cercetarea pietei romanesti a produselor cosmetice pentru ingrijire a parului

7/24/2019 Cercetarea Pietei Romanesti a Produselor Cosmetice Pentru Ingrijire a Parului

http://slidepdf.com/reader/full/cercetarea-pietei-romanesti-a-produselor-cosmetice-pentru-ingrijire-a-parului 1/78

Cercetarea pietei romanesti a produselor cosmetice

pentru ingrijire a parului

1



Cuprins:

Capitolul 1 Considerente privind cercetarea de marketing…………………

1.1 Definitie si sfera de cuprindere………………….

1.2 Tipologia cercetarilor de marketing……………………..

1.4 Continutul cercetarii de marketing……………………..

1.4 Procesul cercetarii de marketing………………………..

1.5 Instrumentele cercetarii de marketing…………………….

Capitolul 2 Analia pietei romanesti a produselor cosmetice………………

2.1 !curt istoric……………………………………………

2.2 "egislatia produselor cosmetice …………………….

2.# Companii preente pe piata romaneasca a produselorcosmetice pentru ingri$ire a parului………………………..

2.#.1 Companii romanesti………………………………

2.#.2 Companii straine…………………………………

Capitolul # Cercetarea de marketing pe piata produselor cosmetice pentruingri$ire a parului. !tudiu de ca……………………………………………..

Concluii si propuneri………………………………………………………..

%i&liografie………………………………………………………………….

2



Capitolul 1

1 Consideratii privind cercetarea de marketing

Activitatea de marketing are ca o&iectiv esential orientarea activitatiifirmei in functie de nevoile pietei. Aceasta necesitate apare relevanta atat incadrul tarilor puternic industrialiate' dar mai ales in cadrul economiilor incurs de devoltare. (apiditatea cu care un producator' indiferent de marimeasa' se adaptea la cererea pietei este' intr)o economie normala' singura luisansa de supravietuire.

In termeni cei mai generali' cercetarea pietei este procesul deinvestigare a pietei cu scopul de a afla*

• care sunt perspectivele vanarii unui produs sau a unui grup de produse+

• cum sa ai succes cu acel produs sau grup de produse+

C,iar pe piata interna este foarte usor ca o intreprindere sa ai&a eroricostisitoare de $udecata. -a poate decide sa fa&rice un produs si sac,eltuiasca o suma importanta de &ani in productie' doar pentru a afla ca

foarte putini cumparatori ac,iitioneaa produsul. !au poate fa&rica un produs care desi vala&il' nu reuseste sa fie vandut deoarece intreprindereaactioneaa gresit in marketing' canaliandu)l prin distri&uitori improprii'sta&ilind un pret nerealist sau comitand alte erori de marketing. Cererea

pietei furnieaa informatiile care sa a$ute intreprinderea sa comita astfel degreseli.

Daca cercetarea pietei este importanta pentru piata interna' pentru pietele eterne ea este vitala. Tre&uie sa fim constienti ca pietele eterne sunt

diferite de a noastra su& aspect geografic' demografic' economic etc. Putemfolosi cercetarea pietei pentru a identifica toate diferentele si a sta&ili cat deimportante sunt aceste diferente pentru noi.

Desigur pot eista cauri cand cea mai directa cale se dovedeste si ceamai &una si cercetarea pietei poate fi evitata. Deci inainte de a ,otarac,eltuirea unei mari sume de &ani pentru cercetarea pietei' o intreprindere

#



tre&uie sa estimee costul intreprinderii unei greseli. Daca o greseala estemai putin decat o cercetare' ea merita riscul.

/ai precis' cercetarea pietei poate da intreprinderilor raspunsuri laintre&ari cum ar fi*

• Care este cuantumul din produsul nostru sa se vanda pe o piataanume0

• Ce modificari tre&uie aduse produsului pentru a creste vanarile0• Cum sa vindem produsul0• Ce pret sa punem produsului nostru si la ce venituri ne putem

astepta din vanari la diferite niveluri ale pretului0

Printre intreprinderile si guvernele care o folosesc sunt putine

intre&ari referitoare la valoarea investitiei intr)o cercetare de piata' desi nulipsesc discutiile despre ce te,nici sa fie folosite.

Cu toate acestea multe intreprinderi si guverne nu folosesc cercetarea pietei. Aceasta este in special adevarat pentru intreprinderile mici care auavut mai mult sau mai putin succes pe propria piata interna. n motiv ar fiacela' adevarat sau nu' ca ele cred ca nu isi pot permite asa ceva.

Pe de alta parte multi conducatori de intreprinderi nu apreciaavaloarea cercetarii pietei' si o considera ca pe un lu care nu este necesar. n

ca tipic este producatorul care crede ca are un produs &un si in consecinta'consumatorii il vor cumpara. /odul sau poate fi &ine confirmat de succesulsau pe piata interna. Daca un astfel de producator incearca sa patrunda pe o

piata de eport' s)ar putea sa fie neplacut surprins. -l va intalni o concurentamai mare. /ai mult' produsul care i se va parea lui &un' ca si consumatorilor interni' s)ar putea sa nu fie acceptat de clientii straini. !)ar putea ca el sa nuindeplineasca nivelul de competitivitate al produsului sau sa nu raspundastandardelor si gusturilor pietei care' pro&a&il sunt destul de diferite de celede pe piata interna.

apreciere a valorii cercetarii de piata incepe atunci candintreprinderea sau organiatia isi da seama ca pentru a avea succes tre&uie saofere produse pe care cumparatorul le vrea si nu produse pe care pur sisimplu ea vrea sa le vanda.

4



Dupa ce a fost efectuata cercetarea pietei' este periculos sa se ignorereultatele ei. alta greseala curenta este de a privi cercetarea pietei ca fiindnecesara doar la intrarea pe piata si nu ca un proces continuu.

1.1 Definitie si sfera de cuprindere

Cercetarea de marketing este functia care leaga consumatorul' clientulsi pu&licul larg de operatorul de marketing cu a$utorul informatiilor. Acesteasunt utiliate la identificarea si definirea ocaiilor favora&ile sau a

pro&lemelor ivite' la declansarea' a$ustarea si avaluarea activitatilor demarketing' la urmarirea performantelor de marketing si la cunoasterea totmai &una a proceselor de marketing.

Cercetatorii de marketing aleg tipul de informatie necesarasolutionarii pro&lemelor de marketing' aleg metoda de culegare ainformatiilor' coordoneaa si fundamenteaa procesul de culegere a datelor'analieaa reultatele si transmit concluiile si implicatiile lor.

&iectivele cercetarilor de marketing sunt determinate de scopurilestrategice fundamntale ale firmelor' adica cunosterea si satisfacerea cat mai

&ine a nevoilor consumatorilor' pentru a se putea mari volumul desfacerilor la preturi care sa acopere costurile si sa aduca profituri cat mai mari.

1.2 Tipologia cercetarilor de marketing

Compleitatea proceselor si a fenomenelor viate de cercetarea demarketing reclama variate modalitati de studiere a acestora. Pentru oimagine mai clara asupra universului cercetarilor de marketing se impune oanalia tipologica' pornind de la cateva criterii mai importante*

a3 Dupa o&iectul cercetarii se disting urmatorele categorii decercetari*

• Cercetari eploratorii+• Cercetari descriptive+• Cercetari eplicative+

5



• Cercetari predictive+• Cercetari instrumentale.

1. Cercetarile eploratorii' sta&ilesc coordonatele generale ale unui

anumit domeniu sau fenomen supus o&servatiei' identificarea sauconfirmarea unor ipotee. De eemplu' in fata unei pro&leme noi pentrufirma) cum ar fi' perspectiva patrunderii pe o piata noua' insuficient saudeloc cunoscuta' intentia lansarii pe piata a unui nou produs' sunt necesareinformatii care sa confirme oportunitatea deciiei si sa directionee actiunileviitoare ale firmei. (eultatele diferite de cercetare eploratorie pot conducela concluia unor investigatii mai detaliate' in profunime' sau dimpotriva' laa&andonarea acestora.

2. Cercetarile descriptive) investigatii de profunime' care merg pana

la detaliile fenomenului cercetat. De pilda' un studiu privind structura pieteiunui produs va sta&ili segmentele acestuia dupa diferite orientari' pondereafiecarui segment' distri&utia teritoriala a vanarilor etc.

#. Cercetari eplicative cauale3' nu se marginesc la identificareafenomenelor' ci avanseaa pana la sta&ilirea cauelor acestora' eplicandevolutia lor' particularitatile spatiale si temporale ale acestora. Astfel decidaca cercetarea descriptiva inventariaa segmentele unei piete si pondereafiecaruia in totalul vanarilor produsului respectiv o cercetare cauala

eplica de ce produsul este solicitat' de pilda intr)o masura mai mare de oanumita categorie de consumatori' cu un anumit nivel de venituri si instruire'din anumite one geografice etc.

4. Cercetarile predictive' spre deose&ire de cele eploratorii'descriptive si eplicative' care privesc fenomenele si desfasurarea lor' din

perioadele trecut sunt orientate spre viitor. -le urmaresc sa descifree intr)un anumit oriont de timp' tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor'sc,im&arile ce se pot produce in privinta dimensiunilor' structurilor sau amodului de manifestare ale acestora.

5. Cercetarile instrumentale' alcatuiesc o categorie aparte. Dacacelelalte patru categorii' preentate mai sus' au ca element comun faptul caa&ordeaa' in maniera specifica fiecare proces si fenomen economic sau dealta natura' cu o reala sau ipotetica legatura' directa sau indirecta' cuactivitatea firmei interesata in reultatele investigatiilor' cercetarea

6



instrumentala viea testarea unor instrumente de cercetare. -a repreinta defapt un fel de 7cercetare pentru cercetare8' de reultatele ei fiind interesat' defapt' organul de cercetare. Cercetarea instrumentala intervine adesea ca fraa

premergatoare si pregatitoare a unei cercetari propriu) ise' de natura celor mentionate mai sus. De eemplu reliarea unui sonda$ in randulcumparatorilor efectivi sau potentiali3) sonda$ ce ar putea fi inclus incategoria cercetarilor cauale) va fi precedat de o anc,eta pilot' efectuataasupra unui miniesantion prin care se va urmari daca au fost &ine sta&ilitemetodele si instrumentele sonda$ului larg care va urma. (eultatele o&tinutevor servi la punerea la punct a detaliilor anc,etei propriu) ise ce urmeaa afi declansata.

De remarcat ca distri&uirea cercetarilor de marketing in cele cincigrupe priveste trasaturi distincte ale acestora' fara sa fie ecluse unele

interferente' regasirea in structura unui top de cercetare a unor elementecaracteristice altor tipuri. De eemplu o cercetare eplicativa este in anumitamasura si descriptiva. cercetare predicativa nu se poate realia decat

pornind de la cunoasterea detaliata a fenomenelor si legaturilor caualedintre acestea ea va purta deci si trasaturi specifice unor cercetari descriptivesi cauale.

&3 9recventa desfasurarii cercetarilor poate constitui un alt criteriu dedelimitare a acestora. Astfel in unele cauri' prin folosirea unor te,nicispecifice cercetarea are un caracter permanent' se realiea cu o anumitacontinuitate. Alteori cercetarile sunt periodice fiind solicitate cu regularitatein anumite momente din calendarul activitatii firmei de eemplu* inceput deseon' participarea firmei la unele manifestari epoitionale periodice etc.3in sfarsit cercetarile pot fi ocaionale' determinate de aparitia unor situatiinoi care impun firmei luarea unor deciii lansarea unui nou produs pe piata'adaptarea la sc,im&arile con$uncturii pietei s.a.3

c3 n alt criteriu care poate servi la gruparea cercetarii de marketing si pro&a&il si cel mai des utiliat se refera la locul de desfasurare a acestora.

Conform acestui criteriu se disting*

• cercetari de &irou+• cercetari de teren.

:



In primul ca' cercetarile au ca surse de informatii diferite evidentestatistice' pu&licatii' aparate s.a.' care pot fi deci o&tinute si studiate 7in

&irou8. In caul cercetarilor de teren' informatiile se culeg de la sursele lor initiale' respectiv consumatorii' utiliatorii' unitati comerciale sau

prestatoare de servicii' targuri etc. Desigur' o cercetare de teren include si &aa in care ea devine o cercetare de &irou.

d3 Dupa sfera de cuprindere sunt*

• cercetari de piata• cercetari privind produsul• cercetari privind concurenta• cercetari privind preturile•

cercetari privind plasamentul si distri&utia pe piata• cercetari promotionale• cercetari privind responsa&ilitatea firmei• cercetari privind eporturile

e3 dupa marimea entitatii investigate*

• cercetari glo&ale• cercetari selective

1.# Continutul cercetarii de marketing

sintea a punctelor de vedere ale diversilor specialisti conduce laconcluia ca* cercetarea de marketing repreinta o activitate prin intermediulcareia cu a$utorul unor concepte' metode si te,nici specifice de investigare'se realieaa specificarea' masurarea' culegerea' analia si interpretareainformatiilor de marketing' destinate conducerii unitatii economice pentrucunoasterea mediului in care functioneaa' identificarea oportunitatilor'evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora.

Din aceasta definitie reulta ca cercetarea de marketing presupunedesfasurarea unor activitati asam&late intr)un proces formal' &ine definit'atent planificat' avand un scop precis si implementat in etape' pe &aa unor reguli si proceduri predeterminate.

;



Pe de alta parte' procesul implica clasificari si reolvari metodologicede natura atat conceptuala cat si operationala' avand un pronuntat caracter decontinuitate si desfasurandu)se sistematic in toate faele sale.

Intrucat urmareste sa ofere informatii asupra unor realitati' cercetarede marketing tre&uie sa preinte maima o&iectivitate fiind' pe cat posi&ilimpartiala si lipsita de distorsiuni.

Datele culese repreinta materia prima de cercetare de marketing sideci nu preinta nici o utilitate luate ca atare. A&ia dupa ce sunt prelucrate

printr)o analia si interpretate corespunator acestea sunt transformate ininformatii folositoare procesului deciional de marketing' contri&uind lacresterea calitatii acestuia.

Prin cercetarea de marketing' desfasurata in mod sistemic' unitateaeconomica poate realia investigarea competenta a tuturor activitatilor demarketing' avand ca o&iectiv final evaluarea interdependenmtelor dintrecomponentele mediului social)economic' dintre acesta si unitateaeconomica' a legilor care caracterieaa evolutia proceselor si fenomenelor studiate' a perspectivei acestora.

Cercetarea de marketing este condusa in special de un proiect de &aaavand metode de cercetare adaptate pro&lemelor in studiu si sc,im&arilor demediu. Cercetarea de marketing este o functie care leaga consumatorii'clientii si pu&licul de specialistul de marketing prin informatie) informatieutiliata pentru a identifica si defini oportunitati si pro&leme de marketing.Cercetarile genereaa' prelucreaa si evalueaa actiuni de marketing' arata

performantele de marketing si im&unatateste intelegerea marketingului ca peun proces.

Principala diferenta intre cercetarea de marketing si sistemulinternational de marketing este aceea ca' pe cand cercetarea de marketingeste un proces de culegere a informatiilor pentru situatii specifice' un sistem

de marketing furnieaa in permanenta intrari de date pentru o organiatie.

Datorita principalului rol pe care il cere marketingul modern si anumeorientarea productiei la mo&ilitatea eigentelor crescande alecumparatorului' legatura dintre sistemul international de marketing sicercetarile de marketing este tot mai stransa. /arketingul este tot mai mult

<



legat de cercetarile te,nice' de planificare' de studierea produselor noi si de perfectionarea mi$loacelor de distri&utie.

"ipsa cooperarii si sincroniarii intre cercetarile te,nologice sicercetarile de marketing se afla cel mai adesea originea esecurilor in lansareanoilor produse. Previiunile de vanari stau la &aa planificarii si organiariirationale a productiei' aproviionarii' finantelor intreprinderii.

Cercetarea de marketing tre&uie sa sugeree managerului cum se poate inscrie firma intr)un mediu in continua miscare' cum isi poate asigurao fructificare maima a resurselor de care dispune. De aici decurge clar cafirma si mediul sau etern repreinta terenul larg asupra caruia se potdesfasura cercetarile de marketing. &iectul investigatiei poate fi decietrem de variat.

In ela&orarea de studii con$uncturale' informatiile selectionate seaeaa pe o serie de pro&leme' accentuandu)se de la ca la ca' anumitelaturi carora li se acorda prioritate.

In general' in descrierea situatiei economice a unei tari' se realieaadoua tipuri de prospectari*

• prospectarea verticala+•

prospectarea oriontala.

In caul prospectarii oriontale furniarea informatiilor se realieaain functie de urmatoarele puncte sc,ematice* industrie' agricultura'constructii' transporturi' piata interna' comert eterior' &alanta de plati'

politica comerciala. astfel de sc,ema de cercetare are ca o&iectcunoasterea amanuntita a condittiilor curente generale ale unei anumite

piete.

In caul prospectarii verticale se culeg informatii privind* necesar deimport' practici comerciale' conditii de plata' garantii guvernamentale'asigurare si garantii de credit.

Culegerea de informaii' in functie de pro&lema de studiu' este de fapt prima etapa la care daca s)ar limita munca de informare ea nu ar depasi un prim stadiu' neorganiat' al unui sistem informational.

1=



A doua etapa in cadru activitatii de informare se realieaa princom&inarea informaticei scriptice cu informatia vie.

!e asigura astfel constituirea unui sistem informational &aat penumeroase informatii' organiat in mod sistematic' realiat cu a$utorul unor metode moderne de clasificare' pregatire si alegere a surselor de informatii'in functie de sta&ilirea si veridicitatea lor.

Astfel se parcurge drumul de la o&servare la documentaresistematiata si apoi la sistemul informational. !istemul informational de marketing

n sistem informational de marketing !I/3 este format din persoane'ec,ipamente si proceduri de culegere' selectie' analia' evaluare si distri&utiela timp a unor informatii eacte' necesare factorilor de deciie dincompartimentul de marketing al unei organiatii.

Componentele unui sistem de informatie in marketing sunt*

• %aele de date culese in intrreprindere sau mediul sau• /etodele statistice care permit analia acestor date

• /etodele de optimiare a deciiei. Atunci cand acestea sunt de naturaalgoritmicapentru pro&lemele &ine definite si repetitive3 ele sunt utiliatein modele. Atunci cand ele suntt euristicepentru pro&leme rau definite si

putin structurale3 ele sunt utiliate in sistemele epert.• /odele care permit deasemenea o analia a datelor' dar pot sa si faca apel

la metode statistice si la metode de optimiare.

n sistem informational de marketing &ine conceput incepe si sesfarseste cu utiliatorul. In primul rand' !I/ evalueaa nevoile de informare

cu a$utorul intervievarii managerilor de marketing si studierii mediului lor deciional' in scopul determinarii informatiilor dorite' necesare si posi&il deoferit. Apoi '!I/ valorifica informatia si ii a$uta pe manageri s)o foloseascamai eficient. Inregistrarile interne furnieaa informatii despre volumulvanarilor' marimea costurilor' a stocurilor' a fluului de lic,iditati' acreditelor si de&itelor. Astfel de date se pot o&tine rapid si cu c,eltuieli mici'dar de multe ori ele tre&uie adaptate pentru a putea servii deciiilor de

11



markeing. !istemul informatiilor de piata furnieaa cadrelor de conducerede marketing cate ilnice In legatura cu evenimentele care se petrec lanivelul mediului etern. -le pot fi o&tinute de la anga$atii' clientii' furniiriisau distri&uitorii firmei' sau prin urmarirea rapoartelor pu&licate' aconferintelor' reclamelor' actiunilor concurentei si a altor activitati ce au locin cadrul mediului respectiv.

Criterii de evaluare a informatiilor

Criteriile ar fi* informatiile tre&uie sa fie complete si cuprinatoare'relevante' sa fie oferita la timp' sa fie corecta' confidentiala' reduce riscul cutoate ca costa' costul ridicat al unei informatii poate fi contra &alansat de unmanagement de valoare.

Continutul si utilitatea sistemului informational de marketing

!istemul informational de marketing face disponi&ile informatiileaccesi&ile. !e folosec instrumente statistico)matematice cum ar fi* analia deregresie si corelatie' factoriala' grupurilor' scalarea multidimensionala'analia canonica.

1.4 Procesul cercetarii de marketing

Cercetarea de marketing presupune culegerea de informatii relevante pentru o anumita pro&lema de marketing cu care se confrunta firma. Toatefirmele au nevoie de aceasta cercetare' ma$oritatea marilor companiidispunand de$a de propriile compartimente de cercetari de marketing. -aimplica parcurgerea unui proces in patru etape.

Prima consta in definirea pro&lemei si sta&ilirea o&iectivelor cercetarii' operatiuni care tre&uie eecutate cu atentie de catre manager sicercetator. &iectivele pot fi de natura eploratorie' descriptiva sau cauala.

A doua etapa consta in ela&orarea analiei situatiei' in vedereaculegerii informatiilor primare si secundare. Culegerea informatiilor primare

presupune mai intai alegerea metodei de cercetare o&servare' anc,eta'eperiment3' a metodei de contact prin posta' telefon' personal3' ela&orarea

planului de esantionare cine urmeaa sa fie cercetat' cati vor fi cercetati sicum vor fi ei alesi3 si crearea instrumentului de cercetare c,estionar'dispoitive mecanice3. Cercetarea poate fi calitativa' prin aceasta studiindu)

12



se aspecte referitoare la un esantion mic de cumparatori' sau cantitativa'apelandu)se la un numar mare de consumatori.

A treia etapa consta in o&tinerea de informatii asupra pro&lemeispecifice' prin culegerea' prelucrarea si analia informatiilor. -ste realiata

prin doua metode* c,estionarea anc,eta3 si o&servarea.

1.3 Anc,eta

-ste cea mai potrivita modalitate de culegere a informatiilor descriptive. -a utilieaa ca instrument c,estionarul si pune pro&lemaalegerii esantionului. Pentru o&tinerea informatiilor care necesita

participarea celui c,estionat' pot fi utiliate patru modele*

• Contact direct prin anc,etator' permite in plus un &un control alconditiilor in care anc,eta este efectuata .-l poate fi clasificat infunctie de*

1. >umarul anc,etelor 2. !tructura anc,etei#. Caracterul indirect al anc,etei

• Contact prin posta' presupune trimiterea c,estionarului prin posta.

Preinta avanta$e deoarece se o&tine un volum mare de informatiicu c,eltuieli minime. Deavanta$ele ar fi flei&ilitatea mica' ratasu&iectilor care inapoiaa c,estionarele este mica'cercetatorul areun control redus asupra colectivitatii cercetate.

• Contact prin telefon este cea mai &una metoda de culegere rapida ainformatilor' flei&ilitatea fiind superioara c,estionarelor postale.Deavanta$e ar fi costul pe su&iect care este mai ridicat si

posi&ilitatea ca oamenii sa nu doreasca sa raspunda la intre&ari sausa fie influientati.

• Contact cu a$utorul terminalului calculatorului. In acest caintre&arile si modalitatile de raspuns sunt afisate pe ecren iar celcare raspunde isi eprima respunsurile cu a$utorul unei tastaturi.

1#



• Intervievarea in grup consta in invitarea unui numar de 6)1= persoane in vederea purtarii unei discutii' condusa de un moderator califivat' pe marginea unui produs' serviciu' sau organiatii. Acestaare rolul de a orienta discutia' de aici si denumirea de focus)group.

2.3 &servarea

-ista diverse forme de o&servare* control' depistare' analiacontinutului' o&servarea mecanica si o&servarea individuala. -le nu suntutiliate cu aceeasi frecventa.

Depistarea comportamentului trecut este foarte rar folosita. -a constain a culege informatii asupra comportamentelor trecute fara ca sa fi fostavertiat consumatorul cercetarea deseurilor3.

Controlul consta in eaminarea diverselor documente si inventare.

Analia continutului este utiliata pentru a studia comunicareatemele' su&iectul' cuvintele3. -a permite studierea comunicarii concurenteisi analiei poitiei sale. Acest instrument preinta avanta$ul de a dainformatii cu o mai &una periodicitate' un mai &un grad de preciie si o maimare rapiditate.

&servarea individuala poate fi utiliata intr)un mediu controlat. -a poate fi efectuata pe teren.

#.3 -perimentul

/etoda eperimentala controleaa conditiile' are ca scop identificarearelatiilor caua)efect ale fenomenelor studiate. In categotia instrumentlor potfi incluse si metodele situationale psi,odrama3 si testele psi,ometrice.

4.3 Testul de marketing

Testul de marketing este un tip de eperiment care incearca sa testee pe piata performantele unui nou produs' lasandu)l intr)o ona restransa. Alte

teste ar fi * testul de concept' testul or&.

A patra etapa consta in interpretarea si raportarea reultatelor. Analiaamanuntita a informatiilor ii a$uta pe managerii de marketing sa utilieedatele o&tinute si sa aplice metode si modele statistice perfectioniste invederea eploatarii cat mai riguroase a acestora.

14



Datele colectate pot sa faca o&iectul unei analie calitative saucantitative. Analia calitativa are ca scop cunoasterea inconstientuluiconsumatorului. Te,nicile folosite se aeaa pe un studiu al motivatiei'testele de previiune sau convor&iri in grup. Analia cantitativa permitedistingerea conceptelor de eemplu implicarea consumatorului3 masurilor lor' risc' importanta' valoarea distinctiva3 .

Cele doua tipuri de analia sunt complementare' analia calitativa precedand adesea unei analie cantitative.

Cand procesul cercetarii este gata' managerul impreuna cu specialistulde marketing tre&uie sa aplice cele gasite in planificarea strategiei demarketing.

1.5 Instrumente de cercetare de marketing

Cele mai des utiliate instrumente in cadrul cercetarilor de marketingsunt inverviul si c,estionarul.

Interviul

Interviul are ca scop investigarea cerintelor' dorintelor si preferintelor consumatorilor persoane fiice si $uridice' deci atat ale oamenilor cat si alecomertului si industriei.

Interviul repreinta o te,nica de marketing si consta intr)o intrevedere delucru intre doua persoane' respectiv o persoana numita intervievator care iainterviul stiind ce informatii tre&uie sa o&tina si o alta persoana numitaintervievat care raspunde la intre&ariile puse' dar tre&uie g,idata sa dearaspunsuri ce contin informatii cat mai utile cercetarii.

In mare masura' reusita unui interviu este asigurata de priceperea cu careintervievatorul poate eercita aceasta g,idare a celui intervievat.

Te,nicile de intervievare personala au la &aa in mod evident' normele de

&un simt care' in caul ignorarii lor' pot determina o&tinerea unor reultatesla&e ale cercetarii. Datorita faptului ca intervievarea constituie un eercitiufoarte personal' ea se poate derula in mod diferit de catre un intervievator sau altul' conform eperientei pe care o are si datorita aplicarii unor te,nicide intervievare diferite. !uccesul tuturor tipurilor de interviuri este dat decantitatea si calitatea informatiilor o&tinute in timpul lor.

15



Interviurile pot fi de mai multe tipuri*

• Interviuri structurale* se realieaa prin utiliarea stricta aunui c,estionar

• Interviuri nestructurale* ofera posi&ilitatea unui flu maili&er de intre&ari si raspunsuri' conducand la un sc,im&desc,is de pareri intre persoana care ia interviul siintervievat

• Interviul semi)structurat* se &aeaa pe o sc,im&are a celor doua alternative' deci prin completarea unui c,estionar si

prin unele discutii li&ere intre intervievetul si intervievat'urmarindu)se o&tinerea unor informatii cat mai in

profunime.

Toate tipurile de interviuri preinta o serie de avanta$e si deavanta$e'ceea ce face ca alegerea tipului de interviu ce se va aplica sa depinda denatura informatiilor a caror o&tinere se urmareste prin interviu' de eperientacelui care ia interviul si de o serie de factori de natura sociala sicomportamentala care definesc personalitatea intervievatului.

Interviul structurat se realiea prin punerea unor intre&ari care au foststa&ilite inainte conform unor reguli' au fost aran$ate intr)o anumita ordine siincluse intr)un c,estionar' si prin respectarea unor instructiuni de completarecare de asemenea sunt incluse in c,estionar.

Dintre avanta$ele acestei metode se mentioneaa*

? Informatiile o&tinute su& forma de raspunsuri pot fi cuantificate sicomparate mai usor+

? Interviul poate fi realiat si de un intervievator fara eperienta careactioneaa intr)un loc strain' nefiind deci necesar sa sta&ileasca in preala&ilunele relatii personale cu intervievatul+

? Intervievatorul poate eercita mai usor controlul direct al interviuluiin scopul o&tinerii informatiilor dorite.

16



In caul realiarii acestui tip de interviu' intervievatorul pune aceleasiintre&ari fiecarei persoane investigate+ apoi informatiile sunt centraliate sise trag concluii sau se prelucreaa in continuare' conform metodologiei delucru.

Interviul structurat preinta deavanta$ul ca prin intermediul lui se poate o&tine o cantitate redusa de informatii ce reulta numai dinraspunsurile la intre&ari' date de intervievat si nu se poate realia eplorareamai profunda a cerintelor sau a atitudinii acestuia.

Interviul nestructurat* intervievatorul nu se limiteaa doar la punereaintre&arilor sintetiate intr)o lista presta&ilita' ci il si g,ideaa pe intervievatsa vor&easca li&er despre su&iectul respectiv. Cu toate ca utilieaa si inacest ca un set de intre&ari pregatite in preala&il' intervievatorul are

li&ertatea de a le pune' dupa ca' in ce ordine considera el ca este mai &ine.Interviul nestructurat' se realieaa prin com&inarea celor doua forme deinterviu. Acest interviu se mai numeste interviu in profunime.

-ste recomandat ca intervierile nestructurate si cele se)mistructurate sa se efectuee de intervievatori competenti si pegatiti sa fiecat mai dega$ati si in timpul realiarii lor' pentru a putea antrena cat mai &ine

pe cei intervievati sa raspunda la intre&ari si sa se antrenee in discutii catmai sincere.

-tapele unui program de intervievare sunt*

• !ta&ilirea interviului• Programarea interviului• Pregatirea interviului• 9aele interviului• 9actori pertur&atori• 9inaliarea interviului

• Inc,eierea programului de intervievare

!ta&ilirea interviului

In functie de situatiile concrete si de impre$urari' pentru sta&ilireainterviurilor se pot utilia mai multe metode cum ar fi trimiterea de scrisoriori a unor apeluri telefonice.

1:



Programarea interviului

In aceasta etapa are loc programarea locului' datei si orei pentrurealiarea interviului. Timpul necesar pentru un interviu este cam de o

$umatate de ora dar maim doua ore."a sta&ilirea programului de intervievare se va avea in vedere

necesitatea alocarii unui timp suplimentar in caul intarierii. Cel mai &ine este sa se programee persoanele cele mai importante la inceput saucele care au functii de raspundere. Programarea adecvata a interviurilor constituie un factor important pentru o&tinerea unor reultate &une .

Pregatirea interviului

Intervievatorul tre&uie sa cunosca situatia economica a firnei sale'firmele concurente' aspecte economice ale tarii. Ar fi indicat ca acesta saai&a mostre ale produsului pentru care se efctueaa cercetarea' lista de

preturi etc. -l tre&uie sa fie punctal' im&racat ingri$it pentru ca succesulunui interviu depinde si de prima impresie pe care o creeaainterlocutorului.

9aele interviului

!e au in vedere mai multe fae* faa pregatirilor' faa intre&arilor siraspunsurilor' faa discutiilor neoficiale.

9actori pertur&atori

In timpul unui interviu pot sa apara o serie de evenimenteneprevaute sau alte influente ce pot fi considerate factori pertur&atorii.Astfel' pot fi unele interferente din mediu' respectiv poate suna telefonul'soneria' pot intra in incapere unele persoane a caror preenta poatestan$eni pe intervievat etc.

neori s)ar putea ca cel care tre&uie sa dea interviul sa nu fie dispussa mai cooperee+ in aceasta situatie' intervievatul tre&uie sa incerce sa)lconvinga sa participe la interviu spunandu)i ca face parte dintr)o ec,ipa'ca lucreaa la o tema de cercetare importanta si contri&utia lui estesemnificativa pentru domeniul analiat' ca va pastra confidentialitatearaspunsurilor etc. Daca afirma ca nu cunoaste domeniul in care este

1;



investigat' intervievatorul tre&uie sa su&liniee ca a aflat sau ca a fostrecomandat ca fiind un specialist foarte &un' cu pregatire adecvata sieperienta ce poate fi deose&it de utila pentru cerecetarea pe care oefectueaa' rugandu)l in cele din urma' sa cooperee si sa ofereraspunsurile pe care le doreste' asigurandu)l totodata de anonimatul siconfidentialitatea lor. 9inaliarea interviului

Pe tot parcursul interviului' cel care intervieveaa isi va lua note privind informatiile interesante ce se desprind din raspunsuri' propunerile' sugestiile si alte aspecte pe care le considera demne deretinut sau de analiat mai in profunime. "a acestea va face referiri pe

parcursul preentului interviu' in cadrul discutiilor neoficilae din final sau

in alte interviuri pe care le va efectua in viitor' apeland si la alte surse.Daca interviul este structurat' se vor efectua su& forma de comentarii sio&servatii in plus fata de raspunsurile la intre&arile scrise din c,estionar

pe care le o&tine de la cel intervievat. In caul interviului nestructurat'notele vor fi mai devoltate' pentru a fi cat mai edificatoare' fiindo&tinute si pe &aa unor intre&ari pe care le formuleaa intervievatorul'dupa ca.

In final' toate aceste note tre&uie citite' completate si transcrise intr)ofoaie de completari si o&servatii asupra interviului. !e recomanda caaceste elemente sa fie completate cat mai repede dupa terminareainterviului' atat timp cat detaliile sunt inca proaspete in minteaintervievatorului.

Inc,eierea programului de intervievare

In vederea terminarii programului de intervievare' penru fiecareinterviu se va realia si o evidenta scrisa ce tre&uie sa cuprinda* date deidentificare a firmei denumirea' adresa' telefon' fa' email'nr. @e&'

internet3' informatii privind numarul de salariati' cifra de afaceri' o&iectulde activitate' apoi date referitoare la numele si specialitatea celuiintervievat' poitiafunctia lui in cadrul firmei' precum si un sumar aldeclaratiilor lui.

1<



Dupa terminarea interviurilor' cand s)a inapoiat la locul sau demunca' intervievatorul tre&uie sa trimita scurte scrisori de multumirecelor care i)au acordat interviuri.

De asemenea' el tre&uie sa)si respecte promisiunile facute' cum ar fisa le trimita celor la care le)a promis' un scurt raport asupra concluiilor cercetarii ori sa respecte caracterul confidential al informatiilor primitede la ei.

C,estionarul

(epreinta un instrument de cercetare flei&il' care permite culegereadatelor primare prin intermediul unor intre&ari' structurate dupa principii

&ine definite' astfel incat sa treeasca interesul si sa antrenee su&iectii

investitii pentru a raspunde cat mai sincer si cat mai clar la intre&arilecare le sunt adresate prin intermediul lui.

Printre avanta$ele utiliarii sale in cercetarea pietei se pot enumera* &ogatia tematica a datelor ce pot fi recoltate cu a$utorul lui' manevrare si prelucrare accesi&ila' posi&ilitatea administrarii lui in mod repetat laaceeasi su&iecti sau la su&iecti diferiti. In cercetarile de marketinglongitudinale de tip panel' c,estionarul are capacitatea de a culege de la

purtatorii cererii ata informatii de natura cantitativa cat si calitativa.

C,estionarele se pot grupa tipologic in functie de mai multecriterii*

• Dupa continutul concret al programului de cercetare* c,estionarespecialiate si de tip 7omni&us8

C,estionarul specialiat se utilieaa atunci cand prin programul deinvestigare se urmareste un singur scop principal cum ar fi* studierea

preferintelor consumatorilor pentru diferite varietati de produse'

cercetarea intentiilor de cumparare pentru un nou produs' investigareadeprinderilor de cumparare pentru anumite produse specifice' eficacitatea

pu&licitatii pentru un magain de preentare si desfacere' testareacomparativa cu a$utorul pu&licului a unor diferite produse.

2=



C,estionarele de tip 7omni&us8 se folosesc atunci cand tema de cercetareeste mult mai complea' cum ar fi de eemplu' studiul cercetarii si al

preferintelor cumparatorilor privind produsele alimentare din import.

•

In functie de natura intre&arilor administrate' c,estionarele pot 7produce8date cantitative si factuale' precum si informatii calitative de opinie.

Pentru o&tinerea unor date date cantitative se folosesc intre&ari7inc,ise8 care permit un raspuns strict standardiat si asigura o&tinereaunor informatii privind cantitatea' structura' dinamica cererii' ofertei'

preturilor si a altor factori ai pietei.In a doua situatie se urmareste' in principal' latura caual)

motivationala' c,estionarul asigurand informatii de natura eplicativacare permit adancirea si nuantarea reultatelor cercetarii.

Informatiile calitative de opinie sunt necesare pentru a puteacunoaste si caracteria opiniile' sugestiile si propunerile cumparatorilor.

• Dupa periodicitatea administrarii c,estionarului' acesta poate fi utiliat*

? Pentru o singura cercetare' situatie specifica studiilor demarketing tranversale+

? Pentru mai multe cercetari ori in mod repetat in cercetarile demarketing longitudinale' cum sunt investigatiile de tip panel+ caracterul

periodic al administrarii c,estionarului la intervale egale de timp siacelorasi su&iecti de interviu' determina particularitati in constructiaacestui instrument de investigatie' cercetarea pastrandu)si astfelactualitatea.

• Dupa locul de complementare a c,estionarului si implicit de derulareaanc,etei.

In practica cercetarilor de marketing c,estionarul poate fi completat*? "a sediul unitatii economicefirmei3' in caul anc,etelor industriale+? In reteaua comerciala de magaine' in caul cercetarilor realiate in

randul consumatorilor+? "a domiciliul purtatorilor de informatii' situatie mai putin frecventa pe

piata marfurilor alimentare decat pe cea a &unurilor de folosinta indelungatasau a articolelor vestimentare+

21



? !u& o forma de comunicare interactiva prin intermediul telefonului si almonitorului de televiiune' in fapt un sistem comunicational rapid si eficient'ce activeaa periodic un penel de cumparatori sau de utiliatori+• Pe strada sau in locuri pu&lice la targuri si epoitii nationale sau

internationale3' pentru testarea distri&utiei preferintelor agentilor economici si a pu&licului consumator privind diferite articole din ofertade marfuri' cunoasterea celor mai solicitate marci de produse.

• In raport cu modul de administrare' c,estionarele pot fi*? C,estionare completate de operatorul de interviu' fie pe formularul tiparit'fie prin transcrierea de pe &anda magnetica dupa inregistrarea convor&iriisau a interviului prin telefon+? C,estionare autoadministrate' completate de insusi respondentul laintre&ari' tot prin inscrierea raspunsului pe formularul tipiat sau prin

tastarea pe claviatura terminalului de la domiciliu in caul video)c,estionarelor3 a cifrei cifrelor3 repreentand codul raspunsului pentru cares)a optat la intre&arile ce apar pe ecranul monitorului.

-la&orarea unui c,estionar presupune anumite etape* determinareacerintelor de informare' alegerea alternativei de investigare' sta&ilirea tipuluide c,estionar si a tipurilor de intre&ari' sta&ilirea succesiunii intre&arilor'

proiectarea formei grafice' ela&orarea instructiunilor de completare ac,estionarului' efectuarea unei anc,ete pilot pentru testarea c,estionarului'

ela&orarea formei finale' multiplicarea c,estionarului.

In ceea ce priveste tipurile de intre&ari' ele pot fi*

• Dupa forma de raspuns la intre&arile c,estionarului*

) Intre&ari desc,ise' de opinie sau motivationale' la care su&iectulinvestigat poate raspunde cu propriile sale cuvinte' putand sa ofere maimulte informatii+ sunt recomandate in special in etapa eploratorie acercetarii+

- Intre&ari inc,ise' precodificate sau cu raspuns dat* au de$aspecificate mai multe raspunsuri dintre care cel c,estionat tre&uiesa selectee unul sau mai multe3 dintre ele+ ofera avanta$ul caraspunsurile pot fi prelucrate si interpretate mai usor.

• Dupa continutul intre&arilor*

22



) Intre&ari introductive* au ca scop familiariarea interlocutorului cuo&iectivele cercetarii si captarea interesului sau pentru a participa la interviu.

) Intre&ari &ifurcate* urmaresc separarea su&iectilor in doua categorii'in functie de scopul cercetarii.

) Intre&ari filtru* se folosesc cu scop asemanator categoriei anterioarede intre&ari' cu deose&irea insa ca in acest ca se accepta o tri,otomie sau omulti,otomie a raspunsurilor.

) Intre&ari de continut* pe &aa lor se ela&oreaa fondul principal alunui c,estionar. Barietatea si numarul acestora se sta&ilesc in functie demultitudinea si compleitatea o&iectivelor cercetarii de marketing' derestrictiile privind modul de administrare a c,estionarului' de costul silungimea sa totala.

!e pot clasifica in urmatoarele categorii* factuale' de opinie' indirecte'

de tip legat.) Intre&ari de control* se ela&oreaa cu scopul de a valida

corectitudinea raspunsurilor la o serie de intre&ari anterioare.) Intre&ari de identificare* sunt acele tipuri de intre&ari cu a$utorul

carora su&iectii supusi investigatiei se pot clasifica in functie de mai multecaracteristici care ii definesc' cum ar fi* ? indicatori socio)economici* ocupatie' venituristatut socio)economic3' nivel de instruire' calificare profesionala s.a.+

? indicatori demografici* domiciliul' nationalitatea' varsta' se'caracteristici ale familiei de provenienta dimensiune' genealogica3' etc.+ ? inticatori de performanta* rata renta&ilitatii' cifra de afaceri'volumul productiei reliate intr)o anumita perioada' profitul net' numarul desalariati ai firmei' etc.

In concluie este necasar realiarea unui control privind calitatearaspunsurilor* se analieaa in ce masura s)au respectat instructiunile decompletare' se verifica daca s)a raspuns la fiecare intre&are din c,estionar' seafectueaa o verificare de ansam&lu privind continutul raspunsurilor

2#



Capitolul 2

2 Analia pietei romanesti a produselor cosmetice

2.1 !curt istoric

Din negura antic,itatii pana in ilele noastre' frumusetea femeii astralucit si a dainuit peste veacuri. 9iecare epoca si)a sta&ilit ar,etipurile' si)ainc,egat miturile si a inovat noi retete de infrumusetare. (egine' eite'

preotese' fotomodele' dive sau frumoase anonime' ilustreaa cultul perfectiunii atat de efemere in oglinda istoriei.

Ce femeie nu a inc,is oc,ii si s)a visat pentru o secunda in pieleaCleopatrei' !emiramidei' ea&elei sau c,iar a !alomeei0 >umele lor rasunain timp precum si ecoul frumusetii lor. >u tre&uie sa su&estimamantic,itatea' deoarece si femeile de pe vremea aceea dispuneau decosmetice' creme minune si parfumuri ametitoare.

Conform %i&liei mac,ia$ul cu pudra colorata are 1=.=== de ani. Dinanul 5.=== i. Er. dateaa o sumedenie de ustensile pentru mac,ia$ si c,iar recipiente ce se inc,ideau ermetic pentru a pastra fardurile. Cercetarilear,eologice ne devaluie secretele conservate in acele fiole misterioase si ne

permit sa reconstituim ritualurile cotidiene de frumusete care nu sunt cunimic mai pre$os decat ale noastre.

In 1#:2 i. Er. egiptenii de vita no&ila se spalau in fiecare dimineata cuapa minerala din ivoare naturale si isi puneau o masca corporala din argilade pe malurile >ilului. Corpul era efoliat frecvent cu a$utorul nisipului siuleiurilor esentiale. %aia era urmata de un masa$ cu uleiuri vegetale de

24



palmier' masline si cu amestecuri de ier&uri parfumate ce aveau rolul de a,idrata pielea si de a o prote$a de raele nocive ale soarelui. Cateodataaplicau masti din ou si se im&aiau fregvent in lapte. Apoi urma mac,ia$ulfetei si al corpului. 9ardurile erau preparate proaspat si mereu parfumate.Pielea era unsa cu un preparat din ocru gal&en' ce dadea reflee aurii' iar linia decolteului era fardata cu al&astru.

Insa c,iar daca cele mai scumpe retete de farduri erau eclusiv ladispoitia no&ililor' si sclavele aveau fardurile lor. /ac,ia$ul se incepea printrasarea pleoapei inferioare cu k,ol negru pentru a le prote$a de vant si nisip.F,olul avea scris pe recipient data epirarii' ceea ce ne face sa credem ca

prevenea afectiuni ale oc,ilor. Pleoapele superioare erau rasfatate cu culori puternice' iar verdele era culoarea cea mai populara pe langa turcoa' argilerosii' &rune sau violete.

"egendara Cleopatra prefera al&astrul marin pentru pleoapasuperioara si verdele pentru cea inferioara. med' k,olul servea laaccentuarea pleoapelor si alungirea lor spre tample. Genele erau alungite cucel mai primitiv mascara' adica k,ol diolvat iar &uele erau rasfatate cucom&inatii de rosu si ro. ng,iile mainilor si picioarelor erau colorate cu,enna. Coc,etaria suprema era pudrarea pometilor si a decolteului cu pudraaurie.

In Grecia lui lisse' frumoasa -lena si ingroitoarea /edeea aveautrucurile lor de frumusete. -popeea ,omerica ne ofera informatii desprecanoanele de frumusete ale timpului sau. Armonia proportiilor era cel maiimportant lucru' dar nu se negli$a partea legata de cosmetica. >e suntamintite uleiurile esentiale si parfumurile. Al& sau cu tente roalii' tenul erauunul dintre cei mai importanti factori ai frumusetii. In !parta si Atena antica'mac,ia$ul era permis numai curteanelor. Dar era vitala igiena corporala sieercitiul fiic' dupa cum recomanda Eipocrate. 9emeile isi periau parul'dintii iar dupa &aie se masau cu ulei de masline pentru pastrarea tineretii

pielii si activarea circulatiei sangvine.

Incetul cu incetul' fardurile si parfumurile aduse de &ar&arii egipteni

au inceput sa capete teren in rutina ilnica de frumusete a femeilor dinGrecia.

"a (oma' patricienele de la inceputurile Imperiului se mac,iau si sespalau foarte des. (utina de frumusete implica foarte multe sclave si multtimp. Isi efoliau pielea cu nisip si ulei iar apoi se epilau total cu ceara. !efoloseau mese de par fals pe care il ondulau cu fierul incins si il decolorau cuamestecuri de plante.

25



vidiu a scris c,iar un g,id al coc,etariei' Cosmetica. Prin versuriamuante' el sfatuia femeile in privinta mac,ia$ului si a retetelor de masti sicreme.

In timpul (enasterii italiene' inspiratia era limpul' iar eita Benus arupt cercul vicios in care era incarcerat idealul feminin din -vul /ediu'repreentat de /aria si -va.

Italia era foarte prospera in acea perioada' aflata in plina epoca aintoarcerii la radacini' a fascinatiei pentru mitologie si a marilor descoperirigeografice.

Prin frumusetea lumii' Dumneeu privea cu indulgenta umanitatea+dragostea unui cuplu era comparata cu iu&irea divina' iar femeile frumoasenu mai erau &lamate' ci din contra' slavite. Acum' femeia era diviniata si

era considerata cea mai frumoasa creatie celesta' avent ca ideal eita Benus.Corpul unei femei era considerat um&ra sufletului ei' si ea tre&uia sa fiefrumoasa pentru a)si implini scopul eistentei ) procreatia.

Desigur aceasta perioada a istoriei avea canoanele ei' si de dataaceasta promova armonia formelor. Autorul Tratatului de frumusete alfemeilor' Agnolo 9irenuola' imagina femeia asemenea unui cerc al caruicentru era seul.

In 15#<' Augusto >ifo ii dedica eannei de Aragon lucrarea9rumusete si iu&ire' creatie in care definea criteriile foarte stricte alefrumusetii de la cea vreme' inspirate de descrierile legendare legendare.

"ungimea nasului tre&uia sa fie egala cu cea a &uelor iar am&eleurec,i tre&uia sa ocupe suprafata gurii desc,ise' inaltimea corpului tre&uia safie de ; ori marimea capului. !anii tre&uiau sa ai&a forma unei pereinversate. 9emeia ideala era dotata cu o talie de viespe' cu umeri largi'solduri mari si rotun$ite' degete su&tiri' gam&e rotunde si picioarele mici.

Perfectiunea fetei consta in a avea un gat lung' un nas mic si drept' ogura mica+ in acest ansam&lu trei lucruri tre&uiau sa fie neaparat negre*oc,ii' genele si sprencenele' care impreuna tre&uia sa formee un arc perfectde marimea unei urec,i. Trei lucruri tre&uia sa fie neaparat al&e* mainile'dintii si pielea' iar cele trei lucruri rosii erau ung,iile' &uele si o&ra$ii.

26



C,iar /ac,iavelli confirma ca o femeie nu poate fi frumoasa decatdaca are &ratele lungi' cu vene &ine definite si terminate cu degetegratioase. Iar parul tre&uia sa fie &lond' de culoarea aurului sau a mierii'stralucitor precum soarele' foarte lung si sa se reverse in &ucle rasfirate peumeri.

Pentru senualele italience' cu pielea mata si oc,ii negri' parul &lond

nu putea sa fie decat artificial. Pentru a o&tine mult adorata culoare a paruluifara sa)si &ronee fata' iataliencele purtau palarii cu &orul foarte lung dar fara calota.

!e foloseau parfumuri' farduri si creme' moda lansata in 9ranta de

Caterina de /edici. !i daca femeile s)au emancipat mult in timpul(enasterii' acum aveau li&ertatea de a folosi retete de frumusete care isi

aveau ivorul in antic,itate' $udecand dupa Traite des fardements laisse' de >ostradamus. 9emeile isi spalau dintii cu un amestec facut din sange dedragon' pudra de coral si vin al&. In aceasta perioada toate formele arteierau dominate de imaginea femeii reale' plina de senualitate' nascatoare dedorinte.

-u&eranta renascentista este com&atuta de (eforma si Contra)reforma. !pania detroneaa suprematia Italiei' rigiditatea com&ate toleranta'iar mintea cucereste sufletul. Protestanti sau catolici' cei care sustineau(eforma si Contra)reforma impuneau prin diferite moduri conformismul siretinerea de la pacate lumesti.

manismul se opunea conceptelor acesti epoci si incerca sarestauree moralitatea unei societati decadente. Biciile erau stigmatiate'societatea impunea reguli nescrise de comportare iar placerile carnale eraucondamnate.

Coc,etaria si indecenta isi aveau locul in focurile Infernului' eralaudata insa regina frumusetii ) pudismului ) sustinuta de ipocriie dupa cum

mentiona /oliere in Tartuffe. 9emeile isi ascundeau formele prinim&racaminte' iar decolteul era considerat un mare pacat' condamnat de%iserica. Decolteul a reistat in moda de la acea vreme in pofida tuturor dogmelor' dar in sc,im&' se ascundea restul corpului.

Podoa&a capilara era coafata intr)un coc la &aa cefei iar culoarea parului tre&uia sa fie uniforma si cat mai inc,isa' insa luminata de dantele

2:



al&e si perle ) singurele &i$uterii acceptate. 9rumusetea tre&uia sa fiemaiestoasa' demna si solemna.

>inon de "enclos avea saloane de frumusete unde se intretinea elitatimpului. >inon era coc,eta pana in dinti si colectiona amanti. "a sfarsitulvietii sale a scris Cartea tandretii unde povestea despre galanteriileamorului si aventurile din viata sa.

In 16#5 la Paris s)a desc,is primul salon de coafura pentru dameleinaltei societati' numit C,ampagne' iar acolo se o&tineau &ucle le$ere saucocuri sofisticate.

In !pania' idealurile frumusetii se regaseau in culorile al& si rosuo&tinute insa din su&stante toice. Dar nu conta prea mult' iar regina lui

"udovic al HIB)lea era supranumita viermele ori&il din caua acesteinocive rutine de frumusete' dupa spusele lui Diderot.

In timpul (omantismului pielea al&)gal&uie era atat de admirata incatcoc,etele doamne si domnisoare a$ungeau sa &ea otet si cantitatiimpresionante de citronada' pana ce sanatatea lor a$ungea intr)o staredeplora&ila.

/ersul femeii tre&uia sa fie tantos si diafan' pentru a putea ficomparata cu o li&elula compliment foarte valoros la acea vreme3.9rumusetea feminina era considerata o dualitate ec,ili&rata intre inger sidemon* inocenta dar fatala' atragatoare dar periculoasa' suava dar agila.

9osforescenta' etravaganta' afiianta' ani,ilanta' vulcanica'satanica' faraonica' &a&iloniana' piramidala' gotica... calificativeleromantismului eprimau mister' frumusetea nuantelor si a legendelor. Ceacare s)a sta&ilit ca intruc,ipa cel mai &ine aceste atri&ute si a fost consideratamua (omantismului si a romanticilor nu este alta decat printesa -lisa&et,DAutric,e' sau mai simplu !issi a Austriei.

/ac,ia$ul era permis' insa numai atata timp cat imita natura. Acestafiloofie se regaseste si in -vul /ediu' dar din motive &i&lice' pe candfrumusetea romantica era minimalista din motive estetice.

(omantismul fie ca nega realitatea fie ca incerca sa gasesca elementemisterioase in toate nivelele acesteia. Clasele aristocrate inca aveau reguli

2;



stricte de conduita si frumusete' insa altceva mult mai important intervenise*era voie sa visei cu voce tare...

In primul deceniu al secolului trecut s)au nascut pilonii frumusetii dinilele noastre. !e faceau reclame pentru produse cosmetice precum Eelena(u&instein' -lia&et, Arden sau "real.

Idealul frumusetii de la acea vreme era mai le$er decat in secolele precedente. Desigur' corpul in forma de clepsidra a fost aproape intotdeaunao cerinta a frumusetii' insa indiferent de culoarea parului si a oc,ilor' tenultre&uia sa fie al& si diafan.

Parisul era capitala necontestata a modei si elegantei mondiale'insa era mereu intr)o concurenta acer&a cu produsele si creatiile de la >e@

Jork.9otografia era acum modalitatea prin care artistii vremii imortaliau

frumusetea' iar !ara, %ern,ardta este primul fotomodel a carei imagine afost folosita in reclame pentru cosmetice. Industria revistelor de moda era

prospera' Bogue alaturi de "es /odes' fiind una dintre pioniere in acestdomeniu.

Principalele trucuri si produse de infrumusetare erau* vopseaua de par' pudra' ru$ul' fardul de oc,i. Acesta deceniu a constituit inceputul imperiuluicosmetic al ilelor noastre si a fost un pas decisiv in evolutia personala afemeii si a frumusetii acesteia.

Anii 1<1= au constituit un elan etraordinar in domeniul cosmeticii' almac,ia$ului si al produselor de ingri$ire. De asemenea' aceasta perioada adescorsetat la propriu talia femeilor.

Tensiunile ra&oiului din acea perioada nu au guduit evolutiaiminenta a industriei frumusetii' ce era su& magia rientului. Bogue su&liniain 1<11 fascinatia pentru culturile indepartate* Turcoaicele folosesc ,enna

pentru a)si mari si accentua oc,ii.

Cinematografia muta eploata cu succes resursele de romantism sieotism. 9rumoasele desertului aveau imaginea de vampa diminutiv de lacuvantul vampir3' de seducatoare narcisista si ireisti&ila.

2<



Astfel s)a nascut conceptul de stea de cinema' iar revistele epocii le pu&licau poe si &iografii pentru a fi idolatriate dar accesi&ile. 9emeile si)au eli&erat corpul de corsete' dupa moda lui C,anel si Bionnet pentru a

pastra linia naturala a corpului.

In Eam&urg' un farmacist a inventat o crema pe care a &oteat)o >ivea in latina ) al&a ca apada3' ce era primul produs de acest gen accesi&ilfemeilor din toate paturile sociale. >ivea este si prima crema ce se g,ida pe

pricipiul de apa in ulei' si astfel s)a nascut conceptul de ,idratare.

Tot in acesta epoca a de&utat si c,irurgia estetica. !e practicapela$ul' stramosul peelingului' gratie unei com&inatii de acii si curentelectric ce elimina cicatricile si oferea tenului un plus de prospetime. Actoriisi actritele de la acea vreme frecventau cu regularitate ca&inetele cosmetice'

atesta $urnalul &ritanic "adies Eome ournal. alta te,nica era in$ectareacu parafina pentru a)ti accentua pometii' iar c,irurgia propriu)isa facea mari

progrese. Cu a$utorul ei se putea indrepta nasul sau se puteau corectaridurile.

Insa igiena si tratamentele de infrumusetare naturiste primau in viatafemeilor' lucru deloc negli$a&il. "a asta se adaugau si toate parfumurile'sapunurile si pudrele ce a$utau la infrumusetarea femeii de pretutindeni.

In anii 1<4=' -uropa a intrat in um&ra cruda a ra&oiului' iar capitalamodei si a frumusetii s)a mutat la >e@ Jork. In Paris si "ondra' femeile erauintr)o perioada de austeritate deoarece tre&uiau sa sustina ra&oiul. Isireciclau pana si ,ainele vec,i insa isi lasau parul lung pentru a demonstra cafeminitatea nu a murit' in pofida vicisitudinilor timpului.

Apa curenta nu mai era o raritate' iar astfel ma$oritatea populatieifeminine avea acces la sali de &aie. Igiena era foarte importanta' iar o femeiefrumoasa era in primul rand curata si sanatoasa. In aceasta epoca s)a produsrevolutia sampoanelor. !apunul si samponul' in America si deodorantul' erau

principalele produse de infrumusetare.

In lipsa cremelor si demac,iantelor' femeile foloseau produse vegetale pentru ingri$irea tenului' iar la mac,ia$' ele s)au dovedit a fi foarte inventive.9oloseau praf de car&uni pentru fard' cateodata c,iar si crema de g,ete

pentru gene' iar pentru pometi' petalele de trandafir in alcool ofereau un rodemn de -ra Bictoriana. >umai pudra nu lipsea.

#=



Cinematografia ,ollK@oodiana sau fa&rica de vise era maistralucitoare ca niciodata. Industria filmului era incura$ata pentru a ridicamoralul trupelor si populatiei. !tarurile feminine erau persona$e puternice'iar filmele a&ordau teme precum ra&oiul si iu&irea. Aceasta a fost perioadade glorie pentru actrite precum (ita EaK@ort,' "ana Turner sau /arleneDietric,.

Incepand cu 1<6=' notiunea de glamour a inceput sa piarda teren infata stilului simplu si cuminte. Preferata maselor a devenit ackieFennedK' care a surclasat)o pe /arilKn /onroe la capitolul popularitate.

!im&olul acestei perioade este manec,inul T@iggK' cu doua trasaturidefinitorii* 1.6: metri si 4; de kilograme. Dominatia formelor voluptoase aincetat' silueta ideala fiind acum cea filiforma.

/ac,ia$ul pune accent pe oc,i. -ste permisa folosirea concomitenta atuturor trucurilor de marire a oc,ilor* gene false' k,ol negru' mascara ineces. (estul mac,ia$ului este mentinut nud' epresia dorita fiind ceaartificiala' de papusa.

/odalitatile de aran$are a parului nu eceleaa la capitolut diversitate."ungimea este medie sau scurta si finisa$ul este impeca&il. 9riura este' maiales' usor de aran$at si intretinut. In unele cauri' tunsoarea scurta este voitandrogina' singura nota de feminitate fiind culoarea' in caul careia

predomina variatiile pe &aa de roscat' a$ungandu)se pana la ro.

"a paleta colorantilor sintetici se adauga nuante etreme' cum ar fiorange si verde. n succes ne&un are coafura s@inging ,air' care anunta onoua moda in ,air)stKle* volumul voit fals' o&tinut prin tapare.

Eainele continua curentul initiat de manec,ine ca ean !,rimpton*fuste mini' asociate o&ligatoriu unor picioare velte si lungi' roc,ii mulate inculori pastelate' avand ca accesorii &arete cilindrice si cordoane late./aterialele' uni sau cu modele predominant geometrice' au ca punct comun

comoditatea.

Bedetele care au influentat epoca sunt* Ali /ac Gra@' care odata cu"ove !torK a devenit un punct de referinta in moda' manec,inele T@iggKsi T,e !,rimp' ean !,rimpton' Patti Eansen' Penelope Tree' ane %irkinsi Cat,erine Deneuve. influenata nota&ila a avut ackie FennedK' care acucerit inimile americanilor prin eleganta innascuta.

#1



!osirea anilor := este anuntata triumfal prin comedia muicalaEair. Parul va fi purtatorul de cuvant' sim&olul unei noi generatii care vaeradica ta&uurile si isi va permite li&ertate de eprimare.

Pentru prima data in istoria frumusetii mac,ia$ul nu este supus sauconstrans de moda. -ste permisa eprimarea personalitatii si stilului propriu

prin mac,ia$' care reflecta perfect noua atitudine* acceptarea sinelui sinegarea transformarii in interesul modei. n singur lucru este esential*stralucirea. 9ie &ronate' fie radiind datorita gelurilor si pudrelor cu efectesidefate' fie descoperind avanta$ul ru$urilor iriate si al primelori gloss)uri'femeile adopta cu usurinta fascinantul look glamour.

Parul este supus de asemenea noii tendinte de gandire* stilurile sunt

etrem de diversificate' a$utate de descoperirea unor noi te,nici de ,air)stKling. "ung pentru &ar&ati' afro pentru persoanele de culoare' parul tre&uiesa fie in primul rand li&er. ndularea pe &igudiuri mari creeaa coafurilevoluminoase. Te,nici de ,air)stKle eclusiv masculine sunt eperimentate perepreentantele seului frumos' cu reultate fantastice. asfel de te,nicaeste uscatul cu a$utorul foe,n)lui si al periei' asa numitul &rus,ing.Coafurile sunt mult mai atent lucrate' suvitele fiind taiate cu lama' portiunecu portiune.

!tilul vestimentar urmareste fidel un nou stil' o noua mentalitate. -ste permis orice' de la ,ippie pana la pe atunci necunoscuta Bivienne Lest@ood.!tilul &usiness castiga din ce in ce mai mult teren' in defavoarea curentelor etrem de feminine' care sunt privite ca refleia unei personalitati pale.

Bedetele care au marcat deceniul al saptelea sunt radioase* talentate'cu preente sclipitoare' cu un glam look perfect personaliat' cu opinii

puternice si stil &ine conturat. 9ara, 9a@cett' icon)ul anilor :=' estestralucirea prin definitie. %o Derek corpul perfect3' (omK !c,neider' ackienassis fosta FennedK3 si manec,ine ca "auren Eutton si /argauEeming@aK au personalitati si atitudini nota&ile' puternice.

Anii 1<;= au ca element predominant perfectionismul in look sicariera. De la tinutele office pana la instaurarea sportului ca rutina defrumusete' stilul femeilor este adaptat modei deceniului.

/ac,ia$ul este caracteriat de nuante intense' corespunatoare puternicei tendinte de afirmare a personalitii. 9ardurile au vanari

#2



spectaculoase iar culorile care predomina sunt al&astrul electric pentru oc,i'tonuri puternice de rosu pentru &ue si caramiiu pentru pometi. !tilulnatural' decontractat' al anilor anteriori este inlocuit de artificialul impus denoile reguli ale frumusetii.

In ,air)stKling este timpul tunsorilor $ust a cut. !unt lansate stKlingulstandard care usureaa considera&il coafatul. Parul este predominant lung si

&ine tapat daca nu era voluminos de la natura3' insa nu era o conditieo&ligatorie.

/oda oscileaa intre stilul &usiness si curentul punk' la nivel ,aute)coutoure primand ecesul. ean)Paul Gaultier su&mineaa treptat modaforma' dar nu forme' creand corsete de culoarea fondurilor de ten.

Bedetele ca /adonna sau ane 9onda au marcat definitiv planul viualal acestei perioade. !im&olurile acestei epoci sunt perfecte sau cel putin

perfectionate. /anec,inele precum Iman' errK Eall si -lle T,e %odK/acP,erson incep sa castige teren ca iconuri' ele devenind noile standardede referinta ale femeilor.

In anii M<= tendinta generala este naturalul' in special in mac,ia$.9aimosul mac,ia$ nude castiga din ce in ce mai multe adepte' indetrimentul culorilor puternice care au marcat anii ;=. CarolKn %essetteFennedK devine icon)ul sfarsitului de secol' prin mac,ia$ul sau avangardist*ten diafan' &ue rosii' mate si oc,i discret rimelati.

In capitalele modei' Paris' >e@ Jork' "ondra si /ilano' noile eroineafiseaa o raceala aproape ,itc,ockiana' tendinata adaptata de Calvin FleKn'Prada si Gucci. Actrita G@Knet, Palt,ro@ pune in evidenta roc,ia tip

&ustiera si stilul aristocratic' glacial.

/oda nu cunoaste frontiere si nici diferente culturale' iar creatoriianilor <6)<: viseaa la uniformiarea ei. -ste timpul minimalismului* fuste

pana la genunc,i si culori neutre' compensate de teturi deose&ite.

EairstKlistii se adapteaa curentului impus de moda' coafurile fiinddin ce in ce mai putin ela&orate. -sentiala este tunsoarea' ce promoveaaformele geometrice. !anatatea parului care tre&uie sa fie drept si netratatc,imic este &aa oricarei coafuri reusite in anii <=.

Dominatia manec,inelor e incontesta&ila. 9rumoase' &ogate sicele&re' >aomi' CindK' Claudia si altele' sunt eitele inceputului anilor <=.

##



Fate /oss' noua senatie a podiumurilor' anunta o sc,im&are a epocii*filiforma' stralucitoare si cu un aer decadent.

/adonna' "a Casta' ulia (o&erts' alaturi de staruri muicale precum!pice Girls' %ritneK !pears sau C,ristina Aguilera eercita o influentacoplesitoare' in special asupra adolescentelor.

In preent' industria produselor cosmetice este o&ligata sa seremodelee. Daca in trecut eista o concurenta si un segment de piata &inecunoscut' astai eista un adevarat ra&oi de piata' in care au loc sc,im&arirapide ale concurentei' te,nologiei' politicilor comerciale si o scaderecontinua a fidelitatii clientelei.

2.2 "egislatia produselor cosmetice

"egislatia interna este cuprinsa in legea nr. 1:; din 1; octom&rie2===' respectiv rectificarile acesteia cuprinse in legea nr. #:< din 2;septem&rie 2==4.

Aplicarea legii are in vedere anumiti termeni utiliati*

a3 produs cosmetic ) orice su&stanta sau preparat care vine Nn contact cudiverse parti eterne ale corpului uman piele' oc,i' ung,ii' &ue' organegenitale eterne' par de pe cap si de pe corp etc.3 sau cu dintii si mucoasa

&ucala' pentru a le curata' a le parfuma' a le modifica aspectul sisau a lecorecta mirosurile corporale sisau a le prote$a ori a le mentine Nn &una stare+ &3 ingredient cosmetic ) orice su&stanta c,imica sau preparat de originesintetica ori naturala' cu eceptia compoitiilor aromatice sau parfumante'care intra Nn compoitia unui produs cosmetic+ c3 coloranti cosmetici ) su&stante care se adauga Nn produse cosmetice Nnscopul colorarii produsului sisau a unor parti ale corpului uman+ d3 conservanti ) su&stante care se adauga Nn produsele cosmetice Nn scopul

principal de a in,i&a devoltarea microorganismelor Nn aceste produse+ e3 filtre ultraviolete ) su&stante care se adauga Nn produsele cosmetice

pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete' Nn scopul prote$arii pielii deefectele nedorite ale acestor radiatii+ f3 lot de fa&ricatie ) o cantitate definita Nn materie prima' material deam&alare sau produs finit' fa&ricata Nn conditii identice printr)un proces sauo serie de procese' astfel NncOt sa poata fi considerata omogena+

#4



g3 numar de lot de fa&ricatie ) o com&inatie distinctiva de numere sisaude litere' care Nn mod specific identifica un lot+ ,3 termen de vala&ilitate ) data sta&ilita de producator pana la care

produsul conservat Nn conditiile impuse Nsi mentine caracteristicile prescrisesi poate fi utiliat+ i3 etic,eta ) orice material scris care contine elemente de identificare a

produsului si' dupa ca' instructiuni de utiliare pentru consumator+ $3 am&ala$ primar ) material care vine Nn contact direct cu produsulcosmetic' folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului petoata perioada de vala&ilitate+ k3 am&ala$ secundar ) material folosit la prote$area am&ala$ului primar.

Produsele cosmetice comercialiate nu tre&uie sa periclitee sanatateaumana atunci cOnd sunt respectate conditiile de utiliare' si anume*

preentarea produselor' etic,etarea' instructiiunile privind conservarea'depoitarea' utiliarea si Nndepartarea acestora' precum si orice alta indicatie prevauta de fa&ricant' respectiv de importator.

9a&ricarea si comercialiarea produselor cosmetice Nn a caror compoitie se utilieaa su&stante interise de /inisterul !anatatii sausu&stante Nn afara limitelor de admisi&ilitate si a conditiilor impuse de/inisterul !anatatii' este interisa.

Produsele cosmetice pot fi comercialiate pe teritoriul (omOniei numai

daca producatorul' respectiv importatorul' este Nnregistrat legal Nn (omOniasi a notificat /inisterului !anatatii intentia de punere Nn circulatie a

produselor cosmetice.Producatorul' respectiv importatorul' este o&ligat sa detina la adresa

indicata pe etic,eta un dosar privind produsul cosmetic' care sa cuprindeurmatoarele date*

a3 compoitia calitativa si cantitativa a produsului+ informatiile privindcompoitia parfumanta si parfumurile sunt limitate la numele si la numarul

de cod al compoitiei si la identitatea furniorului+ &3 caracteristicile fiico)c,imice si micro&iologice ale materiilor prime siale produsului finit+ c3 metoda de fa&ricare' conform normelor de &una practica de fa&ricatie a

produselor cosmetice+ d3 metodele de analia necesare pentru controlul calitatii produselor cosmetice si informatii privind sta&ilitatea produsului+

#5



e3 evaluarea riscului pentru sanatatea umana a produsului finit+ Nn acestscop fa&ricantul ia Nn considerare profilul toicologic general alingredientelor' structura lor c,imica si nivelul lor de epunere+ f3 numele si adresa la&oratorului si ale persoanelor raspunatoare care auevaluat produsul cosmetic din punct de vedere al securitatii pentru sanatateaumana+ persoanele raspunatoare de evaluare tre&uie sa ai&a diploma destudii superioare de specialitate Nn farmacie' medicina' c,imie sau &iologie+ g3 datele eistente Nn materie de efecte nedorite pentru sanatatea umana'

provocate de produsele cosmetice ca urmare a utiliarii lor+ ,3 dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic' Nn caul Nn carenatura acestuia o $ustifica.

In caul Nn care pe etic,eta sunt indicate mai multe adrese alefa&ricantului' respectiv importatorului' se va su&linia adresa la care se afla

dosarul privind produsul cosmetic.Produsele cosmetice vor fi comercialiate numai Nn recipiente sisau

am&ala$e inscriptionate vii&il' lii&il si cu caractere care nu se sterg usor'indicandu)se urmatoarele date* a3 denumirea firmei+ &3 adresa la care are sediul Nn (omOnia fa&ricantul' respectiv importatorul+ c3 tara de origine pentru produsele din import+ d3 continutul nominal Nn momentul am&alarii produsului' indicat Nngreutate sau Nn volum' eceptOnd am&ala$ele ce contin mai putin de 5 gramesau mai putin de 5 mililitri' esantioanele gratuite sau doele unice+ Nn ceea ce

priveste am&ala$ele Nn care se comercialieaa produse Nntr)un ansam&lu de &ucati si pentru care indicarea greutatii sau a volumului nu estesemnificativa' continutul poate sa nu fie indicat' dar se va mentiona peam&ala$ numarul de &ucati+ aceasta mentiune nu este necesara atunci cOndnumarul de piese este usor de determinat din eterior sau daca produsul estecomercialiat Nn mod uual ca unitate+ e3 termenul de vala&ilitate Nnscris prin cuvOntul epira' urmat de data saude detalii privind locul de pe am&ala$ unde se afla inscriptionata dataepirarii' eprimate prin luna si an' Nn aceasta ordine' Nn cifre ara&e. n caul

produselor cosmetice cu o vala&ilitate mai mare de #= de luni indicareatermenului minim de vala&ilitate nu este o&ligatorie+ f3 instructiunile de conservare' utiliare si Nndepartare' inclusiv pentru

produsele cosmetice de folosinta profesionale+ g3 numarul lotului de fa&ricatie' dupa ca' marcat pe recipient sau peam&ala$ ori o indicatie care sa permita identificarea produsului+

#6



,3 categoria de produs cosmetic' eceptOnd caul Nn care aceasta reultadin preentarea produsului+

i3 lista cuprinOnd ingredientele care fac parte din compoitia produsului cosmetic' Nn ordinea descrescatoare a greutatii Nnmomentul incorporarii lor+ aceasta lista este precedata de cuvOntulingrediente.

!e vor mentiona ingredientele Nn concentratie mai mica de 1Q' fara oordine anume' dupa cele a caror concentratie este mai mare de 1Q.Colorantii se pot mentiona dupa celelalte ingrediente. Ansam&lul decoloranti utiliati Nn produsele cosmetice decorative' fa&ricate Nn mai multenuante coloristice' va fi indicat pe etic,eta' precedat de R). Compoitiilede parfumare sau de aromatiare vor fi mentionate prin cuvOntul parfum'respectiv aroma.

Producatorul' respectiv importatorul' este o&ligat sa opreasca livrarile'

respectiv sa retraga de pe piata sau de la &eneficiari produsele cosmetice lacare organismele a&ilitate de lege ori specialistii proprii au constatat caacestea pot afecta viata' sanatatea sau securitatea consumatorilor si sa aducala cunostinta pu&licului acest fapt' prin mass)media' cel putin Nn douacotidiene centrale. Cuantumul amenilor se va actualia periodic' prin ,otarOre aGuvernului' Nn functie de rata inflatiei.

Categoriile de produse cosmetice sunt*

) Creme' emulsii' lotiuni' geluri si uleiuri pentru piele mOini' fata' picioare etc.3 ) /asti pentru fata cu eceptia produselor care actioneaa ca a&raivesuperficiale ale pielii pe cale c,imica3 ) %ae nuantatoare lic,ide' paste' pudre etc.3 ) Pudre de mac,ia$' pudre dupa &aie' pudre igienice etc. ) !apunuri de toaleta' sapunuri deodorante etc. ) Parfumuri' ape de toaleta' ape de colonie etc.

) Preparate pentru &aie si dus saruri' spume' uleiuri' geluri etc.3 ) Depilatoare ) Deodorante si antiperspirante

- Produse pentru Nngri$irea parului* nuantatoare si decolorante' produse pentru ondulare' Nndreptare si fiare' produse pentru aran$aredecorare3' produse pentru curatare lotiuni' pudre' sampoane etc.3'

- produse de conditionare lotiuni' creme' uleiuri etc.3'

#:



- produse de coafare lotiuni' lacuri' &riantine etc.3- Produse pentru ras creme' spume' lotiuni etc.3') Produse pentru mac,ia$ si Nndepartarea acestuia de pe fata si oc,i

) Produse destinate aplicarii pe &ue ) Produse pentru Nngri$irea dintilor si a gurii ) Produse pentru Nngri$irea ung,iilor si decorarea lor ) Produse pentru igiena intima eterna ) Produse pentru &ai de soare pla$a3 ) Produse pentru &ronare fara soare ) Produse de al&ire a pielii ) Produse antirid.

2.# Companii preente pe piata romaneasca a produselor cosmetice pentruingri$ire a parului

In (omania sunt inregistrate 21 de societati producatoare decosmetice. Pe piata se vand insa si produse contrafacute' provenite atat dintara de la firme a caror activitate este greu de controlat3' cat si din import.Principalii producatori interni sunt companiile Gerocossen' Gerovital'9armec si -lmiplant. In ceea ce priveste importurile' concurenta esterepreentata de riflame' Avon si "Mreal.

(epreentantii firmelor locale afirma ca principalele motive carementin ridicata cota de piata a cosmeticelor sunt lipsa capacitatii de

promovare a fa&ricilor auto,tone si accesul dificil in marile lanturi demagaine. alta pro&lema importanta a producatorilor interni o constituie

procurarea am&ala$elor' ma$oritatea firmelor fiind nevoite sa le importe' ceeace presupune costuri suplimentare.

Cu toate acestea studii recente au demonstrat ca piata produselor cosmetice ar putea atinge' in acest an' circa 1;= milioane euro.

Productia interna asigura doar #=Q din consum. Piata cosmeticelor acrescut' in ultimii doi ani' cu 1=Q)15Q. /a$orarea a avut loc pe fondul

du&larii vanarilor de produse romanesti. In ultima perioada' cosmeticeleromanesti au inceput sa castige teren in fata celor importate' intrucatcalitatea s)a im&unatatit' iar preturile sunt mai mici.

2.#.1 Companii romanesti

#;



Dupa cum am mai spus' principalii producatori interni suntcompaniile Gerocossen' Gerovital' 9armec si -lmiplant.

9armec Clu$)>apoca este infiintata in 1<45' fiind privatiata integralin 1<<5. -ste de remarcat faptul ca produsele din marca Gerovital suntrealiate atat de 9armec Clu$)>apoca cat si de actuala fa&rica GerovitalCosmetics din %ucuresti' prin ,otararea prof. Dr. Ana Aslan.

In ceea ce priveste 9armec' director general al acestei companii este"iviu Turdean' diplomat Nn stiinte economice superioare' de peste #5 ani la a!.C.9armec !.A. In toata aceasta perioada' compania a Nnregistrat un progressi o devoltare continua' avOnd o sta&ilitate si eficienta deose&ita.

Astfel' !.C. 9armec !.A. a ramas si astai' unul dintre cei mai

importanti producatori de cosmetice din (omOnia' fapt demonstrat Nn toatestudiile de piata realiate pana acum' cat si prin preenta pe piata din(omOnia inca din anul 1<45. "a Nnceput' 9armec avea 6 muncitori si realia5 produse. In momentul de fata' compania 9armec a a$uns un ,olding cu

peste 1.=== de anga$ati' este privatiata integral din 1<<5' prin metoda/-%. >omenclatorul de produse cuprinde peste 4== de produse' atat

produse cosmetice' cat si produse medicamentoase de u etern si produse pentru intretinerea locuintei. /arcile de cea mai mare notorietate sunt*Gerovital E#' Gerovital Plant' Aslavital' -covital' 9armec' Doina' JouS/e'&sesie' 9armec 16' At,os' Dermofarm' Triumf' >ufar.

!transa cola&orare dintre departamentele de Cercetare si /arketing in procesul de moderniare al produselor eistente si in lansarea pe piata' seconcretieaa in crearea anual a peste 5= de produse noi' originale' &ogate Nnetracte naturale' vitamine si ape minerale. -ste primul producator de cremeGerovital E# din (omania' prima crema industrialiandu)se Nn 1<6:' inurma ,otararii Prof. Dr. Ana Aslan ca 9armec sa produca toate cremele siemulsiile Gerovital E#. Inventiile Prof. Dr. Ana Aslan au fost cedatecompaniei 9armec. Dupa 1<<=' in strategia de devoltare a companiei' un

accent deose&it a fost pus pe distri&utie' reusind ca la finele anului 2===compania sa ai&a propria retea de disti&utie prin cele 1# repreentantedesc,ise in toate onele tarii* %ucuresti' %rasov' Constanta' Ploiesti' Pitesti'!i&iu' Craiova' 9ocsani' Piatra)>eamt' Timisoara' Targu)/ures' Iasi siGalati.

De asemenea' preturile accesi&ile par sa descura$ee concurenta. 9irma

#<



are repreentante proprii la Timisoara' Tg. /ures' !i&iu' %rasov' Constanta'%ucuresti' 9ocsani si Piatra >eamt' iar pe o raa de 2== km' aproviionarease face direct din fa&rica.

!ursa de informatii pentru lansarea de produse noi o repreinta atat

cererea din cele trei magaine proprii de la Clu$' precum si agentii demarketing' care culeg informatii utile din magainele de cosmetice dinintreaga tara. De altfel' departamentul de cercetare lucreaa mana in mana cucel de marketing.

De asemenea' o importanta deose&ita s)a acordat eportului' care a a$uns

sa inregistree in momentul de fata 1=Q din cifra de afaceri' produsele9armec a$ungand astfel pe toate continentele lumii.

Avand un capital propriu de aproimativ 5.#==.=== ' compania9armec a a$uns Nn doar : ani de la privatiare la o cifra de afaceri in 2==2 deaproape 12.1==.===' ceea ce repreinta o crestere cu 14Q fata de cifra deafaceri a anului 2==1. In conditiile concurentiale eistente pe piatacosmeticelor din (omania' aceasta evolutie favora&ila se reflecta si Nnrealiarea profitului &rut anual de aproimativ 1.1==.===. De asemenea'9armec este un important contri&ua&il la &ugetul statului' aducand un aportdeose&it Nn fiecare an.

ltimele cercetari de piata realiate in (omania' de companiiinternationale specialiate' au demonstrat ca 9armec detine 66Q cantitativ3cota de piata la segmentul de emulsii demac,iante' 2;Q cantitativ3 lasegmentul de ingri$ire a fetei' 1<Q pe segmentul creme depilatoare cu

produsul 9armec) crema depilatoare3' ##'5Q pe segmentul lotiuni dupa ras si2='1Q creme de maini si corp.

Aceste cote poitioneaa compania 9armec pe primele locuri' la odistanta semnificativa fata de restul concurentilor' inclusiv de firmelemultinationale. De asemenea' la segmentul deodorante 9armec detine locul

2' ceea ce repreinta o poitie &una tinand cont ca primul loc este detinut deuna din cele mai mari companii de cosmetice din lume. Compania ocupalocul doi si la produse de intretinere a locuintei cu gamele Triumf si

>ufar3.

Pentru a a$unge la aceste performante s)a realiat in primul randrete,nologiarea liniilor productive' respectiv ac,iitionarea de utila$e noi

4=



ultraperformante' de productivitate' incercandu)se astfel aliniereate,nologiei la cele mai Nnalte standarde.

!)a urmarit in permanenta ca investitiile realiate sa prote$ee mediulincon$urator in vederea eliminarii oricaror noe care ar putea afecta solul'aerul si apa. In acest sens' cea mai de amploare investitie facuta de companieo repreinta noua sectie pentru industrialiarea deodorantelor ecologice si alacurilor de par' de la Demir' in apropierea municipiului Clu$)>apoca' fiinda doua investitie de acest gen din -uropa Centrala si de -st.

Aceasta investitie a fost o cerinta o&ligatorie de Nndeplinit Nn urmaaderarii (omOniei la conventia internationala din 1<<# de la /ontreal

privind protectia mediului incon$urator' respectiv eliminarea su&stantelor care epuieaa stratul de oon atmosferic. In cadrul acestui proiect' 9armec a

investit cca # milioane ' din care a primit din partea .>..D.I.' utila$e siasistenta te,nica gratuita Nn valoare de 1'2 milioane.

Aceasta investitie profita&ila atat economic cat si ecologic' a fost uncOstig atat pentru compania 9armec si actionari cat si pentru statul romOn. Inconditiile in care asistam la inc,iderea unor unitati productive vec,i' 9armecse afla printre putinele firme care a reusit' in actualele conditii social)economice' sa puna Nn functiune un o&iectiv ecologic de importantanationala' unic in tara' unde se industrialieaa produse care corespundstandardelor impuse de Comuniunea -uropeana.

Din anul 2==2' compania 9armec detine certificatul international decalitate I! <==1. Certificarea a fost facuta de o firma multinationala.Pentru o&tinerea acestui certificat' s)au facut procedurile de sistem necesare'iar pe tot parcursul anului 2==1 personalul companiei a fost instruit su&consultanta unei firmei autoriate' recunoscuta pe plan international.

Cel mai recent succes al companiei de cosmetice 9armec estelansarea Nn anul 2==2' a unei noi game de produse de ingri$ire a fetei si

corpului' respectiv gama Aslavital. Gama repreinta o premiera pe planinternational' fiind prima gama de cosmetice pe &aa de argila speciala.

Aslavital este o linie de produse originale' rod al activitatii creative aintregului colectiv de cercetare' te,nic' design' marketing' inceputa inca inanul 1<<: cand a aparut prima masca cu argila si aloe vera' in gama 9armec.

41



"a&oratoarele 9armec au creat linia de produse Aslavital' pe &aa deargila speciala din /)tii Padurea Craiului' linie care concretieaa oconceptie noua' revolutionara' anti)age' marcand o noua etapa Nn lupta cutimpul si raspunand cerintei din ce Nn ce mai stringente de a preveni siNntaria Nm&atranirea tenului' de a inlatura efectele ei neplacute.

"a manifestarile epoitionale la care 9armec a participat' respectivtargurile Cosmetics %eautK Eair si 9a&ricat in (omania gama Aslavitals)a &ucurat de un real succes din partea consumatorilor. -forturile depuse

pentru crearea' sustinerea si industrialiarea produselor Aslavital' decompartimentele Cercetare)/arketing)Design)Te,nic)Productie au fostrasplatite prin decernarea distinctiei /arca de Aur pentru gama' distinctie

primita din partea niunii Generale a Industriasilor Din (omania ) GI( 1<=#. De aceeasi distinctie se &ucura si alte produse din oferta 9armec' cum

sunt deodorantele noi 9armec 16' At,os' ru$urile Gerovital Plant'suplimentul nutritiv 9armecvital si vopselele crema)tip &alsam 9armec.

Pe plan etern' compania a fost recunoscuta prin acordarea la /adrida Trofeului International pentru Prestigiul Comercial si al TrofeuluiCalitatii' iar Nn Grecia' Trofeul !ilver Eermes. De asemenea' compania decosmetice 9armec s)a situat Nn ultimii 1= ani pe primele # locuri' atat la nivel

$udetean cat si national' Nn cadrul Nntreprinderilor mari.

Atat reultatele economico)financiare o&tinute' cat si cotele de piatadetinute de compania 9armec demonstreaa inca o data valoarea companiei

pe piata cosmeticelor din (omOnia' unde din caua concurentei este dificil sate poti mentine' cu atat mai mult sa cuceresti noi segmente. Calitatea

produselor purtand em&lema 9armec este demonstrata si prin preenta produselor' alaturi de produsele celor mai mari companii multinationale' incadrul retelelor internationale care au patruns pe piata romaneasca' insegmentul cas,ScarrK care practica un comert adresat clientului

profesionist* /-T( Cas,SCarrK' !-"G(! Cas,SCarrK+ in segmentulsupermarketurilor* %illa (omania' /ega Image' CD- Intere' "a 9ourmi'

Artima (etail Investment CompanK' nivers All+ segmentul /ega Discount*(e@e (omania' Profi (om 9ood+ segmentul ,Kpermarketurilor* EipromaCarrefour3 si mai nou desc,is (omania EKpermarc,e Cora3.

Toate acestea' demonstreaa faptul ca 9armec a intrat in industriaeconomica europeana' atat din punct de vedere a calitatii produselor' cat si ate,nologiilor moderne care prote$eaa mediul incon$urator. Compania

42



9armec doreste sa)si mentina poitia de producatorul numarul 1 decosmetice din (omania si sa ocupe poitia de lider in !)- -uropei' oferind

produse de o cat mai &una calitate.

Produsele cosmetice Gerovital E# ) Prof. Dr. A. Aslan' conceputespecial pentru tenurile mature si uscate' diminueaa si incetinesc formarearidurilor' Nm&unatatesc tonusul muscular' redau elasticitatea si culoareanaturala' conferind pielii prospetime si suplete.

"inia de produse cosmetice Astravital are la &aa o conceptie originalade prevenire si intariere a im&atranirii tenului' care valorifica potentialul deeceptie al Argilei. (emediu naturist cunoscut inca din antic,itate' Argilainsumeaa un ansam&lu de proprietati &enefice' care fac din ea un pamantviu si miraculos* este un regenerator fiic puternic+ reincarca celulele

organismului cu energie vitala' revigorindu)le+ are o actiune remineraliantasi reec,ili&ranta de eceptie+ are o remarca&ila putere antitoica sia&sor&anta+ poseda virtuti antiseptice' cicatriante si calmante+ constituie unfiltru natural al radiatiilor B.

Conceptul anti)age Astravital ofera un program complet de ingri$ire atenurilor sensi&ile alergice' se&oreice' acneice' cuperoice' iritate si ridate3.Compleitatea tratamentului propus si aria larga de adresa&ilitate inclusivtenuri acneice sau cuperoice3 se &aeaa pe inteligenUa Argilei completatade uleiul natural de re' Bitaminele A' C' -' etractele de Gal&enele siGinseng. Prin asocierea propusa' linia A!"ABITA" stimuleaa mecanismelede aparare a pielii fata de un am&ient devenit tot mai agresiv poluare' stres'radiatii B s.a.3' avand o actiune calmanta si intens reparatoare.

Produsele Doina si "ara sunt produse destinate ingri$irii tenului sicorpului. Au reultate deose&ite in stimularea activitatii &ioc,imice lanivelul celulei si in prevenirea ridurilor.9armec a Nncercat sa raspunda celor mai eigente pretentii' cunoscOndu)se faptul ca acest segment al cosmeticii'respectiv Cosmetica Decorativa este cel mai interesant pentru orice femeie.

Cea mai de amploare investitie facuta de companie' o repreinta nouasectie pentru industrialiarea deodorantelor ecologice si a lacurilor de par dela Demir' Nn apropierea municipiului Clu$)>apoca' fiind a doua investitie deacest gen din -uropa Centrala si de -st. Aceasta investitie a fost realiata pe

&aa Conventiei Internationale din 1<<# de la /ontreal' la care si (omOnia a

4#



aderat' privind protectia mediului Nncon$urator' respectiv eliminareasu&stantelor care epuieaa stratul de oon atmosferic. Capacitatea acestei sectii este de 25 milioane produse pe &aa de ga

propulsor ecologic' compania avOnd posi&ilitatea de a Nm&utelia si livra si pentru terti cantitati Nnsemnate si la preturi convena&ile.

Gerocossen !.(." este o companie privata Nnfiintata Nn 1<<=' cusediul Nn %ucuresti fiind una dintre cele mai moderne firme producatoare decosmetice din (omOnia. /anagementul firmei este asigurat de trei asociaticu indelungata eperienta Nn domeniul industriei cosmetice.

Gerocossen ofera consumatorilor linii complete de produse pentruNngri$irea si Nnfrumusetarea tenului si parului' Nn formule unice' cu principiiactive naturale etrase din plante' flori si cereale' cunoscute pentru

proprietatile lor miraculoase Nn cosmetica' Nn asociere cu ingredientecosmetice moderne' cu proprietati deose&ite de Nngri$ire si Nnfrumusetare.

"inia de produse cuprinde*

• "inia Gerocossen >atural cuprinde cosmetice pentru Nnfrumusetarea',idratarea si prote$area tenului' fiind realiate pe &aa de miere' Aloevera' vitamina A' vitamina C si coenima V1=' putOnd asigura Nngri$ireafiecarui tip de ten.

• Gerocossen Bopsea permananta de par' disponi&ila Nn 24 de nuante'

avOnd calitati deose&ite* vopseste Nn culori dura&ile' incredi&il defrumoase si prote$eaa Nn acelasi timp parul.• Gerocossen !plendia Color vopsea permananta Nn 15 nuante intense'

fascinant de frumoase. Contine ceramide pentru restructurarea fi&reicapilare' ulei de masline si ceara de al&ine pentru Nngri$irea si stralucirea

parului.• Gerocossen Gess "otiuni dupa ras Nn mai multe note de parfum moderne'

iar pentru &ar&atii cu piele sensi&ila si pentru seonul rece un &alsamdupa ras.

•

Gerocossen Gess Dus Gel Nn doua variante' pe &aa de plante si provitamina %5' cu efecte de stimulare si revitaliare a corpului.• Gerocossen /anlK !ampon colorant' destinat Nn eclusivitate &ar&atilor

cu par grionat.• "inia Gerocossen pentru protectie solara cuprinde cosmetice pe &aa de

filtre fotosta&ile BAB% si etracte de plante ce prote$eaa eficient

44



pielea pe durata epunerii la soare si permit o&tinerea unui &ronuniform.

>oua linie de cosmetice naturale Gerocossen a fost creata pentruNngri$irea si Nnfrumusetarea pielii si este reultatul cercetarilor stiintificeorientate spre utiliarea celor mai adOnci secrete ale naturii.

9irma realieaa aceste cosmetice de Nnalta calitate' cu utila$e performante de ultima generatie' prin te,nologii moderne de fa&ricatie'asigurOnd testarea si controlul acestora Nn la&oratoare proprii' produseleNndeplinind toate conditiile impuse de standardele nationale si internationale.

Preocuparea continua pentru calitatea deose&ita a produselor a fostconfirmata prin premii o&tinute cu ocaia participarii la tOrguri si epoitii*

1. /arca de Aur pentru vopselele de par Gerocossen si Gerocossen!P"->DIA Color+

2. Premiul de -celenta /arca de Aur pentru conceptia originala a produselor+

#. Premiul special pentru calitatea deose&ita a produselor cosmeticeconferit de Consiliul >ational al ntreprinderilor Private /ici si /i$locii din(omOnia

Prin calitatea produselor' Gerocossen a devenit unul din liderii pieteiromOnesti de cosmetice. De asemenea produsele Gerocossen au a$uns sa fiesolicitate si comercialiate si pe pietele eterne' Nn tari precum* !A' Italia'Grecia' /aroc' -miratele Ara&e nite' aponia' 9ranta.

Compania a cunoscut o crestere constanta a cifrei de afaceri de la anla an' iar devoltarea s)a realiat prin reinvestirea unei parti importante din

profitul o&tinut Nn moderniari' diversificarea gamei sortimentale' etinderearetelei de distri&utie.

Compania Gerocossen a implementat si mentine sistemul demanagement al calitatii Nn domeniile cercetare' devoltare' fa&ricare sidesfacerea produselor' conform standardului I! <==1*2===' certificat deTWB C-(.

Pentru Gerocossen' tinta este piata americana .

45



C,iar in lipsa &anilor pentru reclama si a facilitatilor pentru eport sireinvestirea profitului' o societate mica' ce activeaa in domeniulcosmeticelor de ece ani' reuseste sa supravietuiasca si c,iar sa se devolte.

Gerocossen !(" se numara printre primele societati particulareaparute dupa 1<<= care activeaa in industria cosmeticelor. De la un singur

produs ) sampon cu etract de urica si mesteacan ) s)a a$uns astai la #=' profitul fiind permanent reinvestit in devoltarea gamei sortimentale. Ceamai &ine vanduta este vopseaua de par' urmata' la egalitate' de creme si delotiuni dupa ras.

In preent' firma are eport in Ce,ia si un contract care se va derula'incepand de anul viitor' cu -giptul' pentru toate tarile din rientul /i$lociu.Dar firma tinteste mult mai sus* eportul pe piata americana al produselor

Gerocossen si Pell Amar ) dr. Ionescu Calinesti. In acest sens' eista contractde consultanta' conform caruia partenerul din !A' !tefan /inovici'sugereaa cum ar tre&ui sa fie produsele din punctul de vedere al calitatii sial designului' pentru a raspunde pretentiilor consumatorilor americani. Primaconcluie este ca in !A sunt preferate cremele neparfumate' motiv pentrucare se va lansa' pro&a&il in toamna' noua linie de produse Gerocossen' cuun nou concept de design si continut.

Cei trei asociati care au pus pe picioare societatea Gerocossen provinde la fosta fa&rica /ira$. !tanca Cismaru a lucrat in departamentul Creatie'-lvira !as' la controlul te,nic de calitate' iar (adu %ogdan' inginer mecanic'raspundea de utila$e. In $urul acestui nucleu de profesionisti s)a format uncolectiv omogen' care numara in preent #2 de mem&ri. /ulti dintre acestialucreaa in firma inca de la inceputurile ei' dovedindu)si fidelitatea inmomentele dificile. Cei care erau total nepregatiti pentru acest domeniu s)auformat la locul de munca.

!.C. -lmi Prodfarm !.(.". repreinta acum un $ucator important pe

piata romOneasca a produselor cosmetice. Am a$uns aici prin eforturideose&ite' prin calitate permanent Nm&unatatita si o vointa etraordinara de acrea un lucru semnificativ Nn peisa$ul romOnesc.

/isiunea companiei este de a folosii potentialul plantelor' stiinta si propria eperienta' pentru a oferi cosmetice de cea mai &una calitate NnNntOmpinarea nevoilor si asteptarilor consumatorilor.

46



Pasii parcursi de companie de la Nnfiintare si pana ai' ar fi*

• 1<<2) nfiintarea companiei. "ansarea primelor trei produse pe piata.

• 1<<#) 1<<4 ) -lmiplant lanseaa primele emulsii de protectie solara' produse care au Nnregistrat un succes deose&it.

• 1<<5 ) Compania se muta Nntr)un sediu nou' du&lOndu)si astfelcapacitatea de productie si personalul. /arca -lmiplant este NnregistrataNn mod oficial.

• 1<<: ) -lmiplant Nsi Nnnoieste ec,ipamentele de productie cu cea mai

noua te,nologie Nn domeniu.• 1<<;) 2==1 Compania investeste in personal' ec,ipamente si spatii de

productie. -lmiplant devine certificata I! <==1. !unt lansate noi produse.

• 2==# ) -lmiplant se muta Nntr)un un sediu de 4=== mp' care a necesitat oinvestitie de aproimativ 1.5 milioane !D. -lmiplant Nsi etindeeporturile Nn peste 5 tari si lanseaa produse noi. !e o&tine certificareasistemului calitatii pentru conformitatea cu I! <==1.

Astai' firma a a$uns la maturitate' iar numele -lmiplant' su& care secomercialieaa ma$oritatea produselor noastre' este perceput si asociat cuideea de produse de calitate la preturi accesi&ile.

Ca o&iective viitoare' -lmiplant urmareste*

• (ecunoasterea internationala a marcii -lmiplant+• Devoltarea retelei de distri&utie nationale+• Cresterea continua a eporturilor+• Patrunderea pe pietele din America' -uropa' Asia si Africa+• /oderniarea utila$elor si marirea capacitatii de productie+• Cresterea numarului de anga$ati Nn concordanta cu necesitatile

companiei+• Crearea de noi produse.

4:



n anul 2==#' -lmi Prodfarm !.(.". a finaliat o investitie de mari proportii ) un sediu propriu ) Nn %ucuresti. >oul sediu' proiectat si organiatconform >ormelelor CG/P Cosmetic Good /anufacturing Practice3' se

Nntinde pe o suprafata de aproimativ 4=== mp si cuprinde linii te,nologicede fa&ricatie moderne pentru producerea' doarea' etic,etarea si am&alareatuturor tipurilor de cosmetice si la&oratoare dotate cu aparatura de control deultima ora.

"a&oratoarele de control fiico)c,imic' micro&iologic' testare)evaluare' proiectare)cercetare sunt dotate cu aparatura de control la cele mairidicate standarde.

Depoitele de materii prime' am&ala$e' produse finite' precum si ona

administrativa repreinta spatii generoase' moderne. Ac,iitia' amena$area sidotarea acestora au repreentat o investitie de peste 1.5 milioane !D.

Putem spune ca -lmiplant detine cea mai moderna fa&rica de produsecosmetice din (omOnia.

Cosmeticele marca -lmiplant sunt realiate din ingrediente de cea mai &una calitate' dupa retete proprii' rod al eforturilor DepartamentuluiProiectare ) Cercetare din cadrul firmei si al conducerii eecutive aorganiatiei. Produsele contin etracte naturale din plante si principii activeatent selectionate' fiind realiate conform cerintelor "egii Cosmeticelor nr.1:; din 2=== si recomandarilor Colipa din cadrul Comunitatii -uropene'testate' autoriate si aviate de catre organismele de specialitate din cadrul/inisterului !anatatii si 9amiliei.

Acest proiect' care s)a desfasurat pe parcursul unui an' a generat ostructura organiatorica noua' procese si activitati noi Nn cadrul firmei si aclarificat multe din aspectele privind organiarea activitatiilor care au avutloc pe Nntreaga durata din ciclul de viata al produselor.

Prin eforturile con$ugate ale personalului din toate departamentele' a

fost ela&orata documentatia sistemului calitatii' care cuprinde manualul deasigurare a calitatii' procedurile functiilor sistemului' proceduri te,nice delucru' instructiuni de eecutie si de inspectie' formulare si Nnregistrari

privind calitatea. Documentatia sistemului a constituit &aa de la care a fostdemarata Nm&unatatirea unor procese si activitati desfasurate Nn firma si aservit ca suport pentru efectuarea auditurilor interne ale calitatii.

4;



Aplicarea Nn practica a acestei documentatii a constituit o alta etapaimportanta a proiectului' prin prisma pregatirii efectuate su& forma unor instruiri adecvate' de catre personalul de la toate nivelurile firmei' atOt Nnceea ce priveste cerintele seriei I! <===' cOt si modul de lucru conform

procedurilor si instructiunilor scrise.

Pro&lemele aparute Nn urma aplicarii documentatei sistemului au fostanaliate cu prioritate si reolvate cu concursul nemi$locit al celor implicatiNn procesele respective.

Astfel' la sfOrsitul primului semestru al anului 2==1' ca o Nncununare aeforturilor depuse pentru mentinerea su& control a calitatii' Nn urmaauditurilor efectuate pentru evaluarea documentatiei si a implementariisistemului' "loKd (egister VualitK Assurance a atestat conformitateasistemului de management si asigurare a calitatii din cadrul -lmi Prodfarm

cu cerintele I! <==1' prin emiterea certificatului cu numarul 1:=2#2.

Desi in lunile care au urmat au fost efectuate im&unatatiri sistematiceale intregului sistem al calitatii' pentru a satisface cerintele seriei I!<===*2=== a fost adoptat un program de tranitie a sistemului' pentru aevidentia a&ordarea acestuia prin prisma proceselor. Acest program de tip

proiect a fost finaliat prin o&tinerea certificarii sistemului de managemental calitatii pentru conformitatea cu I! <==1*2=== din partea aceluiasiorganism de certificare.

n esenta' certificarea ne)a conferit Nnca odata Nncrederea ca produsele pe care le oferim partenerilor si clientilor nostri sunt realiate numai de catre personal competent' utiliOnd ingrediente si materiale de &una calitate' pe &aa unor procese mentinute permanent su& control' folosind ec,ipamentede productie si testare dintre cele mai moderne si precise' iar Nm&unatatirea

permanenta a calitatii repreinta o stare de spirit a firmei.

-forturile Nntregii ec,ipe -lmiplant' cum ne face placere sa neautodenumim' pentru satisfacerea cerintelor si a asteptarilor clientilor au fost

&ine receptionate atOt de piata romOneasca a cosmeticelor cOt si de cea

straina. Au fost desfasurate campanii de promovare a produselor -lmiplant*

• Campania de promovare a produselor -lmiplant desfasurata pe litoral Nnvara 2==#.

n vara anului 2==# -c,ipa -lmiplant si)a propus sa daruiasca premiicopiilor si tuturor persoanelor care au participat la concursurile organiate pe

4<



pla$a. >u au lipsit ofertele speciale la cumpararea oricarui produs -lmiplant.

• -lmiplant)sponsor Nn cadrul evenimentului Campus pentru !tudentine )August 2==#

-lmiplant a fost unul dintre sponsorii campaniei Campus pentru!tudentine desfasurate pe litoral' Nn Costinesti. Au fost oferite mostre de

produse pentru protectie solara si materiale de informare asupra riscurilor lacare ne epunem epiderma daca nu folosim produse adecvate.

Traditia companiei Gerovital isi are radacinile la inceputul sec. HH'cand in la&oratoarele "adK' CotK si "egrain s)au fa&ricat primele produsecosmetice din (omania. Acestea si alte mici la&oratoare au fost comasate inanul 1<52 intr)o intreprindere de stat' care la inceput s)a numit /acul (osudevenind apoi /ira$.

Transformarile din anul 1<<= au impus modificari atat in structuraorganiatorica a societatii cat mai ales intr)o noua strategie de devoltarecare sa impuna compania cu un nou nume intr)o economie de piatafunctionala.

In caul fa&ricii Gerovital Cosmetics sc,im&arile sunt reflectate si indenumirile succesive. -a are la &aa o societate pe actiuni cu capitalromanesc si strain' infiintata in 1<15 su& numele de /ira$. Comunistii o

preiau in 1<5= si recurg la distrugerea si trecerea in anonimat a marcii'

numind)o 7Intreprinderea Industriala de !tat Cosmetica8'si o redenumesc in1<6# 7Intreprinderea Industriala de !tat /acul (osu8' nume cu reonanteteiste. Din 1<:1 se va numi /ira$' dupa 1<;<' /ira$ !A Cosmetics' iar din1<<;' Gerovital Cosmetics. %rand)ul cu cel mai mare prestigiu devinenumele societatii.

!C Gerovital Cosmetics !A a fa&ricat pentru prima data in (omania'lotiunea capilara si alte produse cosmetice &aate pe principiul activdescoperit de Prof. Dr. Ana Aslan cu rol de incetinire a procesului deim&atranire naturala a pielii. Impuse pe piata printr)o ecelenta calitate

produsele au parcurs o serie de modificari atat pentru adaptarea la legislatia- cat si pentru sporirea eficacitatii.

Din 1<66' anul lansarii primelor produse' gama Gerovital si)aconsolidat renumele utiliand semnatura Anei Aslan. -ste o societate cucapital ma$oritar privat. Compania produce si comercialieaa peste 1:=tipuri de produse cosmetice si de parfumerie.

5=



Produsele companiei Gerovital Cosmetics sunt structurate astfel*

- Produse pentru ingri$irea si intretinerea parului sampon' &alsam' lotiunecontra caderii parului' gel' vopsele de par' produse pentru ondularea sidecolorarea parului3+

- Produse pentru ingri$irea tenului si a corpului creme ,idratante' cremenutritive' emulsii' lotiuni' masti filmogene' crXme speciale pentru oc,i. 3

- Deodorante' antiperspirante' creme pentru ras' paste de dinti+

- Produse pentru mac,ia$ pudre' fonduri de ten' rosu de &ue3

- Produse de parfumerie.

- Produse pentru igiena si curatenie

Gerovital E# este principala gama de produse cosmeticecomercialiata in toata lumea niunea -uropeana' !A' Canada' Asia siAmerica de !ud.

/arca Gerovital E# Prof. Dr. A. Aslan' este inregistrata si prote$ataatat in (omania cat si peste ,otare niunea -uropeana' !A' Canada'Australia' Asia si America de !ud.

!tructura productiei companiei' flei&ila si diversificata permiteadaptarea continua la sc,im&arile si cererile pietei. Gerovital Cosmetics !.A.

are propria retea de distri&utie dar lucreaa cu distri&uitori nationali siregionali si doua magaine de preentare si vanare. !ocietatea detine kno@),o@ te,nologic propriu pentru un numar de 1= te,nologii principale.Activitatea de productie se desfasoara in spatii special amena$ate cuec,ipamente te,nice moderne si specialisti in domeniu' in sistemul decalitate I! <==1 care este implementat si cercetat inca de la sfarsitul anului2=== de catre firma %ureau Beritas VualitK.

2.#.2 Companii straine

In ceea ce priveste companiile straine' concurenta este repreentata deriflame' Avon si "Mreal.

riflame este o companie fondata in 1<6:' care vinde produsecosmetice pentru o Nngri$ire naturala a pielii prin intermediul unei forte de

51



vOnari independenta' Nn afara circuitului traditional al magainelor dedesfacere cu amanuntul.

BOnarile directe permit clientilor sa &eneficiee de sfaturile sientuiasmul unor oameni pe care Ni cunosc si Nn care au Nncredere.Cumpararea directa este sigura si la NndemOna.

Compania riflame este caracteriata de un spirit Nntreprinator'conducere descentraliata si o atmosfera tinereasca si plina de entuiasm'aceste lucruri o&servandu)se si in cifre*

• Preenta Nn 54 de tari• "ider de piata Nn #= de tari• Aproimativ 55= milioane Y anual din vOnari• Peste 1'4 milioane Clienti Directi Nn toata lumea• Peste 42== de anga$ati• Peste 6== de produse• := milioane de cataloage Nn #5 de lim&i

Compania riflame este una dintre companiile cele mai dinamice dinlume' ce dispune de una dintre cele mai largi game de produse pe &aa deingrediente naturale. !trategia ei si a altor companii cum este Avon' constain marketingul personal. /arketingul de masa este invec,it' fiindcastructurile familiare s)au sc,im&at' au aparut produse &aate pe te,nologiecomplea si noi moduri de a face cumparaturi si plati. Concurenta a devenitacer&a' apar mereu alte canale iar eficienta pu&licitatii scade. Aparitiami$loacelor de comunicare personala va determina un cu totul alt tip deconcurenta comerciala* marketingul personal.

Biiunea firmei este de a fi prima alegere. riflame constituie primaalegere pentru oricine Nsi doreste produse cosmetice de calitate la preturi pecare sa si le permita' sau o cariera Nn cadrul unei companii de vOnare

directa.

/isiunea firmei este ratiunea de a eista' de a oferi o sansa pentrufiecare. riflame isi propune sa ofere accesul la produse cosmetice Nntr)unmod simplu si inteligent' dar si sa Nm&unatateasca viata oamenilor prinintermediul unei afaceri dinamice.

52



Avon Cosmetics este o companie de produse cosmetice carefunctioneaa in sistemul vanarilor directe. Desfasurandu)si activitatea in

peste 14# de tari' este lider pe piata cosmeticelor din (omania.

Totul a inceput in 1;;6 la >e@ Jork' unde un comis voia$or pe numeDavid /cConnell vindea carti prin metoda directa. Pentru a)si vine cartileoferea clientelei sale de se feminin cate o sticluta de parfum necostisitor.Aceste cadouri au fost atat de indragite incat /cConnell a ,otarat sa)siintemeiee o afacere proprie. Asa s)a infiintat compania Avon.

Compania Avon este foarte asemanatoare cu riflame datorita practicilor aplicate* marketing direct.

In ceea ce priveste compania "Moreal' totul a inceput in anul 1<=:

cand -ugene !c,ueller' un tanar france c,imist a descoperit o formulainovativa pentru vopselele de par' pe care a denumit)o Aureole. Prin aceastadescoperire a inceput istoria "Moreal. "a inceput -ugene !c,ueller distri&uia

produsele doar in saloanele parisiene.

In 1<=<' -ugene !c,ueller isi infiinteaa propria companie* !ociete9rancaise de Teintures Inoffensives pour C,eveu' viitoarea "Moreal.

Principiile companiei au fost intotdeauna cercetarea si inovatia ininteresul frumusetii. In 1<2= mica companie anga$eaa trei c,imisi pentru cain 1<5= ec,ipa de cercetatori sa alcatuiasca 1== de anga$ati' iar in 1<;4'1=== de anga$ati'iar in 2==5 sa fie alcatuita din 2=== de cercetatori.

Pe parcursul anilor' grupul "Moreal a continuat sa investeasca incercetare' cu un singur scop* sa)si im&unatateasca calitatea si eficienta

produselor prin intermediul inovatiei stiintifice.

In fiecare an' "Moreal acorda mai mult de #Q din cifra de afaceri pentru cercetare si devoltare. "a&oratoarele din 9ranta' !tatele nite si

aponia anga$eaa aproimativ 2<== ce cercetatori din peste #= de domenii*c,imie' &iologie' medicina' fiica' toicologie etc. (eultatele cercetatilor sunt pu&licate in rvistele internationale de specialitate' iar in 2==4 "Morealavea 5;6 de patente.

5#



Capitolul #

# Cercetarea de marketing pe piata produselor cosmetice pentru ingri$ire a parului. !tudiu de ca

!tudiul de ca vieaa introducerea unui nou produs destinat &ar&atilor orientati spre cariera' din mediul ur&an' cu venituri medii si pestemedii' care preinta pro&leme de calvitie.

Pentru aceasta am aplicat un c,estionar cu 15 intre&ari unui esantionde 125 persoane ai orasului radea' respreentand cam ='=5 Q din numarultotal de persoane ai orasului.

(aspunsurile le)am prelucrat in -cel' ele fiind introduse su& formaunei &ae de date.

Am ales aceasta cercetare de marketing pentru ca am o&servatimportanta podoa&ei capilare de a lungul istoriei. -a repreinta de multe oriinsemnul unei epoci' al unui comportament social' epresia unui stil deviata' a apartenentei la o clasa' si nu in ultimul rand o manifestare aseualitatii. Parul a fost' dupa im&racaminte si podoa&e' cea mai vii&ilaepresie a individualitatii sau anonimatului fiintei umane* de la c,ica plinade paduc,i a omului primitiv la rafinamentul perucilor secolului luminilor si

pana la pletele ,ippK din anii 6=' parul lung sau capetele rase au fostetremele intre care au oscilat pe rand gusturile. (egi sau pa$i' vikingi saurockeri' >eandert,al sau %eatles' pentru toti parul lung' mai mult sau mai

putin curat' a fost o declaratie clara a personalitatii. De aceea oricesc,im&are care nu depinde de noi doare si ingri$oreaa* caderea eagerata'aspectul unsuros' matreata sau al&irea prematura.

Conceptul de par normal din punct de vedere cosmetic este inevita&ilsu&iectiv. -l depinde de factori sociali' culturali si profesionali diferiti de la

o persoana la alta. n par sanatos si normal este curat' moale' matasos'sta&il' si cu firul integru.

Ce e mai putin placut este ca parul de pe frunte si din varful capului seepuieaa mai repede si odata caut nu mai creste la loc. De aceea acesteone mai napastuite se numesc one de calvitie. Calvitie' alopecie' c,elie.!inonime pentru o stare care nu face deose&ire intre &ar&ati si femei si care eeplicata de predispoitia genetica si nivelul testosteronului.

54



rice modificare a ritmului de viata normal poate influenta reciclarea podoa&ei capilare' facand)o mai putin podoa&a si mai putin capilara.

Alopecia androgenica afecteaa 2=)#=Q din populatia masculina. Pela varsta de 2= de ani incep sa se adanceasca golfurile fruntii' dupa #= de ani

fruntea se degoleste treptat' apare golul din crestet care se uneste cu restul'asa ca pe la 5= de ani ramane doar o coroana de par in forma de potcoava la

&aa scalpului ) calvitia ,ipocratica. "a #= de ani' unul din trei &ar&atidescopera ca alopecia face parte din viata lui' la 5= de ani unul din doi' iar la6= de ani doi din trei. "a varsta de ;= de ani statistica e nemiloasa cadestinul* ;=Q dintre &ar&ati au c,elie.

>oul produs se va numi Attitude' denumirea fiind aleasa pentru a seidentifica cu stilul de viata al segmentului viat. Attitude vrea sa sugereespirit de initiativa' li&ertate de alegere' eficacitate' precum si un anumit

prestigiu si importanta.

C,estionarul cuprinde urmatoarele intre&ari' insotite de reultate siinterpretari*

C,estionar

Ma numesc Carmen Coman si sunt student/a la Facultatea de Stiinte Economicea Universitatii Oradea.

Fac parte dintr-o echipa de cercetare care s-a constituit in facultatea noastra pentru a studia starea pietei cosmeticelor din Romania, in scopul introducerii unui

produs de ingriire a parului. !entru a discuta aceste aspecte, dumneavoastra ati fost

ales la "nt#mplare. Sunteti ama$il sa ne raspundeti la cateva "ntre$ari% &u va rapim mai

mult de '( minute. Raspunsurile dumneavoastra vor folosi doar la intocmirea acestui studiu si vor fi tratate strict confidential.

V1. Pe o scala de la 1 la 1=' in ce masura sunteti ingri$orat de posi&ila3 aparitie acalvitiei caderea parului30

Deloc ingri$orat 1 2 # 4 5 6 : ; < 1= foarte ingri$orat

55



(eultate si interpretari*

Avand in vedere faptul ca 1 repreinta un grad de ingri$orare scaut'iar 1= un grad de ingri$orare ridicat' in urma studiului se poate o&servaeistenta unui numar de mare de persoane ingri$orate cu privire la oeventuala aparitie a calvitiei sau c,iar a eistentei acesteia in preent.

In acest ca' eistenta pe piata a unor produse cosmetice pentrutratarea respectiv prevenitea calvitiei este necesara. Cu cat concurenta este

mai mare' cu atat consumatorii vor fi avanta$ati in ceea ce priveste raportulcalitate pret' sau serviciile conee.

V2. Cat de des folositi urmatoarele produse cosmetice in casuta se trece marca

produsului folosit cel mai frecvent3*

1. ilnic 2.De #)4 ori

pe saptamana

#. data pe

saptamana

4. data la

2 saptamani

5. data

pe luna

6. /ai rar

caional!puma de ras

After)s,ave

Gel de dus

"otiune

prevenire

56

Grad de ingrijorare in privinta calvitiei (pe o

scara de la 1 la 10)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10



calvitie "otiune

com&atere

calvitie

Altele ZZZZZZZZZZZZ


9recventa utiliarii produselor cosmetice pentru prevenirea respectivtratarea calvitiei este destul de mare. Putem o&serva ca #:Q din persoanelec,estionate utilieaa de #)4 ori pe saptamana astfel de produse. Aceastarepreinta 4: de &ar&ati din total' deci aproape $umatate.

5:

Frecventa utilizarii produselor de

prevenire/combatere a calvitiei

20%

37%9%

13%

4%

17%

zilnic

3-4 ori pe

saptamana

o data pe

saptamana

o data la 2

saptamani

o data pe luna

ocazional



Pana in preent' nici un medicament eistent pe piata nu impiedica petermen lung atrofierea foliculului pilos. !ingurul medicament acceptat caeficient pe plan mondial se numeste /inoidil sau (ogaine' preent pe

piata romaneasca su& numele de Eair Gro@. -l dilata vasele de sange de la &aa firului de par si stimuleaa ,ranirea foliculului care produce astfel unnou fir mai viguros' salvand parul inca preent.

Tratamentul consta in aplicatii de doua ori pe i timp nelimitat' costulacestuia fiind de peste 6.===.=== lei pe an. Intreruperea tratamentului duce lacontinuarea caderii oprite temporar de medicament.

Alte produse comercialiate la ora actuala pe piata romaneasca sunt*

- Propecia mai mult de 2.===.== leicutie

- Bic,K' DucraK' P,Kto' (egaline peste 1.===.=== leicutie

- 9orcapil' Bitamins for Eair' AlopeK' C,ertiol' Eofigal aproimativ 5==.=== leicutie

- %eautK Eair' (evalid' Biadern' Tratament Gerovital peste

15=.=== leicutie- C,elstop' -lmiplant' Cosmetic Plant' 9avisan su& 1==.===

leicutie

!pecialistii farmacisti si medici dermatologi au indicat produseledin categoriile cu preturi ridicate ca fiind eficiente in tratarea pe termen scurta fenomenului calvitiei' aceasta manifestandu)se cu precadere printr)o

5;

Marci de produse pentru

prevenire/combatere calvitie

11%

18%

25%7%

9%

10%

20% ElmiplantGerovital

ic!"

#ropencia

iadern

$armec

ltele



incetinire a evolutiei caderii parului. Totusi' simptomele reapar in urmaintreruperii tratamentului.

Produsele din categoriile cu pret scaut sunt mai putin eficiente incaul alopeciei masculine' ele fiind recomandate' din acest motiv' cu

precadere femeilor care sufera de pierderi ale podoa&ei capilare.

Bitaminoterapia cu %epant,ene' %iotine si CKstine %6 in curediscontinue sunt eficace in alopeciile care au la &aa carente vitaminice.

alta categorie de preumptive solutii pentru com&aterea caderii parului este repreentata de tratamentele naturiste' preentate in cadruldiferitelor reviste 7de specialitate8. Totusi' eficienta acestor solutii 7&a&esti8nu a fost atestata stiintific.

!cotand din discutie alternativa purtarii unei peruci' singura solutie pentru estomparea calvitiei ramanea' pana nu demult' cea c,irurgicala.Aceasta este insa o reolvare care implica costuri deose&it de ridicate si estede aceea foarte putin accesi&ila ma$oritatii persoanelor afectate de calvitie.

V#. De unde ac,iitionati' de o&icei' produsele cosmetice pentru folosinta proprie0

1. farmacie

2. magasin specialiat

#. cas,ScarrK /etro' etc3

4. supermarket

5. raion specialiat Crisul' etc3

6. agent de vanari


5<



!e o&serva ca magainele specialiate sunt cele mai viate. 45Q din persoanele

c,estionate ceea ce repreinta 5: de respondenti se ac,iitioneaa din magainespecialiate. 9armaciile sunt urmatoarele locuti de ac,iitie* 2=Q repreentand 25 de

persoane c,estionate.

9orta de vanare' componenta a miului promotional contri&uie inmare masura la comercialiarea &unurilor de consum. Agentii de vanari

&ine pregatiti pot negocia cu repreentantii farmaciilor' a magainelor specialiate in vederea comercialiarii noului produs' convingandu)i sa)iacorde mai mult spatiu de epunere pe rafturi si determinandu)i sa apelee la

mi$loace de preentare si promovare speciale. De asemenea forta de vanaredin magainele proprii de desfacere tre&uie sa fie &ine pregatita pentru a putea oferi informatiile si instructiunile necesare utiliarii produsului.

Participarea periodica la targuri si epoitii nationale si internationaleva asigura un alt element in cadrul promovarii.

Dat fiind specificul gamei produselor Attitude si tinand cont decategoria de consumatori careia aceasta i se adreseaa' vom apela la canalede distri&utie cu un numar redus de niveluri' pentru a spori controlul asupra

modului de comercialiare al produsului. Distri&utia va avea loc atat prinintermediul canalelor de marketing directe' cat si prin canale de marketingindirecte.

!trategia de distri&utie a produsului va fi una selectiva' firma punandaccentul pe devoltarea unei relatii &une cu mem&rii canalului de distri&utie.

6=

Loc achizitie

20%

45%

13%

6%

11%5%

&armacie

ma'azin

specializat

cas!(carr"

super mar)et

raion specializat

a'ent vanzare



Acestia se vor anga$a prin contract sa asigure asistenta de specialitate lavanarea produselor si asistenta post)vanare.

Categoriile de distri&uitori si modul de distri&utie pe care il avem invedere sunt urmatoarele*

- farmacii apartinand lanturilor farmaceutice de prestigiu' situate inone centrale si usor accesi&ile cumparatorilor

- magaine de cosmetice specialiate din cadrul compleelor comerciale municipale si orasenesti

- raioane specialiate in centre comerciale- standuri speciale Attitude in raionul de cosmetice al celor mai

prestigioase supermarket)uri' in locuri cu vii&ilitate crescuta

!e va face o evaluare periodica a activitatii mem&rilor canalelor de

distri&utie' se vor asigura programe de training specialiat in vedereaasistentei clientilor si se vor adopta masuri de motivare poitiva saunegativa' dupa ca3 a mem&rilor canalului.

Bor eista standuri speciale Attitude si in cadrul magainelor.

Distri&utia fiica se va face pe calea transportului rutier. C,eltuielilede stocare vor fi minimiate prin apelarea la sistemul logistic $ust in time.

!unt avute in vedere si pietele internationale' distri&utia facandu)se tot pe cale rutiera si pastrandu)se caracteristicile canalului de distri&utienational.

V4. Care este pretul pe care l)ati da pentru un produs de prevenirecom&atere a

calvitiei0

PretZZZZZZZZ


61



!e o&serva ca marea ma$oritate a persoanelor acorda intre 1== === leisi 6== === lei pentru un produs.

9irma tre&uie sa decida asupra locului pe care il va ocupa produsul pe piata din punctul de vedere al calitatii si al pretului. >oul produsul va fi poitonat pe nivelul maim al pietei acest nivel repreentand treapta cea maiinalta' cunoscuta si su& numele de standardul de aur. !trategia valoriisuperioare este cea practicata de noi si anume aceasta strategie repreinta caide atac indreptate asupra unui produs de calitate superioara la un pret ridicat'aceasta strategie fiind descrisa prin cuvintele* 8Produsul nostru este la fel de

&un din punct de vedere calitativ ca si produsul vostru' dar noi cerem un pretmai mic pentru el8. In caul in care cumparatorii interesati de calitatea

produsului sunt convinsi de afirmatiile firmei noastre' ei vor cumpara in

mare masura de la noi si vor economisi sume importante de &ani.

In procesul de ela&orare a politicii sale de pret' o firma tre&uie sa tinaseama de o serie de factori*

sta&ilirea o&iectivului viat prin practicarea unui anumit pret determinarea marimii cererii evaluarea costurlor analia preturilor si ofertelor concurentei

alegerea metodei de calcul al pretului alegerea pretului final

Pretul de patrundere pe piata a produselor Attitude va fi urmatorul*

- !olutie pentru com&aterea calvitiei flacon mare3 1.5==.=== lei- !olutie pentru com&aterea calvitiei flacon mic3 6==.=== lei

62

Pret acordat10*9%

47*2%

32*7%

9*2%su+ 100 000 lei

100 000-400 000

lei

400 000-600 000

lei

peste 600 000 lei



- !ampon de intretinere pentru orice tip de par flacon mare3 4==.=== lei

- !ampon de intretinere pentru orice tip de par flacon mic3 2==.=== lei

Desi preturile produselor noastre se incadreaa la categoria de produsecu pret ridicat' modul de utiliare frecventa si numar total necesar deutiliari3 face ca pretul final sa fie accesi&il si categoriei de populatie cuvenituri medii' acest lucru constituind un avanta$ concurential pentru

produsul nostru.

V5. Care sunt factorii de influienta a deciiei0

1. marca

2. pretul

#. &eneficiile urmarite

4. altulZZZZZZZZ


n rol ,otarator il are &eneficiul urmatit. In general acestea ar fi * de a nu

provoca aparitia matretii' parfum placut' intareste radacinia parului' previne caderea

parului' previne ingrasarea parului' da volum parului' da luciu parului si face parul

matasos previne despicarea firului de par' face parul usor de aran$at' intareste firul

de par ' nu electrieaa parul si pastreaa culoarea parului vopsit.

In caul nostru este vor&a de prevenirea si com&aterea calvitiei' numarul persoanelor care au raspuns in acest sens fiind de 64.

6#



V6. Care dintre urmatoarele posturi de radio le ascultati cel mai frecvent0

1. -uropa 9/

2. Fiss 9/

#. (adio 21

4. Pro 9/

5. (adio !tar

6. (adio (omania Actualitati

:. CD (adio

;. Altul ZZZZZZZZZZZZZZ


64

Factori de decizie

10%

36%51%

3%

marca

pret+ene&icii urmarite

altul

Frecventa ascultarii posturilor radio

28%

21%

12%

15%

12%

3%3%3%3%

Europa $,

-iss $,

.adio 21

#ro $,

.adio /tar

,i $,

.adio .omania

ctual

.adio

ltul



In ceea ce priveste posturile radio' cele mai ascultate sunt -uropa 9/si Fiss 9/' motiv pentru care atentia mea se va indrepta catre aceste canale.2; Q respreinta #5 de persoane in timp ce 21 Q respreinta 26 de persoanecare asculta postul Fiss 9/ cu regularitate.

V:. Care sunt posturile TB pe care le urmariti cel mai frecvent0

1. ProTB

2. Prima TB

#. TB( 1

4. TB( 2

5. Antena 1

6. >ational TB

:. %1 TB

;. Acasa

<. Tele: A%C

1=. (ealitatea TB

11.Altul ZZZZZZZZZZZZZ


65

Frecventa urmaririi posturilor !

15*5%

14*5%

16*5%

12*5%

11*0%

9*0%

4*0%

5*0%

5*0%7*0%

#ro

#rima

ntena 1

.1

Euro /port

.ealitatea

ele 7

casa

1 .2



Tinand cont de faptul ca este vor&a de lansarea unui nou produs'acesta presupune alocarea unui &uget mai mare pu&licitatii.

!tudiile de piata au aratat ca marcile care &eneficiaa de reclamateleviata au cel mai mare impact asupra consumatorilor. Persoanele dinmediul ur&an' cu venituri lunare medii spre mari' utilieaa produselecompaniilor internationale consacrate. !uccesul de piata al respectivelor marci se datoreaa' in primul rand' investitiilor in reclama TB realiate de

producatori si distri&uitori' evidentiaa studiile calitative realiate decompania International /arketing (esearc, S Communication GroupI/(SC Group3.

In urma studiului' ProTB' Prima TB' Antena1 si TB(1 s)au dovedit afi cele mai viionate canale TB de catre persoanele c,estionate din pu&licul)

tinta. Acestea vor fi canalele pe care se va concentra pu&licitatea gameiAttitude .

!tudiul pe care l)am intreprins in farmacii a relevat faptul ca destul de putine persoane sunt constiente de eistenta unor solutii medicale in tratareacalvitiei' cu conditia folosirii acestora incepand cu varstele la carefenomenul este in faa incipienta. De aceea este necesara o campanie deinformare si constientiare a posi&ilitatii aparitiei calvitiei' in vedereaeducarii pu&licului viat. In acest sens am pornit o astfel de campaniesociala' su& sloganul 7-u c,el0 >iciodata[8' concretiata in derularea unor spoturi pu&licitare pe cele mai urmarite canale TB.

alta posi&ilitate de transmitere a acestui mesa$ este prin organiareaunor seminarii cu participarea medicilor de familie si a farmacistilor. Incadrul acestor seminarii' specialisti in medicina vor preenta produsulAttitude' alaturi de recomandari pentru utiliarea acestuia. (epreentanti aimass)media vor fi de asemenea invitati la aceste seminarii.

V;. Care din urmatoarele iare le cititi in mod regulat 0

1. \iarul financiar 2. -venimentul ilei#. Adevarul4. urnalul national5. urnalul &i,orean6. Crisana

66



:. Pro sport;. AlteleZZZZZ


6:

"iare citite in mod regulat4%

10%

16%

22%18%

7%

8%

15%iarul &inanciar

Evenimentul ilei

devarul

urnalul ational

urnalul i!orean

risana#ro /port

ltele



Cele mai citite iare sunt urnalul >ational' urnalul %i,orean si Adevarul' as pu&licitatea se va efectua prin itermediul acestor iare. urnalul >ational este citit in propo22Q adica de 2; de persoane c,estionate' in timp de urnalul %i,orean este ac,iitio

proportie de 1;Q adica de 1; persoane c,estionate.

V<. Care dintre urmatoarele reviste le cititi…0

1.saptamanal 2. data la 2

saptamani

#.lunar 4./ai rar

ocaional !port /again

Capital

9E/

PlaK&oK

BIP

Auto 9an Connect

Eustler

Altele ZZZZZZZZZZ


In vederea constientiarii posi&ilitatii de aparitie a calvitiei'ar tre&ui avuta in

initiativa pu&licarii unor articole pe aceasta tema in revistele 9E/' Connect' Capital. Art

vor fi semnate de specialisti' care vor putea raspunde posi&ilelor intre&ari ale cititorilor.

#eviste citite in mod regulat6%

15%

8%

9%

11%12%

15%

10%

14% /port ma'azin

apital

$,

#la"+o"

#

uto $an

onnect

ustler ltele



alta modalitate de pu&licitate pentru Attitude este repreentata de epunereaunor afise si pliante in farmacii' precum si in ca&inetele medicilor de familie. Acest lucrueste o consecinta a faptului ca ma$oritatea persoanelor afectate de caderea paruluiapeleaa la farmacii sau medici de familie pentru a primi recomandari si astfel gradul deepunere la mesa$ al potentialilor cumparatori este mult mai mare.

V1=. Care este ocupatia dumneavoastra actuala0

1 intreprinator patron

2 anga$at

# somerfara loc de munca

4 pensionar

5 elevstudent

6 altele ZZZZZZZZZZZZZZZ


4#Q repreinta 54 de respondenti din totalul de 125.' ceea ce demonstreaa ca

anga$atii' adica persoane cu o anumita varsta au astfel de pro&leme. categorie aparte o

constituie intreprinatorii' 15Q' adica 1< persoane respondente. 26Q o constituie

pensionarii' adica ## de persoane.

6<

$cupatii

15%

43%4%

26%

10% 2%

ntreprinzator:patron

n'a;at

/omer

#ensionar

Elev:/tudent

ltele



V11. Care este venitul mediu lunar pe mem&ru de familie salarii' pensii' venituri din

alocatii' etc.30

1. ] !u& #.===.=== lei

2. ] #.===.==1 5.===.=== lei

#. ] 5.===.==1 :.===.=== lei4. ] :.===.==1 1=.===.=== lei

5. ] Peste 1=.===.=== lei


Attitude se adreseaa celor cu venituri medii si peste medii. !tudiul arata ca ##Q a

de persoane din totalul respondentilor au peste 1= === === lei venitul mediu lunar pe mem

familie.

V12.Care este' in medie' procentul din veniturile dvs lunare pe care le c,eltuiti pe p

cosmetice0

1. =)5Q

2. 6)1=Q

#. 11)15Q

:=

!enitul mediu lunar pe membru de%amilie

11%

13%

18%

25%

33%

su+ 3 000 000

3 000 000- 5000

000

5000 000- 7 000

000

7 000 000- 10

000 000

peste 10 000 000



4. 16)25Q

5. 26)4=Q

6. peste 4=Q


Cea mai mare pondere26Q3 o au cei cu c,eltuieli cuprinse intre 11 si 15Qdin ve

produsele cosmetice. n calcul simplu arata ca la un venit mediu lunar pe mem&ru de fam

1= === === lei' si 11Q ponderea' suma lunara alocata produselor cosmetice ar fi de 1 1

lei.

V1#. Care este ultimul nivelul de educatie a&solvit0

1 pt clase sau mai putin

2 liceu

# scoala post)liceala

4 colegiufacultate

5 studii postuniversitare


:1

Procentul din venitul mediu lunar

cheltuit pe produse cosmetice

2%19%

26%

25%

20%

8%

0-5%

6-10%

11-15%

16-25%26-40%

peste 40%



Cei mai multi sunt a&solventi de facultate' 4: Q repreentand 5: respondenti la c,estionar

V14. Care este starea dumneavoastra civila0

1.casatorit 2.necasatorit #.divortat 4.vaduv


5;Q sunt casatoriti' rereentand :# de respondenti.

V15. Care este varsta dumneavoastra0 ZZZZZZZZZani


:2

&ivel de invatamant

1% 10%

25%

47%

7%

opt clase sau mai

putin

liceu

scoala post

liceala

cole'iu:&acultate

studii post

universitare

'tare civila

58%

14%

21%

7%

casatorit

necasatorit

divortat

vaduv



!egmentul)tinta este repreentat de &ar&ati orientati spre cariera' cu varsta cuprinsa intre 2= s

anii' din mediul ur&an' cu venituri medii si peste medii. -i au respreentat si principalii respond

c,estionarului.

)a multumim pentru cola$orare. Raspunsurile dumneavoasta ne vor fi foarte utile in completarea ce

noastre.

Concluii c,estionar

Attitude va fi comercialiat su& forma unei solutii componenta de &aa a liniei3 sia unui sampon de intretinere. !olutia tre&uie utiliata o data pe saptamana' timp de trei

luni. /odul de utiliare este foarte usor* imediat dupa spalare se pulverieaa solutia pe par' 1= pulveriari fiind necesare pentru o aplicare. Astfel eista o doare foarte eacta a produsului' un flacon de solutie fiind suficient pentru un tratament de trei luni. Acesttratament tre&uie repetat doi ani la rand dupa care simptomele caderii parului dispar total.

Produsul mai este disponi&il si in flacoane mici' suficiente pentru utiliarea intr)oluna. !amponul auiliar din aceasta gama este un produs de utiliare frecventa caretre&uie folosit si dupa terminarea tratamentului cu solutia forte. Acesta poate fi gasit atat

in flacoane de #== ml cat si in flacoane de 5==ml. !amponul va avea un miros racoritor si vitaliant si se va face o diferentiere a produsului in functie de tipul de par caruia i seaplica pentru par gras' normal' deteriorat' cu matreata3. Pastrand caracteristicile liniei 'Attitude si samponul va avea in compoitie etracte naturale din plante.

Am&ala$ul produsului are pe de o parte rolul de a asigura o utiliare cat mai facilaa produsului iar pe de alta parte are rolul de a se a atrage si a se identifica cu segmentultinta. Am dorit ca am&ala$ul sa sugeree calitate' eficacitate' initiativa si astfel sadefineasca o atitudine specifica segmentului tinta.

:#

!arsta

5*4%

84*2%

10*4%

su+ 20 ani

20-40 ani

peste 60 ani



!loganul gamei de produse va fi 7Ia Atitudine pentru parul tau[8

Continutul produsului este format in mare parte din etrase naturale din plante sise incadreaa astfel in cele mai moderne tendinte ale pietei produselor cosmetice simedicinale. n avanta$ al tratamentului cu noul produs este necesitatea unei utiliari

reduse ca frecventa aplicarea o data pe luna fiind suficienta pentru o eficientasatisfacatoare3.

Parul astfel tratat nu ramane gras' se&oreea dispare si la intreruperea tratamentuluinu mai cade. Aceasta este cea mai importanta caracteristica a produsului' deoarece prinintermediul acesteia se diferentiaa de toate celelalte produse eistente pe piata.

Concluzii si propuneri

Putem porni de la intre&area* Care este motivul pentru care industria romaneascade cosmetice a pierdut teren' in conditiile in care a eistat o perioada cand era &ineconturata si destul de &ine cotata la eport0

:4



In urma cercetarii de marketing' am gasit cateva raspunsuri vala&ile atat pentru piata cometicelor in general' cat si penru ingri$irea parului' in special.

nul din raspunsuri ar putea fi lipsa fondurilor pentru cercetare' devoltare sireclama' precum si taele vamale la importul de materii prime care au ingustat piata

producatorilor auto,toni. Pe piata cosmeticelor' concurenta a devenit nemiloasa dupa1<<=' cand mari companii transnationale au inceput sa vanda in (omania si sac,eltuiasca sume impresionante pentru campanii pu&licitare agresive. In aceste conditii'fa&ricile auto,tone au fost nevoite sa faca mari eforturi pentru a supravietui.

alta caua ar fi climatul concurential acer&' unde ne intalnim cu o &irocratieinfioratoare. mologarea produselor este etrem de greoaie. Pretentiile sunt ca oriundein -uropa' dar legislatia lasa de dorit. >oile produse tre&uie omologate de Agentia

>ationala a /edicamentelor' unde tre&uie sa depusa o vasta documentatie' inclusivreteta completa. De unde protectie pentru reteta0 Cateodata' omologarea vine dupa unan' timp in care moda se poate sc,im&a radical. In restul -uropei' produsele cosmeticese fa&rica pe propria raspundere' fiind inregistrate la ministerele sanatatii' unde nu esteo&ligatorie predarea retetei. In Best se depune in pastrare o documentatie' care esteutiliata doar cu ocaia reclamatiilor penale. Datorita incetinelii procedurii de la noi'concurenta o ia inainte.

alta frana o repreinta preturile la materiile prime. Taele vamale' la noi' suntetrem de mari 2=Q3. De asemenea' acciele' in special pentru alcoolul pe care ilfolosim' sunt eor&itante. In numai cativa ani' pretul alcoolului a crescut de circa cinciori' asa incat alcoolul din import este mai ieftin. De asemenea' anumite tari' atat dinniunea -uropeana' cat si de pe alte continente de eemplu' -gipt3' folosesc &ariere

vamale si masuri protectioniste dure. Putem a$unge la concluia ca una dintre pro&lemele actuale este faptul ca nu avem

o industrie de sintea' care sa prelucree su&stantele foarte fine' nu avem culturilenecesare o&tinerii de uleiuri volatile' utiliatorii sunt societati marunte' care solicitacateva kilograme de materie prima.

Cu toate acestea' in ciuda mediului economic mai mult sau mai putin ostil' firmelecare recurg la un management profesional si eficient reusesc sa se devolte si sa facafata cu succes unei concurente dure. -ste caul companiei 9armec sau Gerocosen.

Intr)un asemenea domeniu' cercetarea este un segment etrem de important' dinaceasta caua face parte din propunerile mele. "a 9armec eista un departament decercetare in sc,im& celelalte firme auto,tone poate nu au nici macar un departament decercetare.

In (omania' facultatile nu pregatesc cosmetologi' ca in alte tari. Cercetareacosmetica tre&uie sa fie facuta rapid' pentru a aduce ceva nou' deoarece eista oconcurenta imensa cu firme puternice. >eavand cosmetologi' cercetatorii isi faccalificarea la locul de munca. "ucrand intr)o ec,ipa pluridisciplinara se reuseste lansarea

:5



a circa 5= de produse noi pe an. -ste un numar foarte mic avand in vedere nevoileconsumatorilor de pe piata romaneasca. !tudiul intreprins de mine a demonstratnecesitatea lansarii unor noi produse dentinate in eclusivitate &ar&atilor cu pro&leme in

prevenirea si tratarea calvitiei. Attitude este un eemplu in acest sens.

Totusi' in industria romaneasca de cosmetice sunt pro&leme mai mari decat formarea profesionistilor in scoli speciale. Daca sunt &ani' acestia se pot forma la marile firme dinstrainatate.

In opinia mea' in momentul de fata' prioritatea unei firme care are ca o&iect deactivitate produsele cosmetice este lansarea unor game noi de produse' realiate cua$utorul unor te,nologii de ultima ora.

Bibliografie

1. %aker' /..' /arketing !rategK and /anagement' T,e /ac /illan Press"td."ondon' 1<;2

:6



2. CafferkK /. -.' "asa clientii sa iti promovee afacerea' -ditura %usiness Tec,International Press' %ucuresti' 1<<6

#. Demetrescu' /.C.' /arketing intern si international' -ditura politica' %ucuresti'1<:#

4. "aar D. Dumitru' %aele marketingului' -ditura Casa Cartii de !tiinta' Clu$)>apoca'

2==15. "aar D. Dumitru' Cercetari de marketing' -ditura !tar !oft' Al&a Iulia' 2==1

6. Du&ois Pierre)"ouis' oli&ert Alain' /arketing teorie si practica' -ditura ImprimeriaArdealul' Clu$)>apoca' 1<<#

:. Fotler P,ilip' Principiile marketingului' -ditura Teora' %ucuresti' 1<<:

;. Fotler P,ilip' marketing. /anagementul marketingului' -ditura Teora' %ucuresti'1<<;

<. Paina' >icolae' Politica de marketing' -ditura Presa niversitara Clu$eana' Clu$ >apoca' 1<<;

1=. Paina >icolae' /arius Pop' /arketin aplicat' -ditura Basile Goldis' Arad' 1<<:

Pagini internet*

,tpp* @@@.lorealparis.com

,tpp* @@@.oriflame.ro

,tpp* @@@.farmec.ro

,tpp* @@@.elmiplant.ro

::

http://www.lorealparis.com/

http://www.oriflame.ro/

http://www.farmec.ro/

http://www.elmiplant.ro/

http://www.lorealparis.com/

http://www.oriflame.ro/

http://www.farmec.ro/

http://www.elmiplant.ro/

cercetarea pietei romanesti a produselor cosmetice pentru ingrijire a parului

Documents