GHEATA

Molecula apei este un dipol care poate fi reprezentat ca in figura de mai sus. Datorita polaritatii moleculei, apa are proprietatea de a fi un bun solvent al substantelor ionice si al compusilor polari. In schimb, apa nu poate dizolva compusi cu molecule nepolare.

    Apa poate exista in trei stari de agregare:

solida - gheata; lichida - apa;

gazoasa - vaporii de apa.

    De exemplu, un bloc de gheata, daca este atins cu o bara de metal incalzita se transforma mai intai in apa lichida si apoi in vapori de apa. Transformarea ghetii in apa si apoi in vapori s-a facut sub actiunea caldurii. Racirea vaporilor de apa va determina condensarea acestora in lichid, iar apoi solidificarea lor.

    Intre moleculele de apa se formeaza legaturi de hidrogen. Puntile de hidrogen se stabilesc intre atomul de hidrogen al unei molecule si atomul de oxigen al moleculei vecine.

Un caz interesant de retea moleculara este cel al apei in stare solida (gheata). In gheata se gaseste un numar aproape dublu de legaturi de hidrogen decat in apa lichida. Acest lucru este explicat de faptul ca cei doi atomi de hidrogen legati covalent de oxigen formeaza doua legaturi de hidrogen cu moleculele vecine. Deoarece cele doua covalente din apa au o anumita orientare (un unghi de 105 grade), moleculele de apa sunt orientate in cristalul de gheata dupa o schema tetraedrica. Din cauza acestei asezari a moleculelor, cristalul de gheata are o structura afanata (cu goluri). Structura interna a ghetii explica unele anomalii ale apei: densitatea ghetii mai mica decat a apei lichide, cresterea volumului prin solidificarea (inghetarea) apei.