cetatea cultural a · tiunena dintre toate neamurile ec au existat a vrdatoenu numai printilevirtu...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie, art�a �si atitudine

Seria a V � a, an XV, NR. 21 (119), iunie 2014, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)

Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)

Designeri: Andrei ALECU �si Nicoleta ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

Tel/fax. 0264-595309; 595322

e-mail: [email protected]

[email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

Miron SCOROBETE - COLUMNA LUI TRAIAN � ILIADA DACIEI . . . . . . . . . . . . . . . 4

Octavian GOGA - PRIETENIA ROM�ANO-POLON�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Ionu�t �TENE - ULTIMA CARTE PUBLICAT�A DE L. BOIA: UN ESEU DE SEMINAR PENTRU

FACULTATEA DE ISTORIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Prof. Damian TODI�T�A - POVESTEA DIN POVESTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Isabela VASILIU-SCRABA - ELIADE [Pleaseinsertintopreamble]I DETRACTORII LUI SAU

R�AFUIALA OAMENILOR DE R�AND CU OMUL SUPERIOR . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Vasile MIC - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Alexandru JURCAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Boris MARIAN (Israel) - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Daniel L�AC�ATU�S - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Gheorghe MACI - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Monica Ioana GUGURA - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

M�ad�alina DAVIDSOHN - POEM PENTRU O STEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Gheorghe NEAGU - TRIBULA�TII PASEISTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

ALEX HIDEG - UN PUZZLE AL CIOBURILOR CE M�A REFLECT�A . . . . . . . . . . . . . . 37

ANDREEA MURE�SAN - �INGERI EXIST�A PE P�AM�ANT, �INS�A NU AU �INTOTDEAUNA ARIPI. . . 38

Dr. Adrian ROZOR - BLAJINII/ROHMANII/URICII �SI ½MEMENTO MORI �/�ODIN �SI POETUL� 41

Ionel POPA - �IN CASA POEZIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Dr.Paul LEIBOVICI - Nicolas POUSSIN, ½Istoria lui Moise� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Liviu M�ARCAN - Din Biblioteca contemporan�a italian�a haiku . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Ionu�t CARAGEA - CITATE NOI DIN CICLUL ½SINDROMUL NEMURIRII� . . . . . . . . . . . 58

3

4

Miron SCOROBETE

COLUMNA LUI TRAIAN � ILIADADACIEI

Motto:Oile pornesc

Lin pin ciar s�anin...(Colind�a din Densu�s)

½Oile pornesc/Lin prin chiar senin. . . � Nuexist�a ��n toat�a literatura universal�a � �si amparcurs, slav�a Domnului!, mare parte din necu-prinsul poeziei universale � nici un poet, oric�atde genial, dac�a termenul acesta suport�a gra-dele de compara�tie, care s�a poat�a exprima at�atde condensat, at�at de minunat �si at�at de �resctrecerea din spa�tiul nostru terestru pe cel�alaltt�ar�am, ��n seninul absolut. S�a po�ti porni at�atde lin, prin chiar senin. . .Vom ½porni� �si noi de la nivelul solului �si vom

��ncerca s�a ne apropiem c�at mai mult de ½se-nin� slujindu-ne de Columna lui Traian. Nuavem mult de urcat, Columna are o ��n�al�timede doar 39,83 de metri, vom avea ��ns�a mult demers pentru c�a banda pl�acilor de marmur�a ceo ��nf�a�soar�a ��n spiral�a e lung�a de 200 de metri�si num�ar�a 124 de scene cu peste 2500 de per-sonaje.Din toate aceste cifre re�tine�ti cele 2500 de

personaje pentru c�a num�arul acesta ne vadezv�alui una din tr�as�aturile care ��i confer�a Co-lumnei calitatea de monument-unicat.Columna se deosebe�ste de toate celelalte mo-

numente antice nu numai prin performan�telesale tehnice, documentare, artistice, toate de ooriginalitate absolut�a, ci �si prin, s�a-i zicem a�sa,concep�tia sa ideologic�a.Ne-au r�amas din antichitate mii de chipuri

umane, iar noi le privim cu o curiozitate ex-plicabil�a voind s�a �stim cum ar�atau ��nainta�siino�stri. Toate statuile, basoreliefurile, mozaicu-rile, desenele ��nf�a�ti�seaz�a ��ns�a numai zei, �e eiolimpieni, �e tere�stri, personalit�a�ti de excep�tie

adic�a, elita � ��mp�ara�ti, �loso�, scriitori. �Stimastfel cum ar�atau Tutankamon, Nefertiti, Ale-xandru cel Mare, Octavian August, Homer, So-crate, Sofocle, Sapho, ��mp�ar�ateasa Plotina, vir-tuoasa so�tie a lui Traian, numai c�a �sansele canoi s�a ne tragem din ace�stia, ca ace�stia s�a �estr�amo�sii no�stri, sunt cu totul minime. Dac�aam dori s�a ne vedem str�amo�sii reali ar trebuis�a ne uit�am la chipurile oamenilor de r�and, nu-mai c�a acestora nu li se ridicau statui. Pentruarta acelor timpuri gloata nu exista.Regele Ferdinand se bucur�a de gloria de a �

fost suveranul sub care s'a ��nf�aptuit Rom�aniaMare. Dar descenden�tii regelui Ferdinand nusuntem noi, cei care form�am poporul Rom�anieiMari, ci Regele Mihai, principesa Margareta,prin�tul Paul. Noi ne tragem din cei ce mu-reau pe Jiu, la M�ar�a�se�sti �si Oituz. Prun-cii pe care ace�stia ��i l�asaser�a acas�a ��nf�a�sa�tisau nici m�acar n�ascu�ti, ��n p�antecele nevestelorce, gra�tie glon�tului urm�ator, aveau s�a ajung�av�aduve, sunt bunicii �si p�arin�tii no�stri.�Si Columna ��nf�a�ti�seaz�a pe ��mp�arat �si pe ge-

neralii s�ai. Dar, spre deosebire de toate ce-lelalte monumente ale acelor epoci care, cumam v�azut, aveau o concep�tie aristocratic�a, sin-gur�a Columna e democratic�a. Ea singur�a, cucele peste 2500 de personaje ale ei, ��nf�a�ti�seaz�aoamenii de r�and, cei ��ncorpora�ti ��n legiunile �sicohortele armatei, cei ce se aruncau ��ntre spade�si suli�te �si erau gata s�a moar�a lovi�ti de acestea,�si nu numai c�a erau gata s�a moar�a, chiar mu-reau. Din aceia ne tragem noi.C�ant�am: ½Nu uita c�a e�sti rom�an/Bunicul t�au

a fost Traian. . . �, numai c�a bunicul t�au nu aveacum � dec�at simbolic Traian pentru c�a, la pro-priu, Traian nu a avut copii (ca s�a aib�a pe cinel�asa pe tron a ��n�at pe Hadrian), �si apoi, ori-cum, chiar dac�a ar � avut copii, e greu de crezutc�a tu ai descinde tocmai din Ulpiu. Dac�a vreis�a-�ti vezi ½bunicul� adev�arat trebuie s�a-l cau�tiprintre cei ce mureau, printre cei ce-�si l�asaser�apruncii ��n scutece sau ��n bur�tile femeilor, iar peace�stia, oric�at i-ai c�auta ��n tot bel�sugul de art�a

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

antic�a, numai pe Column�a ��i vei g�asi.E important deci c�a pe Column�a noi avem

posibilitatea s�a vedem chipul str�amo�silor no�strireali. Dar s�a nu r�am�anem doar aici, de�si ma-rea majoritate a celor ce studiaz�a Columna aicir�am�an. Cercet�atorii v�ad ��n Columna lui Tra-ian doar o cronic�a de r�azboi �si nu urm�arescs�a constate dec�at, secven�t�a cu secven�t�a, ce facacele 2500 de personaje, cum trec podul pesteDun�are, cum ��nainteaz�a prin mun�ti, cum selupt�a cu dacii, cum construiesc un castru, cumatac�a o cetate dacic�a, cum ��si ia via�ta Dece-bal, cum car�a romanii aurul �si a�sa mai departe.Basoreliefurile Columnei ��ns�a arat�a mult maimult. �Si s�a pornim chiar de la soclu. V�a repro-ducem textul a�at pe soclul Columnei, singu-rul de pe ��ntregul monument �si singurul ce s'ap�astrat din tot Forul lui Traian, de�si acesta, Fo-rul, includea �si o uria�s�a bibliotec�a ce ambi�tionas�a o eclipsese pe cea din Alexandria. V�a re-producem acest text pentru c�a e inadmisibils�a nu ave�ti asupra dumneavoastr�a inscrip�tia depe Certi�catul de na�stere al neamului dumne-avostr�a:

SENATUS · POPVLVSQVE · ROMANVSIMP · CAESARI · DIVI · NERVAE · F ·

NERVAE

TRAIANO · AVG · GERM · DACICO ·PONTIF

MAXIMO · TRIB · POT · XVII · IMP · VI· COS · VI · P · PAD · DECLARANDUM · QVANTAE · AL-

TITUDINIS

MONS · ET · LOCVS · TANTIS · OPERI-BUS · SIT · EGESTVS�Si iat�a-l ��n traducere:SENATUL �SI POPORUL ROMAN,

�IMP�ARATULUI CAESAR, FIUL DIVINU-

LUI NERVA, LUI NERVA

TRAIAN AUGUSTUL, �INVING�ATORUL

GERMANILOR, �INVING�ATORUL DACI-

LOR,

MARE PONTIF, INVESTIT PENTRU A

XVII-A OAR�A CU PUTEREA DE TRIBUN,

ACLAMAT DE �SASE ORI CA IMPERATOR,

CONSUL PENTRU A VI-A OAR�A, P �ARINTE

AL PATRIEI,

PENTRU A SE AR�ATA C �AT DE �INALT

ERA

MUNTELE �SI LOCUL S �APAT CU EFOR-

TURI AT �AT DE MARI

Cum u�sor se observ�a, ��n textul originalaproape toate cuvintele sunt prescurtate pen-tru c�a ele reproduc formule uzuale, folosite cu-rent ��n ��nscrisurile o�ciale, cunoscute de to�ti pede rost. Singura parte care cuprinde cuvintele��ntregi e cea care explic�a scopul pentru care s'a��n�al�tat monumentul: ½pentru a se ar�ata c�at de��nalt era muntele �si locul s�apat cu eforturi at�atde mari�.Explica�tia aceasta se folose�ste de cuvintele

��ntregi tocmai pentru a ��nl�atura orice confu-zie, pentru a exclude orice interpretare ero-nat�a. Dar aceste cuvinte, de�si ��ntregi, nu-�si dezv�aluie la o privire super�cial�a �si oricui��n�telesul adev�arat. Ele au �si fost interpretateconfuz �si eronat.S'a ��ncercat astfel s�a se explice c�a monumen-

tul a fost ridicat pentru a indica altitudinea½muntelui� care existase ��n acel loc �si care a fostdislocat cu mari eforturi. Prin ce s�a indice dinmoment ce nici o cifr�a nu consemneaz�a vreo al-titudine? Prin propria ��n�al�time? Ca �si cum ��nmijlocul Romei ar � existat un ½munte� ��naltde 39,83 metri, care iat�a, cu enorme eforturi,a fost ½s�apat�! O column�a pe care sunt insta-late blocuri enorme de marmur�a ��ntr'o spiral�alung�a de 200 m, pe care sunt sculptate 124 deepisoade din r�azboaiele dacice, cu peste 2500 de�guri umane, care uime�ste �si sub aspectul stricttehnic al realiz�arii sale, ca s�a nu mai vorbimde valoarea sa documentar�a, istoric�a, artistic�a,toate acestea sporind ��n raport cu longevitateasa de dou�a milenii, o asemenea a opta minunea lumii au putut Senatul �si poporul roman s�aa�rme c�a au ��n�al�tat-o doar pentru a marca di-slocarea unei anumite cantit�a�ti de roc�a?


6

Iat�a ��n�telesul adev�arat al acestui fragment,pe c�at de limpede pe at�at de tainic, care ex-prim�a cu cea mai mare precizie scopul ��n�al�t�ariimonumentului: menirea Columnei este aceeade a ar�ata altitudinea acelui munte simboliccare e Dacia �si ce eforturi colosale au fostnevoi�ti romanii s�a depun�a pentru a-l ½s�apa�.Exact ceea ce Columna prin toat�a ��n�siruirea eide imagini ��nf�a�ti�seaz�a. De fapt, transpunerea��n imagini a cuvintelor lui Traian ��nsu�si: ½Amfost singurul care a ��ndr�aznit s�a atace acestepopoare care locuiesc dincolo de Dun�are. Amsubjugat chiar pe ace�sti ge�ti, cea mai r�azboinic�ana�tiune dintre toate neamurile ce au existatvreodat�a nu numai prin virtu�tile corpurilor lorci �si prin acele ��nv�a�t�aturi ale lui Zalmoxis (careeste la ei ��n cea mai mare venera�tie) s�apatead�anc ��n inima lor. Pentru c�a, necrez�and c�amor ci numai ��si schimb�a locuin�ta, merg lamoarte mai veseli dec�at ar merge ��n orice alt�ac�al�atorie.� (La ��mp�aratul Iulian). S'a a�r-mat de altfel c�a banda sculptat�a a Columneinu e dec�at ilustrarea c�ar�tii lui Traian desprer�azboaiele cu dacii. Lucrul nu numai c�a e ab-solut verosimil dar e singura variant�a posibil�a:e c�at se poate de �resc ca pe un monument ridi-cat de ��mp�arat spre a ilustra mersul r�azboiuluipurtat de el imaginile s�a transpun�a��n marmur�atextul scris de ��mp�aratul ��nsu�si �si nu de altci-neva, dac�a tot e el autorul unei asemenea c�ar�ti.

C�at de ��nalt era muntele numit Dacia �si ceeforturi colosale au fost nevoi�ti romanii s�a de-pun�a pentru a-l s�apa, asta vrea s�a spun�a su-blima Column�a �si asta de fapt ��nf�a�ti�seaz�a ea ��nimagini ca nici un alt monument.½Epicul� Columnei se aseam�an�a tulbur�ator

de mult cu cel al Iliadei. Iliada nu e dec�at o��nl�an�tuire de lupte, lupt�a dup�a lupt�a, o lupt�acare nu apuc�a s�a se termine de-a binelea pentruc�a trebuie s�a fac�a loc luptei urm�atoare care a �si��nceput. A�sa e �si Columna. �Si ��ntre cele dou�acapodopere nu e doar o asem�anare din spec-trul artistic ci �si o ��nrudire genetic�a. Ovidiuspunea: ½Dac�a cineva l-ar � aruncat ��n aceast�a

�tar�a pe Homer ��nsu�si, crede�ti-m�a, �si el ��nsu�siar � devenit get�, dar Nicolae Densu�sianu a de-monstrat c�a Homer nici nu avea nevoie s�a �e½aruncat� ��n �tara ge�tilor, pentru c�a el chiar din�tara ge�tilor (vlahilor) venea: ½Un alt teritoriucu numele de �Aλαχεßα se a�a, cum ne spuneAristotele, pe �t�armurii Asiei Mici, ��n apropierede ora�sul Cyme, patria lui Homer. . . � (S�a ob-serv�am, a��andu-ne ��n prezen�ta acestui citat, c�atermenul de Vlahia e atestat ca exist�and mult��nd�ar�at, c�atre epoca lui Homer, deci �si a luiMoise, tez�a de baz�a ��n cartea noastr�a Daciaedenic�a).Comentatorii au purtat animate dezbateri pe

tema dac�a arti�stii care au sculptat cei 200 mde marmur�a ai Columnei au fost �si ei ��n Da-cia, dac�a au fost deci martori oculari ai sce-nelor ��nf�a�ti�sate sau au lucrat doar dup�a re-lat�arile combatan�tilor. R�aspunsul e tran�sant:Da, ei au fost ��n Dacia! Traian a luat cu el ��ndesf�a�surarea cumplitei epopei nu numai ½repor-teri� de r�azboi, cum a fost Dio Hrisostomul, ci�si ½fotoreporteri�, sculptorii Columnei. Numaic�a r�aspunsul conving�ator nu-l poate da dec�atunul care cunoa�ste Dacia pe dinl�auntru, care�stie acele am�anunte speci�ce ce se constituie��n ½duhul locului� pe care nu-l poate percepedec�at cel care a fost ��n acel loc, am�anunte ce sereg�asesc pe Column�a.Nimeni, ca s�a ne limit�am la un singur exem-

plu, nu-i putea ��nf�a�ti�sa pe dacii care vin ��ndelega�tie la Traian echipa�ti cu acea mantie-glug�a, numit�a p�an�a azi ��n �Tara Ha�tegului cu uncuv�ant dacic ½c�aciul�a� �si pe care autorul aces-tor r�anduri ��n copil�arie a purtat-o, dec�at unulcare, nu c�a i s'a povestit despre ei, ci i-a chiarv�azut.De asta zic c�a nu trebuie s�a ne m�arginim la

a studia doar �gurile umane ci s�a observ�am totce Columna��nf�a�ti�seaz�a. Pentru c�a pe Column�areg�asim Dacia ��ntreag�a, cu p�adurile ei de ste-jar (pentru daci familiare �si ocrotitoare, pen-tru invadator amenin�t�atoare: ½Numa'n zareadep�artat�a sun�a codrul de stejari�; un coman-


7

dant roman care voia s�a atace Dacia s'a retras��nsp�aim�antat de ½��ntunecimea codrilor�), cu ca-sele de b�arne ��mprejmuite de gardurile aceleadin stinghii de fag ascu�tite la v�arf, cu cirezile devaci, cu turmele de oi �si de capre (ce m'a impre-sionat cel mai mult c�and am ajuns s�a v�ad sce-nele de pe Column�a au fost ½m�argelele�, �tur�turiiaceia decorativi pe care caprele��i au sub b�arbie,am�anunt pe care nu-l poate �sti dec�at unul carea p�ascut capre, care le-a m�ang�aiat sub b�arbie,ceea ce lor le place grozav, c�at sunt ele dezv�ap�aiate numai la asta se lini�stesc �si cad ��nvisare), cu r�aurile, cu mun�tii ei.Din vadul Dun�arii p�an�a ��n v�arful mun�tilor,

ad litteram, Dacia e toat�a pe Column�a. Primaimagine din cartea noastr�a Dacia edenic�a eprima imagine de pe Columna lui Traian �si ul-tima imagine din carte e ultima de pe Column�a.Prima imagine de pe Column�a ��nf�a�ti�seaz�aDun�area, iar ultima imagine o culme de muntecu o turm�a de oi ��n mers.Oile vin chiar de acolo, de la ��nceputul

Columnei �si de la ��nceputul timpului, de laDun�are (Da uni'le-ad�apare?'N vadu Dun�arii).Au str�ab�atut toat�a acea ��nl�an�tuire nesf�ar�sit�ade lupte �si au ajuns din vadul Dun�arii p�an�a ��nv�arful de munte.Dar unde se mai duc?Cum traseul imaginilor de pe Column�a des-

crie o spiral�a (spirala ADN-ului nostru caneam), de acolo, de la extremitatea de sus amonumentului, cum oile se tot duc, ele p�ar�asesctraseul material al spiralei �si p�a�sesc pe cel spiri-tual (½numai pe o spiral�a, spune Vasile Lovine-scu, este posibil�a escaladarea cerului�), ies dinspa�tiul nostru p�am�antesc �si trec ��n cel celest,lin prin chiar senin.Spune�ti dac�a atunci c�and imagina aceast�a ul-

tim�a, profund�a, capital�a, ��n�al�t�atoare, inefabil�ascen�a, a trecerii pe cel�alalt t�ar�am, cum mai susdec�at culmea muntelui nu e dec�at seninul, c�andoile pornesc de pe plai lin prin chiar senin, ar-tistul nu avea��n g�and: Pe-un picior de plai/Pe-o gur�a de rai. . .

Octavian GOGA

PRIETENIA ROM�ANO-POLON�A

Cauza liber�arii Poloniei a fostp�an�a mai deun�azi una din reven-dic�arile principale ale umanit�a�tii.

C�and, ��n veacul alXVIII-lea, cele trei puteri��nvecinate Rusia, Austria�si Prusia au hot�ar�at �si auexecutat desmembrareaRegatului polon, ele n-aus�av�ar�sit numai un raptde teritoriu, ci au consi�titla g�atuirea unui popor.Istoria universal�a deci n-a

��nregistrat un furt material pur �si simplu, ci ocrim�a de ordin su�etesc din cele maqi odioase.

Repararea acestei �stirbiri morale ��n evolu�tiacontinentului se impunea ca un act de auto-recti�care ��n lumea abstrac�tiunii, ca un pream-bul logic al unui patrimoniu comun de sim�tire.Din ziua ��n care principiul na�tional a fost ac-ceptat ca o baz�a de drept pentru delimitareafrontierelor, re��nvierea politic�a a Poloniei s-a��ncadrat ��n mod �resc ��ntr-o ideologie care vizaprogresul omenirii �si s-a transformat astfel ��ntr-una din preten�tiile elementare ale civiliza�tieieuropene. �Intreg veacul al XIX-lea s-a resim�titde aceast�a pat�a care pe deasupra nenorociriiunui popor jignea susceptibilitatea moral�a a tu-turor spiritelor ��naintate. De aceea strig�atul½Vive la Pologne, Monsieur!� adresat odi-nioar�a �tarului Rusiei care vizita Parlamentulfrancez, era strig�atul de protestare nu al unuiins, nici al unei na�tii, ci al unei g�andiri ultra-giate apar�tin�and laboratorului umanit�a�tii, - ungest simbolic menit s�a ilustreze str�avechea du-alitate: lupta luminii cu ��ntunerecul.

Dac�a ��ns�a problema a r�amas necontenit lasuprafa�t�a, dac�a ��n cursul vremii s-a v�azut


8

totdeauna aceast�a ran�a deschis�a, faptul sedatore�ste con�stiin�tei neadormite a demnit�a�tiiunui popor, prin intonalitatea �si puterea ei desacri�ciu s-ar putea spune unic�a ��n analele is-toriei. Cine arunc�a o privire rezumativ�a asu-pra zv�arcolirilor de redob�andire a libert�a�tii po-lone, cine cunoa�ste fragmentar m�acar paginilede epopee din aceast�a lupt�a ��n care s-a pusla contribu�tie su�et, nervi �si s�ange, ��si va daseama c�a o resurec�tiune trebuia s�a vie. IstoriaPoloniei moderne e o str�alucitoare ��nl�an�tuirede jertfe pentru realizarea unei idei. De lar�azboaiele napolionene, c�and steaua desrobiriise ivise pe orizont fondul de credin�t�a al nea-mului sf�a�siat ��n trei nu s-a eclipsat niciodat�a.Cine nu �stie cum sub av�antul romantic al rebe-liunilor de la Var�sovia au curs r�auri de s�ange,de c�ate ori sguduirile din Occident au �utu-rat mirajul unei mi�sc�ari revolu�tionare. Polo-nii cu visul lor de a-�si rec�a�stiga patria pier-dut�a s-au ancorat de toate erup�tiunile vulca-nice ale b�atr�anei Europe. �In uria�sa ��ndreptaredintre concep�tia lumii vechi cu tot cortegiulei reac�tionar �si noua interpretare a libert�a�tilorcolective deriv�and din marea revolu�tie fran-cez�a. Polonii �si-au intercalat tragedia lor �si-autrecut-o pretutindeni ��n con�stiin�ta public�a. Eiau devenit astfel o avantgard�a a preceptelor deprimenire universal�a.Oriunde isbucnea o revolt�a ��mpotriva opre-

siunii politice, ei alergau s�a-�si ofere bra�tul lor,ca un tribut altruist pentru triumful unei doc-trine. �In toate mi�sc�arile de unitate na�tional�adin veacul al XIX-lea a curs s�ange polonez. Dinaceast�a continu�a ofrand�a la poalele unui altarspiritul public al acestui neam nu s-a ales nu-mai cu un nivel de necontestat�a eleva�tie mo-ral�a, dar �si cu o l�argire de orizont din careau cerut cuv�ant opere intelectuale de-o ��nalt�asemni�care. Nu e de mirare deci c�a odat�a curecentul r�azboi din primele zile s-a pus ches-tiunea re��n�in�t�arii Poloniei, privit�a �re�ste dinalt unghi de apreciere ��n am�andou�a taberele.Asupritorii cei mai acerbi au sim�tit ei ��n�si�si

nevoia unui r�aspuns �si au lansat, cum se �stie,formula independen�tei la Var�sovia, - iar c�anduria�sul ��nfr�ant a c�azut ��n noroi, pe ruinele luis-a ridicat o str�aveche a�sezare de Stat cu ui-mitoare resurse de via�t�a, pe care o ��ndelung�a��mpilare n-a isbutit s�a le sec�atuiasc�a. Av�antulunui patriotism men�tinut proasp�at at�ata vremea pus ��n picioare �tara nou�a �si-a fost ��n stare s-o apere glorios c�and du�smanul de demult i-ab�atut iar�a�si la poart�a.Polonia restituta este astfel un pas ��nainte ��n

normalizarea raporturilor de via�t�a european�a�si-o chez�a�sie pentru men�tinerea unui echilibru��n ordinea de drept interna�tional�a..�Intruc�at prive�ste leg�aturile noastre cu Polo-

nia, ele r�aspund unei vechi intimit�a�ti care ��nevul veacurilor a f�acut ca cele dou�a popoare s�atr�aiasc�a al�aturi con�stiente c�a vor trebui s�a luptecot la cot, sus�tin�andu-se reciproc �si ap�ar�andu-se de aceia�si primejdie.De la ��nceputul ��nf�aptuirii principatului Mol-

dovei dateaz�a primul contact care cu vremeaa devenit o apropiere ��ntre dou�a neamuri.A�sezarea noastr�a de Stat a st�avilit, �re�ste, o ex-pansiune spre Sud a polonilor. Lupte cr�ancenecu noroc schimb�ator de ambele p�ar�ti au �-xat de�nitiv hotarele celor doi vecini, care,statornicindu-�si misiunea lor istoric�a �si nema-iav�and controverse ��ntre ei, �si-au creat cu vre-mea o platform�a de solidaritate. Tr�aind ��naceia�si raz�a geogra�c�a ne-am ��mp�art�a�sit de-acelea�si asperit�a�ti ale destinului. �Si unii �sial�tii am fost pietrele de hotare ale Europein�ap�astuite, al c�arei prag l-am ap�arat ��mpotrivaat�ator invazii. Veacuri de-a r�andul, pioniavansa�ti ��n fa�ta semilunei, care se pr�av�alea asu-pra noastr�a��n diverse forme, noi am �tinut pieptca solda�ti ai cre�stin�at�a�tii.Din momentul ��n care ne-am ��n�teles comu-

nitatea de interese soarta ni s-a desf�a�surat ��naceia�si alvie a unei bune ��n�telegeri netulburate.Politice�ste n-am avut fric�tiuni, dimpotriv�a ne-am str�ans laolalt�a. Sunt cunoscute rela�tiile fa-miliare dintre Domnii Moldovei �si aristocra�tia


9

polonez�a, care cu vremea s-au accentuat totmai mult.Presiunea turceasc�a de la Dun�are m�arindu-

se �si lu�and adese o form�a catastrofal�a, �tarale�seasc�a a devenit de multe ori locul de refu-giu al boierimii moldovene. O binef�ac�atoarein�uen�t�a cultural�a s-a degajat din aceast�a ve-cin�atate, introduc�andu-se prin �lier�a polonez�ala noi diverse no�tiuni din Apus, atenu�andu-se astfel atotputernicia patrimoniului slavo-bizantin ��n care s-au ��ncadrat de la ��nceput ti-parele noastre de g�andire. Educa�tia latin�a auniversit�a�tilor de la Lembergla Lemberg �si Cra-covia bun�aoar�a care ��n�orea sub ��ndrumareascolasticismului catolic a l�asat urme palpabile��n conforma�tia intelectual�a a boierimii moldo-vene. Cronicarii no�stri de pild�a, cu cele mai deseam�a ��nceputuri ale istoriogra�ei rom�ane�sti �un Grigore Ureche, Miron �si Nicolae Costin �sunt personalit�a�ti create sub directa in�uen�t�aa culturii polone. �In perioada de str�alucirea Moldovei s-a resim�tit ��n continuu aceast�ain�ltra�tie � care pe vremea lui Vasile Lupu sepoate deslu�si ��n toate aspectele de via�t�a ale cla-sei conduc�atoare. Nimeni nu va t�a�adui c�a notaparticular�a a psihologiei moldovene�sti a c�arei��nclinare spre abstrac�tiune �si-a c�arei �ne�te s-ap�astrat ca un criteriu de diferen�tiere p�an�a��n zi-lele noastre, se datore�ste acestui contact ��ntrecele dou�a popoare.Dar dincolo de ��nt�alnirea su�eteasc�a, rapor-

turile rom�ano-polone au avut la baz�a �si nece-sit�a�ti pozitive reclamate de am�andou�a p�ar�tile.Polonia �si Moldova prin structura lor econo-mic�a erau avizate la o reciprocitate. �Tar�aagrar�a, principatul nostru import�a m�arfuri pecare Occidentul le trecea aici prin Polonia carela r�andul ei avea �si importante produse indus-triale. Pe l�ang�a aceste accesul Nordului la Ma-reala Marea Neagr�ala Marea Neagr�a unde erainstalat comer�tul genovez �si vene�tian se petre-cea pe ½drumul moldovenesc�, str�aveche caleb�at�atorit�a de pe vremea lui �Stefan cel Mare.�In aceast�a str�ans�a leg�atur�a de vecin�atate pri-

eteneasc�a s-a dep�anat veacuri de-a r�andul po-vestea noastr�a destul de chinuit�a, p�an�a c��nd co-losul moscovit �si-a n�aruit peste noi pofta dest�ap�anire. Tendin�tele de expansiune ruseasc�aspre Occident au fost vizibile ��n mai multer�anduri, de la Petrula Petru cel Mare ��ns�a auluat o form�a programatic�a �si permanent�a. Peam�andoi ne-au lovit deopotriv�a �si am�andorurane-a fost fatal�a foamea musc�aleasc�a. Conco-mitent aproape cu f�ar�ami�tarea Poloniei noi ampierdut Basarabia. Soarta a vrut ca dup�a ounire ��ndelungat�a ��n mul�tumire �si lumin�a s�ast�am al�aturi ��n aceia�si nenorocire, stropit�a cuacelea�si lacrimi.O sut�a de ani am a�steptat ��mpreun�a un act

de dreptate. Am a�steptat ��ndurera�ti cu pumniistr�an�si, p�andind clipa c�and se va ��ntoarce roatanorocului. �In acest timp, am urzit laolalt�a visulnostru r�azvr�atit, ��ntinz�andu-ne de multe ori ��ntain�a unul altuia m�ainile ��ncle�state de aceea�siur�a.Deodat�a s-a luminat cerul deasupra noastr�a:

Rom�ania �si Polonia �si-au sf�ar�amat c�atu�sele ��nacela�si r�as�arit de soare, cele dou�a neamuri aureintrat la bra�t pe scena istoriei . . .Sunt ��nv�a�t�aminte ale trecutului care devin

dogme ��n su�etul popoarelor, dogme pe carenimic nu le poate fr�ange.O astfel de dogm�a este prietenia rom�ano-

polon�a.Ea nu se ��ncheag�a din secrete de culise di-

plomatice½ din trec�atoare sugestiuni pe carecon�gura�tii noi de interese le pot schimba dela o zi la alta.�Intre noi este leg�am�ant �resc, organic, din

care respir�a larg istoria celor dou�a neamuri pre-destinate s�a-�si urmeze drumul lor al�aturi.

(articol ap�arut ��n Linia Dreapt�a, II, nr. 6, 5iunie 1937, p. 1)


10

Ionu�t �TENE

ULTIMA CARTE PUBLICAT�A DE L.BOIA: UN ESEU DE SEMINAR

PENTRU FACULTATEA DE ISTORIE

A trebuit s�a trec pe la trei libr�arii clujene cas�a g�asesc ��n sf�ar�sit ultima carte publicat�a deLucian Boia. At�ata reclam�a i s-a f�acut la tele-viziuni c�a se vinde bine ca pe vremuri p�aineacald�a. �In sf�ar�sit, c�and am cump�arat cartea�Primul r�azboi mondial: controverse, pa-radoxuri, reinterpret�ari�, ap�arut�a la Edi-tura Humanitas, am citit-o ��n circa patru orecu mare aten�tie. Cartea lui L. Boia e sub�tire,at�at la num�arul de pagini c�at �si la con�tinut.�In primul r�and, lucrarea e un eseu care m-aadus aminte de seminariile de la facultatea deistorie din cadrul U.B.B., de prin anii 90. Ma-terialul expus ��n carte de Boia este o precumo discu�tie de seminar ��ntre studen�tii de la Is-torie. Deci ce sus�tine Boia, orice student dela Istorie a discutat sau dezb�atut cu profesorul�si asistentul s�au. Lucrurile sunt o necunoscut�apentru marele public �si cei care nu au studii despecialitate. Boia e sincer ��n prefa�t�a �si recu-noa�ste c�a aceast�a carte nu este una de istorie,documentat�a pe arhive �si m�arturii, ci o viziunesubiectiv�a, o interpretare personal�a �si o ucro-nie: �ce ar � fost dac�a nu s-ar � ��nt�amplat�nu se practic�a ��n istoriogra�a serioas�a. Pe dealt�a parte, ��n cuv�antul ��nainte L. Boia recu-noa�ste c�a acest eseu este unul ocazional scris�si publicat la 100 de ani de la izbucnirea pri-mului r�azboi mondial. Deci ultima carte a luiBoia nu trebuie tratat�a ��ntr-un registru serios,de carte de istorie bazat�a pe izvoare documen-tare, ci ca o interpretare subiectiv�a eseistic�a,chiar ca o proz�a literar�a personal�a, incluz�andcu bun�a �stiin�t�a ucronia, care nu face parte dincercetarea istoric�a academic�a.Intr�and ��n con�tinutul eseului, pentru mine

Lucian Boia, ca istoric, nu aduce idei �si inter-pret�ari noi. Toate ideile dezb�atute s-au discu-tat la seminariile U.B.B., cu Ghitta, �Stirban,

Pu�sca�s, Radosav, I.A. Pop, I.Bolovan, P. Teo-dor, Vesa sau Adi Ivan. De fapt, L. Boianu face altceva dec�at s�a scrie un eseu ocazio-nal ��n maniera noilor direc�tii ideologice de lasf�ar�situl anilor 90 ale Consiliului Europei �si Co-misiei Europene privind o istoriogra�e a alte-rit�a�tii �si unit�a�tii, adic�a una care s�a armonizezediferen�tele, nu s�a ascut�a divergen�tele ��ntre po-poarele Europei. �Si ��n c�ar�tile despre germano-�li sau despre Fran�ta �si Germania, L. Boia re-introduce acest concept al disip�arii vinov�a�tiei.Dac�a p�an�a ��n anii 90 numai Germania era vi-novat�a de izbucnirea celor dou�a con�agra�tiimondiale, iat�a c�a recent, ��n perspectiva unit�a�tii�si directivelor europene, se spune c�a �si Fran�ta,Anglia sau Rusia au avut partea lor de vin�a laizbucnirea r�azboaielor, av�and elite imperialiste,antisemite �si cu doriri colonialiste. La urmaurmei, Germania dorea ca �si Fran�ta, Anglia �sichiar ca micu�ta Belgie s�a aib�a parte �si ea loc lamasa mare a ��mp�ar�tirii coloniilor. �In leg�atur�acu lupta na�tional�a din Ardeal, L. Boia ��ncearc�af�ar�a s�a reu�seasc�a s�a diminueze importan�ta aces-teia merg�and pe ideea c�a elita dorea o federa-lizare a Austriei Mari, dup�a modelul lui A.C.Popovici.

L. Boia e necinstit su-�ete�ste �si nu e sincer p�an�ala cap�at, c�a aceast�a strate-gie f�acea parte din tacticarom�anilor dup�a 1848: ��nt�aiautonomie, apoi federalizare,ca premise a unirii cu �TaraMam�a, Rom�ania. Mii de in-telectuali rom�ani: preo�ti, jur-

nali�sti, profesori, ��nv�a�t�atori, functionari ban-cari au f�acut pu�sc�arie pe vremea dualismuluiaustro-ungar, nu pentru federalizare, ci pen-tru autonomia �si drepturile rom�anilor, ca pre-mise a unirii cu Rom�ania. O parte din elitarom�aneasc�a de la Eugen Brote (Boia a scris ocarte despre acest patriot ��n comunism, careazi nu-i mai recunoa�ste crezul na�tional), laSlavici, Co�sbuc sau Goga au trecut Carpa�tii


11

��n Vechiul Regat pentru a propaga �si sensi-biliza elita din Rom�ania pentru unitatea tu-turor rom�anilor. Pe C�ampia Libert�a�tii de laBlaj, �t�aranii rom�ani au scandat �Noi vrem s�ane unim cu �Tara� la 1848. Sigur c�a imperiulausto-ungar era foarte puternic �si rom�anii nuputeau a�rma r�aspicat c�a vor dezmembrareaacestuia �si unirea cu Rom�ania. Memorandi�stiila 1890 numai c�a au scris o scrisoare legal�a��mp�aratului cer�and drepturi civice �si �scoli aufost arunca�ti ani grei la pu�sc�arie. Ce ar ��nsemnat s�a a�rme public ace�sti lideri PNRc�a vor unirea cu Rom�ania, ar � fost ��nchi�si pevia�t�a sau condamna�ti la moarte, f�ar�a s�a se re-zolve ceva pe plan diplomatic, Rom�ania �indaliat�a, prin tratat secret, cu Austria �si Germa-nia. �In aceast�a chestiune e necinstit su�ete�steBoia �si se dovede�ste c�a e un istoric cu veleit�a�tide mercenar ideologic la comanda regimurilorde la putere: pune federalizarea Austriei dea-supra interesului unirii cu �Tara. Lucru totalneadev�arat. Elita rom�aneasc�a din Ardeal s-afoslosit de autonomie �si federalism ca premisepentru dezmembrarea imperiului dualist �si apoipentru unirea cu Rom�ania. Federalismul a fosto tactic�a nu scopul elitei rom�anilor din Ardeal.Din p�acate, ��nc�a nu s-au desecretizat �si cercetatarhivele serviciilor secrete rom�ane�sti. S-ar a�aatunci multe, cum numero�si lideri politici dinArdeal ca �si publica�tii rom�ane�sti erau pe statelede plat�a sau �nan�tate direct de guvernele dela Bucure�sti, at�at liberale c�at �si conservatoare.Doar Boia scria ��n anii 70 ��n cartea despre Eu-gen Brote c�a era �nan�tat de premierul rom�anSturdza �si invitat ��n Vechiul Regat s�a adminis-treze o mo�sie. La fel �si Ion Slavici a fost ad-ministrator pus de liberali s�a conduc�a o mo�siede prin Teleorman, pe la 1900. Lucian Boia cu-noa�ste aceste lucruri dar prefer�a s�a se��ncadreze��n curentul istoriogra�c europen care aneanti-zeaz�a luptele pentru idelul na�tional al popoa-relor ��n trecut �si ��ncearc�a s�a fac�a o ½ciorb�a� is-toriogra�c�a european�a, la comun � un fel decomunism ��ntors pe dos. Noi, ca istorici, nu

avem voie s�a elud�am adev�arul istoric bazat pedocumente �si s�a-l b�ag�am cu for�ta ��n patul luiProcust al unui concept ideologic, �e comunistsau european. Boia r�am�ane �delul unei vi-ziuni istoriogra�ce marxiste, ��n care masele derom�ani analfabe�ti din Vechiul Regat nu aveauelaborat conceptul de ideal �si unitate na�tionale.Boia se face c�a uit�a, c�a ��n istorie, la noi sauaiurea, elitele centrale �si locale, fac istoria �sic�al�auzec popoarele spre un �tel sau ideal. Elitarom�aneasc�a de pe ambele laturi ale Carpa�tilor,de la Eminescu, Goga, Co�sbuc, Creang�a, Maio-rescu, Ra�tiu, Brote sau Ha�sdeu doreau unitatearom�anilor ��n grani�tele unei �t�ari: Rom�ania. Fe-deralismul Austrei Mari a fost o tactic�a. Via�tapolitic�a a lui Al. Vaida Voievod este o para-digm�a ��n acest sens: la ��nceput a fost federa-list, al�aturi de prin�tul mo�stenitor Franz Ferdi-nand, ca �si tactic�a de lupt�a pentru drepturilerom�anilor, dar c�and s-a oferit ocazia pe 18 oc-tombrie 1918 a sus�tinut ��n parlamentul de laBudapesta declara�tia de rupere a Ardealuluirom�anesc de Ungaria �si apoi unirea cu �Tara.�In logica lui L. Boia pe Vaida Voevod ar trebuis�a-l consider�am un federalist, care nu a doritunirea cu Rom�ania? Dimpotriv�a Vaida a dus opolitic�a tactic�a inteligent�a: prin federalizare laUnirea ce Mare. Dup�a 1918 Vaida a ajuns unuldintre premierii Rom�aniei Mari. Ultima cartepublicat�a de Lucian Boia, nu este dec�at un eseucu tr�as�aturi de compunere literar�a sau o simpl�abaz�a de discu�tie pentru un seminar la faculta-tea de istorie, lucru pe care noi, studen�tii de laU.B.B., l-am f�acut de mult, ��nc�a din anii `90.


12

Prof. Damian TODI�T�A

POVESTEA DIN POVESTE

S�a tot �e o jum�atate de secol de atunci; o via�t�ade om. Eram de dou�a s�apt�am�ani la catedr�a,novice ��n toate, dar cu mari proiecte de viitor.�Incurajat pe fa�t�a de directorul liceului, proce-sul de adaptare mergea strun�a. �In a treia zi demar�ti dup�a ce ��ncepuse �scoala, ��n pauza mare,am fost chemat la Direc�tiune. �In birou am fostprezentat unui tovar�a�s de la Comitetul RaionalU.T.M. care, ��n zece minute c�at mai r�am�asesedin pauz�a,m-a pus ��n tem�a cu noutatea zilei.C�a m�a au demult ��n eviden�t�a, c�a �stiu c�a amfost un student bun, c�a m�a a�steapt�a demult, c�as�apt�am�ana viitoare trebuie s�a m�a duc s�a staude vorb�a cu tovar�a�sul prim secretar.- O s�a- �ti spun�a tovar�a�sul director unde, c�and

�si cum. Ce s�a mai ��ntreb ? Ce s�a mai comen-tez ? Peste o s�apt�am�an�a m-am dus la Centru,peste alte dou�a a avut loc plenara ComitetuluiRaional la care am fost cooptat supleant, apoialte �si alte activit�a�ti la care nu aveam cum s�alipsesc. Parc�a ��ncepuse s�a-mi plac�a.�In ianuarie s-a ��ntrunit activul raional pentruanaliza anual�a. Au fost chema�ti to�ti secreta-rii de organiza�tii din raion. Tovar�a�sul Pripicif�acea apelul, sub privirea molcom�a a primu-lui secretar. C�and a ajuns la organiza�tia dinHodi�s, a r�aspuns un t�an�ar.� Dar de ce n-a venit tovar�a�sa Lungu ?

��ntreab�a Pripici.� Ea nu mai vine, mi-a zis s�a-i spun to-

var�a�sului prim ��ntre patru ochi.� Bine, zice �seful, s�a vii dup�a �sedin�t�a la mine

��n birou.La o s�apt�am�an�a am fost chemat la Centru. Pri-mul m-a luat pe departe; c�a trebuia s�a mearg�ael la Hodi�s, c�a secretara de acolo este sup�arat�a,c�a i-a promis �si nu s-a dus, dar acuma �indeu profesor de istorie, a�s putea aplana acoloun con�ict ce d�ainuie de mai mult�a vreme ��nrela�tiile dintre cei doi ��nv�a�t�atori. T�an�arul care

a fost la �sedin�t�a nu accept�a o anumit�a denu-mire a unui deal pe motiv c�a profesorul lui dela Liceul Pedagogic i-a spus cum st�a treaba, iarLivia, d�asc�ali�ta dintr-o promo�tie mai de dina-inte, o �tine pe a ei, c�aci o �stie de la bunicu-s�au. Cu aceast�a ocazie, ca membru supleant alBiroului Raional, va trebui s�a ��nm�anez c�atevacarnete de noi membri ai UTM (primul le zi-cea � picioru�se�). � Nu trebuie s�a lipse�sti de la�scoal�a: te duci s�amb�at�a dup�a amiaz�a cu auto-buzul, seara chemi tineretul la �scoal�a, dai car-netele, apoi stai de vorb�a cu ��nv�a�t�atorii �si cutinerii care vin. Dormi la camera de oaspe�ti,eu am s�a dau telefon s�a �ti se preg�ateasc�a s�a nurabzi frig. Duminic�a pe la amiaz�a ai autobu-zul spre Huedin. Cum puteam s�a refuz? Dejaeram curios ce-i cu dealul acela. A�sa c�a m-amconformat pas cu pas.Am ajuns la Hodi�s s�amb�at�a ��n amurg. Auto-buzul a oprit chiar ��n fa�ta �scolii, unde era ungrup de tineri. �Inv�a�t�atorul m-a salutat de ladistan�t�a. A trimis dup�a colega sa. �In acesttimp, grupul sporea v�az�and cu ochii. In �scoal�amai st�aruia c�aldura de peste zi. Dialogul s-a prins repede, ca ��ntre mai vechi cunoscu�ti.Mai ��nt�ai am ��nm�anat carnetele la doi dintrenoii membri, cel�alalt urm�and s�a vin�a a douazi, c�and era convocat�a o adunare general�a aorganiza�tiei. Din vorb�a ��n vorb�a, ajungem la�chestiunea zilei�.� Deci, cum este cu Dealul luptelor?. Li-

via se consider�a ��ndrept�a�tit�a s�a l�amureasc�a dinpornire problema.� Este vorba de Dealul luptilor, tov. Profe-

sor. La noi se zice lupti ��n loc de lupi, a�sa c�a re-zult�a cum v-am spus, Dealul luptilor. T�an�arul��nv�a�t�ator nu se las�a.� La Liceul Pedagogic am avut de mai multe

ori dialog cu tov. profesor de istorie Manciu,trebuie s�a-l �sti�ti, pe tema luptelor voievoduluiGelu cu ungurii. El m-a convins c�a ��ncle�stareaa avut loc la Hodi�s, c�a numai aici este o denu-mire ca aceasta, c�a Tuhutum pe aici a trecutMese�sul, pe v�aile care vin din Greb�an.


13

� Nici vorb�a, tov.profesor. Ne-am tot contra-zis pe tema aceasta: p�an�a la urm�a ne-am sf�adit.Anonimus spune c�a b�at�alia a avut loc pe Va-lea Alma�sului, iar satul nostrum este dincoace,peste deal. La noi este o poveste care l�amure�stenumele acestui deal. Din p�acate, o mai �stiudoar c�a�tiva b�atr�ani. Mie mi-a povestit-o buni-cul meu, care se apropie de 90 de ani. Dac�aave�ti r�abdare �si dac�a nu m�a ��ntrerupe colegul,sunt gata s�a o repet aici, fa�t�a de D-voastr�a �sifa�t�a de tinerii ace�stia care, unii dintre ei, s-arputea s-o �stie.Devenise de-a dreptul palpitant. I-am rugat

s�a asculte �si Livia a continuat.- Bunicul poveste�ste c�a dup�a ce romanii au

plecat de la Bologa, localnicii au continuat s�atr�aiasc�a prin satele lor. Aici, sub dealul acesta,pe Grui, tr�aia un b�atr�an care avea trei feciori.Toat�a via�ta muncise la castrul Rescullum. Asi-gura lemnele necesare pentru terme, cunosc�andbine p�adurile �si c�ar�arile lor chiar dincolo de li-mes �si n-a avut niciodat�a repro�suri din partearomanilor. A fost bine remunerat. Oala de lutmo�stenit�a de la tat�al s�au cu c�a�tiva denari, s-atot ��ngreuiat, ��nc�at acuma, la b�atr�ane�te, esteaproape plin�a. Din p�acate, so�tia sa a trecut lacele ve�snice prea devreme �si i-a fost tare greucu trei copii. Dup�a plecarea romanilor, totuls-a schimbat din r�au ��n mai r�au. Debusola�ti �sif�ar�a conduc�atori, oamenii s-au��nr�ait, ajung�ands�a se omoare pentru te miri ce. Castrul dela Bologa a fost devastat, iar de pe limes, dinfoi�soarele de grani�t�a, nu mai veneau semnale.Pe drumurile c�andva sigure, ap�aruser�a bandede barbari care jefuiau dup�a plac oameni f�ar�aap�arare. �In aceste vremuri de prevestiri sum-bre, b�atr�anul a sim�tit c�a i se apropie sf�ar�situl.I-a chemat pe cei trei feciori �si, ar�at�andu-le de-alul de deasupra casei lor, le-a zis:- Dragii mei, am fost de mai multe ori cu

voi sus pe culmea dealului. M�aine, la r�as�aritulsoarelui, ne vom ��nt�alni to�ti patru acolo ca s�av�a primi�ti partea. Cine lipse�ste, nu prime�ste.Cum s�a lipseasc�a feciorii la ��mp�ar�tirea averii?

Ba le-a fost somnul mai pu�tin ��n acea noapte.Au ��nceput s�a urce dealul cu noaptea ��n cap.C�and soarele ��ncepuse s�a trimit�a destul�a lu-min�a de deasupra Greb�anului, �ind singurulmartor la ��nt�alnirea celor patru, b�atr�anul lu�aglas.� Feciorii mei dragi, eu �stiu c�a nu mai am

mult de tr�ait. De aceea, v-am chemat aici, cas�a v�a ��mpart agoniseala mea de o via�t�a, adu-nat�a ��n aceast�a oal�a de lut. Feciorii se uitaucu ochii bulbuca�ti, c�aci ei se �stiau s�araci-lipi�ti.B�atr�anul continu�a: - �Imp�ar�teala se va face nu-mai dup�a ce o s�a-mi ��ndeplini�ti o dorin�t�a. Iaca,ave�ti �ecare c�ate o ulcic�a de lut. �Si le d�aduulcelele dinainte preg�atite. Apoi continu�a. Os�a-mi aduce�ti ��n ele ap�a, tu de la Scorobaie, tude sub Greb�an �si tu de la Goroni�ste. Dar s�anu ��ncerca�ti s�a m�a p�ac�ali�ti c�aci eu �stiu gustul�ec�arei f�ant�ani.Au pornit ca s�ageata, dar s-audezmeticit dup�a c�ateva sute de pa�si. Cum s�amearg�a ei at�ata drum? Dac�a ajunge cel�alaltmai ��nainte �si se face st�ap�an pe to�ti banii?�Si, cum se ��nt�ampl�a ��ntre fra�ti, g�andul cel r�aui-a ��ndemnat s�a se ��ntoarc�a deodat�a �si s�a sen�apusteasc�a asupra b�atr�anului. Acesta a rezis-tat o vreme apoi, c�and a v�azut c�a nu-i modrus�a le fac�a fa�t�a, a strigat la ei c�at a putut detare:- Ho, s�albaticilor! Oare cine v-o ��nv�a�tat s�a v�a

purta�ti a�sa? Iaca, v�a purta�ti ca lupii, lupi s�av�a face�ti! �Si, cu o ultim�a sfor�tare, arunc�a oalacu argin�ti ��n pr�apastie. Din ochii b�atr�anului��ncepur�a s�a curg�a lacrimi de s�ange, apoi se��ntinse pe p�am�antul ��nc�alzit de soarele ce parc�a��nm�armurise la vederea acelor fapte m�ar�save.Feciorii priveau de acum ��ndurera�ti cum tat�allor ��si d�adea ultima su�are. �Incepur�a s�a set�anguie ca ni�ste c�a�tei, apoi s�a scoat�a vaieteprelungi, mai apoi urlete nesf�ar�site, ��nc�at oa-menii din vale s-au alarmat �si au pornit ��n gru-puri spre culmea delului s�a vad�a despre ce estevorba. �In tot acest timp, trupurile celor treise transformar�a ��n lupi, a�sa cum ��i blestemaseb�atr�anul. Pe c�and au ajuns s�atenii pe culmea


14

dealului, au v�azut numai b�atr�anul mort �si treilupi care o luaser�a la fug�a spre Greb�an. Deatunci, ��n crugul iernii, lupii aceia , sau poateurma�sii urma�silor lor, vin �si petrec o noaptesau dou�a acolo sus, pe culmea dealului, iarhodi�senii ��i a�steapt�a, le ascult�a �concertul� noc-turn �si �stiu c�a acela este Dealul luptilor.- Camera de oaspe�ti era chiar ��n casa lui ba-

dea Lungu, bunicul Liviei, ��n odaia de la drum,garnisit�a cu perne �si cuverturi �tesute ��n motivena�tionale speci�ce zonei. M�a sim�team jenat c�atrebuie s�a le r�av�a�sesc. Dialogul cu badea Lungua continuat pe aceea�si tem�a, p�an�a am sim�tit c�apleoapele mi se lipesc. B�atr�anul a �nalizat cuun sfat: - Acuma, domni�sor, culc�a-te, c�a poatevin lupii ��n noaptea asta. �Si, chiar au venit.Prin somnul ad�anc le-am auzit urletul prelungcare in�ora toate ungherele. Am crezut c�a vi-sez dar, diminea�ta, ��n loc de salut, badea Lungum�a ��ntreab�a:- No, i-ai auzit? N-aveam replic�a.� Ce coinciden�t�a, doamne, zic.� Amu, dumneata domni�sor, z�� ce-i vrea, dar

io �stiu c�a ceva este. S�a v�ad ce-i z��ce de ce �ti-oi spune. Prin 1925 -26 o fost ��n Hodi�s marezarv�a. �Tin minte pentru c�a eram corator la bi-seric�a. Atunci o venit protopopul Munteanu cuceva memoriu c�atre rege, s�a-l semn�am �si noi.Uncioban o g�asit atunci, pe grohoti�sul de sub De-alul luptilor, c�ateva monezi de argint cu carese l�auda prin sat. Popa nost l-o ��ntrebat ce �sicum �si unde. Umblau oamenii ca bolunzii pringrohoti�s. Popa o luat monezile alea de la cio-ban �si i-a dat pentru ele dou�a oi. A�sa c�a, dac�avin lupii pe deal, nu-i de mirare, dar ce zici detreaba cu monezile?- M-am ��ntors la Huedin r�av�a�sit, dar

mul�tumit de descoperirile de la Hodi�s. Am po-vestit ici-colo frumuse�tea de basm cu cei treifeciori �si oala plin�a de argin�ti. Prim secretarulavea o vorb�a: m�ai,m�ai. A zis-o �si de data asta.Badea Lungu s-a dus demult la cele ve�snice- Prin satele noastre sunt multe pove�sti cu

oale pline de bani. Unii le caut�a �si au �sansa de

a le a�a. Hodi�senii ��ns�a au uitat demult de oalade pe Dealul luptilor. Poate cineva, c�andva, ��siva aduce aminte.

Isabela VASILIU-SCRABA

ELIADE S,I DETRACTORII LUI SAU

R�AFUIALA OAMENILOR DE R�ANDCU OMUL SUPERIOR

Motto: ¾Desinfectarea culturii/ de parazit,ii

meta�zici/ dau p�ainii tot mai mult/ un gustde spital s

,i pus

,c�arie¿ (Horia Stamatu, Jurnal

1977 ).

Tr�aim ��ntr-o lume a tarabei ��n care orice in-cult, liber a reproduce inept, iile liderilor de opi-nie prefabricat�a, se vrea recunoscut drept au-tor al unor remarcabile originalit�at, i. S�a vedem��ns�a ce este cu libertatea de a reproduce inept, ii.Dup�a ciuntirea t,�arii, la vremea c�and se in-

staurase barbaria sovietic�a s, i c�and invadatoruln-a ezitat s�a distrug�a volumul tip�arit desprecultura rom�aneasc�a (al cincilea din Enciclope-dia Rom�aniei, coordonat de Mircea Vulc�anescus, i Dan Botta, vezi vol. D. Botta, Limite s

,i alte

eseuri, Ed. Crater, Bucuresti, 1996, prefat,�a deAl. Paleologu, p. 359) scot,�and totodat�a dincircuit peste 8 500 de titluri (marea majori-tate a valorilor culturale din perioada interbe-lic�a), ¾libertatea de g�andire¿ a ��nsemnat (depild�a) repetarea ideii c�a Mircea Eliade trebuieneap�arat scos din cultura rom�aneasc�a. Desigurnu numai el. Lista alc�atuit�a ��n toamna anului1944 de I. Vitner pe tema scriitorilor ¾mort

,i

la 23 august1944¿ cuprinde mai toate v�arfurilespiritualit�at, ii interbelice. ¾Libertatea¿ de a re-peta ideea scoaterii g�andirii eliades

,ti din patri-

moniul cultural rom�an si-a asumat-o mai apoi½marxistul� N. Tertulian c�and scria despre non-valoarea operelor lui Mircea Eliade. Nici co-munistul Alexandru Mirodan nu s-a l�asat maiprejos, c�and, ��n articolul Ceva despre analfabe-tism (½Rom�ania literar�a�, 4 oct.1946), t, inea s�a


15

arate c�a l-ar � dep�as, it cu mult pe istoricul reli-giilor care preda la Paris �ind pret,uit de lumeaacademic�a occidental�a, pentru lucrarea despreYoga s, i pentru toate studiile ap�arute ��n revistede specialitate.Acelas, i tip de ¾libertate¿ l-am rev�azut ��n

2006 la dou�a vedete �culturale�. Un modestrecenzent, care probabil n-a fost nicic�and ��nstare s�a duc�a la bun la sf�ars, it lectura vre-unei c�art, i �lozo�ce, se ��ntreba cu-n scr�as,netabia camu�at, dac�a ¾adulat

,ia¿ pentru opera

s,tiint, i�c�a a lui Mircea Eliade n-ar putea � o¾form�a de castrare¿ (Ovidiu S, imonca ��n ½Ob-servatorul Cultural�). Un altul nota ��ntr-un ar-ticol din ½Dilema Veche� (25 aug. 2006) c�a fos-tul suplinitor al profesorului Nae Ionescu fu-sese p�an�a la plecarea din t,ar�a un fel de ni-meni: ¾P�an�a ��n 1944 Mircea Eliade nu eradec�at autorul unei serii de c�articele descriptives,i a c�atorva romane care, as

,a cum admite chiar

el, erau scrise pentru un public de domnis,oare¿

(C�at�alin Avramescu). Intr-o atare a�rmat, ie,partea de argumentare prin ¾as,a cum admitechiar el¿ este nul�a, ��ntruc�at scriitorii s��nt ex-trem de rar mult,umit, i de propriile opere.Interesant ��n c�ant�arirea operei prin raporta-

rea la autor este desigur un alt aspect, care nuputea � pus ��n lumin�a de un om de r�and. Por-nind de la observat, ia lui Aristotel dup�a care ca-uza p�astreaz�a ��n sine un plus fat,�a de efectele ei,Mihai Eminescu mediteaz�a la creat, ia artistic�as, i la ¾cauza¿ ei, ajung�and la concluzia c�a operade art�a ar � o emanat, ie part, ial�a a comorilor spi-rituale de�nitorii pentru adev�aratul artist: ¾Cerespect trebuie s�a avem as

,adar ��naintea bog�at

,iei

spirituale a lui Michel Angelo, Goethe, Beetho-ven s

,. a., c�and ne g�andim c�at de ��nsemnate

s��nt deja cele ce au dat la lumin�a, care nu re-prezint�a dec�at incomplet totalitatea spiritual�aa acelor oameni¿ scrie poetul (Eminescu, mss.2290).Dar s�a vedem ce este cu zisele ¾c�articele des-

criptive¿ publicate de cel considerat ��n peri-oada interbelic�a v�arful unei generat, ii de scrii-

tori ale c�aror opere n-au putut � (pentru ve-cie) ��nmorm�antate dup�a 23 august 1944: DanBotta, Nicolae Herescu, Emil Cioran, EugenIonescu, Mircea Vulc�anescu, Vintil�a Horia, So-rin Pavel, Petre Tut,ea, G. Racoveanu, PaulSterian, Vasile Posteuc�a, Horia Stamatu, Ge-orge Br�atianu, Petru Comarnescu, Stelian Ma-teescu, Al. Cior�anescu, etc. Dup�a ocupareat,�arii, ��n teroarea ideologic�a instalat�a atunci,Mircea Eliade a fost complet interzis, pentruca dup�a un sfert de secol (c�and mediile aca-demice occidentale nu mai pridideau a-l onoracu cele mai ��nsemnate distinct, ii), s�a-i �e edi-tate cu greu o foarte mic�a parte din scrieri.Asemenea barbarie - vag spoit�a cu put, ineleedit�ari sau re-edit�ari de opere eliades,ti ��n peri-oada comunist�a (c�and o�cialii au refuzat con-stituirea unui FOND ½ELIADE � din donat, iasa de carte) -, a ies, it de sub spoial�a ��n post-comunism prin ½Dilema veche� (aug 2006) ��nfelul mai sus citat, s, i prin organizarea laBucures,ti - la dou�azeci de ani de la moartea luiEliade, si nu cu prilejul s�arb�atoririi centenaru-lui nas,terii ¾celui mai mare istoric al religiilordin sec.XX¿ (ceea ce ar � ��nsemnat o am�anarecu vreo 3 luni) -, unui colocviu internat, ionalcu o sect, iune ½Mircea Eliade� reunind referirileinchizitoriale ��ntru des�int,area operei unui sa-vant care a dormit ani de zile 3 ore pe noapte,scriind si citind mai mult de 16 ore pe zi. Mani-festarea internat, ional�a din septembrie 2006 or-ganizat�a de nepotul lui Leonte R�autu cu banide la buget a oferit, f�ar�a nici un dubiu, mode-lul o�cial de receptare a lui Eliade, neschimbatde zeci de ani, mai precis din anii c�and isto-ricul religiilor era condamnat ��n lips�a, al�aturide Eugen Ionescu, Vintil�a Horia, Cioran, etc.�In asemenea context ideatic, lui C�at�alin Avra-mescu i s-a p�arut c�at se poate de oportun s�adispret,uiasc�a exact volumele de eseuri (des-pre care Alexandru Paleologu zicea c�a s��nt ½for-midabile�) interzise de cenzura comunist�acare uza de acelas, i rechizitoriu la adresa �lo-zofului religiilor. Iat�a ½c�articelele descriptive�


16

desconsiderate de C�at�alin Avramescu ��n 2006(an ��n care pres,edintele B�asescu a distribuitonoruri specialis,tilor americani ��n Eliade): So-lilocvii (1932), Oceanogra�e (1934), Alchimieasiatic�a (1935), Yoga (1936), Cosmologie sialchimie babilonian�a (1937), cele trei volumeale revistei ½Zamolxis�, Metalurgy, magic andAlchemy (1938), Fragmentarium (1939), Mi-tul reintegr�arii (1942), Insula lui Euthanasius(1943), Comentarii la legenda Mes

,terul Manole

(1943), Os Romenos, latine do Oriente (1943)si Ensaios luso-romenos (1943).Puse ceva mai limpede ��n pagin�a, lucrurile

nu s��nt tocmai favorabile celor care dup�a 1990n-au fost ��n stare s�a produc�a nimic pentru spo-rirea valorilor culturii rom�anes,ti, dar ��n schimbs-au g�asit s�a-l judece pe Eliade s, i s�a-i mi-nimalizeze scrieri dense de g�andire �lozo�c�a,cu ¾libertatea¿ de a prelua neputint,ele idea-tice ale proletcultis,tilor tr�ambit,ate prin c�art, ide necitit. In al doilea r�and, �indc�a ambiijurnalis,ti au l�asat s�a se ��ntrevad�a ��n articolelelor nestr�amutata dorint,�a de a perpetua idio-sincraziile lui Zigu Ornea, b�atr�anul dilematic(de trist�a amintire) care, pe c�and avea 28 deani, n-a ezitat s�a-i deschid�a lui Noica port, ilepus,c�ariei. Spre a supraviet,ui c�aderii comunis-mului, una din formele pe care le-a ��mbr�acatcenzura atotputernic�a ��nainte s, i dup�a 1990 -prin ment, inerea monopolului asupra mass me-diei s, i prin perpetuarea ¾hegemoniei establish-mentului comunist¿ ��n domeniul ideologiei -, afost larga mediatizare (prin Editura ¾Fundat

,ia

Cultural�a Rom�an�a¿) a neadev�arurilor istoricedespre anii treizeci confect, ionate ��n 1995 deturn�atorul Zigu Ornea (1930-2000), invocateobligatoriu ��n teze de doctorat sau ��n mass-media ori de c�ate ori este vorba de Mircea Eli-ade, Mircea Vulc�anescu, Nae Ionescu, HoriaStamatu, Vintil�a Horia, Cioran, Eugen Ione-scu, etc.Dac�a ��n Rom�ania orice incult a fost mereu

��ncurajat s�a dispret,uiasc�a g�andirea eliadesc�ala care nu are acces, nu e mai put, in adev�arat

c�a �lozoful religiilor a avut ��n Occident cititoripe m�asura sa. De pild�a, c�and i-a ap�arut la Pa-yot Tratatul de istoria religiilor (1949), undereligiozitatea fusese��nf�at, is,at�a ca o realitate ori-ginar�a, ireductibil�a la formele sub care se ma-nifest�a, momentul a fost socotit ca ½marc�ando dat�a important�a ��n istoria s

,tiint

,ei religiilor�

(J. Danielou). Pe l�ang�a admirat, ia suscitat�ade originala interpretare sacral�a a hierofaniilor,lui Eliade i-au fost apreciate ½cunoas

,terea extra-

ordinar de larg�a a literaturii istorico-religioases,i aleasa lui sensibilitate religioas�a, dublat�a deun vizibil contact cu religiozitatea indian�a� (R.Pettazzoni).Prin anii s,aizeci, cititorilor s�ai din Occident

nu le-a sc�apat noutatea ��nterpret�arii lui Fa-ust (prin ideea unei simpatii reciproce din-tre Spiritul creator s, i spiritul negator) pro-pus�a ��n M�ephistoph�el�cs et l'Androgyne (Paris,1962), interpretare care ad�ancea o pespectiv�aschit,at�a deja ��n Mitul reintegr�arii (Bucures,ti,1943). Dar dincolo de justa (��n Occident)sau injusta (��n ½lag�arul comunist�) apreciere a½��ngem�an�arii erudit

,iei cu ��nt

,elegerea intuitiv�a a

g�andirii mistice� (Luc Guerin) din studiile luiEliade, interesant ne pare ��nsus, i faptul c�a, ��nr�afuiala unui incult oarecare cu un spirit supe-rior, se poate ��ntrez�ari ½credint,a ��n progres� aomului de r�and, croit pe calapodul personaju-lui Wagner din Faust-ul lui Goethe.Dispus a bate pasul pe loc prin lenea unei

g�andiri ��nclinat�a s�a preia s, i s�a duc�a maideparte m�aruntele idei la care are acces,omul de r�and crede ��n progres. El are alergiela genii, as,ez�andu-se pe sine mai presusdec�at oamenii mari ai trecutului, m�andrude avantajul de a � fost n�ascut dup�a ei.Personajul Wagner este prototipul celorvr�ajit, i de mitul progresului. Goethe s,tiabine c�a g�andirea ��naintas, ilor r�am�ane pentrumult, i o carte �cu s

,apte pecet

,i�. De aceea ��l

pune pe Faust (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Despre Faust-ul lui Nae Ionescu, ��n rev.½Cervantes�, Bucuresti, dec. 2012, pp.128-131,


17

http://www.scribd.com/doc/176939301/

Isabela-Vasiliu-Scraba-Despre-Faustul-

lui-Nae-Ionescu-conferin\%5\%A3\%C4\

%83-de-la-Salonul-c\%C4\%83r\%C5\

%A3ii-Hotel-Decebal-Bac\%C4\%83u-28-

sept-2012, sau ��nregistrarea video http:

//www.youtube.com/watch?v=we8dUIgk2ck aconferint,ei din 28 sept. 2012 de la Bac�au)s�a-l ia peste picior pe Wagner care, crez�and��n progres, se credea la distant,e astrale de��nt,elept, ii de odinioar�a.Aprofund�and ideea inaccesibilit�at, ii celor

scrise de oamenii ales, i, Goethe arat�a (celor ceau ochi de v�azut) c�a transmiterea cunoas,teriide-a lungul timpului devine problematic�a, scri-erile �ind asemenea unor oglinzi. Dup�a efor-tul de citire nu se ajunge -cum cred cei naivi-la sensul intent, ionat de autor. Din oglindac�art, ii, cititorului m�arunt nu-i va ap�area nic�andstr�alucitorul spirit ascuns ��ntre copert, ile to-mului ce a str�ab�atut veacurile. Lui i se vaar�ata, ca-ntr-o oglind�a, propriul chip: ½Wasihr den Geist der Zeiten heisst,/Das ist imGrund der Herren eigner Geist,/In dem die Ze-iten sich bespiegeln". (Lucian Blaga: "Ce voinumit

,i al vremurilor duh/E numai duhul dum-

neavoastr�a/ �In care vremurile se-oglindesc".Goethe nu-i uit�a nici pe incult, ii la care oglin-

direa celor citite este at�at de jalnic deformat�a,��nc�at ��t, i vine s-o iei la goan�a, dup�a ce aruncio singur�a privire ("Da ist's denn wahrlich oftein Jammer! / Man l�auft euch bei dem erstenBlick davon").Dar conversat, ia lui Faust cu Wagner

dezv�aluie s, i felul cunoas,terii pecetluite cus,apte pecet, i: "Put

,inii care au s

,tiut ceva s

,i

cari au fost destul de nebuni de nu s,i-au

��nchis inima lor plin�a ci au dezv�aluit prosti-mei g�andul s

,i vedeniile lor, au fost, de c�and

lumea, r�astignit,i sau ars

,i pe rug" (tradu-

cere de Iosif N�adejde, 1938, citit�a probabilde liceeanul Costache Opris,an, vezi IsabelaVasiliu-Scraba, Despre Anton Dumitriu cainterpret al cogito-ului cartezian, ��n rev. Tri-

buna, Cluj-Napoca, nr. 254/2013, p. 22, sauhttp://www.scribd.com/doc/173015860/

Isabela-Vasiliu-Scraba-Despre-Anton-

Dumitriu-ca-interpret-al-E2\%80\

%9Ccogito\%E2\%80\%9D-ului-cartezian

). Cum vedem, cunoas,terea �pecetluit�a� ar �cunoas,terea �lozo�c�a (indicat�a prin numele�lozofului Giordano Bruno, ars pe rug la Roma��n 1600) si acea ��nv�at,�atur�a pe care a vrut s�a o��mp�art�as,easc�a altora ¾Cel r�astignit pe cruce¿.Dup�a Eminescu, ¾poet

,ii, �lozo�i unei nat

,iuni

presupun ��n c�antec s,i cuget ��n�alt

,imile cerului¿.

Dar ce ��nseamn�a ��ntr-o cultur�a dispret,uitoarea operelor eliades,ti ¾��n�alt,imile cerului¿ ? Ni-mic altceva dec�at ¾obscurantism¿ s, i ¾poncifemisticoide¿ (Ovidiu S, imonca despre Eliade).�In opiniile de ��mprumut ale lui C�at�alin Avra-mescu - vedeta cultural�a care uit�a de ghilime-lele c�and preia inept, ii ½o�ciale� -, a g�andi lacele divine, echivaleaz�a cu ¾intent, ia declarat�ade a fort,a o ��ntoarcere a culturii europene lap�ag�anismul pre-cres,tin¿ ( rev. ½Dilema veche�din 25 aug.2006).Mircea Eliade era de p�arere c�a �Dumnezeu nu

s,i-a ��ntors dragostea de la om�. Doar oamenii ��llas�a pe Dumnezeu singur. ¾Capacitatea omuluide a � liber s

,i creator prin credint

,�a, dac�a ar �

folosit�a, ar duce la ves,nica re��noire a Cosmosu-

lui, la regenerarea tuturor f�apturilor, adic�a laabolirea istoriei s

,i la instaurarea timpului ace-

luia, (illud tempore), prorocit de Isaia ¿, scriahermeneutul religiilor (vezi M. Eliade, C�andomul era creator, ��n rev. ½Indreptar�,M�unchen,martie 1950).

Note s,i comentarii marginale:

1. Ne referim la a doua ciuntire a t,�arii. Prima,cea din 1940 care a urmat ��nt,elegerii ��ntre Hi-tler s, i Stalin a smuls din trupul Rom�aniei ojum�atate de Ardeal, Cadrilaterul, Bucovinade Nord si Basarabia. A doua ciuntire, dedup�a Yalta anului 1945 a r�apit din nou Bu-covina de Nord si Basarabia pe care rom�anii


18

le dob�andiser�a ��n r�azboiul lor ��mpotriva rus, ilorcotropitori care imediat dup�a ocuparea provin-ciilor rom�anes,ti s, i-au ��nceput deport�arile ��n Si-beria si uciderile masive pentru a dez-rom�anizateritoriile ocupate. Despre barbaria popoarelorpuse pe cotropirea de noi teritorii, Mihai Emi-nescu scria la modul general c�a ¾��n ��ntunericulnedrept�at, ii s, i a barbariei, toate nat, iunile��s, i s��ntegale ��n abrutizare¿.

2. vezi Marin Nit,escu (1925-1989), Sub zodiaproletcultismului, Bucuresti, 1995, p. 49.

3. Recenzia lui Ovidiu S, imonca este scris�a��n stilul vehement s, i obtuz al vremurilorc��nd ��n cultura ideologizat�a linia o�cial�aera trasat�a de Leonte R�autu (tat�al Anc�aiOroveanu, directoare a Colegiului Noua Eu-rop�a), prelu�and ��n r�abufniri inchizitoriale totn�aduful tort, ionarilor ce nu l-au putut b�agape Eliade ��n ��nchisoare ca s�a ��mp�art�as,easc�asoarta lui Mircea Vulc�anescu (b�atut la s�ange,p�an�a s, i-a dat obs,tescul sf�ars, it ��n pus,c�arie,vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsaindividualiz�arii ��n personajul anchetatoarei dinromanul eliadesc Pe Strada M�antuleasa , ��nrev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, nr. 251 /2013,pp. 20-21, sau http://www.scribd.com/

doc/221193220/Isabela-Vasiliu-Scraba-

EliadeMantuleasa). Repet�and inept, ii vehicu-late mai bine de jum�atate de secol, recenziaeste �stearp�a si convent, ional�a� ca si dosarulcu rezultatele cercet�arilor lui Fl. Turcanu,dosar tradus ��n german�a sub titlul ¾ImGef�angnis der Geschichte¿ (ce evoc�a regretulagent, ilor NKVD, gen Nikolschi, care au ratatocazia de a-l ��ntemnit,a pe marele istoric alreligiilor). Despre aceast�a excesiv de l�audat�acarte am scris ��n vol.: Isabela Vasiliu Scraba,Propedeutic�a la eternitate, Slobozia, 2004,pp. 91-99, sau http://www.scribd.com/

doc/130854967/Isabela-Vasiliu-Scraba-

AlxDragomir-propedeutica.4. vezi C. Noica ��n vizorul Securit�at

,ii, do-

cumente din Arhiva CNSAS publicate de rev.

½Obsevatorul Cultural� nr. 20 din 14-20 iulie2005; Luciana Pop, Constantin Noica s

,i criti-

cii s�ai din Securitate, ��n �Ziua� din 31 martie2007, precum si I. Sp�anu, Cine l-a turnat peNoica la Securitate?, ��n ¾Ziua¿ din 7 aprilie2007. Z. Orenstein/Ornea , care d�aduse pe as-cuns Securit�at, ii o copie a scrierii noiciene, a fost��naintat��n funct, ia de ¾��ndrum�ator¿ la Centralalibr�ariilor. O not�a a sursei ¾Serban¿ (PavelApostol) a oferit aceast�a indirect�a informat, iede r�aspl�atire a redactorului turn�ator. Manu-scrisul ¾Fenomenologiei spiritului de Hegel¿ is-torisit�a de Constantin Noica¿, - pentru careNoica a fost arestat pe 8 dec. 1958, a fost pu-blicat la Paris ��n 1962 pe c�and �lozoful se a�a��n ��nchisoare. Exist�a si o traducere ��n englez�a ac�art, ii, f�acut�a de Ion Podea, profesor de istoriesi redactor la BBC. Tot atunci fostul asistent allui Blaga, Zevedei Barbu (profesor universitarla Glasgow), ��mpreun�a cu Mabel, sot, ia istori-cului Grigore Nandris, (fratele Anit,ei Nandris, -Cudla, autoarea extraordinarului volum me-morialistic 20 de ani ��n Siberia), au lucrat latraducerea Jurnalului de idei (1944), ultimacarte publicat�a de Noica la vremea libert�at, ii deg�andire care f�acuse posibile at�atea capodoperede g�and rom�anesc. Volumul Povestiri despreom, dup�a o carte a lui Hegel, ap�arut la Cartearom�aneasc�a ��n 1980 este cenzurat de toate refe-ririle la om ca ¾�int,�a c�aut�atoare de Dumnezeu¿(p.106 din mss.) sau la religie ca ¾��mplinire aspiritului¿ (ibid.), as,adar o carte ciuntit�a detot ce semnalase turn�atorul Pavel Apostol c�aar � fost ¾anticomunist s, i mistic¿ ��n manuscri-sul furnizat de Zigu Orenstein celor pl�atit, i dinbugetul t,�arii ca s�a nu sl�abeasc�a nici o clip�a te-roarea ideologic�a s, i teroarea ½polit, ieneasc�a� aSecurit�at, ii.

5.v. Ion Varlam, Pseudo-Rom�ania:Conspirarea deconspir�arii, Editura Vog,Bucuresti, 2004


19

Vasile MIC

PSALMI DESPRE IUBIRE

PsalmiDespre iubireT, i-as, aduce�In dar,�Intr-o sear�a,L�ang�a un r�au,�Intr-o gr�adin�a. . .Apart, in�atoareCerului.

TOCMAI AM VISAT

TocmaiAm visatO moar�aDe ap�a.AveaO roat�aC�at satulDe mare;Se-nv�artea,Iar morarEraO mor�arit,�a.SacLa f�ain�aNu eraPus. . .. . . CurgeaApaS, i veneauP�ainiCalde. . .Fiecare luaOriL�audaMoara.

DOAR UN CIMITIR

SatulA fost�Imp�art, it�In dou�aLumi:ClopotulS, i t�acerea.NiciunTr�aznet.F�ar�a cutremure.DoarCimitirulDe pe deal.

SOARELE �IL VOI LUA UCENIC

Soarele�Il voi luaUcenic.�Il voi ��nv�at,aS�a iubeasc�a.VoiInventariaZeii,Le voi d�aruiRoata,Li se va da slobodLa vin.FemeileSe vorSc�alda�In v�altoareaCascadei. . .Luna va �Oriunde.Iar dac�a�Intr-o ziSe va iviFurtuna,O voiOpri


20

Povestindu-v�aDespre ea.

TOATE ACESTE PLANETE

ToateAcestePlanete,Deseori,Se scufund�a�In dragoste.Cometele�Indr�agostiteS, i ele.Singure,�Is, i croiescVes,minteSclipitoare. . .Vin,Se duc.P�an�a la urm�a,UniversulE plinDe dragoste.

TREZIREA MUNTELUI DE FOC

Muntele de focA adormitDin nou.CerbulDe piatr�aE undevaDincoloDe alb;Se plimb�a,Duce arbori�In coarne.E ��nsetat,Se lupt�a. . .Poate are aripi.Ar vrea s�a �e iubit. . .Dar muntele de foc

Se trezes,teVis�and;�Ii pas�aDoarDe �uviulCe traverseaz�aT, araDespre care nu s,tie nimic.

NU VOM AMESTECA ALBUL

UneleLucruriTrebuiescL�asate�In trecut.Lum�an�arilePot r�am�aneStinse.Dar nuVom amestecaAlbulCu celelalteCulori.

EI AUD SPIRITE

EiLa ceasul acestaSunt�In hambar.Aud spirite.Nu e niciun balNocturn,Nu suntAprinseLum�an�ariS, i nici cristaleNu se mis,c�aPe deasupraPalmeiVreunuia.DoarNis,te frunze,Din c�and ��n c�and. . .


21

SINGUR�ATATEA �INCHISORII

Singur�atatea�InchisoriiPustii,Noapte de noapte,Adun�aLa sfatFantomeleSale.DemoniiPar�Imb�atr�anit, i,VorbescNumai�In trecut,Bat pe umeriScheleteleInvizibile.NimicDespre morminte,Nimic despre ��ngeriiDin capela cimitirului. . .Ce p�ar�asescIcoanele,Pl�ang,Se ��ntorc la loculLor,Dup�a careSe ivescZorii.

PAS�AREA s,I COPILUL

O pas�areS-a apropiatDe g�andulUnui copil.O pas�areA ajuns�In visul

Unui copil.Aceeas, i pas�areA r�amasPas�areaCerului

Alexandru JURCAN

ALT MORM�ANT VERDE CRUD

pentru Rodica Matis,

Cu greu am ajuns la morm�antul t�audup�a promisiuni dezl�anate��t, i las aceste fraze ��ntr-un borcan bine ��nchis��n care c�andva mi-ai d�aruit dulceat,�a deluceferiluni ��n s, ir n-am venit din agitat, ia terestr�a,din viermuiala stomacului, a gloriei de nisip,a c�antecelor nerus, inate-tu as,teptai semnul meun�acl�ait ��n efemer. . .acum,aici, m�arturisesc:F�ar�a tine viat,a se preschimb�a��n pas�are v�aduvit�a de pene. . .

VES,NICIE C�ARUNT�A

perdea din p�aduri peste mersul trenuluialbastrutineret,ea poet, ilor ��ntre reumatisme oarbeves,nicia n�ascut�a la sat s-a refugiat ��n insulaf�ar�a numesora mea tuns�a ca un recrut aduce ap�a de laizvoracolo ��n satul natal cu iz apocalipticpoate c�a numai ea locuies,te acolos�a-mi p�azeasc�a amintirile tot mai g�arbovede ce oare am crezut ��n nemurirec�and toate mormintele ��mi r�adeau ��n nas


22

c�and mama din vise ��mi spunea adev�aruriruptedespre schimburi de oase s, i s,oapte de viermicu toate acestea deschid fereastra spre o nou�azipas�area galben�a ��mi aduce gr�aunt,e nerostitepas�area e singura mea rug�aciune

Boris MARIAN (Israel)

Nevoia de oameni

Nevoia de mine, de tine,Raza de ap�a sticloas�a?Molatic�a ��mbr�at, is,are de adio,Altfel temelia e joas�a.F�ar�a zorzoane, doar duios, ie,Inimi � toxinele urii?Dar cu iubire, c�aderea ��n vrie.Vulturi � t�aria armurii.Tainele tale, tainele meleDeschise ca orizontul,Cum str�aluces,te focul din stele,Cum cucerir�a Vermontul.Vis pret, ios, pierdut ��n deriv�a,Aria calomniei,Ochii ce nu se v�ad, o � div�a?O lun�a pe Luna aurie.Unul ��t, i d�a un refuz ca scuipatul,Altul doar te ��njur�a,Fii balerinul ce face s,pagatul,Fii fermierul pe ar�atur�a,Fii doar poetul, �i doar iubitul,Restul s-o duce, Nimicul.

Biblia ne r�asfat,�a

Ce a vrut Dumnezeu? Pace.Care este scopul lui Dumnezeu? Pace.Ce r�ascump�ar�am noi? Nimic.Unde sunt mort, ii? Peste tot.Toate zilele sunt cele din urm�a.De ce permite Dumnezeu suferint,a?Nu s,tim. Dar ochii orbilor se vor deschide.Dumnezeu nu are grij�a numai de tine.Mergem ��ncet ��napoi cu un an,De la 72 la un an prenatal.Se zbenguie diavolii, es,ti un atom,Vei � numai pulbere, uneori, om.Libertate, cum te batjocorim,Ba sunt legi, sp�anzurat, ii �conuri de pin,Ne plac ��ngerii, lor nu le place de noi,Ne ��ntoarcem spre Domnul doar ��n nevoi,P�ar�asim orice zbor, ne t�ar�am dup�a bani,B�alb�aind rug�aciuni, g�angavi s, i banali,Prea sunt multe religii, m�aceluri pe glob,Peste tot ��nt�alnes,ti un orb, un olog,Peste tot se preumbl�a pistolari s, i drogat, i,Tot, i se cheam�a prieteni, surioare s, i frat, i,Dar suntem popice lovite la �x,Viat,a ves,nic�a este p�andit�a de risc,Precum s,oarecii ar ront,�ai un pisic,Noaptea vine ��ncet sc�art,�aind ca un dric,n-avem inim�a-n ochi, nu iubim mai nimic,oare asta ne-as,teapt�a? Adev�ar eu v�a zic,dar nu cred, as, muri dar�a nu pot s�a mint,voi � ultimul care lumina s-o sting.

Eschimos,ii

Nu-i cunosc pe eschimos, i. Dar, se zice , eraudoi eschimos, i care se urau de moarte. DoarAurora Boreal�a ce-i mai bucura, ��n rest s-ar �ucis cu oase de mamut. Nu s-au v�azut nicio-dat�a, unul tr�aia ��n Canada, altul ��n Siberia. Ceaveau ei de ��mp�art, it, doar Domnul din ceruris,tie. Unul l-a numit pe cel�alalt homo, adic�aom, cel�alalt i-a spus c�a este fascist, stalinist,c�a are nasul de lemn s, i multe alte dr�acovenii ,


23

de se cruceau focile, ca s�a nu mai spunem c�animeni nu-i iubea s, i nu-i respecta. �Intr-o zi ,unul din ei, se pare, siberianul, i-a spus cana-dianului � m�ai b�aiet,as, , ia s�a facem noi pace.Nici un r�aspuns. Mai mult, tipul s-a apucats�a r�asp�andeasc�a din avion, ce avion, un cocor,nis,te manifeste cu dragostea pentru Eschimo-sia, literatura eschimosean�a, sabotarea tradit, ieieschimos, ilor, r�adeau urs, ii polari de mureau pecapete. Canadianul avea un dosar gros cu toatep�acatele siberianului, mai arunca o informat, iepe undeva, exploda informat, ia de zbura siberi-anul p�an�a ��n lun�a. De unde i-a venit s, i numelede Cyrano.

Cyrano fusese amorul unei sirene pierdute ��nAntarctica. Asta voia canadianul � s�a r�azbuneamorul tr�adat al sirenei. Pas de-l ��nt,elege. Aintervenit apropierea continentelor, Americas-a lipit de Eurasia s, i s-au ��nt�alnit cei doieschimos, i, avea �ecare cam cinci sute de ani.�Inc�a se urau, dar putere , ioc. S-au pupat, aur�as s, i as,a s-a ��ncheiat un con�ict care a duratcinci veacuri. Dar canadianul tot i-a s,optitceva siberianului � vezi c�a am auzit muktechestii despre tine pe la radio ALBASTRUPE GALBEN. Aoleo, p�ai astea sunt culorilevecinei noastre. Con�ictul a re��nceput, cu noiasasinate, dar asta este o alt�a poveste.Adev�arul este c�a idiotismul este o boal�aomeneasc�a, ca s, i dragostea de semen, nu scapius,or de aceste boli. Ai hi, ai ho, am ��ncheiat,s�a �t, i binecuv�antat, i.

Un vis

Pe c�and eram copil am avut un vis, din mul-tele vise care mi-au colorat nopt, ile. Se f�aceac�a aveam un c�aine de plus, , pe nume Nero s, i unfel de Pinocchio-Buratino, la care t, ineam foartemult. Ce nu-mi pl�acea la Nero care nu era chiarde lep�adat , avea obiceiul s�a m�a mus,te ��n �ecedimineat,a, indiferent de ce ��i spuneam. L-amdus la un veterinar, dar acesta mi �a spus c�a nu

este nimic de f�acut, poate , cel mult, s�a-l aban-donez undeva, pe un maidan. As,a am f�acut,dar el ap�area c�and nu te as,teptai. Mai aveaun obicei � se lega de nasul bietului Buratino,care, de fapt , avea un nas normal, dar lui i sep�area lung, avea o idee �x�a. Voia s�a-l taie oris�a-l mus,te, nu s,tiu.�Intr-o zi s-au hot�ar�at cei doi adversari s�a-s, i

��ncerce norocul ��n lume s, i au pornit pe o co-rabie mai veche, cu p�anze s�a cutreiere lumea.�In timpul unei furtuni , corabia s-a r�asturnat s, iNero s-a dus la fund, bolborosind nis,te vorbene��nt,elese, nis,te blesteme la adresa nu s,tiu cui,iar Buratino a plutit linis,tit s, i s�a trezit ��nBucures,ti, acas�a. Nu mai era copil, iar Nero �nic�aieri. Atunci s-a a�at ce mare era c�at,elus,ul,ce mult, i ��l iubeau , i s-au organizat funeraliinat, ionale, dar unde erau r�am�as, it,ele lui Nero?S-au g�asit c�ateva poezioare scrise de el, nis,tedesene. Au fost ��ngropate cu mare cinste laGlina. Buratino pl�ange s, i acum dup�a prietenuls�au, care nu a existat niciodat�a.

Lucia SAV

SPINI

Veghea ��nfrigurat�a,zbuciumul �si �streangul os�andei.O bl�and�a f�aptur�a h�aituit�aprin h�a�ti�sul ��nspinat.Ochiul tulbure, pasul nesigur,s�angele �siroind din trupul s�agetat.�Incercuirea �si pr�abu�sirea.H�aita�sii mai haini dec�at haita de c�aini.

Un vuiet asurzitor str�apunge auzul,ad�anc se-n�ge �erul ��n carne,s�angele se revars�a din c�am�arile inimii.

Purpur�a �si �t�ar�an�a.Privirea ��ndurerat�a ��n van a�tintit�aspre roata neclintit�a a cerului.


24

Precum spini uria�si,arbori usca�ti ��ns�angereaz�a bolta.Sec�atuite de ar�si�t�a,crengile dureros r�asucite g�atuie zarea.Printre norii de s�ange se zbat cernitele�amuri.

Strig�atul sf�a�sietor clatin�a cump�ana astrelor.�Intunericul pr�abu�sit peste lume�si fulgerul spintec�ator.

Pustiul.T�acerea.Orologiile ��ncremenite.

ALB�ASTRELE

pentru Daciana Bercan �si Radu Bercan

Copil �ind, le culegeamdintre spicele grele de rod,bobul de gr�au l�auntric��nveder�and chipul str�aluminat.

�Impleteam cunun�a de alb�astrele�si o purtam cu bucurie pe cre�stet -vestal�a ��n templul de aur al verii.

Albastrul intens al petalelor,str�afulger�and sub stropii de rou�a,n�alucea ��n ad�anc icoane de lumin�a,de tranparen�te �si puritate.

Din amfora alb�astrie a cerului,se cerneau peste gr�anele coapteraze de aur �si e�uvii ��nmiresmate -Domnul binecuv�anta din ��naltbl�ande�tea �si frumuse�tea veriir�asfr�ante-n privirile Luim�ang�aietor de albastre.

Daniel L�AC�ATU�S1

1Daniel L�ac�atu�s (n.04.01.1988, ��n localitatea C�alan,jude�tul Hunedoara). Poet �si prozator, din 2011 mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Rom�ania, �liala Sibiu. Aabsolvit studiile primare, gimnaziale �si liceale ��n ora�sulnatal, facultatea de Jurnalism la universitatea "LucianBlaga" din Sibiu. Coordonator al proiectului "S�a ne cu-noa�stem istoria - C�alan", ini�tiat in 2010. Proiect careare ca obiective: promovarea patrimoniului cultural, is-toric, etnogra�c, natural �si turistic al zonei, creionareaunor pro�le ale oamenilor de seama ai localit�a�tii, preci-zarea locului �si rolului ce l-a avut �si ��l de�tine localitateaC�alan��n istoria �t�arii, de la consemnarea primelor normede locuire pe aceast�a vatr�a �si de la atestarea ca a�sezare��n epoca medieval�a p�an�a��n perioada actual�a, alc�atuireaunui album foto, primul de acest gen, care s�a conservefotogra�i-document relevante pentru identitatea loca-lit�a�tii, realizarea unor interviuri, documentare video.Volume publicate ��n proiectul � S�a ne cunoa�stem Isto-ria - C�alan � : S�a ne cunoa�stem istoria - C�alan - Edi-tura Noul Scrib, Arad � 2010; Semin�te literare - Edi-tura Pim, Ia�si - 2011 (Antologie a scriitorilor din ora�sulC�alan. Coordonator); Folclor Poetic din zona ora�suluiC�alan - Editura StudIS, Ia�si � 2011; 30 de Persona-lit�a�ti ale ora�sului C�alan I - Editura Vertical, Alba-Iulia� 2012 Referin�te ��n presa local�a: Ada Beraru, ReplicaHunedoara , 1 august 2013, Daniel L�ac�atu�s promoveaz�aistoria ora�sului C�alan . Activitatea literar�a: colabor�ari: Debut publicistic cu poemele "P�adurea nemuriirii"�si "Cuv�antul" ��n revista Eminescu luceaf�arul rom�anilorde pretutindeni - Serie nou�a. Nr. 8 (29 - 30), anul VI,Decembrie 2006. Alte colabor�ari ��n: Noua ProvinciaCorvina, Oglinda Literar�a, Revista Nou�a, Ecouri Li-terare, Arge�s, Cetatea Cultural�a, Convorbiri Literare,Luceaf�arul, Familia, Fereastra, Nord Literar, Pro Sae-culum, Singur, Caiete Silvane, Cenaclul de la P�altini�s,Poezia, Almanah cultural 2010 (Editat de AsociatiaCulturala Agatha Grigorescu Bacovia �si revista Fereas-tra ), Vatra Veche, Plumb, Literaria, Apostrof, CuibLiterar, Algoritm Literar�a, Euphorion, Actualitatea Li-terar�a, Agora (Spania), Lectorum (Mexic), Isla Negra(Spania), Publica�tiile Flac�ara, Publica�tiile ARP etc.Lucr�ari publicate : - La templul poeziei - Editura Lu-men, Ia�si � 2008; La dictadura del silencio - Editura Ma-yon, Bucure�sti � 2009; ��n pia�ta agroalimentar�a - EdituraPrint Atu, Sibiu � 2009; Pre�t de o clip�a - Editura Atu,Sibiu � 2010; Cel care a transportat pustiul � EdituraCenaclul de la P�altini�s, Sibiu � 2013; Referin�te critice: - Ioan Radu V�ac�arescu (Coperta IV a volumului Celcare a transportat pustiul ); Revista Feed Back nr. 9-10/2013; Gheorghe Andrei Neagu - Rubrica Bibliopolis( Oglinda Literar�a , anul XIII nr. 142, noiembrie 2013);Miron �Tic � Cel care a transportat pustiul ( Cetatea


25

Eu sunt regele oaselor f�acute �t�and�ari

Inima-mi tremur�a

ca frunza toamnei, orfan�a,

�stiu c�a n-ai s�a mai vii.

C�and ai plecat

nici m�acar nu te-ai uitat ��napoi

Cultural�a , Seria a IV - a, an XIV, nr. 15 (113), de-cembrie 2013); Emanuela Ilie - RAFTUL C�ARTILORDE POEZIE � ( Poezia (anul XIX Nr. 4(66) decembrie2013); Nicolae Sava � Curier de ambe sexe ( Convor-biri literare , decembrie 2013). Ladislau Daradici - Iubirile lui Daniel L�AC�ATU�S (Revista Noua ProvinciaCorvina , anul XVII, nr. 65 iunie/2013); Eugen Evu �Medalion Hunedorean ( Noua Provincia Corvina anulXV nr. 57-59, 2012); Marius Chelaru - Pre�t de o clip�a( Poezi a, anul XVI Nr. 1(55) 2011); George B�ad�ar�au -Daniel L�ac�atu�s- Pre�t de o clip�a ( Fereastra . Nr. 53-54/ Iunie - Iulie 2010); George B�ad�ar�au - Daniel L�ac�atu�s� �In pia�ta agroalimentar�a (Revista Literaria (Craiova)� Anul I. Nr. 3 Aprilie 2010); Gheorghe Andrei Neagu- Rubrica Bibliopolis ( Oglinda Literar�a , anul IX, nr.104, August 2010); Miron �Tic - Daniel L�ac�atu�s- Pre�tde o clip�a � ( Publica�tiile ARP � noiembrie 2010); Pe-tre Fluera�su - Daniel L�ac�atu�s �si o nou�a meta�zic�a aceaiurilor (Prefa�ta volumului Pre�t de o clip�a -2010);Mihnea Voicu �Sim�andan , - Occident �si Orient (Prefa�tavolumului Pre�t de o clip�a -2010); Menu�t Maximinian- Zei�carea realit�a�tii prin gravita�tia su�etului (Coti-dianul R�asunetul , joi, 21 ianuarie /2010); Menu�t Ma-ximinian - �Int�alnire la un ceai cu iz de haiku (Coti-dianul R�asunetul (Miercuri, 07/07/2010); Al. Florin�Tene - DANIEL L�AC�ATU�S: LA TEMPLUL POEZIEI( Oglinda Literar�a , anul IX, nr. 104, August 2010);Elena M. C��mpan - Poezia v�azut�a (Prefa�ta volumului�In pia�t�a agroalimentar�a -2009); Melania Cuc - Poemede tinere�te (Prefa�ta volumului �In pia�t�a agroalimentar�a-2009); Gheorghe Andrei Neagu - Rubrica Bibliopolis (Oglinda Literar�a , anul VII, nr. 83, Noiembrie 2008);Petre Fluera�su - Daniel L�ac�atus, construindu-si templul( Agora Literar�a , nr 2, 2008; Cetatea Cultural�a , Seriaa III a, anul IX, nr 8 (80) August 2008; Poezia . AnulIV. Nr 2 (44) 2008); �In volume: -Literatura rom�an�a.Dic�tionarul autorilor rom�ani contemporani (D.A.R.C.), coordonator principal � Alina Kristinka, coordona-tori: Heliodora C�atunescu, Carmen C�atunescu, EdituraArial, Ploie�sti, 2013, pag. 156; Vremea Sintagmelor ,Menu�t Maximinian, editura KarunaBistrita, 2012, pag.106,; -Antologie de poezie si comentarii, Valentina Be-cart , editura Paneurope, Ia�si, 2009,pag. 246.

ca s�a vezi cum m�a prefac��ntr-o statuie de cenu�s�a

O zi ��n Irak

�In orice minut putea � posibils�a devin cenu�s�a.�In acest locura este un cancercare cre�ste ��n �ecare zi.Cu c�at ��naintam, corpul meudezintegr�andu-sep�area opera unei ��ntregi armate.

La moartea poetului

Acolo era Aius2

��mp�ar�tind cuvinte,speran�te �si iluziicelor mor�ti.

A��and ��n cuv�ant o for�t�amai ad�anc�a dec�at moartea,poetul s-a trezit,��naint�and spre as�n�tit��mbr�a�ti�s�and lumina

Adolescen�t�a

Etapele se succedau��ntr-un ritm accentuat;primii bani, prima �tigar�a,primul contact sexual -ultimele noastre griji erausida �si cancerul.

2Aius a fost, la romani, zeul cuv�antului


26

Femeia aceea

Era o voce u�soar�a precum glasul unui cer�setorc�antecul cursese mai apoi de-a lungul g�atuluimeupentru a n�av�ali puternic ca o rev�arsare de ape��n cap unde s-a ��nv�artejit ��ndelung ��nainte s�aadormochii ��mi erau sub asediul acelei femeicare cu privirea ei poate sf�ar�ama armele zeilordesfr�ana�ti�si care ��mi amintea de bunica meace a murit cu numele libert�a�tii ��ntre din�tia ��nvins holera �si canceruldar au r�apus-o gloan�telede atunci scriu pe sicriul defuncteip�an�a ��ntr-o zi c�and i se vor deschid pleoapeleauzeam urc�and c�antecul ��n trupul acelei femeium��andu-i s�anii �si str�ab�at�andu-i m�ainile�si picioarele �si coastele ��n ondula�tii fantastice��n ochii ei se deschideau irisurile ca ni�steeclipseiar c�antecul acela a reu�sit s�a m�a p�atrund�a �sipe mine

Nu-l vreau pe√-1

c�at de mult timp a trecutde atunci din timpul �scoliic�and am ��nt�alnit prima dat�a pe

√-1

o amintire vieca �si c�and ar � t�aiat�a ��n timpsala sferic�azeci de capete rotunde�si profesoara noastr�a de matematic�aetal�andu-�si geometria formelor salemult�a vreme am crezutc�a ea era necunoscuta din ecua�tiile mele��ntr-o zi ne-a vorbitdespre radicali�si ��mi amintesc c�a am pl�ansb�at�and cu pumnii ��n mas�a�si am �tip�at nu-l vreau pe

√-1

acest num�ar care a crescut

��n mine ca o nelini�ste

Adrian BOTEZ

CIMITIRUL DIN G�ANDURILE MELE

noaptea a pus st�ap�anire pe minelovindu-mi memoria pentru totdeaunacu acel strig�at care mi-a intrat ��n carneca s�a prind�a r�ad�acinicu acele fe�te str�alucind ca ni�ste candele��ntr-o biseric�a antic�aasemenei unui animal de prad�adurerea m�a devora din�auntrucimitirul din g�andurile melevuia de rafale ca o vijeliec�adeau obuze avioane rachetebulg�ari enormi de p�am�antc�adeau oameni ��n �ecare clip�adin toate direc�tiile zburau cu gra�tie gloan�teziua focurile se r�areause opreau perioade lungia�sa a fost zi dup�a zinoapte dup�a noaptedin camerele cu geamurile f�acute zobcu pere�tii musca�ti de gloan�team sf�ar�sit prin a a�steptac�az�and peste mine buc�a�ti de cer

UNIVERS �IN JURUL COZII

prim�avar�a pleo�stit�a � sufer�a degastrit�a �si derahitism - cu un picior ��nve�snicul prag �si cu cel�alalt � ��nafar�a deori�sice anotimp

p�as�arile c�ant�a totaldezordonat � pe s�arite: sar din ramuri decopaci �t�and�ari dea�stri � spar�ti cuciocanul - odat�a cu vaza de


27

smarald � din sufrageria luiDumnezeu

sub perdelele groase denori � se aud excesele de�sucheat-erotice alezborului de cocori

tot universul e preg�atit - deveacuri - s�a deamit�a � ��n speran�ta c�a va schimbaursita �si mersulistoriei � precum �si s�arma �si bobii lasit�a - dar mituitul cel ��nc�anemituit - refuz�a cu��nc�ap�a�t�anare s�a se aratedarnicilor escroci - to�ti in�nitlacomi - cu privirist�angi � spumega�ti la gur�a �sin�at�angi

univers rotit ��n jurulcozii � univers ��n care sper�a �sise dau de ceasulmor�tii - to�tinerozii � to�ti irozii �simagii

vidul se copiaz�a �sir�ascopiaz�a � f�ar�a energiacrea�tiei �si inven�tiei � lanesf�ar�sit: ��ti voi trimite � c�at decur�and � ocopie a ��mbr�a�ti�s�arilor noastre de acum o vremenevremuit�a - nicic�and �siniciunde ��mbr�a�ti�sate � doar con�stiinciosdup�a furtunatice valsuri deviduri � copiate

necru�t�atoare � s�arb�atoare a��nfr�angerilor - puse ladung�a �si cu maxim�a pedanteriepliate

...�si uite a�sa � ��ntr-un haos perfect

dizarmonic � zi dup�azi � continu�a surogatul devia�t�a a lumii: cangrenata zare i-a fostamputat�a � la fel interzis�a i-a fost �sisarea din bucate � s-a��mpu�tit de-at�atea boli - darmai cu seam�a � nimeni nu d�asemn ori seam�a: sp�anzurat de-un cuipe jum�atate ie�sit din uz din auz �si dinperete � at�arn�auniversul ��n ram�a � dar pe cel f�ar�a deseam�an - nimeni nu-l mai ia��n seam�a

...ce-i cu greva asta total�a a cuvintelor �siplanetelor � cele alt�adat�a juc�and pe degetesoarta luminii �si afetelor?

C�ATE MADAME BOVARY

c�ate madame Bovary pecentimetru p�atrat! � nu Flaubert asmuls-o din baia ei cus�aruri amare � ci noinu suntem ��n stare s�a �m corec�ti cufemeia �si - mai ales � cumormanele ei de aripirupte � strivite � schilodite de at�ataa�steptare: a�steptarea a mereu ro�sii semne derecunoa�stere � semnale imperioase �sicategorice dinpartea vigorii celor responsabili cuintratul trenurilor ��ngar�a - din partea celor care i-auspus s�a aib�a ��ncredere oarb�a ��nceasul cu cuc din crucile albe-alecerului

�si toate astea vin din cov�asealac�ar�tilor �si din expirarea termenului degaran�tie alsu�etelor - al m�a�stilor �sicuvintelor


28

...madame Bovary � semnalul meu dealarm�a c�and - superb�a - naivitatea spargecoajaoului cuciocul � �si se treze�ste ��n plin�avierm�anoas�a mahalacosmic�a

ZORI

cazan sub incredibil�a presiune � �erb�and miideglasuri � mii de vie�ti zv�acniri �sit�anjiri dup�a zboruri � �erb�and de o tot mai denest�ap�anitfoame � meta�zic�afoame - foame-ndreptat�a - cu barbar�alihnire gheare �si col�ti - cu milioane depofte �si ghesuri �si-nfr�angeri - spretoate unghiurile lumii � ca spre-ocereasc�a izb�avire � ��n toiul decrim�a

to�ti copacii ardsecret � ��n pripiri �si explozii decumplit' superbie - cu mult��nainte de a r�as�ari soarele: veghea m�aririimonstruos sedilat�a ��ntre policandrele crengilor pline decuiburi ��n��ac�ari

e diminea�t�a � s-au uria�s in�amatzorii � gata-gata s�a-�si crapevederile de at�ata privire - de at�ataviziune �si vis f�ar�a sa�t �siincendii bolnave-n p�ag�an�a credin�t�a: ��si risc�amin�tile cel cecontest�a

NU E A BUN�A

urgii �si ce�turi hoin�aresc dementeprintre lumini �si lumile urgentese face sear�a-n rev�arsat de zoricocorii se izbesc de lun�a �si dau chiori

nu e a bun�a cr�ancena v�antoas�a�tip�and cu glas de huhurez v�ascoas�afelii de stele-mi ��mp�anar�a minteaaur s-a fost albit vis�and argintea

strigoaie zi se ��nt�alni cu noaptenu se salut�a nu rostesc nici �soapte:de ce ai dat celest orfelinat

pe ligavi a�strii v�aslind disperat?... muzicianul surd �si ciung transpir�a:��n neputin�ta-i toate ��l inspir�a

Gheorghe MACI

PRIM�AVARA

Nop�tile lungi, alearg�a spre trecut,�In urma lor, r�am�an c�ar�ari uscate.N�asc�and ��n g�anduri, caldul ��nceput,Doar amintiri, sunt clipele ��nghe�tate.Tulpini �si ramuri, �ori ce vor s�a vie,Trezite s�a se ��nal�te, se gr�abesc.S�arutul v�antului, ce cald adie,�Intinere�ste straiul p�am�antesc.Plute�ste-n aer, timp de prim�avar�a,Puls�and putere, ��n ramurile vii.Mai luminos, e tot ce ne ��nconjoar�a,�Si ��nc�alzit de g�anduri aurii.


29

IZVORUL DIN P�ADURE

E lini�ste profund�a, acum ��n jur,�Int�ampinat, de tainica p�adure.Feresc, cu grij�a tufele de mur,Pe locuri, ocolite de secure.

Uitat de timp, b�atr�anul brad pe pant�a,Se pro�leaz�a-n, cerul azuriu.�I�si etaleaz�a viu, coroana ��nalt�a,Ve�sm�antul, ve�snic, verde�auriu.

M�a poart�a pa�sii, ��n locuri ce nu mor,�Si ascult ecoul, g�andului ��n st�anc�a.E lini�ste ad�anc�a�n, urma lor,�In zilele senine , f�ar�a nor.M�a oglindesc fugar, ��n unda ad�anc�a,A apei cristaline, de izvor.

R�AS�ARIT

C�and apar norii cenu�sii,gheare ascu�tite, ��mi sf�a�sie g�andul,��ntunec�and bucuria.Clipei senine,tr�aite ��n lini�stea, dimine�tii de var�a,��nl�acrimat�a de rou�a.��n care a�steptam,un r�as�arit de soare.

LUMEA COPIL�ARIEI

Dac�a timpul curge,din viitor spre trecut,asemenea unei ape,f�ar�a ��ntoarcere.g�andul, poate tr�ai prezentul,��nc�arcat de bucuria, re��nt�alniri,cu lumea copil�ariei.Av�ant�and pe alte trepte,Ce p�areau de neatins.Pa�sii, lumina�ti ��n noapte,De al z�arii, necuprins.

PRIVIGHETOAREA

�In zare, ��si tope�ste c�antul,Ce suie ��n�or�and spre ��n�al�timi.E cald, pl�acut, m�ang�aie g�andul,�Si cucere�ste inimi de mul�timi.

�In nop�tile de mai, a ei chemare,Cuceritor, te ��mbat�a de lumin�a.Suav, melodios se pierde ��n zare,Urc�and , spre bolta cerului senin�a.

�Si ��n dimine�ti , cu zori ��nl�acrimate,C�and m�a s�arut�a, razele de soare.S�a aud c�a te apropii, de departe ,Cu glas fermec�ator, nemuritoare.

Monica Ioana GUGURA

MIROSUL COPIL�ARIEI

C�ampul miroase a staul de oi.At�at de aproape v�ad m�ainile Aneicu miros de lapte �si l�an�a s�arat�a...Str�abunica mea dup�a tat�atorcea �si ��nv�artea pove�stile pe furc�a.�Si era ea ��ns�a�si lupoaica��ndr�agostit�a demult�si cununat�a cu batalul cel volnic.M�a ��nvelea ��n as�n�titca ��n cojocul de mielunde str�abunii mei se iubir�a.Iar noaptea, magii, cei trei,din cer pe-o scar�a veneauca o lumin�a lin�a de steles�a adoarm�a al�aturi de mine.


30

MIROSURI

Muguri rodesc ��nchise ��n trunchi,��n timp ce afar�a, pere de aur,��ntr-un alt anotimp te a�steapt�anemai�stiind mirosul de stupidin p�ar�asite bazilici �si hrube.P�am�antul miroase ca miereascurs�a din carne de s�n�tidoar pentru noi...O nega�tie indiferent�a aproapez�avor�a�ste ��n somn pivni�teleunei cet�a�ti paralele,��n timp ce ochii creduli se deschids�a alunge miresme de mirtce nu au nici loc, nici nu pleac�a, o vreme.

CEASUL DIN TURN

Am cobor�at din Nord la Polul Sud��n lumea alungat�a a mor�tilor �si a ora�selorascunse.Cu m�aini tremur�atoare am eliberatdin Ceasul Turnului un �Inger�si l-am poftit la mas�a.Trecur�a patru nop�ti de chihlimbar topit,de murmur cald ��n trestiile ce c�ant�a...�Si-acum un �Inger pribegitdin beciurile ceruluis�a schimbe-ar vrea cu-n alt pendultot mecanismul timpului,�si-al r�anduitelor ospicii,s-aduc�a pacea, �si s�a-i fac�aun luminos tunel credin�tei.

SENINE B�ATR�ANE�TI

Imperiile au nevoie de Zeii R�azboiului.Prin sp�arturile sim�turilorintr�a ��n caseiedera ignoran�tei,sugrum�and trunchiul ��ndoielii ironice.�Intreg aerul se usuc�a ��n ochi

�si apele seac�a ��n guri;doar o cald�a pseudo-senin�atatesenilizeaz�a �si ce a mai r�amas.

M�ad�alina DAVIDSOHN (Israel)

POEM PENTRU O STEA

R�at�aceam printre stele. �In jurul meu puzde-rie: mari �si mici, luminoase ori palide, cu unlic�ar dulce. Eu o c�autam pe a mea. O c�autampierdut�a ��n mul�timea aceea, f�ar�a s�a �stiu ��ncotros�a-mi ��ndrept pa�sii, f�ar�a s�a am vreun semn,dup�a care s-o recunosc.Deodat�a, chiar l�ang�a mine, am auzit un glas

�si, o atingere u�soar�a, m-a f�acut s�a ��ntorc privi-rea.- N-ai grij�a, am s�a te conduc eu. �Inchide

numai ochii. �Inchide-i bine, lumina stelar�a, arputea s�a-i ard�a. Acum, las�a-te ��n voia mea1Steaua te a�steapt�a!Am pornit am�andoi. El ��nainte �si, eu ��n

urm�a, �tin�and str�ans bra�tul c�al�auzitor.La un moment dat mi s-a p�arut c�a m�a a�u

pe �Calea Lactee�. Miros de lapte. Copil�arie,de parc�a un c�antec de leag�an a trecut pe l�ang�aurechea mea. Au urmat carele, Carul Mare �siCarul. Mic. Sem�anau cu cele care adeseori tre-ceau prin spatele casei mele spre t�arg, care cuboii rumeg�and alene �si, c�ainii h�am�aind, lega�tila osie. Muzica stelar�a era nostalgic�a, melodiivechi �stiute ��nc�a de pe vremea buniciiStele ne dep�a�seau, stele ne ��nt�ampinau.

Unele mi-erau cunoscute din manualul de�scoal�a,. Le �stiam numele. Altele, f�ar�a nume,��mi erau prietene ��nc�a atunci c�and m�a plim-bam pe aleea de castani, din spatele Liceului.Erau tot at�at de minunate, de str�alucitoare peatunci, la fel ca acum. Sim�team cum luminalor m�a ��mpresoar�a, m�a p�atrunde, de parc�a eu��ns�ami iradiam lumin�a.


31

Lunecam ��n spa�tiul aerian, f�ar�a nici-o greu-tate. De n-ar � fost m�ana lui care s�a m�a tr�agea��nainte a�s � r�amas acolo la in�nit. Muzica seschimba mereu, ��mi ��nsu�e�tea pa�sii. Auzeammelodii pe care le-am dansat odat�a, ritmuricare mi-au f�acut inima s�a tresalte.- Mai e mult p�an�a ajungem?- Ai obosit? M-a ��ntrebat.- O nu, dar m-a�s opri pu�tin. Aici e at�at

de bine! E minunat! Nu putem r�am�ane ��nc�apu�tin?- �Inposibil, a r�aspuns vocea de l�ang�a mine.

Acesta e mersul timpului. Nu poate � oprit.Trebuie s�a �tinem pasul.- Timpul!? Adic�a vrei s�a spui c�a. . . Tu e�sti

Timpul! Acum am ��n�teles. Cine putea � altul?Atunci i-am auzit r�asul l�ang�a urechea mea, cris-talin ca un murmur de ape.- Vino! mi-a scuturat cu bl�ande�te m�ana.Continuam s�a mergem. El ��nainte, eu av�and

grij�a s�a nu r�am�an ��n urm�aDe la o vreme mi s-a p�arut c�a a gr�abit pasul.

�Imi venea tot mai greu s�a p�astrez ritmul lui.- C�at mai avem p�an�a la Steaua mea? am

��ntrebat- Ne apropiem, mi-a r�aspunsDorin�ta de a m�a opri s�a m�a odihnesc era

acum mai puternic�a. �Imi sim�team picioarelegrele. Mi se p�area c�a eu ��nsumi am crescut ��ngreutate. I-am spus-o �si lui- Sunt anii. Anii care-i por�ti pe umeri. Te

apas�a.- At�at de grei sunt anii?- Depinde, dac�a sunt tineri, sau b�atr�ani.

C�and sunt tineri, anii te poart�a ei pe tine, n-aicum s�a-i sim�ti. Dar pe urm�a... ��i por�ti tu. Deaceea �ti-e greu- Mai e mult p�an�a la Stea? l-am ��ntrebat din

nou. �Si, �indc�a n-am primit nici-un r�aspuns,am deschis ochii.Era ��ntuneric. Stele m�arunte �si mari lu-

ceau ��n dep�artare, iar. . . l�ang�a mine, at�at deaproape, Steaua mea, c�at s-o pot atinge cum�ana. Am recunoscut-o f�ar�a nici-o greutate.

M-a ��nv�aluit cu lumina ei palid�a asemeneaunui halou lucitor.- �In sf�ar�sit, te-am g�asit, am spus �si am luat-o

��n palme. Acum o s�a m�a pot odihni.Dar poate din pricina greut�a�tii mele, sau

poate dintr-un alt motiv necunoscut, Steauas-a desprins de pe bolt�a �si-a ��nceput s�a alu-nece ��n jos. Repede, din ce ��n ce mai repede��ndrept�andu-se vertiginos spre P�am�ant. Nu�stiam ce s�a fac nu puteam face nimic. VedeamP�am�antul cum se apropie de noi, mai mult �simai mult, mai aproape �si mai aproape.- �Si acum ce va �? am ��ntrebat f�ar�a voie �si

vocea s-a pierdut ��n v�azduh.Glasul Timpului a ajuns prin bezn�a p�an�a la

mine lin ca o muzic�a stelar�a.- Nimic. Doar o stea . . . a c�azut.

Gheorghe NEAGU

Moto:Epistolele unui incorectpolitic c�atre ve�snicie...

TRIBULA�TII PASEISTE

½Emil Cioran este �si, cred, va r�am�ane omare personalitate a culturii franceze �siuniversale�.Theophil Magus � Living in Ame-rica / volume II /by Leonard Oprea.Ambasada rom�an�a din Irak primi un pachet

de c�ar�ti. Printre ele �si ½Schimbarea la fa�t�a aRom�aniei� de Emil Cioran. Pe aceasta o ale-sese maiorul, sper�and s�a-�si g�aseasc�a r�aspunsfr�am�ant�arilor sale.Dup�a �ecare pagin�a sim�tea ��n su�etul lui

n�asc�andu-se un sentiment de revolt�a nedeslu�sit.�Intrerupse lectura. Apoi o relu�a, pagin�a cupagin�a, adapt�andu-�si propriile impresii fa�t�a ��nfa�t�a cu g�andirea marelui �lozof.


32

½Mi-e team�a c�a nu-l ��n�teleg�, se g�andea el,not�andu-�si cu scrupuluozitate ideile, pe m�asuralectur�arii paginilor.

TRAGEDIA CULTURILOR MARI

Prin aprilie 1969, Emil Cioran scria:½E sigur c�a suntem marca�ti de spa�tiul ¾cul-

tural¿ din care venim. Transilvania p�astreaz�ao puternic�a amprent�a ungureasc�a, ¾asiatic�a¿.Sunt transilv�anean, prin urmare... Cu c�at��mb�atr�anesc, cu at�at ��mi dau seama c�a apar�tin,nu numai prin originile mele, dar �si prin tem-perament, Europei Centrale. Treizeci de anitr�ai�ti la Paris nu vor �sterge faptul c�a m-amn�ascut la periferia imperiului austro-ungar".�In ignoran�t�a sau ��n extaz, independent de

voin�ta noastr�a, trecutul ne marcheaz�a prezen-tul f�ar�a a ne putea dispensa de cursul istorieiciviliza�tiei, pentru c�a omul ��nsu�si este un pro-dus al trecerii sale prin etapele devenirii pro-prii la ceea ce reprezint�a el ast�azi. �Si nimeninu-�si poate permite s�a-�si judece trecutul, deso-lidariz�andu-se de lumea care l-a precedat, f�ar�aprimejdia de a se autoexclude din angrenajuldevenirii sale ca om. Numai coexist�and ��ntr-o leg�atur�a profund�a cu trecutul, ��ti dai seamade valoarea ta uman�a. Nici Hegel �si nici altmare g�anditor nu are voie s�a nasc�a platitudini��n g�andire, nici m�acar ��n vis, pentru c�a omul,prin natura sa, este ��ntr-o permanent�a deve-nire.Omul nu se poate abandona unei ultime

perspective de interiorizare a spiritului ��ntr-oa�sa-zis�a eliberare de natur�a, f�ar�a riscul uneielimin�ari atroce, dezumanizante. Con�stiin�ta��nsumeaz�a ½stadiile� trecutului personal (cumar zice Kierkegaard) ��n mod con�stient, pe fun-dalul unei existen�te istorice incon�stiente. Is-toria nu are accidente. Ea ��si noteaz�a ��n½mo�stenirea genetic�a� momentele de r�ascruceale na�sterii �si recunoa�sterii rela�tiilor socialece guverneaz�a la un moment dat devenireauman�a. Fenomenele exist�a chiar �si atunci c�and

spunem c�a nu exist�a � �e �si numai pentru c�a nule putem percepe sau recunoa�ste ca atare.Micisau mari, evenimentele istorice ��si au rolullor bine de�nit ��n lungul lan�t al acumul�arilorumane. Este cu at�at mai riscant s�a-�ti permi�tio clasi�care a evenimentelpr ��n mari sau mici.�In func�tie de ce criterii? Unii �si-au permis s�ale catalogheze �si s�a le numeroteze. Foarte bine!Dar au f�acut-o ��n func�tie de ce criterii? Con-sider�and, probabil, c�a pentru un individ esteimportant un anume principiu, iar pentru al-tul este mai pu�tin important, s-a ajuns la unso�sm istoric mutilant.Fran�ta, ��n devenirea ei, �si-a marcat perioa-

dele prin diverse manifest�ari sociale pe care is-toricii le-au denumit ulterior ½revolu�tie�. Dardup�a ce a fost scris cuv�antul ½revolu�tie� ��ntr-un tratat, el s-a ��nf�aptuit ��n con�stiin�ta omului.Dup�a cum, dac�a Marea Revolu�tie Francez�a dela 1789 e�sua, nu mai exista ��n istoriogra�e nicisintagma ½L Ancien R�egime�. Toate muta�tiileviolente din existen�ta unei na�tiuni pot � eti-chetate ca revolu�tie sau cu orice alt termen.Nu mantia limbajului are importan�t�a ��n des-

tinul marilor fenomene sociale, ci ��nc�arc�aturalui semantic�a. O mantie adev�arat�a este aceea�si�si pentru tuaregii de�sertului, �si pentru regiilumii. Dar pe c�and a primilor ��i ap�ar�a dedu�sm�ania naturii, pe secunzi ��i ��mpopo�toneaz�acu tot soiul de �returi sclipitoare, d�andu-le ovaloare de simbol izvor�at�a din jocuri de luminiarti�ciale. Sunt convins c�a pu�tini regi s-auputut ridica deasupra zestrei intelectuale exis-tente la omul de r�and. Numai nevoia omului desimbol, de a se sim�ti dominat �si condus��n deve-nirea sa social�a a creat func�tia regal�a. Oame-nii vor � sclavii simbolurilor numai at�ata vremec�at nu vor � ei ��n�si�si simboluri pentru sine. Re-galitatea este o dovad�a de sl�abiciune social�a.Iat�a cum ��n�in�tarea unui regat, fenomen deprim�a m�arime ��n via�ta unei colectivit�a�ti, poatedeveni un fenomen neesen�tial sau ½de m�ana adoua� care are o deosebit�a valoare, �ind chiar½un fenomen central�. �Si cine-�si poate permite


33

s�a limiteze numeric un asemenea fenomen ab-solut subiectiv, dar care a marcat indubitabilulexisten�ta societ�a�tii noastre?Ce ra�tiune interioar�a ar avea eliminarea unor

fenomene istorice ce alc�atuiesc un tot continuu,determin�and ��n dinamic�a marile sau micile cul-turi? Dac�a am limita fenomenele istorice de½m�ana a doua�, ar trebui s�a ad�aug�am elementedin afar�a, care nu ��ntotdeauna sunt calate peun ½s�ambure l�auntric�. Fenomenele se comple-teaz�a reciproc, �ind r�and pe r�and cauz�a �si efectal muta�tiilor social-culturale, speci�ce unui col�tde omenire sau ��ntregii omeniri. Faptul c�a nune cunoa�stem��n ��ntregime trecutul nu ne poatepermite s�a elimin�am o serie de fenomene prin½limitare numeric�a� ��n favoarea altora. Niciomare cultur�a nu poate impune ��n existen�t�amari muta�tii dac�a nu-�si dovede�ste superiorita-tea ��ntr-unul din planurile esen�tiale existen�teiumane. Raportate la propriile na�tiuni, niciocultur�a nu este mic�a, dup�a cum nicio cultur�anu este mare. Cultura pentru omenire esteceea ce este aerul pentru un elefant sau pen-tru o maimu�t�a. Aerul este de�nitoriu �si pentruunul, �si pentru cel�alalt, ��n egal�a m�asur�a. Nudimensiunea �zic�a a vie�tuitoarelor determin�am�arimea unei culturi, chiar dac�a aerul este con-sumat ��n cantit�a�ti diferite. �Si atunci, pe calede consecin�t�a, ne putem ��ntreba: Ce fel de cul-tur�a este aceea care este ½mai mic�a�? Culturamaghiar�a este tot at�at de important�a pentrumaghiari, c�at cea chinez�a pentru chinezi. Sepoate dimensiona doar gradul de in�uen�tare aunei culturi asupra alteia. Niciodat�a un es-chimos nu s-ar sim�ti mai prejos din punct devedere cultural ��n fa�ta culturii franceze nu-mai dac�a aceasta i-ar in�uen�ta ��n mod directexisten�ta. Niciun popor nu-�si rateaz�a soarta,dac�a poart�a amprenta cultural�a speci�c�a na�tieisale. A r�am�ane ��n aria cultural-etnic�a speci�cna�tional�a nu��nseamn�a c�a-�ti ratezi soarta ca po-por. S�a ne amintim ce s-a ��nt�amplat cu negriismul�si din speci�cul socio-cultural al tribuluiafrican din care au fost smul�si cu violen�t�a, �-

ind implanta�ti ��n cultura european�a transferat�a��n America cu anas�ana. Numai rezisten�ta orga-nic�a a popula�tiei ��n fa�ta ac�tiunilor violente alealtor popula�tii d�a contur �si continuitate miciiculturi na�tionale. Nu exist�a o ½gra�tie cereasc�a�.Indienii Americii de Nord credeau ��n zeit�a�ti.Dar pasivitatea ��n fa�ta invadatorilor i-a pier-dut. �In schimb, rezisten�ta celor ��n Americade Sud �si-a pus pecetea asupra popula�tiei deast�azi. Ar � lipsit de logic�a s�a credem c�a spa-niolii n-ar � avut su�cient�a ½gra�tie cereasc�a� denu �si-au putut impune ��n mod exclusiv cultura��n America de Sud. Ar trebui s�a recunoa�stemc�a de mai mult�a ½gra�tie cereasc�a� s-au bucuratocna�sii britanici ��n impunerea civiliza�tiei spe-ci�ce nord-americane. Ce sens ar avea aseme-nea blasfemie? Dac�a cerul este acela�si pentrutoat�a su�area p�am�antului, atunci �ecare po-por ��si are partea lui de gra�tie cereasc�a, tra-duc�andu-se ��n �nal ��n posibilitatea de a se im-pune prin for�t�a. Iar for�ta nu se impune dec�atprin superioritate tehnic�a, �zic�a, artistic�a, ge-netic�a sau cultural�a. Nu numai ½marile cul-turi sunt s�arutate de oameni�, pentru c�a elenu pot atinge ��n profunzime sim�tirea uman�a;a�sa cum s�n�tii nu sunt s�aruta�ti de ��ngeri dec�at��n ��nchipuirea noastr�a. �Si apoi este o blasfe-mie s�a amestec�am cu u�surin�t�a s�n�tii �si ��ngerii��n aceea�si sfer�a de preocup�ari. S�n�tii par s�a �edisp�aru�ti ��n ultima sut�a de ani, pe c�and ��ngerii,nu.Mahatma Gandhi ne d�a o lec�tie tulbur�atoare,

��n acest sens. Un sf�ant pentru cet�a�tenii lui,Gandhi face o dest�ainuire aparent �socant�a, darperfect logic�a. Dac�a nu ar � venit englezii �sinu l-ar � pus ��n contact cu metodele europenede lupt�a ��n dob�andirea egalit�a�tii umane, el,indianul, n-ar � luptat niciodat�a s�a-�si salvezecondi�tia na�tional�a.�In India, condi�tia de sclav era ��ncet�a�tenit�a �si

considerat�a un fenomen social perfect uman.Numai contactul cu ideile g�anditorilor euro-peni, aduse de cuceritorii englezi, au st�arnit ��ncon�stiin�ta sclavului indian ideea de eliberare,


34

de salvare a demnit�a�tii personale, ca egal alst�ap�anului s�au. O asemenea declara�tie l-a scosdin r�andul s�n�tilor, de�si a p�atimit poate maimult dec�at Iosif, Toma sau Mohamed. A�sa c�a,dac�a deschidem harta continentelor inhibate deideile preconcepute ce se nasc din recunoa�sterea½gra�tiei cere�sti� ��n mod aprioric, ochii se vora�tinti asupra �t�arilor ce ni se par atinse �si deo gra�tie terestr�a. Culturile mari nu vor pu-tea ½r�acori sterilitatea� culturilor mici. Culturimici �si sterile nu exist�a. Exist�a numai cultur�asau nu. Preten�tiile hegemoniste culturale sunt�uturate cu aten�tie numai de c�atre puterile eco-nomice. China, care este un colos uman, nu arepreten�tii de mare cultur�a �si nu ��ncearc�a s�a im-pun�a nim�anui c�a este, pentru c�a este �si o mareputere economic�a, pe c�and Fran�ta �si Anglia...Dar asta nu ��nseamn�a c�a ea nu are o mare cul-tur�a. Cultura ei va r�am�ane mare indiferent depreten�tiile europenilor infatua�ti care au �tinut-o sub ocupa�te secole de-a r�andul.Nici mongo-lii,nici japonezii n-au reu�sit s�a-�si impun�a pece-tea cultural�a na�tional�a speci�c�a asupra chinezi-lor.Mai mult,teoriticienii comunismului par s�a-i � redat Chinei demnitatea autodetermin�ariiculturale na�tionale. De unde se vede treabac�a infuzia de neoliberalism ��n osatura sistemu-lui social comunist chinez a distrus deocamdat�ateoriile aduse de cur�and de teoriticienii marilorsisteme �nanciare a�sa-zis mondiale.Istorie ��nseamn�a cultur�a numai atunci c�and

nu faci preciz�ari �si departaj�ari stricte. A consi-dera c�a numai Egiptul, Grecia, Roma, Fran�ta,Germania, Rusia �si Japonia sunt posesoareunor mari culturi este o mare gre�seal�a. Eroarease na�ste de acolo de unde se elimin�a cultura in-dian�a, chinez�a, african�a �si cultura multor altorna�tiuni, popoare care au jucat sau ��si mai au��nc�a un rol deosebit ��n civiliza�tia universal�a.Eroarea continu�a �si atunci c�and se a�rm�a c�a½lumile de valori pe care le realizeaz�a �ecare cul-tur�a ��n parte � sunt limitate�. A limita solu�tiilela care apeleaz�a o cultur�a sau alta este o dovad�ade sl�abiciune de sistem �lozo�c damnabil la

Cioran. Dac�a accept�am imaterialitatea lumii,zei�c�andu-se aspira�tiile, de ce nu facem acela�silucru �si cu num�arul solu�tiilor la care o cultur�apoate apela ��n drumul devenirii sale? S�a spuic�a Grecia �si Fran�ta sunt ½cele mai ��mplinite cul-turi� �si c�a ½au solu�tionate � ��n genul lor toateproblemele ce se pun omului�, este nu numai oinfatuare, dar �si o lips�a de bun sim�t. �In primulr�and, se na�ste ��ntrebarea: ce ��nseamn�a ��n ½ge-nul lor�? Dac�a ��nseamn�a ceva pentru francezi,poate s�a nu ��nsemne prea mult pentru rom�ani,etiopieni sau algerieni. �Si atunci, se na�ste pri-mejdia de a � paralel cu noi��n�sine, de a vorbi cas�a ne a��am ��n treab�a. Unde mai este valoareamarii culturi, dac�a-�si rezolv�a numai problemeleunui grupuscul social ½��n genul lor�, f�ar�a a maipermite r�acorirea sterilit�a�tii culturilor mici?Degeaba ne ��mb�at�am cu so�sme de genul ½s�a

ne g�andim ce leag�an pl�acut a constituit ea pen-tru orice grec sau francez, n�ascut ��n adev�arurile�si concluziile ei�; principiile enumerate pen-tru o cultur�a mare devin codice prin ��ns�a�sienun�turile ulterioare, care ��n loc s�a sus�tin�acu argumente, demoleaz�a, de�ni�tiile pompoasedate anterior. Cu ce drept s�a ne ��ntreb�am: ½ce��nseamn�a ��n universul culturii...� Rom�ania?Legea culturii mari sau mici nu este un dat

divin. Ea se na�ste ��nl�auntrul culturii ��ns�a�si,intercondi�tion�andu-�si valen�tele �si valorile ��ntr-un tot armonios. Se a�rm�a c�a ½Fran�ta n-a�stiut niciodat�a c�a e mare �indc�a a fost totdea-una�. Eroare, domnule Emil Cioran! Fran�ta�si-a tr�ambi�tat prin orice mijloace, ��nc�a din vre-mea lui Clovis, m�are�tia. Chiar termenul de�ni-toriu pentru ��mp�aun�ari nemeritate este tot deorigine francez�a - grandomanie.Roma ��ns�a�si a suferit de aceea�si boal�a a

sfor�aitoarelor preten�tii culturale ��nc�a de pe vre-mea �ilor Lupoaicei. De multe ori, pre�turileculturale constituiau pretextul unor ��ncle�statelupte cu multe jertfe umane. Nu este vie ��nmemorie ac�tiunea civilizatoare ini�tiat�a de aven-turierii englezi ��n �tinuturile considerate ��n vre-mea aceea s�albatice, pentru ca ast�azi aceea�si


35

englezi, ajun�si ��n posesia a ceea ce pe vremurinumeau bunuri ale s�albaticilor, s�a vin�a ��n fa�taomenirii �si s�a sus�tin�a valori�carea acestora cape ni�ste nestemate culturale?Cine d�adea doi bani pe col�tii de �lde�s acum

200 de ani? �Si la ce sume se v�and ast�aziacelea�si obiecte... Aceasta e m�are�tia cultu-rii? Africanii n-au avut niciodat�a un complexde inferioritate. Au continuat s�a-�si procure�lde�sul, sculpt�andu-l cu mijloace tradi�tionale,p�an�a ��n ziua de ast�azi, c�and afaceri�stii s-aug�andit brusc, c�a se pot face bani buni cu ceeace alt�adat�a desconsiderau. Iar exemplele potcontinua...Care om de bun sim�t nu-�si d�a seama c�a, f�ar�a

lumea �nan�telor, toate formele mai pu�tin bol-nave din urma artelor ar � r�amas doar ca ni�semanifest�ari maladive �si at�at? Tablourile ce-lebre ale tuturor acelora care au murit s�aracisunt ast�azi capodopere din cauza specula�tiilor�nanciare ale p�aturii sociale celei mai inculte,bancherii. Iat�a cine se pronun�t�a asupra valoriiculturale: banul! Pot � denigrat ��n fa�ta opinieipublice de c�atre to�ti snobii, dar chiar �si ace�stia,��n fondul lor l�auntric, dac�a-l mai au, ��mi vorda dreptate. Numai ni�ste min�ti bolnave, ni�stesu�ete sterile, dar cu dare de m�an�a, pot s�a im-pun�a omenirii valoarea unei lucr�ari paranoice.Iar unii se amuz�a, pur �si simplu, v�az�and criticade specialitate cu cl�abuci la gur�a, str�aduindu-ses�a ne dovedeasc�a ce mari valori are bancherulcutare sau ce m�area�t�a lucrare este pata aceeade culoare m�arginit�a de tot felul de �guri geo-metrice. �Si atunci, mai poate � vorba de ½com-plexe de inferioritate ale culturilor mici� saudespre capcana ierarhiz�arii cu preten�tii hege-moniste a impunerii marilor puteri economicea unor a�sa-zise mari culturi? Dac�a Japonia nua scris sonate, ��nseamn�a c�a are o cultur�a maimic�a dec�at Anglia? Sau dac�a Roma n-a creatniciodat�a haiku �si haiky, ��nseamn�a c�a nu are omare cultur�a? Tragedia greac�a este mai impor-tant�a dec�at Ramayana, sau Biblia dec�at Cora-nul?

Eminescu, Omar Khayam, Shakespeare,Aristofan, Moli�cre, Caragiale, Lao Tze, Heine,Schiller, Goga, Titulescu, Bismarck �si mul�tial�tii, r�am�an valori ale culturii umane ��n gene-ral. Moore �si Br�ancu�si, Picasso �si Grigorescu,Talleyrand �si Titulescu, �si tot ceea ce a fost�ecare dintre valorile spiritualit�a�tii creatoareumane, apar�tin civiliza�tiei umane. Nimeni nune permite s�a con�sc�am �si s�a catalog�am valo-rile culturale. �Si atunci, care sunt ½de�cien�teleculturilor mici�? Poate � o de�cien�t�a c�a unpopor mai mic numeric de zeci de ori ��si cre-eaz�a propriile-i valori spirituale care, compa-rate cu un popor c�at�a frunz�a �si iarb�a, pot s�ane duc�a la concluzii exact opuse? Vom ve-dea c�a un popor mic, evreii, de pild�a, au datna�stere C�ar�tii C�ar�tilor, Biblia, pe c�and puzde-ria de slavi n-a fost ��n stare s�a emane ceva.Este, atunci, cultura rus�a mai mic�a dec�at ceaebraic�a? Sau Italia, a dat ceea ce ��ndeob�stese cheam�a Rena�sterea, pe c�and Germania �siFran�ta aceleia�si perioade, nu. S�a �e iluminis-mul francez mai mare dec�at Rena�sterea italian�asau dec�at perioada lui Pericle?! Nici nu se potcompara...Ar ��nsemna c�a Miori�ta �si Legenda Me�sterului

Manole s�a reprezinte cultura ��n Balcani, �si astan-ar � dec�at o s�dare adus�a bunului sim�t.Cum se poate spune c�a unora dintre culturile lipse�ste ½instinctul care s�a le m�ane spredestina�tia lor esen�tial�a�, f�ar�a a deveni �sovinifa�t�a de semenii no�stri din alte col�turi de lume?Ceea ce, ��n mod eronat, s-a de�nit ½instinctistoric� �si s-a atribuit numai a�sa-ziselor ½mariculturi�, apar�tine ��n aceea�si m�asur�a �si celorlalteculturi. Practic, nu exist�a popor care s�a nu-�siaib�a propria cultur�a, domnule Cioran! Au do-vedit aceasta �si ge�tii, dacii, �si hunii, �si avarii, �simongolii, �si chiar alte semin�tii nomade �si inva-datoare. Ce-am � zis despre popoarele migra-toare, dac�a n-am � descoperit ½Clo�sca cu puiide aur� ?½Interesul pentru istorie� nu este caracteristic

decaden�tei. Un popor care nu-�si cunoa�ste tre-


36

cutul, ��nseamn�a c�a nu-i con�stient de devenireasa istoric�a, iar a te interesa mereu de izvoareletale nu-i nici pe departe un semn de decaden�t�a.�Si animalele se adap�a din izvoare pentru a-�siprinde puteri. Omul s-adap�a din trecutu-i is-toric pentru antrenare moral�a �si ��mplinire spi-ritual�a superioar�a. ½Sim�tul istoric� exist�a ��nom nu ca o supersti�tie, ci ca o necesitate aexisten�tei. Etern r�am�ane doar Universul. Oricematerie poate � antimaterie, �si invers, a�sa cumeste via�ta de apoi.Arhitectonica ��nainta�silor no�stri nu era dec�at

motiva�tia divin�a imediat�a, de desfacere a fo-cului mistuitor ce s�al�a�sluia ��n su�etele albitede cunoa�stere, �ind prin acest lucru profunduman�a.Spaima, frica �si durerea au creat templele,

catedralele, tragediile antice, ca p�ar�ti compo-nente ale existen�tei umane.Dac�a omul antic ar � fost indiferent fa�t�a

de existen�ta sa �si a lumii sale, n-ar mai �cl�adit nimic. Dar omul ��nsu�si este prizonierulfr�am�ant�arilor sale, d�altuindu-�si din stihuri �sipiatr�a toate c�aut�arile. Putem accepta un rela-tivism istoric numai atunci c�and r�ast�alm�acimistoria �si c�and nivelul propriu de cuno�stin�te nearunc�a-n misticismul agnostic. �Si nu mai acuzaOrwell culturile de ½luciditate searb�ad�a� dreptmici, pentru c�a tu ��nsu�ti recuno�sti c�a exist�a o½��n�al�tare �oral�a a spiritului�.At�ata vreme c�at accep�ti existen�ta unei ½�ori

a spiritului�, po�ti spune c�a o �oare este maipu�tin important�a dec�at alta? Nu te-a�s crede��n stare de o alt�a blasfemie! �Si ce s�a ��n�telegemdin spusa c�a un popor poate ½luneca pe soartasa�? ½Iresponsabilitatea ��n evolu�tie� nu estedoar o lucrare, ci o ��mplinire a c�aut�arilor nea-mului ��n prezentul cultural speci�c na�tiuniisale. �Inchegarea etnic�a a oric�arui popor a deve-nit o ax�a pentru existen�ta neamului s�au, consti-tuind un rotund perfect al culturii universale.Pentru c�a sfera este mama tuturor ��mplinirilor�si nimic din Universul �si universalitatea lumiinu este �nit dec�at atunci c�and atinge rotundul.

A considera cultura francez�a o ax�a pentru sferaculturii universale ��nseamn�a a distruge echili-brul universal al devenirii noastre spirituale.Fiecare ��nchegare etnic�a ��nseamn�a o p�articic�adin marea cultur�a universal�a. Nu trebuie s�adesconsider�am ��ncheg�arile t�arzii �si s�a pretin-dem tuturor s�a fac�a istorie ��n sensul r�au, dis-trug�ator, al fenomenului.Republica atenian�a a fost �si este dovada cea

mai puternic�a a devenirii sale culturale f�ar�anicio via�t�a. �In timpul Antichit�a�tii, disputeleideologice nu se f�aceau cu parul, de aceeavoin�ta de a face istorie cu orice pre�t nu-�si areacoperire dec�at pentru caracterele belicoase cemai s�al�a�sluiesc ��ntre noi. �Si Hitler, �si Stalin, auvrut s�a fac�a istorie, dar n-au f�acut �si cultur�a.Un popor care ��si ��ntemeiaz�a devenirea pe me-sianism �si elemente belicoase nu trebuie s�a-�sifac�a intrarea ��n istorie ca o fatalitate. Culturagerman�a este fanatizat�a de �surile interetniceale culturilor preexistente ��n jurul ei, �si nu demenirea ei sau de existen�ta unui instinct isto-ric. Iar intrarea ��n istorie a oric�arei culturi estegarantat�a prin valorile perene, a c�aror univer-salitate pare a � nelimitat�a, cel pu�tin pentruvecin�at�a�tile etnice de contact.H�am�aiturile de orice fel asupra na�tiei rom�ane

sunt o dovad�a cert�a a faptului c�a o cultur�a, ��nspe�t�a, cea rom�an�a, reu�se�ste s�a asimileze ele-mentele valoroase ale culturilor de contact cupreten�tie de mari culturi, cre�andu-�si propri-ile valen�te �si propria strategie cultural�a vala-bil�a pentru instinctele determinate de jaloaneleelementelor culturale proprii. Astfel, poporulrom�an ar � trebuit s�a-�si schimbe m�acar por-tul, dac�a nu �si graiul. Or, acest lucru nu s-a ��nt�amplat dec�at ��n contact cu superioritateaculturii romane impuse �si asimilate de c�atregeto-daci, cre�andu-se ceea ce ast�azi denumim½latinitatea� noastr�a, care nu se identi�c�a ��nniciun domeniu socio-cultural cu romanitateapropriu-zis�a �si se individualizeaz�a distinct pesuportul de baz�a a valorilor culturale preexis-tente.


37

Dac�a geto-dacii ar � pornit orbe�ste ½s�a fac�aistorie�, ar � avut �sansa maghiarilor de a �des�in�ta�ti na�tional ��n cel pu�tin dou�a situa�tiide la venirea lor ��n teritoriul european. Dac�arom�anii i-au mai l�asat pe unguri dup�a mareapedeaps�a a decim�arii, au f�acut-o nu pentru c�aace�stia ar � avut o chemare divin�a ��n perime-trul culturilor universale, ci pentru c�a au crezut��n mod eronat c�a triburile turanice au fost su�-cient de sl�abite pentru a mai reprezenta vreunpericol. ½Voin�ta de a face istorie� a unguri-lor �si a nem�tilor i-a dus la un pas de pierireana�tional�a, dup�a cum ��n antichitate au p�a�tit-omacedonenii, per�sii �si chiar egiptenii.½Culturile mari� n-au putut s�a-�si g�aseasc�a

motiva�tia numai prin ½voin�ta de a face istorie�.Grecia, considerat�a pe drept cuv�ant depozitara�si, mai ales, focarul unei mari culturi, a reu�sits�a transmit�a mesajele culturale prin putereaeconomic�a. Dac�a grecii ar � fost reprezenta�tinumai prin r�azboinicii spartani, n-ar � reu�sit��n niciun caz s�a-�si fac�a sim�tit�a prezen�ta ��n pe-rimetrul culturilor de contact din zonele dein�uen�t�a cunoscute. Iar acum, domnule EmilCioran, nu pot s�a-�ti trec cu vederea �si un altenun�t: ½Dou�a popoare mesianice nu pot tr�ai ��npace�. Mesianismul unui popor - dup�a care cri-terii? Probabil c�a dup�a cantitatea scandaloas�aa faptelor sale belicoase sau dup�a num�arul vic-timelor pres�arate pe drumul devenirii sale demare cultur�a.Dar, dup�a aceste criterii, p�an�a �si forma�tiunile

tribale au mesianismul ��n componen�ta lorna�tional�a. Primele m�aciuci ��ncle�state dauna�stere mesianismului cultural, dar asta nu��nseamn�a �si cultur�a. Recunosc motivul demiur-gic a lui Dostoievski, dar nu �si mesianismul lui.P�an�a �si Papini mi se pare mai aproape de ceeace poate � un Mesia pentru o cultur�a, c�at des-pre Omar Khayam sau Marques, ce s�a mai vor-bim?

Doi tineri de excep�tie:

ALEX HIDEG (clasa a VIII-a)

UN PUZZLE AL CIOBURILOR CEM�A REFLECT�A

Timpul e necru�t�ator, maiales pentru un nemuritor,ce m�a descop�ar cu �ecareneputin�t�a. St�and singur,precum un vultur solitar,at�at de singur ��nc�at ��mi audg�andurile t,es�andu-se ��n idei,din molecule ale su�etului,pierdute prin sertarele sub-

con�stientului. R�at�aceam ... De la banale lu-cruri am ajuns la g�anduri sumbre, asemeneaunor r�asfr�angeri de oglinzi; imaginea ��ntreguluise recompunea din cioburile sinelui.Singur�atatea m-a desprins de lumea palpabi-

lului, eram purtat pe unde mentale. �Incet,os,atrevedeam cadrele unui documentar despre te-mutul leu. Mi-au r�amas ��n�pt, i ��n memoriecolt, ii ascut, it, i sf�as, iind prada, f�ar�a pic de mil�a,f�ar�a urm�a de vin�a; nimic altceva dec�at ur�a,una visceral�a. L�as�andu-mi privirea ��n jos, mi-am v�azut m�ainile, erau scheletice s, i lipsite deputere s, i de vitalitate. �Intr-o clipit�a, m-austr�ab�atut in�nite tr�airi ferecate ��n al meu seifde sentimente. M�a traversau ca s, i cum trenu-rile zbur�atoare spintec�a v�azduhul. Era un du-te vino de tr�airi contradictorii, inexplicabile s, i��nsp�aim�ant�atoare, care ��mi d�adea sentimentulde prad�a a propriei �are ad�apostite ��n cotloa-nele l�auntricului eu. M-a cuprins teama de anu deveni o mas�a copioas�a a p�ar�tii sumbre dinmine. Nu �stiam ce s�a fac. Era oribil s, i sf�a�sietor.�Imi juram solemn c�a sunt gata a pune m�ana

pe colt,ul al c�arui t�ais, sticlea ��n privirea meadelirant nebun�a �si de a face ceva necugetat.Ceva m-a oprit. Sau cineva?! Lumina orbi-

toare ��mi bloca privirea. O umbr�a se plimbadintr-un col�t ��n altul al ��nc�aperii, p�an�a c�ands-a oprit brusc:


38

- Arat�a-te! Cine e�sti? am strigat.- Eu!... Nu m�a cuno�sti? r�aspunse o voce

cald�a, suav�a, feminin�a �si seduc�atoare.Era Ea ... Era motivul pentru care eu

��nc�a mai tr�aiam. Ochii mei s, i-au rec�ap�atatstr�alucirea s, i am ren�ascut. �Intr-o clip�a, su-�etul nu mai ��mi era negru, a prins culoriprim�av�aratice. �Inaintea mea se revela miraco-lul eliberator.- Vino cu mine pe c�ai de raze ... mi-a s,optit

Ea. Vom face o scurt�a c�al�atorie.Am simt, it cum o for�t�a exterioar�a m�a tr�agea,

m�a purta ��n lung �si ��n lat. Starea de bine m�acople�sise. Sim�team din nou c�a tr�aiesc ... Fie �sipentru o clip�a.Apoi, deodat�a, cadrul s-a schimbat. Am

ajuns ��ntr-un spat, iu necunoscut, neexploratprin experient,ele mele senzoriale, de culoarealb�astruie, ca cerul oglindit de mare, pe aic�arui pere�ti erau at�arnate fotogra�c momentedin via�ta mea, unice, irepetabile, emo�tionante,pe care nu ai cum s�a le ui�ti. Cele pozitive eraudesp�ar�tite de cele negative prin dou�a linii, ase-menea d�arelor l�asate de avioanele ce zg�arie no-rii.�In cap�atul ��nc�aperii, r�at�acit ��n ��ntunericul

distant,ei sau al timpului, era un tablou, ��n careo��nt�alneam pe Ea, pe draga mea so�tie. Tabloulera inundat de ni�ste raze, ce-mi orbeau privireas, i-mi luminau ochii. Rama tabloului era deco-rat�a �oral �si pictat�a chiar de Ea. �Imi amin-tesc cum ��si petrecea ore ��n �sir ��n camera alb�a�si picta, picta, picta, pierdut�a, f�ar�a c�a nimenis�a o deranjeze, pentru c�a, a�sa cum spunea Ea��ns�a�si, ½Arta are nevoie de linis,te�. Dedesubtultabloului era o p�anz�a negricioas�a, uscat�a, pu-trezit�a, ��n care ap�area tot Ea, dar singur�a, ��npatul mor�tii � sicriul. Sentimentele mele aler-gau dinspre extaz spre agonie: m-au debusolatcomplet. Aruncam priviri spre ambele Ei ima-gini.Mi-am dat seama c�a am tr�ait at�at de multe

lucruri ��mpreun�a �si, ��nainte s�a mai pot g�andiceva, mi-am simt, it mus,chii fet,ei destinz�andu-se

��ntr-un z�ambet, sc�aldat ��ntr-o lacrim�a sc�apat�ape obraz.

ANDREEA MURE�SAN (clasa a X-a)

�INGERI EXIST�A PE P�AM�ANT, �INS�ANU AU �INTOTDEAUNA ARIPI. . .

E interesant ca, atuncic�and mergi pe strad�a sau e�sti��n autobuz, s�a prive�sti��n pro-funzimea su�etelor oameni-lor. Fiecare are tr�as�aturilelui speci�ce, o expresie perso-nal�a, �ecare are ceva aparte,�ecare este unic, ��n felul s�au,��ns�a, uneori, ceea ce las�a la��ndem�ana ta, ca privitor, nu

este dec�at o aparen�t�a. Aceste ascunzi�suri,care au toate circumstan�tele atenuante nece-sare pentru a le justi�ca existen�ta, pot provoca,��n su�etul t�au de muritor, ne��nsemnat ��n fa�tam�are�tiei Domnului, durere, r�ani ad�anci, ce sevindec�a ��n timp, dar care las�a ��n urma lor cica-trici ustur�atoare. De cele mai multe ori, acestedezam�agiri vin din partea celor de la care tea�step�ti cel mai pu�tin, din partea celor mai apro-piate persoane, provoc�and adev�arate ½g�auri ne-gre�. Cu toate acestea, o vorb�a veche din poporspune c�a ½Dumnezeu ia pe o parte, dar d�a pecealalt�a�. . .�Si aici intervin ei, ½��ngerii de pe p�am�ant�. �In

anumite momente, Dumnezeu trimite ��n via�tata oameni, de care, involuntar, te legi foarteputernic, pe nesim�tite. F�ar�a s�a realizezi, se cre-eaz�a o leg�atur�a extrem de puternic�a �si special�a,�si, ��ncetul cu ��ncetul, ajungi s�a-�ti dai seama c�apersoana aceea este o binecuv�antare pe careBunul Tat�a Ceresc �ti-a dat-o. Aceast�a per-soan�a ��ti este ��ntotdeauna aproape, te sprijin�a,


39

te m�ang�aie, te ��ndrum�a, te ��nva�t�a, se preocup�ade tine �si de soarta ta �si sim�ti efectiv c�a ��i pas�a.Ea nu are nevoie s�a-i spui ce te doare sau ce tefr�am�ant�a, deoarece simte ceea ce tu sim�ti, doarprivind ��n ochii t�ai �si, de cele mai multe ori,Dumnezeu aranjeaz�a lucrurile ��n a�sa fel ��nc�atacea persoan�a s�a ��ti apar�a ��n cale exact la mo-mentul oportun, s�a apar�a de ½nic�aieri�, c�ando strigi cu glasul stins �si ��ndurerat al su�etu-lui t�au. Atunci, tot Universul lucreaz�a pen-tru tine, pentru umplerea golului din via�ta ta.Faptul c�a aceast�a persoan�a este ½��ngerul t�aup�azitor� este dovedit �si de bucuria sincer�a pecare o cite�sti pe chipul ei atunci c�and �ti se��nt�ampl�a ceva frumos, atunci c�and se ive�steceva ce ��ti bucur�a su�etul, atunci c�and tr�aie�sticeva miri�c �si ea este l�ang�a tine, ��mp�art�a�sindu-�ti extazul. �Ingerul t�au, un��nger vizibil �si palpa-bil, face toate acestea pentru tine, cu un singurpre�t: acela de a te vedea fericit. El nu are ne-voie de nimic mai mult dec�at de o lic�arire desperan�t�a ��n ochii t�ai, de o privire sincer�a, plin�ade recuno�stin�t�a. Un simplu cuv�ant, un simplu½mul�tumesc� ��i umple su�etul de ��nc�antare.Un astfel de om ��l po�ti ��nt�alni o singur�a

dat�a ��n via�t�a. Cel mai important este s�acon�stientizezi c�and ��l ai l�ang�a tine �si nu dup�ace l-ai pierdut, s�a apreciezi existen�ta lui ��nvia�ta ta �si s�a �i vrednic de minunea ce otr�aie�sti, dar mai presus dec�at acestea, tre-buie s�a ��i � recunosc�ator pentru c�a ��ti este��ntotdeauna aproape �si Domnului, pentru c�ate-a binecuv�antat, trimi�t�andu-�ti un ��nger f�ar�aaripi. . . Un ��nger care exist�a. . .

PLOAIA DE STELE

(fragmente de roman)

Seara deja se l�asase peste apa de smarald am�arii, iar luna nou�a r�as�arise pe ��nalta bolt�a acerului, ��mbr�a�ti�sat�a de mii �si mii de stele su-blime. Era o lini�ste parfumat�a, ce era tulbu-rat�a pl�acut de c�ate un strig�at de pesc�aru�s, dar�si de murmurul suav la valurilor, ce se sp�argeaula mal.�In timp ce tot grupul, ��n frunte cu instruc-

torii, se plimba pe falez�a, Elize a r�amas pu�tins�a priveasc�a peisajul, stingher�a, ��n ��mp�ar�a�tiade nisip. Bryan a observat-o �si s-a apropiat��ncet, a�sa ��nc�at s�a nu o sperie, a luat-o ��n bra�te�si a intrat cu ea ��n apele calde ale m�arii. Eanu s-a l�asat mai prejos �si i-a s�arit ��n spate,scufund�andu-l pu�tin. S-au jucat ca ni�ste copiimici, dup�a care, s-au prins de m�an�a �si au fugit��n picioarele goale pe nisipul ��nc�a �erbinte, ��nurma grupului, ce s-a ��ndep�artat considerabil.Uzi leoarc�a, �si-au prins din urm�a colegii, carese ��ndreptau spre un foc de tab�ar�a, ce se vedeala vreo cincizeci de metri de ei. Se a�steptauca acolo s�a �e cineva, ��ns�a nu era nimeni. Unfoc, o chitar�a �si at�at. Au privit ��n toate p�ar�tile,��ns�a nu au z�arit pe nimeni, a�sa c�a au pro�tatde ceea ce le-a ie�sit ��n cale. S-au a�sezat ��n jurulfocului, au ��nceput s�a povesteasc�a, mai priveaudin c�and��n c�and peisajul miri�c ce��i ��nconjura,��ns�a totu�si lipsea ceva. . .muzica.

Atunci Will a ��ntrebat:

- Nu �stie nimeni s�a c�ante la chitar�a?

Tinerii s-au uitat unii la al�tii, dar nimeni nua spus nimic. Elize l-a privit �streng�are�ste peBryan, care o implora din priviri s�a nu spun�animic, ��ns�a aceasta nu s-a putut ab�tine:

- Bryan �stie! a exclamat ea cu convingere.

Acesta �si-a privit m�agulit colegii �si, dup�amulte insisten�te, a acceptat s�a-�si acompani-eze prietenii, pe superbele melodii ale forma�tieiVama Veche.

*


40

�Intr-o sear�a de vineri, Bryan s-a a�sezat ��npat �si de ��ndat�a ce a atins perna, a c�azut ��ntr-un somn ad�anc, datorat oboselii acumulate ��ndecursul s�apt�am�anii, prilej perfect s�a �e purtatpe aripile viselor. . .S-a r�asucit de c�ateva ori ��n pat, p�an�a ce o

imagine i-a acaparat mintea. �In fa�ta lui eraElize, care ��ncerca din r�asputeri s�a se ridicedin scaunul ��n care era �tintuit�a de mai bine detrei luni. Aceasta ��nl�aturase aripioarele scau-nului cu rotile �si ��si pusese picioarele pe podea.Apoi a ��ncercat s�a se ridice, ��ns�a nu a reu�sit dinprima. A mai ��ncercat o dat�a, �si ��nc�a o dat�a,�si ��nc�a o dat�a, p�an�a ce a stat pe picioare. Apois-a prins de pere�ti �si a f�acut primul pas, apoi��nc�a unul �si, dintr-o dat�a, a c�azut. S-a ridicat,ca �si cum nimic nu s-ar � ��nt�amplat, �si a conti-nuat cu st�aruin�ta cu care a ��nceput, p�an�a c�anda legat c�a�tiva pa�si.�In momentul acela, Bryan s-a trezit ca scu-

lat din mor�ti �si s-a ridicat ��n fund. Fa�ta ��i eraplin�a de lacrimi. Faptul c�a a v�azut-o umbl�anddin nou a fost ca o binecuv�antare pentru ochiilui, ��ns�a, de ��ndat�a ce a realizat c�a a fost doarun vis, am�ar�aciunea i-a acaparat su�etul. S-a scuturat pu�tin �si a vrut s�a readoarm�a, ��ns�aceea ce a v�azut ��n camera de vizavi l-a f�acuts�a ��nm�armureasc�a. Exact ceea ce el a visat,��n urm�a cu pu�tin timp, se derula ��n fa�ta ochi-lor lui. S-a frecat la ochi, ��ncerc�and s�a se du-mireasc�a, pentru c�a ceea ce vedea i se p�area��nc�a parte din vis, ��ns�a nu era a�sa. Elize umbladin nou, dar numai el avea s�a �stie asta pen-tru o vreme. S-a ridicat din pat �si s-a apro-piat de fereastr�a, ��n a�sa fel ��nc�at fata din ca-mera de al�aturi s�a nu ��l vad�a, �si a privit-o dinnou umbl�and ca un bebelu�s, care p�a�se�ste pen-tru prima dat�a cu for�tele lui proprii. A luat��n m�an�a o icoan�a �si a s�arutat-o printre lacrimi,mul�tumindu-i �si sl�avindu-l pe Dumnezeu pen-tru c�a i-a ascultat ruga �si a f�acut aceast�a mi-nune pentru prietena lui. Era trecut de miezulnop�tii, ��ns�a asta nu l-a oprit s�a o sune pe An-gela:

- Ce s-a ��nt�amplat, Bryan? a ��ntrebat antre-noarea de dans sportiv, ��n timp ce Will, so�tulei, o privea confuz.- Elize merge!!! a exclamat extaziat b�aiatul.- Poftim?!- Da, am v�azut-o cu ochii mei! Exact ��n mo-

mentul acesta face primii pa�si singur�a, ��n ca-mera ei.- Multumim, Doamne, mul�tumim, a excla-

mat doamna Edison extrem de ��nc�antat�a. �I�timul�tumesc �si �tie, Bryan, c�a mi-ai telefonat.Crezi c�a am putea s�a ne ��nt�alnim m�aine ca s�a��mi dai mai multe detalii?- Da, cu siguran�t�a! Scuz�a-m�a de deran-

jul provocat la ora aceasta, ��ns�a nu �stiam cucine s�a ��mp�art�a�sesc aceast�a minune. Vorbimdiminea�t�a. Noapte bun�a!- Chiar a�sa va �, Bryan, chiar va � o noapte

bun�a! Mul�tumesc!Cei doi au��ncheiat convorbirea. Bryan a con-

tinuat s�a o priveasc�a pe Elize, ��n timp ce An-gela a izbucnit ��n pl�ans, ��mbr�a�ti�s�andu-�si cu pu-tere so�tul.Acesta, �si mai confuz, a ��ntrebat-o:- Ce s-a ��nt�amplat, draga mea?- Elize merge din nou! �I�ti dai seama?- Nu ��mi vine s�a cred! Ce mare e puterea lui

Dumnezeu!. . .- Numai g�andul c�a ��n cel mai scurt timp o voi

vedea din nou pe ringul de dans ��mi treze�ste ceimai puternici �ori pe care i-am sim�tit vreodat�a.- M�a bucur foarte mult pentru fata asta! Vi-

sul ei mai are o �sans�a!...


41

Dr. Adrian ROZOR

BLAJINII/ROHMANII/URICII �SI½MEMENTO MORI �/�ODIN �SI

POETUL�

sau: OARE AR FI PUTUT S�AMOAR�A ZALMOXIS?

I - OPINIILE BISERICIICRE�STIN-ORTODOXE

La 7-8 zile dup�a Sf�antul Pa�ste Ortodox(adic�a, duminica sau/�si lunea urm�atoare, dup�aLuminata Duminic�a a Pa�stelui Ortodox!) �exist�a o s�arb�atoare stranie: ½Pa�stele Blajini-lor � i se spune.

Exist�a, deci, ��n Tradi�tia Ortodox�a (c�at des-pre celelalte forme de cre�stinism european,din Occident, ele nu-�si ��n�teleg propria doc-trin�a, d-apoi s�a li se mai cear�a �si ½respectareaTradi�tiei�?!) sud-est european�a (�si, ��n primulr�and, la valaho-rom�ani!) o problem�a extrem deinteresant�a: cine sunt ½blajinii� � zi�si �si ½roh-mani�, sau ½urici�? Dar asupra acestei pro-bleme, Biserica manifest�a o discre�tie destul demare...S�a (��ntre)vedem, totu�si!

�P�arintele Ioan Her�ta, paroh al bisericii¾S�n�tii Arhangheli¿ din satul Slobozia Mare,Cahul, ne-a spus c�a Pa�stele Blajinilor este,��n primul r�and, s�arb�atoarea ��nchinat�a celoradormi�ti �si de aceea se mai nume�ste Pa�stelecelor adormi�ti. �In unele localit�a�ti, Pa�stele Bla-jinilor se pr�aznuie�ste ��n Duminica Tomei, ��naltele - dup�a S�apt�am�ana Luminat�a. De obicei,enoria�sii se adun�a la biseric�a �si, dup�a Sf�antaLiturghie, ��n sunetele clopotelor, cu steaguri �silum�an�ari aprinse, se ��ndreapt�a, ��mpreun�a cupreotul, spre cimitir, unde se o�ciaz�a slujbapentru pomenirea celor adormi�ti. �In unele lo-calit�a�ti, se practic�a de a merge la cimitir cuou�a ��ncondeiate, cozonac, m�ancare, unde sunts�n�tite de c�atre preot �si se ��mpart tuturor, ��nspecial celor s�armani �si oropsi�ti.

Tot de Pa�stiele Blajinilor, potrivit p�arinteluiIoan Her�ta, ��n unele localit�a�ti cre�stinii mergla cimitir ��nainte de r�as�aritul soarelui, "pre-cum s-au dus mironosi�tele la morm�antulM�antuitorului nostru, cu miresme �si toate celepreg�atite". "La fel, �si enoria�sii, ��n zilele deazi, vin la morminte, aprind candele pentru ceiadormi�ti, t�am�aind mormintele �si ��mp�ar�tind po-meni pentru amintirea lor", a spus preotul.Cre�stinismul i-a "adoptat" pe Blajini, trans-

form�andu-i ��ntr-o categorie aparteTradi�tia s�arb�atoririi Pa�stelui Mor�tilor este

legat�a �si de numele Blajinilor, considerate �in�temitice. Potrivit site-ului crestin-ortodox.ro,credin�tele despre blajini sunt multe �si contra-dictorii. Se spune c�a blajinii ar � reprezent�ariale oamenilor primordiali sau ale str�amo�silor,c�a ei ar � luat parte la facerea lumii �si c�a, deatunci, sus�tin st�alpii de sprijin ai p�am�antului.cre�stinismul i-a adoptat, transform�andu-i ��ntr-o categorie aparte. au calit�a�ti morale deose-bite, precum bun�atatea, bl�ande�tea �si simplita-tea, care-i fac adev�arate modele pentru oameni.ei sunt foarte buni la su�et, credincio�si, bl�anzi�si ��n�telep�ti. se crede c�a blajinii se bucur�a foartemult de aceast�a s�arb�atoare �si de leg�atura dintreei �si oameni, care se men�tine prin intermediulacestui praznic� � cf. basarabeni.ro.Sau: �Iat�a ce a spus despre Pa�stele Blajini-

lor p�arintele Valeriu Potoroac�a, paroh al biseri-cii ¾Sf�antul Pantelemon¿, din Chi�sin�au, ��ntr-un interviu acordat agen�tiei Info-Prim Neo:¾Nu exist�a nici o referin�t�a ��n Vechiul sau NoulTestament care ar trimite la vreun evenimentsau la vreo lege, prin care Dumnezeu ar � l�asataceast�a s�arb�atoare. (. . . ) Pe parcursul anu-lui bisericesc sunt stabilite anumite zile pen-tru pomenirea deosebit�a a celor r�aposa�ti. Unadin aceste zile este Pa�stele Blajinilor �si, deoa-rece nu este r�anduit�a ��n mod strict canonic, ��ndiferite regiuni ale lumii ortodoxe este �tinut�ala diferite date, ��ncep�and cu luni dup�a Dumi-nica Tomei (8 zile dup�a Pa�sti) p�an�a la Dumi-nica Mare. La unele popoare ortodoxe aceast�a


42

s�arb�atoare lipse�ste.Pe parcursul anului bisericesc sunt stabilite

anumite zile pentru pomenirea deosebit�a a ce-lor r�aposa�ti. Una din aceste zile este Pa�steleBlajinilor �si, deoarece nu este r�anduit�a ��n modstrict canonic, ��n diferite regiuni ale lumii or-todoxe, este �tinut�a la diferite date, ��ncep�and culuni dup�a Duminica Tomei (8 zile dup�a Pa�sti)p�an�a la Duminica Mare. La unele popoare or-todoxe aceast�a s�arb�atoare lipse�ste�.Nicolae B�aie�su, doctor ��n �lologie �si et-

nograf a spus astfel cu privire la origineacuv�antului �blajin�, ��ntr-un articol publicat des�apt�am�analul Timpul: ¾Denumirea de blajinvine din slavonul BLAJEN�II - bl�and, bun, cu-vios. Conform imagina�tiei populare, blajiniitr�aiesc ��ntr-o lume ��ndep�artat�a, la hotarul ��ntre¾lumea asta¿ �si ¾lumea cealalt�a¿, ori aproapede rai, pe o insul�a ��nconjurat�a de Apa S�ambetei.Se zice c�a blajinii descind din Set � unul din�ii lui Adam. Totodat�a, se crede c�a ei umbl�agoi, sunt oameni scunzi, buni la su�et, pa�snici,��n�telep�ti �si foarte credincio�si. Se hr�anesc nu-mai cu fructe. B�arba�tii se ��nt�alnesc cu feme-ile doar o dat�a pe an, timp de c�ateva zile laPa�sti, c�and se ��mperecheaz�a (pentru procreare).blajinii nu �stiu s�a calculeze timpul, s�a �tin�as�arb�atori. semnul c�a a venit pa�stele este sosi-rea pe ap�a (apa s�ambetei) a cojilor de ou�a ro�siipe care cre�stinii le arunc�a pe undele curg�atoare��n vinerea ori s�amb�ata din s�apt�am�ana patimi-lor¿.P�arintele Valeriu Potoroac�a sus�tine, ��ns�a,

astfel:¾�In�telesul cuv�antului ¾blajin¿ e clar. Iar��n slavon�a ¾blajen�ai¿ ��nseamn�a ¾fericit¿. Ceir�aposa�ti cu adev�arat sunt ferici�ti ��n compara�tiecu noi, pentru c�a ei au trecut ��n via�ta ve�snic�a¾unde nu este nici durere, nici sc�arb�a, nici sus-pinare¿ ¿ / cf. revista Moldova cre�stin�a.Sau: �Pa�stele Blajinilor sau ¾Pa�stelemor�tilor¿, este ziua ��n care se face pome-nirea la cimitir a tuturor celor dragi care numai sunt printre noi. �In aceast�a zi se depunofrande pe morminte, se ��mpart pomeni, se

��ntind mese la cimitir l�ang�a biseric�a sau, ��nunele regiuni, chiar �si ��n c�amp. Se crede c�ade Pa�stele Blajinilor su�etele mor�tilor suntlibere �si pot gusta din m�anc�arurile preg�atitespecial pentru ei �si date de poman�a. Pa�steleBlajinilor se s�arb�atore�ste ��n a opta zi dup�aPa�sti. Cre�stinii aduc bucuria �Invierii luiHristos, tr�ait�a ��n S�apt�am�ana Luminat�a �sicelor adormi�ti. Pomenirea celor dragi care numai sunt vii trebuie s�a se fac�a cu bucurie.Pentru Pa�stele Blajinilor se fac preg�atiri din

timp �si la cimitir �si acas�a. Femeile vin la cimi-tir, cur�a�t�a buruienile uscate de pe morminte �sivopsesc crucile. Acas�a ro�sesc iar�a�si ou�a, pen-tru ¾Blajini¿.De obicei, enoria�sii se adun�a la biseric�a �si,

dup�a Sf�anta Liturghie, ��n sunetele clopotelor,cu steaguri �si lum�an�ari aprinse, se ��ndreapt�a��mpreun�a cu preotul spre cimitir, unde se o�-ciaz�a slujba pentru pomenirea celor adormi�ti.Oamenii merg la cimitir cu ou�a ��ncondeiate,cozonac, m�ancare �si vin, iar dup�a ce bucatelesunt s�n�tite de c�atre preot se ��mpart tuturor,��n special celor s�araci. Se crede c�a f��r��miturilecare cad din m�anc�aruri �si vinul care se vars�anu sunt pierdute, ci ajung la cei care nu maisunt printre noi� � cf. Dorina Garabajiu, Cesemni�c�a Pa�stele Blajinilor �si cum se preg�atescmoldovenii pentru pomenirea celor mor�ti.Sau: �Pa�stele Blajinilor (din prima zi de luni

de dup�a s�apt�am�ana luminoas�a a Pa�stelui) esteuna dintre s�arb�atorile precre�stine, cu originicare se pierd ��n timp. Se spune c�a Blajiniisunt chiar primii oameni, mo�si-str�amo�sii, ceicare ar � participat la facerea lumii. Se maispune despre blajini c�a sus�tin pilonii pe care sesprijin�a P�am�antul.Dincolo ��ns�a de legende, mai trebui

spus c�a blajinii au fost adopta�ti de

cre�stinism pentru calit�a�tile lor morale:

buni, bl�anzi, simpli �si ��n�telep�ti.

Pa�stele Blajinilor nu este ��ns�a doar o me-tafor�a. �In aceast�a zi se face praznic pentrucei pleca�ti ��n lumea de Apoi, se depun ofrande


43

pe morminte, se fac pomeni ��n cimitire, pen-tru c�a se spune c�a de Pa�stele Blajinilor su-�etele mor�tilor se pot bucura de m�anc�arurilepreg�atite de familii special pentru ei. Pa�steleBlajinilor mai este cunoscut �si ca Prohoa-dele, Lunea Mor�tilor sau Pa�stele Mor�tilor �� cf.www.etno.ro.�Si: �Pa�stele sau Pa�stile Blajinilor este o

s�arb�atoare religioas�a, considerat�a de unii ca �-ind cre�Stin�a, iar de al�tii ca �ind o s�arb�atoarecu r�ad�acini p�ag�ane cu in�uen�te cre�stine consi-derabile. S�arb�atorit�a preponderent, ��n Europade Sud-Est, aceast�a s�arb�atoare are la baz�a po-menirea celor deceda�ti, �Si anume a rudelor �Siprietenilor apropia�ti.De obicei, Pa�stele Blajinilor se s�arb�atore�stedup�a 7 sau 8 zile de la Pa�stele propriu-zis, Du-minica �si Lunea respectiv.�Tara unde s�arb�atoarea ia cea mai mare am-

ploare este Republica Moldova, unde ziua deluni la o s�apt�am�an�a dup�a Pa�stele cre�stin-ortodox este declarat�a ca �ind zi liber�a� � cf.Wikipedia.Ce concluzii (par�tiale, �re�ste!) putem trage,

��n leg�atur�a cu atitudinea Bisericii Ortodoxe �dezid � (o�ciale), fa�t�a de ace�sti �blajini�?�In primul r�and (�si acesta este un merit foarte

important, ��n raport cu ceea ce s-a ��nt�amplat��n Biserica Cre�stin�a Romano-Catolic�a, ��n vea-curi nu demult trecute!), este de observat c�aBiserica Ortodox�a nu respinge, categoric, cul-tul �blajinilor � � ci-l impinge ��ntr-un soi de�surdin�a a discre�tiei�. Nu-l respinge nu pen-tru c�a i-ar � ei deosebit de simpatici �blaji-nii�, ba se a��a �si preo�ti care se cam �zburlesc�,cu destul parapon, la acest cult/la aceast�aTradi�tie (�Nu exist�a nici o referin�t�a ��n Ve-chiul sau Noul Testament care ar trimite lavreun eveniment sau la vreo lege, prin careDumnezeu ar � l�asat aceast�a s�arb�atoare� �zice preotul Valeriu Potoroac�a), dar, se parec�a nici nu-i d�a m�ana s�a-i ia de r�au pe eno-ria�si, pentru faptul c�a �tin aceast�a Tradi�tie.�Si, dup�a cum se vede clar, ��ncearc�a, prin

diploma�tie, s�a ��mpace �si capra, �si varza, f�ac�andeforturi considerabile, de a-i ��ncre�stina� pe�blajini�, aduc�andu-i, cu bini�sorul, ��n preajma��n�telesurilor �si t�alcuirilor din S�ntelor Scrip-turi Cre�stine (��In�telesul cuv�antului ¾blajin¿ eclar. Iar ��n slavon�a ¾blajen�ai¿ ��nseamn�a ¾fe-ricit¿. Cei r�aposa�ti cu adev�arat sunt ferici�ti��n compara�tie cu noi, pentru c�a ei au trecut ��nvia�ta ve�snic�a ¾unde nu este nici durere, nicisc�arb�a, nici suspinare¿�). Oricum, chiar dac�a,vezi bine, constat�a, �si ea, marea ciud�a�tenie aacestor �blajini� (��n raport cu dogma cre�stin�a)�si nepotrivirea lor, integral, cu tipicul �si men-talitatea cultic�a cre�stin-ortodox�a - le caut�a �sile a��a, ��ntr-o oarecare m�asur�a, tr�as�aturi mo-rale, prin care s�a ��mpace dogma cre�stin�a �sicu Tradi�tia �p�ag�an�a� (�cre�stinismul i-a adop-tat, transform�andu-i ��ntr-o categorie aparte.au calit�a�ti morale deosebite, precum bun�atatea,bl�ande�tea �si simplitatea, care-i fac adev�aratemodele pentru oameni. ei sunt foarte buni lasu�et, credincio�si, bl�anzi �si ��n�telep�ti. se credec�a blajinii se bucur�a foarte mult de aceast�as�arb�atoare �si de leg�atura dintre ei �si oameni,care se men�tine prin intermediul acestui praz-nic� � spune P�arintele Ioan Her�ta) �si s�a-i �siadopte (pe �blajini�) �si s�a-i integreze, oare-cum, ��n acest tipic, ��n lumea duhovniceasc�acre�stin�a: �Tot de Pa�stiele Blajinilor, potri-vit p�arintelui Ioan Her�ta, ��n unele localit�a�ticre�stinii merg la cimitir ��nainte de r�as�aritulsoarelui, "precum s-au dus mironosi�tele lamorm�antul m�antuitorului nostru, cu miresme�si toate cele preg�atite" � sau: �enoria�sii seadun�a la biseric�a �si, dup�a Sf�anta Liturghie,��n sunetele clopotelor, cu steaguri �si lum�an�ariaprinse, se ��ndreapt�a, ��mpreun�a cu preotul, sprecimitir, unde se o�ciaz�a slujba pentru pomeni-rea celor adormi�ti. �In unele localit�a�ti, se prac-tic�a de a merge la cimitir cu ou�a ��ncondeiate,cozonac, m�ancare, unde sunt s�n�tite de c�atrepreot �si se ��mpart tuturor, ��n special celors�armani �si oropsi�ti�.Biserica Ortodox�a a convertit, oarecum,


44

s�arb�atoarea �blajinilor/rohmanilor �, ��ntr-uncult al str�amo�silor, cult al mor�tilor � ceea ce,��n sine, nu e deloc r�au: �Pa�stele Blajinilor sau¾Pa�stele mor�tilor¿, este ziua ��n care se facepomenirea la cimitir a tuturor celor dragi carenu mai sunt printre noi. �In aceast�a zi se de-pun ofrande pe morminte, se ��mpart pomeni,se ��ntind mese la cimitir l�ang�a biseric�a sau, ��nunele regiuni, chiar �si ��n c�amp. Se crede c�a dePa�stele Blajinilor su�etele mor�tilor sunt libere�si pot gusta din m�anc�arurile preg�atite specialpentru ei �si date de poman�a�.Ceea ce-a f�acut �si ce face Biserica Orto-

dox�a este un lucru bun, ��n esen�t�a. Ime-diat dup�a a�sa-zisa �cucerire roman�a� a Daciei(Marea/Suprema Minciun�a a Istoriei noastrevalaho-rom�ane�sti!), adic�a la ��nceputul veaculuidoi, dup�a Hristos - ap�aruser�a, pe p�am�antul Da-ciei, a�sa-numitele �Collegia fabrorum�, grup�aride ini�tia�ti ��n Sacra Tradi�tie Etern�a � care lu-crau pentru ��mp�acarea� celor dou�a etape aleDuhului religios geto-dacic: etapa zalmoxian�a�si etapa cre�stin�a � care ar � ��nsemnat, defapt, a�area �si dezv�aluirea miezului de ve�snicie�si de sacralitate, comun, din ambele faze aleevolu�tiei Duhului religios dacic. Nu avem dateprea multe despre cum au evoluat lucr�arileacestor �Collegia fabrorum� � dar, ceea ce�stim sigur, este c�a ele nu �si-au ��ncetat lucra-rea lor de ��nalt�a spiritualitate: ��n veacul alXIX-lea, Ion Creang�a, care f�acea parte dintr-o �sect�a/organiza�tie secret�a de povesta�si � (nespune Vasile Lovinescu) refuz�a s�a adapteze bas-mele sale, la cre�stinismul canonic (de�si el eradasc�al �si diacon, pe la diverse biserici ortodoxedin Ia�si!), �si p�astreaz�a, ��n ele, elementele deTradi�tie Etern�a �si Sacr�a, ��n a�sa m�asur�a, ��nc�ataceast�a Tradi�tie poate � studiat�a �si recuperat�a,par�tial, chiar din basmele crengiene (ceea ce se�si str�aduie�ste s�a fac�a, nu f�ar�a rezultate cu to-tul deosebite, esoteristul valaho-rom�an VasileLovinescu, ��n lucrarea �Creang�a �si Creanga deAur �!).E adev�arat c�a Biserica Ortodox�a �de zid �

(o�cial�a) ��ncearc�a, mai cur�and, s�a asimileze�si s�a �topeasc�a�, f�ar�a prea mult�a cump�anire(�si f�ar�a prea mult�a ��n�telegere, �dar f�ar�a preamulte fasoane�, cum cred, unii preo�ti maim�argini�ti spiritual, c�a chiar ar � cazul!),elementele Tradi�tiei Zalmoxiene, ��n Tradi�tiaCre�stin�a - f�ar�a un discern�am�ant prea ra�-nat �si f�ar�a o cunoa�stere aprofundat�a �si lumi-nat�a a adev�aratelor �pun�ti�, care, cu adev�arat,exist�a �si leag�a zalmoxianismul de cre�stinism(EXIST�A ACESTE PUN�TI! - cu mult maimult, chiar, dec�at ��si ��nchipuie slujitorii altaru-lui Lui Hristos-M�antuitorul Lumii!). Dar nicinu se poate a�rma c�a ar � existat, c�andva, vreoprigonire a non-dogmaticei credin�te ��n �bla-jini�! Tot e ceva! � ba, chiar, Biserica Or-todox�a se poate institui, cu fruntea sus, ��n mo-del de convie�tuire spiritual�a �si de toleran�t�a,pentru bisericile occidentale, din care Sf�antaTradi�tie a fost alungat�a brutal, sau distrus�acu totul! Nivelul Sacru se �r�azbun�a�, ��n feluls�au �dharmic� (adic�a, printr-un mechanism, lo-gic �si legic, de reac�tiune spiritual�a, care apareignoran�tilor drept nivel punitiv: nu, ci singurine pedepsim, atunci c�and nu respect�am divini-tatea din noi!).Din p�acate, nou�a nu ne sun�a deloc bine

cuv�antul �toleran�t�a�, atunci c�and este vorbade problemele Duhului: ceva ori este adev�arat,ori nu este! Nu au nevoie de mila nim�anui(preot sau mirean), nici Zalmoxis, cum niciDumnezeu-Hristos!

II-OPINIILE SPECIALI�STILOR ET-NOGRAFI/ETNOLOGI

�Si iat�a ce informa�tii, cu totul deosebitede ��ncerc�arile �paci�ste� (iar nu profund��n�teleg�atoare!) ale Bisericii Ortodoxe, a��am,prin intermediul etnologilor �si etnogra�lor:�Pa�stele Blajinilor (din prima zi de luni dedup�a s�apt�am�ana luminoas�a a Pa�stelui) este unadintre s�arb�atorile precre�stine, cu origini care sepierd ��n timp. Se spune c�a Blajinii sunt chiar


45

primii oameni, mo�si-str�amo�sii, cei care ar �participat la facerea lumii. Se mai spune des-pre blajini c�a sus�tin pilonii pe care se sprijin�aP�am�antul � � cf. www.etno.ro.Dar este cazul, pentru a a�a mai multe �si ��n

mod mai corect, s�a mergem chiar la sursele deinforma�tie, ale celor ce lucreaz�a la site-ul de et-nologie �si etnogra�e valah�a: ��n primul r�and, lalucrarea luiROMULUS VULC�ANEASCU� Mitologie rom�an�a.S�a vedem, deci, ce spun autenticii oamenii de

specialitate, despre �blajini/rohmani/urici �:�III - ANTROPOGONIA. 5-URICII. Ultimaspecie uman�a, conform antropogoniei rom�ane,sunt URICII (numi�ti uneori rohmani �si bla-jini), opu�si ca dimensiune �si ca �re uria�silor:mici c�at o �schioap�a, buni, cinsti�ti �si drep�ti,duc�and o via�t�a de priva�tiuni, de pustnici �sis�n�ti. De�si ��n parte coexist cu oamenii, ei suntmeni�ti s�a ��nlocuiasc�a pe p�am�ant spi�ta actual�aa oamenilor.�In folclorul mitic rom�anesc, URICII sunt

��nf�a�ti�sa�ti uneori ca primii oameni crea�ti deF�arta�ti, dar l�asa�ti ��n tain�a, undeva, ca rezerv�aa crea�tiei. Ideea primogenit�a�tii antropogonice auricilor contrazice ��ns�a ��ntreaga structur�a ger-minativ�a a antropogoniei rom�ane. Cum amconstatat p�an�a ��n prezent, crea�tia mitic�a a oa-menilor a fost experimentat�a ��n patru timpi mi-tici, prin patru spi�te umane: 1-C �APC�AUNII,2-URIA�SII, 3-OAMENII PROPRIU-ZI�SI �si 4-URICII. (. . . ) �In gigantomahie, oamenii �siURICII au s�arit ��n ajutorul F�arta�tilor � oa-menii lupt�and efectiv cu uria�sii, iar URICIIrepar�and stric�aciunile f�acute de uria�si, ��n cer�si pe p�am�ant.�In timp ce uria�sii ��ncepuser�a s�ad�ar�ame cerul, URICII reconstruiau ��n grab�ast�alpii cerului, proptind cerul jur-��mprejurulp�am�antului (. . . ) F�artatul a dezl�an�tuit fulgere�si tr�asnete �si un potop care i-a ��necat aproapepe to�ti uria�sii. Uria�sii care au sc�apat de po-top s-au zb�atut de moarte, provoc�and cutre-mure groaznice, ��nc�at p�am�antul s-a cl�atinat peapele cosmic, gata s�a se scufunde. URICII,

acum ajuta�ti de Nef�artat, au ��nceput s�a con-struiasc�a repede al�ti st�alpi, pentru sprijinireap�am�antului, pe care i-au �xat PE SPIN �ARILEA PATRU PE�STI URIA�SI (n.n.: deja, Bise-rica Ortodox-Cre�stin�a putea s�a �ciuleasc�a ure-chea�, pentru c�a PE�STELE este mitonimul eso-teric al Lui Iisus Hristos, M�antuitorul Lumii!).A�sa se face c�a uria�sii au pierit, ��n aceast�a lupt�apornit�a de ei (. . . ). A�sa se face c�a oameniiau pus st�ap�anire pe p�am�ant, iar URICII s-au retras la marginea p�am�antului, dup�a st�alpiicerului, ��n Ostroavele Apei S�ambetei. Aici�oclorul mitic le men�tioneaz�a ��nc�a prezen�ta,��n a�steptarea sorocului lor, c�and, dup�adispari�tia spi�tei oamenilor propriu-zi�si, vor pu-tea lua ei ��n st�ap�anire ��ntregul p�am�ant (. . . )F�artatul ��i �tine ��n rezerv�a pe URICI (s.n.), caf�apturi blajine, drepte �si cinstite, cu care va pu-tea ��ncheia seria experimentelor antropogonice[s.n.] (. . . ). URICII vor � ultimele f�apturi te-restre. (. . . ) Prin r�ad�acina UR- �si prin su�xul�IC, mitonimul UR-IC se opune mitonimiculuiUR-IA�S �si, ��n consecin�t�a, subliniaz�a contras-tul dintre cele dou�a m�arimi astfel exprimate.Aceasta pentru c�a uria�sii intr�a, prin gigantis-mul lor, ��n peisajul ��nc�a neumanizat al macro-cosmosului � �si invers, URICII, prin micimealor, intr�a ��n peisajul umanizat al cosmosului re-dus la Terra. (. . . ) Ce inseamn�a la origine �-ecare mitonim: URIC, ROHMAN �si BLAJIN?(. . . ) Etimologia mitonimului URIC pare a �mai pu�tin controversat�a. Mitonimul BLAJINprezint�a dou�a ipoteze: una slav�a �si una trac�a.Ipoteza slav�a se refer�a la termenul BLAJIN,care ��nseamn�a EVLAVIOS. (. . . ) Termenulde BLAJIN, de�si slav, este adoptat numai derom�anii din Moldova, slavii ��l folosesc pe celde ROHMAN. Ipoteza trac�a a lui ConstantinDaniel ��i prezint�a pe BLAJINI ca pe ni�ste HO-MINES RELIGIOSI, sau ABIOI, cum ��i des-crie Homer ��n Iliada. (. . . )ABIOI sunt de ori-gine traco-getic�a. Numele lor, dat de greci,A-BIOI, ��nseamn�a ¾cei ce duc via�t�a pa�snic�a,civilizat�a¿ (a+bioi: f�ar�a for�t�a, f�ar�a violen�t�a),


46

deci oameni blajini. Istoricii greci ��i conside-rau , pe abioi - hiperboreeni (. . . ). �In acestecondi�tii, Constantin Daniel sus�tine c�a ABIOIIsunt traco-ge�ti, adic�a nord-dun�areni, carpatici.(. . . ) �In schimb, mitonimul ROHMAN e con-fruntat de mai multe ipoteze (. . . ).Ipoteza luiTh. Speran�tia ��l deriv�a din apelativul ROMAN.Ipoteza indian�a a lui I. J. Hanu�s: termenulROHMAN e un fel de metatez�a a termenu-lui BRAHMAN, adic�a OM SF �ANT. (. . . )Ceamai veridic�a, mai sugestiv�a �si inedit�a � ipotezalui Gabriel �Strempel (dup�a ce trece ��n revist�a5 legende: 1-ROHMANI � un popor migratornedeterminat etnic; 2-rom�ani care au fugit depopoarele migratoare, rom�ani coloniza�ti pestemare, ��nainte de a � cre�stini; 3-f�apturi ce �tinde cultul mor�tilor; 4-f�apturi miri�ce create dehu�tuli �si, ��n �ne, 5-urma�sii lui Sith/Seth, caretr�aiesc ��n preajma raiului p�am�antesc) � ana-lizeaz�a scrierea medieval�a cetania lui SVETIZOSIMA, tradus din limba rus�a, ��n sec. XIII(. . . ). Un c�alug�ar Zosima i-a ��nt�alnit peste apaErmilisului � pe care el, ca �in�t�a sf�ant�a, l-agtecut pe ¾pun�ti verzi¿, de ramuri - �si cum Er-milisul nu putea � trecut de nimeni, c�and i-av�azut, pe malul cel�alalt, pe oamenii mici �si goi,�si-a dat seama c�a are ��n fa�ta lui pe ROHMANI.Ei i-au zis c�a se trag din cetatea Ierusalimului� p�arintele lor, Rohman, era rege acolo (�u allui Asaf!) � dar dup�a moartea lui Rohman s-aridicat un ��mp�arat la Ierusalim, din alt neam�si care nu voiau s�a respecte poruncile proro-cului Ieremia. Ca s�a nu se amestece cu ei �sicu cele rele, rohmanii au refuzat s�a se supun�anoii st�ap�aniri. Ca urmare, au fost azv�arli�ti ��ntemni�t�a, de unde i-a tras de p�ar, afar�a, spre li-bertate, un ��nger � i-a eliberat s�a plece undevaunde s�a-�si poat�a respecta legile binelui. ( . . . )Ca personaje mitice, URICII ��ndeplinesc 3func�tii mitice, aproape unanim acceptate decercet�atori:1-de participan�ti indirec�ti la cosmogonie, �si

anume la ��nt�arirea cerului cu st�alpi de piatr�ascump�a furniza�ti de ei �si cu st�alpi tot din piatr�a

scump�a, pentru sus�tinerea p�am�antului pe apelecosmice. St�alpii cere�sti i-au a�sezat la mar-ginea cerului, unde Apa S�ambetei ��nconjoar�ap�am�antul de 3 ori, ca un �sarpe ��ncol�acit, iarst�alpii p�am�antului i-au �xat pe 4 pe�sti mari,care ��noat�a lin ��n apele cosmice.2-uricii au grij�a de ��ntre�tinerea acestor dou�a

perechi de st�alpi �p�an�a la coada veacului�, �sisunt considera�ti participan�ti continui la sote-riologia mitic�a, la salvarea specie umane, prinposture �si rug�aciuni. Sunt considera�ti uneorisemi-divinit�a�ti, alteori homines religiosi.3-URICII AJUT �A SUFLETELE �IN MA-

REA TRECERE., DE PE LUMEA ASTA PELUMEA CEALALT�A, z�ad�arnicind toate piedi-cile puse ��n calea lor de V�amile V�azduhului �siApa S�ambetei (Apa Mor�tilor).

Pentru aceste servicii aduse su�etelormor�tilor, rom�anii le-au dedicat un cult discret,��ntr-o s�arb�atoare modest�a: Pa�stele Blajini-lor/Pa�stele Rohmanilor � s�arb�atoare carealc�atuia ��n trecut un complex de rituri �sipractice, din care s-au p�astrat numai relicveetnogra�ce �si reminiscen�te folclorice: prima


47

luni, dup�a Duminica Tomei, care era, de fapt,Lunea Mor�tilor, consacrat�a pomenilor pascale(la rom�ani numai s�ambetele sunt ��nchinate po-menii mor�tilor), a c�ap�att cu timpul numele dePa�stele Mor�tilor. (. . . ) Blajinii ajut�a constantpe oameni s�a �e buni �si drep�ti, comb�at�andescatologia lumii sau dispari�tia lumii, pro-vocat�a de r�autatea, devenit�a ��ntre timp totmai activ�a, a Nef�artatului pe p�am�ant. Lupt�a��mpotriva marilor distrugeri, a cataclismeloruniversale, ¾cutremure, diluvii, scufundarealumii ��n apele cosmice, c�aderea cerului �si aastrelor pe p�am�ant, ��ntunecarea soarelui �si alunii, incendiul cosmic sau ��nghe�tarea lumii¿.(. . . ) Nu vor s�a ��ncheie antropogonia cu ei,chiar dac�a dup�a ei ar veni ¾o nou�a prim�avar�acosmic�a¿� � Romulus Vulc�anescu, Mitologierom�an�a, cap. III - Antropogonia, subcap.5-Uricii, Ed. Academiei Rom�ane, Buc., 1987,p. 260-264 .Evident, multe am�anunte �si expresii din

cartea lui ROMULUS VULC�ANESCU(��n special, cea referitoare la ½experimentuldivin�) i-au ½trezit la treab�a� chiar pe ½fanii�extraterestrismului! Dar au fost destui �sidintre amatorii care �si-au adus aminte deAgartha �si de Shambala3 (specul�and spuselelui ROMULUS VULC�ANESCU ��n acest

3- Acesta este numele general ce de�ne�ste lumea dininteriorul P�am�antului, precum �si toate coloniile, capi-tala �ind Shambala, a�at�a ��n interiorul Muntelui Meru,in Tibet.

sens!4), de Avalon5 - precum �si despre vasta

4- In cartea "Mitologia rom�an�a" Romulus Vulcane-scu in capitolul "P�am�antul mum�a" vorbe�ste despre lu-mea alb�a (��n care tr�aiesc oameni), din care fac partesi Ostroavele albe. " Acesti urici locuiau la marginealumii intr-un Ostrov alb sau in mai multe Ostroavealbe din albia Apei Sambetei. Ostroavele rohmanilorsau blajinilor s-au ridicat din Apa Sambetei in con-ditiile cosmogonice ale ridicarii pamantului din apeleprimordiale. Ceea ce inseamna ca in conceptia miticaostroavele simbolizeaza pamanturi neintinate, iesite instare pura din Apa Sambetei, care la randul ei esteo apa sacra, numai ca gradul ei de sacralitate tine deimpuritatea ei progresiva in directia Iad. Dupa o le-genda straveche, Apa Sambetei izvoraste dintre rada-cinile bradului cosmic si inconjoara pamantul de 7 sau9 ori si se varsa in Iad. La izvoarele ei este pura sisus pe pamant e un panaceu universal. Pe masura ceinconjoara pamantul, gradul ei de puritate scade, iarcand intra in Iad clocoteste in �acari. De Pastele bla-jinilor, in unele sate, pe malurile apelor curgatoare sepuneau in blide de lemn coji de oua, faramituri de cozo-nac si lumanarele carora li se dadea drumul pe apa, casa ajunga pe Apa Sambetei in Ostroavele Albe la roh-mani sau blajini, ca sa serbeze si ei Pastele.. .....Uriciialbi tineau multe posturi albe si se imbracau in alb,semn al puritatii lor su�etesti. ....La romani doliul albpentru batrani (codalbi) s-a mentinut pana in vremeanoastra in unele sate din Baragan si Carpatii estici ."½ Maura Anghel despre Pa�stele Blajinilor Pa�steleBlajinilor, Pa�stele Mor�tilor sau Lunea Mor�tilor este os�arb�atoare popular�a cu dat�a mobil�a, dedicat�a spiritelorstr�amo�silor. R�ad�acinile acestei s�arb�atori vin din timpu-rile precre�stine, c�and str�amo�sii no�stri erau p�ag�ani. Des-pre aceasta ne m�arturisesc �si o mul�time de legende dintezaurul folcloristic al neamului nostru. blajinii (roh-manii sau rugmanii) s��nt reprezent�ari mitice ale primi-lor oameni de pe p�am��nt. se spune c�a blajinii tr�aiesc subp�am��nt, pe t�ar��mul cel�alalt, dincolo de apa s��mbetei. sespune c�a ei au luat parte la facerea lumii �si c�a sus�tinst��lpii de sprijin ai p�am��ntului. imagina�ti ca oameniblonzi �si socoti�ti urma�sii lui set (al treilea �u al luiadam �si al evei), blajinii duc o via�t�a cuvioas�a �si lip-sit�a de griji, ��ntemeiat�a pe virtute �si pe incapacitateade a face r�au. B�arba�tii se ��nt��lnesc cu femeile o dat�ape an, la Pa�stele Blajinilor, pentru a procrea. B�aie�tiis��nt crescu�ti de mame p��n�a merg ��n picioare �si pot s�ase hr�aneasc�a, dup�a care tr�aiesc ��n izolare, ��mpreun�a cub�arba�tii. Blajinii s��nt credincio�si, buni la su�et, bl��nzi�si ��n�telep�ti, incapabili de a face r�au, duc o via�t�a aus-ter�a, cu posturi severe. �In popor se crede c�a locuiescpe malurile unor r��uri mari sau l��ng�a ostroave sau lahotarul cu Raiul �si c�a ��n �tara lor este mereu cald. Bla-


48

teorie a ½p�am�antului gol pe din�auntru�6 -nelipsind, ��ns�a, �si interpret�arile mult mai pro-fund esoterice, privind INSULA �SERPILOR7

jinii nu �stiu s�a calculeze s�arb�atorile, de a c�aror sosires��nt anun�ta�ti de c�atre oameni. Ei �stiu c�a este Pa�steleatunci c��nd v�ad c�a sosesc pe Apa S��mbetei coji de ouro�su aruncate special de gospodine pe ape��n vinerea saus��mb�ata din S�apt�am��na Patimilor. C��nd v�ad cojile de ou��n �tara lor ��ndep�artat�a, ei serbeaz�a Pa�stele, iar oame-nii pr�aznuiesc Pa�stele Blajinilor sau Pa�stele Mor�tilor.�In aceast�a zi credincio�sii depun ofrande pe morminte,��mpart pomeni, ��ntind mese ��n cimitir, l��ng�a biseric�asau ��n c��mp, la iarb�a verde. Dupa cum am putut citi,dovezi despre existenta Agarthei sunt nenumarate, atatdin vechime cat si din zilele noastre. (...)Doamne , ajutaca aceste lucruri sa se intample cat mai repede !

5- � Numele Avalonului deriv�a din celticul afal/abalce se t�alm�ace�ste cu ��n�telesul m�ar .Prin urmare, Avalo-nul este ½ insula merelor �. Or, m�arul ��n tradi�tia celtic�aeste considerat Arborele Vie�tii ce sus�tine �si leag�a ��ntreele cele trei t�ar�amuri �indu-le ��n acela�si timp surs�a ahranei spirituale. Conform legendelor celtice acest m�arcre�ste pe o insul�a din Cealalt�a Lume purt�and pe ramu-rile sale fructele imortalit�a�tii, din care dac�a m�an�anc�acineva, se vindec�a de orice boal�a �si devine cunosc�atoral tainelor de dincolo de lume ( ini�tiat). Din acestpunct de vedere Avalonul este identic cu Centrul Spiri-tual Suprem, cu Paradisul Terestru care este identic cuCentrul Lumii. Mai mult, el este identic cu Gr�adinaHesperidelor, unde cresc merele de aur, pe care autoriiantici o plaseaz�a ��n regiunile hiperboreene ��n apropierede Coloanele lui Hercule, situate la Okeanos Potamos,vechea denumire a Istrului ( Dun�area)�.

6- ½Cele mai puternice orase subterane: POSID �primul refugiu al atlantilor, cu intrare in zona Matto-Grosso, cu populatie de 1,3 milioane de locuitori;SHONSHE � refugiul uigurilor, o ramura a lemurienilor,intrare in Himalaya, 3,5 milioane locuitori; RAMA �langa Jaipur, in India, 1 milion de locuitori; SHINGWA� la granita dintre China si Mongolia, cu 1,5 milioanede locuitori; TELOS � langa Mount Lassen, California,cu 1,5 milioane locuitori. Orasele se a�a la adancimivariind intre 1,5 si 2 mile sub scoarta terestra�.

7Multe legende venite de dincolo de timp vorbescdespre pam�anturi s�nte a�ate pe locul unde acum do-min�a Marea Neagr�a. Unii cercet�atori a�rm�a c�a aicieste localizat�a str�avechea Atlantida, cu templele sale,��n special Templul lui Apollo, zeul soarelui, a c�aruiorigine hiperborean�a ��ncepe s�a capete un contur totmai precis. Din str�avechea Atlantida, se zice, c�a ar�amas doar Insula �Serpilor.Insula �Serpilor a fost un te-ren mistic, un loc de trecere ��ntre dou�a lumi. Aici, pe

�si DACIA-centru suprem al tradi�tiei terestre

col�turile de st�anc�a acum pustii, se ridica pe vremuriun superb templu care a fost ��nchinat solarului Apo-llo. Apele m�arii ��i protejau pe preo�tii solari de vizitelecurio�silor �si ale profanilor. Marele Diodor amintea ��nscrierile sale Insula �Serpilor, cunoscut�a ca Insula Le-uky: ��In fa�ta �tinutului cel�tilor, ��n par�tile Oceanului,este o insula numit�a Leuky, adic�a Alb�a. Latona, mamalui Apollo, s-a n�ascut aici �si din cauza asta Apollo estemai venerat aici dec�tt ceilal�ti zei. . . Aceast�a insul�a eranumit�a �si Helixea (Felicia) sau �nesos makaron�, In-sula Preaferici�tilor. Nu departe de acolo erau mun�tiiRiphei (Carpa�ti). . . � PREAFERICI�TII SAU BLAJI-NII ERAU URMA�SII ATLAN�TILOR, CUNOSCU�TI�SI SUB NUMELE DE R�AM�ANI. Despre ei textelevechi amintesc c�a locuiau pe l�ang�a apele cele mari ��ncare se vars�a toate apele, iar folclorul rom�anesc spune c�a��n acele tar�amuri ��si are Dumnezeu cetatea de unde gu-verneaz�a toate ale lumii, bune �si rele. Ipoteza existen�teiunei Atlantide pe teritoriul actualei M�ari Negre a fost��mbra�ti�sata �si de Robert D. Ballard, fost o��ter al arma-tei maritime a Statelor Unite �si oceanograf specializat�an arheologie acvatic�a, printre altele �ind descoperito-rul r�am�a�si�telor Titanicului �si a navei de lupt�a Bismark.Acesta sus�tine c�a ��n urm�a cu circa 7.000 de ani, f�a�siade p�am�a��nt care separa Mediterana de lacul M�arii Ne-gre a cedat sub presiunea apei. Rev�arsarea acesteia afost catastrofal�a pentru civiliza�tia momentului respec-tiv. For�ta apei a distrus totul ��n calea ei, iar egalizareacelor dou�a nivele s-a f�acut abia dup�a 40 de zile. Oserie de construc�tii ciudate au fost depistate, cu ajuto-rul sonarului, pe fundul m�arii. S�a �e oare vorba des-pre Atlantida? Sus�tin�atorii plas�arii Atlantidei ��n Ma-rea Neagr�a cred mai departe c�a adev�aratele dovezi sunt��ngropate ��n apropierea coastelor Rom�aniei, iar Insula�Serpilor e o r�am�a�si�s�a a ��n�oritoarei civiliza�tii de acum10.000 de ani. Etnograful Adrian Bucurescu arat�a c�aAtlantida s-a scufundat ��n marea denumit�a de egipteniSiriath, adic�a Marea Neagr�a. �In cinstea lui Orpheus,��mp�aratul-zeu numit de atlan�ti, �si urma�sii lor direc�ti,tracii, egiptenii au ridicat acum mai mult de 5.000 deani, la Giseh, enigmaticul S�nx. �In 1913, ��n ½Dacia pre-istoric�a�, Nicolae Den�su�sianu localiza Atlantida ��ntrePor�tile de Fier �si S�nxul din Bucegi. ½Atlantis� estetradus de unii lingvi�sti prin ½Fericire�, iar grecii anticidenumeau actuala Insula a �Serpilor din Marea Neagr�a,(Nesos) Makaron, adic�a ½A ferici�tilor�. Nu departe deea, arheologii ru�si au descoperit impresionante ruinesubacvatice atribuite, dupa unii, atlan�tilor. �In apropi-ere, la Hamangia, au fost g�asite uimitoarele �gurine dinlut, intitulate generic ½G�anditorul� �si datate 5000-3000��.Hr., ��ntr-o perioad�a c�and de g�andire abstract�a nu pu-tea � vorba. �Insa�si cetatea Histria con�tine o ciuda�tenie:


49

(teoria bine documentat�a �si argumentat�a, aesoteristului rom�an, VASILE LOVINESCU): ½(Dacia) a fost centrul suprem al unei tradi�tiimult mai puternice �si mai pure dec�at tradi�tiaceltic�a. (. . . ) Astfel , c�and ��n sec XIII-XIVc�and au fost ��ntemeiate principatele Moldovei,Valahiei �si Transilvaniei, a c�aror reunire aveas�a formeze Rom�ania modern�a, Dacia eraneatins�a de istorie, ea se g�asea ��n sensul celmai riguros �si literal al cuv�antului ,��n aceea�sistare ca pe vremea ��n care domnea peste eaLer �Imp�arat�! ½Apa trece , pietrele r�am�an� -spune tradi�tia rom�anesc�a �si acei �t�arani deprin cr�angurile �si c�atunele mun�tilor,pu�tini �sib�atr�ani care mai �stiu legendele �si tradi�tiile

pare a � construit�a pe role. Este vorba despre un sis-tem de coloane orizontale peste care a fost construitzidul propriu-zis. Pentru cei care nu sunt speciali�sti,le spunem doar c�a astfel de construc�tii folosesc, la oraactual�a, arhitec�tii japonezi pentru a atenua �socul cutre-murelor. Este celebrul sistem de �cl�adiri pe role� careasigur�a siguran�ta ��naintea cutremurelor de orice fel. Deunde cuno�steau grecii veni�ti aici, pe �t�armul M�arii Ne-gre, aceast�a tehnic�a? �Si dac�a o cuno�steau, de ce ceta�tiledin patria lor (mult mai ��ncercat�a din punct de vedereseismic) �si din alte zone colonizate nu au fost construite��n acela�si mod? . . . Charles Berlitz a publicat ��ntr-unadin car�tile sale, ½Atlantis, al optulea continent�, o hart�amodern�a a plan�seului Oceanului Atlantic. �In zona In-sulelor Canare, el arat�a c�a exista �si azi, acoperit de ape,un masiv muntos numit Dacia. De aici, presupunereac�a atlan�tii au plecat c�atre zona Carpato-Danubian�a, iartracii ar � urma�sii atlan�tilor. Poate au ajuns ��n Insula�Serpilor (Alba) unde exist�a acel templu al Zeului Soare(atlan�tii aveau o religie bazat�a pe cultul Soarelui), apoiunul ��nchinat lui Ahile sau chiar morm�antul semizeului.Edi�ciul antic avea form�a p�atrat�a, �ecare latur�a av�and29,87 m �si se pare c�a avea nou�a altare. Func�tiona �si caoracol �si se spune c�a aproape totul era din aur, marmur�aalb�a �si m�arg�aritare. Legendele romane spuneau c�a tem-plul alb nu a fost construit de m�ana oamenilor, ci era deorigine divin�a. Motiv pentru care ��ntreaga insul�a a fostnumit�a Insula Sf�ant�a. Atlan�tii e posibil sa � ajuns �siprin par�tile Bra�sovului, dac�a ar � s�a d�am crezare ipote-zei care sus�tine c�a enigmaticul Templu al Ursi�telor de laSinca Veche a fost ��ntemeiat de aceea�si civiliza�tie carea ridicat �si Templul Alb din Insula �Serpilor. Un lucru esigur �si uimitor: tracii au avut cuno�stinte extraordinarde avansate pe care nu prea avea de unde sa le ia dec�atde la ni�ste colonizatori, necunoscu�ti deocamdat�a.

legate de Centrul Lumii, de Regele Lumii �side Marea Maic�a Dochia - se ��nc�ap�a�t�aneaz�a cu��nd�arjire s�a p�astreze intact�a �IntelepciuneaSf�antului Graal �si inviolabilitatea misterio-sului Avalon, locul unde se ascunde acesta� �Vasile Lovinescu, Dacia Hiperborean�a, Ed.Rozmarin, Buc., 1994.�In mitofolclorul rom�anesc, Blajinii se

num�ar�a printre cele mai curate �in�te, duc�ando via�t�a cast�a, aproape monahal�a. Sunt unsoi de ��ngeri, lu�and parte la facerea lumii, �sisus�tin�and st�alpii de sprijin ai P�am�antului. Lise mai spune �si Rohmani, Rogmani, Urici sauOameni Ro�sii. Ei tr�aiesc dincolo de lumeav�azut�a, pe Cel�alalt T�ar�am, pe unde se vars�aApa Sambetei, ��n delta ei, pe Ostroavele Albe.Se spune c�a, dup�a Judecata de Apoi, ei vor re-veni pe p�am�ant, pe care il vor face ca un col�tde Rai. Se mai spune c�a Apa S�ambetei oco-leste de trei ori pamantul, ca un sarpe facutde trei ori colac. Iar apoi intra in pamant simerge p�an�a in iad si duce acolo su�etele celorrai. Asa e scris, ca su�etele p�ac�ato�tilor s�a seadune pe fa�ta apelor, iar apele s�a le duc�a spreApa S�ambetei. �Si de aceea e bine s�a faci cruce�si s�a su�i peste apa din r�auri, c�and te scalzi,si s�a su�i peste apa din doni�t�a �si s�a ver�si pu�tindin ea, p�an�a nu bei, ca s�a fug�a si s�a se scurg�asu�etele p�ac�ato�silor, care s-au adunat pe fa�taapei.Numele de Rohmani vine din limba trac�a, �-

ind atestat intr-un epitet al Cavalerului Trac,Zeind-Roymenos, t�alm�acit prin "Domnul Lu-minii; Sf�antul Luminos" (cf. rom. s�ant"sf�ant"; rumen; romani�t�a "mu�se�tel"; albanezulsundoj "a domina"), ��nt�arit de antroponimul,de asemenea trac, Eurymenes, con�rm�and ca-lit�a�tile sub care se prezint�a ��n mitofolclorul nos-tru.Femeile �si fetele lor sunt a�sa de frumoase

��nc�at, prin Bucovina, se spune despre op�am�anteanc�a mai chipe�s�a c�a "este frumoas�a cao Rohmani�t�a". Blajinii, respectiv Rohmanii,nu locuiesc ��n case ca noi, pentru c�a ei nu au


50

case, ci tr�aiesc la umbra pomilor, umbl�a goi �sise hr�anesc cu poame. Dup�a moarte, merg de-a dreptul in Rai, unde petrec apoi laolalt�a cu��ngerii �si s�n�tii.Prin unele sate din Bucovina se spune c�a

"Rohmanii sunt jum�atatea de sus om, iarjum�atatea de jos pe�ste �si tr�aiesc ��ntr-un p�ar�au;femeile �si fetele lor c�ant�a foarte frumos, ��nc�atr�asun�a v�aile de c�antecele lor melodioase". Bla-jinii se roaga permanent pentru noi, necerandnimic pentru ei. De aceea, romanii le sunt re-cunoscatori, consacrandu-le o mare sarbatoarepopulara, anume Pa�stele Blajinilor sau Pa�steleRohmanilor, care se tine de obicei la o sapta-mana dup�a Pastele ortodox. Ca sa le anunteRohmanilor evenimentul, oamenii trimit peape curgatoare, in Vinerea Mare sau in Sam-bata Pastelui, coji de oua inrosite si inconde-iate. Plutind pe ape, cojile vor ajunge intr-osaptamana la Apa Sambetei, vestindu-i pe Bla-jini ca a venit vremea sa sarbatoreasca si eiPastele. Acolo, pe Ostroavele Albe, cojile se faciarasi oua intregi, cu care se hranesc Rohma-nii, despre care se spune ca mananca foarte pu-tin, un ou ajungandu-le la 12 dintre ei. Dup�adatina, cojile de oua sunt aruncate in aple cur-gatoare numai de fete neajunse la pubertate saude femei batrane.Dup�a osp�a�t, Blajinii �si Blajinele se

dr�agostesc, r�am�an�and ��mpreun�a ��ntre 6 si30 de zile. Apoi, p�an�a la Pa�stele urm�ator pos-tesc �si duc o via�t�a cast�a. De altfel, barba�tii �sifemeile de acolo tr�aiesc separat �si se int�alnesco dat�a pe an, la Pa�stele lor, c�and se potc�as�aori. Copiii sunt crescu�ti de mame p�an�ace merg ��n picioare, dup�a care b�aie�tii suntcrescu�ti de b�arba�ti iar fetele de femei.Pentru p�am�anteni, Pa�stele Rohmanilor este

�si un prilej de pomenire a mor�tilor. In aceast�azi se pun bucate �si �ori pe morminte, se im-part pomeni, se intind mese in cimitir, l�ang�abiseric�a sau ��n camp, la iarb�a verde, r�am�a�si�tele�ind l�asate acolo spre a se hr�ani cu ele su-�etele mor�tilor, ��ndeosebi ale celor care nu

au avut parte de o ��nmorm�antare cum se cu-vine. Se spune c�a de Pa�stele Blajinilor su-�etele mor�tilor sunt slobode �si pot gusta dinm�anc�arurile preg�atite chiar pentru ei �si datede poman�a. Inainte de aceast�a s�arb�atoare sefac din vreme anumite preg�atiri �si la cimitir �siacas�a. Femeile cu copiii vin la cimitir �si cur�a�t�aburuienile de pe morminte, le adun�a �t�ar�anala cele vechi �si le or�anduiesc frumos, precumvopsesc sau v�aruiesc crucile. Unii r�as�adesc pemorminte liliac sau st�anjenei. Femeile au grij�a�si de mormintele str�ainilor, mor�ti sau g�asi�timor�ti, despre care se �stie ca nu au pe nimenicare s�a-i pomeneasc�a. Acas�a, pe l�ang�a altele,rose�sc �si ��ncondeiaz�a iar�a�si ou�a, pentru Bla-jini.In ziua de Pa�stele Rohmanilor, �ecare femeie

aduce cu ea un �stergar str�ans la un cap�at �si le-gat cu o lum�anare. Aceste �stergare se d�aruiescpreotului care cite�ste pomelnicele. Pa�stele Bla-jinilor se �tine mai cu seam�a �si pentru ferirea dedureri de picioare �si de m�aini, precum �si pen-tru rodirea �tarinilor. Rom�anii ies prin lunci �sidumbr�avi, unde se a��a poieni ierboase, cu fel defel de m�anc�aruri �si b�auturi, cum ar �: pasca,ou�a ro�sii �si ��ncondeiate, miei frip�ti, sl�anin�a,rachiu �si vin. Apoi petrec toat�aziua m�anc�and,b�and �si dans�and. De aceea, la aceste petrecerisunt adu�si �si l�autari.Se crede c�a �rimiturile din m�anc�aruri care

cad, ca �si rachiul sau vinul care se vars�anu sunt pierdute, ci aceia uci�si de ho�ti, cei��mpu�sca�ti, cei sp�anzura�ai, cei ��neca�ti, m�an�anc�a�si beau din ele �si se ��nfrupt�a �si ei m�acar cu at�at.Deci cu c�at mai multe �rimituri cad �si cu c�atmai multe pic�aturi se vars�a, cu at�at e mai bine�si mai pl�acut lui Dumnezeu� � cf. Adrian Bucu-rescu, art. Pa�stele Blajinilor , ��n Rom�anialiber�a, 23 aprilie 2009.


51

III-AFIRMA�TII EMINESCIENE,CLARE �SI FERME!

Am ��n�sirat toate opiniile mai importante �sirelevante (��nt�ai pe cele ale unor reprezentan�tiai Bisericii Ortodoxe Valaho-Rom�ane, apoi,pe cele ale speciali�stilor etnologi/etnogra�valaho-rom�ani), cu privire la ace�sti misterio�si½BLAJINI/ROHMANI/URICI �. Dar, atunci,de ce n-am � obliga�ti, moral, s�a subliniem�si contribu�tia INI �TIATULUI EMINESCU (l-aini�tiat, ��ntru tracism, ��nsu�si p�arintele modernal tracismului: NICOLAE DENSU�SIANU!),la dezlegarea marelui secret al acestor ½semi-divinit�a�ti � (c�aci a�sa le zice �si le �si consider�aROMULUS VULC�ANESCU!)? Iat�a ce spuneEminescu ��n poemul postum Memento mori,dar �si ��n alt poem postum, Odin �si Poetul:

1-MEMENTO MORI :

½Din fundul M�arii Negre, din ��nalte-ad�ancehale,/Dintre st�ance arcuite ��n gigantice por-tale/Oastea zeilor Daciei ��n lungi �Siruri auie�Sit /�Si Zamolx, cu uraganul cel b�atr�an, prindrum de nouri,/Mi�Sc�a caii lui de fulger �Si-a lui car. C�al�ari pe bouri,/A lui oaste lumi-noas�a ��l urma din r�as�arit (. . . )/Zeii daci ajungla marea, ce deschide-a ei portale,/Se repedpe trepte nalte �Si cobor ��n sure hale./Cu lu-mina, ei ��ngroap�a a lor trai ��ntunecos;/Dar�a ea,��n�orat�a de ad�anca ei durere,/�In imagini de ta-lazuri c�ant-a Daciei c�adere/�Si cu-albastrele eibra�te �t�armii-i m�ang�aie duios�.

2-ODIN �SI POETUL:

½ O, mare, mare ��nghe�tat�a, cum nu sunt/Detine-aproape s�a m�a-nec ��n tine!/Tu mi-aideschide-a tale por�tialbastre,/Ai r�acori durerea-mi ��nfocat�a/Cu iarna ta etern�a. Mi-ai des-chide/A tale-albastre hale �Si m�are�te; Pe sc�arivaluri cobor�and ��n ele,/A�S saluta cu as-pra mea c�antare/Pe zeii vechi �Si m�andri ai

Valhalei./½Bine-ai venit, t�an�ar cu ochi din ce-riuri",//R�az�and Odin �Si ridic�andu-�Si cupa/M-ar saluta. �Si haina ceea lung�a �Si alb�a cre�tii ararunca de neau�a/�Si p�arul lung mi s-ar ��m�ade v�ant./ ½Un scaun pentru bard" �Si-n scau-nul nalt De piatr�a, cu sprijoanele lui nalte,/Eum-a�S sim�ti c�a-s uria�S./�Si zeii m�ang�aindlungele barbe,/N�al�t�and privirea-n bol�tile an-tice/Spre a-�Si aminti dulci suveniri,/M-ar as-culta spun�andu-le de lumea/Cea de PITICI,ce viermuie�Ste ast�azi/Pe �t�ar�ana ce-au locuit-o ei(. . . )/Dar un b�atr�an ce sta-ntr-un col�t demas�a/Ridic�a cupa lui cu mied: ½Ascult�a,/Numi-i �Sti spune ce mai face �tara/Ce Daciase numea regatul meu?/Mai st�a-nr�ad�acinat�a-n mun�ti de piatr�a,/Cu murii de granit,cu turnuri gote,/Cetatea-mi veche Sarmise-getuza?"/½Nicicum, o, Decebal./½(Poetul) Amr�as�arit din fundul M�arei Negre,/Ca un lu-ceaf�ar am trecut prin lume,/�In ceruri am pri-vit �Si pe p�am�ant/�Si-am cobor�at la tine, m�andrezeu,/�Si la consor�tii t�ai cei plini de glorii./Dec�antec este su�etul meu plin (. . . )/(Odin) ...Din cupa mea de aur bea auror�a/S-��ntre seni-nul bl�andei dimine�te/�In pieptul t�au. �Si �ti-oideschide-atunci/Portalele nalte de la hale/Culungi coloane de z�apad�a, cu-arcuri/De neau�aalb�a, ca argint din Ophir, Cu bol�ti mai naltedec�at ��nsu�Si cerul./Acolo printr-acele lungi co-loane/Suspend�a lampe mari ca ni�Ste albe luneCe ��mplu lumea visurilor mele/Cu o lumin�adulce, alb�a, cald�a./St�alpii sclipesc, bol�tile-sstr�alucite,/C�ar�arile-s de pulbere mai alb�a/Ca-argintul cel de viu. Un aer/Bl�and argintiu��ti va ��m�a tot p�arul,//Vei r�asu�a miroasedulci de crin,/Talarul t�au va lumina ��n noapte/Prin hale vei z�ari bl�andele-mi z�ane,/�Si-atuncis�a c�an�ti. Vei �sti ce e frumos (. . . )/�Si Odin��si deschise ochii alba�stri/�Si mari, r�az�and cuei iar zeii/Lin �so�soteau ��ntre ei b�atr�ane�ste�Si sur�az�and ��si aduceau aminte/De-a tinere�tiizile dulci a lor, ascunse/�In negura secolilortrecu�ti".La Eminescu, ½Apa S�ambetei � este Ma-


52

rea Neagr�a. Pentru c�a Marea Neagr�ase instituie, la Eminescu, ��n Hotarul din-tre Lumi � dar �si ��n TEMELIA MORAL-EXISTEN�TIAL�A a UMANIT�A�TII. POETULdevine un nou ½SVETI ZOSIMA�, evocat deRomulus Vulc�anescu (atunci c�and dezvolt�a te-oria lui G. �Strempel!) � cu diferen�ta c�a Po-etul este, prin ��nsu�si harul s�au divin (har le-gat de Logos-ul Demiurgic), un SEMI-INI �TIAT� care, deci, va trebui s�a suporte, din parteaZEIT�A�TILOR ROHMANICE - INI �TIEREACOMPLET�A!Dar Marea Neagr�a se instituie �si ��ntr-un

loc de retragere �si de ½conservare� a zeit�a�tilorzalmoxiene ( ½zeii vechi �Si m�andri ai Valhalei�� Empireul getic �si cel gotic se confund�a!),respinse de a�sa-zi�sii ½noi oameni�, ��n fruntecu slujitorii ½noii� religii (pentru zalmoxieni,cei care �stiau despre �INVIERE, nu eranimic, esen�tial, NOU � ci totul intra intra��ntr-o continuitate sacral�a, de profunzime!),cea cre�stin�a. De observat c�a zeii lui Odin-Zalmoxis/Decebal (regele DECEBAL, �indDEPLIN INI�TIAT ZALMOXIAN, se identi-�c�a, sacral, cu ZALMOXIS!) nu ofer�a doar½servicii psihopompe� � ci-l re-modeleaz�aspiritual, pe cel care a ajuns la ei/Poetul(��n urma unui gest, disperat �si categoric, deabstragere din lumea prea profund corupt�a,moral-spiritual, de la Fa�ta P�am�antului �urmat de adoptarea unei pozi�tii retrospective,fa�t�a de spiritualitatea terestr�a!): ��l re-��nva�t�aelementul central al Tradi�tiei: neo�tul-Poets�a-�si re-dob�andeasc�a FRUMUSE�TEA ARMO-NIC�A a SPIRITULUI. C�aci numai Poetul,exponent al Logos-ului Umano-Divin, poates�a intre ��n rezonan�t�a cu Antropogonicii Zei½submarini� (de fapt, trecu�ti DINCOLO DEMAREA/APA S�AMBETEI! � dincolo deStyx, ��ntr-un fel de ½ limb al a�stept�arii �: s�a nuuit�am ciudata, dar plina de adev�ar a�rma�tie,��n esen�ta ei, a lui ROMULUS VULC�ANESCU:½F�artatul ��i �tine ��n rezerv�a pe URICI, caf�apturi blajine, drepte �si cinstite, cu care

va putea ��ncheia seria EXPERIMENTELORANTROPOGONICE �).

Deci, conform ini�tierii eminesciene:

1 - URICII sunt, de fapt, ZEII DACICI!

2 - Cum a�rma �si Paul Barb�aneagr�a,��n serialul s�au celebru, Architecture etG�eographie sacr�ee ("Arhitectur�a �Si geo-gra�e sacr�a") � zeii au fost, la ��nceput,reprezenta�ti cu COZI DE �SARPE (adic�a,apar�tin�and de R�AD�ACINA LUMII, de zonaTainelor/Misterelor Cosmogonice!); de aceea,COADA DE PE�STE/�I+CH+THEOS � AROHMANILOR (�Rohmanii sunt jum�atateade sus om, iar jum�atatea de jos pe�ste �sitr�aiesc ��ntr-un p�ar�au; femeile �si fetele lorc�ant�a foarte frumos, ��nc�at r�asun�a v�ailede c�antecele lor melodioase� � cf. AdrianBucurescu) trimite, ��n mod egal, la IISUSHRISTOS-�ICHTHEOS�, c�at �si la idea deST�AP�ANITORI AI MISTERELOR DE-MIURGIEI. �Inf�a�ti�sarea lor �sirenoid�a� �si�c�antecele lor fascinant-melodioase� nu facdec�at s�a sublinieze, mai ap�asat, apartenen�talor la Tainele Oceanului Cosmic ORIGINAR�AMNIOTIC � (factor pasiv, de amprentaredemiurgic�a INFINIT�A!) - paradisul � pre-cum �si la C�antecul Demiurgic Originar �Fascinanta Parashabda/ �Vibra�tia Originar�a�,Demiurgic�a !!!

3 - Zalmoxis, dimpreun�a cu paredrul s�au½gotic� (½ducii daci erau conduc�atorii go�tilor �,a�rm�a Iordannes Gotul8, ��n lucrarea sa fun-damental�a, Getica!), Odin, a�a�ti ��ntr-unosp�a�t al luminii, dincolo de ½valurile� ApeiS�ambetei/M�arii Negre-HOTAR �INTRE LUMI� a�steapt�a s�a le vin�a, din nou, r�andul, ��n IstoriaEvolu�tiei Spirituale a Terrei, pentru a-�si a�rma,explica �si impune normele lor moral-spirituale

8- Iordanes a fost un istoric got romanizat, originardin Moesia (mijlocul secolului VI). A l�asat dou�a lucr�aricunoscute sub numele de Romana �si De origine actibu-sque Getarum, pe scurt Getica. Pentru prima lucrarea folosit informa�tii din istorici mai vechi, iar pentru adoua, o oper�a a lui Cassiodorus, azi pierdut�a.


53

superioare (dintre care se desprinde, categoric,LEGEA FRUMUSE�TII ARMONICE - care seexprim�a prin DREPTATE, BUN�ATATE � ca -�IN�TELEGERE SUPERIOAR�A �si prin ECHI-LIBRU SACRU EXISTEN�TIAL).

4 - Atlan�ti sau nu, ZALMOXIS-ROHMANUL (½Domnul Luminii; Sf�antulLuminos") �si ai lui nu pot muri/disp�area,pentru c�a ei stau la TEMELIA LUMII VII-TOARE � care va � Lumea Armoniei/C �ANT.Poetul ½scufundat p�an�a la Temelia-Hotar alS�ambetei � spune: ½De c�antec este su�etul meuplin� � iar Odin/Zalmoxis ��l con�rm�a, dar ��l�si amendeaz�a, prin a�rma�tia c�a AutenticulC�antec/ Logos Cosmogonico-Antropogonicnu poate � cunoscut, ��n esen�ta lui, dec�atdup�a Ini�tierea Deplin�a ��ntru FRUMUSE�TESACRAL�A ½BLAJINO-ROHMANIC �A� �½bl�ande z�ane� (n.n.: zeit�a�ti): ½Vei r�asu�amiroase dulci de crin,/Talarul9 t�au va lumina��n noapte /Prin hale vei z�ari bl�andele-miz�ane,/�SI-ATUNCI S �A C �ANT

,I. VEI �STI CE

E FRUMOS �.

5 - Diferen�tierea su�xionar�a a lui ROMU-LUS VULC�ANESCU, legat�a de ½ur-ia�si�, res-pectiv, de ½ur-ici� , nu-�si are valabilitate �sirelevan�t�a, ��n lumea sacr�a, atotrelativizatoare(a se observa c�a, ��n lumea zeilor, ��nse�si urca-rea �si cobor�area nu au sens � ci ½��n�al�tarea��si ½cobor�area� � se identi�c�a, ��ntru in�nit�si eternitate: ½[Zeii zalmoxieni]Se reped peTREPTE NALTE �Si COBOR ��n sure hale�):ZEII-½BLAJINI/ROHMANI/URICI � sunt en-tit�a�ti calitativ-spirituale cople�sitoare (pot �,deci, EXTREM-CONDENSATE!), ele nu sem�asoar�a, deci, cu metrul, ci sunt eviden�tiabileprin efectul ac�tiunii lor co-demiurgice. NA-NISMUL �si GIGANTISMUL sunt parametriMORALI, la Eminescu � dar sunt valabili, �siace�stia, numai pentru lumea ½aceasta�, umano-desacralizat�a, din spa�tio-temporalitatea is-

97 - Talar n. hain�a neagr�a �si lung�a p�an�a la c�alc�aie(purtat�a de preo�ti �si c�alug�ari).

toriei (de)c�azute, ½viermuinde�: ½M-ar as-culta spun�andu-le de lumea/cea de pitici, ceviermuie�ste ast�azi/pe T

,�ar�ana ce-au locuit-

o ei(. . . )�. Deci, ZEII au locuit ��n ½ lu-mea aceasta� � dar misiunea lor, de a pre-zerva rezultatele cosmogoniei �si ale antropo-goniei, se va eviden�tia ��ntr-un viitor nede-�nibil, dar ��nscris ��n legea categoricului ne-cesar. Ei/zeii/ �blajinii/rohmanii/uricii sunt½blajini�, adic�a nu ur�asc nimic (nimic din ce-a fost - deci, cu at�at mai pu�tin, din ce va�, adic�a se va ��nscrie ��n parametrii spiritu-ali ai Zodiei lor Moral-Spirituale: ½�Si Odin��Si deschise ochii alba�stri/�Si mari, r�az�and cuei iar zeii/Lin �so�soteau ��ntre ei b�atr�ane�ste/�Sisur�az�and ��si aduceau aminte/De-a tinere�tii ziledulci a lor, ascunse/�In negura secolilor trecu�ti"� ½r�asul � lui Odin �si ½sur�asul � celorlal�ti zeizalmoxieni anu�t�a, deja, valen�tele demiurgice�si re-demiurgice ale existen�tei lor bl�and-sf�ant-autoritare, la c�arma universului!) � pentru c�aEI CUNOSC TOTUL, de la Facere �si p�an�ala...reluarea facerii, sub zodiile rohmanice �adic�a, autentic �si neclintit s�nte � conform te-oriei lui Constantin Daniel, despre ½rohman-brahman�!

IV- CONCLUZIILE NOASTRE...

Deci, ��n persoana ½blajinilor/ rohmanilor/uricilor � nu avem de-a face doar cu ½abioi�/�homines religiosi�, ci cu zei autentici! �In cazullui Eminescu, se a�rm�a, clar, c�a avem de-a facecu ½ODIN �, ipostaza neo-lingvistic�a a vechiului��ntemeietor de lume - Zalmoxis!Pentru cei care se mai ��ntreab�a (poate c�a �si

dintre preo�tii cre�stin-ortodoc�si, de azi!), ce s-a��nt�amplat cu Zalmoxis �si ale lui zeit�a�ti, ��n pri-mul r�and, cu dubla lui ipostaziere (Apollon-CelALB �si Artemis-Cea ro�sie! � ½dalbii pribegi �,prin cosmosul creat de ei!) - �si dac�a este posi-bil ca ei, ZEII (��n primul r�and, ZALMOXIS!),s�a � disp�arut - ½murit� - r�aspunsul lui EMINE-SCU este unul c�at se poate de ferm �si clar: nu!� ei nici n-au murit, nici n-ar � putut s�a moar�a,


54

pentru c�a au o misiune suprem-cosmic�a �si de-miurgic�a: ei a�steapt�a sf�ar�situl istoriei noastre½c�azute� (dar, totodat�a, ei fac tot posibilul caSf�ar�situl Lumii s�a nu �e unul violent, ci s�a serealizeze, steiner-ian, printr-o evolu�tie, c�atre unnou nivel spiritual, de�nitiv superior!) � pen-tru a-�si ��ncepe, ei ��n�si�si, ½mandatul o�cial � deautoritate cosmic�a (½mandat� care va consta ��nridicarea �si men�tinerea unei lumi a Bun�at�a�tii �sia Luminii Drept�a�tii! - astfel, Apocalipsa Ioa-nic�a va c�ap�ata noi forme, termene �si sensuri).Adic�a, ar zice doctorul Rudolf Steiner, azi:

se va ajunge la ½stadiul vulcan�, ��n care ceibuni-blajini-pro-spirituali vor prospera, verti-ginos, ��ntru Duh, iar cei r�ai-antispirituali se vorauto-elimina din lume, devenind, pur �si sim-plu... pro�sti!!! �Si noi n-am zice c�a acele vre-muri sunt prea departe, av�and ��n vedere gradulame�titor de prostie, care se manifest�a, azi, peTerra; mai r�am�ane ca respectiva ½prostie� s�a�e �si sanc�tionat�a, iar nu r�aspl�atit�a...cu ½aten�tia�si interesul opiniei publice� � cea format�a, evi-dent, din gr�amezi enorme de gur�a-casc�a!Se pare c�a geto-dacii sunt, cu adev�arat, po-

porul cel mai sf�ant �si mai instruit spiritual, dincosmos � �si vor �, din nou, Centrul Supremal Tradi�tiei Spirituale, pe Terra. Ceea ce ar��nsemna c�a, de fapt, �blajinii-rohmanii-uricii�- putem deveni �si NOI, dac�a ne vom ini�tia ��nTradi�tia Zalmoxiano-Cre�stin�a!

Ionel POPA

�IN CASA POEZIEI

Cei care au scris despre poezia lui ValeriuMarius Ciungan au considerat-o drept �contra-replic�a� la optzeci�sti �si nou�azeci�sti. Mai degrab�a este vorba nu de un gest de desp�ar�tire de�familie�, c�at unul de de�nire a propriei perso-nalit�a�ti ��n interiorul acestei familii. De aseme-nea s-a a�rmat c�a poezia medie�seanului ValeriuMarius Ciungan are a�nit�a�ti cu poezia posta-vangardi�stilor (Tonegaru, Stelaru) �si cu poezia�intimist�a� a lui Emil Brumaru. Liviu Antone-sei, prefa�tatorul recentului volum al lui ValeriuMarius Ciungan, Sisif pe casa sc�arilor, Ed.Adenium, 2013, a�rm�a cu ��ndrept�a�tire c�a eco-urile din poezia celor aminti�ti sunt catalitice.

Valeriu Marius Ciungan este un poet aparte��n familia postmoderni�stilor. Aceast�a pozi�tieeste detectabil�a chiar de la prima lectur�a aversurilor sale. C�ateva din caracteristicile po-eziei postmoderniste (tranzivitatea, biogra�s-mul, anecdoticul, cotidianismul) prezente ��nversurile sale sunt bemolate. Iar ��n ceea ceprive�ste frazarea poetic�a ea este ��n aceea�sim�asur�a �si modern�a, �si postmodern�a.

Primul argument, �si poate cel mai important,pentru cele a�rmate este prezen�ta, deloc ne-glijabil�a, ��n recenta plachet�a a poeziei de dra-goste, din r�andul c�arora men�tionez: �Mic de-jun�, �Dou�a cuvinte�, �Cana�, �Al�aturi�, �Scurtstudiu ortopedic�. Dar, ca la Nichita St�anescu,iubita poate � poezia.�In mod sigur unul din poe�tii iubi�ti de au-

torul lui Sisif pe casa sc�arilor este autorul�Sensul iubirii�. Aceast�a apropiere electiv�a deversul lui Nichita St�anescu nu-i afecteaz�a per-sonalitatea poetic�a (lirismul). �Viziuni ale sen-timentelor� �si alte sonuri din autorul ��In dul-cele stil clasic� sunt disipate ��n texte precum:�Insomnie�, �Clipa�, �Scurt studiu ortopedic�,�Mica doamn�a�, �Lucruri simple�.


55

�In poezia din totdeauna exist�a un triumvirattematic: iubire-timp-moarte. Tr�airea timpului�si medita�tia aferent�a sunt prezente ��n: �Clipa�,�Cum e�, �Basm�, �Lumea de dincolo�. Una dinpiesele de rezisten�t�a a volumului despre carefacem vorbire este �Vaillant�. Poezia este con-struit�a dintr-un �sir de interoga�tii. �In spatele to-nului banal-juc�au�s (aten�tie la lexic �si imagineapoetic�a) descoperim gravitatea dialogului poe-tului (a omului) cu �fata neagr�a/suburban�a�.A�rmam mai sus c�a ��n unele texte iubita

este poezia. Cred c�a nu este chiar hazardat�aspusa deoarece ��n volum sunt c�ateva buc�a�ti po-etice care ne vin ��n sprijin, sunt poezii desprelimba rom�an�a, despre poezie, v�azute ca act deexisten�t�a, ca stare, la fel cu dragostea: �In-somnie�, �Limba rom�an�a�, �Te simt�. Rela�tiadintre eu �si virtuala poezie a mea ne esteexplicat�a ��n �Dou�a cuvinte�.Spuneam c�a ceea ce��l individualizeaz�a pe au-

torul lui Sisif . . .��n familia postmoderni�stiloreste lirismul. Lirismul unora din texte mergespre rug�aciune, dar spre o rug�aciune p�ag�an�a�si laic�a! �In acest volum o astfel de poezie-rug�aciune este �Noapte bun�a�. Sub armurapostmodernismului g�asim ��n versurile lui Vale-riu Marius Ciungan o �poezie existen�tialist�a�.�In volumul de fa�t�a o astfel de poezie esteaceea care ��i d�a titlul: �Sisif pe casa sc�arilor�.Existen�ta este o �cas�a� cu �sc�ari� f�acute din�beton mizerabil� �si date cu �vopsea insalubr�a�;casa �si sc�arile sunt �reci� �si doar �spoeite cuvar�. Permanent �casa sc�arilor� e ��nso�tit�a de�o cenu�sie umbr�a�. Ontologic (dar �si istoric�si social) �ecare dintre noi e un Sisif ��n casasc�arilor: avem de ��mpins la deal un bolovan�si c�and g�ande�sti c�a ai ajuns sus, bolovanul sepr�av�ale�ste ��napoi �si trebuie s-o iei de la cap�atp�an�a la ��nt�alnirea cu �fata neagr�a�.Am men�tionat la ��nceputul recenziei c�ateva

din tr�as�aturile poeziei postmoderniste. �Tin�andseama de ele pot spune c�a buc�a�ti precum:�R�as�aritul�, �Etan�s�, �Ma�sina de gunoi�, �Se-maforul verde�, sunt �curat� postmoderniste.

Dac�a compar�am recentul volun cu cel an-terior, Oameni ��n pardesie, care antologheaz�ape cele dou�a precedente, constat�am c�a ValeriuMarius Ciungan este un �Sisif ��n poezie�. Pre-zentul volum convinge c�a poetul merge pe undrum suitor care ��l duce spre ��mplinirea poe-tic�a. Bolovanul urcat nu se va mai rostogoli��napoi.PS. Mai rar cronic�a, mai ales la un volum de

versuri, f�ar�a citate. �In mod voit le-am evitatpentru economie de spa�tiu tipogra�c, dar maiales ca modalitate de a��ndemna la lectur�a, careva � cu folos.

Media�s, 7 mai, 2014

Dr.Paul LEIBOVICI

Nicolas POUSSIN

½Istoria lui Moise��In interpretarea lui Paul Leibovici

Muzeele ,galeriile de art�a �si criticii obi�snuiesc�se pare c�a a intrat ��n tradi�tia acestora,-prezentarea operelor de art�a a marilor arti�stiplastici francezi,cu prilejul comemor�arilor aces-tora.�In fa�ta avalan�sei de picturi ,sculpturi ,cera-

mic�a a c�aror creatori au fost mari arti�sti fran-cezi,selectarea devine o problem�a a judec�a�tii ra-�nate a contemporanilor.�In ceea ce prive�ste Nicolas Poussin ,a c�arui

opere de o mare diversitate se g�asesc la unelemuzee din Fran�ta �si cu prioritate la Pa-ris,problema era ½care din opere va � prezen-tat�a�.�Si nu numai pictura,ci �si goblenurile ac�aror valoare estetic�a adesea dep�a�sesc pe cele ap�anzelor ��m��n ulei.Cu ocazia comemor�arii sale ,Galeria de Go-

blenuri din Paris care de�tine zece goblenuri mo-numentale a prezenta ½Istoria lui Moise�creat�a


56

de maestru ��n jurul anului 1685,��n atelierele degoblenuri dup�a pictura celebrului Nicolas Pous-sin.,cu prilejul comemor�arii a dou�azeci de anide la moartea maestrului.De la prima prezentare a acestui excelent go-

blen au trecut peste 320 de ani ,dar integritateaeilui a r�amas inegalabil�a.Cel care i-a descoperit talentul a fost un pic-

tor local Quentin Varin care timp de c�a�tiva anifava � mentorul s�au.Poussin va pleca apoi la Paris unde urmeaz�acursurile de la atelierele pictorului �amand Fer-dinand Elle,iar apoi va studia cu pictorul Ge-orges Lallemand.Plec�and la Roma va face por-tretul poetului Giambatissta Marino de la cur-tea Mariei de Medici.Aici va face cuno�stiin�t�acu cardinalul Braberino de Spania �si mai apoicu Jacques Dughet .un concet�a�tean de originefrancez�a.Acesta din urm�a ��l prime�ste ��n casa saunde Poussin se va ��ndr�agosti de �ica acestuiaAnna Maria cu care se va c�as�atorii.Datorit�a cardinalului Braberino t�an�arul

Nicolas intr�a ��n leg�atur�a cu anumite cercuri�si astfel va primii numeroase comenzi .Acumva crea ½Moartea lui Germico �½Triumf dinFlora�pe care-l achizi�tioneaz�a cardinalul Omo-dei ,iar pentru Richelieu va crea pictura½Be�tia�.Acesta ��l va rechema ��n Fran�ta �si e numit

primul pictor al Regelui Louis al XIII-lea.Tapi�teria ½Istoria lui Moise� o realizare dup�a

un desen a lui Poussin ,e ��nso�tit�a la GaleriaGoblenurilor de schi�tele ��n creion,din diferiteleetape ale ��ncerc�arilor �si de�nirii operei,Apoi ur-meaz�a un tablou realizat pe �sevalet ;un carton(ulei pe p�anz�a),�tes�atura pe care e prezentat�aexcelentul tablou provine de la un discipol almaestrului ,c�areia ��i urmeaz�a acest valoros Go-blen.Aceast�a confruntare,aproape unic�a se dato-

reaz�a unei descoperiri :aproape 2000 de car-toane pictate ��n sec.XVII �XX care au ser-vit drept modele pentru diverse �tes�aturi �sip�anze de goblenuri,��n special cele care semni-�cau Revolu�tia.

Descoperirea ,de care ne ocup�am ,respectivGoblenul ½Istoria lui Moise�se datoreaz�a unei��nt�ampl�ari ,poate banale:Arnold Brejon �director al colec�tiilor Mobi-

lierelle na�tionale ,a ��ntreprins o reorganizare �simodernizare a stocurilor de tapi�terii .Aceast�aac�tiune a constat ��n mi�scarea �si reevaluareaa 700 de tapi�terii care ��n mare parte apar�tincolec�tiilor Louis XIV,care a fost un mare ama-tor de opere de acest fel.�Intr-o gr�amad�a au stat rulouri de c�arpe ,

montate pe o cercevea ,al�aturi de sute de car-toane pictate.Salvate �si restaurate aceste comori au ceruttimp �si eforturi deosebite:o munc�a care a du-rat peste dou�azeci de ani. ½Un �santier gigantic.S-au alc�atuit liste ,piesele au trebuit a � eti-chetate ,s-a ��ntreprins de c�atre. Arnault Bejona ��ntreprins o ampl�a documentare.Datorit�a acestei descoperiri ,expozi�tia ne

pune la ��ndem�an�a un dialog unic,original ��ntreopera ini�tial�a �si interpretarea ce i sa dat.Printre altele,printre cele nousprezece p�anze

expuse pe care Poussin le-a creat �si le-a consa-crat ½Istoriei lui Moise� ,cartoanele care au fostdescoperite ��n magaziile de mobilier na�tional,au putut � identi�cate ca originale de abia ��n2011, ��n ajun de Cr�aciun.La inaugurarea acestei unici �si originale

expozi�tii, domnul Arnault Bejon a declarat ½Este o descoperire din cele mai pasionante pec�at de originale �si f�ar�a ��ndoial�a acesta este ta-bloul francez cel mai celebru din sec.XVII�.


57

Liviu M�ARCAN

Din Biblioteca contemporan�a italian�ahaiku

De ce ne iube�ste?

m�acar tu s�a vezi tot ce nu pot scrietot ce mi se ��n�sir�a ��n urm�abatalionul de ore trecut ��n rezerv�alinia fr�ant�a dintre punctul A �si Bviteza cu care fug pe drumul de satspre ultima su�are�si �tig�arile strivite ��n sta�tii de troleibusAar�si�ta din asfaltul ��ncinsCce-mi urc�a prin vene.

Nu te face c�a nu le vezihai s�a ne str�angem ��n bra�tecu toat�a puterea r�amas�a.

( Lrissa Manda , Torino)

Prenumele

M-am considerat mereuca �ind ��ngerulvindec�ariide mine��mi pare cea mai marenu am cum s�a nu te v�adat�at de aproapede mine��mi spuic�aa�sa vindec�a ceruleusunttuf�ar�a nicio alt�a dat�a.

( Vela Ruga, Milano)

Sf�ar�situl timpului

Sunt at�at de obosit nu mai �Stiu s�a iubescsocotesc pe degete ca la �Scoal�anum�arul zilelorse prind ��n memoriespaima aceea din care fug din copil�aria-mitrecutul mameimi-a chemat ni�Ste umbre rostind formula apeic�and se umple de pe�Sti

voi cre�Ste puternic p�an�a ��n ziua c�andnemurirea va � ca o piatr�a sc�apat�a de m�ariri��ntr-o mare sintetic�a,sareaface valuri ��n p�aine

tai �Si vor curge.

(Laura Bodi-Roma)

Vaccinuri anti-poezie

Vaccinuri anti-poezie

La r�azboi merg ca la armat�a��n primul caz �ti se f�acupriveghiul dinainte

��n umbr�a nu e ca ��n ��ntuneric��n primul caz �ti se faceo mic�a anatomie a luminii

umbra e ca la armat�a��n orice cazpo�ti supravie�tui.

(massimo loro - Campagna)


58

Ionu�t CARAGEA (Canada)

CITATE NOI DIN CICLUL½SINDROMUL NEMURIRII�,

partea a IV-a �si partea a V-a

Partea a IV-a

*Iubirea este precum puiul de pas�are carep�ar�ase�ste cuibul inimii, ��ncerc��nd s�a zboarepeste orice pr�apastie cu aripile imaginare alesu�etului.

*Adev�aratul pictor al cuvintelor este acela care��si face autoportretul cu ochii ��nchi�si pe p��nzaimaculat�a a su�etului.

* Nu ai nevoie de aripi pentru a � un ��nger �sinici de al�ti ��ngeri pentru a-�ti cre�ste aripi.

* Uneori ura este implozia dragostei, c��nd su-�etul pe care l-ai trimis celui pe care-l iube�stise love�ste de zidul indiferen�tei �si se ��ntoarce ��nvidul din tine.

* Indiferen�ta este pr�apastia de netrecut ��ntreoameni. Deasupra pr�apastiei, Dumnezeu��ncerc�a s�a le smulg�a un z��mbet, dans��nd cu ra-zele soarelui �si cu norii. Apoi tun�a, fulger�a �sipl��nge ��n toate culorile curcubeului.

* Oamenii alearg�a mereu dup�a tot felul de fan-tome, f�ar�a s�a �tin�a cont c�a umbra, fantomamor�tii eterne, ��i urm�are�ste la tot pasul.

* Moartea este unica religie a timpului.Toate semnele timpului s��nt rug�aciuni c�atre��ntunecata doamn�a.

* Degeaba vrem ca ceilal�ti s�a ne ��n�teleag�a per-fect �si s�a aib�a o impresie c��t mai bun�a desprenoi, dac�a��i l�as�am s�a citeasc�a numai anumite ca-pitole, pagini sau citate din cartea vie�tii noas-tre. Oamenii se pot ��ndr�agosti de noi, dar pen-tru a ne iubi cu adev�arat trebuie s�a ne cunoasc�a�si s�a ne accepte trecutul.

* Dintre to�ti dasc�alii, durerea este cea mai dar-nic�a: d�a medita�tii gratuite pentru to�ti cei caretrec prin examenele necunoscute ale vie�tii.

* Dac�a le spui unora adev�arul, ��i va dureacel mai tare. Ace�stia prefer�a mai degrab�a o

minciun�a. O vor folosi pe post de calmant,ajut��ndu-i "s�a doarm�a" mai bine.* S��nt oameni ne��mplini�ti care vor s�a �ecunoscu�ti �si aprecia�ti pe m�asura valorii pe care�si-o atribuie singuri, pentru c�a aceast�a valoareiluzorie este singura care ��i salveaz�a de ghilo-tina despera�tiei. Problema este c�a vorbele pecare le folosesc s��nt at��t de lipsite de con�tinut,��nc��t ��i fac s�a devin�a eminamente ridicoli.* Unii oameni ��ncearc�a s�a par�a mai buni �si maiinteligen�ti dec��t s��nt, scriind lucruri pe care nule cred �si nu au apucat s�a le tr�aiasc�a. Dar c��tde tragic�a e soarta lor, c��nd cei pe care i-auademenit ��ntr-o rela�tie le ��ntorc spatele�si pleac�a, ar�at��ndu-le, pe limba mut�a adesp�ar�tirii, c�a adev�arata iubire nu poate � cu-cerit�a doar de ni�ste cuvinte frumoase.* Oamenii s��nt ferestre prin care putem privigropile, drumurile sau cerul. Pe unele ferestretrebuie s�a le ��nchidem, pe altele trebuie s�a ledeschidem larg pentru a adulmeca nemurirea.* Timpul - singurul care se poate r�azbuna �sidup�a ce ��l ucidem. Nu ne r�am��ne dec��t s�a-l do-molim cu propriile noastre amintiri, trezindu-iun vag sentiment de melancolie.* Conversa�tiile ��n spa�tiul divinului din noi nepot salva su�etul, dar nu s��nt un alibi pentrujudecata super�cial�a a oamenilor.* Tot ce-a mai r�amas ��ntre noi estespa�tiul aceasta in�nit: WorldWi-deWeb.Vinoacas�a.Com* Oamenii care fug de singur�atate, fug de�sansa care li se ofer�a pentru a g�asi r�aspunsulla ��ntreb�arile: cine s��nt? ce caut? unde tre-buie s�a ajung? ce m�a face cu adev�arat fe-ricit? Vorbind la superlativ despre propriilesentimente sau folosind diverse trucuri carele scot ��n eviden�t�a aspectul �zic, ei vor s�a-i atrag�a pe al�tii care s�a le ofere r�aspunsul laaceste ��ntreb�ari. Pu�tini s��nt cei care au g�asitcele mai importante r�aspunsuri ��n singur�atate,iar mai apoi au atras, ca ni�ste magne�ti, prinfrumuse�tea lor interioar�a, oameni de aceea�si va-loare.


59

* Omul este un bulg�are de p�am��nt cu su�etnemuritor, lovit de valurile timpului. P�am��ntulse erodeaz�a zi de zi, devine praf �si pulbere, darsu�etul este eliberat ��n universul nemuririi lui.* Moartea asta mut�a ne adulmec�a de c��nd��ncepe s�a ne bat�a inima �si ne h�ar�tuie�ste cu�ecare durere pentru a ob�tine, cu for�ta, no-tele recviemului universal. Nu se opre�ste dinh�ar�tuirea ei dec��t ��n momentele de maxim�atandre�te, dar �si atunci ��si urm�are�ste intere-sul pe termen lung, a�stept��nd noile note alemo�stenitorilor. C��nd recviemul universal va� de�nitivat, su�etele nu vor mai cobor�� pep�am��nt, iar Dumnezeu va trebui s�a compun�asimfonia nemuritoare a crea�tiei.

Partea a V-aDumnezeu este sus, at��t de sus ��nc��t cei care��ncearc�a s�a-l g�aseasc�a prin puterea min�tii vor �strivi�ti de avalan�sa propriilor g��nduri.* Timpul nu-i dec��t un angajat al nimicnicieicare ridic�a resturile de pe strada speran�telorde�sarte �si le depoziteaz�a ��n spa�tiul insalubru almor�tii.* Asist, prin propria-mi durere, la debutulunui artist macabru. Durerea este pseudoni-mul mor�tii.* Ar trebui s�a pl��ngem cu lacrimi cenu�sii, s�aaib�a �si ele culoarea am�ar�aciunii noastre. Cepalid�a consolare s��nt norii negri care se adun�ape cerul f�ag�aduin�tei.* Dac�a g��ndurile noastre ar �tine locrug�aciunilor, ��n biserici ar � bineveni�tidoar copiii.* Un poet devine esen�tial atunci c��nd atac�a ma-rile teme ale omenirii �si scrie versuri care potrezona oric��nd cu sentimentele celor care le ci-tesc, chiar �si atunci c��nd bruma mileniilor se vaa�sterne peste contemporaneitate. Ridic��ndu-se deasupra propriei vie�ti prin for�ta l�auntric�acreatoare, poetul devine un far luminos carecheam�a vasele r�at�acite din marea dezavuare��nspre portul lini�stii su�ete�sti.* Singur�atatea este arhitectul celor mai trai-

nice vise. C��nd se ��mplinesc aceste vise, ��i po�tichema �si pe ceilal�ti s�a le admire, chiar dac�amul�ti vor ��ncerca s�a le d�ar��me cu pietrele pro-priei lor neputin�te. Exist�a �si vise frumoase carese ��mplinesc ��n doi, acolo unde n-a existat nici-odat�a minciun�a �si tr�adare.* Mul�ti oameni ar vrea ca ��n schimbul durerilorcare ��i chinuiesc zi de zi, s�a ob�tin�a ceea ce credc�a i-ar face mai ferici�ti. Dar pentru c�a nimeninu d�a doi bani pe acele dureri, ajung s�a-�si v��nd�asu�etul pentru ni�ste lucruri care, ��n scurt timp,��i vor chinui �si mai tare.* S��ntem dovada vie a nemuririi, dar �si dovadavie a unei frici care ne ��mpiedic�a s�a tr�aim ne-murirea prin cel mai frumos sentiment: iubi-rea. A�sadar, ne tr�aim doar via�ta asta scurt�a,acord��nd valoare inestimabil�a lucrurilor carene-au am�agit ��n cel mai paradoxal mod posi-bil.* Nu am��ncredere��n tinerii care scriu aforisme,f�ar�a ca ace�stia s�a � con�rmat �si f�ar�a s�a � a�atesen�ta��n alte genuri literare, mai ales��n poezie.�In spatele cuvintelor pline de emfaz�a se ascundemult�a ipocrizie, mult�a dorin�t�a de a�rmare �sifoarte pu�tin�a ��n�telepciune. Ei scriu cu c�ar�tilealtora pe mas�a, nu cu cartea propriei lor vie�ti.* Cioran spunea c�a "prin orice lacrim�a neprive�ste Dumnezeu." A�s exclude, totu�si, "la-crimile de crocodil".* Costumul de haine ��ti poate masca perfectsuferin�tele, at��ta timp c��t stai drept, ��n picioare,�si nu schi�tezi nici un gest. Atunci c��nd ��ncepes�a se ��ngusteze unghiul dintre pozi�tia vertical�a�si cea orizontal�a, doar z��mbetul �si amintirilefrumoase pe care le poveste�sti altora ��ti maipot masca suferin�tele. Costumul de haine tea�steapt�a oricum ��n debara, pentru ultima pre-zentare de mod�a: rigor mortis.* Fericirea din via�ta extrauterin�a este iner�tiafericirii pe care o tr�aim ��n p��ntecul mamei.Din p�acate, de cele mai multe ori, fericireanoastr�a se estompeaz�a prea repede, �ind su-pus�a ac�tiunii unor for�te exterioare pe care nechinuim inutil s�a le ��n�telegem.


* La poarta nemuririi se sinucide bl��nd iluziavie�tii.* Deseori, dorin�ta noastr�a de a � accepta�tide ceilal�ti este mai mare dec��t dorin�ta de aface lucruri importante �si originale. �Si cum nuavem cu ce s�a-i surprindem pe ceilal�ti, ajungems�a �tinem discursuri patetice, condamn��ndu-i pe aceia care nu apreciaz�a sinceritatea �siconversa�tiile despre starea vremii...* Pl��ngem ��n templul singur�at�a�tii noastre,otr�avindu-ne, cu lacrimi de dor, f��nt��na tinere�tiive�snice.* Cred c�a unii oameni s-ar mul�tumi �si cu un pa-radis ��n care ploile toamnei �si c�aderea frunzelors�a �e f�ar�a de sf��r�sit.* Nu-i a�sa c�a, dup�a ce l-ai f�acut fericit pe omulsimplu, z��mbetul lui s-a ancorat de�nitiv ��n pa-cea ad��nc�a a su�etului t�au?* Focul inimii ��l mai stingi cu lacrimi, dar po-topul lacrimilor cu ce ��l mai opre�sti? Nu po�tidec��t s�a a�stepti pe arca propriei singur�at�a�ti,��mpreun�a cu g��ndurile tale, p��n�a c��nd �ti se vada �sansa unui nou ��nceput. . .* Cum po�ti s�a-l g�ase�sti pe acela care te iube�ste��n tain�a, f�ar�a ca tu s�a �stii, at��ta vreme c��t staighemuit ��ntr-un loc, cu vocea ��n�abu�sit�a, subaripa rece a singur�at�a�tii?* Dac�a ai citit o singur�a carte �si crezi tot cescrie ��n ea, e�sti mai prost dec��t erai ��nainte.Dac�a ai citit mai multe c�ar�ti �si crezi tot ce scrie��n ele, e�sti mai nebun dec��t erai ��nainte.* Ochii, oglinda su�etului? Nimic mai fals. Su-�etul (se) prive�ste prin fereastra inimii, ochiis��nt doar ca ni�ste vitralii decorative ��n care sere�ect�a splendida naivitate a oamenilor.* Dac�a faci alergie la prostie, de ce tratezi cusudoarea celor pe care ��i dispre�tuie�sti? Fii bun�si trateaz�a-te cu singur�atate!

cetatea cultural a · tiunena dintre toate neamurile ec au existat a vrdatoenu numai printilevirtu...

Documents