lucrate - ingrijirea parului

7/28/2019 LUCRATE - ingrijirea parului

1/21

ARGUMENT

Lucrarea de fata isi propune o incursiune in universul lucrarilorde ingrijire a parului.

Ne-am dorit sa abordam aceasta lucrare pentru ca am considerat caeste necesar sa facem cunoscut faptul ca parul reprezinta cartea devizita a unei femei i nu numai. El trdeaz atitudinea pe care o ai fade propria persoan, reflect vrsta, ocupaia i chiar personalitatea.

Totodata am vrut sa improspatim si sa imbogatim volumul

informatiei stiintifice referitor la spalarea si ingrijirea parului. Nu negam,insa, ca la baza ei a stat si motivul subiectiv, de a etala cunostinteleobtinute in cadrul studierii esteticii si igienii corpului omenesc.

Am focalizat analiza in special , asupra elementelor ce privescmodul de ingrijire a parului. De asemenea am selectat cele mai propiceinformatii privind modul de aplicare a tratamentelor.

Lucrarea de fata este structurata in sase capitole, care, la randullor sunt impartite in subcapitole, toate surprinzand in detaliu executareaspalarii parului, evaluarea structurii si starii de ingrijire a parului si

tratamentele ce pot fi aplicate parului.In primul capitol am prezentat secvential istoricul ingrijiriiparului.

In al doilea capitol am determinat natura parului, punand accentpe aplicarea tratamentelor cat si intervalul spalarii parului.

In al treilea capitol am avut in vedere executarea spalarii parului,iar in capitolul patru am prezentat executarea spalarii parului in vederealucrarilor de coafura.

In capitolul cinci am pus accent pe tratamentele pentruintretinerea parului cum sunt: flambarea parului, tratament cu ulei de ricin

si tratamente cu RezitinDe asemenea, prin elaborarea lucrrii, am cutat s punem n

practic cunotinele acumulate n decursul celor trei ani de studiu ncadrul domeniului Estetica i igiena corpului omenesc.

1


2/21

CAPITOLUL I

ISTORICUL NGRIJIRII PRULUIVechii egipteni foloseau contra incaruntirii sange de vitel negru

fiert in ulei sange din corn de taur negru sau grasime de sarpe negru.Barbatii purtau parul ras (mai ales preotii) dar la ceremonii speciale isi

puneau peruci facute din par natural si barbi false.Impotriva caderii parului recomandau o pomada facuta cu

grasime de la sase animale: leu, hipopotam, crocodil, pisica, sarpe si tap.Grecoaicele in vechime isi spalau parul cu must de mure si isi

epilau subtiorile cu rasina. Sucul de kufra era cunoscut sub numele dehenne, inca din antichitate. Varful degetelor, palmelor, degetelor de la

picioare , calcaielor si uneori varfurile sanilor erau colorati in rosu corai,cu ajutorul acestui suc. Turcoaicele isi vopseau cu el parul in rosu. Timpde secole femeile din Orient striceau frunzele arbustului de kufra le

pulverizau si le amestecau cu catesu (vopsea extrasa dintr-un copacindian), pentru obtinerea colorantului necesar.

La romani, parul era vopsit in negru cu o solutie permanenta dinsangele lipitorilor, care erau lasate sa se descompuna in vin sau otet. La

un moment dat era la moda parul blond si daca o femeie nu reusea saobtina culoarea dorita prefera sa-si taie parul si sa poarta peruca.Ca sa-si decoloreze parul, femeile Bizantului il spalau cu lesie si

extrase vegetale, apoi isi puneau palarii fara calota (numai boruri), pecare rasfirau parul si-l expuneau la soare.

Coafura: arheologii din Leningarad au reconstruit, dupastatuetele gasite in Turkmenia si Asia Centrala, o adevarata creatie de

pieptanaturi feminine, data din epoca de bronz. Moda coafurilor femininea cunoscut schimbari inca din antichitate. In secolul al VII-lea i.e.n.femeile etrusce purtau paru lung, fie strans, fie impletit. Mai tarziu, parul

este lasat sa cada in bucle pe ambele parti ale fetei. In secolul al V-leai.e.n. parul este impletit in jurul capului, pentru ca, un secol mai tarziu,

buclele sa incadreze din nou fata.Buclele si ondulatiile erau cunoscute pe timpul imparatului

August; dupa cum spunea Tibul, era nevoie de trei sclave, pentru a coafao femeie: una friza (taia parul), a doua il parfuma si a treia il apreta.

Pana la razboaiele medice, barbatii si femeile din vechea Elada isiaranjau parul in bucle si codite, asezate in jurul unor fire de sarmarasucite.

La vechii greci, pretul unei sclave depindea adesea de pricepereaacesteia la pieptanatul si aranjatul parului stapanei. Coafura impletita a

2


3/21

femeilor era la mare cinste, cum se poate vedea dintr-o gravura de pe omoneda gasita in Siracuza. Femeile barbatilor care au distrus ImperiulRoman au impus o moda simpla: parul lung, impletit in cozi, acoperit deun val, care lasa numai fruntea descoperita. Abia Cruciadele au redus din

Orient coafurile savante, mai ales prin accesoriile lor, dar fiind ca parulramanea acoperit de valul adesea straveziu.

In Evul Mediu, a fi blonda constituea o conditie esentiala pentru afi frumoasa, iar in epoca Renasterii celebrul pictor Titian a lasat moda

parului auriu-roscat, moda care s-a mentinut pana in zilele noastre. Pevremea aceea se purta parul acoperit sau sustinut de o panglica sau uncerc de metal. Cele mai complicata pieptanaturi se faceau pe la inceputulsecolului al XVIII-lea. Pentru elaborarea unei asemenea pieptanaturi seconsumau trei pfunzi de pudra, doua de pomada, vreo douasprezece metri

de voal si circa o suta de agrafe. La sfarsit se mai turna pe deasupra si unfracon cu apa de flori sau pentru o coafura se foloseau opt sute grame deulei, un kilogram pudra, o suta de agrafe, mai multi metri de panglici saude voal.

In timpul doamnei de Sevigne, apare complicata coafura care i-apurtat numele si care, intre altele, cuprindeau firisoare de par pe frunte sibucle vaporoase pe tample. Toate acestea ar fi fost fermecatoare (spun

unii clonicari), daca doamnele din asa-zisa lume mare n-ar fi fost certatecu igiena. Cronicarii timpului afirmau ca femeile din popor care se

pieptanau mult mai simplu, cu parul lins si ridicat sus pe ceafa, erau maiputin parfumate dar infinit mai curate decat doamnele de la curte, alecaror coafuri erau uneori atat de complicate si atat de inalte, ca pareauadevarate figuri, care obligau pe cele ce le purta sa stea cu capul afara dinvehicul cand calatoreau in cupeu. Astfel, pe vremea Mariei-Antoaneta,femeile purtau coafuri complicate, impletind bucle cu flori, funde iaruneori cu macheta unei corabii. Mesele trase deasupra urechilor s-ardatora surorii imparatului Napoleon , care, desi frumoasa, avea urechilemari si deformate.

Unele curiozitati exista in acest domeniu si in zilele noastre. De

exemplu, la femeile populatiei cu Kamuri , care traieste in regiunea de susa lacului Ciad, pieptanatura este in bucle dese pe intreaga suprafata acapului, exceptand mijlocul fruntii, inde parul e implerit in doua suvitegroase, ce sunt lasate sa atarne pe frunte, pana la ochi.

Pieptanatura femeilor populatiei in vecinatate Kirdi este acatuitanumai din sapte suvite de par subtiri impletite, care sunt lasate sa cadalateral in ambele parti ale fetei.

La unele populatii din Sahara, parul se porta impletit in suvitegroase, ce pleaca de la cararea din mijlocul capului, se leaga in suvite de

par mai multe podoabe lucrate cu mare finete, din argint, fildes sau os.

3


4/21

Femeile dahomiene isi aranjeaza parul sub forma de suvitesubtiri, distantate de mai multi centimetri una dupa alta, suvite care seridica si stau fixe drept in sus sau oblic si au in varful lor smocuri de parde forma unei bucle pusa pe un bigudiu. Pentru fixarea rarului sunt

folosite grasimi.Femeile de pe Coasta de Fildes isi aranjeaza parul in forma unei

caciuli cu fundul lat, pe care il vopsesc.Femeile populatiei Mangbetul, din regiunea fluviului Congo,

poarta parul aranjat in forma unei caciuli ascutite sau plate, sau sub formaunui cilindru.

Femeile zuluse poarta fie o caciula inalta, acoperita in parti cutesaturile bogate sau cusut cu margele, fie bentite cusute cu ornamentegeometrice prinse deasupra fruntii.

Vopsirea parului cu henne, practicate in saloanele deinfrumusetare, apartine ca procedeu a indienilor Kania din America, careintensifica culoarea neagra a parului tratandu-l cu o fiertura de smoalaobtinuta din scoarta arborelui mosquito.

Unele triburi de papuasi malaezieni, pentru a da parului inchis laculoare mai deschisa, isi decoloreaza parul negru si cret cu ajutorulvarului sau a lesiei, dandu-i o nuanta rosiatica sau galbuie. Il pudreaza

apoi cu ocruri pulverizate, obtinand un efect ciudat prin contrast cuculoarea inchisa a pielii lor.

In privinta mijloacelor pentru spalarea parului mentionand caindienii americani stiau sa prepare un fel de samponuri din seva unor

plante, mai ales din plante Yucca. Parul il ung cu ulei, il freaca cu var si-ltrateaza cu urina de vita, pentru a feri pieptanaturile de murdarie si ataculinsectelor (varul actioneaza asupra urinei, punand in libertate amoniac ,care curata si alunga insectele).

Unele populatii nu se vopsesc si nici nu se tatueaza, dar dindragoste pentru frumos simt nevoia de a indeparta de pe trup tot parul,afara de parul de pe cap.

Indienii din tribul Hopi (nord-americani) impun fetelor sa-si

pudreze fata cu faina de porumb, iar parul sa si-l pieptene in forma defluture.

Indienii din Mata-Groassa poarta parul taiat pe frunte, cam la 1-2degete deasupra sprancenelor. Alte populatii isi depileaza sau isi rad

parul, cam o palma deasupra fruntii.In unele zone ale africii femeile isi prind parul cu un arc asezat pe

cap, ca o auriala. Pieptanatura este ornamentata cu diademe din piele, incare sclipesc margelele de sticla.

Femeile eschimoase poarta parul pieptanat in coc, legat cu funda.

Culoarea fundelor este albastra pentru neveste, neagra pentru vaduve sialbe la femeile batrana.

4


5/21

In general in timpurile moderne, cocurile s-au simplificat. In1920 parul devine scurt; incetu cu incetu se revine la parul lung, ca in1947, moda parului scurt sa se impuna din nou.

Cu aproape 80 de ani in urma, la Paris, a fost facuta prima

ondulatie permanenta din lume. Prima clienta nu a fost multumita.Permanentul a fost foarte scump si nu a rezistat decat cateva ore.

Un coafor londonez s-a specializat in pieptanaturi asortate.Podoabele capilare ale sotiilor sau a logodnicilor sunt aranjate in ton, inacelasi salon de coafura.

Si unele recorduri: dupa 60 de ore, timp in care a coafat 152 defemeii, tanarul Melwyn Shecd in varsta de 19 ani, a castigat campionatul

britanic la coafiura, batand recordul acestei specialitati. La concurs s-aprezentat 200 de voluntare, din care 48 au ramas necoafate.

Coaforul Victor Algrante, din Capetawn, detine si el un recordde rezistenta si indemnare. A fost folosit neintrerupt pieptenele sifoarfecele timp de 10 zile si 10 nopti, infrumusetind pe una din cliente.La incheierea acestui inedit maraton Algrante a lesinat. Ce s-a fiintamplat cu clienta nu se stie!

Ondularea parului cu fierul este inventia unui coafor francez,Raoul Marcel (1872). Datorita perspectivelor economice deschide astfel

coafurilor acestia i-au ridicat o statuie, drept recunostinta.Ondulatia permanenta se datoreaza lui Karl Messlr din Germania,

care este nevoit sa emigreze in America pentru a-si putea valorificainventia, caci in Germania si Anglia nu gasise intelegere.

Perucile de dimensiuni mari au aparut datorita unui peruchierBinent, in timpul lui Ludovic al XIV-lea epoca in care existau 200 de

peruchieri oficiali ai curtii.A fost epoca marilor peruci pentru barbatii care aveau chelie.Obiceiul purtarii perucilor in magistratura a aparut in Franta pe

vremea lui Henric al III-lea, obicei care se mai pastreaza si azi in Anglia.In aceeasi epoca medicii recomandau peruca pentru combaterea

guturaiului, reumatismului, migrenelor.

Dupa Revolutia Franceza s-a renuntat la peruci. A aparuttunsoarea scurta titus, purtata uneori de ambele sexe.

5


6/21

6


7/21

CAPITOLUL IINATURA PRULUI

II.1. Parul normal

Parul normal este lucios moale la atingere, datorita sebumului. Elnu ridica nici un fel de probleme daca este ingrijit corespunzator.

Parul normal va fi spalat in general la 10 zile, spalarea laintervale prea scurte fiind contra indicata deoarece dauneaza echilibruluicutanat. O data pe luna este indicat o baie de ulei. Galbenusul de ouconstituie un sampon foarte indicat. Dar insa preferam un sampon dincomert, putem recurge la unul neutru si inofensiv din care vom folosi osingura doza la un spalat. Foarte importanta este clatirea abundenta a

parului. Pentru a capata o stralucire deosebita parul normal poate fi clatitcu urmatoarele lotiuni:

- 1/2 cana de otet din fructe diluat intr-un litru de apa calduta;- zeama unei lamai amestecata cu 1 litru de apa calduta;

7


8/21

II.2. Parul uscat

Parul uscat are un aspect tern, aspru la pieptanat, fraged. Cauzelepot fi de natura interna (endocrina sau constitutionala), ori interna (agentimecanici sau chimici).

Parul uscat este lipsit de luciu din cauza insuficientei grasimii.Pentru ai asigura o igiena elementara se va efectua un spalat corect la 7-10 zile.

In locul sapunului se recomanda spalat cu galbenus de ou, care sefrectioneaza pielea capului cu ajutorul degetelor sau cu un burete. Seclateste apoi parul in mai multe ape; in ulrima apa se poate adauga putinotet, pentru a da parului suplete. Se va prefera, de asemenea, sampoanele

pe baza de galbenus de ou, musetel, lanolina, care curata bine parul si

asigura pielii capului grasimea necesara.Se recomanda, de asemenea, ca inainte de spalat sa gresam parul

intr-o baie de ulei de ricin sau de masline, putin caldut. Dupa gresare, seinfasoara capul intr-un prosop inmuit in apa calda si bine stors, care se

pastreaza 1-2 ore, apoi se spala parul. Clatirea se face in mai multe apesau folosind apa de la robinet, aproximativ 10 minute. Cea mai binesuportata este apa de ploaie.

8


9/21

II.3. Parul gras

Parul gras se datoreaza faptului ca si pielea capului este grasa. Ingeneral la fete, dupa pubertate parul inceteaza de a mai fi gros, spredeosebire de barbati, la care acest dezavantaj se prelungeste un timp mai

indelungat sau chiar toata viata.Dupa cauza excesului de sebum, parul, dupa spalat, devine la

scurt timp unsuros si se coafeaza destul de greu.Parul gras este unsuros si se imbacseste repede. Va fi spalat cel

putin o data pe saptamana, cu sapun sau, de preferinta cu sampon. Incazul spalatului cu sapun se recomanda frecarea sapunului cu un mic

burete inmuiat in apa calda, pana se obtine o spuma, cu care vom frecaradacina parului si pielea capului. De asemenea, putem rade sapunul,

obtinand astfel prin fierbere in apa calda, o solutie de sapun. Parul deculoare deschisa va fi clatit cu undecoct de musetel (25g musetel la500ml apa).

In cazul parului gras se recomanda samponul din lemn de Panamasi urzici. Din 50 de grame lemn de Panama la 1l de apa se face un decoctcare se amesteca cu o infuzie de urzici, preparata din o lingura de urzici la250ml apa. Se amesteca cele doua solutii api se amesteca pe par.

9


10/21

CAPITOLUL IIISPLAREA PRULUI

III. 1. Generalitati

Parul murdar prezinta la suprafata un numar mare de picaturi degrasimi si murdarie care prin spalare trebuie desprinsa de pe firul de parsi antrenate prin clatire. In acest scop substantele grase ale samponului seunesc cu cele de pe firul de par, fiind indepartate prin clatire.

Daca la spalare nu se obtine o spuma abundenta, care constituieindiciul ca particulele de murdarie au fost inlaturate, se

poate parcurge la o noua spalare.Pentru o spalare perfecta a parului este necesar

ca samponul sa fie ales in functie de proprietatilefirului de par. In mod obisnuit nu se tine seama deacest deziderat, samponul fiind folosit indiferent denatura parului, ceea ce este total contraindicat. Daca

un par moale, anemiat, este spalat cu un sampondestinat unui par gras, fiind astfel degresat brutal, vadeveni cu timpul casant fragil si se va despica la

varfuri.O alta problema este cantitatea de sampon care trebuie folosita in

functie de lungimea si desimea parului. Pentru parul scurt trebuie folosit ocantitate mai mica spre deosebire de parul lung si des, pentru spalareacaruia cantitatea de sampon va fi dublata.

Numai un clabuc abundent, care cuprinde firele de par de laradacina pana la varf, care asigura dizolvarea grasimii capului siindepartarea impuritatilor de pe pielea capului, ca si de pe firele de par.

Cu cat parul va fi spalat mai bine, cu atat operatiunile ulterioare

(pieptanatul etc.), vor fi executate in conditii optime.Spalatul des al parului nu este recomandabil, deoarece abuzul nu

face decat sa excite secretia clamelor sebacee.Spalatul zilnic se recomanda doar atunci cand, din cauza

conditiilor de munca, parul se murdareste usor. Astazi spre deosebire deacum 10 ani, exista insa sampoane care pot fi folosite frecvent, chiarzilnic cu conditia sa fie aplicate in cantitati mici, atat cat este necesar

pentru o singura spalare a parului.

10


11/21

III.2. Tehnica spalarii parului

Inainte de spalare este necesar sa fie descurcat, mai ales un parmoale, tapat, buclat,etc. La descurcat trebuie sa se tina seama desensibilitatea pielii capului si de calitatea parului, alegand uneltele de

descurcat cele mai corespunzatoare (pieptene rar, perie etc).Spalatorul (scafa) se plaseaza exact la inaltimea cefei clientei,

avandu-se grija ca aceasta sa stea cat mai comod cu capul dat pe spate.Spalarea parului in saloanele de coafura se face in felul urmator:

pentru a proteja imbracamintea se aplica la ceafa clientei o pelerina si cuun prosap (daca este posibil se imbraca clienta cu un halat inainte de a ise spala parul).

Se uda bine parul cu apa destul de calda. Dupa ceea se toarna

parul in cantitati mici, in palma stanga si apoi pe par . Se freaca parul dela frunte spre ceafa cu pulpa degetelor (nu cu unghiile) cu o energie,darfara brutalitate. Se insista la curatarea marginilor contururilor, de la fruntetample, din spatele urechilor si de la ceafa. La prima sapunire nu seobtine un clabuc abundent; dupa masarea pielii capului si a parului,acestea trebuie limpezite bine cu apa. Se toarna din nou samponul, deaceasta data obtinandu-se un clabuc mai abundent.

Cand parul este curatat setrece la limpezire . Limpezirea se face

prin adaugarea treptata a apei siprintr-o usoara masare care vorelimina cat mai multa spuma (clabuc)de la sampon. Dupa ceea se toarnaapa din abundenta si se obtinelimpezirea propriu-zisa a parului.

Cand se observa ca apa care se scurge de pe par este curata, se vamai limpezi de la caz la caz, parul (depinde de operatia ce trebuieexecutata) cu apa la care se adauga putin otet. Se sterge bine parul si se

trece la executarea in continuare a lucrarii solicitate.

11


12/21

CAPITOLUL IVSPLAREA PRULUI N

VEDEREA EXECUTRIIDIFERITELOR LUCRRI DECOAFUR

In coafura, felul in care se executa spalarea parului difera de lacaz la caz in functie de lucrarea ce urmeaza a fi executata.

Pentru tuns, precum si pentru ondulatia cu apa, parul se spalanormal, in asa fel ca impuritatile ce sunt depuse pe pielea capului si par sa

fie eliminate.Pentru permanentul cald sau rece, parul se spala bine punandu-se

un accent deosebit pe eliminarea tuturor impuritatilor in partile de latampla, din spatele urechilor si de la ceafa. Dupa spalare este necesar ca

parul sa fie foarte bine limpezit cu apa, pentru a nu ramane in par resturide sapun sau sampon; se sterge bine parul, apoi se descurca. In acestecazuri, parul nu se limpezeste cu otet.

In vederea executarii unui tratament de intretinere cu Rezitin saucu alte produse este necesar ca parul sa fie bine spalat, apoi se limpezeste

abudent cu apa, fara a se adauga otet. Dupa ce s-a executat tratamentul selimpezeste parul, in functie de indicatii ce se dau in prospectele

produsului cu care sa executattratamentul.

In cazul vopsirii, cand parultrebuie spalat inainte, este recomandabilsa nu se frece prea tare radacina si pieleacapului, deoarece aplicand vopseauaindiferent de ce natura ar fi, lichida sau

pasta, pe pielea iritata a capului, acesteapoate provoca usturimi si uneori usoare

usturimi. Dupa aplicarea vopselei, cand timpul de oxidare al acesteia aexpirat se trece la executarea spalarii pentru eliminarea vopselei depuse

pe par. In acest scop, parul trebuie limpezit. Dupa aceea se spala parul cusampon in asa fel incat sa nu se deterioreze parul si sa nu se irite pielea

capului.Limpezirea trebuie facuta cu apa din abundenta pana cand din par

se va scurge apa complet cutata. De la caz la caz la limpezire se adauga

putin otet.

12


13/21

Uneori, pentru obtinerea unei anumite culori este necesara odecolorare prealabila. In acest caz, dupa ce s-a obtinut decolorarea paruluila nuanta dorita (decolorarea se executa pe par nespalat), se trece laexecutatrea spalarii care, de asemenea trebuie executata cu grija, avand in

vedere ca pielea capului este deja sensibilizata oarecum dupa decolorat.Spalatul va decurge la fel ca si in cazul cand parul ce urmeaza a fi vopsitnu necesita o decolorare. Dupa aplicarea vopselei si expirarea timpului deoxidare se va spala bine parul.

Sunt situatii cand la vopsirea parului cu vopsea pasta, de exempluLonda etc. Vopseaua se aplica pe parul nespalat. Dupa aplicarea siexpirarea timpului de actionare al acesteia se va spala parul astfel: sefreaca bine parul cu apa calda nu prea multa, fara a se adauga nici un felde sampon. Acest lucru se va repeta de mai multe ori, apoi se limpezeste

parul. In continuare se spala parul cu sampon nealcalin pana ce pieleacapului si parul vor fi curate.In unele cazuri parul nu trebuie decolorat, insa este necesara

spalarea. Dupa ce afost spalat s-a aplicat vopseaua si a trecut timpul deoxidare, parul se spala descris anterior.

Aceste produse (vopseaua pasta) contine si sampon deci prineliminarea completa a vopselei, pielea capului si parul trebuie sa fie

complet curate. Daca totusi parul nu este complet curatat, in continuare sepoate intrebuinta la spalat un sampon nealcalin. Cand apa cu care selimpezeste se scurge complet curata din par, inseamna ca spalatul a fost

bine executat, se sterge bine parul si se trece la coafat.Redarea aspectului suplu si stralucitor al parului dupa spalat.

Dupa terminarea spalarii si eliminarea samponului prin limpezire solziiparului fiind deschisi, dupa uscare parul prezinta un aspect zburlit,(ciufului). Penrtu a evita acest lucru, se impune limpezirea cu otet sau cu

zeama de lamaie, care are scopul de a reinchide si de astrange la loc solzii desfacuti.

Limpezirea cu otet face parul mai suplu, daluciul inlesneste descurcarea parului.

Intrebuintarea acestor solutii contra indicatainaintea executarii unui permanent sau a unei vopsiri,deoarece supstantele pentru vopsire si ondulatie

permanente trebuie sa intre in firul de par.Alegerea samponului la spalarea parului este

importanta si variaza dupa: natura, starea sanatatii,culoare si clitatea parului.

In general pentru par normal se foloseste sampon spumos fara ase mai intrebuinta sapun.

Pentru par gras se foloseste sampon antiseboreic cu gudron si cusulf.

13


14/21

Pentru par uscat se foloseste sampon cu ulei de ricin cu ulei demasline, si cu lanolina.

Pentru par deschis se foloseste sampon cu maduva de bou, cu ousi cu rom, regeneratoare de par.

Un bun coafor trebuie sa stie sa aleaga cel mai indicat samponpentru parul pe care urmeaza sa-l spele, pe care il caracterizeaza dupacalitatea si felul parului (uscat,normal si gras).

Samponul de spalat se intrebuinteaza in coafura de la caz la caz ,inainte sau dupa executarea diferitelor lucrari in functie de operatiile carese executa, de exemplu:dupa decoloratul parului, inainte de vopsire, iardupa vosire; obligatoriu: inainte si dupa permanentul cald; inainte deexecutarea permanentului rece.

14


15/21

CAPITOLUL VEVALUAREA STRUCTURII I A

STRII DE NGRIJIRE APRULUI

V.1. Generalitati

Despre ce este vorba?

* Privirea si pipairea parului pentru a-i putea aprecia structura sinivelul de ingrijire;

* Masurarea grosimii si determinarea sectiunii firului de par;* Evaluarea sistematica, in baza 1 plan de diagnoza;

Ce cunostinte preliminare sunt necesare?

a) Cunostinte privind:

- continutul instructiunilor privind aranjarea parului pentruprelucrarea ulterioara;- structura si proprietatile parului;- felurile si cauzele vatamarii parului; de exemplu despicarea siruperea;

- importanta structurii de moment a parului si a starii lui deingrijire, pentru tratamentele ulterioare;

- indicii de cunoastere de atacului de paduche;

b) Pentru realizarea coafurii si stabilirea posibibitatilor de tratarein functie de desimea si lungimea firelor de par, suntimportante mai ales sectiunea, calitatea si nivelul de ingrijire alacestora.

c) Firul de par poate avea sectiunea rotunda, ovala sau in formade banda, fin subtire, mediu, ori gros.

d) Prin observare si pipaire se poate stabili cum este parul, deexemplu:

15


16/21

- moale, pana la dur;- destins, pana la valvoi;- neted, pana la poros;- suplu, pana la casant;

- stralucitor, pana la mat;

e) Multitudinea secretiilor pielii capului si starea parului suntdecisive pentru ingrijirea si celelalte sectiuni asupra parului.

f) Vatamari ale tijei parului, ca despicarea, ruperea, strivirea, nuse pot repara. Totusi modul de prezentare a parului poate fiameliorat printr-o tratare corespunzatoare.

Ce instrumente si mijloace ajutatoare sunt necesare?- pelerina de protectie;- prosop plusat;- guler pentru gat;- pieptene de frizerie;- aparat de masurare a grosimii parului;

- plan de diagnoza;- creion;- eventual fisa de cartoteca;

V.2. Tehnica de lucru

1. Pregatirea

a) Se pregatesc obiectele de care lurtorul are nevoie;b) Se pune clientului pelerina de protectie;

2. Observarea si pipairea parului

a) Se ordoneaza parul si se stabileste densitatea si aspectul cu

ajutorul criteriilor din partea intai a planului de diagnoza;b) Se inscrie concluziile in plan (concluziile pot fi inscrise

alternativ si pe fisa de cartoteca);c) Se stabileste structura parului conform partii a doua a planului

de diagnoza, rasucind intre degete mai multe fire si bagandmana in intreg parul;

d) Se inscrie constatarile in plan;e) Se piaptana parul si se stabileste daca el revine sa nu la forma

16


17/21

initiala;f) Se apreciaza capacitatea de revenire si notati constatarea in

partea a treia a planului de diagnoza;g) Se verifica daca exista vatamari vizibile ale parului si treceti

concluziile in partea a patra a planului;

3. Masurarea grosimii si a sectiunii a firului de par.

a) Se ia in mana un aparat de masurat grosimea firului de par sicu cealalta mana se ridica un fir;

b) Cu ajutorul notitei se misca cele doua palpatoare aleaparatului;

c) Se introduce firul de par intre cele doua palpatoare ale

aparatului;d) Se elibereaza incet rotita in asa fel incat firul de par sa ramanafixat in palpatoare;

e) Se citeste valoarea si retrece in partea a cincea, spaitul intai adiagnozei;

f) Se scoate firul de par din aparat si se face cu el o funda;g) Se masoara sectiunea firului in funda;

h) Se inscrie a doua valoare in spaltul doi;i) Se repete aceasta procedura de masurare la toate punctele

indicate in planul de diagnoza;j) Se socoteste valoarea medie conform tabelei;k) Se incearca comparativ, sa se testeze grosimea si cu degetelepentru a va dezvolta in acest mod propriu mod de apreciere;

l) Cu ajutorul partii a sasea din planul de diagnoza se stabilestegrosimea si sectiunea parului. La firul oval, sau in forma de

banda, diametru 1 este mai mic decat diametrul 2. Pentrustabilirea grosimii firului se alege diametrul 1. Deseori, laacelasi client, grosimea firului si sectiunea lui sunt foartediferita.

4. Stabilirea tratamentelor anterioare aplicate parului si asolicitarilor deosebite la care a fost supus.

a) Urmarind criteriile planului de diagnoza numarul 1- 4, sestabileste ce tratamente au fost probabil aplicate parului si la cesolicitari deosebite a putut fi supus acesta.

b) Se inscriu concluziile in partea a sasea a planului de diagnoza.c) Se interogeaz clientul asupra tratamentelor anterioare si se

mentioneaza in scris si aceste date.d) Se compara concluziile cu declaratiile clientului si se stabilesc

17


18/21

diferentele. O parte dintre ele ar putea necesita o clarificaremai amanuntita si ar putea fi importante pentru tratamentululterior.In asa fel, de exemplu, ar putea fi limitate posibilitatile de

tratare ulterioara in ceea ce priveste vopsitul cu sarurimetalice sau cu unele produse naturale.

e) Se intreba clientul daca are probleme cu parul si seinregistreaza datele.

5. Concluzii pentru tratarea ulterioara

a) Se stabileste:- ce tratamente vor fi aplicate;

- ce preparate vor fi folosite;b) Se inregistreaza concluziile in planul de diagnoza, partea aopta

V. 3. Greseli ce trebuie evitate

a) Examinarea parului s-a facut intr-un singur loc:- nu se poate trage nici o concluzie asupra intreguluipar;

b) Aprecierea s-a realizat doar asupra varfurilor firelor, asupralungimii, ori asupra radacinii:

- se pot face generalizari;- tratamentele ulterioare nu vor corespunde complet.

c) examinarea parului nu s-a realizat pe deplin corespunzatorplanului de diagnoza:

- la un tratament cu aplicare ulterioara nu vor putea fiavute in vedere toate punctele esentiale;

d) nu s-a realizat chestionarea clientului, sau a fost o chestionare

incompleta:- clientul se simte ignorat;- elemente importante raman neluate in seama;

- rezultatul tratamentului ulterior nu va fi multumitor.

18


19/21

CAPITOLUL VITRATAMENTE PENTRU

INTRETINEREA PARULUIVI.1. Flambarea parului

Cand este necesara, arderea parului se va executa in felulurmator: se descurca bine parul, se alege o suvita subtire de par, serasuceste in asa fel incat sa fie cat mai subtire. Suvita rasucita se tapeaza

pentru ca firele marunte si distruse sa iasa la iveala, apoi se trece flacara

lumanarii foarte repede pe sub suvita aleasa.Degetele care tin lumanarea vor netezi cu iuteala flacara care a

cuprins varfurile distruse. Aceasta este o operatie delicata si dificila.In continuare se descurca parul si se perie in toate directiile, apoi

se spala: daca este cazul se face si o impachetare cu un produs deregenerare a parului.

VI.2. Tratamentul cu ulei de ricin

Tratamentul cu ulei de ricin se executa in doua moduri:- se unge seara parul cu ulei de ricin (mai ales in portiunile in care

este distrus) si se aplica o boneta de nailon legand capul cu un prosop.Dimineata se spala parul.

Aceasta metoda de ingrijire poate fi aplicata atat de coafor cat side clienta, de aceea se recomanda mai mult metoda urmatoare:

- de la caz la caz se spala sau nu parul, apoi se aplica uleiul dericin in asa masura incat atat pielea capului clientei cat si degeteleexecutantului sa suporte caldura uleiului. Se despart suvitele de par si se

aplica uleiul cu o bucata de vata sau burete, mai ales pe portiunile undeparul este distrus. Cand pe intreg capul fiecare fir de par a fost imbibat cuulei de ricin, se executa o usoara masare a pielii capului si a parului.

Se inmoaie un prosop o data sau de mai multe ori, in apafierbinte, se stoarce si se leaga parul cu el. Pentru ca sa nu se degajezeabur, este necesara sa se aplice un prosop uscat pe cap. Se aseaza clientasub casca de uscat (incalzita anterior) circa 15 minute. Dupa expirareaacestui termen, parul se spala.

Pentru ca parul sa se regenereze, este necesar ca acest tratament

sa fie aplicat saptamanal de cel putin de 3-5 ori timp dupa care se observaca paruyl isi recapata elasticitatea naturala.

19


20/21

VI.3. Tratamentul cu Rezitin

Pentru ca sa se execute un tratament corect cu Rezitin, este

necesar sa se spele parul (la limpezirea parului nu se adauga otet sau alteproduse acide).

20


21/21

BIBLIOGRAFIE

1. ****, Manualul frizerului i al coaforului, Editura Didactic iPedagogic, Bucureti, 1979.2. ****,A ti cum !, Wella, 2001.3. Cosmovici, Ludmila, Cosmetic. ntrebri i rspunsuri, Ed.

Medical, Buc., 1999.

lucrate - ingrijirea parului

Documents