.

Recomandările curriculare nu limitează „libertățile cadrului didactic” de a stabili consecutivitatea parcurgerii temelor/modulelor, unităților de conținuturi și repartiza-rea timpului considerat optim pentru realizarea lor; de a alege tehnologiile de predare – învățare – evaluare specifice atât stilului său de predare, cât și particularităților gru-pului de instruire.

2.2. Proiectarea didactică de lungă durată Proiectarea didactică constituie o premisă și o condiție necesară pentru organizarea

unui proces educațional calitativ. Proiectarea didactică ca proces constă în aplicarea profesională, sistemică și sistematică a principiilor și teoriilor didactice asupra utilizării eficiente a tuturor resurselor curriculare, adaptate la specificul mediului de instruire, pentru a atinge finalitățile educaționale, generând un produs de calitate.

86

Proiectarea didactică ca produs reprezintă un document administrativ, care asociază într-un mod personalizat elementele Curriculumului la disciplină (competențe, unități de competență, unități de conținuturi, activități de învățare), cu alocarea de timp con-siderată optimă, care se elaborează de către cadrul didactic la începutul anului școlar și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinami-ca reală a grupului de elevi. O proiectare corect elaborată trebuie sa acopere integral Curriculumul la disciplină din punct de vedere al competențelor și al conținuturilor.

Se recomandă, la elaborarea proiectelor de lungă durată, de respectat următoarele prevederi:

• proiectul didactic de lungă durată să fie realizat în format electronic, imprimat pe suport de hârtie; să fie structurat, întocmit estetiс;

• proiectarea să înceapă cu o pagină de titlu, în care să fie rezervat un spațiu pen-tru avizare și aprobare, profilul vizat, clasa etc., o variantă este prezentată mai jos (Model);

• în corespundere cu cerințele curriculare, să conțină un compartiment în care să fie prezentate competențele-cheie/transversale, competențele transdisciplina-re, competențele specifice disciplinei Chimie.

Model

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Instituția de învățământ ..................................................Aprobat: ............ Directorul liceului .............. Avizat: ......... Director adjunct ..........

Data ............. Data .............

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ LA CHIMIEpentru clasa ....... , profilul ........

anul școlar ......... - ..........

Elaborat conform Curriculumului la disciplina Chimie pentru clasele a X-a - a XII-a, ediția 2019

Profesor ........................., grad didactic .........................

Discutat și aprobat la ședința comisiei metodice .......................,proces-verbal nr. ......... din ........... , șeful comisiei metodice ..................

Repartizarea orelor pentru parcurgerea fiecărei unități de învățare se va realiza de către cadrul didactic, în funcție de complexitatea competențelor și conținuturilor viza-te, și poate fi raportată la ore de predare – învățare, rezolvare de probleme – exersa-re, rezervând ore pentru lucrările practice și probele de evaluare sumative, indicate în

87

Curriculum. Această repartizare se va prezenta în formă tabelară în proiectarea didacti-că de lungă durată pentru fiecare clasă.

Un model de repartizare orientativă a orelor pe unități de învățare se propune în Tabelul 4.

Tabelul 4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare

Profilul real

Clasa Unități de învățare Nr. ore

Lucrări practi-

ce

Evaluări sumati-

ve

a X-a 1. Chimia – știința despre substanțe 11 1

2. Structura atomului și Legea periodicității 10 1

3. Compoziția și structura substanței 10 1

4. Reacțiile chimice – transformări ale substanțelor 14 1

5. Soluții. Interacțiunile substanțelor în soluții 18 2 1

6. Nemetalele și compușii lor 18 3 1

7. Metalele și compușii lor 12 1 1

8. Substanțele anorganice în viața societății 5

Ore la discreția cadrului didactic 4

a XI-a 1. Bazele teoretice ale chimiei organice 6

2. Hidrocarburile – parte componentă a resurselor naturale 31 1 3

3. Derivații oxigenați ai hidrocarburilor 25 2 2

4. Compușii organici în viața și activitatea cotidiană 4

Ore la discreția cadrului didactic 2

a XII-a

1. Compușii organici cu importanță vitală și industrială 29 3 2

2. Reacțiile chimice în producere 20 2

3. Noțiuni generale de analiză chimică 30 5 2

4. Diversitatea și unitatea chimică a lumii substanțelor 12 1

5. Chimia în viața societății 6

Ore la discreția cadrului didactic 4

88

Profilul umanist, arte şi sport

a X-a 1. Chimia – știința despre substanțe 5 1

2. Compoziția și structura substanței 6 1

3. Soluții. Interacțiunile substanțelor în soluții 7 1 1

4. Nemetalele și compușii lor 7 1

5. Metalele și compușii lor 5 1

6. Substanțele anorganice în viața societății 2

Ore la discreția cadrului didactic 2

a XI-a 1. Hidrocarburile saturate – parte componentă a re-surselor naturale 8 1

2. Hidrocarburi nesaturate cu importanță industrială 8 1

3. Benzenul. Legătura genetică dintre hidrocarburi 5 1

4. Compușii hidroxilici și efectul lor asupra vieții 8 1 1

5. Compușii organici în activitatea cotidiană 3

Ore la discreția cadrului didactic 2

a XII-a

1. Derivații oxigenați ai hidrocarburilor 10 1 2

2. Grăsimile: importanța vitală și industrială 4

3. Hidrații de carbon – produși ai fotosintezei 6 1

4. Aminoacizii, proteinele – baza vieții 5 2

5. Compușii organici în viața societății 6 1

Ore lа discreția cadrului didactic 2

În funcție de stilul de predare al cadrului didactic, de traseul personalizat despre formarea/consolidarea competențelor, cadrul didactic poate efectua schimbări în con-secutivitatea conținuturilor în acord cu logica internă a disciplinei Chimie.

Proiectarea didactică va include repartizarea unităților de conținut pe ore/lecții, cu indicarea numărului lecției și a datei; cu racordarea la unități de competență vizate, specificând activitățile de învățare și evaluare/produse de învățare; locația și tipul de evaluare formativă sau sumativă.

Activitățile de învățare proiectate trebuie să conțină sarcini ce determină realizarea, formarea unității de competență. Această structură va asigura un parcurs ritmic al pro-cesului de predare – învățare – evaluare, orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevi.

89

Modelul tradițional de proiectare didactică de lungă durată presupune completarea unui tabel cu mai multe componente, în variante diferite de prezentare:

Modelul 1 (varianta cu detalieri)

Nr. lecți-ei, data Conținuturi Competențe

specifice (CS)Activități de

învățare Resurse Evaluare

Nr. lecției în modul/din totalData/săptămâ-na

subiec-tul/tema lecției (de-talieri de conținut)

se indică competențele specifice viza-te direct(CS1, CS2 ...)

pot fi cele propuse în curriculum/modificate sau propuse de profesor

- procedurale (metode, tehnici, procedee)- materiale (mij-loace de învăță-mânt: utilaj chi-mic și materiale didactice)

Metode și instru-mente de evaluare

Modelul 2 (varianta succintă)

Tema

Unități de competență

Nr. lecției,data

Subiectul lecției, conținuturile

Activități de învățare

Evaluare (tipul evaluării)

Profesorul poate modifica aceste scheme (prezentarea grafică, ordinea elementelor structurale, numărul și conținutul grilelor etc.) sau să elaboreze un model de proiec-tare personalizat. Important este să fie respectată succesiunea unităților de conținut în conformitate cu logica internă a disciplinei, corelarea competențelor – unităților de competență – unităților de conținut – strategiilor didactice – resurselor educaționale (materiale, procedurale, de timp) – sistemului de evaluare.

În același timp, planificarea de lungă durată are un grad anumit de „mobilitate”. În funcție de rezultatele elevilor, profesorul poate efectua unele modificări pe parcursul anului școlar (repartizarea orelor, concretizarea unor unități de competență, succesiu-nea temelor).

Elaborând proiectarea didactică, profesorul stabilește strategiile didactice, racor-dându-le cu activitățile de învățare corespunzătoare, pentru a determina în final tipul fiecărei lecții.

Un proiect didactic modern este axat pe corelația dintre: competențele vizate (care sunt finalitățile?) – obiectivele operaționale proiectate (ce/cât vor face elevii?) – asigu-rarea câmpului motivațional (de ce vor face?) – conținuturile sarcinilor didactice (prin ce vor face?) – metodele selectate (cum vor face?) – mijloacele didactice (cu ce vor face?) – evaluarea (ce, cât și cum au realizat în raport cu obiectivele proiectate? = finalități).

90

2.3. Proiectarea didactică a lecției (lecțiilor)Managementul lecției moderne depinde în mare măsură de competența de proiec-

tare pedagogică, care se manifestă (adaptare după Roegiers X. [12]), prin capacitatea cadrului didactic de a exploata cunoștințele din repertoriul propriu pentru realizarea acestei sarcini. Această competență are următoarele caracteristici:

• solicită mobilizarea unui ansamblu de: resurse cognitive (cunoașterea științifică a disciplinei, a teoriilor și practicilor didactice, a principiilor curriculare etc.); resurse materiale personalizate (proiectarea didactică de lungă durată, materiale didacti-ce); resurse proiective (tehnici de stabilire a conexiunilor optime între elementele constituente); creative (imprimarea unui „design didactic” original și captivant); re-surse experiențiale, informaționale/bibliografice, de timp, de motivare etc.

• are un caracter finalizat: crearea unui produs prin mobilizarea ansamblului de resurse;

• este relaționată cu un ansamblu divers de situații: în funcție de personalitatea profesorului, de specificul grupului de elevi, de competența specifică dominantă și tipul lecției, de disponibilitatea resurselor materiale etc.;

• este evaluabilă: competența pedagogică poate fi evaluată măsurându-se calitatea îndeplinirii sarcinii de lucru și calitatea produsului realizat, a lecției propriu-zise.

Dezvoltarea competenței pedagogice reprezintă un proces complex, specific pentru fiecare în parte, racordat la formarea continuă, la caracter, la gradul de pregătire pro-fesională, la experiența acumulată, la solicitările ambianței, la influența altor factori.

Elaborarea unui proiect didactic este un proces complicat analitico-sintetic după ac-țiune și complex după multitudinea de factori ce determină validitatea lui: corelarea cu sistemul de competențe și transpunerea eficientă a acestora; cu conținutul unității de învățare; cu particularitățile de vârstă ale elevilor, tipologia lecțiilor, orientarea la învățare independentă, la aspectul aplicativ și motivațional, la sfera intereselor și necesităților elevilor etc. Este asemeni elaborării unui meniu de alimentație pentru „n” persoane, cu gusturi și necesități diferite, cu condiția satisfacerii sentimentului de foa-me sau a simplei necesități de a mânca, asigurând un rafinament gustativ, estetic, dar și orientat spre o alimentație sănătoasă, specifică și diferențiată în același timp. Este evident că în această situație nu există recomandări stricte, concrete, la fel cum nu există și catalogări dure că așa e corect, iar altfel – nu, calitatea și eficiența proiectării didactice fiind demonstrată doar prin validarea competențelor ca rezultat al procesului de instruire. În literatura de specialitate sunt stipulate un șir de etape/operații cerințe/criterii, ce pot fi drept suport pentru elaborarea unui proiect didactic de calitate.

91

Principiul respectării transpunerii competențelor.Ierarhia competențelor poate fi prezentată ca o structură concentrică:• competențele­cheie/transversale – sfera exterioară, având un caracter general și

complex, prezentând în același timp atât un scop, cât și o finalitate a educației;• competențele transdisciplinare – reprezintă stratul interior, detaliind specificul fie-

cărei competențe-cheie/transversale pentru treapta de învățământ, având carac-ter general, complex, prezentând un scop și finalitate pentru treapta respectivă;

• competențele specifice ale disciplinelor – formează nucleul acestei ierarhii, care, prin relațiile reciproce, intra-, inter- și transdisciplinare, acoperă integral realiza-rea competențelor-cheie/transversale și transdisciplinare.

Competențele specifice Chimiei reprezintă un sistem complex, cu un grad sporit de coeziune internă, ce creează posibilități de formare și dezvoltare a atitudinilor și disponibilităților creative ale elevilor (Schema 5). În funcție de specificul unității de conținut, raportat la tipologia lecției, în demersul instructiv una sau câteva competențe specifice pot fi vizate direct/competențe dominante, iar celelalte – pot fi vizate tangențial/sau de loc. Este important să se țină cont de corelarea mecanismelor de interacțiune a competențelor specifice cu legitățile evolutive de formare/dezvoltare a lor. Dacă la începutul studierii unei teme competența ce vizează limbajul chimic este prioritară, fiind axată pe activități de înțelegere și aplicare a noțiunilor și termenilor noi, atunci la etapa de extindere această competență devine un instrument de realizare a competențelor ce vizează procesele de caracterizare a substanțelor, de investigare sau de rezolvare de probleme.

Schema 5.

Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea personală şi grijă față de mediu

Investigarea experimentală a substanțelor și a proceselor chimice, respectând normele de protecție personală și socială

Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demonstrând perseverență şi responsabilitate în luarea deciziilor

Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativitate

Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifesând corectitudine şi deschidere

CS 5

CS 4

CS 3

CS 2

CS 1

92

Exemple de operaționalizare a competențelor specifice CS1 prin unități de competență:

Nivel taxonomic Obiective operaționale Exemple de demersuri acționale/

activități de învățare

înțelegere - să definească noțiunea „X” - să explice noțiunea „X”- să propună o definiție alternativă/s-o reformuleze prin cuvinte proprii

• formularea definiției (discuție catehe-tică);• explicarea și/sau reformularea definiției

aplicare - să aplice noțiunea „X” la nivel de mesaje simple și/sau mesaje cauzale- să încadreze noțiunea „X” în diferite contexte de comunicare- să stabilească valoarea de adevăr a afirmațiilor propuse/alcătuite

• recunoașterea dintr-un șir a elementelor ce corespund parametrilor noțiunii „X”; • determinarea/argumentarea tipului expresiilor (A; F) și/sau elaborarea expresiilor similare;• completarea schemelor lacunare;• încadrarea mai multor noțiuni conso-nante într-o afirmație

rezolvare de proble-me

- să rezolve problema de tipul „Y” prin aplicarea sau transpunerea unui algoritm- să analizeze și interpretezerezultatele (* în cazul problemelor contextuale)

• transpunerea conținutului problemei în limbaj chimic → schemă de notare → „pași” de rezolvare → determinarea soluției;• argumentarea corectitudinii rezultatu-lui obținut și interpretarea rezultatului în raport cu parametrul contextual, indicat în preambula problemei

investigare - să investigheze experimental situația „Z”, respectând regulile de securitate

• transpunerea conținutului sarcinii în demersuri acționale → a acțiunilor reali-zate/observațiilor în rapoarte textuale → elaborarea concluziilor personale

analiză/sinteză

- să aprecieze critic raportul din-tre beneficiile/efectele negative ale utilizării substanțelor sau proceselor „Q”

• transpunerea proprietăților/proceselor în activitatea cotidiană → specificarea beneficiilor/efectelor negative → estima-rea lor → compararea → elaborarea con-cluziilor personale → argumentarea lor → manifestarea atitudinilor personale

93

Mod

el d

e pr

oiec

tare

did

actic

ă de

lung

ă du

rată

(var

iant

a cu

det

alie

ri)M

odul

ul 7

. Met

alel

e și

com

puși

i lor

CLA

SA a

X-a

, pro

fil re

al T

imp:

12

ore

Not

ă: si

mbo

luril

e și

abre

vier

ile u

tiliza

te: S

– să

ptăm

âna;

EF

– ev

alua

re fo

rmati

vă; E

S –

eval

uare

sum

ativă

; SP

– si

stem

per

iodi

c; Ș

A –

șirul

acti

vită

ții m

etal

elor

; E –

acti

vita

te e

xper

imen

tală

.

Com

pete

nțe

spec

ifice

di

scip

linei

Chi

mie

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăN

r. le

cție

i în

proi

ecta

rea

dida

ctică

12

34

56

78

910

1112

CS1.

Ope

rare

a cu

lim

-ba

jul c

him

ic, î

n sit

uații

de

com

unic

are,

man

i-fe

stân

d co

recti

tudi

ne și

de

schi

dere

. CS

2. C

arac

teriz

area

su

bsta

nțel

or și

pro

cese

-lo

r chi

mic

e, m

anife

stân

d cu

riozit

ate

și cr

eativ

itate

.CS

3. R

ezol

vare

a pr

o-bl

emel

or p

rin a

plic

area

m

etod

elor

spec

ifice

ch

imie

i, de

mon

strâ

nd

pers

ever

ență

și re

s-po

nsab

ilita

te în

luar

ea

deci

ziilo

r.CS

4. In

vesti

gare

a ex

peri-

men

tală

a su

bsta

nțel

or și

pr

oces

elor

chim

ice, r

es-

pect

ând

norm

ele

de se

cu-

ritat

e pe

rson

ală

și so

cială

. CS

5. U

tiliza

rea

inof

en-

sivă

a su

bsta

nțel

or în

ac

tivita

tea

cotid

iană

, cu

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a, în

situ

ații

de c

o-m

unic

are

oral

ă și

scris

ă, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

re

ferit

oare

la: r

ăspâ

ndire

a m

etal

elor

în n

atur

ă,

rolu

l bio

logi

c al

met

alel

or și

com

pușil

or lo

r; ob

ținer

ea, d

omen

iile

de u

tiliza

re a

met

alel

or/

com

pușil

or lo

r; uti

lizar

ea a

liaje

lor.

++

++

++

++

++

+

ES

7.2.

Car

acte

rizar

ea și

com

para

rea

stru

ctur

ii,

prop

rietă

ților

, met

odel

or d

e ob

ținer

e, u

ti-liz

ării,

legă

turil

or g

eneti

ce a

le m

etal

elor

și

com

pușil

or lo

r.

++

++

+

7.3.

Ext

rapo

lare

a și

aplic

area

alg

oritm

ilor

de re

zolv

are

a pr

oble

mel

or d

e st

abili

re a

co

mpo

ziție

i am

este

culu

i (cu

reac

ționa

rea

unui

co

mpo

nent

sau

a am

bilo

r, da

r dife

rit).

++

++

++

7.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a p

ropr

ietă

ți-lo

r gen

eral

e al

e ba

zelo

r și s

ărur

ilor;

a re

acții

lor

de id

entifi

care

a c

ation

ilor.

++

+

7.5.

Arg

umen

tare

a le

gătu

rii c

auză

-efe

ct d

intr

e uti

lizar

ea m

etal

elor

și a

liaje

lor,

prop

rietă

țile

fi-zic

e, ti

pul l

egăt

urii

chim

ice,

al r

ețel

ei c

rista

line.

+

++

++

+

7.6.

Inve

stiga

rea

unor

con

text

e pr

oble

mati

ce

real

e/m

odel

ate,

lega

te d

e pr

oprie

tățil

e și

me-

tode

le d

e ob

ținer

e a

met

alel

or/c

ompu

șilor

lor.

++

++

7.7.

For

mul

area

con

cluz

iilor

per

sona

le re

feri-

toar

e la

ben

efici

ile/e

fect

ele

nega

tive

ale

utili-

zării

met

alel

or și

com

pușil

or lo

r.+

+

94

Nr./

săpt

ă-m

âna

Uni

tăți

de

conț

inut

CSU

nită

ți de

com

pete

nță

Activ

ități

de în

văța

re –

eva

luar

e

Stra

tegi

ile d

idac

tice

de p

reda

re –

învă

țare

– e

valu

are

Met

ode

Mijl

oace

dida

ctice

Eval

uare

1./

S (..

.)M

etal

ele

– co

nstit

uenț

ii pr

inci

pali

ai

tehn

olog

iilor

m

oder

ne.

Form

a de

ră

spân

dire

în

natu

ră, î

n or

-ga

nism

. Rol

ul

biol

ogic

.

CS1

CS2

CS4

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

ra­

rea,

în si

tuaț

ii de

com

uni-

care

ora

lă și

scris

ă, u

tili-

zând

noț

iuni

le re

ferit

oare

la

: răs

pând

irea

met

alel

or

în n

atur

ă, ro

lul b

iolo

gic

al

met

alel

or/a

l com

pușil

or

lor.

• Fo

rmul

area

enu

nțur

ilor a

rgu-

men

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

chi

mic

e.E:

Cer

ceta

rea

mos

trel

or d

e m

i-ne

rale

. •

Mod

elar

ea si

tuaț

iilor

-pro

blem

ă ap

licati

ve c

u în

cadr

area

co

nțin

utul

ui c

him

ic c

e vi

zea-

ză m

etal

ele/

com

pușii

lor l

a o

situa

ție p

racti

că c

oncr

etă.

Expl

icaț

iaPr

oble

mati

-za

re

Conv

ersa

ția

euris

tică

Com

para

ție

Supo

rtur

i in

form

a-țio

nale

;Co

lecț

ii de

m

iner

ale

Mos

tre

de

conf

ecții

din

m

etal

e

EF

2./

S (..

.)Ca

ract

eris

ti-ca

gen

eral

ă a

met

alel

or

după

locu

l în

SP. L

egăt

ură/

rețe

a cr

ista

li-nă

met

alic

ă și

prop

rietă

țile

fizic

e al

e m

etal

elor

. Do

men

iile

prin

cipa

le

de u

tiliza

re a

m

etal

elor

. Se-

ria g

eneti

că a

m

etal

elor

.

CS1

CS2

CS4

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

rare

a,

în si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

refe

ritoa

re la

: ca

ract

eristi

ca g

ener

ală

a m

etal

elor

dup

ă lo

cul î

n SP

; do

men

iile

de u

tiliza

re a

m

etal

elor

. 7.

2. C

arac

teriz

area

și

com

para

rea

prop

rietă

ților

fiz

ice,

util

izării

, leg

ătur

ilor

gene

tice

a m

etal

elor

și a

co

mpu

șilor

lor.

7.5.

Arg

umen

tare

a le

gătu

-rii

cau

ză-e

fect

: util

izare

a m

etal

elor

-pro

prie

tățil

e fiz

ice-

tipul

legă

turii

ch

imic

e-re

țea

cris

talin

ă.

• Fo

rmul

area

enu

nțur

ilor a

rgu-

men

tate

, înt

rebă

rilor

cau

zale

, la

nțur

ilor l

ogic

e, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

cara

cter

istic

a ge

nera

lă a

met

a-le

lor d

upă

locu

l în

SP; d

omen

iile

prin

cipa

le d

e uti

lizar

e a

met

ale-

lor.

E: C

erce

tare

a m

ostr

elor

de

me-

tale

.•

Exem

plifi

care

a co

rela

ției:

com

-po

ziție

– p

ropr

ietă

ți –

utiliz

are

a m

etal

elor

/com

pușil

or lo

r.•

Elab

orar

ea a

lgor

itmilo

r de

ca-

ract

eriza

re și

com

para

re a

met

a-le

lor d

upă

rolu

l bio

logi

c, u

tiliza

re,

prop

rietă

ți fiz

ice.

Expl

ozia

st

elar

ăAl

gorit

mEx

plic

ație

Prob

lem

ati-

zare

Mod

elar

eCo

nver

sația

eu

ristic

ă

Fișe

de

lucr

uSP Ta

bele

supo

rtM

ostr

e de

m

etal

e

Eval

uare

ve

rbal

ăEF

95

3./

S (..

.)M

etod

ele

gene

rale

de

obțin

ere

a m

etal

elor

. Al

iaje

le (f

on-

ta, o

țelu

l, du

ralu

mi-

niul

).

CS1

CS2

CS4

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

ra­

rea,

în si

tuaț

ii de

com

u-ni

care

, util

izând

noț

iuni

le

refe

ritoa

re la

: obț

iner

ea

met

alel

or; u

tiliza

rea

ali-

ajel

or.

7.2.

Car

acte

rizar

ea și

co

mpa

rare

a m

etod

elor

de

obț

iner

e a

met

alel

or.

7.5.

Arg

umen

tare

a le

gătu

-rii

cau

ză-e

fect

: util

izare

a m

etal

elor

/alia

jelo

r-pr

oprie

tățil

e lo

r fizic

e.

• Fo

rmul

area

enu

nțur

ilor a

r-gu

men

tate

, înt

rebă

rilor

cau

za-

le, l

anțu

rilor

logi

ce, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

chi

mic

e ce

se re

feră

la

obțin

erea

met

alel

or, u

tiliza

rea

alia

jelo

r.E:

Cer

ceta

rea

mos

trel

or d

e al

iaje

.•

Elab

orar

ea a

lgor

itmilo

r de

ca-

ract

eriza

re și

com

para

re a

met

a-le

lor d

upă

crite

riul:

răsp

ândi

rea

în n

atur

ă, o

bțin

erea

.•

Cara

cter

izare

a ob

ținer

ii m

etal

e-lo

r (ca

pro

cese

de

oxid

o-re

duce

-re

) prin

ecu

ații

chim

ice.

Prob

lem

atiza

-re

aAs

alt d

e id

ei

Algo

ritm

.In

stru

irea

re

cipr

ocă

Expl

icaț

ia

Fișe

de

lucr

uSP M

ostr

e de

al

iaje

Prob

ă sc

risă/

dife

ren-

țiată EF

4./

S (..

.)Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e ge

-ne

rale

ale

m

etal

elor

(cu

nem

etal

ele,

ap

a, a

cizii

, să

ruril

e). S

e-ria

gen

etică

a

met

alel

or.

Șiru

l ac

tivită

ții

met

alel

or.

CS1

CS2

*CS 4

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

ra­

rea,

în si

tuaț

ii de

com

uni-

care

ora

lă și

scris

ă, u

tili-

zând

noț

iuni

le re

ferit

oare

la

: pro

prie

tățil

e ch

imic

e al

e m

etal

elor

; ser

ia g

ene-

tică

a m

etal

elor

.7.

2. C

arac

teriz

area

și

com

para

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e m

etal

elor

; a le

gătu

rilor

ge

netic

e al

e m

etal

elor

și

ale

com

pușil

or lo

r.

• Fo

rmul

area

enu

nțur

ilor a

r-gu

men

tate

, înt

rebă

rilor

cau

za-

le, l

anțu

rilor

logi

ce, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

chi

mic

e.•

Elab

orar

ea a

lgor

itmilo

r de

cara

cter

izare

și c

ompa

rare

a

met

alel

or în

baz

a pr

oprie

tățil

or

chim

ice.

• Ca

ract

eriza

rea

prop

rietă

ților

ch

imic

e ge

nera

le a

le m

etal

elor

în

baza

șiru

lui a

ctivi

tății

prin

ecu

ații

chim

ice.

Algo

ritm

.M

odel

area

Dem

onst

rare

a

Fișe

de

lucr

uTa

bele

supo

rt,

sche

me

SP ȘA

Prob

ă sc

risă/

dife

ren-

țiată EF

96

5./

S (..

.)O

xizi

i şi

hidr

oxiz

ii m

etal

elor

: pr

oprie

tățil

e,

met

odel

e ge

nera

le d

e ob

ținer

e.

CS1

CS2

*CS 3

CS4

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

­ra

rea,

în si

tuaț

ii de

co-

mun

icar

e or

ală

și sc

risă,

uti

lizân

d no

țiuni

le re

feri-

toar

e la

oxi

zii și

hid

roxi

zii

met

alel

or.

7.2.

Car

acte

rizar

ea și

co

mpa

rare

a pr

oprie

tățil

or, m

etod

e-lo

r de

obțin

ere,

util

izării

ox

izilo

r și h

idro

xizil

or

met

alel

or.

7.4.

Inve

stiga

rea

expe

ri-m

enta

lă a

pro

prie

tățil

or

gene

rale

ale

oxi

zilor

baz

ici

și al

e ba

zelo

r.

• Fo

rmul

area

enu

nțur

ilor a

r-gu

men

tate

, înt

rebă

rilor

cau

za-

le, l

anțu

rilor

logi

ce, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

chi

mic

e.•

Elab

orar

ea și

apl

icar

ea a

lgor

it-m

ilor d

e ca

ract

eriza

re și

com

pa-

rare

a o

xizil

or, h

idro

xizil

or m

e-ta

lelo

r dup

ă uti

lizar

e, o

bțin

ere,

pr

oprie

tăți.

• Ca

ract

eriza

rea

obțin

erii,

pr

oprie

tățil

or c

him

ice

gene

rale

al

e ox

izilo

r, ba

zelo

r prin

ecu

ații

mol

ecul

are,

ioni

ce.

E: In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

pr

oprie

tățil

or c

him

ice

gene

rale

al

e ox

izilo

r baz

ici,

baze

lor ș

i exp

li-ca

rea

lor p

rin e

cuaț

iile

mol

ecul

a-re

, ion

ice

(com

plet

e și

redu

se).

Prob

lem

ati-

zare

Desc

oper

irea

dirij

ată

Expl

icaț

ieIn

vesti

gație

Fișe

de

lucr

uVa

se d

e la

bo-

rato

rRe

activ

i

EF

6./

S (..

.)Am

fote

rita-

tea

alum

i-ni

ului

și a

co

mpu

șilor

lu

i.

CS1

CS2

*CS 3

CS4

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

ra­

rea,

în si

tuaț

ii de

com

uni-

care

ora

lă și

scris

ă, u

tili-

zând

noț

iuni

le re

ferit

oare

la

rolu

l bio

logi

c al

alu

mi-

niul

ui, a

l com

pușil

or lu

i.7.

2. C

arac

teriz

area

și

com

para

rea

prop

rietă

ților

, obț

iner

ii,

utiliz

ării

alum

iniu

lui ș

i co

mpu

șilor

lui.

7.4.

Inve

stiga

rea

expe

ri-m

enta

lă a

pro

prie

tățil

or

amfo

tere

ale

hid

roxi

dulu

i de

alu

min

iu.

• Ex

empl

ifica

rea

core

lație

i: co

m-

poziț

ie –

pro

prie

tăți

– uti

lizar

ea

alum

iniu

lui ș

i a c

ompu

șilor

lui.

E: C

erce

tare

a m

ostr

elor

alia

jelo

r și

min

eral

elor

.E:

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

am

fote

re a

hid

roxi

-du

lui d

e al

umin

iu și

exp

licar

ea lo

r pr

in e

cuaț

iile

mol

ecul

are,

ioni

ce

(com

plet

e și

redu

se).

• Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

car

acte

r for

mati

v în

baz

a pr

oprie

tățil

or/o

bțin

erii/

utiliz

ării

alum

iniu

lui,

com

pușil

or.

Prob

lem

ati-

zare

aDe

scop

erire

a di

rijat

ăIn

vesti

gație

Fișe

de

lucr

uVa

se d

e la

bo-

rato

rRe

activ

i

EF

97

7./

S (..

.)

Săru

rile:

pr

oprie

tățil

e ch

imic

e ge

ne-

rale

. Met

ode

gene

rale

de

obțin

ere.

U

tiliza

rea.

CS1

CS2

*CS 3

*CS 4

*CS 5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

­ra

rea,

în si

tuaț

ii de

co-

mun

icar

e or

ală

și sc

risă,

uti

lizân

d no

țiuni

le c

e se

re

feră

la să

ruri.

7.2.

Car

acte

rizar

ea

și co

mpa

rare

a pr

oprie

tățil

or, m

etod

e-lo

r de

obțin

ere,

util

izării

să

ruril

or; l

egăt

urilo

r ge

netic

e al

e m

etal

elor

și

com

pușil

or lo

r.7.

4. In

vesti

gare

a ex

peri-

men

tală

a re

acții

lor d

e id

entifi

care

a c

ation

ilor.

• Ap

licar

ea a

lgor

itmilo

r de

cara

c-te

rizar

e și

com

para

re a

săru

rilor

(ro

lul b

iolo

gic,

util

izare

, obț

iner

e,

prop

rietă

ți).

• Ca

ract

eriza

rea

obțin

erii

și pr

oprie

tățil

or c

him

ice

gene

rale

al

e să

ruril

or p

rin e

cuaț

ii m

olec

u-la

re și

ioni

ce.

E: C

erce

tare

a m

ostr

elor

de

săru

ri și

min

eral

e.E:

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

chi

mic

e ge

nera

le

ale

săru

rilor

, exp

licar

ea lo

r prin

ec

uații

le m

olec

ular

e, io

nice

(com

-pl

ete

și re

duse

).E:

Iden

tifica

rea

ioni

lor:

Ba2+

, Ca2+

, Al

3+, F

e2+, F

e3+, C

u2+

Anal

izăDe

mon

stra

rea

Prob

lem

ati-

zare

Păia

njen

ulIn

vesti

gația

Fișe

de

lucr

uSe

t de

reac

tivi

EF

8./

S (..

.) R

ezol

vare

a pr

oble

me-

lor î

n ba

za

prop

rietă

ților

m

etal

elor

și

com

pușil

or

lor.

CS1

CS3

CS5

7.3.

Ext

rapo

lare

a și

aplic

area

alg

oritm

ilor

de re

zolv

are

a pr

oble

-m

elor

de

stab

ilire

a

com

poziț

iei a

mes

tecu

lui

(cu

reac

ționa

rea

unui

co

mpo

nent

sau

a am

bilo

r, da

r dife

rit).

• Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

anal

iza și

inte

rpre

tare

a re

zulta

te-

lor:

de d

eter

min

are

a co

mpo

ziție

i un

ui a

mes

tec/

alia

j în

baza

une

i re

acții

chi

mic

e; c

u ca

ract

er

form

ativ

în b

aza

prop

rietă

ților

/ob

ținer

ii/uti

lizăr

ii m

etal

elor

/co

mpu

șilor

lor.

Prob

lem

ati-

zare

a Re

zolv

are

prob

lem

e Al

gorit

miza

rea

Cule

gere

de

prob

lem

e și

aplic

ații

EF

9./

S (..

.)Pr

oble

mel

e ex

perim

en-

tale

la te

ma

„Met

alel

e,

com

pușii

lor”

CS1

CS3

CS5

7.4.

Inve

stiga

rea

expe

ri-m

enta

lă a

pro

prie

tățil

or

gene

rale

ale

met

alel

or/

com

pușil

or lo

r; a

legă

turi-

lor g

eneti

ce.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

6: R

ezol

va-

rea

prob

lem

elor

exp

erim

enta

le la

te

ma

„Met

alel

e și

com

pușii

lor”

.

Inve

stiga

țiaEx

perim

entu

lFi

șe d

e lu

cru

Reac

tivi

EF

98

10./

S (..

.) L

egăt

ura

gene

tică

a m

etal

elor

și

a co

mpu

șilor

lo

r.

CS1

CS2

CS3

CS5

7.1.

Exp

licar

ea și

ope

­ra

rea,

în si

tuaț

ii de

co-

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le

ce se

refe

ră la

met

ale

și co

mpu

șii lo

r.7.

2. C

arac

teriz

area

și

com

para

rea

legă

turil

or

gene

tice

ale

met

alel

or,

com

pușil

or lo

r.

• Ar

gum

enta

rea

legă

turil

or g

e-ne

tice:

met

ale

– co

mpu

șii lo

r în

baza

pro

prie

tățil

or c

him

ice/

me-

tode

lor d

e ob

ținer

e.•

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or c

u ca

ract

er fo

rmati

v în

baz

a le

gă-

turil

or g

eneti

ce d

intr

e m

etal

e și

com

pușii

lor.

Prob

lem

ati-

zare

aLu

crul

în g

rup

Fișe

de

lucr

uEF

11./

S (..

.)M

etal

ele

şi

com

puşi

i lor

–

utiliz

area

și

influ

ența

asu

-pr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

e-di

ului

.

CS3

CS5

7.6.

Inve

stiga

rea

unor

co

ntex

te p

robl

emati

ce

real

e/m

odel

ate,

lega

te d

e pr

oprie

tățil

e și

met

odel

e de

obț

iner

e a

met

alel

or/

com

pușil

or lo

r.7.

7. F

orm

ular

ea c

oncl

uzi-

ilor p

erso

nale

refe

ritoa

re

la b

enefi

ciile

/efe

ctel

e ne

gativ

e al

e uti

lizăr

ii m

e-ta

lelo

r și c

ompu

șilor

lor.

• M

odel

area

situ

ațiil

or-p

robl

emă

aplic

ative

cu

înca

drar

ea c

onțin

u-tu

lui c

him

ic c

e vi

zeaz

ă m

etal

ele/

com

pușii

lor l

a o

situa

ție p

racti

că

conc

retă

.•

Elab

orar

ea C

V-ul

ui u

nei s

ub-

stan

țe a

norg

anic

e.

Elab

orar

ea ş

i pre

zent

area

pro

-ie

ctul

ui:

• M

etal

ele

care

au

schi

mba

t/in

fluen

țat i

stor

ia o

men

irii.

Prob

lem

ati-

zare

aSi

ntez

a

Fișe

de

lucr

uCV

EF

12./

S (..

.)Ev

alua

re

sum

ativă

Extr

apol

area

și a

plic

area

al

gorit

milo

r сun

oscu

ți în

sit

uații

noi

. Eva

luar

ea/

auto

eval

uare

a.

Anal

iza p

robe

i, el

abor

area

con

-cl

uziil

or p

erso

nale

Lucr

ul

inde

pend

ent

Test

de

eva-

luar

eEv

alua

re

sum

ativă

99

Mod

el d

e pr

oiec

t did

actic

de

lung

ă du

rată

pen

tru

clas

a a

XI-a

, pro

fil u

man

ist (

varia

nta

succ

intă

)

Mod

ulul

2. H

idro

carb

uri n

esat

urat

e cu

impo

rtan

ță in

dust

rială

– 8

ore

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăN

r./da

ta

lecț

iei

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

E

2.1.

Exp

licar

ea și

ope

­ra

rea,

în si

tuaț

ii de

co-

mun

icar

e or

ală

și sc

risă,

uti

lizân

d no

țiuni

le c

e se

re

feră

la h

idro

carb

urile

ne

satu

rate

.2.

2. M

odel

area

, pen

tru

hidr

ocar

buril

e ne

sa-

tura

te, a

form

ulel

or

mol

ecul

are

și de

stru

c-tu

ră a

le o

mol

ogilo

r, a

form

ulel

or d

e st

ruct

ură

ale

izom

erilo

r pos

ibili

, a

denu

miri

lor l

or c

on-

form

nom

encl

atur

ii sis

tem

atice

.2.

3. C

arac

teriz

area

al

chen

elor

, alc

adi-

enel

or și

alc

hine

-lo

r: co

mpo

ziția

, st

ruct

ura,

izom

eria

, pr

oprie

tățil

e fiz

ice,

uti

lizar

ea, o

bțin

erea

și

prop

rietă

țile

chi-

mic

e (p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r).

1-2

Hid

roca

rbur

i nes

atur

ate

– m

a-te

rie p

rimă

pent

ru o

bțin

erea

m

asel

or p

lasti

ce: c

lasifi

care

, de

finiți

e, fo

rmul

a ge

nera

lă, s

e-ria

om

oloa

gă (n

(C) ≤

5). I

zom

eria

de

cat

enă

și de

poz

iție.

Nom

en-

clat

ura

siste

mati

că.

Exer

ciții

:•

Exem

plifi

care

a uti

lizăr

ii no

țiuni

lor r

efer

itoar

e la

hid

roca

rbur

i ne

satu

rate

prin

alc

ătui

rea

expr

esiil

or d

e tip

ade

văra

t-fal

s și d

e tip

lacu

nar.

• Ex

ersa

rea

core

lație

i: fo

rmul

a ge

nera

lă a

alc

hene

lor –

form

u-le

le m

olec

ular

e al

e om

olog

ilor –

form

ulel

e de

stru

ctur

ă al

e izo

mer

ilor p

osib

ili (ti

pul i

zom

erie

i) –

denu

miri

le c

onfo

rm n

o-m

encl

atur

ii sis

tem

atice

.

EF

3

Eten

a şi

pro

pena

– p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice:

adi

ția h

idro

-ge

nulu

i, ha

loge

nilo

r (id

entifi

-ca

rea)

, ard

erea

, pol

imer

izare

a.

Adiți

a hi

droh

alog

enur

ilor ș

i ape

i la

ete

nă.

• M

odel

area

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor a

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

ob

ținer

ea tr

ansf

orm

ărilo

r chi

mic

e în

baz

a le

gătu

rilor

gen

etice

al

e hi

droc

arbu

rilor

nes

atur

ate

în c

orel

ație

cu

utiliz

area

lor.

Expe

rienț

ă de

labo

rato

r: Id

entifi

care

a ca

ract

erul

ui n

esat

urat

al

com

pușil

or o

rgan

ici î

n pr

odus

ele

utiliz

ate

în a

ctivi

tate

a co

ti-di

ană

(gum

a de

mes

teca

t, ul

eiul

veg

etal

etc

.).Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

conț

inut

apl

icati

v în

baz

a ec

uații

lor

reac

țiilo

r chi

mic

e сu

par

ticip

area

alc

hene

lor.

EF

4

Util

izar

ea ş

i obț

iner

ea e

tene

i și

prop

enei

din

alc

ani ș

i alc

ooli.

• M

odel

area

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor a

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

ob

ținer

ii et

enei

și p

rope

nei,

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice

în b

aza

legă

turil

or g

eneti

ce în

cor

elaț

ie c

u uti

lizar

ea lo

r.•

Dezb

ater

i: In

fluen

ța p

olim

erilo

r asu

pra

med

iulu

i/cal

ității

vi

eții.

EF

100

2.4.

Rez

olva

rea

prob

le-

mel

or c

u co

nțin

ut a

pli-

cativ

, în

baza

ecu

ațiil

or

chim

ice

cu p

artic

ipar

ea

hidr

ocar

buril

or n

esa-

tura

te.

2.5.

Inve

stiga

rea

expe

-rim

enta

lă a

car

acte

rulu

i ne

satu

rat a

l com

pușil

or

orga

nici

; com

para

rea

cauc

iucu

rilor

, pol

ieti-

lene

i și p

olip

ropi

lene

i du

pă p

ropr

ietă

țile

fizic

e.2.

6 Ev

alua

rea

criti

că a

in

fluen

ței p

olie

tilen

ei,

polip

ropi

lene

i, a

cauc

iu-

curil

or a

supr

a m

ediu

lui/

calit

ății

vieț

ii.

5

Buta

dien

a: p

ropr

ietă

țile

fizi-

ce și

chi

mic

e (p

olim

eriza

rea)

; ob

ținer

ea d

in b

utan

, util

izare

a.

Cauc

iucu

l nat

ural

. Obț

iner

ea

(ext

rage

rea)

, pro

prie

tățil

e fiz

ice,

uti

lizar

ea. C

auci

ucul

sint

etic

– po

limer

obț

inut

din

but

adie

nă.

Prop

rietă

țile

fizic

e și

utiliz

area

. Vu

lcan

izare

a ca

uciu

culu

i.

• M

odel

area

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor a

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

ob

ținer

ii bu

tadi

enei

, tra

nsfo

rmăr

ilor c

him

ice

în b

aza

legă

turi-

lor g

eneti

ce în

cor

elaț

ie c

u uti

lizar

ea lo

r.E:

Cer

ceta

rea

și co

mpa

rare

a un

or p

ropr

ietă

ți fiz

ice

ale

mos

-tr

elor

de

prod

use

din

cauc

iucu

ri (v

ulca

niza

t și n

evul

cani

zat)

cu

mos

tre

de p

rodu

se d

in p

olim

eri.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

:In

fluen

ța d

uală

a a

cces

ibili

tății

și a

stab

ilită

ții p

olim

erilo

r ob

ținuț

i din

alc

hene

(pol

ietil

enă,

pol

ipro

pile

nă),

din

alca

dien

e (c

auci

ucur

i) as

upra

med

iulu

i/cal

ității

vie

ții.

EF

6

Aceti

lena

: a) p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice:

adi

ția h

idro

genu

lui,

halo

geni

lor,

clor

urii

de h

idro

-ge

n, a

pei,

arde

rea,

trim

eriza

rea;

b)

util

izare

a și

obțin

erea

prin

pi

roliz

a m

etan

ului

, din

car

bură

de

cal

ciu.

• Ex

ersa

rea

core

lație

i: fo

rmul

a ge

nera

lă a

alc

hine

lor –

form

u-le

le m

olec

ular

e al

e om

olog

ilor –

form

ulel

e de

stru

ctur

ă al

e izo

mer

ilor p

osib

ili (ti

pul i

zom

erie

i) –

denu

miri

le c

onfo

rm n

o-m

encl

atur

ii sis

tem

atice

(și i

nver

s).

• M

odel

area

prin

ecu

ațiil

e re

acții

lor a

pro

prie

tățil

or c

him

ice,

ob

ținer

ii ac

etile

nei,

tran

sfor

măr

ilor c

him

ice

în b

aza

legă

turil

or

gene

tice

în c

orel

ație

cu

utiliz

area

lor.

EF

7

Legă

tura

gen

etică

din

tre

hidr

o-ca

rbur

i•

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

iile

reac

țiilo

r a p

ropr

ietă

ților

chi

mic

e al

e al

chen

elor

, alc

hine

lor,

alca

dien

elor

, tra

nsfo

rmăr

ilor c

him

ice

în b

aza

legă

turil

or g

eneti

ce în

cor

elaț

ie c

u uti

lizar

ea.

• Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

conț

inut

apl

icati

v în

baz

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e сu

par

ticip

area

hid

roca

rbur

ilor

nesa

tura

te.

EF

8Ev

alua

re su

mati

văTe

st su

mati

vES

101

PROIECT DIDACTIC LA CHIMIE, clasa a XII-a, profil real Lecție interdisciplinară: chimie – biologie – medicină – fizică – informatică – sociologie

Titlul lecției: Guma de mestecat din aspect chimic. Tipul lecției: lecție-cercetare/generalizare; de formare a abilităților de a evalua

critic cunoștințele dobândite, interpretate, aplicate, analizate, sintetizate anterior.La lecție se vor forma/dezvolta următoarele competențe:Transversale și transdisciplinare:• Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii: aplica-

rea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare; aprecierea schimbărilor cauzate de activitatea umană, manifestând responsabilitate pentru as-pectele etice, siguranța și durabilitatea mediului.

• Competențe de alfabetizare: interpretarea conceptelor, faptelor, fenomenelor, sentimentelor, opiniilor în diferite contexte; comunicarea într-un mod pozitiv și res-ponsabil din punct de vedere social, manifestând înțelegerea impactului limbajului asupra celorlalți.

• Competențe digitale: utilizarea tehnologiilor digitale pentru colaborarea, evalua-rea, crearea, partajarea conținuturilor digitale în mod etic, responsabil.

Competențe specifice disciplinei Chimie: CS1, CS2, CS3, CS4, CS5

Unități de competență: S1 -1.3.1; S2 -1.3.2; S3 -1.3.3; S4 -1.3.4; S5 -1.3.5 Obiectivele operaționale. Elevul/eleva va fi capabil:

О1 – să identifice după etichetă componen-tele principale ale gumei de mestecat;О2 – să recunoască, în compoziția gumei de mestecat, compușii organici studiați;О3 – să modeleze, prin ecuațiile reacțiilor chimice, obținerea și proprietățile cauciucurilor (butadienic, izoprenic), esteri-lor, sorbitolului; О4 – să demonstreze experimental caracte-rul nesaturat al compușilor din guma de mestecat; prezența polialcoolilor în mos-trele investigate;О5 – să colaboreze cu membrii grupului de lucru;О6 – să opereze corect, utilizând limbajul chimic în situații de comunicare;

О7 – să utilizeze cunoștințele dobândite pen-tru rezolvarea situațiilor-problemă;О8 – să prezinte rezultatele investigărilor: cercetării sociologice, cercetării la domiciliu sub formă de diagrame și scheme;О9 – să explice, utilizând surse suplimentare, influența componentelor gumei de mestecat asupra organismului;О10 – să elaboreze regulile de utilizare ino-fensivă a gumei de mestecat, să argumenteze necesitatea respectării acestor reguli pentru sănătate;О11 – să formuleze concluzii personale, refe-ritor la problema studiată.

Mijloace de instruire: postere cu markere; mediaproiector; mostre ale obiectelor studiate; soluții: hidroxid de sodiu, sulfat de cupru (II), apă de iod, permanganat de potasiu, acid sulfuric; suport cu informații teoretice; tabelul ,,Suplimente alimentare”; instrucțiuni pentru activitatea experimentală, fișe de lucru.

102

Metode și procedee: conversație euristică, brainstorming, analiza, graficul T, expe-rimentul chimic, alcătuirea schemelor de reper, învățarea prin descoperire, problema-tizarea, algoritmizarea, cercetarea individuală, prezentarea cu utilizarea tehnologiilor digitale.

Instruirea preliminară/tema pentru acasă: 1) de reactualizat temele: „Compuși macromoleculari. Cauciucuri”, „Alcooli polihidroxilici”, „Esteri”, „Glucoza”; 2) elevii pe parcursul a 2-3 săptămâni elaborează proiecte: cercetarea influenței gumei de meste-cat asupra echilibrului acido-bazic; problemele utilizării gumei de mestecat din punct de vedere medicinal/acțiunea componentelor ei asupra organismului; cercetarea sociologică despre utilizarea gumei de mestecat (completarea chestionarelor, sondaje de opinie, prelucrarea datelor statistice).

Anexa-proiect didactic.

Grupul 1. Investigarea îndulcitorilor din compoziția gumei de mestecat.Analizați informațiile referitoare la componenții analizați ai gumei de meste-cat, utilizând diferite surse informaționale. Selectați, din componenții identificați, un alcool polihidroxilic – înlocuitor al zahăru-lui, alcătuiți formula de structură a lui și denumiți-l. Scrieți ecuația reacției de obținere a unui îndulcitor din glucoză. E. Identificați alcoolii polihidroxilici în guma de mestecat: alegeți reagentul necesar, realizați experimentul, formulați concluzii. Pregătiți un comentariu format-poster cu prezentare.

Grupul 2. Investigarea bazei de cauciuc a gumei de mestecat. Analizați informațiile referitoare la compo-nentele investigate ale gumei de mestecat utilizând diferite surse informaționale. Indicați substanțele ce pot alcătui baza de cauciuc a gumei de mestecat (denumirea, formula).Alcătuiți ecuațiile reacțiilor de obținere a compușilor/polimerilor respectivi.E. Identificarea compușilor cu caracter nesa­turat în guma de mestecat: alegeți reagentul necesar, realizați experimentul, formulați concluzii. Pregătiți un comentariu format-poster cu prezentare.

Grupul 3. Investigarea aromatizatorilor în guma de mestecat.Analizați informațiile referitoare la componenții investigați ai gumei de meste-cat, utilizând diferite surse informaționale. Selectați, din componenții identificați, compusul ce corespunde mirosului indicat pe mostra de gumă investigată, identificați prezența mirosului respectiv. Alcătuiți formula de structură a aromatiza-torului/esterului respectiv și denumirea lui. Alcătuiți ecuația reacției de obținere a esterului identificat și ecuația reacției ce caracterizează proprietățile chimice ale acestui ester. Pregătiți un comentariu for-mat-poster cu prezentare.

Grupul 4. Investigarea aditivilor suplimentari în guma de mestecat.Analizați informațiile referitoare la componenții investigați ai gumei de meste-cat, utilizând diferite surse informaționale. Selectați denumirile și specificările aditivilor/E pentru componenții suplimentari ai gumei de mestecat. Explicați tipul și rolul lor.E. Determinarea mediului (pH­ului) extrac­tului apos al gumei de mestecat. Alegeți indicatorul necesar, realizați experimentul, formulați concluzii. Pregătiți un comentariu format poster cu prezentare.

103

Mott

oul l

ecție

i: Al

eger

ea c

onști

entă

est

e su

perio

ară

plăc

erii

de m

omen

t. Se

neca

, filo

sof g

rec

Secv

ențe

le

lecț

iei

SО

Activ

itate

a pr

ofes

orul

uiAc

tivita

tea

elev

ilor

Stra

tegi

ile d

i-da

ctice

Mom

ente

or-

gani

zato

rice

• As

igur

area

unu

i clim

at fa

vora

bil d

esfă

șură

rii

lecț

iei.

• Fo

rmea

ză g

rupu

rile

de lu

cru,

ale

g lid

erul

gr

upei

.

I. Ca

ptar

ea

aten

ției

Dedu

cere

a su

biec

tulu

i le

cție

i și a

ob

iecti

velo

r

•

Anun

ță m

ottou

l lec

ției,

dem

onst

reaz

ă im

a-gi

ni p

rin c

are

ghid

ează

ele

vii s

pre

dedu

cere

a su

biec

tulu

i lec

ției.

• Pr

opun

e el

evilo

r să

însc

rie o

pini

ile p

ropr

ii re

-fe

ritor

la s

ubie

ctul

lecț

iei:

ce ș

tiu, c

e vr

eau

să

știu

(1 m

in.).

• Fo

rmul

ează

tem

a le

cție

i.•

Not

ează

suge

stiile

. 1-2

ele

vi îș

i exp

rimă

opin

iile.

Tehn

ica

„Știu

, vr

eau

să ș

tiu,

am în

văța

t”

• Gh

idea

ză e

levi

i spr

e fo

rmul

area

obi

ectiv

elor

le

cție

i.•

Prop

un m

etod

e de

cer

ceta

re a

mos

trei

pr

opus

e, fo

rmul

ează

obi

ectiv

ele:

să e

xam

i-ne

ze e

tiche

ta, s

ă de

term

ine

com

pone

ntel

e,

rolu

l și i

mpa

ctul

lor a

supr

a or

gani

smul

ui.

Brai

nsto

rmin

g.Pl

anifi

care

a ce

rcet

ării

II. R

ealiz

area

se

nsul

uiS 1 S 2 S 3 S 4

О1

• Pr

opun

e el

evilo

r să

anal

izeze

com

poziț

ia

gum

ei d

e m

este

cat,

să d

istin

gă g

rupe

le d

e co

mpo

nenț

i.

• El

evii

anal

izeaz

ă co

mpo

ziția

, det

erm

ină

com

pone

nții

și le

cla

sifică

în g

rupe

.An

aliza

Com

para

rea

О2

О3

О4

О5

О6

О7

• Pr

opun

e el

evilo

r să

stud

ieze

com

pone

nții

de b

ază

ai g

umei

de

mes

teca

t, re

actu

alizâ

nd

cuno

știnț

ele

desp

re c

ompu

șii o

rgan

ici,

desp

re

surs

ele

info

rmaț

iona

le, d

espr

e in

vesti

găril

e ex

perim

enta

le.

• Re

actu

alize

ază

regu

lile

de lu

cru

în g

rup,

de

secu

ritat

e în

tim

pul e

fect

uării

exp

erim

entu

lui

chim

ic.

• Lu

crea

ză în

gru

puri.

Stu

diaz

ă in

stru

cțiu

nile

, îm

part

sarc

inile

.•

Efec

tuea

ză in

vesti

gare

a te

oreti

că și

ex-

perim

enta

lă a

com

pone

ntel

or g

umei

de

mes

teca

t: G

rupu

l 1­ Î

ndul

cito

rii. G

rupu

l 2 –

Gu

ma

(cau

ciuc

ul).

Gru

pul 3

– A

rom

atiza

torii

. G

rupu

l 4 –

Com

pone

nți s

uplim

enta

ri.

• În

scriu

rezu

ltate

le p

e po

ster

e.

Anal

iza

info

rmaț

iei

Expe

rimen

t Lu

crul

în g

rup

Învă

țare

prin

de

scop

erire

• Pr

opun

e el

evilo

r să

anal

izeze

și să

disc

ute

rezu

ltate

le in

vesti

gării

.•

Fiec

are

grup

pre

zintă

rezu

ltate

le in

ves-

tigăr

ii: C

e co

mpu

și ch

imic

i se

refe

ră la

gr

upul

com

pone

nțilo

r cer

ceta

ți, ro

lul l

or,

prop

rietă

țile,

met

odel

e de

obț

iner

e.

Prez

enta

rea,

te

hnol

ogii

di

gita

le

104

• Ef

ectu

ează

eva

luar

ea fo

rmati

vă p

rin a

dres

a-re

a în

treb

ărilo

r înc

ruci

șate

gru

puril

or d

e el

evi.

În c

azul

difi

cultă

ții fo

rmul

ării

răsp

unsu

rilor

, gr

upul

exp

ert î

n pr

oble

ma

viza

tă o

feră

un

răs-

puns

.

• Gr

upul

1. Î

ntre

bare

des

pre

arom

atiza

tori.

•

Grup

ul 2

. Înt

reba

re d

espr

e co

mpo

nenț

ii su

plim

enta

ri.•

Grup

ul 3

. Înt

reba

re d

espr

e ba

za d

in g

umă

(cau

ciuc

).•

Grup

ul 4

. Des

pre

stab

ilire

a рН

-ulu

i în

cavi

-ta

tea

buca

lă.

Conv

ersa

țiaex

amin

atoa

reIn

stru

ire p

robl

e-m

atiza

tă

О8

• Ad

rese

ază

într

ebar

ea: C

um c

rede

ți, p

utem

av

ea în

cred

ere

în re

clam

e?•

Prez

intă

ele

vii c

are

au re

aliza

t pro

iect

e.•

Evid

enția

ză si

tuaț

ia-p

robl

emă.

• Pr

ezin

tă r

ezul

tate

le i

nves

tigaț

iilor

„In

flu-

ența

gum

ei d

e m

este

cat

asup

ra e

chili

brul

ui

acid

o-ba

zic în

cav

itate

a bu

cală

’’.•

Expl

ică

cont

radi

cția

apa

rent

ă în

tre

extr

ac-

tul a

pos

și pH

-ul d

in c

avita

tea

buca

lă c

e se

cr

eeaz

ă în

rezu

ltatu

l mes

tecă

rii g

umei

.

Prez

enta

rea

cu

utiliz

area

tehn

o-lo

giilo

r dig

itale

S 4 S 5 S 6

О8

О9

О10

• Pr

opun

e „e

xper

ților

-med

ici”

să-ș

i exp

ună

opin

iile.

• Le

dă

însă

rcin

are

elev

ilor:

în ti

mpu

l pre

zent

ă-rii

să în

scrie

arg

umen

tele

-pro

și -c

ontr

a în

fișa

de

lucr

u.

• Do

i ele

vi p

rezin

tă re

zulta

tele

cer

cetă

rii

refe

ritor

la a

cțiu

nea

fizio

logi

că a

com

pone

n-te

lor g

umei

de

mes

teca

t. •

În ti

mpu

l pre

zent

ării,

ele

vii n

otea

ză a

rgu-

men

tele

pro

/con

tra

în fi

șe d

e lu

cru.

Prez

enta

re

Pow

er P

oint

Grafi

cul T

• Pr

opun

e el

evilo

r să

ia c

unoș

tință

de

rezu

lta-

tele

anc

hetă

rii în

pro

blem

a co

nsum

ării

gum

ei

de m

este

cat.

• Do

i ele

vi p

rezin

tă re

zulta

tele

cer

cetă

rii

soci

olog

ice

(anc

hetă

rii).

Cerc

etar

e so

cio-

logi

că

• At

rage

ate

nția

ele

vilo

r asu

pra

aspe

ctul

ui

este

tic și

a c

elui

eco

logi

c al

e uti

lizăr

ii gu

mei

de

mes

teca

t.

• Îș

i exp

rimă

opin

iile

prop

rii a

supr

a as

pec-

tulu

i est

etic

al u

tiliză

rii g

umei

: und

e, c

ând

se

poat

e/nu

se p

oate

de

mes

teca

t.

Conv

ersa

ție

• Fo

rmul

ează

situ

ația

-pro

blem

ă: c

um să

pro

ce-

dăm

dac

ă gu

ma

de m

este

cat s

-a li

pit d

e ha

ină.

• Pr

opun

met

ode

de în

lătu

rare

a g

umei

de

mes

teca

t de

pe h

aine

.Pr

oble

mati

zare

105

III. R

eflec

ție

Asig

urar

ea

feed

back

ului

S 6О

11•

Prop

une

elev

ilor s

ă ef

ectu

eze

anal

iza

activ

ității

: au

fost

real

izate

obi

ectiv

ele,

cum

au

fost

real

izate

?•

Anal

izeaz

ă ac

tivită

țile

lecț

iei c

u re

zolv

area

sit

uații

lor r

eale

ce

pot a

păre

a în

acti

vita

tea

cotid

iană

.•

Prop

une

elev

ilor s

ă co

mpl

etez

e fiș

a pr

in

form

ular

ea c

oncl

uziil

or re

ferit

or la

pro

blem

a in

vesti

gată

, să

răsp

undă

la în

treb

area

: Ce

am

învă

țat d

in le

cția

de

astă

zi? Ș

i să

form

ulez

e co

nclu

ziile

la te

ma

cerc

etat

ă.

• Ex

pun

opin

ii, fo

rmul

ează

con

cluz

ii.

• Ră

spun

d la

într

ebăr

i.•

Form

ulea

ză c

oncl

uzii.

Anal

izăSi

ntez

ă Co

mpa

rare

Tran

spun

erea

in

form

ație

i în

situa

ții c

otidi

-en

e

• În

chei

e ac

tivita

tea.

Rep

etă

mott

oul l

ecție

i, pr

opun

e el

evilo

r să-

l com

ente

ze.

• Pr

opun

e lid

erilo

r să

eval

ueze

lucr

ul fi

ecăr

ui

elev

/ele

vă.

• Fo

rmul

ează

con

cluz

ii, e

vide

nția

ză e

levi

i car

e au

fost

acti

vi.

• Ar

gum

ente

ază

aleg

erea

de

cătr

e pr

ofes

or

a m

otou

lui l

ecție

i.

• Li

derii

gru

puril

or c

ompl

etea

ză fi

șele

de

eval

uare

a e

levi

lor

din

grup

și fi

ecar

e el

ev/

elev

ă –

fișă

de a

utoe

valu

are.

Eval

uare

și

auto

eval

uare

IV.

• An

unță

tem

a pe

ntru

aca

să•

De e

labo

rat u

n po

ster

„Pro

și c

ontr

a

gum

ei d

e m

este

cat”

(pen

tru

info

rmar

ea

elev

ilor d

in c

lase

le in

ferio

are,

form

at A

3).

106

3. Referințe metodologice şi procesuale ale Curriculumului la disciplina ChimieProfesorul cu adevărat înțelept nu te invită să intri în casa înțelepciunii sale, ci,

mai curând, te călăuzește către pragul minții tale.Kahlil Gibran

3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza Curriculumului – 2019

Strategia didactică este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați integral toți actorii predării – învățării, adaptat la condițiile realizării prin selec-tarea optimă a tehnicilor și metodelor concepute și orientat la scopul final de stabilire/perfecționare a căilor de atingere a finalităților procesului de instruire. Astfel, strategia prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic și mai eficient pentru aborda-rea unei situații concrete de predare și învățare. În acest fel, prin proiectare strategică se pot diminua erorile și riscurile activității de instruire. Strategia didactică este nece-sară din mai multe motive:

• să știi unde trebuie/dorești să ajungi;• să planifici eficient toate etapele acestui demers în coordonare strânsă între ele;• să depistezi factorii ce ar facilita realizarea acestui proces;• să asiguri prezența resurselor necesare (materiale, morale);• să prezici/eviți posibilitatea succeselor/insucceselor;• să racordezi acțiunile, mijloacele la schimbarea/transformarea continuă a factorilor;• să realizezi evaluarea permanentă a eficienței realizării pentru perfecționarea

continuă.În acest context, sarcina strategiei didactice pentru orice disciplină, inclusiv Chimie,

constă în asigurarea realizării procesului de instruire pe componentele: • informațională – transferul informației, primirea/receptarea ei, acumularea,

transformarea, păstrarea și utilizarea informației (constituie conținutul instruirii); • psihologică – formarea și dezvoltarea personalității umane; • cibernetică – dirijarea activității cognitive a elevilor.

Ponderea fiecărei componente este o mărime subordonată relației „societate – in-divid”, fapt ce, în consecință, determină specificul strategiilor didactice utilizate.

Strategiile clasice, corelate unei societăți cu relații economice și sociale stabile, pla-nificate sunt axate cu preponderență pe componenta informațională, reclamând rolul major al cunoștințelor teoretice, asigurând o respectare strictă a logicii interne a dis-ciplinei, o însușire temeinică a bazelor fundamentale ale științelor, formând specialiști care activează foarte bine în condiții invariabile, adică profesioniști – executori de in-strucțiuni concrete. Specificul societății contemporane impune utilizarea unor noi stra-

107

tegii didactice, specificate ca strategii moderne, axate pe învățarea activă și interactivă, având ca scop formarea cunoștințelor și competențelor funcționale.

Strategiile didactice moderne nu se contrapun celor clasice și nu minimalizează rolul important al cunoștințelor, ci le orientează într-un sens nou, imprimându-le caracter activ și funcțional, transformându-le din finalitate a procesului instructiv în instrument de soluționare a diferitor situații/probleme.

Datorită specificului său, disciplina Chimie creează posibilități de valorificare pentru diferite strategii didactice. Practic, fiecare unitate de conținut, fiind tangentă cu activi-tatea cotidiană a elevului/elevei, facilitează utilizarea strategiilor bazate pe cercetare, descoperire, problematizare, realizate prin studiul teoretic sau experimental. În același timp, cercetând elementele lumii înconjurătoare la nivel de macrosistem, elevii pătrund în esența fenomenelor, proceselor, structurii substanțelor la nivelul moleculelor, atomi-lor, ionilor, adică la nivel de microsisteme. În acest caz sunt eficiente strategiile bazate pe analogii, modelări.

La etapele inițiale (conținuturi, noțiuni, legități noi), caracterizate prin capacități și deprinderi neconturate definitiv, se recomandă strategii algoritmice, care, în funcție de situație (particularitățile de vârstă ale elevilor, nivelul lor de percepere, capacitățile și deprinderile achiziționate), pot deriva în strategii semialgoritmice sau euristice [13].

3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplinei Învățarea este începutul bogăției. Învățarea este începutul sănătății. Învățarea este

începutul spiritualității. Căutarea și învățarea sunt acolo unde începe miracolul. Jim Rohn

Studiul Chimiei poate fi asociat cu alcătuirea unui „Puzlle” uriaș, dintr-un număr imens de elemente constructive, a căror semnificație este relevată complet doar în momentul întregirii tabloului comun. Nu poți cointeresa „jucătorul” prin intermediul câtorva piese răzlețe, fără a-i demonstra imaginea integrală, și invers, nu poți crea nimic până nu plasezi fiecare element la locul lui. Din acest punct de vedere, procesul de formare a perceperii chimice a Macrolumii înconjurătoare poate fi realizat eficient doar integrând procesele de gândire concretă și abstractă a Elevului/Elevei, pornind de la experiențele lui anterioare. Făcând trimitere la cercetările psihologului Augusto Cury, se poate afirma că „se cucereș-te, în primul rând, teritoriul emoției, apoi scena logicii și, în al treilea rând, solul memori-ei”, și că „doar experiențele personale se înregistrează într-un mod deosebit în memorie, numai ele creează modificări masive, capabile să transforme personalitatea”[1].

Conform unor cercetări pedagogice, cheia problematicii date ne-ar putea oferi prin-cipiul abordării axiologice a procesului de instruire. În multe surse informaționale, abor-

108

darea axiologică/axiologia este specificată ca „Teorie generală a valorilor”, ce reliefează aspectele legate de cunoașterea valorilor, selectarea lor, ordonarea în raport cu defini-rea finalităților formării personalității, precizarea mijloacelor de realizare, coordonarea proceselor, aplicarea criteriilor valorice în toate acțiunile educative, pentru evaluarea și optimizarea lor [14].

Esența abordării axiologice constă în asigurarea conexiunii sistemului de cunoștințe, capacități, deprinderi cu sistemul de valori și atitudini; orientarea spre asigurarea sati-sfacerii necesităților atât a fiecărei persoane în parte, cât și a întregii societăți; orienta-rea spre rezolvarea problemelor societății; tratarea bagajului informațional din punct de vedere valoric. Implementarea acestui principiu pornește de la ideea, conform că-reia orice demers psihologic, indiferent de vârsta și experiența celui vizat, este testat inițial prin detectorul interogativ „Ce?”, „Pentru ce?”, „Cât?” și „Cum?” și este realizat practic și eficient doar în funcție de valoarea estimativă a componentei „Pentru ce?”. Elucidarea acestei componente creează un imbold motivațional esențial, stimulând necesitatea cognitivă internă, caracterizată prin stările: am nevoie să cunosc aceasta, vreau/doresc să cunosc, deoarece/pentru că etc., acționând ca un „propulsor” eficient al procesului de cunoaștere în toate domeniile activității umane, inclusiv în cel de învă-țare. În viziunea axiologică, orientarea primordială la nivelul de atitudini devine piatra de temelie a procesului de transformare a informației în cunoaștere și a cunoașterii în competență ca formă de materializare a „cunoștințelor vii”. În contextul acestei abor-dări, lecția de predare – învățare devine „o aventură a cunoașterii”, în care copilul par-ticipă activ, după puterile proprii, întâlnind probleme și situații dificile, examinându-le și descoperind soluții plauzibile. Rolul profesorului constă mai mult în cel de stimulare și dirijare, iar motivația activității reiese din participarea entuziastă a cadrului didactic. Elevul/eleva este implicat/ă atât în procesul de predare, de învățare, cât și de evaluare, iar disciplina devine autodisciplină a muncii și interesului, fiind asigurată de satisfacția cooperării.

Prin urmare, aplicarea practică a principiilor axiologice la Chimie poate fi realizată prin: • transferul în baza legăturilor asociative a limbajului chimic în modele familiare și

invers; • încadrarea maximal posibilă a componentei informaționale vizate în contextul

real al experienței de viață prin intermediul situațiilor/problemelor contextuale; • valorificarea componentei informaționale prin situații/sarcini formative.

Spre deosebire de alte discipline, Chimia vizează în special gândirea abstractă a ele-vului/elevei, caracterizată după Jean Piaget (psiholog elvețian) prin stadiul operațiilor formale ce încep să se cristalizeze în jurul vârstei de 12 ani, finalizând ca regulă spre 22-

109

25 de ani [21]. Din acest motiv, perceperea noțiunilor și legilor chimiei poate fi realizată eficient doar pornind de la gândirea concretă a copilului, prin crearea/prezentarea „pa­ralelelor asociative”, care fac posibilă vizualizarea microlumii moleculelor și atomilor la nivel de macrosistem, cu elucidarea legităților și corelațiilor ei, în comparație cu cele cunoscute/familiare. În funcție de tipul modelului cunoscut, asocierile pot fi realizate la nivel conceptual, acțional, praxiologic.

Exemplul 1: „Paralele asociative” cu caracter conceptual, prin stabilirea corelațiilor dintre Paradigma gramaticală și Paradigma chimică. Competențele vizate direct: cog-nitive, acțional-strategice, tangențial pot fi atinse cele atitudinale, cu elemente de ori-entare profesională.

Paradigma gramaticală Paradigma chimică

Definiție Concept Concept Definiție

Totul ce pot depista cu aju-torul organelor de auz sau al aparatelor auditive.

Vorbire Materie Totul ce pot depista cu ajutorul organelor de simț sau al apara-telor

O parte din vorbire cu un anumit sens ( număr, ?*)

Cuvânt Substanță O parte din materie cu anumite proprietăți (zeci de mil., ?*)

Partea cea mai mică a unui cuvânt => un anumit fel de sunet => vocale și consoane

Sunet => feluri de sunete

Atom => element chimic

Partea cea mai mică, chimic indivizibilă a substanței => un anumit fel de atomi => metale și nemetale

Notarea convențională a unui sunet prin semne con-venționale => 31 de litere

Literă Simbol Notarea convențională a unui element chimic printr-un semn convențional => 118 simboluri

Notarea convențională a cuvântului prin litere

Cuvânt scris

Formulă chimică

Notarea convențională a compo-ziției substanței prin simboluri și indici

Notarea convențională a unei idei, propuneri, afir-mații.

Propoziție Ecuație chimică

Notarea convențională a unei reacții chimice prin formule și coeficienți

Realizarea personalității în domeniu ...

Operă de artă

Descoperiri ştiințifice

Realizarea personalității în do-meniu...

110

Exemplul 2: „Paralele asociative” cu caracter acțional, prin corelarea raporturilor cantitative din viața cotidiană și din chimie.

A. C + O2 CO2

ν 1 mol 1 mol 1 mol

m 12 g 32 g 44 g

N 6,02·1023at. 6,02·1023molec. 6,02·1023molec.

V * ---- 22,4 l 22,4 l

B. Bani -----------------------------Orez

28 lei 1 pungă

28000 bani 1 kg

2 $ N fire

Orice corelație este adevărată atât pe verticală, cât și pe orizontală. • În baza experienței personale, elevii comentează situația expusă în punctul B,

explică corelațiile existente, deduc tipurile de probleme rezultate din analogia târgului (B): cât orez (pungi, kg, fire) se poate procura de o sumă concretă (lei, bani, dolari) și invers, și necesitatea concordării formei prețului cu forma între-bării solicitate.

• În baza analogiei cu corelațiile practicate în activitatea cotidiană (punctul B), se determină: a) cunoscând unul din participanții reacției (moli, g, particule, l*) după ecuația reacției, (prețul ei) îl putem calcula pe oricare din participanții la proces (moli, g, particule, l*);

b) forma „prețului” reacției trebuie să coincidă cu forma întrebării solicitate și invers.Exemplul 3: „Paralele asociative” cu caracter praxiologic, prin elemente de integra-

re intra- și interdisciplinară. „Coșul cu daruri” – are ca scop relevarea și concretizarea laturii chimice a lumii înconjurătoare, asigurând perceperea conștientă a faptului că în spatele unei formule chimice se află o substanță concretă, cu anumite proprietăți și utilizări, iar după o ecuație chimică – un proces ce are loc în natură/industrie/organism, ale cărui cunoaștere și dirijare pot aduce beneficii inestimabile.

Această tehnică poate fi aplicată la începutul unui modul/la lecția de comunicare a cunoștințelor noi, cu scopul de a crea o situație contextuală cu caracter problematizat, ca exemplu, în clasa a XI­a la tema: Compușii hidroxilici.

• Elevii trebuie să aleagă din coș produsele ce au tangență cu alcoolii și să-și ar-gumenteze decizia. În baza cunoștințelor anterioare, evident că vor fi alese doar produsele ce conțin etanol: șervețelele umede, parfumurile, soluțiile de iod, diferite tincturi medicinale etc., ignorând guma de mestecat, săpunul lichid cu glicerol, mostrele de poliester, băuturile carbogazoase, mostrele de PET-uri etc.

• La afirmația categorică a cadrului didactic că toate produsele propuse în „Coșul cu daruri” au tangență cu alcoolii, apare o confruntare a experienței cotidiene și cerința

111

cognitivă. Din punct de vedere psihologic, apare un conflict ce „generează îndoiala, îndoiala generează stresul pozitiv, iar acest stres deschide ferestrele inteligenței” [1].

• În continuare, activitatea poate demara după diferite scenarii: analiza surselor in-formaționale – suport → concretizarea compușilor hidroxilici ce intră în compoziția produselor nominalizate → etichetarea acestor produse prin marcarea cu formule-le sau denumirile compușilor respectivi → argumentarea necesității studierii aces-tor compuși → realizarea sarcinilor cognitive pe un fon motivațional asigurat.

Prin „Paralelele asociative” se formează nu doar un limbaj chimic funcțional, materi-alizat în competențe de comunicare, dar și unul acțional-strategic, care dezvoltă gândi-rea critică, promovează dezbaterile de idei, asigurând practic formarea competențelor cognitive și atitudinale.

Spre deosebire de „situația contextuală”, care are funcția de a elucida componen-ta informațională prin prisma experiențelor cotidiene, „sarcina contextuală” conține o problemă cu semnificație personală, a cărei soluționare relevă necesitatea achiziționă-rii cunoștințelor respective. În acest context, cunoștințele devin valoroase, formative, deoarece elevul/eleva înțelege destul de clar când, unde și cum le va putea aplica.

Datorită integrării organice a chimiei în toate domeniile activității umane, practic orice sarcină/problemă tip de chimie poate fi derivată în sarcină/problemă contextuală, respectând următoarele cerințe:

• Sarcina/problema propusă trebuie să se bazeze pe experiența de viață reală a elevilor.

Exemplu: În caz de angină, în calitate de antiseptic se recomandă clătiri cu soluții de hidrogenocarbonat de sodiu. Câte proceduri pot fi făcute utilizând un pachet de sodă cu masa de 500 g, dacă pentru o clătire este necesară o linguriță ce conține 0,05 mol de substanță? Ce substanță mai poate fi utilizată în acest scop? Pentru ce mai poți utiliza hidrogenocarbonatul de sodiu?

• Să posede caracter nedeterminat, deschis, propunând mai multe variante de rezolvare. Exemplu: Va trece oare asistentul medical examenul de calificare, dacă el a pregătit o solu-

ție fiziologică dizolvând în 300 ml de apă clorură de sodiu cu masa de 3,34 g?• Să argumenteze importanța soluționării prin validarea atitudinală a răspunsului primit. Exemplu: Soluțiile hidroxidului de sodiu cu pH-ul între 10 și 14 sunt utilizate în calitate de

loțiuni pentru îndreptarea părului. Cu cât pH-ul lor este mai mare, cu atât efectul obținut este mai puternic. Cum crezi, ce efect va avea soluția de NaOH asupra părului (temporar, mediu sau puternic), dacă pentru titrarea acestei soluții cu volumul de 10 ml s-au consumat 15 ml soluție de acid clorhidric cu pH-ul egal cu 1? [14]

• Să fie nestandardă, originală, chiar paradoxală prin conținut, ca să asigure un efect de noutate, interes, intrigă, fiind atractivă pentru elevi.

112

Exemplu: Conform versiunilor oficiale, Napoleon a decedat din cauza cancerului la stomac. După câteva decenii, cercetătorii au ajuns la concluzia că este destul de pro-babil, ca moartea lui să fi survenit în urma otrăvirii cu un compus toxic al elementului „X”. Acest compus are compoziția X2O3 și timp îndelungat i-ar fi fost adăugat în mâncare în cantități mici. Determină elementul „X”, dacă partea de masă a elementului în oxid este de 75,7 %. Caracterizează acest element după poziția în Sistemul Periodic. Găsește informația despre etimologia denumirii lui.

• Să solicite o implicare personalizată în comentarea răspunsului (la nivel de reco-mandări/decizii/constatări).

Exemple: I. Oxidul de fier (III) este un pigment mineral utilizat pentru colorarea gla-zurii de ciocolată a produselor de patiserie și a înghețatei, într-o doză maximal admisi-bilă de 0,1 g/kg. Rezolvă problema. Hidroxidul de fier, obținut la interacțiunea a 400 ml soluție de hidroxid de sodiu cu concentrația NaOH de 0,15 mol/l cu o soluție ce conține 9,68 g de nitrat de fier (III), a fost supus reacției de descompunere. a) Calculează masa oxidului de fier (III) obținut în urma acestor reacții. b) Argumentează prin calcule dacă glazura de ciocolată cu masa de 16 kg, colorată cu această cantitate de oxid de fier (III), va corespunde standardelor de calitate.

II. Perlele naturale, sub acțiunea parfumurilor, produselor cosmetice, își pierd stră-lucirea și devin mate. Pentru restaurare, bijuteriile se plasează pentru o zi în soluții cu pH=4. Nu se recomandă soluții cu o aciditate mai mare, deoarece acestea pot diminua valoarea perlelor. Rezolvă problema. La o soluție de acid clorhidric, cu volumul de 50 ml, cu concentrația molară a acidului de 0,1 mol/l, s-au adăugat 450 ml de apă. Calcu-lează pH-ul soluției obținute și argumentează dacă valoarea unei perle poate fi diminu-ată la plasarea ei timp de o zi în această soluție.

O regulă de bază a Didacticii moderne afirmă că „activitatea cognitivă nu răsare din nimic, pe loc gol”, ci are nevoie stringentă de prezența necesității cognitive. Această stare poate fi generată prin „formularea de tip interogativ” a subiectului lecției, plasând elevii în situația de dirijare independentă a proceselor de soluționare și formulare a răs-punsului la întrebarea solicitată. Obiectivele directe ale acestei metode/tehnici includ: stimularea motivației, dezvoltarea capacității de a/a-și pune întrebări, îmbogățirea in-terpretării enunțurilor, proiectarea activităților paralel cu asumarea unor responsabili-tăți pentru realizarea lor. În acest context este destul de sugestivă expresia renumitului filosof Blaise Pascal: „De obicei, te convingi mai lesne cu argumentele pe care le-ai găsit tu însuți, decât cu cele care le-au venit altora în minte”.

113

Exemplu: clasa a X-a, tema: Metalele. Subiectul propus: Pentru ce am nevoie să studiez metalele?Algoritmul acțional: Profesorul anunță subiectul lecției → solicită formularea în scris

a întrebărilor subordonate (asocieri libere) → enunțarea întrebărilor (asaltul de idei) → selectarea și ordonarea întrebărilor relevante (analiză) → deducerea obiectivelor lecției (sinteză) → realizarea obiectivelor (activitate dirijată cu suport motivațional) → formu-larea răspunsului la subiectul lecției („Produs” cognitiv) → reflecția (formulări de con-cluzii/lanțuri logice – „Produs” atitudinal) → tema pentru acasă: elaborarea unui eseu „5 argumente pentru ce am nevoie să studiez metalele?” („Produs” creativ).

În contextul acestei abordări, lecția de predare – învățare se transformă într-un pro-ces de creație colectiv în care elevul/eleva participă activ, fiind stimulat și motivat de către cadrul didactic. Psihologii afirmă că pentru un adolescent răspunsul găsit inde-pendent este asemeni unei victorii în procesul dificil și complex al cunoașterii lumii înconjurătoare, ce îi generează încredere în forțele proprii, satisfacție, o afirmație de personalitate și, ca rezultat, apariția interesului nu doar față de obiect, ci, în consecință, și față de procesul de cunoaștere. Drept confirmare a ideilor expuse, câteva modele de lanțuri logice realizate de elevi la finele acestei activități:

a) Învăț => am nevoie => ca să mă descurc => să reușesc => carieră bună => efort cu rost.b) Chimia => substanțe => proprietăți => cunosc proprietățile => înțeleg => explic

ușor ce se întâmplă => aplic corect => „nu dau în bară” => sunt deștept => pri-mesc plăcere să învăț!

În concluzie: variația câmpului contextual al sarcinilor/problemelor, deplasarea ac-centelor de la aspectul științific-rezolutiv la cel atitudinal-formativ, realizarea activită-ților prin metode participativ-active, formează axa dinamică în jurul căreia ia naștere o instruire axată pe formarea de competențe – o instruire de calitate.

Tot ce lărgește sfera capacităților umane, tot ce îi arată omului că poate face ceea ce el credea că nu poate, este extrem de prețios. (James Boswell)

3.3. Recomandări metodice pentru realizarea experimentului chimic Chimia este o știință și o disciplină școlară experimental-teoretică, de aceea experi-

mentul chimic în liceu este nu doar o metodă importantă de instruire, dar și, în același timp, un mijloc de instruire la fel de valoros. Experimentul chimic contribuie la formarea competențelor vizând domeniile cognitiv, psihomotor (cunoștințe, capacități, deprin-deri) și afectiv (interese, atitudini și valori). Pentru a imprima procesului educațional un caracter formativ, evolutiv este necesar de a transforma experimentul chimic într-un izvor al cunoștințelor, realizând lanțul cognitiv-acțional: observ – meditez – generalizez cele observate – deduc concluzii.

114

Investigarea experimentală a proprietăților și a metodelor de obținere a substanțelor chimice, studierea influenței lor asupra organismului uman și asupra mediului înconju-rător a unor produse sunt procese ce demonstrează necesitatea asigurării securității personale, sociale și a unui mod sănătos de viață. Efectuarea experiențelor de labora-tor și a lucrărilor practice conform instrucțiunilor propuse, cu respectarea regulilor de securitate, asigură suportul pentru formarea și dezvoltarea competențelor de utilizare inofensivă a substanțelor în diverse situații cotidiene.

Profesorii instruiesc elevii referitor la respectarea regulilor tehnicii securității, cap-tând atenția asupra realizării exacte a instrucțiunilor, efectuării corecte a experimente-lor, măsurărilor, utilizării efective și inofensive a substanțelor. Efectuarea investigațiilor experimentale de obținere a substanțelor, de cercetare a proprietăților și de identifi-care a lor se monitorizează de către elevi prin elaborarea rapoartelor, ce includ scopul lucrării – obiective, mod de lucru, observații, explicații ale rezultatelor primite și obliga-toriu – formularea concluziilor.

În mod tradițional, Curriculumul include două tipuri de experimente chimice pentru fiecare clasă și profil efectuate de elevi: lucrări practice și experiențe de laborator. În afară de aceasta, Curriculumul actual propune și activități experimentale fără a speci-fica concret tipul lor, modul de organizare și efectuare fiind determinat de profesor: experiment demonstrativ problematizat, experiență de laborator, studiul de caz, expe-riment productiv-creativ, experiment-investigație, experiment digital etc. Profesorii pot recurge la acest tip de activitate și pentru organizarea activității creative individuale a elevilor.

Principalele criterii în selectarea conținuturilor experimentului chimic au fost, în pri-mul rând, favorizarea formării și dezvoltării competențelor specifice la disciplină, în al doilea rând, inofensivitatea experimentului asupra stării de sănătate a participanților la procesul de instruire, și, în al treilea rând, valoarea formativă, practică și semnificația experienței obținute pentru viața cotidiană.

În Curriculumul la Chimie, ediția 2019, în fiecare modul se propun experiențe de la-borator ce permit formarea și dezvoltarea competențelor de investigare experimentală a substanțelor și a proceselor chimice. Numărul experiențelor de laborator, propus în Curriculum, ediția 2019, a crescut considerabil pentru ambele profiluri.

Aceste activități, la nivel de experiment problematizat, pot fi folosite pentru a pro-iecta lecția conform unei scheme, ce contribuie maximal la activatatea independentă a elevilor în cadrul lecțiilor de învățare a temei noi, de exemplu, în formă de lecție-in-vestigație.

Pe lângă activitățile experimentale menționate, respectând principiul caracterului formativ și practic al conținuturilor studiate, Curriculumul 2019 recomandă activități

115

creative cu caracter experimental pronunțat. Investigațiile experimentale propuse pot fi aplicate la elaborarea unor proiecte individuale sau în grup în cadrul lecțiilor sau ac-tivităților extrașcolare cu prezentarea rezultatelor în fața colegilor de clasă sub diverse forme: prezentare grafică, Power-Point, raport oral, realizarea unei reviste sau a unui poster etc.

În Curriculumul­2019 se propun o serie de experiențe de laborator ce vizează cer-cetarea mostrelor de substanțe anorganice utilizate în activitatea cotidiană: metale, nemetale, aliaje, minerale, săruri etc. Propunem o fișă de lucru ce poate fi aplicată în calitate de suport pentru realizarea sarcinilor de acest tip.

Experiențele de laborator: Cercetarea mostrelor de substanțe anorganice utilizate în acti-vitatea cotidiană (metale, nemetale, baze, săruri, oxizi, acizi etc.)/cercetarea mostrelor de nemetale, compușilor nemetalelor, mineralelor/cercetarea mostrelor de metale, aliaje etc.Ustensile și reactivi: stativ cu eprubete, baghetă de sticlă, paletă, cleștar, spirtieră, pahar cu apă, colecție de substanțe.Sarcină. Examinează substanțele primite (profesorul propune substanțele corespunzător subiectului lecției). Cercetează proprietățile fizice ale substanțelor și completează, în baza observațiilor, tabelul de mai jos. Formulează concluziile corespunzătoare.

Nr. Substanța (formula,

denumirea)

Starea de agregare

Culoarea Mirosul Compor-tarea la încălzire

Solubili-tatea în

apă

Proprietățile fizice speci-

fice

Concluzie generală: ………………………………………………….

În funcție de unitățile de competență și de conținuturile vizate, tabelul propus poa-te fi modificat/completat cu compartimente suplimentare: tipul legăturii chimice, tipul rețelei cristaline, proprietăți chimice, utilizări etc. Cadrul didactic poate modifica/com-pleta atât șirul substanțelor propuse în compartimentul Activități de învățare, cât și parametrii solicitați.

Lucrările practice prezentate în Curriculum au fost parțial modificate în ediția 2019. – În clasa a X­a, profil real și umanist, numărul și conținutul lucrărilor practice au

rămas neschimbate. – În clasa a XI­a, profil real și umanist, Lucrarea practică: ,,Obținerea și proprietățile

etilenei” a fost exclusă. În tema ,,Compuși hidroxilici” a fost propusă Lucrarea practică nr. 2: ,,Identificarea compușilor hidroxilici în produsele utilizate în acti-vitatea cotidiană”.

– În clasa a XII­a, profil umanist, a fost inclusă Lucrarea practică nr. 1: „Studierea proprietăților chimice ale acidului acetic” în locul experienței de laborator. Lucra-

116

rea practică: ,,Studierea materialelor din compuși macromoleculari” a fost înlo-cuită cu o experiență de laborator cu aceeași denumire. Lucrarea practică nr. 3: „Generalizarea cunoștințelor la chimia organică” a fost înlocuită cu Lucra-rea practică nr. 3: ,,Identificarea prezenței grăsimilor, hidraților de carbon și a proteinelor în diferite produse alimentare”.

– În clasa a XII­a, profil real, Lucrarea practică: ,,Generalizarea cunoștințelor la chi-mia organică” a fost înlocuită cu Lucrarea practică: ,,Identificarea prezenței gră-similor, hidraților de carbon și a proteinelor în diferite produse alimentare”. Lu-crarea practică: ,,Prepararea soluției de acid cu o anumită concentrație molară” a fost exclusă, dar ea poate fi ca parte componentă a lucrării practice ,,Titrarea acido-bazică”.

Tot în clasa a XII­a a fost inclusă Lucrarea practică nr.6: ,,Aplicarea titrării acido­bazice la cercetarea mostrelor de aspirină” pentru a demonstra importanța practică a metodei de titrare acido-bazică pentru determinarea calității atât a produselor alimen-tare, cât și a celor farmaceutice [15]. Deoarece această tematică este nouă, mai jos se propune o variantă de realizare a acestei lucrări practice.

Lucrarea practică nr. 6: Aplicarea titrării acido-bazice pentru cercetarea mostrelor de aspirinăUstensile și reactivi: stativ metalic, biuretă, colbă Erlenmeyer, cilindrul gradat, mojar, soluție de NaOH 0,1 M, mostre de aspirină, etanol (96%), soluție alcoolică de indicator fenolftaleină de 1%, apă distilată.Unitatea de competență 3.5. Investigarea teoretico­experimentală a unor contexte proble-matice, legate de necesitatea preparării soluțiilor; realizării unei analize chimice.Obiectivele operaționale. Elevul/eleva va fi capabil(ă):- să realizeze titrări acido-bazice;- să efectueze calculele matematice în baza datelor experimentale obținute, să determine cantitatea de acid acetilsalicilic într-o anumită cantitate de preparat medical; - să interpreteze rezultatele obținute.I. Aplicații teoretice.Acidul acetilsalicilic este un preparat medical sub denumirea farmaceutică de aspirină, co-mercializat sub diferite forme (pastile, capsule, prafuri etc.). Preparatele de acest tip conțin, acid acetilsalicilic, ca un component de bază, și un excipient neutru (lactoză, manitol etc.).1. Determină formula moleculară a acidului acetilsalicilic (în baza formulei de structură) și calculează masa lui molară: M (..........................) =............................................................ 2. Aspirina este puțin solubilă în apă (< 1 g/l); din această cauză, pentru a o dizolva, se va utiliza un amestec de apă cu etanol.3. Acidul acetilsalicilic reacționează cu bazele (NaOH) în raport stechiometric de 1 : 1.

117

II. Aplicații practice.1. Descrierea preparatului cercetat.Alcătuiește o caracteristică generală a preparatului cercetat, în baza informației producăto-rului: a) descrierea preparatului (denumirea, componenții de bază, componenții suplimen-tari, aspectul exterior etc.) .........................................................................................b) masa probei (pastilă/capsulă) mprobei =................2. Pregătirea soluției de acid acetilsalicilic pentru titrare:- mărunțește într-un mojar o pastilă/capsulă de aspirină până se obține un praf omogen;- transferă cantitativ praful obținut în colba pentru titrare (Erlenmeyer);- adăugă în colbă 15 ml de etanol, 15 ml de apă distilată, 2-3 picături de fenolftaleină și agită conținutul. Soluția preparată are mediu ....................... de aceea în prezența fenolftaleinei culoarea soluției ............................................................3. Pregătirea instalației pentru titrare. Fixează biureta clătită cu soluție de NaOH 0,1 M în stativul metalic, umple biureta cu soluție de bază până la gradația „0” după meniscul de jos.

4. Efectuarea titrării.­ Realizează titrarea de probă până la schimbarea culorii indicatorului, ținând cont că în me-diul bazic fenolftaleina se colorează în ...............................- Fixează volumul soluției de bază alcalină, consumat pentru titrare: Vaproximativ = ......................- Efectuiază 2-3 titrări exacte, pentru a determina volumul exact al soluției (până la a doua cifră).Culoarea indicatorului în punctul de echivalență trebuie să se mențină timp de 30 sec.III. Prezentarea și interpretarea rezultatelor: V exact (NaOH), ml V1 = V2 = V3 =V mediu = (V1+V2+V3)/3 V(mediu)=

Calcule. În punctul de echivalență ν [OH] = ν de [H+].Acidul acetilsalicilic este un acid monocarboxilic deoarece molecula lui conține o singură grupă funcțională ..................., ......................... Conform ecuației reacției: νNaOH .......... νacid Calculează masa acidului acetilsalicilic în proba de aspirină cercetată utilizând rezultatele titrării: νNaOH = ……… = ……….. ; νacid = …………; m acid = …………….. = ………………………Compară rezultatul obținut cu informația de pe fișa de însoțire a preparatului cercetat a aspirinei: ................................................................................................................................................IV. Formulează concluzii: ........................................................................................................

* Tematica și conținutul altor lucrări practice proiectate în Curriculumul 2019, pre-cum și ale unor experiențe de laborator, sunt prezentate detaliat atât în manualele recomandate de MECC, cât și în caietele pentru lucrări practice [16].

3.4. Strategiile şi instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării Evaluarea este un element indispensabil al procesului de învățare. Calitatea proce-

sului educațional modern depinde de caracterul pozitiv al evaluării, motivarea elevilor pentru autoevaluarea progresului în formarea competențelor și orientarea spre succes. În cadrul triadei predare – învățare – evaluare, această etapă are un rol important, deoarece produce efecte semnificative asupra elevilor, părinților, cadrelor didactice.

118

Este important ca profesorul să încurajeze elevii pentru autoevaluare și evaluare reci-procă. Această abordare îi va ajuta să conștientizeze propriile nevoi de formare, dezvol-tându-le interesul pentru învățarea Chimiei.

Evaluarea este mai mult decât o operație sau o tehnică, fiind o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective care indică: obiectivele și conținuturile сe trebuie evaluate; în ce scop și în ce perspecti-vă se evaluează (perspectiva deciziei de a evalua); când se evaluează (la începutul învățării, pe parcursul sau la sfârșitul acesteia); cum se evaluează; în ce mod se prelu-crează datele și cum sunt valorizate informațiile; în baza căror criterii se apreciază” [17]. Evaluarea presupune o activitate sistematică și operatorie pornind de la mai multe în-trebări-cheie (Schema 6, adaptată după [18]).

Schema 6.

De ce evaluăm: pentru a cunoaște performanțele, progresele și a îmbunătăți perfor-manțele celor evaluați; pentru corectarea rezultatelor; îmbunătățirea metodelor, mij-loacelor și strategiilor de evaluare; pentru îmbunătățirea instrumentelor de evaluare; pentru formarea deprinderilor de autoevaluare; pentru identificarea deficiențelor sau disfuncționalităților și elaborarea strategiilor corective; pentru optimizarea demersu-rilor realizate atât în învățare, cât și în predare și evaluare; pentru a elabora programe compensatorii în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare și a programelor de progres.

Ce evaluăm: cunoștințe, atitudini, aptitudini, deprinderi, comportamente de învă-țare, competențe; dacă știu și ce știu să facă elevii, cum știu să aplice în viața reală ceea ce au învățat; atingerea obiectivelor legate de un anumit conținut; organizarea și desfășurarea procesului de învățare; modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de învățământ stabilit dinainte; trăsături de personalitate și de conduită; progresele școla-re; sistemul și unitățile de instruire.

119

Cui folosește evaluarea: celor evaluați (elevilor); celui care realizează evaluarea (ca-drului didactic); părinților; conducătorului instituției; factorilor de decizie școlară.

Pe cine evaluăm: elevii luați individual; grupul de elevi selecționat după un criteriu anume (școală, vârstă, profil, etc.); cadrele didactice (autoevaluare); reprezentanții in-stituției școlare.

Când evaluăm: la începutul unui demers educativ; pe parcursul desfășurării proce-sului instructiv-educativ; la sfârșitul unei etape, activități, demers instructiv-educativ.

Cum evaluăm: prin examinări curente; teste; probe orale/scrise/practice; studii de caz; fișe de activitate personală; portofoliu; hărți conceptuale; investigații; observări curente; jurnal reflexiv; proiect.

O evaluare eficientă studiază în ce măsură conținuturile au fost definite în confor-mitate cu obiectivele, dacă s-a efectuat o analiză de nevoi educaționale ale elevilor și în ce măsură procesele de instruire au stimulat și au favorizat învățarea. Modul de evalu-are a rezultatelor școlare influențează procesele de instruire și activitatea de învățare. Rezultatele activității pot fi evaluate raportându-le la finalitățile instruirii, stipulate în Сurriculum. Pentru evaluarea performantelor școlare, profesorii pot folosi diverse for-me de evaluare, precum și un repertoriu bogat de metode și tehnici de verificare. Indi-ferent de metoda aleasă, evaluarea presupune întotdeauna utilizarea unor itemi variați, ce trebuie adaptați obiectivelor urmărite.

Evaluarea inițială. Acest tip de evaluare are scopul de a stabili cât mai exact cu pu-tință câteva lucruri absolut necesare fiecărui profesor de chimie, pentru a-și elabora strategia didactică, și anume:

• determinarea nivelului de pregătire al elevilor la începutul activității, condițiile în care aceștia se pot integra în programul de predare – evaluare;

• a îndeplini una din premisele conceperii programului de instruire; • a instala o condiție hotărâtoare pentru reușita activității didactice; • a stabili posibilitățile de învățare ale fiecărui elev/fiecărei eleve [19].

Evaluarea inițială are obiectivul principal de a diagnostica calitatea și cantitatea cu-noștințelor elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizării adecvate a predării în continuare. Instrument de evaluare recomandat: test.

Evaluarea continuă (curentă, formativă): se caracterizează prin aceea că verificarea și aprecierea sunt incluse în procesul de instruire și se efectuează sistematic. Acest tip de evaluare își propune să evalueze performanțele tuturor elevilor despre întreg conținutul esențial al materiei parcurse la Chimie și oferă posibilitatea de a constata rezultatele, de a susține/motiva elevii, de feedback, de corectare a greșelilor și ameliorare, reglare a proce-sului de predare – învățare și de motivare, prevenind eșecul. Evaluarea continuă este apre-ciată ca o evaluare de progres și permite cadrului didactic de a interveni imediat. Evaluarea

120

formativă se poate realiza după o secvență de lecție, după o lecție integrală sau chiar după mai multe lecții. Acest tip de evaluare prezintă avantajul că se realizează un feedback con-tinuu, asigurând cunoașterea de către profesor și elevi a rezultatelor obținute. Accentul se va pune pe evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecții prin diferite modalități: observarea sistematică a modului de lucru al elevilor, individual și în echipă; evaluare orală; evaluarea abilităților experimentale; prezentarea experimentelor chimice; prezentarea proiectelor.

Instrumente de evaluare: fișe de caracterizare (cu răspuns deschis sau cu text la-cunar; sarcini de comparare în forma de prezentare diagrama Venn sau varianta 3 co-loane); tabele sumative cu completare continuă sau cu insulițe de reper, cu indicarea anumitor parametri, teste – fulger etc. (Anexe 1-8).

Evaluarea sumativă (cumulativă): de bilanț la capitol (modul), semestrială sau anuală se va axa pe determinarea nivelului de formare a unităților de competență și compe-tențelor specifice Chimiei. Evaluarea finală este mai complexă, pentru că ea trebuie să furnizeze informațiile relevante despre nivelul pregătirii elevilor la chimie, la nivelul unei etape de instruire.

Instrumente de evaluare: test sumativ.Deosebirea dintre cele 3 tipuri de evaluare nu este de esență, ci doar de tehnica de

aplicare. Tocmai de aceea, îmbinarea lor rațională constituie esența modelului evaluării complete și continue. Paralel cu evaluarea realizată de profesor, trebuie să se utilizeze autoevaluarea și evaluarea reciprocă. În cazul autoevaluării sunt implicați factori de natură psihologică, care influențează profund asupra judecății elevului/elevei. Dacă ele-vul/eleva va analiza independent erorile comise, va încerca să le corecteze, să argumen-teze corectările făcute, atunci s-ar forma o deprindere de autoanaliză pentru întreaga durată a vieții.

Autoevaluarea trebuie să fie o etapă de trecere de la orientarea pentru notă spre cointeresarea în propria evoluție. Ea conferă elevului/elevei un grad larg de autonomie, nu altcineva insistă, dar el/ea însuși determină direcția în care se mișcă, proiectează pașii și conținutul etapelor ulterioare [20].

121

Anexa 1.Fişa de lucru la tema: „Reacțiile analitice” Clasa a XII-a, profil real

Nr. Itemi Scor

1. O întreprindere individuală propune cumpărătorilor soluții gata preparate pen-tru îngrijirea răzoarelor lor, indicând în compoziția lor următorii ioni:

Fe3+, K+, Cl- , NO3-, Ca2+.

Laborantul stagiar a realizat o analiză calitativă prealabilă, stabilind prezența în aceste soluții a 3 ioni. Alcătuiește o variantă posibilă a rezultatelor analizei reali-zate, completând spațiile libere din tabel:

Ionul depistat Formula chimică a reac-tivului de identificare

Semnalul analitic

Ca2+ ................................................ ................................................

................................................ KSCN ................................................

................................................ ................................................ Precipitat alb-brânzos

6p.

2. I. Completează spațiile libere pentru fiecare ion:Ionii Formula reactivului de identificare Semnalul analitic

1. Fe³+

2. Pb2+

3. Cl-

4. CO32-

II. Scrie, pentru fiecare ion propus, o formulă chimică a substanței, a cărei solu-ție conține acest ion: 1. ….…......…..; 2. …….......…; 3. ……......……; 4. …….....………III. Pentru una din substanțe, scrie o ecuație a reacției de identificare în cores-pundere cu notițele din tabel.................................................................................................................................... (EM)................................................................................................................................... (EIC)................................................................................................................................... (EIR)

17p.

3. Un tânăr chimist a realizat 2 reacții chimice, având la dispoziție următoarele so-luții: Ba(NO3)2, Na2CO3, NH4Cl, H2SO4, KOH. În ambele cazuri au fost observate semnale analitice.A. Pentru fiecare caz alege din șirul dat câte o pereche de substanțe la interacți-unea cărora se va observa semnalul analitic indicat, scrie formulele lor în spațiu rezervat: 1. precipitat alb: .................... și .................... ; 2. gaz incolor: .................... și ....................B. Scrie ecuațiile reacțiilor de identificare corespunzătoare în formă moleculară (EM), ionică completă (EIC), ionică redusă (EIR). ................................................................................................................................... (EM)................................................................................................................................... (EIC)................................................................................................................................... (EIR)

12p.

122

4. Sulfatul de amoniu se utilizează în calitate de aditiv alimentar E-517, care îmbunătățește calitățile făinii și ale produselor de panificație.Scrie ecuațiile reacțiilor ce pot demonstra că în făină a fost adăugat sulfatul de amoniu, selectând în calitate de reagenți substanțele din șirul: NaOH, Na2CO3, BaCl2, HClCation .................................................................................................................................. (EM)................................................................................................................................................ (EIC) ................................................................................................................................................ (EIR)Semnal analitic .........................................................................................................................Anion ................................................................................................................................... (EM)................................................................................................................................................ (EIC) ................................................................................................................................................ (EIR)Semnal analitic ............................................................................................................................

14р.

Anexa 2.

Testul nr.1. Tema: Chimia – știința despre substanțe. Clasa a X-a, profil umanist

Data ….....…….. Numele, prenumele: ………….......……………………. Scor …….……… Nota ……..……….

Nr. Itemi Scor

1. Încercuiește litera A, dacă afirmația este adevărată, și litera F, dacă afirmația este falsă. 1. A F Acizii sunt substanțele formate din atomi de hidrogen și radical acid.2. A F Oxigenul în compuși manifestă valența constantă II. 3. A F Reacțiile ce au loc cu degajare de căldură se numesc endoterme.4. A F Atomul este cea mai mică particulă chimic indivizibilă a substanței.

4p.

2. Amoniacul se utilizează ca materie primă la producerea acidului azotic, a îngrășămintelor minerale. Acest compus se obține conform ecuației reacției:

3H2 + N2 ⇄ 2NH3 + QCaracterizează această reacție după 4 criterii diferite:1. ……………………............…………………….. 2. ……………………............……………………..3. ……………………............…………………….. 4. ……………………............……………………..

4p

3. Substanțele anorganice, pe care le întâlnim în viața de zi cu zi, pe lângă denu-mirile chimice, au și denumiri tehnice/triviale. Completează spațiile libere ale tabelului pentru substanțele propuse:

Clasa de compuși Formula chimică Denumirea substanței

Denumirea tehni­că a substanței

CaCO3 calcar

hidroxid de calciu var stins

NaCl

oxid acid dioxid de carbon

9p.

[Fe]

123

4. Aluminiul este utilizat în cantități mari în industria navală și în cea aeronautică. Completează schemele reacțiilor propuse. Indică tipul fiecărei reacții:1. HCl + Al → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................…………2. Al2O3 + HNO3 → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................…………3. Al + Cl2 → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................………… 4. Al(OH)3 → ……..............…….........…… + ……..............….....….…… ……....................…………

12p.

5. Oxigenul asigură existența vieții pe Pământ. Un adolescent consumă în mediu câte 672 litri (c.n.) de oxigen pe zi. Calculează cantitatea de substanță și masa oxigenului consumat.Se dă: Rezolvare:……………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................………………………

5p.

6. Hidrogenul se utilizează în metalurgie pentru reducerea metalelor din oxizi.Rezolvă problema. Calculează volumul hidrogenului (c.n.) necesar pentru interacțiunea cu oxidul de fier (III), cu masa de 16 g, dacă reacția chimică are loc conform schemei: Se dă: Fe2O3 + H2 → Fe + H2O (stabilește și înscrie coeficienții!)Rezolvare:……………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................……………………………………………………………………………………………………......................................................………………………

7p.

Anexa 3.Fişă de lucru „Determinarea formulelor moleculare ale compușilor organici”

Nr. Rezolvă problema Scor

1. Compusul utilizat în medicină, în calitate de solvent și antiseptic, are densi-tatea vaporilor față de hidrogen egală cu 23. Părțile de masă ale carbonului, hidrogenului, oxigenului în acest compus sunt egale cu 52,18%, 13,04 % și, re-spectiv, 34,78%. Determină formula lui moleculară și indică clasa de compuși căreia îi aparține.

12p.

2. Numărul octanic este o caracteristică a benzinei ce se determină în raport cu o substanță ce servește drept etalon. În compoziția ei intră 84,21% de carbon și 15,79% de hidrogen. Densitatea vaporilor față de aer este egală cu 3,93. Determină formula lui moleculară și indică clasa de compuși căreia îi aparține. Scrie F.S. a unui izomer posibil a acestui compus și denumirea lui conform N.S.

14p.

3. Metodele contemporane de protecție împotriva insectelor se bazează pe proprietățile specifice ale feromonilor și sunt cu mult mai eficiente și mai rentabile decât cele bazate pe utilizarea insecticidelor. Pentru analiza substanței identice feromonului eliminat de furnici în caz de pericol, o probă cu masa de 9,8 g a fost arsă. Ca rezultat, s-a obținut oxidul de carbon (IV) cu volumul de 13,44 l (c. n.) și apa cu masa de 9 g. Densitatea vaporilor acestei substanțe față de hidrogen este de 49. Determină formula moleculară a acestui compus organic.

12p.

to

124

4. Aromamarketingul se bazează pe studierea influenței diferitor mirosuri asupra vânzărilor. De exemplu, mirosul de frunze verzi, provocat de o substanță orga-nică, sporește considerabil vânzările colecțiilor de primăvară. La arderea unei probe de această substanță organică, cu masa de 10 g, s-au obținut 13,44 l (c. n.) bioxid de carbon și 10,8 g de apă. Densitatea vaporilor substanței față de hidrogen este de 50. Determină formula ei moleculară.

12p.

5. Prin analiza chimică a esterilor cu miros de portocale și de banane s-a consta-tat că ambii sunt derivați ai aceluiași acid monocarboxilic saturat.Determină formula moleculară a acestui acid carboxilic, dacă pentru neutrali-zarea unei probe cu masa de 7,5 g s-a consumat soluția hidroxidului de sodiu cu volumul 15,75 ml, densitatea 1,27 g/ml și partea de masă a NaOH 25%.Scrie F.S. a unui izomer posibil al acestui compus și denumirea lui conform N.S.

14p.

6. Aroma specifică a cașcavalului elvețian este determinat de prezența în acest produs a unui acid organic, ce se obține în procesul metabolismului anaerob al bacteriilor. Hidrogenul, eliminat la interacțiunea acestui acid monocarboxilic saturat cu masa de 14,8 g cu sodiul metalic, este suficient pentru hidrogenizarea etilenei cu volumul de 2,24 l (c.n.). Determină formula moleculară a acidului.

12p.

7. Unul din secretele de păstrare a prospețimii florilor tăiate constă în plasarea lor în soluții ce reduc dezvoltarea bacteriilor. Soluția unui alcool cu partea de masă a alcoolului de 8% poate asigura aspectul decorativ al garoafelor până la 17 zile. Un monoalcool saturat cu masa de 18,4 g reacționează complet cu 9,2 g de sodiu metalic. a) Determină formula moleculară a acestui alcool. b) Аrgumentează, prin calcule, dacă 2 moli de acest alcool vor fi suficienți pentru a prepara 1 kg de soluție necesară pentru asigurarea prospețimii unui buchet cu garoafe.

13p.

8. Gazoanele cu iarbă artificială, datorită costurilor de întreținere reduse, sunt utilizate frecvent ca acoperiri de terenuri sportive. La producerea polimeru-lui necesar pentru 1m2 de gazon se consumă 800 g de alchenă. O mostră de această alchenă, cu masa de 4,2 g, reacționează complet cu 500 g apă de brom, cu partea de masă a bromului de 3,2%. a) Determină formula moleculară a alchenei.b) Аrgumentează, prin calcule, dacă 20 moli de alchenă vor fi suficienți pentru a fabrica polimerul necesar pentru producerea 1 m2 de gazon.

13p.

125

Anexa 4.Fişă de lucru „Izomeria și nomenclatura compușilor organici” Clasa a XII-a, real

Clasa de compuși

Formula generală

F.S. a compusului

Denumi-rea com-pusului (N.S.)

F.S. a unui izomer posibil

Denumirea izomerului

(N.S.)

Tipul izo-merului

CH3– CH2– CH– CH3 | OH

3-etilpent-1-enă de poziție

CH3 CH3 | | CH– CH2– CH | |CH3 CH3

2-metilpenta -1,4 -dienă

CnH2nO2*

Notă. Abrevierile folosite: F.S.- formula de structură semidesfășurată; N.S.- nomenclatura sistematică

126

Anexa 5.Fişă de lucru „Izomeria și nomenclatura alcanilor” Clasa a XI-a, umanist

Nr. Itemi Scor

1. Definește noțiunile:a) alcan:b) izomer:

2p

2. Completează tabelul:Denumirea sistematică Formula de structură

semidesfășurată2,3-dimetilpentan

3-etilhexan

2,2,3-trimetilbutan

3-etil-2,3-dimetilhexan

8p

3. Numește compușii propuși conform nomenclaturii sistematice:a) CH3−CH2−CH2−CH −CH3 | CH3

b) CH3 CH3 | |CH3 − CH2 − CH − C − CH3 | CH3

c) C2H5 |CH3−CH2−CH−CH− CH− CH3 | | CH3 CH3

d) CH3−CH −CH3 | CH3

Determină tipul fiecărei afirmații, încercuind litera corespunzătoare:A F Metanul este omolog cu substanța „a” din tabel.A F Substanța „b” din tabel este izomer al pentanului.A F Substanța „c” din tabel este izomer cu substanța „b”.

11p

127

Anex

a 6.

Fişă

de

lucr

u: S

truc

tura

ato

mul

ui C

lasa

a X

-a, p

rofil

real

1. D

efine

ște

noțiu

nile

:а)

Ele

men

t chi

mic

– ..

......

......

...

b)

Izot

op –

.....

......

......

c)

Orb

ital –

.....

......

......

2. C

ompl

etea

ză e

nunț

urile

pro

puse

:а)

pro

tonu

l est

e o

parti

culă

ele

men

tară

cu

sarc

ina

……

......

..…...

și m

asa

……

......

..…...

b) n

umăr

ul d

e ni

velu

ri en

erge

tice

este

ega

l num

eric

cu

……

......

..…...

c) p

entr

u el

emen

tele

subg

rupe

lor p

rinci

pale

num

ărul

ele

ctro

nilo

r de

vale

nță

este

ega

l cu

……

......

..…...

……

......

..…...

d) la

ele

men

tele

subg

rupe

lor s

ecun

dare

se c

ompl

etea

ză c

u el

ectr

oni s

ubni

velu

l ……

……

.....…

3. C

ompl

etea

ză ta

belu

l:

Nr.

A rG

rupa

/su

bgru

paPe

rioad

aSa

rcin

a nu

cl.

Num

ărul

pr

oton

.N

umăr

ul

tota

l al е

-N

umăr

ul

neut

r.

Nr.

е- pe

ultim

ul

nive

l en.

Confi

gura

ția

elec

tron

ică

Sim

bol

chim

ic

Tipu

l el

em.

s/p/

d

1.79

2.7,

prin

c.IV

3.+8

4.24

5.22

6.14

3

7.1s

2 2s

2 2p6 3s

2 3p6 4s

1

8....

3s2 3p

6 3d

8 4s2

128

Anexa 7Fişă de lucru: Diversitatea și unitatea chimică a lumii substanțelor Clasa a XII-a. realCompoziția și structura substanței Clasa a X-a, real

Anexa 8.Fişă de lucru: „Calcule termochimice” Clasa XII, real

• Oxidul de zinc este utilizat în calitate de pigment alb la producerea diferitor vop-sele. Acest compus poate fi obținut destul de ușor la oxidarea directă a metalului respectiv. Calculează efectul termic al acestei reacții și scrie ecuația termochi-mică corespunzătoare, dacă la arderea zincului cu masa de 3,27 g s-au degajat 174 kJ de căldură.

• Procesul de obținere a varului nestins decurge conform următoarei ecuații ter-mochimice: CaCO3(s) = CaO(s) + CO2(g) - 178 kJ. Determină cantitatea de căldură necesară pentru a descompune 50 g de carbonat de calciu.

• Oxigenul a fost obținut pentru prima dată în laborator prin descompunerea oxi-dului de mercur (II). Efectul termic al acestei reacții este egal cu 180 kJ. Alcătuiește ecuația termochimică a acestui proces și calculează cantitatea de căldură nece-sară pentru obținerea oxigenului cu volumul de 112 l (c.n.).

• Metanul este combustibilul ce corespunde cerințelor tehnice de realizare a pro-cesului de ardere continuă pentru cazanele de încălzire de larg consum. Efectul termic al reacției de ardere a metanului este egal cu 802 kJ. Calculează masa metanului ce a fost supusă arderii pentru a obține 1604 kJ de căldură și volumul oxigenului (c.n.) ce a fost consumat.

1. Analizează desenul2. Specifică ce substanțe sunt prezentate în situația de pe imagine3. Scrie formulele şi denumirile cel puțin a 10 substanțe plasându-le corespunzător pe imagine4. Clasifică substanțele după criterii diferite5. Indică tipul legăturii chimice, tipul rețelei cristaline.

129

• Fosforul este utilizat la producerea chibriturilor, deoarece se aprinde ușor elimi-nând o cantitate considerabilă de căldură. Calculează ce cantitate de fosfor a fost supusă arderii pentru a obține 1505 kJ de căldură, dacă efectul termic al acestei reacții este de 3010 kJ.

• În timpul ploilor cu descărcări electrice, în atmosferă are loc procesul chimic ce corespunde următoarei scheme de reacție: N2(g) + O2(g) = 2NO(g) –180,5 kJ. Calcu-lează volumele (c.n.) fiecărui reactant și cantitatea de căldură absorbită la obți-nerea oxidului de azot (II) cu masa de 155 g.

• Descompunerea apei este un proces ce în ultimul timp a atras atenția multor cercetători în legătură cu perspectiva utilizării hidrogenului în calitate de com-bustibil al viitorului. Calculează ce volum de hidrogen (c.n.) poate fi obținut la descompunerea completă a 2 moli de apă și ce cantitate de căldură se va consu-ma în acest caz, dacă efectul termic al acestei reacții este de 572 kJ.

• Aluminiul se utilizează pentru obținerea metalelor din oxizii lor. În procesul reacției de reducere a 100 g de oxid de fier (III) cu aluminiu, s-au degajat 476 kJ de căldură. Calculează efectul termic al acestei reacții și alcătuiește ecuația ei termochimică.

• Proprietatea magneziului de a arde cu o flacără albă orbitoare este utilizată pentru fabricarea rachetelor de iluminare și semnalare. La arderea unei probe de mag-neziu s-au degajat 76,45 KJ de căldură, efectul termic al reacției fiind de 1224 kJ. Calculează masa magneziului ce a intrat în reacție și volumul oxigenului consumat.

• Arderea aluminiului este însoțită de eliminarea unei cantități mari de căldură și lumină, de aceea el este utilizat la confecționarea focurilor bengale. Calculează efectul termic al reacției de oxidare a aluminiului, dacă la arderea unei probe de aluminiu cu masa de 27 g s-au degajat 838 kJ de căldură.

• Ce volum de metan trebuie supus arderii pentru ca acea căldură obținută în urma acestui proces să fie suficientă pentru a descompune carbonatul de calciu cu masa de 300 g. Efectul termic al reacției de ardere a metanului este de + 802 kJ, iar al reacției de descompunere a carbonatului de calciu este egal cu -178 kJ.

• Metanul (CH4) și acetilena (C2H2) sunt utilizate la tăierea și sudarea metalelor. Cal-culează ce volum de metan (c.n.) trebuie supus arderii pentru a primi o cantitate de căldură egală cu cea eliminată la arderea acetilenei cu volumul de 112 l (c.n.). Efectul termic al reacției de ardere a metanului este de 891 kJ, iar al acetilenei - de 2600 kJ.

130

Bibliografie:

1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.

2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.

3. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).4. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:

MECC, IȘE, 2018.5. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.

Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf

6. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evalua-re_promovare_transfer_2016.pdf.

7. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.

8. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.

9. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, pu-blicată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.

10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.

11. CODUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 319-324.

12. Curriculumul „Educație pentru societate”, 2018.13. Evaluarea în procesul de învățământ și educație www.academia.edu14. Instruirea centrată pe competențe. https://www.uvvg.ro/cdep/wp-content/

uploads/2012/06/instruire-competente-Arad1.pdf15. Instrumente inovatoare pentru dezvoltarea competențelor transversale pentru

tinerii din învățământul profesional și tehnic http://www.trait-erasmusplus.com/16. Metode interactive de predare, învățare, evaluare. https://www.academia.

edu/26072054/

131

17. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Curriculum național. Disciplina Chimie. Clasele a X-a - a XII-a. Chișinău: 2019.

18. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Cadrul de referință al curriculumului național. Chișinău: Lyceum, 2017.

19. Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020. Hotărâ-rea Guvernului nr. 920 din 7 noiembrie 2014.

20. Bucun N.; Guțu Vl. Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.

21. Guțu Vl., Dandara O., Darii L. et al Curriculum national. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.

22. Guțu Vl., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.

23. Achiri I., Bîrnaz N., Ciorbă C. [et al.], coord. Guțu Vl. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Chișinău: UNICEF Moldova, 2018.

24. Ciascai L., Dulamă M. E., Ilovan O. R.(coord.). Învățarea eficientă. Actualitate, dezvoltări și perspective. Studii, cercetări și sinteze, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2009.

25. Cucoș C. Pedagogie, Iași: Polirom, 1998.26. Cury A. Părinți străluciți, profesori fascinanți. București: Editura For You, 2007.27. Guțu Vl., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP

USM, 2018.28. Guțu Vl. (coord.), Chicu V., Dandara O. [et. al.] Psihopedagogia centrată pe

copil. Chișinău: CEP USM, 2008.29. Joița E. Pedagogia. Iași: Polirom, 1999.30. Kudrițcaia S., Velișco N., Mihailov E., Litvinova T., Rusu V. Caiete de lucrări prac-

tice la chimie, ediția a II-a (clasele: 7-9, 10 real, 11-12 real, 12 real, 10-12 uma-nist), Chișinău: Editura „ARC”, 2011.

31. Mihailov E., Velișco N., Cherdivara M. ș. a. Chimia. Ghid de implementare a curriculumului modernizat la chimie pentru treapta liceală, Chișinău: Editura „Cartier”, 2010

32. Moise C. „Algoritmizarea” în tehnologia procesului educațional. în Văideanu G., (coord.), Pedagogie – Ghid pentru profesori, vol. 2, Iași: Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, 1986. pag. 46.

33. Piaget J. Psihologia copilului. Chișinău: Cartier, 2012.34. S. Fătu. Didactica chimiei. București: Corint, 2008.

132

35. Stoica A., Mihail R. Evaluarea educațională. Inovații și perspective, București: Humanitas, 2006.

36. Velișco N., Mihailov E., Cherdivara M., Litvinova T., Druță V. Chimie. Teste pre-paratorii pentru examenul de bacalaureat ,Chișinău: Editura „ARC”, 2018, pag. 192.

37. Velișco N., Mihailov E., Cherdivara M., Litvinova T., Druță V. Chimie. Examene de bacalaureat. Exerciții. Probleme. Teste. Chișinău: Editura Arc, 2014.

38. Velișco N., Mihailov E., Godoroja R. Standarde de eficiență a învățării chimiei. // Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Standarde de eficiență a învățării, Chișinău: Lyceum / https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_de_eficienta_a_invatarii.pdf

39. ФС.2.1.0006.15 Ацетилсалициловая кислота. http://pharmacopoeia.ru/fs-2-1-0006-15-atsetilsalitsilovaya-kislota/