• ROMI DE TOATE NEAMURILE, UNIÞI-VÃ! • ZIAR NAÞIONAL •

Vocea RomilorROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRÃ

• Nr. 276 • 10 octombrie 2016 • 1 RON • Râmnicu-Vâlcea, str. Lucian Blaga nr. 56 • Tel. 0350.426.839 • Fax: 0350.426.839 •

C M Y K

VOCEA ROMILOR

O familie de þigania devenit"ghimpele" dincoasta bogaþilorcare locuiesc încartierul de lux almunicipiului Deva

CURAJULDE A FI ROM ªIDOMN

WWW.VOCEAROMILOR.RO

pagina 5

Tânãrul rom care bate poveºtile desucces româneºti: as la facultate,învãþãtor în sat, mentor pentru UE."De ce sã-mi fie ruºine? Dacã altulfurã, sunt eu vinovat?

Iniþiativã generoasã: copiiisãraci vor primi 50 de leidacã merg la grãdiniþã

pagina 7

pagina 6

pagina 4

Bisturiul nu þinecont de etnie

Locul unde nicipreotul nu segrãbeºte sã vinãpagina 2

pagina 3

GAGIICªTIGÃTORILA ALEGERILEDIN 5 IUNIE

2016 ÎPS Varsanufie Prahoveanul Florinel Constantinescu Bogdan ªtefan Constantin Neagoe Alina Teodorescu

Ministerul Educaþieipregãteºte mãsuripentru integrareacopiilor romi pagina 5

Dentista care trateazã cubani de-acasã sute decopii orfani: "Nu pot s-ajutpe toatã lumea, dar câtpot, fac fãrã regrete"

pagina 7

Operaþiunea "Þigani de vânzare", pefiliera mafiotã formatã din clanurile deromi, Securitate ºi Miliþie. Secretul bineascuns în România comunistã

Cum prospera "lanegru" Timiºoara încomunism. Legãturadintre biºniþarii sârbi,clanurile de romi,Miliþie ºi Securitate

Un elev al lui George Enescuºi actorul Ethan Hawke susþinprogramul "Fiecare Copil înGrãdiniþã"

Dezbatereregionalã despresãrãcie ºiincluziune. Romiivor sã facã “frontcomun” pagina 10

pagina 4

pagina 6 pagina 3

E D I T O R I A L

DE CE VREAU SA FUG DIN ROMÂNIA_____________________________________________ Alexandru Diamant

Nu am fost niciodatã patriot ºi nici n-am sã fiu.Nu pentru cã mi-aº urî þara , ci pentru cã îmi

place sã evit orice extreme ºi cred cã acest sentimentse aflã tocmai într-un colþ întunecat al personalitãþiinoastre, departe de raþiune,

Nu spun nici cã toþi românii au salarii din carenu se pot întreþine, mai ales cã asta le dã

unora ºansa unicã de a lucra din purã pasiune. Dinpasiunea de a nu muri de foame. Nu încerc sã sugereznici cã toþi patronii þin firme doar atâta timp cât auprofituri uriaºe, dupã care închid ºandramaua, îºi lasãangajaþii pe drumuri ºi trec la exploatarea altoroameni. Dar nici nu aº fi departe de adevãr dacã aºface aceste afirmaþii, Atunci am ajuns la concluzia cã,în România, oportunitãþile de a lucra ca jurnalistcinstit sunt mult mai puþine decât credeam. Or eunefiind dispus nici sã scriu la comandã, nici sã mãmaimuþãresc pe sticlã, la emisiunea cu si despre rromiinventat pentru cei ce se prefac cã muncesc, pe banipuþini sau pe þepe gratis. De aceea îmi place sã credcã la baza deciziei mele stau mai degrabã principii, nufapte, plus unele aºteptãrile pe care le am de la mediul

în care trãiesc. 5 copii 18 nepotii Încep o viaþã nouã,cu o întârziere de câþiva ani buni, pentru cãmajoritatea oamenilor fac asemenea mutãri pe la 54ani , câþi am eu. Prostii!", i-am tãiat-o cuiva careîncerca sã mã convingã cã e mult mai admirabil sãrãmâi pe loc ºi sã încerci "sã schimbi ceva"

Un scuipat pe care mulþi îl înghit cu bucurie casã treacã Oceanul. Ãsta e românul României

i-a dispãrut rostul. E o þarã fãrã rost, în orice sens vreþivoi. O þarã cu oameni fãrã rost, cu oraºe fãrã rost, cudrumuri fãrã rost, cu bani, muzicã, maºini ºi þoale fãrãrost, cu relaþii ºi discuþii fãrã rost, cu minciuni ºiînºelãtorii care nu duc nicãieri. Existã trei mari surse derost pe lumea asta mare: familia, pãmântul ºi credinþa.Pãmântul. Care pãmânt? Cine mai e legat de pãmânt înþara aia? Cine-l mai are ºi cine mai poate rodi cevaBisericile se înmulþesc, credincioºii se împuþineazã,sfinþii de pe pereþi se gândesc serios sã aplice pentruvizã de Canada. Pãrinþii noºtri pleacã sã culeagãcãpºuni ºi sã-i spele la cur pe vestici.iar noi rromicersim furam cu gandul sa avem ce pune la puradei sahaleasca Fugim de ceva ca sã ajungem nicãieri.

2 Vocea Romilor SocialAnul IV • nr. 276

10 octombrie 2016

A trecut prin multemomente menite s-odoboare. A plâns în faþa lor,le-a stat împotrivã sau, purºi simplu, le-a întorsspatele. Pe toate a reuºit sãle transforme în experienþede viaþã.

"Sunt Alina Cãlin, medicrezident Chirurgie Generalã, deetnie romã". Simplu ºi la obiect -aºa se prezintã, fãrã a-ºi ascundezâmbetul cel frumos. Te pierzi înochii ei verzi ºi parcã nici nu ºtiicum sã mai continui discuþia.Tonul ei sunã atât de calm ºi denatural, încât te dezarmeazã.

Din familia ei, neam de ursaridin Podu Iloaiei, judeþul Iaºi, e atreia sorã - din cinci fraþi - care arestudii superioare. "Mama ecasnicã, tata pensionar, fost ºoferde curse lungi. Familia m-asusþinut foarte mult. Dar ºi spiritulde competiþie m-a ajutat sã ajung

pânã aici - pentru cã, de întâlnit,am întâlnit multe obstacole, dincauza etniei. De multe ori, înclasele I-VIII, mã întorceam de laore plângând. Unii copii veneaude acasã învãþaþi sã discriminezeºi nu ºtiau sã facã singuri

diferenþa dintre bine ºi rãu",povesteºte Alina. A avut multemomente în care a vrut sãrenunþe, mai ales atunci când,inclusiv din partea profesorilor,avea parte de priviri încruntate ºide jigniri. Salvarea a venit de la

prietena cea mai bunã, care i-afost colegã de bancã, model ºicompetitor. "Mie mi se spuneaJumi, iar ea era Juma. Eu þigancã,ea româncã. Un om foarte educat,care nu judeca pe nimeni dupãetnie, religie sau statut social. Eaînvãþa cel mai bine din clasã ºi afost un exemplu pentru mine, carenu puteam sã fiu mai prejos",zâmbeºte Alina. Unii profesori auvrut sã le schimbe din bancã,deoarece o acuzau pe Jumi cã arcopia de la Juma. "Lucru puþinprobabil, având în vedere cã eramîn prima bancã, lângã catedrã. M-au mutat o perioadã, darplângeam una dupã alta. În timpulacela am dat multe lucrãri ºi s-adovedit cã luam notele pe merit.Aºa cã, la intervenþia mameicolegei mele, m-au mutat înapoi".Juma este acum la master laCambridge, iar Jumi e singura dingeneraþia ei care a dat laMedicinã.

Bisturiul nu þinecont de etnie

Faþa nevãzutã a Bucureºtiului:Oamenii barãcilor ºi traiul lalimita sãrãciei

Intr-o epoca in care putini si-ar imagina ceinseamna sa traiasca fara utilitatile de baza, exista sioameni care se vad nevoiti sa isi duca astfel traiul sisa se adapteze pentru a nu simti diferentele dintre eisi restul lumii. Se intampla si in Bucuresti, oras carede mai bine de jumatate de deceniu este o capitalaUE. Pe strada Liviu Rebreanu din cartierul Titan, inapropiere de intersectia cu bd 1 Decembrie 1918, inmagaziile unei foste piete agroalimentare, sasefamilii traiesc fara electricitate si fara apa curenta.Practic, fiecare familie are cate o baraca ce numasoara mai multe 10 – 12 metri patrati. In spatelefiecarui om de acolo exista cate o poveste, dar toti auun lucru in comun: au ajuns acolo pentru ca auramas, din diverse motive, fara locuinta. Este sicazul Mariei, in varsta de 56 de ani, care locuiesteintr-o astfel de incapere impreuna cu concubinul sausi cu o catelusa de talie mica. Animalul l-a luat de la“o doamna care nu mai avea ce sa ii dea demancare”.

România, prezentatã ca o þarãde mâna a treia de ruºi:Oamenii trãiesc printre gunoaie

“Propaganda de la Kremlin si-a indreptat armelecontra Romaniei”, scriu luni jurnalistii moldoveni,care au constatat ca, mai ales de cand a devenitoperational scutul NATO de la Deveselu, presacontrolata deMoscova nu conteneste sa atace taranoastra. Un exemplu mai mult decat sugestiv este unreportaj manipulator difuzat partial de postul TVRossia 1, care prezinta Romania drept o tara de manaa treia, a carei situatie s-a inrautatit dupa aderarea laUniunea Europeana, in 2007, arata jurnalistii de laUnimedia. Materialul a fost realizat de AlexandrRogatkin, care este cunoscut drept unui dintre ceimai activi reporteri din masinaria de propaganda aMoscovei, alaturi de o echipa de jurnalisti, arata siCa sa creeze o imagine cat mai nefasta, reporterii rusiau prezentat in materialul lor imagini filmate intr-uncartier foarte sarac din Bucuresti, cu blocuridarapanate, oameni care traiesc in saracie lucie siprintre gunoaie, si au spus ca acela este un cartierobisnuit din capitala Romaniei, “la doi pasi decentru”. Reporterii au stat de vorba cu un barbat careavea bluetooth in ureche, dar care se plangea ca nuare bani sa plateasca energia electrica. Ei i-au mailuat declaratii si unui roman care a sustinut ca a luptatla Revolutia din ’89, fiind ranit, iar acum traieste intr-o garsoniera mizarabila din ghetou. Acest barbat afost prezentat drept o “victima” a modului in caretara noastra isi trateaza eroii.

Din vreme, in vreme, insa cu o notabila consecventa problematiganilor revine intr-o perpetua actualitate. S-ar spune careprezentantii respectivei etnii nu vor nicidecum sa fie dati uitarii.

Mai un scandal interetnic, mai o jelanie in mass-media de aiureain legatura cu soarta trista a comunitatilor de romii

, mai niste reprosuri mai mult sau mai putin stravezii ale unorlideri occidentali, cu gulere scrobite, cum ca Romania, tara debastina a majoritatii celor de mai sus nu face nimic, nu “rezolva”problema care le creeaza lor atata disconfort pe lustruitele lormeleaguri. Ultimele ilustrari mediatice ale fenomenului penduleazaintre comic si dramatic, respectiv, nu prea stii ce sa faci maidegraba, sa razi sau sa plangi, sa te prapadesti de compasiune sau sadai filosofic din umeri, vizavi de o problema aproape insolubila.

Cica intr-o comuna de pe langa Brasov, locuita de etnicimaghiari si rromi, consiliul local a angajat o firma de bodigarzi casa prezerve ordinea si sa stopeze furaciunile la care se dedau cei dina doua categorie. Ca intr-o localitate aflata sub stare de asediu, peecrane defilau luptatori parca desprinsi direct din filmele cu trupe decomando, cu fel de fel de arme si accesorii, imbarcati pe jeepuri saucalare pe ATV-uri, patruland nu in Afganistan, nu in Libia, ci peulitele unui sat, printre carute si oratanii si babe speriate.

O alta secventa se desfasoara undeva langa Torino, intr-o falnicaincropire de tabara tiganeasca. Cu voci sugrumate de emotie,reporterii, respectiv eroii reportajului deplangeau cu foc situatiadisperata a rromilor fara casa si adaposturi decente, “alungati” dintara lor (Romania) de conditiile grele de existenta de acolo, insperanta fauririi unei vieti mai bune pentru ei si copiii (puradeii) lor.

Se vorbea despre faptul ca in tara de bastina n-au conditii silocuri de munca (!!), desi ceea ce se vedea numai conditii civilizatenu pareau sa fie. Cat priveste locurile de munca, ce sa mai vorbim?Cei ce au calatorit pe acolo au avut ocazia sa vada ce fel de “munci”presteaza acestia. Situatia este totusi destul de complicata si nupoate fi nicidecum trimisa undeva in derizoriu. Din mai multepuncte de vedere, printre care si rata demografica a acestei populatii,mult superioara altor etnii traitoare in tara. Tendinte antisocialeexista in comunitatile respective, dar ar fi deplasat si neadevarat sale taxam ca niste considerente etnice.

CE NE FACEM NOI ÞIGANIIDACÃ VIN AMERICANII

REVOLUÞIE RROMÃ?

Miºcãrii rrome de oameni imorali ºi incompetenþi. De fapt, suntemo naþiune fãrã popor, rromii nu mai voteazã astfel de elite, iar jalniceleelite rrome se cramponeazã de iluzia puterii, probabil pânã la moarte.De fapt, suntem victimele acestui conflict între elitele rrome, care nedeterminã destinele, prin impactul negativ asupra noastrã.

Acum, FAR ºi cu mine am ajuns duºmanul ºi rãul Miºcãriirromilor,nici nu sunt de acord cu ideea cã lupta împotriva rasismuluieste obiectivul principal, aºa cum a lãsat testamentar Nicolae Gheorge.Poate cã dezastrul s-a produs, nu mai existã în Miºcarea rromilor decâtgãunoºenie ºi minciunã, reforma nu e posibilã, sunt prea mulþioportuniºti, prea multe interese meschine, de fapt, se apropie moarteaetnicã ºi civicã. Finalul din "Rinocerii" posibil sã fie identic cu finalulMiºcãrii rrome: Nu sînt frumos, nu sînt frumos. Ei sînt frumoºi. M-amînºelat. Oh, cît de mult aº vrea sã fiu ca ei. Ah, ce rãuvoitor am fost, ºicîrcotaº: ar fi trebuit sã mã fac mai devreme ca ei ºi sã-i urmez!Acuma-i prea tîrziu! Ei da, sînt un monstru. Un monstru! Doamne,niciodatã nu voi fi un rinocer, niciodatã! Nu mã mai pot schimba. Aºvrea, atît de mult aº vrea, dar nu pot. Nu mai pot sã mã privesc înoglindã. Mi-e ruºine de mine. (Se întoarce cu spatele la oglindã.) Ceurît sînt! Nefericit e cel ce vrea sã-ºi pãstreze originalitatea. Ei bine,asta e. O sã mã apãr împotriva tuturor, am sã mã apãr! Puºca, unde mi-e puºca?

Revoltaþi-vã ºi veþi fi liberi! Sau, somn uºor

Pe scurt

3DiverseAnul IV • nr. 27610 octombrie 2016

I-am gãsit în cartier, cã nuprea au unde se duce. Astadacã nu sunt scoºi lacurãþenie, ca sã-ºi meriteajutorul social ºi mâncareade la cantinã, dupã cumspun ei înºiºi. E vacanþãîncã, aºa cã ºi cei mici suntacasã. Evitã sã-ºi spunãnumele, poate de fricã sã nurãmânã fãrã ajutorul social.Însã au multe de spus.Recunosc chiar ei cã trãiescdoar din banii de la stat, darspun cã ºi atunci cândîncearcã sã-ºi gãseascã demuncã ori au ghinion ori�"Oricum o dai, tot þiganrãmâi pentru ceilalþi pânãmori".

Te înconjoarã adulþi, copii,cãþei de-o lunã… Toþi au un of ºi-o supãrare, iar cam toate se

îndreaptã împotriva autoritãþilor ºia primarului, "dar nu a ãstuia deacum, ci a lui ªtefan, cã doar elne-a mutat din Muncii aici. ÎnMuncii, nu murea nici un þigan defoame, cã lucram cu ziua la piaþaen-gros. Aici e capãtul lumii! Ne-au dat câte o garsonierã din asta,în container. Atunci ziceau cã

trebuie sã avem cinci copii ca sãne dea apartament. Eu fac cincicopii, da-i creºti tu dupã aia?! ine-au bãgat pe toþi la un loc. N-auþinut cont de ce face fiecare. Nule-a pãsat. Suntem vreo 140 defamilii aici. Sunt ºi familii cu optcopii care stau într-o garsonierã".

S-au adunat vreo trei familii în

jurul nostru. O doamnã are soþulcu handicap ºi ea e singura care-lîngrijeºte. Îi vom spune Demetra,chiar dacã nu e zeitate ºi n-arevreo Persefonã pe acasã, darîncãpãþânarea ei în a mergeînainte ne aminteºte de zeiþagreacã a agriculturii. Se plânge cãsoþul nu beneficiazã de nimic, deºiºtie clar cã legile sunt de parteacelor cu handicap. "Pentrutransport gratuit, îmi trebuie patrulegitimaþii. κi bat joc de noi! i egreu. Mai este o familie unde, totaºa, au handicap grav. Le-au tãiatºi apa, ºi curentul, cã n-au avutbani sã plãteascã. Aici mori cuzile ºi nu-i pasã nimãnui", ridicãmâinile a neputinþã Demetra. Înrest, tace, ascunzându-ºi privireadupã lentilele groase aleochelarilor. Îi mai aprobã din cappe vecini când zic câte ceva ºi…tace.

Locul unde nici preotulnu se grãbeºte sã vinã

O serie de documentare si fotografiiarata luxul in care traiesc si activitati dinviata de zi cu zi a familiilor bogate dincomunitatile deromi din Moldova siRomania. Seria de documentare "Big FatGipsy Weddings" (n.r. "Nunta maretiganeasca") difuzata de Channel 4 aratapartea nevazuta a vietii romilor, scriedailymail.co.uk. Fotograful CarloGianferro a surprins imagini din viatacomunitatilor de romi si modul in carearata locuintele celor mai bogati dintreacestia. Seria sa de fotografii, intitulata"Gipsy Interiors", arata locuintele colorate

si supradimensionate ale acestora dinpalatele din Romania si Moldova. Romii

nu se sfiesc sa-si expuna averile, asa ca isidecoreaza locuintele cu obiecte opulente.

'Incerc sa vad lucrurile din diferitepuncte de vedere, sa ies din stereotipuri. Inseria de fotografii arat romii intr-un alt fel,fara cersetori si saraci care traiesc intabere', a declarat fotograful.Palatele cuturnulete raman o realitate romanesca ce nuse va schimba niciodata. Lumea interlopaface legile atata vreme cat politisti simagistrati corupti pot accepta sume uriasede bani din partea acestora. Ceilalti, nu lepasa sau nu se baga. Doar nimeni nu vreasa se 'bage in tiganie', nu-i asa?

IIaattãã ccuumm vvããdd ssttrrããiinnii ii ppaallaatteelleerroommiilloorr ddiinn MMoollddoovvaa ººii RRoommâânniiaa

Sociologul Ciprian Necula,atac la iniþiatorul proiectulprin care se vrea revenirea latermenul de þigan: "E oglumã ºovinã a unui deputatmarginal care nu ar trebui sãfie în Parlamentul României"

Disputa termenilor romi - þigani a fostdiscutatã ºi în cadrul tirilor B1 TV de cãtresociologul Ciprian Necula, sociolog, ºideputatul Bogdan Diaconu. Deputatul este celcare a propus încã de anul trecut revenirea ladenumirea de "þigani" pentru persoanele deetnie romã. Motivul pentru aceastã cerere estede a nu se mai confunda românii cu romii.

Însã, sociologul Necula considerã cã "e oglumã ºovinã a unui deputat marginal care nuar trebui sã fie în ParlamentulRomâniei".Disputa termen rom - þiganE opropunere cu iz naþional ºovin a unui deputatmarginal care va rãmâne aºa", a menþionatsociologul. A urmat un scurt schimb de replicial celor doi. "Revenirea la termenul de þigani edoritã de 90% dintre români", ºi-a explicatacesta iniþiativa. Întrebat de sociolog la ce dateface referire, acesta a afirmat cã nu va intra îndialog cu Necula ºi a rãspuns scurt, totuºi, cã sebazeazã pe studii sociologice.

CULOAREA ºi ENERGIA dinspatele corturilor. Ce seîntâmplã în COMUNITÃÞILEde RROMI din Româniazilelor noastre

De-a lungul timpului, þiganii au fost mutaþide ici colo, dupã bunul plac a românului. Iniþialsclavi, apoi omorâþi cu sânge rece deAntonescu, aceºtia ºi-au mutat cortul prinfiecare colþ al þãrii pentru a-ºi continua tradiþiaºi obiceiurile. În România sunt sute decomunitãþi de þigani. Aproape la fiecareperiferie a unui oraº mare, se gãseºte câte oºatrã de þigani. Unii au ales sã se romanizeze ºisã împrumute din comportamentul românilor,însã unii au ales sã-ºi continuie viaþa asa cumau fost învãþaþi de mici. Cu cortul de ici colo,vorbind þigãneasca ºi purtând straiele lortradiþionale.

Vocea Romilor

Evreii ºi saºii nu au fostsingurul "produs uman deexport" al comunismuluiromânesc. Mii de þigani aupãrãsit de asemenea România,contra unor sume importante debani ºi aur, în cadrul unei filiere"mafiote" formate între clanurilede romi, Securitate ºi Miliþiej

Foamea de valutã forte ºi deaur a regimului comunsit dinRomânia era atât de mare încâtera dispus sã facã orice pentru aface rost de bani. Vânzarearomilor a fost un alt subiect tabuîn România. Mii de romi au luatcalea Occidentului, prin filierecreate de Securitate ºi Miliþie.Deºi se þinea secretã plecarearomilor, în cercuri restrânse

oamenii discutau despre aceastãsituaþie. "Securitatea avea maimulte motive sã þinã secretãplecarea romilor, deoarecemetodele folosite, dacã ar fi fost

cunoscute pe plan internaþional,ar fi creat probleme mari politiciipartidului ºi ar fi dãunat imaginiiRomâniei. Plata romilor era unact ce contravenea politicii

partidului ºi practicilorinternaþionale în ceea ce priveºtedreptul oamenilor de a trãi liberunde vor", a declarattimiºoreanul Ioan Mirescu,vicepereºedintele OrganizaþieiMondiale a Romilor, cu sediul laStrasbourg. Pe de altã parte, s-arfi aflat de încãlcarea unoracorduri internaþionale la careRomânia era parte. Mai precis, aexistat un acord încheiat cuAustria, prin care se permiteavizitarea acestei þãri de cãtre unnumãr oarecare de turiºti români.Astfel, peste noapte romii audevenit turiºti cu paºapoarteeliberate de Securitate,paºapoarte a cãror valabilitate eralimitatã la douã-trei sãptãmâni.

Operaþiunea "Þigani de vânzare", pe filiera mafiotã formatã din clanurile deromi, Securitate ºi Miliþie. Secretul bine ascuns în România comunistã

4 Vocea Romilor Fapt diversAnul IV • nr. 276

10 octombrie 2016

Pe ordinea de zi a CamereiDeputaþilor se aflã astãzi oiniþiativã legislativã a unui ONG,OvidiuRo, iniþiat de o americancãstabilitã de 15 ani în România,care, împreunã cu profesorul MariaGheorghiu, se luptã de tot atâþiaani sã le dea o ºansã în pluscopiilor nãscuþi în cele mai sãracefamilii din România.

Este vorba de transformareaproiectului "Fiecare copil în grãdiniþã"într-un program naþional cu scopul de aasigura accesul la educaþie timpuriepentru copiii care vin din medii foartedezavantajate. Concret, proiectul de legeprevede ca familiile dezavantajate sãprimeascã tichete sociale în valoare de50 de lei pentru fiecare copil care seprezintã în fiecare zi la grãdiniþã.Potrivit criteriilor descrise în iniþiativã,copiii trebuie sã aibã între 3 ºi 6 ani, iarvenitul lunar pe membru de familie sã nufie mai mare decât dublul venituluiminim garantat pentru o persoanãsingurã prevãzutã în Legea privindvenitul minim garantat. În formalegilslativã adoptatã de Comisiile din

Camera Deputaþilor se aratã cã tichetelesociale se emit numai de cãtre unitãþileautorizate de Ministerul FinanþelorPublice, iar procedura este stabilitã prinordin comun al ministrului finanþelor ºial ministrului muncii. Proiectul de legemai prevede cã se considerã absenþemotivate, ce nu afecteazã acordareasprijinului sub forma tichetelor sociale,cazurile medicale motivate prin scutiride la medic, dar ºi prin învoiri(maximum 3 zile pe lunã cu condiþiaanunþãrii cadrelor didactice). Tichetelede 50 de lei pot fi utilizate pentruachiziþionarea de produse alimentare, deproduse de igienã, de îmbrãcãminte saude rechizite. Guvernul susþine adoptarea

acestei iniþiative legislative. În descriereade motive, iniþiatorii amintesc cã þaranoastrã este pe locul al doilea în Europaîn ceea ce priveºte rata sãrãciei (29% în2011) ºi cã avem o ratã mare a pãrãsiriitimpurii a ºcolii (17% în 2012), dar ºi oratã a natalitãþii de douã ori mai mare înrândurile populaþiei sãrace decât ratanatalitãþii în rândul populaþiei majoritare.Practic, potrivit datelor europene, neputem aºtepta ca 710.000 de copii sãpãrãseascã timpuriu ºcoala în urmãtorii20 de ani, iar accesul la educaþie timpuriepentru copiii în situaþii de risc esteesenþialã pentru ruperea cercului viciosal sãrãciei ºi pentru incluziunea lorsocialã realã.

Iniþiativã generoasã: copiii sãraci vorprimi 50 de lei dacã merg la grãdiniþã

Ministerul Educaþiei va extindeprogramul "Fiecare copil îngrãdiniþã". Familiile sãraceprimesc tichete de 50 de lei dacãîºi dau copiii zilnic la grãdiniþã

Parteneriatul creeazã bazele dezvoltãrii de politici publiceeficiente în domeniul educaþiei preºcolare pentru copiiidezavantajaþi, ºtiut fiind faptul cã educaþia timpurie are detaºatcea mai mare ratã de succes în reducerea abandonului ºcolar,a transmis Ministerul Educaþiei. În acest moment, doar otreime dintre copiii de 3-5 ani în situaþii de risc din Româniabeneficiazã de educaþie timpurie. Copiii care nu frecventeazãgrãdiniþa regulat ºi ai cãror pãrinþi nu le pot oferi educaþiapotrivitã acasã riscã sã înceapã ºcoala târziu ºi nepregãtiþi ºi sãnu recupereze niciodatã decalajul dintre ei ºi ceilalþi copii.Aceastã inegalitate de ºanse, în lipsa intervenþiilor strategice,se traduce în capital uman irosit ºi productivitate scãzutã lanivel naþional, mai precizeazã ministerul. Istoria programului"Fiecare Copil în Grãdiniþã" Lansat de Asociaþia OvidiuRo ºiMinisterul Educaþiei în 2010, programul Fiecare Copil înGrãdiniþã stimuleazã pãrinþii sã-ºi aducã zilnic copiii lagrãdiniþã, oferindu-le tichete sociale în valoare de 50 de lei pelunã, condiþionate de prezenþa zilnicã a copiilor la grãdiniþã.Copiii se calificã pentru program pe baza veniturilor familiei,condiþiilor de trai ºi nivelului scãzut de educaþie al pãrinþilor.

În acest an ºcolar, 270 de copiidefavorizaþi din 6 comunitãþi din judeþulDâmboviþa sunt sprijiniþi de AsociaþiaOvidiuRo, în parteneriat cu ConsiliulJudeþean ºi cu Inspectoratul JudeþeanDâmboviþa, sã meargã zilnic la grãdiniþã, încadrul proiectului Fiecare Copil în Grãdiniþãîn judeþele Braºov, Dâmboviþa ºi Dolj.Proiectul este finanþat prin granturile SEE2009-2014, în cadrul Fondului ONG înRomânia, ºi are o valoare totalã a finanþãriide 244.131 de Euro, din care 51.000 de Eurosunt alocaþi proiectului în judeþulDâmboviþa. În Dâmboviþa, programulFiecare Copil în Grãdiniþã se desfãºoarã din2010 în Gura ªuþii ºi Potlogi. Datoritã

rezultatelor bune în aceste comunitãþi ºideschiderii autoritãþilor publice locale ºijudeþene, proiectul a fost extins în acest an înalte patru comunitãþi: Cojasca, I.L.Caragiale, Mãneºti ºi Moroeni. În urmaparteneriatului cu Inspectoratul ªcolar ºiConsiliul Judeþean, numãrul copiilor

sprijiniþi sã meargã la grãdiniþã a crescut depeste 3 ori, de la 80, în anii anteriori, la 270de copii înscriºi în program, în acest anºcolar. Preºedintele Consiliului JudeþeanDâmboviþa, Conf. Univ. Dr. AdrianÞuþuianu: "Educaþia este baza dezvoltãriifiecãrui individ, iar prin programul FiecareCopil în Grãdiniþã, Asociaþia OvidiuRoîntinde o mânã de ajutor mai multor familiicu o situaþie financiarã precarã. Acestproiect, în care ºi Consiliul JudeþeanDâmboviþa este partener, creeazã premisaegalitãþii de ºanse în rândul copiilor de vârstãpreºcolarã, oferindu-le posibilitatea de a-ºidezvolta capacitãþile intelectuale ºi de a seintegra în societate".

Sute de copii de etnie romã din Dâmboviþa, reintegraþi înmediul ºcolar, graþie unui proiect finanþat de "OvidiuRo"

Kashtaleii sunt DOAR acei þiganirudari care nu au ºtiut limba romaniniciodatã. De ce? Pentru cã strãmoºiilor nu au fost romi. Restul þiganilorcare nu sunt rudari ºi nu ºtiu þigãneºtenu meritã numele de kashtale, cã arputea fi halþii, nu rudari. Kasht înlimbile hindi ºi romani înseamnãlemn, ºi desemneazã meseria lor delemnari pe care o practicau împreunãcu cea de bãieºi/rudari sau mineriaurari. Evident cã existã ºi þigani aicãror strãmoºi au vorbit limba romani.Dar în lipsa supremei dovezi (limbaromani), nici aceºtia nu mai sunt romipt. cã strãmoºii lor au optat pentru o

românizare completã. ÎN TÃRILEROMÂNE AU FOST ÎN STAREASOCIALÃ A TIGÃNIEI MULTEETNII DIFERITE PROVENITE DINDIVERSE ZONE ALE GLOBULUI.Pentru europeni, cuvântul zigeuner,gypsy, singan însemna în primul rândun nomad. Dar în Tãrile Române oricenomad, sã zicem, un francez dornic deturism medieval, devenea rob. Aºa eralegea acelor timpuri de mult apuse.Intra francezul în Moldova, ºi maiavea trei zile de libertate. Dar el,francezul ignorant nu ºtia de bucuriaromilor nomazi de care rudarii aubeneficiat.

ÞÞ iiggaann ii ii kkaasshh ttaa llee nnuu aauu iiddeenn tt ii ttaa ttee ,, aauu ffuurraa tt --oo ddee llaa rroommii

Un elev al lui George Enescu ºiactorul Ethan Hawke susþin programul"Fiecare Copil în Grãdiniþã"

Astfel, OvidiuRo lanseazã tuturor celor care doresc sãsusþinã educaþia preºcolarã a unui copil sãrac invitaþia de aactiva o donaþie lunarã în valoare de 2 Euro trimiþând textul"grãdi" prin SMS la 8844.(Lunar, fiecare donator primeºte unmesaj prin care este întrebat dacã doreºte sã îºi reînnoiascãdonaþia).Acesta este cel mai simplu gest prin care oricine poatesusþine pe termen lung programul Fiecare Copil în Grãdiniþã.Anul acesta, campania de strângere de fonduri pentrususþinerea celor mai sãraci copii din România la grãdiniþã îi aredrept aliaþi pe Seymour Bernstein, pianist ºi compozitornewyorkezcelebru, fost elev al lui George Enescu, ºi pe EthanHawke, actor ºi regizor american implicat de mai mulþi ani însusþinerea proiectelor OvidiuRo. Seymour Bernstein, unpianist remarcabil care ºi-a dedicat existenþa pregãtirii de noigeneraþii de muzicieni ºi un personaj fabulos prin experienþa ºifilosofia de viaþã, este protagonistul celui mai recent filmregizat de Ethan Hawke - Seymour: An Introduction, apreciatla festivaluri (Sundance, Toronto) ºi nominalizat de cãtrepublicaþia amercianã Varietyprintre cele mai bune cinciproducþii cinematografice ale anului 2015.

5DiverseAnul IV • nr. 27610 octombrie 2016

Mamã: Vreau sã se schimbã, sã fie ºi eldescurcãtor. Vreau sã învaþã carte, sã nu fieca noi, care mergem la magazin, nu ºtim sãcumpãrãm, nu ºtim ce preþ are.

Tatã: Sã învaþã carte, sã aibã ºi ei un viitormai bun.

240.000 de elevi romi învaþã în ºcoliledin România, aratã statisticile. Adicã unuldin zece copii. Nu toate ºcolile au elevi romi,pentru cã ei sunt repartizaþi împreunã înanumite clase ºi ºcoli. Asta deºi un ordin deministru din 2007 interzice fenomenul desegregare rasialã. Aproape de centrulBucureºtiului, fosta ºcoalã 26 are înproporþie de 80% elevi romi. De-a lungulanilor, pãrinþii români ºi-au mutat copiii deaici.

Julieta Mihãilescu, director ºcoalagimnazialã Maica Domnului: "Atunci cândlucrezi cu copii romi trebuie sã fii foarte binepregãtit. Eu am plecat la formare. Am aflattot felul de cutume ale romilor, pânã când nuse sfinþeºte locul spre exemplu mãmica nu-ºiaduce copilul la ºcoalã. Noi suntem cheia. "

Nu toþi copiii romi au în faþã dascãlipregãtiþi sã îi înþeleagã. În mediul rural,lucrurile diferã mult faþã de Capitalã.

Dl. Mihai Neacºu, Director Executiv,Centrul Naþional de Culturã al Romilor:"Vorbim de o calitate redusã. Acolo avemprofesori suplinitori sau necalificaþi.Sistemul educaþional face uneori praf copilul

rom. În ºcoalã nu învaþã nimic, nici mãcar nuse predã limba romani ºi se intreabã el deunde e, ce e."

Daniel Vasile, Preºedinte AgenþiaNaþionala pentru Romi: "625 de ºcoli, lanivel naþional, în care regãsim o populaþiesemnificativã de elevi romi, nu au apã,canalizare, nu au toaletã."

Ministerul Educaþieipregãteºte mãsuri pentruintegrarea copiilor romi

Mai multe organizaþii ale romilordin Transilvania au prezentat vineri, 30septembrie, într-o conferinþã de presã,rezultatele unui sondaj privinddesemnarea persoanei care sã lereprezinte interesele în ParlamentulRomâniei. Reprezentanþii mai multororganizaþii politice ºi civile ale romilordin Ardeal - Asociaþia Romilor dinTransilvania, Centrul Creºtin alRomilor din Transilvania, FundaþiaRoma Umanitate, Sindy Humanitas,Organizaþia Etnicã a Romilor din România, Partidul Alianþa democratãa romilor Cluj, Asociaþia pentru dezvoltarea economiei sociale - auanunþat vineri, 30 septembrie, într-o conferinþã de presã, numelepersoanei pe care o considerã ei legitimã sã-i reprezinte în ParlamentulRomâniei. Decizia a fost luatã în urma unui sondaj de opinie lansatsãptãmâna trecutã. Astfel, timp de ºase zile, între 23 ºi 29 septembrie,5.588 de romi - 3.741 de bãrbaþi ºi 1.847 de femei - au declarat cã AurelPascu ar fi persoana legitimã sã le reprezinte interesele în Parlament.Rezultatele sondajului: Aurel Pascu - 2.587 de opþiuni exprimate, DorinCioabã - 1.134 de opþiuni, Florin Salam - 643 de opþiuni, Vasile Ionescu- 636 de opþiuni, Rudolf Moca - 513 de opþiuni. "Trecutul ne-ademonstrat faptul cã reprezentarea politicã a unui partid al romilor de 26ani nu a fost beneficã dezvoltãrii comunitãþii rome din România. Romiinu mai acceptã promisiuni ºi nu doresc sã mai fie manipulaþi încampaniile electorale, ci doresc sã voteze ºi sã aibe o persoanã pentru a-i reprezenta din cadrul etnie rome în Parlamentul României", a declaratAurel Pascu, liderul unei organizaþii rome din Transilvania. Plecând dela acest sondaj, comunitatea romã din România ºi din strãinãtate invitãla discuþii reprezentanþii marilor partide politice din România.

Vocea Romilor

CURAJUL DE A FI ROM ªI DOMN

Caracteristica momentului este cãsufletul mediocru, ºtiindu-se astfel, arecutezanþa de a afirma drepturilemediocritãþii ºi le impune pretutindeni."

Dacã pânã ºi vrãjitoarele au renunþat latransportul pe coada mãturii, e timpul caºi rromii sã nu-ºi mai facã "planul caþiganul" (improvizat, fãrã sã gândeascã) ºisã renunþe la "ºcoala vieþii"(ºmechereala), prin educaþie. n tradiþiaþigãneascã/rromã a fi pakivalo (onorabil)presupune, deºi , a fi autonom economic,independent (nu neapãrat în sensul actual,pakivalo barvalo bogat), iar contractul nuse încheie cu statul "instituþie doveditduºman natural, în cazul rromilor, onaþiune fãrã stat, este un raport de schimbechitabil , între vânzãtor ºi cumpãrãtor,între "so kines" (ce cumperi) ºi "sobikines" (ce vinzi). A fost ca o tentativãde reîntoarcere la originare ale rromilor(þiganilor ), iar viziunea a evitat constantcooperarea cu "romii pakivale" (aºa ziseelite ale rromilor tradiþionali) predispuºidintotdeauna spre consum ostentativ deprestigiu si onoare , fãrã un capital deîncredere, cu un comportament moralprimitiv, impropriu vrajeala romanilor si alumii de afacerilor Curajul de a fi romaeste actul etic în care omul îºi afirmãpropria sa fiinþã, în pofida acelor elementeale existenþei (vieþii) sale, care se aflã înconflict cu propria sa afirmare.

POLITICARROMÃ

Miºcarea (civicã ºi politicã) rromã adevenit un fel de învãlmãºealã haoticã, încare fiecare îi pune piedicã oricuiînainteazã mai mult decât el. E o"apocalipsã veselã" (de imbecili), ca înfinalul "Tiganiadei", în care toþi se ceartãºi se bat "ca þiganii", adicã fãrã un motivprea clar. "O þiganie" - cum se spuneclasic, în care fiecare înjurã sau îºi dãpoalele peste cap, supãrat pe viaþã ºi petoatã lumea. Aceeaºi "þigãnie", fie cã evorba de Uniunea Internaþionalã aRomilor, de Forumul European alRromilor sau de Miºcarea rromilor dinRomânia. Inutilã asumarea etnonimuluirrom (conºtiinþã de sine etnicã ºi eticã),câtã vreme compromiterea lui nereconfirmã ca þigani, ºi nu mai pare delocclar cine e rrom, cine e þigan (oricum,gagiii nu fac deosebire!), diferenþareducându-se la cine e lider saupatalamagiu (mai pupincurist). Cum de s-a ajuns la o asemenea decãdere de laidealurile de început? Cine e de vinãpentru eºec? Cu excepþia lui NicolaeGheorghe, care s-a cãit public pentruerorile de management, toþi dau vina peceilalþi, nimeni nu-ºi asumã cã ar fi greºitdrumul, ba chiar nici nu considerã cã ar fio crizã, e foarte bine (pentru cã le este lor,personal, bine).

Pe scurt

Pe cine au ales romii dinTransilvania sã le reprezinteinteresele în Parlament. Cedeclarã potenþialul candidat

FFLLUUIIEERRIICCII AA PPLLEECCAATT SSÃÃ LLEECCÂÂNNTTEE SSFF IINNÞÞ II LLOORR DDIINN CCEERR

Atunci când înRai se face câte-unchef sunt aduºi ceimai buni rapsozidupã pãmânt. Credcã acesta a fostmotivul pentru caresfinþii ni l-au luatdintre noi peGheorghe Fãlcaru,poreclit dupãinstrumentul la carecânta ca sã neîncânte, Fluierici.De fel de prinMoldova s-a pripãºit de vreo 30 de ani în comuna Clejani, judeþulGiurgiu. Caracterul sãu frumos îl fãcea un om deosebit. Datoritãacestui fapt a fost foarte repede acceptat ºi îndrãgit de localnici.Ca ºi muzicant, lãutar de primã mânã Fluierici a fost cooptat deansamblul "Taraful din Clejani "ce în scurt timp avea sã devinãunul dintre cele mai bine cotate ansambluri de muzicãtradiþionalã din þarã ºi strãinãtate.

Sunt mulþi artiºti interpreþi care cântã la fluier, pe Fluierici,fãrã teama cã aº putea greºi, îl pot pune pe aceeaºi treaptã valoricãcu reputatul instrumentist ºi rapsod Gheorghe Lãceanu, a cãruinotorietate a depãºit de foarte mult timp graniþele þãrii.

Cred cã acum Fluierici, cu zâmbetul sãu care exprimaomenie, cu ochii sãi vii încãrcaþi de flacãra inteligenþei, stã de-adreapta Tatãlui Ceresc ºi cântã o doinã de jale de curg lacrimi derouã din ochii sfinþilor, ca mai apoi sã cânte o sârbã de prinClejani de joacã sfinþii de se zguduie bãierile cerului.

Voi, cei care l-aþi cunoscut ºi iubit pe Fluierici sã nu-lplângeþi, pentru cã lacrimile voastre îi ard notele instrumentuluisãu fermecat. Bucuraþi-vã! Dragostea voastrã pentru el o primeºteînmiit de la toþi cei care sunt în rai.

6 Vocea Romilor Fapt diversAnul IV • nr. 276

10 octombrie 2016

În perioada comunismului, între anii1967-1980, a fost aprobat micultrafic al sârbilor în România.Cetãþenilor din þara vecinã,Iugoslavia, li s-a permis intrarea înRomânia fãrã vize, astfel cã aceºtiaau adus diverse produse de vânzare.

De la cunoscuta supã sârbeascãVegeta, la ciocolatã, þigãri, gumã demestecat, pânã la blugi, bluze, helãnci saupelerine din fâº. Erau produse la marecãutare, se vindeau ca pâinea caldã ºiconstituiau o mare sursã de câºtiguri. Înacei ani, în Timiºoara, duminica erau zecide mii de cumpãrãtori ai produselor adusedin Iugoslavia. Pentru cã piaþa a devenitprea micã, biºniþarii îºi întindeau marfa ºipe strãzile apropiate. Ioan Mirescu, unuldintre liderii importanþi ai romilor dinTimiºoara, a scris o carte-document,intitulatã "Romii. Drumuri ºi popasuri", încare un capitol este "Traficul sârbesc înRomânia ºi aurul romilor". "Duminicã, laaceastã piaþã veneau zeci ºi sute de mii deoameni cu trenurile, cu maºinile, din toatecolþurile þãrii, pentru a cumpãra deosebita

vegetã pentru gustul ei bun, elegantelehelãnci ºi modernele fâºuri ce se îmbrãcaupeste costum sau peste o hainã elegantã,deosebitele feluri de ciocolatã ºi moderniipantaloni noi apãruþi: blugi, pe care nuoricine îi putea avea, din cauza preþuluiridicat. În aceastã mare de oameni din þarãºi din Banat, alãturi de miile de vânzãtorisârbi, miliþienii, fiind depãºiþi de situaþie,ºi-au fãcut legi speciale de ºpagã de lavânzãtorii români ºi sârbi. Fãceau acest

lucru pentru cã sârbii nu aveau dreptul lacantitãþi mari de materiale pentru vânzare.Romii ºi mii ºi mii de români cumpãreaustocurile de materiale de la sârbi ºi lerevindeau, la preþuri mai mari", a povestitIoan Mirescu. Aºa se face cã, înTimiºoara, cei descurcãreþi îºi rotunjeauveniturile, ºi aºa destul de mici. Era omare debandadã stradalã, fãrã control, cuun "regulament" fãcut de miliþie ºiSecuritate.

Cum prospera "la negru" Timiºoara încomunism. Legãtura dintre biºniþarii sârbi,clanurile de romi, Miliþie ºi Securitate

Conflict sângeros între douã clanuride romi din Craiova. Un bãrbat a ajuns la spital cu nasul tãiat

Trei bãrbaþii deetnie romã au vrut sãîºi facã singuridreptate, iar duminicãdimineaþã l-au bãtutDantes Parnicã cubâtele. Oamenii legiiau ajuns imediat la faþalocului, însã agresoriiau reuºit sã fugã.Incidentul a avut loc pebulevardul 1 Mai dinCraiova. I-au tãiatnasul Reprezentanþii Spitalului de Urgenþã Craiova au spuscã victima a fost adus cu o ambulanþã la Unitatea de PrimiriUrgenþe luni dimineaþa, la ora 4.10. Dantes Parnicã prezentamai multe leziuni la nivelul feþei, suferite în urma uneiagresiuni, dar ºi leziuni suferite în urma unui accident rutier,printre care ºi o fracturã la nivelul tibiei piciorului stâng.Agresorii au vrut sã îi ofere victimei o lecþie ºi i-au tãiat vârfulnasului. Dantes Parnica a fost supus unei intervenþiichirurgicale ºi ºi în acest moment este internat în Clinica deOrtopedie. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângãTribunalul Dolj au deschis dosar penal pentru tentativã deomor. În acest moment agresorii sunt cãutaþi de oamenii legii.Victima a primit 100 de zile de îngrijiri medicale. DantesParnicã a fost implicat în anul 2009 într-un scandal în plincentrul oraºului.

O familie de þigani adevenit "ghimpele" dincoasta bogaþilor carelocuiesc în cartierul delux al municipiului Deva

O familie sãracã de romi vrea cu orice preþ sã rãmânãvecina celor mai bogaþi oameni din Deva. Casa EveiGabor face notã discordantã cu zecile de vile de lux careocupã terenurile cartierului Zãvoi. Femeia a primitnumeroase oferte de a pãrãsi cartierul, dar refuzã sã îºivândã bãtãtura.Eva Gabor (64 de ani) locuieºte deaproape jumãtate de secol în Zãvoi, cel mai luxos cartierdin municipiul Deva. În ultimii ani, în jurul caseidãrãpãnate a familiei de romi, care trãieºte din ajutorulsocial de 120 de lei, au fost ridicate zeci de vile, iar preþulterenului a ajuns sã depãºeascã 100 de euro pe metrupãtrat. Bordeiul devencei a rãmas cel mai primitiv loc dincartier.

Doi copii au murit în utlimaperioadã la Arad de rujeolã.Ambii aveau sub un an ºi nuerau încã vaccinaþi

Ambii aveau subun an ºi încã nu auprimit vaccinulROR, care este unvaccin combinatcare protejeazaimpotriva rujeolei,oreionului sirubeolei. ªefulDirecþiei de SãnãtatePublicã, ConstantinCãtanã, spune cãbebeuºii nu au primitvaccinul pentru cã

nu aveau încã vârsta de un an, în care acesta trebuie fãcut.Totuºi familiile celor doi copii se fac vinovate, deoarece nu auvaccinat fraþii mai mari, care au transmis infecþia la cei mici.Ambii copii morþi sunt de etnie rromã ºi au mai mulþi fraþi.Fetiþã de nouã luni era din oraºul arãdean Curtici ºi amurit ladouã zile dupã ce familia a refuzat internarea, iar celalaltbebeluº era din Milova. 113 cazuri au fost înregistrate înultimele ºase luni, cu mai multe focare în judeþul Arad, însã nuau fost luate mãsuri de carantinã în spitale. "Cu excepþia celordouã decese ºi a câtorva cazuri, pacienþii au fost trataþi ladomiciliu, cu evoluþie bunã a stãrii de sãnãtate. Totuºi, raportatla anul trecut, numãrul de bolnavi de rujeolã este semnificativmai mare, iar o problemã serioasã este cã unii pãrinþi refuzãvaccinarea când copilul împlineºte un an", a declarat ConstantinCãtanã. Crina ªmit, asistent social al Primãriei Curtici, spune cãal ei cazul a fost semnalat dupã deces ºi de atunci au demarat oanchetã socialã. Tot acesta declarã cã familia fetiþei nu s-a aflatîn evidenþa lor de prestaþii sociale.

C M Y K

Autorii scandalului sângeros dincartierul Panduraºul sunt înlibertate. Fraþii cuþitari au fugit,iar poliþiºtii sunt pe urmele lor

Constantin Mãrgel, de 45 de ani, se aflã în stare gravã ºi a fosttransportat la un spital din Târgu Mureº, pentru a fi salvat, iar nepotullui, Ioncilã Nichifor, 31 de ani, se aflã la Secþia de Terapie Intensivãdin cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Târgu Jiu. Scandalul aînceput de la un cal, dar s-a produs pe fondul consumului de alcool.Ioncilã Nichifor spune cã a vrut sã-l salveze viaþa unchiului sãu: "Eraun unchi de-al meu. M-am pus peste el sã nu-l taie. I-au dat în cap cubâtele de baseball. De la un cal s-a întâmplat. A vrut sã cumpere uncal de la ei. S-a luat cu ei în gurã ºi au vrut sã bage calul cu japca încurte. Era puþin bãut unchiul meu. Eu m-am pus peste el sã nu-l maitaie ºi m-au tãiat ºi pe mine în burtã ºi în spate. Doi fraþi ne-au atacat".Rudele cer sã se facã dreptate Rudele victimelor au venit la SpitalulJudeþean de Urgenþã, dar nu au fost lãsate sã pentru a nu face scandal.Mascaþii au pãzit intrarea în Secþia de terapie intensivã.

NU PUTEM CONTA PE EI - ÞIGANII SÃPTÃMÂNII Pentru cã nu se implicã în problemele comunitãþilor rome, nu au caracter ºi fac discriminare împotrivaetniei, nepãsându-le, deºi ei sunt persoane importante, cu funcþii de conducere în judeþul Vâlcea.

7ActualitateAnul IV • nr. 27610 octombrie 2016

La ºcoala primarã din Brãdeni, unadintre cele mai sãrace comune dinjudeþul Sibiu, urci pe un drumneasfaltat, pânã în curtea plinã decopii ieºiþi în pauza mare. Cupodele de lemn, uºi vechi ºidesene frumoase prinse migãlos pepereþii sãlilor de clasã, ºcoala paredesprinsã din povestea veche aînvãþãtorilor de odinioarã.

La clasa pregãtitoare, cei mai micidintre elevii ºcolii din Brãdeni îºi reiaucuminþi locurile în bãnci, dupã pauzamare. Cu toþii îl urmãresc atent peAdrian Pascu, domnul învãþãtor, care leexplicã ce au de fãcut pe niºte fiºe delucru special pregãtite. Adrian explicãrãbdãtor, copiii au foarte multe întrebãri,dupã care se opreºte la fiecare dintre cele25 bãncuþe ºi explicã din nou, fiecãruicopil în parte, pentru a fi sigur cã auînþeles toþi ce au de fãcut. Adrian estechiar din Brãdeni, ºi astãzi a devenitmândria comunitãþii de romi, majoritarã

în localitate. Pãrinþii lui sunt oamenisimpli, absolvenþi de 10 clase, mama afost muncitoare, tatãl lui a lucrat ºi prinstrãinãtate pentru a-ºi ajuta copilul sã-ºiîmplineascã visul. Iar Adrian a muncit ºia reuºit sã facã exact ceea ce a visat dinadolescenþã. A urmat liceul la Agnita,

profil de filologie, apoi Facultatea deGeografia Turismului de la Sibiu. Dupãcare s-a întors acasã. ªi, pentru cã nu agãsit post de profesor de geografie laBrãdeni, s-a dus la concursul pentrusuplinitori ºi, de la începutul anului, esteînvãþãtor la ºcoala din sat.

Tânãrul rom care bate poveºtile de succesromâneºti: as la facultate, învãþãtor în sat,mentor pentru UE. "De ce sã-mi fie ruºine?Dacã altul furã, sunt eu vinovat?

C M Y K

Vocea Romilor

Hunedoara vãzutã de irlandeziîntr-un reportaj sfâºietor: familiicare trãiesc printre gunoaie,copii bolnavi, fãrã ajutor,sãrãcie ca în Lumea a treia

Uluiþi de oraºul "pe moarte" A doua oprire ateleviziunii irlandeze a fost un orfelinat dinHunedoara, în care sunt îngrijiþi copiii abandonaþide pãrinþi ºi bolnavi. Jurnaliºtii relatau desprebucuria copiilor de a primi daruri, chiar dacãacestea au venit în cutii mici de pantofi. Televizineaprezenta atmosfera apãsãtoare din oraºul "aproapemort", afectat de ºomajul ridicat, cu numeroasefamilii care trãiesc doar din ajutoare sociale. Ultimaoprire din cãlãtoria irlandezilor în Hunedoara a fostla familiile care locuiesc în barãcile de la margineaoraºului pe malul Cernei. Printre ruine ºi în umbrafostelor uzine din Hunedoara, trãiesc cele maisãrace familii din Hunedoara, relateazã jurnalistaCiara Doherty de la Ireland AM, prezentând apoicazul unei fetiþe suferinde de o maladie gravã aoaselor, condamnatã la un trai chinuit în sãrãcie.

Oamenii inimoºi din epicentrulsãrãciei. Hagi, eroul din Ocolna

Am acasã o lampã modernã cu baterii, dar seconsumã repede. Þine doar câteva seri. Ca sãcumpãrãm altele, ar trebui sã mergem nouãkilometri pânã la magazinul din Amãrãºtii de Jos(n.r - comunã din judeþul Dolj). ªi atunci, ce facem?Punem unturã ºi un fitil fãcut din cearºaf. Arde peo farfurie de tablã. Când se lasã seara, copiii îºi factemele la lumina asta. Se mai afumã casa, dar astaeste situaþia. Aºa facem luminã ºi iarna, ºi vara",povesteºte Maria, o localnicã din satul Ocolna."Anul acesta, la clasa teoreticã, 18 dintre cei 22 deliceeni au promovat examenul de Bacalaureat. Afost mai bine ca în anii trecuþi. N-am avut penimeni din Ocolna. La Evaluarea Naþionalã, au luatnote foarte mici cei de-acolo. Avem cea mai micãmedie de admitere la clasa de agriculturã - 2.78. Eiau luat 1 la examene, dar au avut medii mai bune îngimnaziu, peste 5-6, ºi aºa le-a mai crescut nota...",spune Elena Carasel, directoarea Liceului Teoretic"Amãrãºtii de Jos". "Cei mai mulþi dintre copiii dinclasele primare ºi chiar de la gimnaziu n-au ieºitniciodatã din Piatra-Olt. N-au vãzut în viaþa lor untren. I-am luat pe cei mai sãraci din comunitate ºi i-am plimbat la Craiova, i-am dus la teatrul de pãpuºi"Colibri". La McDonald's au fost aºa de cuminþi,încât vânzãtoarele de acolo au fãcut un album defotografii cu ei ºi ni le-au trimis", spune GabrielaPãduraru, profesoarã de limba romani la ºcoalã.

Pe scurt

Dentista care trateazã cu bani de-acasã sute de copii orfani:"Nu pot s-ajut pe toatã lumea,dar cât pot, fac fãrã regrete"

Adesea aud înjur, ºi mi se spune ºimie, cã nu poþischimba lumea, techinui degeaba. Eibine, îmi place sãcred cã nu e aºa", îºiîncepe povesteamedicul stomatologdin Slatina care adevenit, neoficial,dentistul copiilor din sistemul de protecþie socialã. A tratatpânã acum aproape 100 de copii din judeþul Olt, iarmulþumirea ei este cã astãzi aceºtia vin la tratament lacabinetul ei, în medie 10-15 pe lunã, ºi nu mai sunt clienþila Urgenþe. Andreea Dumitrescu, o prezenþã care îþi dãoptimism dintr-o simplã discuþie, a terminat facultatea înurmã cu nouã ani. Primii trei ani dupã ce a devenit mediccu parafã i-a petrecut în Bucureºti ºi s-a întors în oraºulnatal, Slatina, convinsã cã "Bucureºtiul nu e oraºul în caresã-þi creºti copiii". Lecþie de viaþã pentru proprii copii Încarierã a luat lucrurile pas cu pas, e mulþumitã de ce faceastãzi, deºi a traversat ºi dezamãgiri. Se bucurã cã cei doicopii ai sãi, aflaþi în primii ani de ºcoalã, învaþã nu doar ceprevede programa ºcolarã. "Aaa, copiii mei ºtiu despre ceevorba, îi cunosc pe o parte dintre copiii care vin lacabinet, dãruiesc la rândul lor, se bucurã sã împartã cu alþicopii ce au, din cabinet niciun copil nu pleacã acasã cumâna goalã. Poate cã uneori le rãpesc din timpul pe care l-am petrece împreunã, atunci când plec pentru o urgenþã,însã ei înþeleg deja. Dar sunt lucruri fireºti, consider eu, nupoþi sã nu vezi ce e în jurul tãu ºi nu poþi sã nu faci, dacãai ºansa, viaþa mai simplã, mai frumoasã, ºi altora.

Cum sã furi lemne cu un BMW.Un bãrbat din Argeº a reuºit sã-iuimeascã pânã ºi pe poliþiºti,care l-au prins cu bolidul plin culemne pentru care nu avea acte

Poliþiºtii din oraºulCâmpulung Muscel au avutrecent o mare surprizã chiarîn centrul oraºului, oprind întrafic un BMW seria 3încãrcat cu lemne pânã larefuz. Portbagajul eraburduºit cu lemne, la fel ºihabitaclul, cu excepþiascaunului ºoferului.Bancheta din spate fusesescoasã pentru a face loc unei stive de lemne.BMW-ul este al unui romdin comuna Bughea de Sus, comunã ai cãrei locuitori sunt"specializaþi" în mare procent în furtul de lemne. În total, în maºinãpoliþiºtii au gãsit o jumãtate de metru cub de lemn furat. Anchetat depoliþiºti, romul în vârstã de doar 18 ani a mãrturist cã în ziua în care afost prins mai fãcuse încã patru transporturi de lemne cu BMW-ul. Acincea cursã a fost însã cu ghinion pentru el. BMW-ul plin de lemnea fost confiscat ºi se aflã în curtea Ocolului Silvic Câmpulung. În plus,proprietarul maºinii a fost amendat ºi cu 2.000 de lei. În ultimii ani,poliþiºtii din Câmpulung au depistat în trafic sute de cãruþe ºi maimulte maºini ºi camioane cu lemne furate, toate din Bughea de Sus.Conform statisticilor întocmite de Ocolul Silvic Câmpulung, anultrecut au fost aplicate 312 contravenþii silvice, cu o valoare totalã de699.500 lei, fiind consemnate ºi 3 infracþiuni silvice. Totodatã s-aconfiscat cantitatea de 130 mc lemn lucru, 15 mc cherestea ºi 225 mclemn de foc. Conform legislaþiei în vigoare s-a dispus confiscarea a 5autoturisme transport marfã ºi a unui numãr de 21 atelaje folosite lasãvârºirea contravenþiilor ºi a infracþiunilor silvice.

8 Vocea Romilor EvenimentAnul IV • nr. 276

10 octombrie 2016

Strazile Berlinului sunt din ce in cemai pline de rromi, veniti aici din sud-estul Europei. Multi isi petrec zilelecersind, in capitala. Partea mai putinvizibila insa, este ca din ce in ce mai des,familiile de romi isi trimit copiii lascoala, in Germania.

O situatie surprinzatoare, dar o"mare problema" pentru administratialocala, spun autoritatile.

Zi de zi, la orele diminetii, un grupde femei rome urca in autobuzul careleaga cartierul berlinez Tiergarten decentrul capitalei. Coboara in zonele celemai aglomerate, unde intalnesc frecventalte grupuri de romi. Se cunosc intre eisi de multe ori vorbesc limba romana.

Raman apoi pe strada, pana seara.Cersesc sau spala parbrize.

Nu e o situatie noua, nici pentrusoferi, nici pentru trecatori si nici pentru

autoritati. Multi dintre romi sunt cetatenieuropeni, vin din Bulgaria si Romania siau drept de sedere, cel putin 3 luni, incalitate de turisti.

Sute de copii rromi în ºcolile din Berlin

SC APAVIL SA a desfãºurat ºi însãptãmâna 3 - 7 octombrie o activitateintensã în municipiul Râmnicu Vâlcea,în colaborare cu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJARE ATERENULUI. Au fost executate lucrãri deamenajarea terenului, prin betonare ºiasfaltare pe strãzile : tirbei Vodã nr.214,Straubing, Antim Ivireanul ,Ion Referendaru- 4 tone asfalt.

AVARII SOLUÞIONATE. S-auremediat pierderile de apã potabilã în timputil la adresele: Depozitelor, tirbei Vodã nr.214.

POMPE CURÃÞATE. Au fost curãþatepompele de canalizare de pe strãzileMorilor, Arinilor, Goranu, Dem Rãdulescu,pasajele de pe str.Dacia ºi str. BogdanAmaru (grãtare pluviale) ºi Râureni conformprogramului sãptãmânal.

PROBLEME PUNCTUALE. Au fostrealizate o serie de lucrãri punctuale:

- A fost schimbatã pompa de refulare la

Staþia de pompare de pe str. Morilor.- Decopertat asfaltul de pe capacul

cãminului de canalizare pe Aleea Castanilornr.11 ºi reparat cãminul de canalizare.

- Descoperit ºi reparat cãmin decanalizare pe str.Regina Maria, la bl.C1.

- Montat capac canalizare ºi piesã suport

pe str. Stirbei Vodã (intersecþia cu str.Aranghel).

- S-au ridicat la cota terenului ºi s-aurefãcut cãminele de apometre de la blocurileS 33 si S 16 sc D din cartierul Lenin Sud.

- S-a efectuat înregistrarea separatã aconsumului de apã rece la Bl 12 din zona 1

Mai pentru scãrile C, D si E.- Verificare staþii pompe ºi asigurare

zonã protecþie sanitarã Staþie Pompe DealulMalului, Islazului ,Buda-Poenari.

- Se continua cu executarea staþiei depompe, strada Toporaºilor.

- S-au finalizat lucrãrile de reþea apã ºicanalizare strada Schitul Troianu.

- S-au finalizat lucrãrile de execuþie areþelei de canalizare ºi racorduri, stradaVeteranilor

CÃMINE CURÃÞATE. S-au verificat ºicurãþat manual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere pe Aleea Castanilor, str.Carol I, Ostroveni IV (bl. A18), OstroveniIII (bl. A17), Ostroveni (bl. A16), B-dulTineretului -bazinul de retenþie.

22 APOMETRE VERIFICATE ªIMONTATE.

Tot în cursul sãptãmânii trecute au fostverificate, montate sau înlocuite 22 deapometre, atât la persoane fizice, cât sijuridice, fiind întocmit ºi un numãr de 5documentaþii tehnice.

Lucrãri executate de SC APAVIL

Doi tineri romi din Slovacia audecis sa se casatoreasca, pâna aicinimic iesit din comun. Petrecerea,însa, a fost grandioasa, a durat patruzile si a costat 35.000 de euro.

Evenimentul a avut loc în orasulMichalovce. Tinerii îndragostiti Evkasi Lukas au spus „da” în fata altaruluisi au pus pe degetul unui altuia câteun inel din aur de la Bulgari. La nuntaau fost prezenti cântareti renumiti, iardin imagini se vede cum acestiaprimesc sute de euro pentru a maicanta o melodie. Rochia miresei a

costat doar 1.000 de euro, însa pretulacesteia a crescut mult atunci când pe

ea au fost tesute bancnote de 100 si500 de euro.

Nunta de 35.000 de euro a unuicuplu de romi din Slovacia

PUTEM CONTA PE EI - ROMÂNII (GAGII) SÃPTÃMÂNII Pentru cã sunt oameni de onoare si caracter care se preocupã de soarta romilor din judeþ ºi îi ajutã pe aceºtia.Se preocupã ca romii sã fie integraþi în societate vizavi de problemele cu care se confruntã etnia rromã.

Bloomberg: Numeroºiromâni de etnie romãcer azil în SUA

Numeroºi români de etnie romã solicitã azil în statulamerican California, argumentând cã sunt persecutaþi înRomânia ºi în alte þãri ale Uniunii Europene, anunþã oficialiSUA ºi organizaþii pentru drepturile minoritãþilor, conformsite-ului agenþiei Bloomberg transmite Mediafax.

Viorel R., un român de etnie romã, ºi-a vândutanimalele pe care le avea în România, dar, în loc sã plece înEuropa Occidentalã, a cumpãrat un bilet de avion spreMexic. De acolo a mers spre frontiera Statelor Unite ºi s-aadresat poliþiei americane pentru a cere azil.

"Am decis sã plec pentru cã nu mai puteam sãsupravieþuiesc", a declarat Viorel R., în vârstã de 52 de ani,în Riverside, California, arãtând plãgi pe scalp ºi la buzedespre care susþine cã i-au fost fãcute de poliþie. "Nu maiputeam suporta sã fim priviþi de sus", a spus el.

În cursul anului 2016, aproape 1.800 de români au fostreþinuþi la frontiera sudicã a Statelor Unite, comparativ cu400 anul trecut ºi cu câteva zeci în 2008, conform dateloroficiale furnizate de autoritãþile americane.

9MapamondAnul IV • nr. 27610 octombrie 2016

Dupã 26 de ani de strategii întocmitede legiuitori de toate culorilepolitice, educaþia de la sate, cuprecãdere din zonele sãrace, estedoar o umbrã palã a unui sistem carear trebui sã-i creascã pe copiiiRomâniei.

Programul "Fiecare Copil la Grãdiniþã"(FCG) finanþat din bugetul statului poatereprezenta cheia pentru un viitor mai decent.Dar banii nu sunt singurul rãspuns, pentruun rezultat palpabil, autoritãþile naþionale ºicele locale trebuie sã corecteze împreunãefectele a zeci de ani de beznã ºi indiferenþã,punând bazele educaþiei viitorilor adulþi. Ammers în nordul judeþului Sibiu sã gãsimdiferenþele dintre comuna Brateiu, undeprogramul FCG se desfãºoarã de cinci ani, ºiHoghilag, o comunã în care oamenii învaþãsã aplice legea 248/2015 din luna februarie aanului curent. Am vrut sã vedem dacã unastfel de program are puterea sã frângãlanþul care stranguleazã de zeci de ani

societatea româneascã. Patru þânci de 8 ani,cu ghiozdanele trãgându-i de spate, seopresc lângã noi, în faþa ºcolii, unde-laºteptãm pe directorul ªcolii Gimnaziale dinHoghilag, nordul judeþului Sibiu. - Da' voidin ce þarã sunteþi?, se lanseazã în discuþie ofetiþã cu ochii verzi ºi pãrul pânã la brâu. -Cum din ce þarã?, o întreb. Copiii se

ruºineazã ºi încep sã râdã împingându-seunul într-altul. Le spunem cã ºi noi suntemdin România. - Care-i capitala României?,încercãm sã ducem conversaþia mai departe.- Mediaº!, rãspunde ferm singurul bãiat dingrup. E oraºul cel mai apropiat de satul loraruncat între douã atracþii turistice, Sibiu ºiSighiºoara.

Povestea copiilor rãtãciþiîn geografia sãrãciei:"Voi din ce þarã sunteþi?"

Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Ialomiþa faccercetãri cu privire la un scandal produs în noaptea de duminicã,spre luni, în sânul unei familii de romi din Urziceni. În cauzã s-aîntocmit un dosar penal pentru tentativã la omor.Din primeleinformaþii, scandalul a fost iscat din cauza unor neînþelegeridintre membrii respectivei familii. O parte dintre aceºtia au fostimplicaþi într-un scandal anteriori, aflat deja în lucru la poliþie.Aceºtia s-au pus de acord cu privire la declaraþiile pe careurmeazã sã le dea oamenilor legii. În noaptea de duminicã spreluni, romii au revenit asupra discuþiilor pe aceastã temã însã nu auajuns la concluziile pe care ºi le doreau. Aºa cã s-au pus pe ceartã.Scandalul a degenerat, scandalagii fãcând uz de arme neletale. S-au tras câteva focuri de armã, o persoanã fiind spitalizatã. Cazula intrat în atenþia procurorilor Parchetului de pe lângã TribunalulIalomiþa.

Vocea Romilor

SSccaannddaall îînn tt rr --oo ffaammii ll iieeddee rroommii dd iinn UUrrzz iicceenn ii ..SS--aauu tt rraass ffooccuurr ii ddeeaarrmmãã,, iiaarr oo ppeerrssooaannããaa ffooss tt rrããnn ii ttãã

Europarlamentarul DamianDrãghici, show grotesc. A"denunþat" þiganii dinshowbiz, ca la uºa cortului

Damian Drãghici nu conteneºte sã uimeascã! A lucrat cu marimuzicieni ai lumii, se laudã cã este singurul român recompensatcu un Grammy, în culmea succesului, s-a tuns, bãrbierit ºi aschimbat meseria de muzician cu cea de europarlamentar laBruxelles. Un sigur lucru n-a reuºit sã schimbe! Încã vorbeºte cala uºa cortului.

Invitat de Smiley sã cânte la petrecerea privatã pe care a dat-o la inaugurarea clubului sãu, dedicatã 100% artiºtilor de la casalui de producþie muzicalã, Damian Drãghici a fãcut "ursãriemaximã", "denunþând" cu un limbaj suburban "þiganii"dinshowbiz, aflaþi la chef. Mânat de o poftã nebunã de distracþie,Damian, care a urcat pe scenã cu "fraþii sãi", trupa deacompaniament, n-a þinut tocmai un curs de limbã þigãneascã, cii-a prezentat într-o manierã abjectã, cu o nefireascã dorinþãdeclaratã obsesiv de a le mânca anumite pãrþi anatomice, evident,intime, lui Feli, solista preferatã a lui Smiley, Sergiu Ferat (care afãcut senzaþie la ediþia de anul trecut "Românii au talent"), CRBLºi Giulia Anghelescu ºi nu în ultimul rând solistei Corina. Mai cumoþ acesta din urmã s-a autodenunþat ca fiind "þigancã", strigândla microfon ºi, ca sã fie ºi mai convingãtoare, a interpretat piesa"Trec þiganii"

Descântec deceas rãu

Ceasul rãu este un duh malefic careumblã, îmbolnîveºte, îndeamnã la rãuºi poceºte sau omoarã pe cei ce-i ies încale, sinonim cu Ceas Slab.Apropierea ceasului rãu poate firecunoscutã de þiuitul produs de acestaîn timpul zborului. Ceasul rãu poateaparea în orice zi a anului. Dar, spredeosebire de duminicã, luni, miercuri,joi ºi vineri care au câte un singur ceasrãu, marþea ºi sâmbãta au, fiecare câtetrei. Pentru a se feri de rãul pe care-laduce ceasul rãu, omul se închinã,bate cu degetul în lemn ºi îl invocã peDumnezeu: Doamne ajutã! Dacã,totuºi, cineva cãdea victimã ceasuluirãu, acesta era scos din corp prindescântec:

Ceas rãu cu pociturã,Ceas rãu cu sãgeturã,Ceas rãu cu spaimã,Ceas rãu de cu searã,Ceas rãu de miezul nopþii,Ceas rãu de ziuã,Sã te duci pe munþi,Pe sub munþiC-acolo-s a tale curþi,C-acolo-s mese aºternute,ªi pahare umplute,ªi scaune aºternutePentru tine sunt gãtite.Acolo sã traieºti,Acolo sã vecuieºti,De .... (numele persoanei) sã nu

gândeºti,Cã tu nu te vei duceªi de nu te vei îndepãrta99 de suliþe oi luaªi te-oi însuliþaªi te-oi înspãimânta

Ghicit ºidescânteceþigãneºti

10 Vocea Romilor DiverseAnul IV • nr. 276

10 octombrie 2016

Liderii mai multor organizatii deromi din judetele Botosani,Vrancea, Neamt, Iasi si Vaslui auvenit, vineri, in Bacau pentru aparticipa o dezbatere privindStrategia Guvernului României deincluziune a cetatenilor româniapartinând minoritatii rome.

Evenimentul a fost organizat deDoru Tanase, presedintele filialeijudetene a Partidului RomilorDemocrati (PRD).

Invitat special a fost SorinMedeleanu, presedintele partidului lanivel national. La intâlnire auparticipat reprezentanti ai InstitutieiPrefectului, Primariei Bacau, AJOFMsi DSP.

Sorin Medeleanu si-a avertizatcolegii, chiar de la inceput, ca nu vreasa auda ca “toate sunt bune sifrumoase”, cum se obisnuia pevremuri. “Va rugam sa ne spunetitoate pasurile voastre si sa incercam sagasim solutii impreuna”, a adaugat

liderul PRD.Doru Tanase si-a exprimat speranta

ca organizatiile de romi vor reusi safaca front comun si sa devina o vocecare sa fie auzita de decidenti.

S-a discutat despre fondurile

europene care pot fi accesate sifolosite pentru a-i ajuta pe romi sa seintegreze, despre vaccinarea copiilor,despre lipsa dispensarelor, dar maiales despre lipsa locurilor de munca sia calificarii.

Dezbatere regionalã despresãrãcie ºi incluziune. Romiivor sã facã “front comun”

te trais but – la multi anicyumydaptu ando muy te dilearaptu photan – te pup direct in bot sa te zapacesc

de totpatradi bahtale – paste fericit

socheres merundo – ce mai sugi curvodobroituca – buna ziuasocares? – ce mai faci?

sohalean? – ce ai mancat?ciplecealma tuta – nu pot sa te sufar

mai bes hatan – stai putin,sau mai staiun pic

socares prala? – ce faci frate?mishto – bine’

haida jas manta ando foro? – mergi cumine in oras?

haida care – hai acasasar busos? – cum te cheama?chechibars satu? – cati ani ai?motomanga – spune-mi si mie

unde esti? – cai san?seav – copil

hamasco – mancarecamis te jas manta? – vrei sa mergi cu

mine?cai sans? – unde ai fost?

Dicþionar româno-rromCum e sã fii rom în România?Jurnaliºtii de la ziarul suedezExpressen, faþã în faþã cu sãrãcia,dar ºi cu palatele þigãneºti

Dupã ce situaþiafinanciarã, dar ºicadrul legal, le-afãrcut romilor viaþatot mai grea în þãriprecum Italia ºiSpania, undemergeau sãcerºeascã, mulþidintre ei s-auîndreptat cãre nordulc o n t i n e n t u l u i .Valurile de imigranþiau asaltat Suedia,una dintre puþineleþãri care nu a interziscerºetoria ºi în carejustiþia este încãfoarte tolerantã.Comunitãþile încep însã sã fie împãrþite în ceea ce priveºte noiinocuitori ai þãrii, iar în politicienii îi folosesc drept programelectoral pentru alegerile de anul trecut. Încercând sã afle careeste viaþa romilor din România, jurnalista Magda Gad, de laziarul suedez Expressen a umblat din Ferentari pânã la Strehaiaºi a vorbit cu ei.

Maria Drumitu, femeie de etnie romã, din Craiova: "E foartegrea viaþa, n-am mai mâncat de ieri, sunt dependentã de tubulde oxigen cã sufãr cu plãmânii. În comunism era mult mai bine,atunci aveam o casã în oraº. Eram plãtitã sã am grijã de copii,1.100 de coroane pe lunã, erau mulþi bani atunci! Dupã 1989,nu am mai primi nici ajutor ºi m-am ºi îmbolnãvit. Mi-au luatapoi casa pentru cã era pe un teren care a fost revendicat".

BerbecStarea ta generalã nu va fi nemaipomenitã, aºa cãar fi de dorit sã nu te implici în activitãþi care sã te

suprasolicite. Nu este exclus sã cheltuieºti o sumã de banipentru divertisment, ceea ce-þi va îmbunãtãþi ºi mai mult stareapsihicã. In cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, mareatenþie, deoarece în a doua jumãtate a intervalului este posibil sãaparã unele încurcãturi.

TaurPopularitatea ta în rândul persoanelor de sex opusva creºte considerabil în aceastã perioadã; þi se vor

face complimente, dar nu este cazul sã crezi chiar tot ce þi sespune. Drumurile pe care le vei face în aceastã sãptãmânã îþi vorda ocazia de a îmbina plãcutul cu utilul. La serviciu va fi mareagitaþie ºi te vei confrunta cu probleme de tot felul. Din fericire,colegii iþi vor da sprijinul de care ai nevoie.

GemeniStarea de agitaþie, de neliniºte se accentueazã pe zice trece. Mare atenþie la tot ce faci, deoarece nu este

exclus sã suferi un accident. Oricum, prudenþa se cere a fi pusãpe primul plan. În familie, unul dintre pãrinþi sau o altã rudãapropiatã ar putea avea o problemã care te va þine cu sufletul lagurã o bunã bucatã de vreme.

RacEºti optimist ºi priveºti cu încredere spre viitor, ceeace te ajutã în tot ce faci. Starea psiho-afectivã este

excelentã ºi nimic nu pare sã te deranjeze. Din punct de vedereintelectual, randamentul este maxim, iar deciziile pe care le veilua în aceastã sãptãmânã se vor dovedi în scurt timp inspirate.Este posibil sã ai unele discuþii mai aprinse cu partenerul deviaþã, dar situaþia se va relaxa destul de repede.

LeuDe energie nu duci lipsã, dar suprasolicitarea poatesã-þi creeze probleme cu inima. |n general,

activitãþile în care eºti implicat îþi dau serioase bãtãi de cap.Trebuie sã munceºti mult pentru orice, ºi acest lucru te face cevapesimist. Eforturile pe care le vei face în aceastã perioadã voravea rezultate mai târziu, dar vor fi stabile. La serviciu veibeneficia de o atmosferã plãcutã. Acasã vei fi solicitat mai multdecât în mod obiºnuit, dar nu este cazul sã te fofilezi.

FecioarãTraversezi o perioadã extrem de agitatã. Dorinþa demanifestare este foarte mare, dar nu prea ai stare sã

faci mare lucru. Nu este exclus nici sã ai parte de dureri de dinþisau de cap. Relaþia cu partenerul de viaþã va fi destul detensionatã în aceastã perioadã ºi ar fi bine sã eviþi reproºurilesau discuþiile lãmuritoare.

BalanþãIn cazul în care ai o suferinþã mai veche, este posibilca aceasta sã necesite o intervenþie chirurgicalã.

Unul dintre proiectele mai vechi ar putea fi pus în practicã pe lamijlocul sãptãmânii. În cazul în care doreºti sã faci uneleschimbãri în plan profesional, ºansa va fi de partea ta în aceastãperioadã. Este posibil, de asemenea, ca unul dintre pãrinþi sãaibã o realizare.

ScorpionTe vei implica în activitãþi noi, care te vor stimula dintoate punctele de vedere. Entuziasmul de care dai

dovadã în aceastã perioadã va atrage atenþia unor persoane careîþi vor fi de un real folos în viitorul apropiat. În cazul în care ai dedat un examen, cu siguranþã rezultatele vor fi mai mult decâtmulþumitoare.

SãgetãtorDai dovadã de mai multã energie fizicã decât în modobiºnuit. Din pãcate, ai tendinþa de a te implica în

prea multe activitãþi, ceea ce te va epuiza în scurt timp. Pe câtposibil, evitã sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii, deoareceai putea avea probleme cu autoritãþile.

CapricornEste o perioadã în care ai putea sã te ocupi ceva maimult de propria persoanã. De asemenea, vei face o

bunã impresie celor din jur ºi mai ales unor persoane cu funcþie.Se vor ivi diverse posibilitãþi de schimbare în domeniul serviciului.

VãrsãtorColaborãrile îþi vor ridica unele probleme în aceastãperioadã. Ar fi de dorit sã încerci sã faci totul de unul

singur ºi sã nu aºtepþi un ajutor deosebit din partea celorlalþi. Laserviciu este posibil sã þi se repartizeze noi sarcini, semn cã îþisunt observate ºi apreciate calitãþile.

PeºtiNu eºti într-o formã fizicã nemaipomenitã, aºa cã nu

este cazul sã te oboseºti. Dacã vei forþa nota, existã riscul sã aiprobleme cu ficatul. Mintea îþi este plinã de idei, dar acestea suntcam împrãºtiate ºi n-ar fi rãu sã ceri sfatul.

HHOORROOSSCCOOPP ÞÞIIGGÃÃNNEESSCC

11DiverseAnul IV • nr. 27610 octombrie 2016 Vocea Romilor

Diresalã

Avem nevoie de:

2-3 cepe mãriºoare, un morcov, 1 kg cartofi,1-2 roºii, 2 ouã, 400 g smântânã ( poate fi ºiacriºoarã), sare, piper, pãtrunjel verde tocat, 4-5linguri ulei,opþional un ardei gras ºi un cãþel deusturoi

Preparare:

Curãþãm ºi tocãm ceapa. Morcovul îl putemrade sau tãia felii subþiri, separat. Dacã folosimardei, îl tãiem felii subþiri. Cartofii îi curãþãm, îitãiem cuburi mai micuþe, ca sã fiarbã repede, ºiîi lãsãm într-un castron, acoperiþi cu apã rece, casã nu se înnegreascã. Roºiile le putem folosisimple sau decojite. Dacã vrem sã eliminãmpieliþa, crestãm uºor roºiile, le scufundãm douãminute în apã cu sare, care clocoteºte, apoi lescoatem cu spumiera ºi le punem imediat în apãrece pentru douã minute. Pieliþa se va desprindefoarte uºor. Decojite sau nu, roºiile le tocãmcuburi ºi le dãm deoparte.

Punem uleiul în oala de ciorbã, îl încãlzim ºiadãugãm ceapa la cãlit. Dacã folosim usturoi, îltocãm ºi îl punem dupã douã minute peste ceapã.Avem grijã sã amestecãm ca sã nu se ardã. Cândceapa este gãlbuie ºi transparentã, adãugãmmorcovul ºi, dacã folosim, ardeiul tocat.Continuãm sã cãlim foarte bine, amestecândmereu, pânã ce zarzavatul este uºor rumenit iaruleiul s-a colorat bine în galben. Este esenþial sãfie totul cãlit îndelung! Adãugãm roºiile ºicontinuãm sã cãlim, amestecând, încã douã-treiminute. Punem cartofii scurºi de apa în care austat, turnãm apã cât sã acopere totul cu o palmã,adãugãm sare ºi piper dupã gust ºi lãsãm sãfiarbã la foc mediu, cca 30 de minute, pânã cândatât cartofii, cât ºi legumele sunt moi. Între timpbatem bine smântâna cu ouãle întregi ºi punemîn ea verdeaþa tocatã. Când legumele au fiert,dãm oala de supã deoparte de pe foc, o lãsãmcinci minute, apoi luãm puþinã zeamã ºi turnãmîn smântânã, amestecând repede. Repetãm cuîncã puþinã zeamã, apoi rãsturnãm toatãsmântâna astfel prelucratã în oala cu supã,amestecând repede. Atenþie, nu punem smântânaîn supa foarte fierbinte, pentru cã se taie. Nu seschimbã gustul, nu se stricã nimic, dar nu maiare aspect atractiv în acest caz. Lãsãm oalaacoperitã un sfert de orã, apoi putem servi.Diresala se serveºte ideal în blide de lut, alãturide mãmãligã ºi ceapã zdrobitã cu pumnul ºisãratã bine, ori cu ardei iuþi. Este foarteconsistentã ºi de aceea poate fi chiar un fel unicla o cinã în familie.

S-aveþi poftã bunã!

Sã halim bine

Locatarii de etnie romã din bloculCoremi, de lângã Arpechim, auvenit în numãr mare la PrimãriaPiteºti, la ºedinþa ConsiliuluiLocal. O parte dintre ei au fostlãsaþi sã intre în salã ºi chiar sãvorbeascã la punctul de pe ordineade zi privind preluarea blocului înadministrarea Primãriei, dupã ceîn 2003 acesta fusese dat demunicipalitate în grija ComunitãþiiEtniei Romilor din România, filialaPiteºti.

Administratorul blocului, NicolaePavel, este cercetat penal ºi acuzat delocatari cã încasa banii de întreþinere,fãrã a plãti utilitãþile ºi fãrã a eliberachitanþe. Dupã mai multe razii alePoliþiei acolo ºi intervenþiareprezentanþilor municipalitãþii, s-audescoperit o grãmadã de ilegalitãþi,încãlcarea domeniului public, scandalulfiind la ordinea zilei. Culmea, cei careau venit la Primãrie au salutat deciziaprimarului Ionicã de a prelua din nou înadministrare blocul, spunând cã cei dela Comunitatea Etniei Romilor n-au fostîn stare sã-l administreze corect.

Surprinzãtor, oamenii s-au arãtat dispuºisã plãteascã chirie Primãriei, deºi unelespaþii din bloc erau repartizate fãrãpretenþii financiare pânã acum. "Noivrem sã fim cinstiþi ºi corecþi ca dvs, dleprimar", a spus un locatar din Coremi înplenul ºedinþei de CL. Primarul Ionicã i-a asigurat pe oameni cã nu va toleranicio neregulã la Coremi dupã revenireablocului în administrarea Primãriei,

spunând însã cã va fi destul de dificil sãse gãseascã un administrator autorizatcare sã lucreze acolo, majoritatea fugindde zonã. În acest sens, a cerut sprijinulFederaþiei Asociaþiei Proprietarilor ºiLocatarilor din judeþul Argeº.Consilierii locali au votat în unanimitatemodificarea HCL din 2003, prin careblocul fusese dat Comunitãþii EtnieiRomilor

Romii din Coremi audat buluc la Primãrie!

A fost rãzboi în toatã regulã, azi-noapte, într-un cartier din Arad, undedouã grupãri rivale de romi s-auîncãierat ºi s-au bãtut cu furci, coase ºitopoare. Mai multe persoane au ajuns laspital, fiind nevoie de intervenþiatrupelor speciale ale Poliþiei pentru a-ipotoli.

Potrivit martorilor, întreg scandalulde pe strãzile Aradului a pornit de la uncopil care ar fi fost dojenit de una dintrevictime. "Ei au bãut, au stat liniºtiþi ºicopiii lor s-au jucat cu mingea ºi au datcu pietre. Vina lui Ilie a fost, cã a înjuratun copil de 5 ani. A venit apoi un copilmic, cu sabia, dacã nu mã feream, mãtãia cu sabia", povestea, agitatã ofemeie.

RRããzzbbooii ppee ss tt rrããzz ii llee AArraadduulluu ii ,, îînn tt rree ddoouuãã ccllaannuurr iiddee rroommii .. SS--aauu bbããttuu tt ccuu ffuurrcc ii ,, ccooaassee ºº ii ttooppooaarree!!

REDACÞIARedactor-ºef: Alexandru DIAMANT

Redactor-sef adjunct: Gelu IALOMITEANU

Reporteri: Prof. Constantin Geantã, Cãlin

Bogdan, Ovidiu Jinaru, Cãlin Silvano

Cameraman: Alexandru Nicolae,

Barleanu Fabini

EDITAT DE

Tipãrit la ALMA CONSTel./Fax. 0350.426.839Mobil: 0753.509.592Site: www.vocearomilor.roMail: rtvr_rom@yahoo.com

FUNDAÞIA BOBY NEO DROM

Un pui de lebãdã a fostsalvat de la moarte deo familie de romi. Auavut grijã de pasãre cade ochii din cap.

În curtea unei familii de romi din cartierul Catargiu dinCraiova a cãzut în urmã cu aproximativ douã sãptãmâniun pui de lebãdã. Oamenii au avut grijã de pasãre ca deochii din cap pânã în momentul în care au sosit cei de laprotecþia animalelor.

"Ei l-au salvat, iar eu ºi nepoþeii mei l-am îngrijitacasã. Familia respectivã a sunat la 112 ºi au anunþat cã încurtea lor a cãzut o lebãdã. Au avut mare grijã de ea pânãam sosit la faþa locului", a povestit Marin Catrina,inspector ºef Protecþia Animalelor Craiova.

12 Vocea Romilor Actualitate

Fãrâmiþã nu a fost numele de scenã, ci chiarnumele de familie al lãutarului. A învãþat sã cânte laacordeon încã din copilãrie de la tatãl sãu TudorFãrâmiþã. A început sã cânte la acordeon în 1949 într-o formaþie militarã. ªansa i-a surâs la 24 de ani cânda ajuns în preajma Mariei Tãnase. Prima întâlniredintre cei doi a avut loc la Teatrul de Estradã dinBucureºti, aºa cum evocã Maria Roºca în cartea "Maria Tãnase":" - Sãrut mana, doamna, eu suntFãrâmiþa Lambru". L-a privit pe tânarul þigan cu ochiîncercanati ºi pãrul creþ. I-a zambit si l-a pus sã cante. Fãrâmiþã si-a ridicatacordeonul pe umeri, un Hohner de 48 de basi, cu burduful spart. ªi a început.Apoi au interpretat impreuna melodia "Asta iarna era iarna". Maria a izbucnit înrâs: "Mãi Fãrâmiþa, mã trage curentul de la acordeonul tau..."

Povestea lui Fãrâmiþã Lambru. Cum a ajuns þiganulacordeonist sã fie partenerul preferat al Mariei Tãnase

C M Y K

S-a „tras pe linia a doua“• În urma criticilor venite din partea presei ºi a

primarului Mircia Gutãu, directorul general alsocietãþii ETA, Nicolae ªovar, a fãcut un pas înapoi ºia pãrãsit postul respectiv. Nu, nu vã gândiþi cã ªovar ademisionat de tot, ci doar o coborât o "treaptã",numindu-se inginer ºef la ETA, de unde se poatepensiona liniºtit cu o pensie babanã.

Liniºte din partea DNA• Cu excepþia percheziþiilor din luna martie de la

Consiliul Judeþean, în ultimele 8 luni, procurorii DNAnu au mai avut nici un fel de "recoltã" în judeþulVâlcea. Asta nu înseamnã cã nivelul corupþiei a ajunsla noi la… nivel zero, ci este ca urmare a faptului cãDNA Piteºti (de care aparþine Vâlcea) ºi-a concentratactivitatea spre alte judeþe, cu precãdere Argeº."Noroc" cu Poliþia, Parchetul Vâlcea ºi DIICOT, care,în ultima perioadã, au mai scos la luminã cazuri deevaziune fiscalã, spãlare de bani sau chiar de corupþie.

Munciuni• Fostul primar din Ocnele Mari, Petre Iordache,

aruncã pe piaþã o minciunã atunci când spune cãprimãria a suportat din bugetul local cheltuielile derenovare ºi modernizare ale ºtrandului de la OcneleMari. Într-adevãr, primãria a câºtigat procesele cufirmele lui Nicolae Minea, însã Petre Iordache aînchiriat imediat ºtrandul de la Ocnele Mari cãtre osocietate comercialã care a realizat ºi investiþiile demodernizare.

Vrãjeli...adevãrate!

NU PUTEMCONTA PE EI -

ÞIGANIISÃPTÃMÂNII Cristian Buican Nicolae Badea Cristian Nedelcu Gheorghe Udubae Ion Nicolae

"Mândrã sã fiu romã". Anina Ciuciu, masterand laSorbona: "Sunt foarte mulþi ca mine care au reuºit"

Anina Ciuciu s-a nãscut într-o familiede romi. La vârsta de 9 ani a plecat cufamilia în Europa. A cerºit în Italia ºiFranþa, dar acum terminã un master îndrept la Sorbona, una dintre cele maicunoscute universitãþi din lume. A scris ocarte care este best-seller în Franþa ºi carea apãrut recent în România, "Mândrã sãfiu romã". Anina Ciuciu vorbeºte despre parcursul ei excepþional într-uninterviu pentru Digi24. Anina Ciuciu se considerã "o persoanã foartebogatã". "Am triplã identitate: sunt romã, româncã ºi franþuzoaicã", explicãea. Aceasta, în ciuda faptului cã ea ºi familia sa au fost discriminaþi atât înRomânia, cât ºi în Franþa, pentru faptul de a fi romi.

Imagini fascinante,inedite ºi emoþionantedin România anilor 1900

O imagine mozaicatã ºinespus de frumoasã a României.Si, peste toate, o emoþie care nuse poate descrie în cuvinte:aceea de a privi ºi de a atinge"sufletul" unui om al cãrui destinîþi este necunoscut, dar ale cãruiamintiri se împletesc cu istoriaþãrii tale.

La ºfârºitul lunii trecute,Comisia de Dialog Social a

dezbãtut, printre altele, ºi câtevaprobleme din viaþa celor 24 decomunitãþi de etnie romã din judeþ,iar concluziile au fost folosite, aºacum s-a precizat în comunicatultransmis presei, la stabilireareperelor necesare pentrurealizarea unui program menit sãrãspundã cerinþelor Uniunii

Europene. Acþiunea în sine nu afost o premierã, iar problemeledezbãtute au ajuns deja laParlamentul European, ele fiindînmânate anterior eurodeputaþilorromâni, cu ocazia celor douãdeplasãri pe care le-am fãcut în anii2011 ºi 2013. De fiecare datã ampledat la Bruxelles pentru

respectarea romilor ca pe toþiceilalþi cetãþeni europeni ºi pentruîncetarea stigmatizãrii din cauzaoriginii lor etnice. Am cerut, deasemenea, sã se explice cu toatãclaritatea în Parlamentul Europeancã dreptul la libera circulaþie nueste deloc sinonim cu imigraþia,nomadismul sau cãutarea unui azil.

Romii au dreptul ºi ei la demnitate, civilizaþie ºi viaþã

La ªcoala Gimnazialã Nr. 3 din Vicovu de Susa fost inaugurat un cabinet de consiliereeducaþionalã pentru elevi ºi pãrinþi * investiþia afost realizatã în cadrul proiectului "Zone Prioritarede Educaþie" - ZEP

Cabinetul a fost mobilat prin eforturilefinanciare ale unitãþii de învãþãmânt, birotica ºi altedotãri fiind achiziþionate prin proiect, a precizatcoordonatorul de proiect, prof. Iulian Schipor.Potrivit acestuia, cabinetul este foarte util cadrelordidactice din ºcoalã, fiind un spaþiu unde vor puteadiscuta cu elevi ºi pãrinþi, în grup sau individual,având în vedere cã pânã acum se întâlneau cupãrinþii pe holul ºcolii. Proiectul fiind la final,elevele implicate în desfãºurarea lui au organizatîntr-un atelier de croºetat, una din activitãþilecuprinse în program. Produsele lor, precum ºiicoanele realizate de alþi elevi din grupul þintã vorfi prezentate într-o expoziþie. Ministerul EducaþieiNaþionale, împreunã cu UNICEF, a desfãºuratproiectul ZEP, în cadrul campaniei "Hai la ºcoalã",în 3 ºcoli sucevene în care învaþã, preponderent,elevi romi: ªcoala Gimnazialã Nr. 3 din Vicovu deSus, ºcolile ªcheia ºi Gulia.

Consiliere educaþionalãpentru elevi ºi pãrinþi

PREOTUL ROM DORIN ªI DIAMANTÎMPART RECHIZITE COPIILOR ROMI

Anul IV • nr. 27610 octombrie 2016