chimia organica
Embed Size (px)
DESCRIPTION
un rezumat al reactiilor in chimia organicaTRANSCRIPT

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
Hidrocarburi saturate
AlcaniC-C
CnH2n+2
…an
de catenăn-butan↔metilpropan
Sinteza Wurtz 2CH3Cl+2Na
t⃗ ∘C CH3−CH3 + clorometan etan +2NaCl
Calcinarea acetatului de sodiu cu NaOH
CH3COONa+NaOH C⃗aO ,300∘C CH4 +
+Na2CO3
R.Substituție CH4+Cl2 l⃗umin ă CH3Cl+HCl
Clorurarea metan clorometan (clorură de metil) -
R.Eliminare CH3-CH3 P⃗t , t¿300∘C ¿ CH2=CH2 + H2
Dehidrogenarea Etan etenăR. Scindare Cracarea
CH3−CH2−CH2−CH36⃗00∘C CH3-CH3+ CH2=CH2
n-butan etan etenă
sau CH3−CH2−CH2−CH36⃗00∘C CH3-CH=CH2+ CH4
n-butan propenă metanR. oxidare parțială
CH3−CH2−CH2−CH3 + 6[O] M⃗n2+ 2CH3-COOH + 2H2O
n-butan acid acetic (acid etanoic)R.Ardere 2C2H6+7O2=4CO2+6H2O+Q
CicloalcaniC-C (ciclu) CnH2n ciclo…an
de catenăciclohexan↔
metil-ciclopentan
de clasă/de funcţiune
cicloalcani↔alchene
Ciclizarea prin dehidrogenarea alcanilor
n-hexan ciclohexan
n-heptan metilciclohexan
R.Substituție
Clorurarea ciclohexan clorociclohexan
R.Eliminare
Dehidrogenarea ciclohexan benzenR. Ardere C6H12+9O2=6CO2+6H2O+Q
Halogeno-alcani
X=Cl, Br, I, F R-X
CnH2n+1XHalogeno
-...an
de catenă
de poziţie a halogenului
2-cloropropan↔
1-cloropropan
R.Substituție cu metale active (sinteza Wurtz)
2CH3Cl + 2Na t⃗ ∘C
CH3−CH3+2NaCl Clorură de metil/ clorometan etan
Hidroliza CH3Cl+HOH K⃗OH CH3−OH + HCl
R. cu baze alcaline (sol. apoase)
CH3Cl+NaOH H⃗ 2 O CH3−OH+NaCl
clorometan metanol (alcool metilic)
Colorează în verde intens flacăra spirtierei la reacţia pe spirala de cupru
R.Eliminare cu baze alcaline (sol. alcoolice)
CH3−CH2Cl+NaOH a⃗lcool
CH2=CH2 + NaCl + H2O cloroetan/clorură de etil etenă
HidrocarburiNesaturate
de catenă1-butenă↔
Dehidrogenarea alcanilor R.Adiție Hidrogenare CH2=CH2+H2 N⃗i , t∘ CH3-CH3
Etenă/etilenă etan -decolorează

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
Alchene C=CCnH2n
…enă
metilpropenă
de poziţie a legăturii C=C1-butenă↔
2-butenă
de clasă/de funcţiune
alchene↔
cicloalcani
geometricăcis-2-butenă
↔trans-2-butenă
CH3−CH2−CH3P⃗t , t∘ CH2=CH−CH3+
+H2propan propenăDeshidratarea alcoolilorCH3-CH2-CH2OH H⃗ 2 SO 4 ,t ∘ →CH2=CH−CH3+H2Opropan-1-ol propenă Tratarea derivaţilor monohalogenaţi cu KOH în soluţie alcoolică
CH3−CHCl−CH3+KOH a⃗lcool
CH2=CH−CH3 + KCl + H2O2-cloropropan→propenă Tratarea derivaţilor dihalogenaţi vicinali cu Zn
CH2Cl−CH2Cl+Zn t⃗ ∘C
CH2=CH2+
1,2-dicloroetan +ZnCl2
etenă
Halogenare CH2=CH2+Br2→CH2Br-CH2Br Etenă/etilenă 1,2-dibromo etan Regula lui Markovnikov: Hidrohalogenare CH2=CH-CH3+HCl→CH3-CHCl-CH3 Propenă 2-cloropropan
Hidratare CH2=CH2+H2O H⃗ 2SO 4 CH3-CH2-OH Etenă etanol (alcool etilic)
apa de brom (Br2)inițial brună/gălbuie
-decolorează soluția roz- violet de KMnO4cu sedimentarea fulgilor bruni de MnO2.
R. Oxidare parțială
CH2=CH2+[O]+H2O K⃗MnO4 , H 2O CH2OH-CH2OH Etenă etan-1,2-diol (etilenglicol) R. Ardere C2H4+3O2→2CO2+2H2O+Q
R. Polimerizare nH2C=CH2 → (-CH2-CH2-)n
etenă polietilenă (polietenă)
Hidrocarburi nesaturate
Alcadiene C=C-C=C
CnH2n-2
…dienă
de catenă
de poziţie a legăturii C=C
de clasă/de funcţiunealcadiene
↔alchine
geometrică
Dehidrogenarea alcanilor
CH3-CH2-CH2-CH3F⃗e 2O 3 , 700∘C
→CH2=CH-CH=CH2+2H2
n-butan buta-1,3-dienăDehidrogenarea alchenelor
Metoda Lebedev
2CH3-CH2-OH Z⃗nO / Al 2O 3, 500∘C → CH2=CH-CH=CH2+H2+2H2O etanol buta-1,3-dienă
R.Adiție (R.A.) Hidrogenare parţială (1,4)
CH2=CH−CH=CH2+H2 N⃗a /alcool CH3−CH=CH−CH3
buta-1,3-dienă but-2-enă Hidrogenare totală
CH2=CH−CH=CH2+2H2N⃗i , t∘ CH3−CH2−CH2−CH3
buta-1,3-dienă n-butan Halogenare CH2=CH−CH=CH2+Br2 → CH2Br −CH=CH−CH2Br buta-1,3-dienă 1,2-dibromobut-2-enă CH2=CH−CH=CH2+2Br2 →CH2Br−CHBr−CHBr−CH2Br buta-1,3-dienă 1,2,3,4-tetrabromobutan
-decolorează apa de brom (Br2) inițial brună/gălbuie
-decolorează soluția roz- violet de KMnO4cu sedimentarea fulgilor bruni de MnO2.
R. Ardere 2C4H6+11O2→8CO2+6H2O+Q buta-1,3-dienăR. Polimerizare nH2C=CH−CH=CH2 → (−CH2−CH=CH−CH2−)n
buta-1,3-dienă cauciuc butadienic
izopren cauciuc izoprenic
Hidrocarburi de catenă Piroliza metanului R.Adiție (R.A.)

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
nesaturateAlchine
C≡CCnH2n-2
...ină
de poziţie a legăturii C≡C
de clasă/de funcţiune
alchine↔
alcadiene
2CH4 1⃗500∘C HC≡CH+3H2
metan acetilenăTratarea cu apă a carburii de calciu (CaC2-carbid) CaC2 + 2H2O = C2H2 + Ca(OH)2
carbură de calciu
Hidrogenare parţială CH¿ CH+H2 P⃗d /Pb2+ CH2=CH2
Etină/acetilenă etenăHidrogenare totală CH¿ CH+2H2
N⃗i , t∘ CH3−CH3
acetilenă etanHalogenare CH¿ CH +2Br2 → CHBr2−CHBr2
Acetilenă 1,1,2,2-tetrabromo etanHidrohalogenare CH2=CH-CH3+HCl→CH3-CHCl-CH3 Propenă 2-cloropropan
Hidratare CH¿ CH +H2O H⃗g2+ , H 2 SO 4 CH3-CHO acetilenă etanal ( acetaldehidă)
-decolorează apa de brom (Br2) inițial brună/gălbuie
-decolorează soluția de KMnO4(inițial roz-violet)
R. de trimerizare
acetilenă benzenSubstituţia prin metale a hidrogenului acetilenic (caracter foarte slab acid – r. cu metale alcaline)R. cu metale active (Na) HC≡CH+2Na→NaC≡CNa+H2
acetilenă acetilură disodicăR. cu reactivul Tollens (Ag2O) HC≡CH+Ag2O N⃗H 3 AgC≡CAg↓+H2O acetilenă acetilură de argintR. de oxidare totală (ardere) 2C2H2 + 5O2 → 4CO2 +2 H2O+ Q
Hidrocarburi aromatice
Arene(Hidro-carburi
benzenice)CnH2n-6
de poziţie a 1,2-
dimetilbenzen↔1,3-
dimetilbenzen
Dehidrogenarea alcanilor
n-hexan benzen
Dehidrogenarea cicloalcanilor
ciclohexan benzen
R. de substituţie la nucleul benzenic
R. de nitrare benzen nitrobenzen
toluen 2-nitrotoluen 4-nitrotoluen
-NU decolorează apa de brom sau soluția de KMnO4

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
toluen 2,4,6-trinitrotoluen
R. de halogenare benzen clorobenzen
toluen 2-clorotoluen 4-clorotoluenReacţii de adiţie
Hidrogenarea benzen (C6H6) ciclohexan (C6H12)
Clorurarea benzen (C6H6) 1,2,3,4,5,6-hexaclorciclohexan (C6H6Cl6) Reacţia de ardere C6H6+ 9O2 = 6CO2 + 6H2O+Q
Compuşi hidroxilici
-OH
Monoalcooli saturaţi
CnH2n+2O
de catenă
de poziţie a grupei OH
de clasă/de
Reacţia de adiţie a apei la alchene
CH2=CH2+H2O H⃗ 2SO 4
→ CH3-CH2-OH
Etenă etanol Tratarea cu alcalii a derivaţilor halogenaţi
Caracter acid slab (mai puternic decît acetilena, dar nu schimbă culoarea turnesolului)R. cu metalele alcaline 2CH3−OH+2Na = 2CH3−ONa+H2↑ metanol metoxid de sodiuR. de deshidratare
Intramoleculară CH3−CH2−OH H⃗ 2 SO 4 ,170∘C CH2=CH2+H2O etanol etenă

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
sau CnH2n+1OH
...ol
funcţiunealcooli ROH
↔Eteri ROR
CH3−CH2−Cl+NaOH H⃗ 2 O
→CH3−CH2−OH+NaCl
Cloroetan etanolFermentarea glucozei
C6H12O6 z⃗imază 2C2H5OH + 2CO2↑
intermoleculară 2CH3−CH2−OH H⃗ 2 SO 4 ,140∘C C2H5−O−C2H5+H2O etanol dietileter (eter dietilic)
R. de esterificare CH3-CH2-OH + HCOOH HCOO-C2H5+H2O etanol acid formic formiat de etil
R. de oxidare blîndă CH3−OH +CuO t⃗ ∘C HCH=O+Cu↓+H2O metanol metanal
R. de oxidare energică CH3−CH2−OH +2[O] K⃗MnO 4/ H 2SO 4 CH3COOH + H2O
CH3−CH2−OH + O2 e⃗nzime
CH3COOH+H2O etanol acid aceticArderea CH3−CH2−OH + 3 O2 = 2CO2+3H2O + Q
Compuşi hidroxilici
-OH
Polialcooli R(OH)n
de catenă
de poziţie a grupei OH
Obţinerea etilenglicolului
Obţinerea glicerolului
Reacţiile cu Na (caracter acid mai puternic decît monoalcoolii)
etilenglicol glicolat de sodiu
Precipitatul albastru Cu(OH)2 se dizolvă ⇒ soluţie albastru intens.
R. de nitrare (r. de esterificare)
glicerol trinitrat de glicerolR. cu hidroxid de cupru (II) – r. de identificare a polialcoolilor
glicerol glicerat de cupru (II)
Compuşi hidroxilici
-OH
FenoliAr-OH
CnH2n-7OH C6H5OH
Obţinerea din clorobenzen
clorbenzen fenol
Caracter acid slab (mai puternic decît la alcooli şi polialcooli - r. şi cu baze alcaline)
R. cu metalele alcaline fenol fenolat de sodiu
R. cu baze alcaline fenol fenoxid de sodiu
cu sol. FeCl3
⇒ culoare roşu-violet.

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
R. de substituţie în nucleul benzenic (substituţie în poziţiile 2, 4, 6)
R. de nitrare fenol 2,4,6-trinitrofenol (acid picric)R. de bromurare – cu apa de brom
fenol 2,4,6-tribromofenol
Compusi carbonilici
C=O
AldehideR-CH=O CnH2nO
...al
CetoneR-CO-R`CnH2nO...onă
de catenă
de clasă/de funcţiune
aldehide R-CHO↔
cetone R-CO-R
Oxidarea etanolului
CH3−CH2−OH +CuO t⃗ ∘C
→CH3−CH=O+Cu↓+H2O etanol → etanal Oxidarea 2-propanolului
Reacţia Kucerov
acetilenă etanal (acetaldehidă)
R. de adiţie
Hidrogenarea etanal etanol
propanonă propan-2-ol
−cu reactivul Tollens –Ag2O- se formează oglinda de Ag;
−cu reactivul Fehling-Cu(OH)2
⇒Cu2O↓ roşu cărămiziu R. de oxidare a aldehidelor
cu reactiv Tollens
cu Cu(OH)2 Compusi
carboxilici
Acizi carboxilici
de catenă
de clasă/de funcţiune
acizi R-COOH↔
Esteri
Oxidarea aldehidelor
CH3−CHO +[O] K⃗MnO4 CH3COOH etanal acid aceticOxidarea alcoolilor
CH3−CH2OH +O2e⃗nzime
CH3COOH + +H2O etanol acid acetic
Caracter acid mai slab decît al acizilor anorganici (excepţie acidul carbonic) - sunt acizi mai puternici decît fenolii, polialcoolii, alcoolii, acetilena.R. cu metale active 2CH3COOH+2Na = 2CH3COONa+H2↑ acid acetic acetat de sodiuR. cu oxizi bazici 2CH3COOH+CaO = (CH3COO)2Ca+H2O acid acetic acetat de calciuR. cu bazele CH3COOH+NaOH = CH3COONa+H2O acid acetic acetat de sodiu
Schimbă culoarea turnesolului şi a metiloranjului în roşu/ roz.

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
R−COOH CnH2nO2
acid ...oic
R-COOR Oxidarea hidrocarburilor
CH3−(CH2)2−CH3 +6[O] M⃗n2+
→2CH3-COOH + 2H2O n-butan → acid acetic Hidroliza esterilor
HCOOC2H5+H2O HCOOH+ etilformiat +C2H5OH R. sărurilor cu acid sulfuric conc.
CH3-COONa+H2SO4(conc.) t⃗ ∘C
→ CH3COOH+NaHSO4
R. cu NH3 CH3COOH+NH3 = CH3COONH4
acid acetic acetat de amoniuR. cu sărurile acizilor CH3COOH+NaHCO3 = CH3COONa+CO2↑+H2O mai slabi acid acetic acetat de sodiu
R. cu clorul CH3-Cα
H2 -COOH+Cl2 P⃗ CH3-CHCl-COOH+HCl acid propanoic acid α-cloropropanoic ( acid 2-cloropropanoic)R. cu alcolii (esterificarea)
CH3-COOH + CH3-CH2-OH CH3-COO-C2H5+H2O acid acetic etanol acetat de etil
Esteri−COO-
R-COOR'
Grăsimi
de catenă
de poziţie a grupei -COO-
de clasă/de funcţiune
acizi R-COOH↔
EsteriR-COOR
R. de esterificare
HCOOH + CH3-OH HCOO-CH3+H2O acid formic+m etanol = formiat de metil +apă
R. de hidroliză acidă
CH3-COO-C2H5+H2O CH3-COOH + CH3-CH2-OH acetat de etil acid acetic etanol R de hidroliză bazică (saponificare ) CH3-COO-CH3+NaOH → CH3-COONa+CH3-CH2-OH acetat de metil acetat de sodiu etanol
Glicerol acid stearic(acid gras)
Tristearina/ tristearoilglicerol
R. de hidroliză în mediu acid
tristearoilglicerol glicerol acid stearic R. de hidroliză în mediu bazic (Saponificarea)
Tristearina glicerol stearat de sodiu (săpun) R. de ardere
Hidraţii de carbon
Formarea prin fotosinteză R. de oxidare (demonstrează caracterul reducător al grupei -CHO)r. cu reactiv Tollens

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
(zaharidele,glucidele)
Mono-zaharideCnH2nOn
C6H12O6
glucoza şifructoza
aldoze↔cetoze
6CO2+6H2O l⃗u min ă , clorofilă C6H12O6+ +6O2
glucoză/fructoză
R. cu reactiv Fehling
Oxidare cu apa de brom
CH2OH –(CHOH)4−CHO +[O] B⃗r 2/H 2 O CH2OH –(CHOH)4−COOH glucoza acid gluconicR. de reducere
Fermentaţia alcoolică C6H12O6
z⃗imază 2C2H5OH + 2CO2↑ glucoză etanol R. de ardere C6H12O6+ 6O2→ 6CO2 + 6H2O +Q glucoză/fructoză
Dizaharide
C12H22O11 zaharoza
R. de condensare C6H12O6 + C6H12O6 → C12H22O11+H2O glucoză + fructoză = zaharoză + apă
R. de hidroliză C12H22O11+ H2O → C6H12O6 + C6H12O6
zaharoză+ apă = glucoză + fructozăOxidarea totală C12H22O11+ 12O2→ 12CO2 + 11H2O +Q
Polizaharide
(C6H10O5)n Amidon şi celuloză
R. de policondensare a glucozei nC6H12O6 → (C6H10O5)n+ nH2O α-glucoză ⇒ amidon β-glucoză ⇒ celuloză
Hidroliza amidonului (C6H10O5)n+ nH2O → nC6H12O6
amidon ⇒ α-glucoză Hidroliza enzimatică în organismul uman
(C6H10O5)n +⃗(n− x )H 2O (C6H10O5)x+⃗(x−1 )H 2 O
C12H22O11 +⃗ H 2O C6H12O6
amidon dextrine maltoză α-glucoză
Amidonul cu sol. de iod în KI⇒ culoare
albastră

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
Hidroliza acidă a celulozei (C6H10O5)n+ nH2O H⃗+ nC6H12O6
celuloză β-glucoză Esterificarea celulozei cu acid azotic şi acid acetic
celuloză trinitrat de celuloză
triacetilceluloză Oxidarea (arderea) celulozei (C6H10O5)n + 6nO2→ 6nCO2 + 5nH2O +Q
Deshidratarea (carbonizarea) celulozei (C6H10O5)n t⃗ ∘C 6nC + 5nH2O (C6H10O5)n H⃗ 2 SO 4 conc . 6nC + 5nH2O
Compuşi cu azot-NH-
AmineAlchilamineCnH2n+1NH2
de catenă
Amine Primare R-NH2,
secundare R2NH,
Terţiare R3N
Obţinerea anilinei din clorobenzen
clorobenzen anilină
Reducerea nitrobenzenului
Nitrobenzen anilină
Caracter bazic slab (anilina mai slabă decît NH3-amoniacul, alchilaminele mai tari decît NH3)Reacţia cu acizii minerali C6H5−NH2 + HCl → [C6H5−NH3]+ Cl−
anilină clorură de aniliniu (fenilamina) (clorură de fenilamoniu)R. cu apa C6H5−NH2 + H2O [C6H5−NH3]+ OH−
anilină hidroxid de aniliniu
R. anilinei cu apa de brom anilină 2,4,6-tribromoanilină
R. de ardere 2C6H5−NH2 + 312 O2→ 12CO2 +7H2O + N2 +Q
AminoaciziNH2-R-COOH
de catenă Reacţia derivaţilor halogenaţi aacizilor carboxilici cu amoniac
Proprietăţile chimice amfotere:a) ca acizi (formarea sărurilor)

Tipuri de substanţe
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimiceReacţia de identificare
Acid amino...oic
de poziţie a grupei NH2
acid cloracetic ⇒ acid aminoacetic
acid aminoacetic aminoacetat de sodiub) ca baze (reacţia cu acidul clorhidric)
Policondensarea aminoacizilor
α-aminoacid proteină
Proteine Policondensarea aminoacizilor Denaturarea – modificarea structurii secundare şi terţiare a proteinei sub acţiunea căldurii, factorilor mecanici sau a electroliţilor
-cu HNO3 ⇒ culoare galbenă (nitro-compuşi)-cu Cu(OH)2
⇒ soluţie roşu-violetă
Hidroliza proteinelor Proteină amestec de α- aminoacizi